Specializarea: Statistic ă și Previziune Economic ă [615179]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea: Statistic ă și Previziune Economic ă
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
MACROMACRO
MACROMACRO –
ĂĂ
ECONOMIC Ă ECONOMIC Ă

C 1
Capitolul 1
PREVIZIUNEA
PREVIZIUNEA
ECONOMIC Ă –
ECONOMIC Ă –
ACȚIUNE PRACTIC Ă
ACȚIUNE PRACTIC Ă
ȘI ȘTIINȚĂ
ȘI ȘTIINȚĂ

1.1. Integrarea previziunii în sistemul
funcțiilor gestiunii economice
1.2. Amplificarea rolului previziunii
1.3. Definirea „Previziunii economice”
14 R l l i i i i
1.4. Rolul prev iziunii
1 5 N it t i ii â hiil i ți
1.5. Neces itatea asoc ierii pârghiilor pieței
concuren țiale cu activitatea previzional ă

1.1. Inte grarea previziunii în sistemul
gp
funcțiilor gestiunii economice
•D e s fășurarea concomitent ă, în contextul
ti ii i il t
gestiunii econom ice, a ma i multor
activități înseamn ă că acestea formeaz ă
n sistem interconectat
un sistem interconectat .
•Î n centrul sistemului de activit ăți
implicate de gestiunea economic ă se află
previziunea .

• Nu se pot concepe organizarea,
coordonarea și controlul f ără previziune ,
dar nici previziunea f ără acestea.
• Trecerea de la perspectiva pe termen
scurt la perspectiva pe termen lun g este
pp p g
considerat ă una dintre principalele zece
tendințe care ne schimb ă viața.
ț ț
•Gestiunea previzional ă trebuie s ă
asigure desf ășurarea cu ra ționalitate
asigure desfășurarea cu raționalitate
maximă a întregii activit ăți umane
contemporane
contemporane .

1.2. Am plificarea rolului previziunii
pp
în procesul gestiunii economice
• Rolul și locul componentelor gestiunii
i difiăît i îf ți
econom icese mo difică în timp, în funcție
de evolu ția gradului de dezvoltare
economic ăde mod l de gesti ne a
economic ă, de modul de gesti une a
economiei na ționale și de concep ția
despre aceasta
despre aceasta .

• Componenta previziune comportă
modificări esențiale mai ales în statele
care se afl ă într-un proces de tranzi ție.
•Tranzițiaspre economia liberalizat ă
antreneaz ă modificări privind ra porturile
pp
dintre verigile organizatorice ale
economiei.
•Amplificarea rolului previziunii se
concretizeaz ăîn proliferarea cercet ărilor
concretizeaz ă în proliferarea cercetărilor
prospective. Aceasta se datoreaz ă unor
împrejurări
împrejurări…

• Gestiunea previzional ă este pus ă în
antiteză cu planificarea super-
centralizat ă practicat ă în țările foste
socialiste din Europa.
• Studiile științifice din țara noastr ă
șț ț
evidențiază o serie de distorsiuni ale
economiei planificate centralizat , între care
p,
și lipsa de perspectiv ă pe termen lung.

1.3. Definirea științei
șț
„Previziunii economice”
•Aparițiaștiinței previziunii a fost
dițităddăti i d f t i
condiționată de două categorii de factori:
–c e r i nțele practicii sociale
–mișcarea interioar ă, proprie științei.

•Previziunea economic ăare ca obiect de
studiu:
–a) legitățilecare determin ă necesitatea
previziunilo r
–b) principiile de realizare a acestora potrivit
condițiilor generale și particulare în care se
înfăptuiesc
)tdl d i i t fi f l it
–c)metodelede prev iziune care po t fi folosite.
•Previziunea economic ă este validat ă ca
știință cu atât mai mult cu cât concluziile ei
coincid cu tendin țele de durat ă ale practicii
sociale, ale societ ății în întregul s ău.

1.4. Rolul previziunii înt r-o
p
economie liberalizat ă
• Previziunea presupune explorarea în timp
tl b t diil i i l
pentru elaborarea studiilor prev izionale.
• Viitorul este funcție de necesitate , dar și
de întâmplare:
– elemente previzibile
– elemente imprevizibile.

•Raportul dintre previziune și pârghiile
pieței concuren țiale constituie o
preocupare fundamental ă a agenților
economici.
•Instrumentele pieței liberalizate pentru
pț p
influențarea și orientarea agen ților
economici sunt:
–a)pârghii economico-financiare
–b)un cadru le gislativ adecvat
) g
–c)prevederi indicative
–d)prevederi ferme.
d)prevederi ferme.

1.5. Necesitatea asocierii pârghiilor
pg
pieței cu activitatea previzional ă
• Pârghiile pie ței concuren țiale își
îd l i ll it i f i l i ă
îndeplinesc rolulprin satisfacerea z ilnică
a necesit ăților impuse de varia ția cererii și
ofertei pe diferite segmente de pia ță
ofertei pe diferite segmente de piață.
• Asigurarea echilibrului dintre cerere și
ofertă prin ajust ări zilnice se refer ă numai
la trecut și prezent, oricât de bine s-ar
realiza acesta.

•În economia liberalizat ă, planificarea și
planul constituie un complement al politicii
economice.
•P i ața și planificarea constituie subsisteme
reglatoare ale economiei moderne.
reglatoare ale economiei moderne.
•Raportul dintre plan și piața concuren țială
reprezint ăuna dintre cele mai
reprezint ă una dintre cele mai
controversate probleme ale teoriei și
practicii economice actuale
practicii economice actuale .
•Î n România , previziunea este în plin
proces de regândire și reconsiderare
proces de regândire și reconsiderare .

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea: Statistic ă și Previziune Economic ă
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
MACROMACRO
MACROMACRO –
ĂĂ
ECONOMIC Ă ECONOMIC Ă

Capitolul 2
DELIMIT ĂRI
DELIMIT ĂRI
CONCEPTUALE
CONCEPTUALE
PRIVIND PROGNOZA
PRIVIND PROGNOZA
ECONOMIC Ă

2.1. Definirea prognozei economice
pg
2.2. Formele și funcțiile prognozei
i
econom ice
2 3 Cerin țe unitare care stau la baza
2.3. Cerințe unitare care stau la baza
elaborării prognozelor
2.4. Caracteristici ale prognozei
economice
2.5. Strategia prognozei economice

2.1. Definirea prognozei
pg
economice
•Prognoza = anticiparea și evaluarea
b bili ti ădfăăii î iit
probabilistică a desfășurării în viitor a unor
fenomene și procese din domeniile
economic tehnico științific tehnologic
economic , tehnico -științific, tehnologic ,
social, ecologic etc., pornind de la evolu ția
anterioar ăși folosind metode și tehnici
anterioar ă și folosind metode și tehnici
pentru ob ținerea unor informa ții privind
tendințele lor de perspectiv ă
tendințele lor de perspectiv ă.

• Prognoza se bazeaz ă în mare m ăsură pe
it d i t ță
ipoteza de pers istență.
• Prognoza reprezint ă, în ultim ă instanță, o
etapă științifico-analitic ă a procesului de
gestiune la orice nivel al economiei.
• Formal, prognoza este instrumentul
previzional în care se concretizeaz ă
p
activitatea de prognozare.

2.2. Formele și funcțiile
șț
prognozei economice
•Prognozele sunt de dou ă feluri:
•Progno za încurajatoare
•Prognoza descura jantăeste aceea care
gj
accentueaz ă dificultățile pe care se
presupune c ă ar trebui s ă le îndep ărteze.
• Prognoza economic ă îndepline ște funcții
deosebit de importante …
deosebit de importante …

2.3. Cerin țe unitare care stau
ț
la baza elabor ării prognozelor
•a)formularea unor ipoteze de dezvoltare
•b) folosirea analizei retrospective
•c) evidențierea contribu ției progresului
)ț ț g
tehnic
•d)asigurarea echilibrului dinamic
d) asigurarea echilibrului dinamic
•e) analiza complexă și multilateral ă.

2.4. Caracteristici ale
prognozei economice
•Prognoza economic ănu este la fel de
iăid t ă i i il di
sigură și de exac tă ca prev iziunile din
științele fizice , dar poate fi realizat ă pe
ba a nor metode științifice
baza unor metode științifice.
• Prognoza economic ă necesitătimp,
muncă și pricepere profundă în domeniul
economic pentru a ob ține cele mai bune
rezultate.

• Prognoza economic ă implică un anumit
grad de incertitudine .
•Administratorii activit ăților economice
ț
trebuie s ă ajungă la concluzii proprii
despre perspectivă.
pp p
• Desigur, administratorii sau gestionarii nu
trebuie s ăaștepte prea mult de la
trebuie să aștepte prea mult de la
prognoză.

2.5. Strate gia prognozei
gpg
economice
•Abordarea logic ă a problemelor
ib ă tiit
prognoze i se bazează pe trei ipoteze:
–a) mărimile economice sunt interconectate
într n sistem foarte stabil în timp
într-un sistem foarte stabil în timp
–b)mărimile respective se modific ă în viitor
)t i di iil ii țll
–c)natura indiciilor și a consec ințelor lor
viitoare pot fi descoperite prin studiul
evenimentelor din trecut
evenimentelor din trecut .

•Strate gii de baz ăpentru elaborarea
g p
prognozei:
–a)strate gia determinist ă
) g
–b)strategia simptomatic ă
–c)strategia de sistem .
c)strategia de sistem .
• În prognoza activit ății economice se
îmbinăaceste strategii
îmbină aceste strategii .

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea: Statistic ă și Previziune Economic ă
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
MACROMACRO
MACROMACRO –
ĂĂ
ECONOMIC Ă ECONOMIC Ă

Ci t l l 3
Capitolul 3
PLANIFICAREA
PLANIFICAREA
ECONOMIC Ă ÎN
ECONOMIC Ă ÎN
SOCIETATEA
SOCIETATEA
MODERN Ă
MODERN Ă

3.1. Definirea și funcțiile planific ării
economice
3 2 Necesitatea și rolul planului în
3.2. Necesitatea și rolul planului în
economia concuren țială
3.3. Planificarea orientativ ă

3.1. Definirea și funcțiile
șț
planificării economice
1. Concep ția în economiile centralizate
2. Concep ția în economiile concuren țiale
3. Funcțiile
ț
4. Geneza
5 Impunerea planului la nivel micro
5. Impunerea planului la nivel micro
6. Instituirea planific ării macroeconomice

3.1.1. Conce pția des pre planificare
pț pp
în statele cu economie centralizat ă
• Economi știi din aceste state au definit
li f i d t ți
planificarea, pe de o par te, ca acțiune
conștientăde organizare, coordonare și
îndr mare pe ba ăde plan a acti it ăților
îndrumare pe bază de plan a activităților
economice, pentru realizarea unor
obiective prestabilite iar pe de alt ăparte
obiective prestabilite , iar pe de altă parte ,
ca mijloc principal de reglare a
reproduc ției sociale
reproduc ției sociale .

