Specializarea: Română -Engleză [621742]

1

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE LITERE Ș I ARTE

Specializarea: Română -Engleză

LUCRARE DE
LICENȚĂ

Coordonator științific
Lector univ.dr. Monica Borș Absolvent: [anonimizat]
2017

2
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE LITERE ȘI ARTE

Specializarea: Română -Engleză

Numeralul între clasele
lexico -gramaticale
flexibile si neflexibile

Coordonator științific
Lector univ.dr. Monica Borș Absolvent: [anonimizat]
2017

3
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 1
CAPITOLUL 1. Numeraulul -Definire și exemplificare ………………………….. ………………………….. ……….. 2
1.1.Caracterizarea n umeralului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….3
1.1.1.Caracterizarea m orfologică ………………………….. ………………………….. ………………………….. .4
1.1.2. Caracterizarea s emantică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….5
1.2.Caracterizarea Numeralului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….6

Capitolul 2.NUMERALUL – Realizarea opoziției categoriale în gen,număr și caz la clasa numeralului. 7
2.1.Aspecte definitorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 8
2.2.Structura morfematică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 9
2.2.1Numerale Cardinale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 10
2.2.1.1. Numerale Cardinale simple ………………………….. ………………………….. …………………… 11
2.2.1.2. Numerale c ardinale compuse sudate ………………………….. ………………………….. ……… 12
2.2.1.3. Numerale cardinale compuse prin a lăturare ………………………….. ………………………… 13
2.2.1.4. Numerale cardinale mixte ………………………….. ………………………….. ……………………… 14
2.2.2. Numerale Ordianle ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 15
2.2.3. Numerale Colective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 16
2.2.4. Numeralul Fracționar ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 17
2.2.5. Numeralul Multiplicativ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 18
2.2.6. Numeralul Distributiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 19
2.2.7. Numeralul Adverbial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 20
2.3.Categoriile Gramaticale ale Numeralelor ………………………….. ………………………….. …………. 21
2.3.1Genul Numeralelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 22
2.3.1. 1Numeralul Cardinal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 23
2.3.1.2 .Numeralul Ordinal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 24
2.3.1 .3.Numeralul Colectiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 25
2.3.1.4. Numeralul Fracționar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 26
2.3.1.5. Numeralul Multiplicativ ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 27

4
2.3.1.7. Numeralul Adverbial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 28
2.3.2.Numărul Numeralelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 29
2.3.2.1. Numeralul Cardinal ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 30
2.3.2. 2Numeralul Ordinal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 31
2.3.2.3. Numeralul Colectiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 32
2.3.2.4. Numeralul Distributiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 33
2.3.2.5 .Numeralul Adverbial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 34
2.3.2.6 .Numeralul Fracț ionar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 35
2.3.2.7. Nume ralul Multiplicativ ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 36
2.3.3.Cazul Numeralului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 37
2.3.3.1. Numeralul Cardinal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 38
2.3.3.2. Numeralul Ordinal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 39
2.3.3.3. Numeralul Colectiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 40
2.3.3.4. Numeralul Fracționar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 41
2.3.3.5. Numeralul Multiplicativ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 42
2.3.3.6. Numeralul Distributiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 43
2.3.3.7. Numeralul Adverbial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 44
Capitolul 3. Numeralul – Între clasele lexico -gramaticale flexibile și neflexibile …………………………. 45
3.1.Numeralul Cardinal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 46
3.2.Numeralul Ordinal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 47
3.3.Numeralul Fracționar ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 48
3.4.Numeralul Multiplicativ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 49
3.5.Numer alul Colectiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 50
3.6.Numeralul Distributiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 51
3.7.Numeralul Adverbial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 52
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 53
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 54

5

ARGUMENT

Lucrarea de față își propune să ofere un studiu temeinic vizând clasa gramaticală a
numeralului încercând în același timp să -l analizeze într -o oarecare diacronie, făcându -se apel
la metoda descriptivă și aplicate pe viziunile academice ale unor importanți gramaticieni, dar
și a gramaticilor de referință din cadrul studiului limbii române.
Societatea este într -o continuă schimbare, într -o vizibilă evoluție și într -o permanentă
reinventare. Compartimentele limbii române nu rămân imune la aceste schimbări, și, datorită
acestor evenimente/fapte de limbă, pe parcursul timpului se produc modificări mai mult sau
mai puțin sesizabile, dar care, cu siguranță, vor atinge aces te compartimente, sesizându -se
astfel și în cadrul compartimentul gramaticii.
Așadar timpul este cauzatorul modificărilor, datorită lui, multe se schimbă, multe se
repetă, multe revin, așadar modificările trebuie raportate la el și, implicit, la ideile emi se de
compartimentul avizat. La fel se întâmplă și în structura gramaticală a limbii române. De
multe ori, după cum s -a observat în cazul aparițiilor noilor gramatice și chiar a dicționarelor,
uzul bate norma, iar explicațiile oferite până la un moment dat nu mai sunt suficiente pentru a
explica un fapt de limbă și, datorită acestor efecte, gramaticile limbii române trebuie rescrise .
În lucrarea de față ne propunem să atragem atenția asupra acestor fapte de evoluție a
limbii, dar și să marcăm, acolo unde es te cazul, pe parcursul a trei capitole, o astfel de
evoluție aplicând -o pe una dintre clasele gramaticale care, probabil, a prezentat cele mai multe
interpretări, cele mai multe modificări – Numeralul . Acestă demers a fost realizat pornind de
o amplă cercetare a concepțiilor exprimate în legătura cu numeralul pe parcursul a aprox. 70
de ani. Se iau în considerare, îndeosebi, gramticile academice (cu precădere GLR -1954
respectiv 1963, GALR – 2005, dar și anumite aspecte pertinente din GBLR – 2010), dar acolo
unde simțim nevoia vom lua în calcul teoriile enunțate de marii gramaticieni.
Primul capitol prezintă statutul numeralului în cadrul numelui, văzut ca parte de
vorbire analizabilă, deci flexibilă așa cum este el prezentat în gramaticile limbii român e în
funcție de modificările vis a vis de clasa acestuia pe care le -am sesizat, precum și modalitățile
de abordare pe baza cărora s -au realizat. Totodată se va defini numeralul ca parte de vorbire

6
ținându -se seamă de caracterul morfologic și semantic al ac estei părți de vorbire. În plus,
capitolul unu va prezenta și clasificarea numeralului în funcție de entitățile pe care acesta le
denumește pregătind astfel discuțiile ce vor viza fiecare tip de numeral în capitolul al doilea.
În cel de -al II-lea capitol n e propunem să analizăm comportamentul numeralului la
nivelul enunțului insistând asupra flexiunii acestuia. Tot aici se vor oferi părerile
gramaticienilor, dar și a gramaticilor referitoare la comportamentul acestuia în funcție de
categoriile gramaticale ale genului, numărului și ale cazului, precum și o încercare de
marcarea a posbilităților combinatorii de la nivelul enunțului.
Cel de -al III -lea capitol reprezintă, poate, partea inovativă a acestei lucrări, pentru că
ne-am propus să marcăm acele aspecte care sunt interpetabile și interpretate diferit cu privire
la comportamentul numeralului. Astfel s -a încercat semnalarea acelor situații care îi determină
pe gramaticieni să emită păreri diferite în discuțiile despre această parte de vorbire. S -a
semnalat, de asemenea, și statutul acestuia în cadrul gramaticii de bază a limbii rom ne din
2010. Pe lângă aceste aspcte, în cadrul acestui ultim capitol ne -am propus să scoatem în
evidență și acele situații frecvente în care numeralul este folosit necorespunzător tocmai
pentru că această lucrurare s -a vrut a veni în sprijinul oricărui vorbitor de limba română
indiferent de nivelul la care se află.
Am ales această temă datorită actualității de care se bucură numeralul. Deși discutat în
ceea ce -i privește existența a utonomă în rândul clasei numelor, studii foarte aprofundate nu
s-au realizat. O încercare a lămuririi problemelor pe care le ridică această clasă gramaticală
atât prin definire, cât și prin clasificare, atât prin intepretarea categoriilor gramaticale, c ât și
prin posiblitățiile combinatorii precum și problemele pe care le pun numeralele în utilizarea
limbii române de căte nativi, toate interpretate mai mult sau mai puțin de gramaticile
existente, au constituit motivul esențial pentru implicarea în realiz area acestei lucrări.