3.1.2. Concep ția despre
planificare în statele cu economie
concuren țialădezvoltat ă
concuren țială dezvoltat ă
• Pentru economi știi din aceste state,
planificarea înseamn ă un proces care
cuprinde elaborarea și executarea
planului , iar planul reprezint ă un program
elaborat, care comport ă o suită de opera ții
pentru atingerea unui anumit scop.

3.1.3. Func țiile planificării în
țp
economiile dezvoltate
•a) informeaz ăagenții economici autonomi
•b)precizeaz ă comenzile de stat și unele
obiective de investi ții
•c)evidențiază echilibrele și dezechilibrele
majore
j
•d)fundamenteaz ă strategia de urmat.

3.1.4. Geneza planificării
p
•Planificarea este considerat ăuna dintre
•Planificarea este considerat ă una dintre
primele inven ții principale ale gândirii
omenești
omenești.
• Împrejur ările care au impus necesitatea
planificăriiaf o s tr m ătoarele
planificăriiau fost următoarele …

3.1.5. Im punerea planului la nivel
pp
microeconomic
• Planul s-a impus la început la nivel
ii f ăăfi l b t ăti
microeconom ic fără a fi elaborată o teorie
închegat ă a planific ării.
• Gestiunea activit ății firmei presupune și:
–a)calculul și stabilirea anticipat ă a corela țiilor
dintre capitalul fix și circulant
–b)anticiparea aprovizion ării cu materii prime
it i l ii t i țiil
și materiale și a inves tițiilor.

3.1.6. Instituirea planificării
p
macroeconomice în statele moderne
• În statele cu economie avansat ă și în
diții l d l țil i f i
condiții norma le de evo luție, planificarea
macroeconomic ă a fost instituit ă mult mai
recent (d p ăal doilea r ăboi mondial)
recent (după al doilea război mondial) .
• S-au creat cadre institu ționale, juridice și
organizatorice, care au desf ășurat și
desfășoară o intens ă activitate de
prognoză și planificare.

3.2. Necesitatea și rolul planului
ș p
în economia concuren țială
1. Distorsiuni care impun planificarea
2. Planul – reductor de incertitudini
3 Planul -instrument de gestiune a
3. Planul -instrument de gestiune a
riscurilor
4. Planul – multiplicator de șanse

3.2.1. Distorsiuni care im pun
p
planificarea în economiile moderne
a) insuficien ța informa țiilor oferite de pia ță
b) ignorarea costurilor sociale ale dezvolt ării
c) incapacitatea pie ței de a asi gura alocarea
) ț g
rațională a resurselor
d)opinia căopțiunile colective sunt
d) opinia că opțiunile colective sunt
superioare celor individuale în organizarea
activitățilorși alocarea resurselor
activităților și alocarea resurselor

3.2.2. Rolul planului de reductor
p
de incertitudini
• Universul economic, social, politic și
tl î t ăițiăi
natural în care trăiesc, acționează și
evolueaz ă oamenii este înc ărcat de
incertit dini
incertit udini.
• Instrumentul principal de ac țiune este
planul economic .
• Planul ofer ă o imagine a viitorului .

3.2.3. Rolul planului de instrument
p
de gestiune a riscurilor
• Incertitudinile sunt surse de risc .
•R aționalitatea deciziilor și a acțiunilor
umane înseamn ă controlul riscurilor și
reducerea incertitudinilor.
• Riscurile s-au amplificat și agravat odat ă
g
cu înaintarea societ ății de la inferior la
superior.
• O astfel de evolu ție are multiple cauze …

3.2.4. Rolul planului de
p
multiplicator de șanse
•Planul este un multiplicator de șanse
tî dl i i b it ilf i l
pentru îndeplinirea o biectivelor firmelor.
• Prin recunoa șterea riscurilor și
incertitudinilor, agen ții economici î și
îmbunătățesc comportamentul, î și sporesc
și perfecționează cunoștințele.
•Conștientizarea riscurilor și incertitudinilor
induce o doz ă de responsabilitate în om.

3 3 Planificarea orientativ ă
3.3. Planificarea orientativ ă
• 1. Forme de planificare practicate de
ttl t
statele con temporane
• 2. Tipuri planificare orientativ ă
• 3. Coordonate ale planific ării orientative
•4. Planificarea și rolul statelor
4. Planificarea și rolul statelor
contemporane

3.3.1. Enumerarea și caracterizarea
succintă a formelor de planificare
practicate de statele contemporane
practicate de statele contemporane
a)planificarea indicati ăsa orientati ă
•a)planificarea indicati vă sau orientati vă
•b) planificarea incitativ ă
•c) planificarea strategic ă
•d)planificarea imperativ ă
d) planificarea imperativ ă
•e) planificarea informal ă
f)planificarea economic ăde tranzi ție
•f) planificarea economic ă de tranziție.

3.3.2. Ti purile princi pale de
pp p
planificare orientativ ă
• Planificarea orientativ ă (PO) – în statele
dl t t
dezvo ltate.
•P O c a r e î și propune dominarea
mecanismului pie ței -tipul francez .
•P O c a r e u r m ărește doar corectarea
mecanismului pie ței -tipul olandez .
•PO practicat ăîn SUA.
PO practicat ă în SUA.

3.3.3. Coordonate fundamentale
ale planific ării orientative
PO- aspecte esen țiale:
•a)fluxul lucr ărilor de elaborare și
executare a planurilor
•b)organizarea institu țională
•c)metodele și tehnicile de elaborare și
c)metodele și tehnicile de elaborare și
executare a planului.

3.3.4. Planificarea economic ă și
ș
rolul statelor contemporane
•Interven ția statului este o component ă a
il d f țil
mecan ismelor de funcționare a le
economiilor respective, chiar dac ă
dominante s nt marile firme iar centrele
dominante sunt marile firme , iar centrele
private de decizie r ămân hotărâtoare.
• Rolul statelor se manifest ă, în mod
deosebit, în sectorul public al economiei.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea: Statistic ă și Previziune Economic ă
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
MACROMACRO –
MACROMACRO
ECONOMIC Ă ECONOMIC Ă
ECONOMIC Ă ECONOMIC Ă

Capitolul 4
Capitolul 4
CLASIFICAREA ȘI
CLASIFICAREA ȘI
CONȚINUTUL
Ț
PREVIZIUNILOR
DEZVOLT ĂRII
ECONOMICO-SOCIALE

•4 1 Clasificarea dup ăspecificul
•4.1. Clasificarea după specificul
fenomenelor investigate
•4.2. Clasificarea dup ă sfera (aria) de
cuprindere
•4.3. Clasificarea dup ă metodele folosite
la elaborarea lor
la elaborarea lor
•4.4. Abordarea dup ă orizontul de timp

4 1 Clasificarea previziunilor
4.1. Clasificarea previziunilor
după specificul fenomenelor
pp
investigate
•A Previziunile dezvolt ăriiștiințeiși
A. Previziunile dezvoltării științei și
previziunile tehnologice
) ii i l t i
–a)previziuni explorative
–b)previziuni normative .

•B. Previziunile economice
• Niveluri de agregare:
)l i ll ii țil
–a)la nivelul econom iei naționale
–b)la nivelul ramurilor și unităților
administrativ -teritoriale
–c)la nivelul unit ăților productive de baz ă.
) țp
• Previziunile economice – mai multe feluri:
a)pre i i ni probabilistice
–a)previziuni probabilistice
–b)previziuni condi ționate
–c)previziuni de finalitate
–d)previziuni voli ționale .
d)previziuni voliționale .

•C. Previziunile sociale
DP ii i l l i
•D. Previziunile eco logice
•E. Interdependen ța dintre previziunile
t
enumera te

4.2. Clasificarea previziunilor
p
economice dup ă sfera (aria)
de cuprindere
•Existătrei modalit ăți principale de
Există trei modalități principale de
abordare a previziunilor:
)bd i ă lblă
–a)abordarea panoram ică sau g lobală
–b)abordarea vertical ă sau sectorial ă
–c)abordarea orizontal ă sau sintetic ă.

•A. Previziuni panoramice sau globale
A. Previziuni panoramice sau globale
–a)Caracteristici ale previziunilor
panoramice
panoramice
–b)Previziunea panoramic ă mondial ă
–c)Previziunea panoramic ă națională
–d)Previziunea re gională
) g
•B. Previziunea vertical ă sau sectorial ă
•C. Previziunea orizontal ăsau sintetic ă
C. Previziunea orizontal ă sau sintetică
•D Previziunea de întreprindere
•D. Previziunea de întreprindere

4.3. Clasificarea previziunilor
p
economice dup ă metodele
folosite la elaborarea lor
•Acestea se grupează astfel:
gp
–a)după atitudinea fa ță de viitor
b)dupămodul de cunoa ștere
–b)după modul de cunoaștere
–c)după căile de abordare .

•A. Previziunile ex plorative și
p ș
previziunile normative
•B. Previziunile ra ționale și previziunile
intuitive
•C. Previziunile sintetice și previziunile
analitice
•D. Legăturile dintre aceste previziuni

4.4. Abordarea previziunilor
p
economice dup ă orizontul de timp
1 Considera ții privind orizontul previziunii
1. Considera ții privind orizontul previziunii
2. Structurarea dup ăorizontul de timp
2. Structurarea după orizontul de timp
3. Problemele previziunilor cu orizont de tim p
pp
diferit
4. Aspecte specifice ale abord ării previziunilor
în diverse țări
în diverse țări

4.4.1. Considera ții generale
țg
privind orizontul previziunii
•Intervalul minim al unei previziuni este
•Intervalul minim al unei previziuni este
determinat de dou ă categorii de factori:
•a)factori obiectivi
•b)factori subiectivi
b)factori subiectivi .

Factorii care afecteaz ăorizontul previziunii :
Factorii care afecteaz ă orizontul previziunii :
•a)natura activit ății sau domeniului studiat
•b)mărimea erorilor
•c)existența informa țiilor statistice care s ă
c)existența informațiilor statistice care să
caracterizeze evolu ția fenomenului
d) lit t i f țiil di ibil
•d)calitatea informațiilor dispon ibile
•e)aria previziunii
) p
•f)gradul de agregare al previziunii .

4.4.2. Structurarea previziunilor
p
economice dup ă orizontul de timp
•Între previziunile pe termen lung și
•Între previziunile pe termen lung și
previziunile pe termen scurt exist ă
db i i f ăl
deose biri care se re feră la:
–a)gradul de detaliere a celor dou ă categorii
extreme de previziuni
–b)gradul de risc pe care îl implic ă
b)gradul de risc pe care îl implică
–c)criteriile de eficien ță care pot fi avute în
vedere
vedere .

4.4.3. Problemele previziunilor
p
economice cu orizont de timp
diferit și soluționarea lo r
•A Super -industrializarea –
A. Super -industrializarea –
caracteristic ă esențială a epocii actuale
•B. Subordonarea deciziilor
administra țiilor de stat fa ță de
ț ț
interesele marilor firme

•C Preocuparea managerilor pentru
•C. Preocuparea managerilor pentru
perspectiva pe termen scurt
•D. Factorii care condi ționează
conținutul și orizontul previziunilo r
•E. Previziunile-obiectiv
•F. Rolul guvernelor în alegerea
obiectivelor și orizontului previziunilor
obiectivelor și orizontului previziunilor .