7

1. NUMERALUL – DEFINIRE ȘI EXEMPLIFICARE

Numeralul este partea de vorbire flexibilă (cu cea mai redusă flexiune, multe numerale
fiind invariabile) care exprimă: un număr ( șase, trei, patru ), determinarea numerică a
obiectelor (două case, cinci copaci ), ordinea obiectelor prin numărare ( prima stradă, a treia
iubire ).1
Numeralul este o parte de vorbire eterogenă atât în privința diferitelor categorii de
componente, cât și în ce privește comportamentul morfologic și sintactic; el este omogen
numai din perspectivă semantică, exprimând un număr definit (nuanțat în direcția cantității
sau a ordinii). Numeralele reprezintă clasa semantică a cantitativelor care se asociază cu ideea
de număr: cantitatea numerică, poziția în interiorul un ei succesiuni organizate numeric.
Cantitativele asociate ideii de număr, numeralele, se organizează în categorii diferențiate prin
modul particular de a introduce această idee în organizarea discursului. Referirea la un
număr precis se realizează lingvist ic foarte variat, ceea ce explică eterogenitatea gramaticală
a clasei numeralului. Clasa lexico -gramaticală a numeralului, eterogenă în mai mare măsură
decât cea a pronumelor sau a adjectivelor, nu prezintă o unitate de vedere între gramaticieni
datorită interferențelor pe care le are cu diferite părț i de vorbire (adjectiv, pronume
nehotărât,substantiv, adverb)2. Astfel, ideea de număr, de cantitate apare și la
adjective: singur , unic, numeros, considerabil; la pronumele sau la adjectivul pronominal
nehotăr ât: câțiva, oricâți, mulți, puțini, atâția, unii; la substantiv: grup,
mulțime, serie, puzderie, duzină, chenzină; la adverb: mult, puțin,destul ,atât.
Din punct de vedere morfologic, numeralele sunt unități flexionare invariabile ( cinci
flori, cinci câini , cinci amintiri ), dar au și flexiune de tip nominal – gen – în anumite situații
specifice , număr – asemenea inerent datorită ideei semnatice pe care a au în semantic lor , caz
( primul om, primului vis, primei femei , primelor începuturi ). Clasa numeralului se
caraterizează semantic prin faptul că exprimă un număr abstract, un număr concret, ordinea
numerică a obiectelor sau a acțiunilor în spațiu și în timp. Prin urmare, numeralul este partea
de vorbire flexibilă specializată pentru exprimarea no țiunii de număr definit: un număr în
sine, determinarea numerică a obiectelor sau ordinea obiectelor prin numărare: doi și cu trei

1 ***, Gramatica Academiei, p.181;
2 ***, Gramatica limbii române , 2005, p,289,

8
fac cinci ; numărul obiectelor: două camioane, amândouă persoanele, câte trei oameni ;
ordinea obiectelor: primul elev, al șaselea student, a patra bancă .
Numeralul este așadar o clasă cu autonomie semantică, cu sens lexical suficient.
Numeralul ocupă în cadrul claselor de cuvinte un loc secundar. Ca și adjectivul, el este o parte
de vorbire mai mult dependentă, deoarece c onstituie unul dintre contextele diagnostice ale
substantivului, în calitate de determinant. Ca și adjectivul, el este un cuvânt secundar,
deoarece este destinat în primul rând funcției de atribut. În categoria numelui, el ocupă, ca și
acesta, un loc margi nal: de satelit al substantivului . Numeralul face parte din clasa semantică
a cantitativelor și reunește cuvinte și grupări de cuvinte cu trăsături morfologice și
sintactice specifice. Cantitativele asociate „ideii de număr”, numeralele, se organizează în
categorii diferențiate prin modul particular de a introduce această idee în organizarea
discursului. Referirea la un număr precis se realizează lingvistic foarte variat, ceea ce explică
eterogenitatea gramaticală a clasei numeralului3.
Referirea la un număr precis poate fi exprimată și prin unități lexicale care formal nu
trimit la numeralul cardinal: pereche (colectiv de doi ), duzină (colectiv de
doisprezece), sfert (pătrime ), jumătate (doime ) etc. Cantitativele asociate ,,ideii de număr”,
numeralele, se organizează în categorii diferențiate prin modul particular de a introduce
această idee în organizarea discursului. Referirea la un număr precis se realizează lingvistic
foarte variat, ceea ce explică eterogenitatea gramaticală a cla sei numeralului.(Galr -289-2005) .
În ,,Gramatica limbii române” ,ediția a III -a, numeralul este încadrat în clasa semantică a
cantitativelor și se spune despre el că reunește ,,cuvinte și grupări de cuvinte cu trăsături
morfologice și sintactice specifice . Mioara Avram definește numeralul ca fiind ,,partea de
vorbire flexibilă cu cea mai redusă flexiune, multe numerale fiind invariabile”și se spune
despre el că are ca trăsătură caracteristică ,,organizarea strictă în serii, care sunt teoretic
deschise, dar folosesc inventare închise de cuvinte simple și de modele de derivare și
combinații”4. Alexandru Rosseti și Jacques Byck susțin că ,,numeralul nu constituie o
categorie în sine, î ntrucât e vorba de adjective, pronume, substantive, adverbe”. Afirmația lor
este susținută și de către Luiza Seche care spune că,,numeralul nu există ca parte de vorbire
independentă”5
Corneliu Dimitriu definește numeralul ca ,,partea de vorbire care exprimă de obicei
caracteristica cantitativă a obiectelor sau acțiunilor, care poate avea categoriile gramaticale de

3 * * *, op., cit., 2005 , p. 290
4 Mioara, Avram, Gramatica pentru toți ., 1986, p. 98;
5 Luiza,Seche, În jurul categoriei numeralului , LR, IX, 1960, nr. 3, p. 63 -71;

9
gen ,număr și caz și care poate îndeplini funcția sintactică de subiect, nume predicativ,atribut,
apoziție, complement circumstanțial și atribut circumstanțial6”
Gheorghe Constantinescu Dobridor în cartea sa , Morfologi a limbii române spune
despre numeral că este ,,partea de vorbire care exprimă un număr abstract sau concret, ordinea
numerică a obiectelor sau a acțiunilor în spațiu și timp, fiind caracterizat prin flexiune
sintetică foarte redusă (de exemplu doar numeralele primul/prima își realizează sintetic
distincția de gen; doar numeralele cardinae una/o –unu/un cunosc distincția de caz), dar și
prin flexiune analitică dezvoltată, prin autonomie semantică și funcțională, prin distribuție
unidirecțională și prin suficiență noțională” Categoria centrală o constituie numeralul cardinal.
Celelalte tipuri de unități lingvistice incluse în această clasă se organizează formal sau
semantic în jurul numeralului cardinal. El este implicat în formarea tu turor subclaselor de
numerale care indică, în diverse ipostaze, o cantitate numerică ( numeralul colectiv,
multiplicativ, fracționar,distributiv,adverbial ), dar și a celor care indică, prin referire la un
anumit număr, poziția în interiorul unei succesiun i numeric organizate ( numeralul ordinal ) –
această particularitate situează numeralul ordinal în afara cantitativelor. Numeralul cardinal
reprezintă baza de derivare / compunere , de la acesta formându -se celelalte numerale
(numeralul fracționar: pătrime, împătrit , numeralul ordinal: al patrulea , numeralul colectiv:
câteșipatru ) sau este component al unor structuri fixe (numeralul adverbial : de patru ori ,
fracționar : trei cincimi, trei supra cinci etc.). Numeralele se organizează în serii paralele ca
sinonime ale unor unități neologice (ambii, prim, secund, terț, dublu, triplu etc.) sau
colocviale (jumătate, sfert )7.
În unele gramatici numeralul nu este considerat o parte de vorbire a cuan tificării de
sine stătătoare , ci este încadrat la alte părți de vorbire (adjective, pronume de cuantificare
și pronume ordinal8. În Gramatica Rumânească, a lui Dimitrie Eustatievici Brașoveanul
(1757), numeralul este încadrat la nume fiind clasificat în „numele cel numitor” care poat e fi
„cel numit” și „cel de rânduială” precum și numele „cel despărțitor”. La Ion Heliade
Rădulescu, numeralul este un adjectiv care arată o „relație de cîtâțime” putând fi cardinal când
indică numărul și ordinal când indică rândul . În Elementea lingua dac o-romane sive
valachicae Samuil Micu și Gheorge Șincai au un capitol „De numeris” – „despre numeral”, în
care vorbesc despre numeralul cardinal, ordinal. 9.

6 Corneliu Dimitriu, Op., cit., p. 308
7 GH. Constantinescu -Dobridor, Op., cit., p. 85;
8 T.Ciprianu, Gramatica limbii române , Opere, Ed. Academiei, București, 1992, p. 219
9 Corneliu Dimitriu, Op., cit., p. 304;

10
GBLR (2010) consideră că numeralul este o clasă lexico -gramaticală închisă conținând
cuvinte care prezintă trăsături morfosintactice comune cu clasa pronumelui . Numeralul
cardinal este o clasă gramaticală care se întegrează în clasa cantitativelor, iar ordinalele, prin
conținutul lor semantic se apropie de adjectivele situative.10.