4.4.4. As pecte s pecifice ale
pp
abordării previziunilor dup ă
orizontul de timp în diverse țări
•AO pțiunea guvernelor și firmelor
•A. Opțiunea guvernelor și firmelor
pentru previziuni pe termen scurt
•B. Motiva ția reorient ării spre strategiile
B. Motivația reorientării spre strategiile
pe termen mediu

•CC o nținutul programelor pe termen
•C. Conținutul programelor pe termen
lung
•D. Problemele previziunii în România în
procesul tranzi ției la economia
procesul tranziției la economia
liberalizat ă
•E. Procese contradictorii care se
manifest ăîn România în aceast ă
manifest ă în România în această
perioadă
•F. Teorema imposibilit ăților și teorema
posibilit ăților
posibilit ăților.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea: Statistic ă și Previziune Economic ă
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
MACROMACRO –
MACROMACRO
ECONOMIC Ă ECONOMIC Ă
ECONOMIC Ă ECONOMIC Ă

Capitolul 5
CONCEPTE CORELA ȚII
CONCEPTE , CORELA ȚII
ȘI IDENTIT ĂȚI
ȘI IDENTIT ĂȚI
FUNDAMENTALE CU
FUNDAMENTALE CU
CARE OPEREAZ Ă
CARE OPEREAZ Ă
PREVIZIUNEA
ECONOMIC Ă

51Cererea agregatăși oferta agregat ă
5.1. Cererea agregată și oferta agregată
5.2. Creșterea economic ă și rata cre șterii
economice
5.3.Șomajulși ratașomajului
5.3. Șomajulși rata șomajului
5.4. Inflațiași rata infla ției
5.5. Fluctuațiileciclice și trendul economic
56Corelațiide bazăale economiei
5.6. Corelațiide bază ale economiei
naționale: Legea lui Okun și Curba lui
Phillips
Phillips
5.7. Identitățieconomice fundamentale
ț

5.1. Cererea agregat ăși
5.1. Cererea agregată și
oferta a gregată
gg
5.1.1. Fundamentele analitice ale
5.1.1. Fundamentele analitice ale
cererii agregate
•Cererea agregată are 4 componente:
Cererea agregată are 4 componente:
–a ) Consumul
–b)Investițiile
b)Investițiile
–c )Achizițiile guvernamentale de bunuri și servicii
–d)Exporturile nete
d)Exporturile nete

5.1.2. Fundamentele ofertei
5.1.2. Fundamentele ofertei
agregate
•Oferta agregat ă
•Oferta agregată
•Factorii determinan ți ai ofertei agregate:
–a ) Producția potențială
–b)Costu rile de producție (costu rile intrărilor).
b)Costurile de producție (costurile intrărilor).

ASPAS’Nivelul
prețurilorAS”PASNivelul
prețurilor
prețurilor
Producție
potențială
Producție
tțilă
Qp QProducție
Qppotențială
QProducție
Qp Q
a) Creșterea produc ției potențialeQp Q
b) Creșterea prețurilor
Figura nr. 5.1 Modificarea ofertei agregate sub influen ța creșterii
producției potențiale și a prețurilor
pțpțșpț

5.1.3. Dependen ța produc ției și a
prețurilor de interac țiunea cererii
agregate cu oferta agregat ă
agregate cu oferta agregată
P
P
AD
ASAD’ AS’
E’Nivelul
prețurilor
P1E’prețurilor
P0
AS”E
P2E”
Producție
Y0 Y Y1 Y2Producție
(venit, PIB)

5 1 4 Curba ofertei agregate
5.1.4. Curba ofertei agregate
PADASNivelul
AD
Trendulprețurilo r
(producția
potențială)
Y0Nivelul produc ției Y
Figura nr. 5.3 Cererea agregat ăși oferta agregat ăneliniară

5 1 5 Curba cererii agregate
5.1.5. Curba cererii agregate
•Curba cererii agregate prezintă
î
combina ția între nivelul de pre ț și nivelul
producției când piețele monetar ă și de
pț pț ș
mărfuri sunt simultan în echilibru.
•Corelațiacurbei cererii agregate cu
•Corelațiacurbei cererii agregate cu
producția și prețurile este destul de
fi ti tă
sofisticată.

5.1.6. Efectele ofertei a gregate în
gg
cele dou ă ipostaze asupra
politicii cererii agregate
P
Nivelul
AD AD’ prețurilor
ASP0E E’
0YPIB
(cheltuieli ) Y’ Y0
Y() Y Y0
Figura nr. 5.4 Expansiunea cererii agregate în varianta keynesian ă

P
AS AD’Nivelul
il
P1E”prețurilor
P0EE ’
AD
PIB
Y* Y(cheltuieli)
Figura nr. 5.5 Expansiunea cererii agregate în varianta clasic ă

5.1.7. Abordarea economic ă
prin prisma ofertei
P
ASAD’AS’
AS
E”ASNivelul
prețurilor
P0EE’
AD
Y Y”Y0
Fig ra nr 5 6 Ef t l d ii t l d i it
Figura nr. 5.6Efectele reducerii cotelor de impoz itare asupra
cererii și ofertei agregate

PAS AS AS AS
PAS1 AS0 AS2 AS3
Nivelul
prețurilor
D
CBprețurilor
A AD3
AD0AD1AD2
Y0 Y Y1 Y2 Y3
l il l l b l
Figura nr. 5.7 Deplasările pe termen lung a le cur belor
ofertei și cererii agregate

5.2. Creșterea economic ăși
5.2. Creșterea economic ă și
rata creșterii economice
ș
•a)-creșterea economic ăabsolută:
•a) -creșterea economic ă absolută:
–CE=PNBr1–P N B r0
–CE=PNBr/loc1-PNBr/loc0
•b) -c r eșterea economic ă relativă:
)ș
PNBr1r 100PNBrCE 
PNBr
0 PNBr
loc/ PNBr1r 100loc/ PNBrCE  
loc/ PNBr
000
loc/ PNBrC

5.2.1. Elementele principale
5.2.1. Elementele principale
ale creșterii economice
Procesul de cre ștere economic ă -factori :
ș
•a) Resursele umane
b)Rl t l
•b) Resurse le naturale
•c) Formarea ca pitalulu i
) p
•d) Progresul tehnic și inovația.

5.2.2. Teorii privind cre șterea
5.2.2. Teorii privind creșterea
economic ă
•a)Dinamica clasic ă a lui Adam Smith și
) ș
Thomas Malthus
•b)Creșterea economic ăprin
•b)Creșterea economic ă prin
acumularea capitalului: modelul
li
neoc lasic

Y/L
VE’’’FPA
Producție
(Y/L)(Y/L)1
EE’ E’’Producție
pe lucrător
(Y/L)0
(K/L)0K/L (K/L)1
Capitalul disponibil pe lucr ător0
Figura nr. 5.8 Efectele acumul ării asupra cre șterii economice
(creșterea economic ăprin creșterea intensiv ăa capitalului)
(creșterea economic ă prin creșterea intensivă a capitalului)

Y/L
FPA1
(Y/L) Pdți
FPA0 (Y/L)(Y/L)1 E1Producție
pe lucrător
FPA0 (Y/L)0
E0
(K/L) K/L (K/L)0
0
(K/L)0 K/L (K/L)10
Capitalul disponibil pe lucr ător
Figura nr. 5.9 Efectul progresului tehnic asupra cre șterii economice

5.2.3. Teoria cre șterii
economice endogene
Y(PIB)/LD
(d ) ( / )Y/L=f(K/L)
(Y/L)0C(Y/L)1
As(Y/L)(n+d)(K/L)
Bs(Y/L)0
0
(K/L)0 K/L (K/L)10
Figura nr. 5.10 Starea sta ționarăa economiei (modelul
Figura nr. 5.10 Starea staționară a economiei (modelul
neoclasic – Solow)

Y(PIB)/L
f(K/L)
sf(K/L)f( )
(n+d)(K/L)
K/L 0
Figura nr. 5.11 Reprezentarea grafic ăac r eșterii economice endogene

5.2.4. Politica de cre ștere
5.2.4. Politica de creștere
economic ă
• Una dintre cele mai vechi teorii din științele
șț
economice este aceea dup ă care
creșterea popula țieiacționeazăîmpotriva
creșterea populației acționează împotriva
realizării unor venituri ridicate.
Mdll Sl d ti ă
•Modelul Solow de creștere econom ică

5.2.5. Calcularea cre șterii
5.2.5. Calcularea creșterii
economice
•C r eșterea economic ă se datoreaz ă
ș
creșterii volumului și productivit ății
factorilor folosi ți condiționatăde nivelul
factorilor folosiți, condiționată de nivelul
tehnologiei și gradul de preg ătire a forței
de munc ă
de muncă.

5.2.6. Estim ări empirice ale
5.2.6. Estimări empirice ale
creșterii economice
• Din cele relatate, rezult ă importanța
pț
acumulării de capital pentru cre șterea
economic ădarșicăprogresul tehnic
economic ă, dar și că progresul tehnic
poate fi chiar mai important.

5.3. Șomajul și rata șomajului
Ș jșș j
5 3 1 Concepte specifice analizei
5.3.1. Concepte specifice analizei
prospective a șomajului
ș j
•Șomaj voluntar și Șomaj involuntar
•Forme particulare de șomaj:
•Forme particulare de șomaj:
–șomajul ciclic (poten țarea lui)
șomajul structural
–șomajul structural
–șomajul tehnologic
șomajul intermitent
–șomajul intermitent
–șomajul de discontinuitate în munc ă
jl f ițil
–șomajul fricțional
–șomajul sezonier .

5.3.2.Șomajul în perspectiv ă
5.3.2. Șomajul în perspectiv ă
internațională
• La înce putul perioadei postbelice, șomajul
pp p ș j
european era cu mult mai sc ăzut decât cel
din SUA În prezent îns ăaceastăsituație
din SUA. În prezent , însă, această situație
nu mai este valabil ă.

5.3.3. Fenomenul hysteresis și
creșterea ratei naturale a
șomajului
șomajului
• În perioada 1973-1988, rata șomajului în
SUA s -am e nținut cu mult peste rata
SUA sa menținut cu mult peste rata
naturală estimată cu ajutorul metodei
ajustării demografice
ajustării demografice .
•Șomajul ridicat pe perioade prelungite face
să crească rata natural ă, fenomen
denumit hysterez ăașomajului .
denumit hysterez ă a șomajului .

5.3.4. Măsurarea (evaluarea)
5.3.4. Măsurarea (evaluarea)
șomajului
•A. Nivelul șomajului
ș j
•B. Ponderea for ței de munc ă în totalul
populației cu vârst ă(legală) de munc ă
populației cu vârstă (legală) de muncă
•Masa șomajului
•Rata șomajului

5.3.5. Implica țiile aloca țiilor pentru
5.3.5. Implicațiile alocațiilor pentru
șomaj asupra fenomenului de șomaj
• Un conce pt cheie este coeficientul de
p
înlocuire = raportul dintre veniturile dup ă
impozitare în condi ții deșomajși veniturile
impozitare în condiții de șomaj și veniturile
după impozitare în condi ții de munc ă.
Alțit jdl
•Alocația pen tru șomaj conduce la
creșterea ratei șomajului pe dou ă căi:
– permite perioade mai lungi pentru c ăutarea
unei slu jbe.
j
– stabilitatea angaj ării în munc ă.

54 I f l țiit i f l ții
5.4. Inflația și rata inflației
PNB100PNBr PNBnif 
5000
4000100PNBnif
4000
3000
2000PNBr
2000PNBn
IF
t0 t1t2 tn tO
Figura nr. 5.14 Reprezentarea grafic ăai n f l ației

5.4.1. Infla ția perfect
5.4.1. Inflația perfect
anticipat ă
•S e presupune că, o perioadă lungă de
pp p g
timp, rata infla ției a atins o anumit ă
valoare medie anual ășicătoatălumea a
valoare medie anuală și că toată lumea a
anticipat c ă se va situa la acela și nivel și
în perioada urm ătoare; toate contractele
în perioada următoare; toate contractele
se vor construi pe baza infla ției
preconizate.

5.4.2. Infla ția imperfect
5.4.2. Inflația imperfect
anticipat ă
• Scenariul ideal pentru o a justare com pletă
pj p
la inflație nu prezint ă sisteme economice
din lumea real ă
din lumea reală.
• Economiile moderne prezint ă o diversitate
d t it ii i t i t țil
de carac teristici instituționale care
reprezint ă grade diferite de ajustare la
inflație.

5.4.3. Im plicațiile inflației asu pra
pț ț p
contractelor pe termen lung și
asupra contractelor salariale
• Inflația afecteaz ă două tipuri de contracte:
contractele de împr m t pe termen l ng și
contractele de împrumut pe termen lung și
contractele salariale.
• În prezent, în SUA func ționează atât
creditele ipotecare cu rat ăajustabilăcâtși
creditele ipotecare cu rată ajustabilă, cât și
creditele bancare cu dobând ă fixă pe
termen lung
termen lung.

5.4.4. Protec ția, contra
5.4.4. Protecția, contra
inflației, prin indexare
•P r o t e cția lea gă termenii contractelor de
ț g
comportamentul nivelului de pre ț.
•Când infla ția înregistreaz ărate înalte și
•Când inflația înregistreaz ă rate înalte și
nesigure, împrumuturile pe termen lung
jt i dt i i l ădi
anga jate prin datorie nom inală devin
imposibile.

5.5. Fluctua țiile ciclice și
trendul economic
5.5.1. Ciclicitatea evolu ției
5.5.1. Ciclicitatea evoluției
economice
• Evoluția economiei na ționale, reproduc ția și
creșterea economic ă sunt rezultatul ac țiunilor
și intercondi ționărilor dintre componentele
structurale ale economiei, în leg ătură
organică cu mecanismul de func ționare.
g ț

5.5.2. Măsurarea fluctua țiilor
5.5.2. Măsurarea fluctuațiilor
ciclice
•U n ciclu economic se caracterizeaz ă prin
p
creșterea simultan ă a nivelului activit ăților
economice urmat ăde o scădere a acestor
economice , urmată de o scădere a acestor
niveluri, dup ă care urmeaz ă faza de
expansiune a ciclului urm ător
expansiune a ciclului următor.

PIB (PNB)
Yt = curba trendului (T)
A
B S
CI
Fl tțiYs
Curba activit ății
fără variația D
Fluctuația
il iăFluctuația
sezonieră
(FSth)ț
sezonieră
ciclică
(FCIth)
t
t
Figura n r. 5.15 Reprezentarea graficăaf l u c t u ațiilor ciclice
g p g

5.5.3. Indicatorii fluctua țiilor
5.5.3. Indicatorii fluctuațiilor
ciclice
•a) Indicatorii re prezentativ i
)p
•b) Indicatorii compu și
)I d i t i i l i i f i l
•c) Indicatorii genera li ai afacerilor.

5.5.4. Previziunea ciclurilor
5.5.4. Previziunea ciclurilor
economice
• La înce put, economi știi au încercat s ă
p ș
scruteze viitorul analizând datele
disponibile referitoare la lucruri precum
disponibile referitoare la lucruri precum
banii, înc ărcătura vagoanelor de marf ă și
producția de oțel
producția de oțel.
• Ulterior, acest proces a devenit mai riguros
prin combinarea mai multor statistici într-
un „index al indicatorilor anticipa ți”.
un „index al indicatorilor anticipați.

•Pentru a cunoa ște viitorul mai bine
•Pentru a cunoaște viitorul mai bine,
economi știi au creat modele econometrice
de pre i i ne pe calc lator
de previziune pe calculator.
• Datorit ă muncii de pionierat între prinse de
pp
laureații Premiului Nobel previziunea
economic ăa sporit în exactitate
economic ă a sporit în exactitate .
• Firmele de consultan ță comercial ă au
t d l t tili t ă
creat modele care sun t utilizate pe scar ă
largă de firme și de cei care elaboreaz ă
politica economic ă.

5.6. Corela ții de baz ă ale
ț
economiei na ționale: Legea lui
Okun și Curba lui Phillips
• Între principalele variabile economice –
creșterea economic ășomajși inflație
creșterea economic ă, șomaj și inflație –
există relații evidente.
•Legea lui Okun = legătura dintre rata
creșterii economice și rata șomajului.
ș șș j
•Curba Phillips = relația de compensare
inflațieșomaj
inflație –șomaj .

5.7. Identit ăți economice
5.7. Identități economice
fundamentale
•YC+I (Yproducția C consumul Iinvestițiile)
•Y C + I (Y-producția, C -consumul , I -investițiile)
•Y C + S (S – economisire)
•C + I Y C + SșiI Y – C S
•YC+I+G+N X (Gachizițiile guvernamentale
•Y C + I + G + NX (G -achizițiile guvernamentale
de bunuri și servicii, NX – exporturile nete)

•YDY+T R –TA (YD venitul disponibil al
•YD Y + TR –TA (YD -venitul disponibil al
sectorului privat, TR – transferurile c ătre sectorul privat,
TA – im pozitele și taxele încasate de guvern )
pș g )
•YD C + S
CS YD YT R TA
•C + S YD Y + TR -TAsau
•CYD-SY+TR-TA-Sși
C YD S Y TR TA Sși
•S YD – C Y + T R -T A -C
•S -I (G + TR -TA) + NX

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea: Statistic ă și Previziune Economic ă
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
MACROMACRO –
MACROMACRO
ECONOMIC Ă ECONOMIC Ă
ECONOMIC Ă ECONOMIC Ă

Capitolul 6
Capitolul 6
SISTEMUL
SISTEMUL
INDICATORILOR
FOLOSI ȚI ÎN
PREVIZIUNEA
Ă
ECONOMIC Ă

61Considera țiigenerale privind
6.1. Considera țiigenerale privind
sistemul indicatorilor economici
6.2. Indicatorii statistico-economici pe
termen scurt
6.3. Indicatorii rezultatelor specifici
Sistemului Conturilor Na ționale
Sistemului Conturilor Naționale
6.4. Indicatorii masei monetare sau ai
stocului de moned ă
65Influențavariației prețurilor asupra
6.5. Influențavariației prețurilor asupra
indicatorilor economici de rezultate

6.1. Considera ții generale
6.1. Considera ții generale
privind sistemul
p
indicatorilor economici
•A Definirea indicatorilor
•A. Definirea indicatorilor
•B. Trăsături definitorii ale sistemului de
indicatori
•C Funcțiile sistemului de indicatori în
•C. Funcțiile sistemului de indicatori în
previziune

•D. Clasificarea indicatorilor:
D. Clasificarea indicatorilor :
•a)după rolul pe care-l îndeplinesc în
ti i i l ă
gestiunea prev izională:
–indicatori de plan și de prognoz ă
–indicatori de calcul sau de fundamentare
–indicatori de urm ărire statistic ăși de control
indicatori de urmărire statistică și de control

•b) după procese le saulaturile
b) după procesele saulaturile
reproduc ției pe care le reflect ă:
indicatori ai resurselor primare ale dezvolt ării
–indicatori ai resurselor primare ale dezvoltării
economico-sociale
id i t i i d ții
–indicatori ai producției
–indicatori ai reparti ției
–indicatori ai schimbului sau circula ției
–indicatori ai cererii finale sau ai consumului
indicatori ai cererii finale sau ai consumului
final
indicatori ai rezultatelor finale ale reproduc ției
–indicatori ai rezultatelor finale ale reproduc ției

•c)după unitatea de măsură în care se
c)după unitatea de măsură în care se
exprimă:
indicatori în expresie natural ăsau natural
–indicatori în expresie naturală sau natural –
convențională
id i t i î i l i ă băă
–indicatori în expres ie valorică sau bănească
–indicatori ai for ței de munc ă
•d)după natura sau con ținutul
obiectivelor pe care le exprim ă:
obiectivelor pe care le exprimă:
–indicatori cantitativi
–indicatori calitativi .

•Indicatorii economici se pot grupa astfel:
Indicatorii economici se pot grupa astfel:
– indicatori ai poten țialului economic
indicatori ai rezultatelor economiei na ționale
–indicatori ai rezultatelor economiei naționale
– indicatori financiar-monetari
– indicatori ai nivelului de trai al popula ției.

•Indicatorii popu lației
Indicatorii populației
•Indicatorii resurselor de munc ă
•Indicatorii avu ției naționale
•Indicatorii eficien ței folosirii
Indicatorii eficienței folosirii
potențialului economic
I di t ii lt t l i i
•Indicatorii rezu ltatelor econom iei
naționale
•Indicatorii financiari-monetari
Indicatorii nivelului de trai
•Indicatorii nivelului de trai.

6.2. Indicatorii statistico –
6.2. Indicatorii statistico
economici pe termen scurt
p
6 2 1 Indicatorii conjuncturali pe
6.2.1. Indicatorii conjuncturali pe
termen scurt folosi ți în U E
ț
Si t l ăti t j
•Sistemul acoperă trei aspec te ma jore:
–a) orizontul de tim p
) p
–b) forma indicatorului
c)tipul de valoare totalizatoare final ă
–c) tipul de valoare totalizatoare finală.

6.2.2. Sistemul indicatorilor pe
6.2.2. Sistemul indicatorilor pe
termen scurt al B ăncii Mondiale
–a) Popula țiașif o rța de munc ă
a) Populația și forța de muncă
– b) Suprafa ța
)P d lI t B t l i t
–c) Produsul Intern Brut pe locuitor
– d) Speran ța de viață la naștere
– e) Propor ția analfabetismului adult
–a) Rata medie anual ăac r eșterii popula ției
a) Rata medie anuală a creșterii populației
– b) Distribu ția venituri și cheltuieli de consum
)A lții d i t i i ii
–c) Alți indicatori socio-econom ici.