1.1.Caracterizare a numeralului

1.1.1 Caracterizare morfologică
Clasa numeralelor este lipsită de omogenitate, cuprinzând atât unități flexionare
invariabile, cât și unități cu flexiune de tip nominal. Profund eterogenă flexionar este seria
cardinalelor, din care fac parte numeroase unități invariabile ( patru fete, patru băeți, celor
patru fete, celor cinci băieți ), dar și unități cu forme distincte de gen (un-o, doi -două ); cazul
este exprimat cel mai adesea analitic prepozițional cu ajutorul prepoziției a sau a
semiindepen dentului cel. Prin particularități morfologice specifice se caracterizează și
numeralul ordinal, variabil în gen (al doilea /a doua) care-și construște cazul tot analitic
(cartea celui de -al doilea, celui de -al doilea îi oferim ajutor ) . Numeralele fracțio nare ( doime,
treime, zecime ) nu se deosebesc flexionar de substantiv, iar cele multiplicative ( întreit, însutit )
au flexiunea prototipică a adjectivului. Tot din punct de vedere morfologic putem spune că
numeralul este caracterizat printr -o flexiune sintet ică după gen și caz,cu totul redusă, realizată
cu ajutorul desinențelor specifice de genitiv -dativ – ui și –ei și printr -o flexiune analitică după
gen și caz,așadar numeralul este o parte de vorbire flexibilă cu un tip propriu -de flexiune11.
În ceea ce pr ivește categoria numărului, gramaticile tradiționale precizau că această
clasă gramatical ă nu cunoaște distincția singular -plural.
Diversele serii de numerale se deosebesc și în ceea ce privește posibilitățile de
asociere. În organizarea enunțurilor, numeralele funcționează ca adjectiv, substitut (pronume),
substantiv sau adverb. Comportamentul sintactic diferă de la o serie la alta: numeralul
cardinal poate avea valoarea unui adjectiv (Am adus cu noi două foi și un pix ), a unu i
substitut (Au venit ce el mulți colegi, primul este deștept .) sau substantiv (Unu plus unu poate
rezulta uneori trei. )12.

10 * * *, op., cit., 2010 , p.. 180;
11 * * *, op., cit., 2005, p. 290;
12 * * *, op., cit., 2005 , p. 290

11
Ca și numeralul cardinal, cel colectiv poate avea valoarea unui adjectiv (Tustrele fete
sunt pe uliță cântând de zor .) sau a unui substitut (A lansat două piese, amândouă sunt
hituri ).
Numeralul multiplicativ funcționează preponderent ca adjectiv (Gânduri înzecite îi
vuiau în cap, gândind mereu la ziua cu Merisa ) sau ca adverb (Muncește înzecit și nu se vede
nimic .), cel fracționar, numai ca substantiv (O treime din salar iul meu va merge pe mâncare ),
cel adverbial, ca adverb (A scris lecția de zece ori și tot nu știe .). Acest comportament face ca
diversele (sub)clase de numerale să nu poată fi atribuite unei„părți de vorbire” decât î n
legătură cu un context dat.
Statutul gramatical propriu numeralului constă în faptul că numeralul cu valoarea
adjectivală, pronominală (de substitut), substantivală sau adverbială prezintă unele trăsături
specifice. Astfel, numeralul cu valoare adjectiv ală nu se comportă identic cu un adjectiv
propriu -zis, între ele existând diferențe în modul de manifestare a acordului: spre deosebire de
adjectiv, numeralul cardinal impune substantivului regent numărul exprimat lexical, dar se
acordă î n gen și caz (cele care prezintă aceste categorii gramaticale) cu substantivul regent
(vezei infra, Numeralul cardinal 3.3.). Numeralul fracționar are flexiune proprie: primul
component se comportă ca un numeral, cel de -al doilea, ca un substantiv. Fac excepție
numeralul multiplicativ și unitățile legate doar semantic de numeralele numerice care se
comportă î n totalitate ca un adjectiv, acordul cu regentul substantival realizându -se în gen,
număr și caz. O situație specială o are numeralul ordinal la care acordul cu substa ntivul regent
se realizează numai în gen (vezi Numeralul ordinal infra, 4.3.1. )13.

1.1.2. Caracterizare semantică

Numeralul poate fi caracterizat din punct de vedere semantic prin faptul că exprimă un
număr abstract, un număr concret, ordinea numerică a obiectelor sau a acțiunilor în spațiu și
timp. Numeralul este așadar o clasă cu autonomie semantică,cu sens lexical suficient14.
Ștefan Găitanu în Probleme ale clasificării numeralului românesc consideră că
numeralele pot exprima operația de înmulțire (înzecit = de zece ori mai mult); de împărțire ( o

13 * * *, op., cit., 2005, p. 290;
14 GH. Constantinescu -Dobridor, Op., cit., p. 84;

12
zecime = de zece ori mai puțin ); formarea de mulțimi ( amândoi ) și delimitarea submulțimilor,
a combinărilor ( câte doi )15.

1.2. Clasificarea numeralulu i

Problema clasificării numeralului constituie un element principal în limba română
contemporană. Astfel că în Gramatica limbii române numeralul care prezintă un loc aparte
este cel ocupat de numeralul cardinal datorită faptul că servește drept instrument de formare al
celorlalte numerale (numeral colectiv, multipicativ, fracționar, distibutiv, adverbial) , dar și
acelor care indică poziția în interiorul unei succesiuni numeric organizat e. Acești a precizează
că exista două numerale: cardinale și ordinale16
Este, după cum se poate observa, evident faptul că majoritatea clasificărilor propuse de
către gramaticieni converg, îm mare măsură, spre acestă clasificare
Următoarea clasificare o regăsim la Mioara Avram17:
a) principala clasificare: cardinale (indică în general un număr sau determinarea
numerică a obiectelor). Acest tip de numerale ră spund la întrebări adresate cu
pronumele sau adjectivele pronominale ,,câți”, ,,câte” ;
Numeralele cardi nale pot fi: propriu -zise, colective, fracționare, distributive,
adverbiale, multiplicative.
b) ordinale (arată ordinea obiectelor prin numărare ) și răspund la întrebări adresate
cu pronumele și adjectivul pronominal ,,al câtelea”, ,,a câta”.
Numerale ordinale pot fi: propriu -zise, adverbiale.
Elena Carabulea spunea despre numeral în GLR din 200518: ,,referirea la un număr
precis poate fi exprimată și prin unități lexicale care formal nu trimit la numeralul cardinal:
pereche (colectiv de doi), duzină (colectiv de doisprezece), sfert (pătrime), jumătate (doime)”.
Problema numeralului este discutată și în articolul ,,În jurul categoriei numeralului” de Luiza
Seche19. Autoarea afirmă că ,,numeralul nu există ca parte de vorbire independentă” în
realitate e xistând adjective sau substantive mai rar adverbe cu sens cantitativ; considerând
categoria numeralului ca fiind hibridă, propune scoaterea ei din clasele lexico -gramaticale de

15 Ștefan Găitănaru, op., cit., p. 383-384
16 * * *, op., cit., 1966 , p. 181,190 ;
17 Mioara, Avram, op., cit., 1986, p. 98.
18 * * *, op., cit., 2005, p. 289;
19 Luiza,Seche, În jurul categoriei numeralului , LR, IX, 1960, nr. 3, p. 63 -71;

13
cuvinte. Sunt și alte cuvinte din cadrul altor părți de vorbire care, prin conț inutul lor, se
aproprie de numerale și anume :1)Unele pronume, adjective pronominale sau adjective
propriu -zise: cîți(va), mulți, puțini, toți, unii etc . 2)Unele substantive sau adjective propriu –
zise care exprimă o cantitate, uneori numai în anumite contexte: grup, mulțime, noian (de
fapte), potop (de vorbe), puzderie (de copii) etc. 3) Adjective la singular ca singur, unic, care
sunt echivalente ca sens cu numeralul unu. Așadar pri n faptul că exprimă o cantitate , aceste
cuvinte se aproprie de numeral, de aceea multe gramatici tratează aceste cuvinte în capitolul
despre numeral creând categoria numeralului nehotărât. Deosebirile față de numerale sunt
însă mai numeroase decât asemănările și totodată sunt și mai importante. Aceste deosebiri
consta u în faptul că: numeralul exprimă o cantitate numerică hotărâtă, iar cuvintele
menționate, cu excepția lui unic și singur , o cantitate nehotărâtă; pentru a pute exprima
creșterea și descreșterea cantitativă, numeralele formează serii fixe (unu, doi, trei), în
interiorul cărora nu -și găsesc locul alte cuvinte cu conținut canti tativ, din această cauză
cuvintele cu sens cantitativ nehotărât nu pot fi considerate numerale.
Iorgu Iordan vorbeste desspre numerale hotărâte (cardinale, multiplicative, adverbiale
și substantivale ( unime, doi me) și despre numerale nehotărâte care pot exprima o noțiune de
număr ( toți, mulți, unii ) sau o noțiune pur cantitativă ( puțin, oleacă, mult )20.
Gramatica limbii române propune șapte tipuri de numeral21:
1)numeralul cardinal propriu -zis: trei, șapte ,zece etc.;
2)numeral ordinal: a doua, a treia, a zecea etc.
3)numeralul cardinal colectiv : amândoi, tustrei etc.;
4)numeralul cardinal fracționar: doime, treime etc.;
5)numeralul cardinal multiplicativ: întreit, înzecit etc.;
6)numeralul cardinal distributiv: câte trei, câte zece etc
7)numeralul cardinal adverbial: o dată, de trei ori etc
O altă clasificare a numeralului este făcută d e Ștefan Găitănaru într -un studiu apărut în
revista Limba română, care precizează că numeralul poate fi clasifcat în felul următor22:
 Numerale fundamentale . Numeralele care se încadrază în această catgorie se
clasifică în funcție de grupul din ca re fac parte, astfel ca pentru grupul
nominal există numerale cardinale și numerale ordinale /adject ivale , iar
pentru grupul verbal – numerale iterative și adverbiale .