6.3. Indicatorii rezultatelor
6.3. Indicatorii rezultatelor
specifici Sistemul Conturilor
p
Naționale
6.3.1. Definirea indicatorilor
6.3.1. Definirea indicatorilor
activității economice în SCN
•Produsul global brut (PGB)
•Produsul na țional brut (PNB)
•Venitul na țional
•Venitul național .

6.3.2. Factorii care influen țează
6.3.2. Factorii care influențează
indicatorii activit ății economice
•PNBșiP I B –factori de influen ță:
•PNB și PIB –factori de influență:
– modificarea volumului factorilor productivi
disponibili în economie
disponibili în economie
– modificarea eficien ței folosirii factorilor
productivi
– schimb ările care apar în angajarea resurselor
destinate activit ății economico-sociale utile.

6.3.3. Modalit ăți de calcul a
6.3.3. Modalități de calcul a
agregatelor de rezultate
•Produsul global brut (PGB) se calculeaz ă
•Produsul global brut (PGB) se calculeaz ă
în trei moduri:
) ă dțiil l b l b t d
–a)ca sumă a pro ducțiilor globale brute de
bunuri ob ținute în toate sectoarele institu ționale
–b)ca sumă a intrărilor intermediare și a
intrărilor primare
–c)ca sumă a valorii consumului final și a valorii
consumului intermediar.

•Produsul Intern Brut (PIB)
Produsul Intern Brut (PIB)
•Produsul Intern Net (PIN)
•Produsul Na țional Brut (PNB)
•Produsul Na țional Net (PNN)
Produsul Național Net (PNN)
•Venitul Na țional (VN)
•Venit Personal (VP)
•Venitul Disponibil (VD)
•Venitul Disponibil (VD)
•Venitul Personal Disponibil al
gospodăriilor (VPD).

6.3.4. Probleme tehnice în
6.3.4. Probleme tehnice în
calculul PIB
•A Omisiuni deliberate în calculul PIB
•A. Omisiuni deliberate în calculul PIB
•B. Folosirea informa țiilor furnizate de
sondaje pentru calculul PIB
•C. Tranzac ții neînregistrate în PIB.
C. Tranzac ții neînregistrate în PIB.

6.4. Indicatorii masei
monetare sau ai stocului
de moned ă
Cele mai cunoscute agregate monetare sunt:
•Masa monetar ă în sens restrâns (M1)
•Masa monetar ăîn sens larg (M )
•Masa monetar ă în sens larg (M2)
•Alți indicatori.

6.5. Influen ța variației prețurilor
asupra indicatorilor economici
dl t t
de rezu ltate
A.Modificarea indicatorilor economici sub
influența variației prețurilor
influența variației prețurilor
B.Calculul indicelui sintetic al pre țurilor
C. Folosirea pre țurilor și volumelor fizice
pentru evaluarea agregatelor economice
pentru evaluarea agregatelor economice
D.Estimarea agregatelor economice în
prețuri constante și înlănțuirea indicilo r

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea: Statistic ă și Previziune Economic ă
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
MACROMACRO –
MACROMACRO
ECONOMIC Ă ECONOMIC Ă
ECONOMIC Ă ECONOMIC Ă

Capitolul 7
Capitolul 7
CONSIDERA ȚII
CONSIDERA ȚII
GENERALE PRIVIND
METODOLOGIA
PREVIZIUNII
ECONOMICE

•71Definițiiși clasific ări
•7.1. Definițiiși clasificări
•72Variabilele de previziune
•7.2. Variabilele de previziune
•73Elemente caracteristice evolu ției
•7.3. Elemente caracteristice evoluției
fenomenelor economice
•7.4. Integrarea cercetărilor cantitative în
ii i ă
prev iziunea econom ică
75Fi bilit t ii i l i
•7.5. Fiabilitateaprev iziunilor econom ice

71 D f i i țiiil i f i ăi
7.1. Definiții și clasificări
•1 Definirea metodei și metodologiei de
•1. Definirea metodei și metodologiei de
previziune
•2. Clasificarea metodelor și tehnicilor
2. Clasificarea metodelor și tehnicilor
de previziune economic ă

7.1.1. Definirea metodei și
7.1.1. Definirea metodei și
metodolo giei de previziune
gp
•Metoda este o no țiune general ăcu care
•Metoda este o noțiune generală cu care
operează toate domeniile științei, dar care
pre intăn an mit specific pentr fiecare
prezintă un anumit specific pentr u fiecare
domeniu în parte func ție de particularit ățile
acestuia.
•Metoda este definit ăca un ansamblu de
Metoda este definită ca un ansamblu de
procedee pentru descoperirea și
explicarea adev ărului obiectiv
explicarea adevărului obiectiv .

7.1.2. Clasificarea metodelor
7.1.2. Clasificarea metodelor
și tehnicilor de previziune
ș p
•a)dupărolul lor în fundamentarea și
•a)după rolul lor în fundamentarea și
elaborarea instrumentelor gestiunii
pre i ionale
previzionale :
–a1) metode fundamentale
–a2) metode instrumental -operaționale
–a3)metode elementare
a3) metode elementare
–a4) metode intuitive

•b)dupăatitudinea factorului de decizie
b)după atitudinea factorului de decizie
față de obiectul previziunii:
b)metode explorative
–b1) metode explorative
–b2) metode normative
•c)după scopul urm ărit:
–c1)metode de proiectare pe elemente
c1) metode de proiectare pe elemente
–c2) metode structurale
)t d d hilib
–c3) metode de echilibrare
–c4) metode mixte .

•a)Metode deterministe :
a)Metode deterministe :
–a1) actualizarea informa ției
) tt i țiil
–a2) cunoașterea res tricțiilor
–a3) identificarea începutului unui proces
îndelungat
–a4) prevederea reac ției consumatorilor și
4)p ț ș
producătorilor

•b) Metode simptomatice :
b) Metode simptomatice :
–b1) indicatorii Biroului na țional pentru cercet ări
economice din SUA
economice din SUA
–b2) indicii de difuzie
–b3) alți indicatori statistici
•c) Metode de previziune în sistem :
c) Metode de previziune în sistem :
–c1) sistemele na ționale de raportare
c) metode intuitive
–c2) metode intuitive
–c3) metoda econometric ă.

7.2. Variabilele de
7.2. Variabilele de
previziune
p
•A Definirea variabilelor de previziune
•A. Definirea variabilelor de previziune
•B. Clasificarea variabilelor de
previziune
previziune

•C Tipuri de leg ături între variabilele de
•C. Tipuri de legături între variabilele de
previziune:
–a) relația de defini ție
– b) relația determinist ă
– c) relația econometric ă
–d) relația de echilibru
–d) relația de echilibru
– e) relația de tendin ță sau de trend.
•D. Particularit ăți ale variabilelor de
D. Particularit ăți ale variabilelor de
previziune fa ță de variabilele
matematice
matematice .

7.3. Elemente caracteristice
evoluției fenomenelor
economice
•A. Enumerarea și evidențierea
ș ț
elementelor caracteristice evolu ției
fenomenelor economice
fenomenelor economice
•B. Specificitatea proceselor de
continuitate și a proceselor native
șp

•În cadrul proceselor de continuitate se
•În cadrul proceselor de continuitate se
deosebesc:
–a) procese de saturare
– b) procese de înlocuire sau de substitu ție
– c) procese de completare
–d) procese secven țiale
–d) procese secvențiale
•D. Pragurile de discontinuitate.

7.4. Inte grarea cercet ărilor
g
cantitative în previziunea
economic ă
A.Scopul și obiectivul cercet ărilor cantitative
pș
B. Caracteristicile abaterilor admise de
funcțiile econometrice
funcțiile econometrice
C.Necesitatea stabilirii formei dependen ței
dintre variabilele de previziune
DConceptul de ajustare a datelor statistice
D.Conceptul de ajustare a datelor statistice .

7.5. Fiabilitatea
7.5. Fiabilitatea
previziunilor economice
p
•A. Modalit ăți de evaluare a fiabilit ății
previziunilor economice
p

•Abaterea absolut ă
PRA
•Abaterea relativ ă
i iPRA
100 100 % 
i ii i
PA
PPRa
•Coeficientul de inegalitate
i i P P



2 22) (
Ri PiRiPi
U
•Abaterea medie p ătratică procentual ă
 Ri Pi
yyyi i2
100' 



nyi 


•B Factorii care influen țeazăfiabilitatea
•B. Factorii care influențează fiabilitatea
previziunilor economice
)
–a) orizontul de timp, aria de cuprindere și gradul de
agregare
–b) volumul și calitatea informa țiilor
– c) metode și tehnici folosite
– d) caracterul stohastic al elementelor introduse de
factorul decizional
– e) imperfec țiuni sistemului informa țional
–f) elemente subiective luate în calcul
)
– g) legit ățile fenomenelor studiate
–h) strategii adoptate în domenii de interes comun
h) strategii adoptate în domenii de interes comun .

•C Specificitatea aprecierii fiabilit ății
•C. Specificitatea aprecierii fiabilității
previziunilor economico-sociale
–Raportul dintre obiectiv și subiectiv
–Raportul dintre stabilitate și mobilitate
–Raportul dintre iner ție și transformare
–Raportul dintre trecut prezent și viitor
–Raportul dintre trecut , prezent și viitor .

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea: Statistic ă și Previziune Economic ă
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
MACROMACRO –
MACROMACRO
ECONOMIC Ă ECONOMIC Ă
ECONOMIC Ă ECONOMIC Ă

Capitolul 8
METODE DE
METODE DE
PROIECTARE PE
ELEMENTE
ELEMENTE

•8 1 Metoda extrapol ării
•8.1. Metoda extrapol ării
82 M d i l ăii
•8.2. Metoda interpo lării
•8.3. Metoda anchetelor statistice
•8.4. Metoda compara țiilor interna ționale
•8.5. Metoda arborelui de pertinență
p ț

81 M t d t l ăii
8.1. Metoda extrapo lării
1. Conceptul de extrapolare a seriilor dinamice
2. Alegerea func ției de extrapolare
3. Clasificarea func țiilor de extrapolare
4. Elaborarea previziunilor cu ajutorul func țiilor
de extrapolare
de extrapolare
5. Folosirea func țiilor de autoregresie
6 Elaborarea variantelor minim ăși maximă
6. Elaborarea variantelor minimă și maximă
7. Limite ale extrapol ării analitice și posibilit ăți
ddăit
de depășire a aces tora

8.1.1. Conceptul de extrapolare a
8.1.1. Conceptul de extrapolare a
seriilor dinamice
•Extrapol area se folose ște frecvent pentru
•Extrapol area se folosește frecvent pentru
elaborarea previziunilor prin prelungirea
td ițl t t l i bil l
tendințelor trecute ale var iabilelor.
•Ipoteza = sunt cunoscute rela țiile cauzale
p ț
și se vor manifesta în continuare cu
aceleași consecin țe
aceleași consecin țe.

•Extra polarea -c u funcții de tim p, folosind
p ț p,
sporul mediu absolut sau ritmul mediu
anualșic ufuncții de corela țieîn care
anual , și cu funcții de corelație, în care
variabilele independente sunt m ărimi
economice sau tehnice
economice sau tehnice .
Modalitățile de aplicare a extrapol ării:
•a ) extrapolarea mecanic ă
b) tl i t i ă
•b) extrapolarea eur istică.

•În funcție de informa țiile dis ponibile și de
ț ț pș
specificul evolu ției fenomenelor,
extrapolarea este: analiticăprin curba
extrapolarea este: analitică, prin curba
înfășurătoare , fenomenologic ăși prin
curba norului de puncte
curba norului de puncte .
•Extrapolarea analitic ă- se folosesc serii
statistice pentru analiza rela țiilor variabile.
Se poate folosi sporul mediu absolut,
Se poate folosi sporul mediu absolut,
ritmul mediu anual și funcțiile de corela ție.
Et l it i ă ld i
•Extrapo larea eur istică- sporu l mediu
absolut se corecteaz ă, prin înmul țire, cu
un coeficient ( k).

8.1.2. Alegerea func ției de
8.1.2. Alegerea funcției de
extrapolare
Metode pentru alegerea func ției:
Metode pentru alegerea funcției:
•a)metoda reprezent ării grafice
•b)metoda statistic ă
•c)metoda analitic ă=metoda lui Haustein
•c)metoda analitică =metoda lui Haustein .

8.1.3. Clasificarea func țiilor de
8.1.3. Clasificarea funcțiilor de
extrapolare
•a) dupănatura variabilei independente :
•a) după natura variabilei independente :
–funcții de corela ție
–funcții de trend
•b) dupănumărul variabilelor
b) după numărul variabilelor
independente :
funcții de corela ție simplă
–funcții de corelație simplă
–funcții de corela ție multipl ă.

Funcțiile de corela ție și de trend – forme :
ț țș
– a) func țiile liniare
b) funcțiile parabolice
–b) funcțiile parabolice
– c) func țiile exponen țiale (+ func ția putere)
–d) funcțiile hiperbolice
–e) funcțiile lo garitmice
)ț g
– f) funcțiile logistice
g) funcțiile Törnquist
–g) funcțiile Törnquist
– h) func țiile Gompertz și Johnson.

8.1.4. Elaborarea previziunilor cu
8.1.4. Elaborarea previziunilor cu
ajutorul func țiilor de
extrapolare
Extrapolarea analitic ă – operații:
•a)definirea obiectului previziunii
b)alegerea variabilelor independente
•b)alegerea variabilelor independente
•c)determinarea perioadei pentru analiza
) pp
retrospectiv ă
•d)alegerea func ției de extrapolare
•d)alegerea funcției de extrapolare

•e)estimarea parametrilor func ției de
) p ț
extrapolare
•f)aprecierea calit ății funcțiilor
•f) aprecierea calității funcțiilor
•g) efectuarea calculului de previziune
•h)analiza economic ă a rezultatelor.
• Estimarea parametrilor func ției metoda
p ț
celor mai mici p ătrate .

Sistemele de ecua ții normale ale principalelor func ții de extrapolare

8.1.5. Folosirea func țiilor de
8.1.5. Folosirea funcțiilor de
autoregresie în elaborarea
studiilor previzionale
•Variabila dependent ă este estimat ă
funcție de nivelul s ău din anul anterior
celui de previziune și de influen ța altor
celui de previziune și de influența altor
factori, considera ți variabile independente.

• O func ție de autore gresie cu o sin gură
ț gg
variabilă independent ă are forma:
•y= f(y x)y=y +a x
•yt= f(yt-1, xt)yt= yt-1+ axt
• Pentru fiecare an:
–y1= y0+ a1x11+ a2x21
–y2=y1+a1x12+a2x22
y2 y1+ a1x12+ a2x22
– –––––––––
–yi= yi-1+ a1x1i+ a2x2i
– –––––––––
–yn= yn-1+ a1x1n+ a2x2n

8.1.6. Elaborarea variantelor
8.1.6. Elaborarea variantelor
minimă și maximă ale
previziunilor
•A. Determinarea dreptei de regresie
•B. Criteriul de calitate al regresiei
C Termenul erorii stohastice
•C. Termenul erorii stohastice
•D. Determinarea proprietăților
pp ț
estimatorilor a^ și b^

•E. Eroarea de previziune și media erorii
p ș
de previziune
•F Ecartul tip al erorii de previziune
•F. Ecartul tip al erorii de previziune
•G. Reprezentarea grafic ă a variantelor
previziunii
•H Intervalul de încredere al previziunii
•H. Intervalul de încredere al previziunii
•I. Algoritmul de rezolvare în cazul
funcției de trend.

8.1.7. Limite ale extrapol ării
8.1.7. Limite ale extrapol ării
analitice și posibilit ăți de
depășire a acestora
•Extrapolarea fenomenologic ă
•Extrapolarea pe curba înf ășurătoare
Extrapolarea pe curba norului de
•Extrapolarea pe curba norului de
puncte

82 Metoda interpol ării
8.2. Metoda interpolării
• Presupune stabilirea m ărimilor
it d i ît d ăil i l
interme diare între două niveluri ale
variabilei dependente: nivelul din anul de
bază și nivelul din anul final al orizontului.
•Interpolarea -procedee:
Interpolarea -procedee:
– a) cu ajutorul ra ției medii anuale
–b) cu ajutorul ritmului mediu anual de cre ștere

8.3. Metoda anchetelor
statistice
• Constă în consultarea unor colectivit ăți de
il i t
persoane spec ializate.
•Anchetele statistice se realizeaz ă prin
p
sondaje.
•Se urmărește ca pe baza unor informa ții
•Se urmărește ca, pe baza unor informații
parțiale, să se poată formula concluzii
pentru întreaga colectivitate.

8.4. Metoda com parațiilor
pț
internaționale
•8.4.1. N eces itatea comparațiilor
8.4.1. Necesitatea compara țiilor
internaționale
•8.4.2. Utilizarea com parațiilor
pț
internaționale în strategiile perioadei de
tranziție la economia concuren țială
tranziție la economia concuren țială

8.4.1. Necesitatea
8.4.1. Necesitatea
comparațiilor interna ționale
pț ț
•Se folose ște compara ția în timp șis p ațiu
•Se folosește compara ția în timp și spațiu
pentru proiectarea în viitor a unor
ariabile sol țiiși str ct ri fiind practic
variabile , soluții și structuri, fiind practic
inseparabil ă de toate metodele de analiz ă
retrospectiv ă și prospectiv ă.

8.4.2. Utilizarea compara țiilor
8.4.2. Utilizarea compara țiilor
internaționale în strategiile
perioadei de tranzi ție la economia
concuren țială
concuren țială
•A. Compara ția în timp și spațiu
•B.Compara ția în spa țiu.
B.Compara ția în spațiu.

8.5. Metoda arborelui de
8.5. Metoda arborelui de
pertinență
p ț
•Constăîn construirea unei re țele
•Constă în construirea unei rețele
arborescente de elemente, ierarhizate sub
forma n i graf care condi ționeaă
forma unui graf, care condiționea ză
realizarea unui obiectiv urm ărit.
• Componentele grafului: a) obiectivul (O),
b)căile(Ci)c )mijloacele (Mj)
b) căile(Ci), c) mijloacele (Mj).
• Un exemplu – figura nr. 8.4.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea: Statistic ă și Previziune Economic ă
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
MACROMACRO –
MACROMACRO
ECONOMIC Ă ECONOMIC Ă
ECONOMIC Ă ECONOMIC Ă

Capitolul 9
p
FOLOSIREA MODEL ĂRII
ECONOMICO-
Î
MATEMATICE ÎN
PREVIZIUNEA
PREVIZIUNEA
ECONOMIC Ă
ECONOMIC Ă

•9 1 Considera ții generale privind
•9.1. Considera ții generale privind
modelarea economico-matematic ă
•9.2. Modele bazate pe func ții de
producție
pț
•9.3. Modele de optimizare folosite în
previziunea economic ă
previziunea economic ă
•9.4. Modele de simulare folosite în
previziunea economic ă
•9 5 Modele inter -ramuri –Balanța
•9.5. Modele inter -ramuri –Balanța
legăturilor dintre ramuri

9 1 Considera ții generale
9.1. Considera ții generale
privind modelarea
p
economico-matematic ă
1C tl d dl id d l
1. Concep tul de mo del și de mo delare
2. Cerințe pe care trebuie s ă le îndeplineasc ă
un mode l
3. Sistemul de modele folosite în previziune
p
4. Etapele construirii unui model

9.1.1. Conceptul de model șid e
9.1.1. Conceptul de model și de
modelare economico-
matematic ă
•Modelarea = o metod ă modernă folosită
în previziunea economic ă.
•Modelul = rezultatul unui proces în care
•Modelul = rezultatul unui proces în care
subiectul, având la baz ă o teorie asupra
fl i t d i t l i ă
fenomenu lui studiat, realizează o
similitudine între fenomen și un sistem
artificial.

9.1.2. Cerin țep ec a r et r e b u i es ă
9.1.2. Cerințe pe care trebuie să
le îndeplineasc ă un model
economico -matematic
a)să corespund ă mecanismului de
funcționare al fenomenului economic
b)săfie în concordan țăcu legile economice
b) să fie în concordan ță cu legile economice
c)să utilizeze corect informa țiile
d)să permită elaborarea de algoritmi de
rezolvare și utilizarea calculatoarelor
rezolvare și utilizarea calculatoarelor .

9.1.3. Sistemul de modele
9.1.3. Sistemul de modele
economico-matematice folosite
în previziunea economic ă
• Principalele tipuri de modele:
– modele de cre ștere economic ă
–modele inter -ramuri
modele inter ramuri
– modele de optimizare a utiliz ării unor resurse
dl b t f ții d d ți
–modele bazate pe funcții de pro ducție.

Modelele economico-matematice – criterii :
•a) după destina ția lor : a1) modele de
prognozăpe termen lung ;a)modele de
prognoză pe termen lung;a2) modele de
planificare pe termen mijlociu și scurt
•b) după gradul de agregare : b1) modele
agregate ;b2)modele dezagregate
agregate ;b2) modele dezagregate
•c) după sfera de cuprindere : c1) modele
lbl )dl t il
globale;c2) modele sec toriale
•d) după nivelul or ganizatoric la care se
)p g
elaboreaz ă: d1) modele macroeconomice ;
d2)modele microeconomice
d2) modele microeconomice

•e) după rolul și funcțiile pe care le au în
)p șțp
gestiunea previzional ă sau dup ă
tehnica de elaborare :e1)modele de
tehnica de elaborare : e1) modele de
optimizare ; e2)modele de simulare; e3)
modele de echilibrare
modele de echilibrare
•f) după forma matematic ă: f1) modele
1
liniare ;f2) modele neliniare
•g) dupămodul în care iau în
•g) după modul în care iau în
considerare factorul timp : g1) modele
tt i )dl d i i
statice;g2) modele dinamice.