20 Iorgu Iordan, Gramatica limb ii române, apud Corneliu Dimitriu, Op., cit., p. 305;
21 * * *, op., cit., 2005, p. 291-320;
22 Ștefan Găitănaru, Probleme ale clasificării numeralului românesc , LR, nr. 5, 1986, p. 382 -385

14
 Numerale operaționale (autorul pornește de la operațiile care se pot face cu
ajutorul numeralelor: numeral multiplicativ (înmulțire), fracționar (împărțire),
colcectiv (mulțimi), distributiv (submulțimi) .
GBLR (2010) precizează că există doar două tipuri de numerale: cardinale – cuvinte
care desemnează toate entitățile din șirul numerelelor naturale de la 1 până la n și ordinale
care de semnează entități ordonate numeric conform șirului numerelelor naturale ( al doilea, al
patrulea, al zecelea etc. ). Autorii încadrează celelalte tipuri de numerale la diferite clase
gramticale ( multiplicativele la adjectiv, fracționarele la substantiv, adverbialele la adverb,
iar distributivele ș i colectivele la pronume sau numeral cardinal )23.
În stadiul actual al dezbaterilor legate de numeral și de definirea sau clasificare a
acestuia, nu se poate contura o clasificare unitare și eterogenă; punctele de vedere sunt diferite
și lasă întotdeauna loc de alte interpetări. Dat fiind caracterul deschi s al acestei problematici
legate de tipurile de numeral, se va prezenta o expunere a faptelor de limbă care converg și
gravitează în jurul conceptului de numeral precum și clasificării acestuia .

23 * * *, op., cit., 2010 , p.. 180-181;

15
2. NUMERALUL –
Realizarea opoziției categoriale în gen,număr și caz la clasa numeralului.

2.1. Aspecte definitorii
Denumirea numeralului cardinal provine din francezul cardina l < lat. cardinalis –
care înseamnă principal . Este denumit astfel, deoarece, pornind de la acest numeral, se
formează toate celelalte tipuri de numeral (fie prin derivare, conversiune, compunere, fie prin
anumite modalități de organizare). Numeralul cardinal alcătuiește clasa cantitativelor cu cele
mai multe forme cuprinzând forme chiar inaccesibile minții umane.
GLR (1946) explică numeralul cardinal ca fiind acea parte de vorbire care arată
numeric mulțimea sau cantitatea obiectelor de același fel și care poartă aceeași numire24.
GLR (1963) precizează faptul că numeralul cardinal este partea de vorbire care
exprimă un număr sau determinarea numerică a obiectelor25.
Mioara Avram26 și GALR (2005) definesc numeralul cardinal ca fiind partea de
vorbire care exprimă numai un număr întreg sau determ inarea numerică a obiectelor, fară a
oferi alte infromații.
Gh. Constantinecu -Dobridor prezintă o definiție simplă, definiție adoptată și de
manualele claselor de gimanziu. Potrivit acestuia, numeralul cardinal este partea de vorbire
flexibilă care exprim ă numărul strict al obiectelor27.
Cornel Dimitriu discută separat despre două tipuri de numeral cardinal respectiv
ordinal; un numeral cardinal/ordinal propri u-zis și un adjectiv numeral cardinal /ordinal.
Această gândire se realizează prin analogie cu pronu mele și adjectivul pronominal. Despre
numeralul cardinal, autorul precizează că exprimă numele numerelelor abstracte sau substituie
entitățile numărate28.
În ceea ce privește numeralul ordinal , GLR (1946) definește numeralul ordinal ca
partea de vorbire care indică locul sau ordinea unui obiect într -un grup de obiecte de același
fel29. GLR (1954) împărtășește concepția gramaticii din 1946.

24 * * *, op., cit., 1943, p. 159;
25 * * *, op., cit., 1963 , p. 182;
26 Mioara, Avram, op., cit., p. 99 ;
27 Gh. Constantinecu -Dobridor, op., cit., p. 86;
28 Corneliu Dimitriu, o p., cit., p. 308 .
29 * * *, op., cit., 1943, p. 162;

16
GLR (1963) prezintă numeralul ordinal ca exprimând ordinea sau locul în spațiu și
timp realizate prin numărare, ordin e pe care obiectele sau acțiunile o au într -o înșirare30.
GALR (2005) precizează faptul că, numeralul ordinal nu face parte din seria
cantitativelor, pentru că indică ordinea, situarea unui obiect într -o anumită serie respectiv
poziție numerică31.
Gramatica limbii române (1943) nu recunoaște existența numeralului colectiv , mai
exact nu -l explic ă și nu -l dezabate în nicio parte. Autorii acesteia consideră că formele acestui
numeral amândoi, amândouă sunt sinonime cu formele numeralului cardinal cei doi, cele
două. După părerea acestora, singura diferență între aceste forme de numeral și cele tipice
este faptul că se pot așeza atât înaintea substantivului cât și după acesta. Din această cauză,
GLR (1943) încadrează formele respective în clasa numeralului cardina l.
Pentru celelalte forme: tustrei, tuspatru, câteșitrei etc . precizează că sunt analogice cu
formele amândoi, amândouă , iar tus este o formă prescurtatată a pronumelui toți.
Formele ambii, ambele sunt, potrivit GLR (1943), tot numerale cardinale, chiar dacă
se apropie de susbtantiv32.
Gramatica limbii române din 1963, la fel ca cea din 1966 încadrează acest tip de numeral în
clasa numeralului cardinal. Aceste două gramatici pleacă de la premisa pot rivit căreia, de la
un numeral cardinal, cu ajutorul derivării respectiv al compunerii se pot forma și alte tipuri de
numeral. În viziunea acestora, numeralul colectiv ilustrează numeralul cardinal care exprimă
însoțirea .33
Corneliu Dimitriu precizează că n umeralul colectiv este acel tip de numeral care arată că
entitățilele pe care le înlocuiesc se comportă ca o colectivitate, fiind considerate un grup, deci
nu izolate.34
GLR (2005) precizează că numeralul colectiv „exprimă, sub forma unui ansamblu, o
canti tate numerică dată”.35
În viziunea GLR, editată în 1963 și a celei din anul 1966, numeralul fracționar, la fel
ca numeralul colectiv face parte din aria numeralului cardinal . Această gândire pornește de la
faptul că, plecând de la un numeral cardinal propriu zis , prin intermediul unor mijloace

30 * * *, op., cit., 1963 , p. 195;
31 * * *, op., cit., 2005, p. 303;
32 * * *, op., cit., 1943, p. 158 -159;
33 * * *, op., cit., 1963 , p 190;
34 Corneliu Dimitriu, o p., cit., p. 315.
35 * * *, op., cit., 2005, p. 309;

17
interne de îmbogățire a vocabularului (derivarea respectiv compunerea) se formează
numeralul fracționar.36
GLR – 2005, separă clasa acestui numeral de clasa numeralului cardinal precizând
faptul că acesta exprim ă o modalitate de redare numerică a raportului parte – întreg, ce
ilustrează cantitatea, sub aspectul numărului părților dintr -un întreg.37
În viziunea lui Gh. Dobridor, numeralul multiplicativ ilustrează acea parte de vorbire
care exprimă o creștere cantitativă, precisă sau proporțională, prin înmulțire, a unei forțe,
puteri, munci, a unui efor câștig sau chiar a unei acțiuni38. Adjectivul numeral multiplicativ , în
viziunea lui Corneliu Dimitriu , este adjectivul numeral care indică măsura creșterii cantitative
a determinantului 39(numeralului ce determină substantivul).
Numeralul distributiv este acea parte de vorbire care exprimă repartizarea respectiv
gruparea numerică a obiectelor, persoanelor, fenomenelor (entităților într -un cuvânt) în
grupuri egale numeric.
Potrivit lui Cornel Dimitriu, numeralul adverbial se mai numește și numeral iterativ
și denumește numărul și ordinea repetării, necunoscând nicio categorie gramaticală40.
Mioara Avram prec izează faptul că numeralul de repetare arată de câte ori se
îndeplinește o acțiune sau în ce proporție se găsește o calitate respectiv o cantitate a unui
obiect față de altul sau față de același obiect în anumite împrejurări41.
Gh. Constantinecu -Dobridor d efinește numeralul adverbial ca fiind acea parte de
vorbire care arată de câte ori se îndeplinește o acțiune repetată sau de câte ori însușirea sau
caracterisitca exprimată de un adjectiv sau un adverb este superioară sau inferioară altei
însușiri sau alt ei caracteristici42.

2.2. Strucutura mo rfematică a numeralelor

Legat de această problemă s -au oferit clasificări luându -se în considerate mai multe
repere: origine, structură, etc. GLR (1963) prezintă numeralul cardinal ca având două clase:
clasa numeralului cardinal propriu -zis și clasa celorlalte numerale cardinale. În prima
categorie se integrează numeralele simple (de la unu la zece) și numeralele compuse (alcătuite

36 ***, Gramatica limbii române, Editura Academiei Republice Socialiste România, București, 1963, p.192
37 ***, Gramatica limbii române, – vol. I – Cuvântul, Editura Academiei Române, București, 2005, p. 314;
38 GH. Constantinescu -Dobridor, Morfologia limbii române, Editura Științifică, 1974 , p.100;
39 Corneliu Dimitriu, Op., cit., p. 318.
40 Corneliu Dimitriu, o p., cit., p. 318.
41 Mioara, Avram, op., cit., p. 106;
42 Gh. Constantinecu -Dobridor, op., cit., p. 102;

18
prin combinarea numeralelor cardinale simple cu numeralele sută, mie, mil ioane etc. respectiv
cu ajutorul elementelor de, și. În cea de -a doua categorie, sunt integrate numeralele colective,
fracționare, distributive, adverbiale și multiplicative . Corneliu Dimitriu prezintă
clasificarea numeralului succinct. În viziunea acestui a, există clasa numeralelor de bază de la
1 la 9 – numerale simple și numerale compuse care se formează de la numeralele simple cu
ajutorul elementelor de legătură ( de, și ) și al numeralelor: zece, sută mii, milioane, miliarde
etc și care ilustrează perifraze aglutinate sau neaglutinate.

2.2.1. Numeralele cardinale

2.2.1.1 Numeralele cardinal e simple

În această clasă se integrează numeralele moștenite din limba latină/numeralele
cardinale pimare de la unu la zece. GLR (1963) include aici și numeralele sută, mie, mi lion,
milliard, billion, trilion43. GALR precizează că aceste forme se comportă ca substantivele
datorită formelor distincte de gen și număr44.

2.2.1 .2. Numerale cardinal e compuse sudate

Aceste tipuri de numerale se formează după două tipuri de structuri:
A) Numerale cardinale compuse cu un numeral cardinal simplu de la 1 la 9 +
prepoziția spre + numeralul zece: unsprezece, doisprezece, douăsprezece, treisprezece,
paisprezece , cincisprezece, șaisprezece , șaptesprezece, optsprezece, nouăsprezece .
B) Numerale cardinale compuse cu un numeral simplu de la 2 la 9 + substantivul zeci:
douăzeci, treizeci, patruzeci, cincizeci, șaizeci, șaptezeci, optzeci, nouăzeci.

2.2.1.3. Numerale cardina le compuse prin alăturare45

Se realizează cu ajutorul unor anumite elemente de relație sau doar din numerale
cardinale. GBLR precizează că, prin acest procedeu, există patru modalității combinatorii.

43 * * *, op., cit., 1963 , p. 182;
44 * * *, op., cit., 2005 , p. 262;
45 * * *, op., cit., 2010 , p. 184

19
C) Numerale cardinale alcătuite dintr -un numeral simplu (de la 1 -9) + su bstantivul
sută sau dintr -un numeral simplu sau compus sudat de la 1 -19 + substantivele mie, milion,
miliard: o sută, două sute, trei sute, o mie, două mii, treisprezece mii, un milion, șase
milioane, douăsprezece milioane, un miliard, treispr ezece miliarde, nouăsprezece mi liarde.
D) Numerale cardinale alcătuite din cele prezentate în seria de la C) + numerale de la
1-19 sau numeralele compuse: o sută unu, două sute cincizeci, șase sute patruzeci, trei sute
zece, cinci milioa ne șaizeci, zece miliarde paisp rezece etc .
E) Compuse cu numeralele realizate la D) + și + numerale de la 1 la 9: douăzeci și
unu, treizeci și patru, nouăzeci și nouă etc .
F) Compuse din numeralele prezentate D) și E). + prepoziția de + substantivele mii,
milioane, miliarde : douăzeci de mii, o sută de mii, șaizeci de milioane, două sute de mii,
șaizeci de miliarde șase sute treizeci de milioane două sute nouăzeci de mii etc.

2.2.1 .4. Numerale cardinale mixte46

Aceste tipuri de numerale se formează din numeralele amintite în clasificările realizate
mai sus: două sute cincizeci și patru, trei milioane patru sute cincizeci și șapte de mii trei sute
douăzeci și unu, două miliarde patru sute douăzeci de milioane trei sute șaptezeci de mii două
sute treizeci și cinci.

2.2.2 Numeralele ordinale

Spre deosebire de numeralul cardinal, numeralul ordinal nu prezintă o diversitate largă
a posibilităților de formare.
În șirul numerelelor ordinale, corespunzător cardinalui unu, este primul respectiv
prima care este format din cuvântul prim – moștenit din latină la care s -au adăugat afixele
enclitice: -ul sau –a. Tot pentru denumirea primul ordinal se folosesc și formele întâiul,
întâia . Acestea provin de la cuvântul moștenit din latină întâi (lat. antenus) la care s -au
adăugat aceleași afixe: -ul respectiv –a
Pentru formele al doilea se folosește și secund, pentru al treilea se folosește terț.
Încheierea șirului numeralelor ordinale se realizează cu ajutorul adjectivului ultimul sau al

46 * * *, op., cit., 2010 , p. 184

20
locuțiunii cea din urmă (acestea nu sunt numerale). Referitor la șirul numeralelor ordinale,
numerotarea inversă pornește cu derivatele penultimul, antepenultimul .
Celelalte elemente ale șirului numeralul ui se alcătuiesc după același tipar: de la un
numeral cardinal precedat de al re spectiv a și urmat de afixele omonime cu articolele
hotărâte care sunt variabile în raport cu genul:
 feminin: a + numeral cardinal + -a: a doua, a șasea, a douăsprezezea
 masculin și neutru: al + numeral cardinal + -le- + -a: al doilea, al șaselea, al
doisprezecelea
Uneori numeralele ordinale pot primi în fața lor articol nehotărât, probabil după
modelul limbii franceze.
Uitându -se la el, i -a zis: – Te rog să încerci să de pui o a doua cerere și să vii la
concurs.
Numeralul ordinal poate primi în fața sa articolul cel, cea și, în acest caz, prepoziția
de: cel de -al doilea, cea de -a patra . Datorită articolului se pot creea opoziții de caz
Cea de -a doua chemare l -a determinat să aleagă acest profil
Celui de -al patrulea student i -am acordat toată încrederea mea.
Pentru numeralele ordinale compuse, aceste afixe se așază la ultimul termen: a treizeci
și șasea, al două sute treizeci și patrulea .

2.2.3.Numeral ele colective

Numeralul colectiv este considerat numeralul cu cel mai scăzut inventar de cuvinte
dintre toate numeralele românești. Pentru a desemna o colectivitate formată din două entități,
numeralul colectiv dispune de formele ambii, ambele, amândoi, amând ouă. . GLR (2005)
precizează că forma amândoi s -a format din elementul amân – < lat. ambo, iar numeralul doi
s-a așezat pleonastic, forma amân – pierzându -și sensul etimologic păstrându -și doar valoarea
colectivă.47
Pentru a desemna colectivități formate din trei sau mai multe entități există mai multe
forme ale numeralului colectiv:
 forme care se alcătuiesc cu ajutorul unui numeral cardinal, folosindu -se de obicei,
pentru numerele mai mici decât zece, la care se adaugă particula tus- < toți, tustrei,

47 * * *, op., cit., 2005, p. 310.

21
tuspa tru etc. respectiv câteși (formă compusă alcătuită din câte + și): câte(și)patru,
câte(și)cinci.
Tustrei studenți ai trecut examenul de licență.
Pe lângă formele prezentate mai sus, se pot aduce în discuție și formele precum
tustrele, câtetrele, câteșitrele create prin analogie cu forma pronominală mele.
 de la numeralul trei mai departe, numeralul colectiv deține și alte forme, alcătuite
dintr -un numeral cardinal precedat de un adjectiv pronominal toți, toate: toți trei, toți
douăzeci, toate cincisprezece, toate o sută nouăsprezece48.
Toate trei fetele m -au impresional la examen.

2.2.4.Numeralul fracționar

Numeralele fracționare se formează pornind de la numeralul cardinal, la care, prin
intermediul derivării, se adaugă sufix ul –ime.49. Numeralul cardinal cinci + sufixul –ime
formează numeralul fracționar cincime . La fel se întâmplă și în cazul celorlalte numerale
fracționare: zecime, sutime, miime, pătrime etc. Acestora li se adaugă și formele jumătate și
sfert care se articulează și prezinte forme distincte în funcție de posibilitățile combinatorii.
O doime din bursa ta este trasă de stat .
O zecime din notă o reprezintă activitatea la seminar .

2.2.5. Numeralul multiplicativ

Majoritatea formelor acestuia sunt construcții formate pe teritoriul limbii române
pronind de la numeralul cardinal, prin intermediul unor verbe la care s -au adăugat prefixele –
în sau î m-. Mai exact aceste prefixe se adaugă la forma participială a verbelor oferindu -le
astfel numeralelor multiplicative o valoare adjectivală50.
 prefixul îm- + numeralul cardinal trei > a întrei > participiul întreit;
 prefixul în- + numeralul cardinal sută > a însuti > particpiul însutit ;
 prefixul m- + numeralul cardinal mie > a mii > participiul miit.