9.1.4. Etapele construirii unui
9.1.4. Etapele construirii unui
model economico-matematic
•a)alegerea domeniului obiect al modelului
•a)alegerea domeniului obiect al modelului
• b) alegerea orizontului de timp
• c) stabilirea tipului de model
•d) stabilirea componentelor modelului
•d) stabilirea componentelor modelului
• e) stabilirea perioadei statistice pentru
analiza retrospectiv ă și testarea modelului

•f) cule gerea datelor statistice
)g
• g) elaborarea schemei modelului
h) i l țiil d l l i
•h) scrierea re lațiilor mo delului
•i) calcularea m ărimii parametrilor o pționali
) pp ț
• j) testarea modelului cu date din trecut
• k) folosirea modelului pentru perioada de
previziune
p
• l) analiza final ă și interpretarea economic ă
a rezultatelor
a rezultatelor .

9 2 Modele bazate pe func ții
9.2. Modele bazate pe funcții
de produc ție
de producție
9.2.1. Tipuri de modele bazate pe
funcții de produc ție
funcții de producție
• Frecvent utilizat ăeste func ția de produc ție
de tip Cobb-Dou glas(1929 ):
p g ( )
•Y=A· L· K

Funcția de producție -indicatori :
ț pț
•a ) elasticitatea produc ției în raport cu for ța
de munc ă(E)
de muncă (EL)
•b ) elasticitatea produc ției în raport cu
capitalul fix (EK)
•c)norma (rata) de substituire a factorilor
•c) norma (rata) de substituire a factorilor
[r(K,L)]
•d ) elasticitatea ratei de substituire a
factorilor productivi .
p

Dupăsuma coeficien ților de elasticitate 
După suma coeficien ților de elasticitate 
•funcții cu coeficien ți de elasticitate
complementari (+=1, =1-)
•funcții cu coeficien ți de elasticitate
funcții cu coeficien ți de elasticitate
necomplementari (+1, 1-).
Sb f ă li tă i
•Sub formă genera lizată, se scr ie:
n
i ni nx A x xxAY2 1 …2 1




i1

•Aplicațiile practice au și limite.
pțp ș
• Formele ini țiale au un caracter static. S-a
urmărit dinamizarea func țiilor de produc ție
urmărit dinamizarea funcțiilor de producție
prin introducerea progresului tehnic în
dlltt i
modelulmatematic.
•Funcțiade produc ție cu progres tehnic:
Funcțiade producție cu progres tehnic:
•Y=A·L·K1-·etși
•Y=A·L·K·et

Forme de progres tehnic neutral:
pg
–Hicks : F(L,K,t)=A(t)·H(L,K)
Solow :F(L K t) = H[L A(t)K]
–Solow :F(L,K,t) = H[L,A(t)K]
–Harrod : F(L,K,t) = H[A(t)L,K]
–forță de munc ă combinat ă:
F(L,K,t)=H[L+A(t)·K,K]
–capital fix combinat : F(L,K,t)=H[L,K+A(t)·L]
–capital fix aditiv :F(L,K,t) =A(t)·K+H(L,K)
capital fix aditiv : F(L,K,t) A(t) K H(L,K)
–forță de munc ă aditivă:
F(L K t)=A(t)·L+H(L K)
F(L,K,t)=A(t)·L+H(L ,K).

•Substitu ția dintre factori.
ț
• Evoluția produc ției se exprim ă cu ajutorul
unei curbe pentru care Y=F(L K) =ct
K
Yunei curbe pentru care Y=F(L,K)=ct.
Y
K1
K2
Fig91Model de substituire a factorilor productivi cuL L1 L2
Fig. 9.1Model de substituire a factorilor productivi , cu
menținerea constant ă a volumului produc ției

9 2 2 Folosirea func țiilor de
9.2.2. Folosirea funcțiilor de
producție în elaborarea
pț
previziunilor
•determinarea volumului de produc ție la
determinarea volumului de producție la
nivel macro, ramur ă sau firm ă
Ni tă td tld i t ă
•Nu există metode pen tru alegerea directă
a modelului func țiilor de produc ție.
• Se folose ște de regul ă metoda statistic ă.

•Y = A · L· K1-, cu parametrii Ași
,p ș
•lgY = lgA+ lgL + (1-)lgK =
=lgA +lgL + lgKlgK
= lgA + lgL + lgK -lgK
•lgY – lgK = lgA + (lgL – lgK)
Se noteaz ă:
lgY lgK = V
•lgY -lgK = V
•lgL –lgK = U
g g
•lgA = B
B UV
•B + U = V
 
 V U nB
 VU U UB2


•Y = A · L· K, cu parametrii A, și
,p ,ș
•lgY = lgA + lgL + lgK
  l l l l


    

L Y L K LY K L n
lg lg lg lg lg lgL lgAlg lg lg lgA
2



 

    

K Y K KLL Y L K L
lg lg lg lglg lgK lgAlg lg lg lg lg lgL lgA
2



 

•Y = A · L· K1-· et, cu parametrii A,,
,p ,,
•lnY = lnA + lnL + (1-)lnK + t =
=lnA +lnL + lnKlnK +t
= lnA + lnL + lnK -lnK + t
•lnY – lnK = lnA + (lnL – lnK) + t
Se noteaz ă:lgY – lgK = V și lgL – lgK = U
B+ U+ tV
•B +U + t = V
   V t U nB





VU tU UV t U n
2U BB




 
Vt t tU2t B


•Y = A · L· K· et, cu parametrii A,,,
,p ,,,
•lnY = lnA + lnL + lnK + t
    

L Y L L K L L AY t K L An
l l l l l l l lln ln ln ln
2





      

K Y Kt K KL K AL Y Lt L K L L A
ln ln ln ln lnln ln lnln ln ln ln ln ln ln ln
22





   
Yt t Kt Lt tA ln ln ln ln2




9.2.3. Indicatori de eficien ță
9.2.3. Indicatori de eficiență
calculați cu func ții de produc ție
•a)productivitatea muncii și eficiența
capitalului fix calculate ca m ărimi medi i




 K LALKLA
LY
L 1
L LL
1



 KLAKKLA
KY
k
K K

•b)mărimile limit ă (diferențiale sau
) (ț
marginale) ale productivit ății muncii și
randamentului capitalului fix
randamentului capitalului fix
KLAY
 1
L L KLALY


1
KLAY


 1
K K KLAK



•c)valoarea coeficien ților de elasticitate
) ț
Y






KLA LY
L
L1



KLA
LYLL 1
L
Y







11KLA
YKY
K
K


1KLA
KYKK

•d)rata de substituire dintre factorii
)
productivi
0 dKKYdLLYdY
 K L
Y Y  
dKKYdLLY
K K LA LY
dK




1
gLK
KLAK LA
YL
dLdKS
kL




1
K

•e)elasticitatea ratei de substituire
)
dK
1

ggKdLE1

 g
L
•Necesarul de for ță de munc ă și
necesarul de capital fix productiv :
necesarul decapital fix productiv :
1 1



KAYL


LAYK
KALA

9.3. Modele de o ptimizare
p
folosite în previziunea
economic ă
1. Caracteristici generale
2. Modele de programare matematic ă liniară
3. Posibilit ăți de de pășire a limitelor
ț pș
program ării matematice liniare
4. Optimizarea comportamentului sistemelor
4. Optimizarea comportamentului sistemelor
dinamice complexe

9.3.1. Caracteristici generale ale
9.3.1. Caracteristici generale ale
modelelor de optimizare
•Modelele de optimizare opereazăcu
•Modelele de optimizare operează cu
sisteme de variabile supuse unor restric ții;
if l i t ăt
prin folosirea aces tora se urm ărește
obținerea celei mai bune solu ții din punct
de vedere al func ției-obiectiv stabilit ă
anticipat, respectiv maximizarea sau
anticipat, respectiv maximizarea sau
minimizarea unui indicator.

9.3.2. Modele de programare
9.3.2. Modele de programare
matematic ă liniară
•Un model de programare liniar ă
•Un model de programare liniară
presupune rezolvarea unei probleme de
ti i i i i i i
optimizare, max imizare sau m inimizare, a
unei func ții liniare de mai multe variabile,
în condițiile unor restric ții liniare sub form ă
de egalit ăți sau inegalit ăți liniare.
de egalități sau inegalități liniare.

9.3.3. Posibilit ățid ed e p ășire a
9.3.3. Posibilit ăți de depășire a
limitelor program ării
matematice liniare
• Limitele modelelor de programare
matematic ă liniară pot fi dep ășite prin
folosirea program ării stocastice, a
folosirea programării stocastice, a
programării flexibile și a program ării
multicriteriale
multicriteriale .

•Programarea stocastic ăse ocu pă cu
g p
teoria și metodele de rezolvare a
problemelor de gestiune cu extrem
problemelor de gestiune cu extrem
condiționat, când nu exist ă o informa ție
completăîn condiții de incertitudine sau
completă, în condiții de incertitudine sau
risc, când parametrii restric țiilor sau ai
funcției-obiectiv sunt variabile aleatoare.
Modele de programare stocastic ă tipice:
pg p
 )( max0xF  )( min0xG
 ),1( ,0)()(
m i xFi ),1( ,0)()(
m i xGi

•Modelul de programare flexibil ăeste o
pg
problemă de programare liniar ă care
opereazăcu mulțimi vagi (fuzzy) c ărora le
operează cu mulțimi vagi (fuzzy) , cărora le
este caracteristic faptul c ă apartenen ța
variabilelor la o anumit ăclasăde valori
variabilelor la o anumită clasă de valori
sau la un anumit domeniu nu este definit ă
cu precizie.
•Programarea multicriterial ăurmărește
Programarea multicriterial ăurmărește
obținerea unei solu ții Xcare să satisfacă
simultan mai multe func țiiobiectiv
simultan mai multe funcții-obiectiv .

9.3.4. Optimizarea
9.3.4. Optimizarea
comportamentului sistemelor
dinamice complexe
• Abordarea unitar ă a neliniarit ății, a
dinamicit ății și autoregl ării este posibil ă
prin optimizarea comportamentului
prin optimizarea comportamentului
sistemelor dinamice complexe cu ajutorul
unor metode ale ciberneticii economice
unor metode ale ciberneticii economice .

9 4 Modele de simulare
9.4. Modele de simulare
folosite în previziunea
p
economic ă
•Considera ții generale
Considera ții generale
•Tipologia simul ării

9.4.1. Considera ții generale
9.4.1. Considera ții generale
privind simularea
•Simularea constăîn reproducerea cu
•Simularea constă în reproducerea , cu
ajutorul unor modele economico-
tt i t t l
matematice, a compor tamen telor
sistemelor economice, pentru
aprofundarea cunoa șterii func ționării lor,
pentru fundamentarea deciziei.
pentru fundamentarea deciziei.