48 * * *, op., cit., 2005 , p. 311;
49 ***, Gramatica limbii române, Editura Academiei Republice Socialiste România, București, 1966, p.192
50 Corneliu Dimitriu, Op., cit., p. 320.

22
Pe lângă formele prezentate mai sus, numeralul multiplicativ înglobează și alte forme
neologice de origine latino -romanică, forme ce au o circulație mai uzuală dublu, triplu sau
forme precum cvatruplu, sextuplu, cvintulplu.
Câștigă dublu și este doar în primul an de meserie.

2.2.6. Numeralul distributiv

Se formează cu ajutorul unui numeral cardinal. La acesta din urmă se adaugă adverbul
câte: câte șase, câte două, câte patru, câte douăzeci etc.
Câte trei studenți vor intra în sală la examenul oral.

2.2.7 . Numeralul adverbial

Există mai multe modalități prin care se formează un numeral adverbial. Mai des
întalnite și întrebuințate sunt numeralele distribituve care se alcătuiesc cu ajutorul numeralului
ordinal. Astfel, numeral ele adverbiale au ca prim termen o dată alcătuit fiind din numeralul
cardinal cu formă de feminin o plus substantivul nearticulat dată51.
M-am prezentat la examen o dată , nu de trei ori ca ceilalți.
Celelalte numerale adverbiale alcătuite cu ajutorul unui numeral cardinal se formează
din prepoziția de plus numeralul cardinal cu formă de feminin plus forma de plural a
substantivului52 oară – ori: de două ori, de cinci ori, de douzeci și două de ori
Vei veni la mine de o sută de ori , până va ieși perfect
Dacă vei mai vorbi cu mine de două ori , voi ști că ești cine ești.
Numeralele adverbiale se pot forma și cu ajutorul numeralelor ordinale. În aceste
situații numeralele adverbiale rezultă dintr -un numeral ordinal plus substantivul feminin oară
sau substantivul dată: întâia dată, prima dată, a zecea oară, a doua oară .
Stiind că l -a văzut prima oară , a sperat că a doua oară el îi va fura un sărut,
pe care să nu -l uite câte buze va mai săruta.

2.3. Categoriile gramaticale ale numeralelor

51 * * *, op., cit., 2005 , p. 320
52 Gh. Constantinecu -Dobridor , op., cit., p. 102;

23

Numeralele au, in majoritatea lor, trei categorii gramaticale, categorii specifice
claselor gramaticale din clasa nominalelor: genul, numărul și cazul.

2.3.1. Genul numeralelor
Referitor la genul numeralelor se poate observa că este o categorie parțial completă
sau inexistentă in cazul anumitor numerale. Pent ru a ilustra distincția feminin -masculin se va
discuta în parte fiecare tip de numeral

2.3.1.1 Numeralul cardinal

Numeralul cardinal perezintă distincț ia de gen – masculin -feminin, dar este o distincție
parțială/inerentă.
Distincție între masculin și feminin se realizează la un număr restrâns de numerale.
Mai exact, numai numerelele unu (un) și doi cunosc această distincție, având la masculin
formele deja indicate, iar la feminin formele o respectiv două53.
În curtea lui se aflau doi masculin băieți masculin și două feminin cățelușe feminin.
Un masculin copil masculin a venit la mine, iar doi s-au dus l a voi .
A văzut o feminine floare feminin și două feminin givece feminin.
Același lucru se va aplica și la numeralele compuse sudate. Pentru că au în
componența lor numeralul doi vor cunoaște și ele distincția masculin -feminin: doisprezece,
douăsprezece.
Douăsprezece feminin ore feminin au trecut , iar doisprezece masculin ani masculin vor
mai curge până să ne uităm în iubiriși și simțire
Analogic se va regăsi și la numeralele compuse prin alăturare care au ca termen final
numeralul unu respectiv doi: douăzeci și unu, douăzeci și una, trei sute patruzeci și doi/două.
E nevoie să plantăm douăzeci de mii șase sute douăzeci și doi masculin de
trandafiri masculin și trei mii douăzeci și două feminin de panseluțe feminin.
Restul numeralelor, inclusiv numeralul unspreze ce, nu cunosc distincția de gen, acesta
deducându -se din informația substantivului pe care numeralul îl însoțește (când este folosit cu
valoare adjectivală, vezi 3.4.1 .).

53 * * *, op., cit., 2005 , p. 293

24
Numeralele sută, mie sunt considerate a fi de genul feminin (o sută – două sute), iar
formele million, milliard, billion, trilion – genul neutru (un million – două milioane).54
În cazul compuselor cu million, milliard, două milioane, două miliarde în cadrul
cărora intră numeral ele neuter million -milioane, miliard -miliarde, formele de masculin se
folosesc când apare cu forma de singular, dar cu formele de feminin când sunt folosite cu
pluralul substantivelor, la fel ca orice substantive neutre55.

2.3.1.2. Numeralul ordinal

Spre deosebire de numeralele cardinale, n umeralele ordinale prezintă în totalita te
distincți i de gen : masculin -feminin.
Al doilea student a trecut examenul, dar a treia va mai veni și în toamnă.
Sub influența uzului, DOOM 2 acceptă și forma întâia, din structura clasa întâia. Aces t
fapt nu s -a generalizat, forma în discuție nefiind acceptată în contexte precum Pornirea ei
dintâia , urme mi -a lăsat, scrutate -n suflet și -o lacrimă -n obraz.
Numeralale primul și întâiul sunt prin formă masculin, iar prima și întâia feminine.
Pentru celelalte numerale din șirul ordinalelor distincția de gen se realizează cu ajutorul
afixelor, astfel56:
 pentru feminin afixul a + numeral cardinal + a, a doua, a șasea, a noua, a
douăzeci și șaptea;
 pentru masculin afixul al + nume ral cardinal + lea : al doilea, al șaselea, al
nouălea, al douzeci și șaptelea;

2.3.1.3. Numeralul colectiv

Prezintă forme distince de gen pentru numeralele corespunzătoare cardinalelor doi și
trei, iar în cazul celorlalte distincția se face după forma adjectivului pronominal –
toți masculin /toate feminin
Formele numeralului colectiv amândoi se folosește pentru a desemna masculinul, pe
când forma amândouă se folosește pentru a ilustra femininul respectiv neutrul. Ambii , formă

54 Al. Toșa – Elemente de morfologie, p.72
55 * * *, op., cit., 2010 , p. 183
56 * * *, op., cit., 2005 , p. 303

25
sinonimă , se folosește pentru a desemna entități masculine, iar ambele – feminine sau neutre.
Tot pentru formele de feminin și neutru se folo sesc și tustrele, câteștrele, toate trele . Pentru
masculin, numeralul colectiv prezintă forme precum tustrei, câteși patru, toți cinc57i.
Pentru formele numeralului colectiv alcătuit cu ajutorul adjectivului pronominal,
distincția de gen se realizează pe baza adjectivului pronominal; astfel toți – masculin, iar toate
pentru femininin și neutru: toți zece, toate șase. toți o mie două sute.
A luat zece la amândouă examenele.
Știa că trebuie să treacă toate trei probele ca să ajungă ca toți cinci
absolvenții.
Tustrele fete au adus prăjituri.

2.3.1.4. Numeralul fracționar

În ceea ce privește genul numeralelor fracțion are, aces ta este le gat, în majoritatea
situațiilor , de faptul că se formează cu ajutorul unui derivat. Putem discuta astfel despre genul
feminin : doime, treime sutime și, prin numărare , (un-două) – neutru: sfert58.
O doime din cerc este răsturnată
Un sfert din numărul total al studenților va fi premiat

2.3.1.5. Numeralul multplicativ

Numeralele multiplicative prezintă, în funcție de posibilitățile combinatorii, fie valoare
adjectival ă, fie valoare adverbial ă. Având valoare ajectivală , se poate observa distincția
masculin -feminin la fel ca în cazul adjectivelor cu patru forme flexionare: înzec it-înzecită,
însutiți -insutite. Acordul cu centrul neutru se face, clasic, la cu masculinul pentru singular și
cu femininul pentru plural.
Repetările feminin, plural însutite feminin, plural au dat roade.
Eforturile neutru, plural înmiite feminin, plural le-au fost răsplătite
Efortul neutru, singular înzecit masculin,singular l-a clasat pe primul loc

2.3.1.6. Numeralul distributiv

57 * * *, op., cit., 2005 , p. 311
58 Mioara Avram – Gramatica pentru toți, p.104 -105.

26

Având î n vedere faptul că numeralele distributive se formează cu ajutorul celor
cardinale, se va discuta despre o restricție. Distincția de masulin -feminin este posibilă doar
la formele corespunzătoare cardinalelor unu/una, doi/două – câte unu -câte una, câte doi –
câte două, dar și la cele compuse cae au în componența lor una dintre aceste forme. În cazul
numeralelor cu valoare adjectivală distinția de gen se va realiza ca la adjective – prin acord.
Câte două feminin au venit, și au plecat câte unu masculin .
Câte doi masculin copii masculin și câte patru feminin fete feminin au deschis fiecare
secțiune de concurs
Câte douzeci și două feminin de portocale feminin au căzut din pom.

2.3.1.7. Numeralul adver bial
Ținând cont de posibilitățile combinatorii ale acestui tip de numeral, acesat nu
cunoaște distincția massculin -feminin, decât în situațiile rare, când prezintă valoare
adjectivală acordându -se astfel cu substantivul. Chiar și în aceasta situație, forma de masculin
și feminin este omonimă59.
Repetarea feminin de două ori este utilă.

2.3.2. Numărul numeralelor
2.3.2.1. Numeralul cardinal

Numeralul cardinal, prin definiție, exprimă un număr, o cantitate, dar cu toate acestea
nu cunoaște categoria gramaticală a numărului, deoarece în multitudinea sa de forme nu exista
un morfem care să -l caracterizeze ca fiind la singular sau la plural.
GALR (2005) precizează că informația numărului se află inclusă în structura lexicală a
numeralului care impune cuvântului căruia îi precizează cantitatea sau pe care îl s ubstituie o
anumită valoare numeric60.
Dacă se ia în considerare forma predicatului dintr -un enunț în care apare și un
numeral, se poate observa faptul că, dacă apare numeralul cardinal unu respectiv o, predicatul
va avea formă de singular, iar pentru toate celelalte numerale, predicatul va aveam formă de

59 Mioara Avram – Gramatica pentru toți, p.106
60 * * *, op., cit., 2005 p. 294;

27
plural. Se poate de duce din aceste situații faptul că numeralul unu/o are ca valoare de număr
– singularul, iar celelalte numerale cardinale – pluralul.
Un student a venit să dea examenul
Trei note de trecere au fost luate în examen
Corneliu Dimitriu menționează faptul că numeralul cardinal are doar parțial flexiune
după număr. Formele pntru distincția numărului apar doar la numeralele: zece, sută, mie,
million, milliard, billion, trillion care au ca f orme de plural formele: zeci sute, mii, milioane,
miliarde, bilioane, trilioane , iar distincția este marcată fie prin desinență : zec-e/zeci ,
sut-ă/sut e- , fie prin alternanță și desinență fonetică : million – milioane, billion – /bilioane61.

2.3.2.2 Numeralul ordinal
La fel ca în cazul numeralul ui cardinal, categoria gramaticală a numărului pentru numeralul
ordinal nu prezintă opoziție singular -plural . Toate numeralele ordinale sunt considerate ca
având doar număr singular deoarece apar doar în prezen ța substantivelor de număr singular.
Știa ca a patra singular femeie singular îi va aduce sfârșitul, dar prima, prima
experiență l -a aruncat atât de tare în tumultul iubirii, încât a vrut -o din nou. Ca la început.
La fel ca -n prima iubire.
În gramaticile tradiționale numeralul prim se întrebuințează ca numeral ordinal având
și forme pentru numărul plural. Pornind de la această teză, se poate afirma că numeralele
primul/prima întâiul/întâia sunt sigurele numerale care au formă de singular ș i plural: prima
femeie, primele femei, primul bărbat, primii bărbați, primei femei,primelor femei, primului
bărbat, primilor bărbați , întâia femeie, întâiele femei, întâiul bărbat, întâii bărbați, întâiele
femei, întâilor femei/bărbați,etc 62
Primele plural iubiri nu se uită niciodată și vor lăsa, pentru eternitate , întâii plural
vlăstari ai simțirii umane.
2.3.2.3Numeralul colectiv 2.3.2.4. Numeralul distributiv 2.3.2.5.
Numeralul adverbial
Având la baza alcătuirii lor un numeral cardinal, aceste tr ei tipuri de numeral nu vor
cunoaște distincția de număr. Exceptând formele corespunzătoare cardinalului unu (o dată –
numeral adverbial, câte unul/câte una – numeral distributiv) restul for avea formă de plural .

61 Corneliu Dimitriu, o p., cit., p. 310;
62 * * *, op., cit., 1943, p. 238;

28
2.3.2.6.Numeralul fracționar

Fiecare componentă a numeralului fracționar prezintă flexiune proprie, astfel că:
numeralul care precedă sufixul –ime, se comportă ca un numeral cardinal, în timp ce derivatul
ca un substantiv feminin. Astfel că, numeralul cardinal impune numeralului fracț ionar
categoria numărului: o doime, o șesime, o miime pentru singular, respectiv patru pătrimi, cinci
șesimi, trei pătrimi pentru plural

2.3.2.7. Numeralul multiplicativ
Flosindu -se cu preponderență în contexte în care au valoare adjectivală, numeralele
multiplicative prezintă distincție de număr la fel ca adjectivele care au patru forme flexionare:
însutit -însutită -însutiți -insutite.
Repetările feminin, plural însutite feminin, plural au dat roade.
Repetarea singular înmiită singular le-a fost răsplătită

2.3.3. Cazul numeralului
2.3.3.1.Numeralul cardinal

În ceea ce privește cazul numeralului cardinal se poate discuta de o invariabilitate
deoarece opozițiile de caz nu se realizează sintetic, cianalitic cu prepoziție.
GLR (1963) precizează faptul că singurul numeral cardinal care își creează sintactic
opoziția de caz este numeralul unu respectiv forma de feminin una. Astfel că, pentru a marca
nominativ -acuzativul, când este folosit cu valoare adjectivală, numeralul car dinal prezintă
formele unu, un, una, o, iar pentru genitiv -dativ unui, unei . Când este folosit cu valoare
substantivală (ca substitut) numeralul cardinal are formele unu, una pentru nominativ -acuzativ
și formele unuia respectiv uneia pentru genitv -dativ . Desinențele pentru genitiv -dativ sunt la
fel ca cele ale flexiunii pronomiale și din această cauză prezintă omonimie perfectă cu
pronumele. Delimitarea dintre pronume/adjectiv pronominal nehotărât și numeral cardinal se
poate stabili doar contextual63.

63 * * *, op., cit., 1963 , p. 184;

29
Dacă la numeralul cardinal unu existau discuții legate de opoziția cazurilor, la toate
celelalte numerale se pote discuta despre o invariabilitate absolută.
În ceea ce privește nominativ -acuzativul numeralului cardinal se poate observa o
omonimie perfectă64.
Șase N copii au droit să vină la universitate .
Vreau să dau șase Ac note mari elevilor.
Așa cum s -a prezentat mai sus, cazul numeralului cardinal, cu excepția lui unu, nu se
poate realiza sintetic. În această situație distinția de genitv -dativ se realizează analitic.
Gentivul se realizează cu ajutorul prepoziției a, iar dativul cu ajutorul prepoziției la.
Oferim cursurile la trei D dintre studenți .
Părerile a trei G dintre vecini au fost filmate .
Când sunt folosite cu valoare substantivală (în dom eniul matematicii mai ales)
numeralele cardinale pot forma genititivul și cu ajutorul lexemului lui. Când se referă la ani
subtituind substantivul se poate realiza la fel65.
Totul se întâmpla în vara lui ’78.
Înformații referitoare la caz pot oferi și pronumele semiindependente – cei, cele sau
pronumele demonstrative – acești, acei, celelalte etc respectiv nehotărâte – alți când însoțesc
numeralele cardinale.
Vom căuta să dăm celor doi D căldură .
Cărțile acestor doi G sunt evaluate de comisie .
Cei șase N sunt departe.
Pe cele trei A nu dormi să le aducem la mare.
Datorită a doi oameni cu suflet mare, Maria are un acoperiș deasupra capului.
Are de reflectat asupra celor trei importante gramatici.
Și-a trecut examenele mulțumită celor două căști din ureche.
GLR (1963) amintește pentreu numeralul doi și forma învechită de genitiv -dativ –
duor66
Numeralale sută, milion, mie, miliard se comportă ca substantivele. Din această cauză
pot exprima genitivul în mod sintetic la fel ca oricare alt subtantiv.
Decizia sutelor intervievați a înclinat balanța

64 * * *, op., cit., 2010 , p. 185;
65 * * *, op., cit., 2005 , p. 294;
66 * * *, op., cit., 1963 , p. 184;

30
Când face parte dintr -un numeral mixt sau compus, aeceste numerale se comportă la
fel ca numeralul pe care îl precedă.

2.3.3.2 Numeralul ordinal

În ceea ce priveș te cazul, numeralele ordinale prez intă o oarecare invariabilitate .
Singurele numerale ordinale care își formează sintetic distincția cazuală sunt numeralele
primul -prima , respectiv dintâi -dintâia care pot apărea fie însoțind substantivul, fie
substituindu -l. Aceste forme prezintă distincția nominativ -acuzativ, genitiv -dativ, datorită
segmentului final –ul/-a. Acesre forme sunt omonime pentru nominativ -acuzativ respectiv
genitiv -dati67v.
Primul N lucru pe care l -a făcut a fost să -i aducă în dar prima A sărutare
Oferta primului G mi s-a părut cea mai potrivită, dar primei D i-am răspuns
afirmativ.