Simularea – etape:
p
•a)identificarea principalilor factori implica ți
și a relațiilor dintre ace știa
și a relațiilor dintre aceștia
•b)stabilirea modelelor matematice ce
caracterizeaz ă sistemele supuse simul ării
•c)elaborarea programelor pentru
•c)elaborarea programelor pentru
calculator
•d)simularea decizional ă propriu-zis ă.

9.4.2. Tipologia simul ării
9.4.2. Tipologia simulării
• Simularea: analogică, numerică, hibridă.
•Simularea analogic ă-bazatăpe
•Simularea analogic ă-bazată pe
imaginea și construirea unor sisteme ale
ăli d f țit l i
căror legi de funcționare sun t aceleași sau
aproximativ acelea și cu legile care
genereaz ă funcționarea sistemului studiat.
•Simularea numeric ăse bazeaz ătot pe
Simularea numeric ăse bazează tot pe
principiul analogiei (al analogiei de calcul)
șie s t ed et i p Jocșid et i p Monte Carlo
și este de tip Jocși de tip Monte Carlo .

•Simularea de ti p Monte Carlo , denumit ă
p ,
și Las Vegas în SUA, const ă în rezolvarea
problemelor deterministe prin generarea
problemelor deterministe prin generarea
unor procese aleatoare.
Ud l i d i l it
•Un mo del scenar iu de simulare – ipoteze:
–a) ritmurile de cre ștere pentru indicatorii
) ș p
macroeconomici principali
–b) schimb ările în consumul intermediar și final
b) schimbările în consumul intermediar și final
–c) folosirea unor m ărimi normative .

9.5. Modele inter -ramuri –
9.5. Modele inter ramuri
Balanța legăturilor dintre ramuri
C
9.5.1. Conținutul BL R
• Tabelul principal cuprinde 4 p ărți: cadrane .
În practica pre i i nii și în anali ele
•În practica previziunii și în anali zele
economice se folosesc, de obicei, numai trei
cadrane, din considerente de ordin metodolo
gic.
g

•Cadranul I – reflectă relațiile de
ț
interdependen ță formate între ramurile și
subramurile economiei ca urmare a
subramurile economiei ca urmare a
livrărilor reciproce de obiecte ale muncii,
adicădependen țele tehnologice dintre
adică dependen țele tehnologice dintre
ramuri.
•Cadranul al II-lea cuprinde fluxurile de
produse și servicii ie șite din sfera
produse și servicii ieșite din sfera
producției și intrate în sfera utiliz ării finale.

•Cadranul al III-lea cuprinde , pe ramuri ,
p, p ,
indicatorii: amortizarea capitalului fix ( Z),
valoarea ad ăugatănetă(VAN) structurat ă
valoarea adăugată netă (VAN), structurat ă
pe impozite indirecte nete, retribu ții
salariale Sși excedentul de exploatare
salariale –S, și excedentul de exploatare
– profitul P, valoarea ad ăugată brută,
cheltuieli materiale totale de produc ție, iar
uneori și importul (Im).
șp( )
•Cadranul al IV-lea reflectă procesul de
redistribuire f ăcând leg ătura dintre
redistribuire , făcând legătura dintre
veniturile primare din cadranul al III-lea și
lf i ld i d l lI I l
consumu l final din cadranul al II-lea.

9.5.2. Probleme metodologice
9.5.2. Probleme metodologice
ale elabor ării BLR
•Problemele metodologice:
•Problemele metodologice:
– clasificarea economiei na ționale pe ramuri și
stabilirea dimensi nilor balan ței
stabilirea dimensi unilor balanței
– cuprinderea comer țului exterior și a
amortizării
– asigurarea informa țiilor necesare.

9 5 3Mdll tt i l B L R
9.5.3. Modelul static al BLR
•BLR caracterizeaz ășimăsoară
•BLR caracterizeaz ă și măsoară
dependen țele dintre ramurile economiei.
• Sunt folosite dependen țele funcționale
dintre volumul producției și cheltuielile
pțș
materiale de natura obiectelor muncii
pentru fabricarea sa
pentru fabricarea sa.

•Prezintăo mare importan țăcoeficien ții
Prezintă o mare importan ță coeficien ții
cheltuielilor materiale directe , aij-a r a tă
cât se consum ădin produc ția ramurii i
cât se consumă din producția ramurii i
pentru a se ob ține o unitate de produc ție
în ramura j.
•Se calculeaz ăca raport între consumurile
Se calculeaz ă ca raport între consumurile
intermediare și produsele globale sau
brute ale ramurilor consumatoare:
brute ale ramurilor consumatoare:
ijx
jij
ijXa
j

•Modelul static al balan ței
ț
•X = A·X + Y
XAX Y
•X –A·X = Y
•X·(E -A) = Y
( )
•X = (E – A)-1· Y (E– matricea unitate)
• Modelul cap ătă următoarea form ă:
•Xi=Aij·Yj
Xi Aij Yj

9.5.4. Elaborarea modelului
BLR pentru perioada de
previziune
•A. Dimensionarea cererii finale
•B. Calculul coeficien ților cheltuielilor
materiale directe și actualizarea
materiale directe și actualizarea
acestora

•C. Calculul coeficien ților cheltuielilor
C. Calculul coeficien ților cheltuielilor
materiale totale
DD i i d l lbl
•D. Dimens ionarea pro duselor globale
ale ramurilor
•E. Corelarea volumului necesar cu
volumul posibil al produsului global și
volumul posibil al produsului global și
stabilirea indicatorului re ținut ca
obiectiv
obiectiv
•F. Determinarea variabilelor din
cadranul al III-lea.

9.5.5. Elaborarea modelului
9.5.5. Elaborarea modelului
dinamic al BLR
•A. Limitele modelului static al BLR
•B. Forma matematic ă a modelului
di i l BLR
dinamic al BLR
•C. Algoritmul de rezolvare a modelului
dinamic al BLR
dinamic al BLR.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea: Statistic ă și Previziune Economic ă
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
PREVIZIUNE PREVIZIUNE
MACROMACRO –
MACROMACRO
ECONOMIC Ă ECONOMIC Ă
ECONOMIC Ă ECONOMIC Ă

Capitolul 10
ELABORAREA
ELABORAREA
PREVIZIUNILOR
PREVIZIUNILOR
MACROECONOMICE
MACROECONOMICE

•10.1. Probleme de baz ă ale
ii i i i
prev iziunii macroeconom ice
•10.2. Fluxul logic al lucr ărilor de
previziune economic ă

10 1 Probleme de baz ăale
10.1. Probleme de bază ale
previziunii macroeconomice
previziunii macroeconomice
1. Principiile care stau la baza previziunii
2. Cadrul institu țional și competen țele
ifi
spec ifice
3. Cadrul metodologic al previziunii
economice
economice

10 1 1 Principiile care stau la
10.1.1. Principiile care stau la
baza previziuni i
p
a)previziunea economic ătrebuie s ă
•a)previziunea economic ă trebuie să
porneasc ă de la nevoia social ă
manifestat ă sub forma cererii pe pia ță și
să se finalizeze cu verificarea gradului în
g
care oferta a reu șit să acopere cererea

•b)obiectivele șimăsurile cuprinse în
b) obiectivele și măsurile cuprinse în
previziunile economice trebuie s ă se
fundamenteze pe principii economice
fundamenteze pe principii economice
•c)previziunile economice trebuie s ă
răspundă cerințelor de elaborare și
fundamentare a strategiilor și politicilor
fundamentare a strategiilor și politicilor
economico-sociale.

10.1.2. Cadrul institu țional și
țș
competen țele specifice
previziunii macroeconomice
•Cadrul institu țional -este constituit dintr -un
•Cadrul instituțional -este constituit dintr-un
sistem de institu ții cu atribu ții precise în
td i
aces t domen iu.
• Un interes deosebit prezintă structurile
p
instituționale din Fran ța și Japonia.

Structurile institu ționale specifice
Structurile instituționale specifice
previziunii din România
ÎR â i î d f i i țăii
•În România, în urma desființării
Comitetului de Stat al Planific ării:
•1990 – Comisia Na țională de Prognoz ă,
Planși Conjunctur ăEconomic ă
Plan și Conjunctur ă Economic ă.
•2001 – Ministerul Dezvolt ării și Prognozei
•2003 – Comisia Na țională de Prognoz ă
(CNP) în cadrul Ministerul Economiei și
(CNP) , în cadrul Ministerul Economiei și
Finanțelor.

10.1.3. Cadrul metodologic al
previziunii economice func ție de
caracterul strategic tactic sau
caracterul strategic , tactic sau
operativ al acesteia
p
•Elaborarea cadrului metodologic al
•Elaborarea cadrului metodologic al
previziunii economice presupune rezolvare
următoarelor trei mari probleme:
–a) structurarea previziunilor
)p
– b) fundamentarea lor
c) asigurarea unui flux logic al lucr ărilor
–c) asigurarea unui flux logic al lucrărilor.

10 2 Fluxul logic al lucr ărilor
10.2. Fluxul logic al lucrărilor
de previziune economic ă
p
•Diagnosticarea și previziunea
economic ă
economic ă
•Elaborarea prognozelor
•Elaborarea planurilor și programelor

10.2.1. Diagnosticarea și
10.2.1. Diagnosticarea și
previziunea economic ă
•Previziunea este precedat ăde efectuarea
•Previziunea este precedat ă de efectuarea
unor analize, care s ă pună în eviden ță
desfășrarea acti it ăților în perioada
desfășurarea activităților în perioada
precedent ă și tendințele manifestate.
• Acest demers poart ă numele de analiză-
diagnostic și prezintăo situație sugestiv ă
diagnostic și prezintă o situație sugestivă
asupra nivelului de dezvoltare atins și a
factorilor care au condi ționat evolu ția
factorilor care au condiționat evoluția.

1 022 E l b l
10.2.2. Elaborarea prognoze lor
•Etape:
–a) Interpretarea și valorificarea informa țiilor
furnizate de analiza retrospectiv ă
– b) Elaborarea de studii prospective
–c) Elaborarea prognozei macroeconomie
c) Elaborarea prognozei macroeconomie
preliminare
–d) Prognozele par țiale sau sectoriale
–d) Prognozele parțiale sau sectoriale
– e) Elaborarea prognozei macroeconomice
finale
finale .

10.2.3. Elaborarea planurilor și
10.2.3. Elaborarea planurilor și
programelor
•Etape:
–a) – stabilirea obiectivelor principale
–b)–elaborarea unei schi țe a dezvolt ării
–b)–elaborarea unei schițe a dezvoltării
–c)– stabilirea prevederilor ferme
d) ii l f b i l i
–d)–proiectarea structur ilor fezabile și
eficiente pe sectoare de activitate
–e)– elaborarea proiectului de plan sau de
program macroeconomic

–f)– dezbaterea proiectului în parlament și
aprobarea sa cu eventualele amendamente
–g)–asigurarea inform ării necesare , pe
g) g ,p
parcursul desf ășurării diverselor etape ale
elaborării planurilor sau programelor
pp g
macroeconomice, a mijloacelor de
comunicare în mas ă.