Restul formelor numeralului ordinal sunt invariabile în ceea ce privește
categoria cazului și pot fi precedate de demonstrativul semiindependent: cel/cea –celui/celei
+ prepoziția de și, uneori, acordate cu substantivul.
Celei de -a doua D i-am cerut să nu mai vorbească despre cel de -al treilea A
copil.
Cel de -al treilea N instinct a fost să plec și să nu mai țin cont de dorința celui
de-al doilea G timp trăit alături de ea
La genitiv numeralele ordinale se formează la fel ca orice parte de vorbire din grupul
nominal cu ajutorul articolului posesiv genitival al, a, ai ale. Substantivul trebuie să apară
nearticulat.
Povestea tristă a primului G venit ne -a pus pe toți pe gându ri

2.3.3.3. Numeralul colectiv

Numeralul colectiv prezintă form e distincte pentru regimul cazu al: N -A, G -D. Astfel
că forma amândoi /amândouă/ambii/ambele N-A prezintă pentru genitiv respectiv dativ forme
sintetice alcătuite cu ajutorul particulei –or, specifice clasei pronumelui – amânduror /ambilor

67 * * *, op., cit., 2010 , p. 202

31
– când numeralul precedă substantivul și forma amânduror a/ambelor când numeralul
urmează după substantivul determinat sau este un substitut al acestuia68.
Amândoi /ambii/amândouă N au vrut să ne cunoască.
Vrem să primim cadouri de la amândouă /ambele A
Amânduror /ambilor D copii le propunem să participe la concurs.
Cărțile amândurora ambilor G vor fi lansate săptămâna viitoare
Formele tustrei, tustrele, câteșitrei, câteșitrele N-A au la genitiv -dativ formele tustreilor,
tustrelelor, câteșitreilor, câteșitrelelor69.
Celelalte numerale colective formate cu tus- respectiv câteși -, precum și cele folosit cu
adjectivul pronominal toate/toți nu prezintă forme distincte pentru genitiv -dativ, ci se
formează, la fel ca și numeralele cardinale, analitic, cu ajutorul construcțiilor prepozițioanle:
a pentru genitiv și la pentru dativ;
Munca a tuscinci G copii a contribuit la succesul concursului.
Oferim ajutor la tuspatru D dintre copii.
Munca a toți șase ne-a oferit acest rezultat.

2.3.3.4. Numeralul fracționar

Având doar valoare substantivală, numeralele fracționare se articulează la fel ca
substantivele: gentiv -dativul numeralului treime (N-A) este unei treimi, articulat va avea
forma treimea.
O treime N din prăjitură a fost mâncată de o jumătate A dintre cei veniți.
Unei treimi D dintre cei prezenți le vom da medalii.
Venitul unei treimi G dintre dascăli va fi majorat din februarie.

2.3.3.5. Numeralul multiplicativ

Având valoare adjectivală, numeralul multiplicativ se va acorda ca un adjectiv
acordându -se în caz cu substantivul pe care îl va determina.
Munca N înzecită N pe care a depus -o îi va aduce o răsplată A însutită A.
Cauza unei oboseli G înmiite G este somnul.

68 * * *, op., cit., 2005 , p. 311
69 Mioara Avram – Gramatica pentru toți, p.103.

32

2.3.3.6. Numeralul distributiv

În ceea ce privește cazul, numeralul distributiv prezintă modalități de formare cu
ajutorul prepoziției pe pentru acuzativ (b) respectiv al prepoziților echivalente pentru genitv –
dativ (morfemul a pentru genitiv (c) și prepoziția la pentru dativ(d)70.
(a) Câte doi se adunau de prin cluburi sprijinindu -se.
(b) I-au luat pe câte doi A în mașina poliție
(c) Evaluarea a câte douăzeci și cinci G de elevi într -o ora este exagerată.
(d) Le-am adus la câte doi D copii câte o recompensă dulce.
În cazul formelor câte unu respectiv câte una, lucrurile stau altfel, gentiv -dativul
contruindu -se flexionar.
Dăm câte unuia/câte uneia D câte o palmă.
Câte unul N a venit la noi cu câte două A.

2.3.3.7. Numeralul adverbial are aspect invariabil și nu cunoaște opziția
regimului cazual.

70 * * *, op., cit., 2005 , p. 319;

33

III. Numeralul – Între clasele lexico -gramaticale
flexibile și neflexibile .

Numeralul reprezintă, probabil, una dintre părțile de vorbire cele mai discutat și cu
cele mai multe interpretări în ceea ce privește formele și posibilitățile combinatorii la nivelul
enunțului. Totodată există numeroase situații când folosirea acestuia nu este tocmai fericită
sau este chiar eronată.
Definit ca o parte de vorbire care se declină și care ține locul unui număr sau arată
ordinea obicetelor prin numărare, așa cum s -a discutatat în capitolele precedente, gramaticile
îl clasifică împărțit în două categorii: cardinal cu ajutorul cărora se formează și celelalte
numerale și ordinale .71 Spre deosebire de celelalte gramat ici, Gramatica de bază a limbii
române reorganizează clasa numeralului și stabilește faptul că, numeralele formate cu ajutorul
cardinalelor vor trece în clasa altor părți de vorbire în funcție de anumite aspecte morfologice
și de posibilitățile combinatori i ale acestora. Așadar, porivit aceste gramatici, există două
tipuri de numeral: cardinal și ordinal.
Ion Coteanu susține ideea potrivit căreia numeralul se situează undeva între părțile de
vorbire flexibile datorită formelor care prezintă flexiune în func ție de gen, număr și caz și
totuși se diferențiază de substantiv, adjectiv, pronume, dar cu care se aseamănă prin
posibilitățile combnatorii și cele neflexibile, datorită formelor invariabile. Difereța dintre
numeral și substantiv pleacă de la problema det erminării, pentru că, spre deosebire de
substantiv, numeralul nu poate primi articol. Dacă apare articolul, numeralul devine
substantiv (Substantiv numeral).
Doi copii au cerut să vină la examen . (numeral)
Doiul din examen l -a șocat . (substantiv)
A primit un doi pentru că nu a completat exercițiile . (substantiv)
Prin analogie, lucrurile ar putea fi interpretate la fel și în cazul numeralului ordinal,
doar că, în aceaste situații, particulele al/a respectiv -lea, nu sunt articole, ci fac parte din
structura numeralului, deci nu implică determinare. Numeralele prezintă, de asemenea, și
indiferențe față de număr, astfel că nu au categoria numărului (exceptând formele: zece, sută,
mie, milion), dar indică predicatului acordul cu singularul sau plural: Un singular om a adus singular

71 * * *, Gramatica limbii române, vol. I, , 1963 , p. 182;

34
cărțile, dar doi plural le-au citit plural. În ceea ce privește cazul, exceptând formele unu, zece, sută
etc. , numeralele formează dativul cu ajutorul articolului a pentru genitiv ( Cărțile a zece
copii ) respectiv al prepoziției la pentru dativ ( Oferim la doi copi nota de trecere ).72

3.1 Numeralul cardinal – interpretări și întrebuințare

Corneliu Dimitriu nu discută despre valori ale numeralului cardinal, ci, pe baza
clasificării numeralului, prezintă faptul că numeralul propriu -zis substituie un substantiv,
comportându -se la nivelul propoziției la fel ca acesta și faptul că adjectivul numeral cardinal
însoțește substantivul de la care preia informații despre gen, număr și caz și căruia îi
precizează cantiatea (mărimea) nu mărabilă73.
Patru ține locul unui substantiv (valoare substantivală) vor pleca la concursul de lectură, dar se vor
acorda doar două determină substantivul premii , și preia de la acesta informațiile de gen, număr și caz: neutru, plural, Ac (valoare
adjectival ă) premii.
Gramatica limbii române I. Cuvântul pune în discuție faptul că numeralul cardinal
poate functiona cu trei valori: ca adjectiv (a), ca substitut (b) sau ca substantiv (c).74
(a) Doi studenții au reușit la masterat.
(b) Au venit mulți manifestanți. Doi au adresat injurii.
(c) Trei și cu patru ar putea face opt în filozofie.
Gramatica de bază a limbii române stabilește faptul că numeralul cardinal poate avea tot
trei valori: adjectivală (comportându -se la fel ca în cazul celorlalte gramatici – determinând
un sub stantiv cu care se acordă în gen, număr și caz) (a), pronominală (când se comport ca un
pronume, adică ține locul unui substantiv) (b) și valoare substantivală în anumite situașii
specific și în textile de la matematică. (c), (d), (e) (f), (g), (h).75
(a) Șapte copii vor veni după noi.
(b) Cei patru s -au luat după noi.
(c) unități de măsură a distanței
S-au revăzut la kilometrul 10 .
(d) diviziuni administrative sau militare:
Primarul sectorului 4 este un primar dedicat.

72 Valeria Guțu Romalo,Emanuel Vasiliu -Limba română contemporană, editura Didactică și Pedagogică,
București, 1985, p. 101 -102
73 Corneliu Dimitriu, o p., cit., p. 312;
74 * * *, Gramatica limbii române , vol I. Cuvântul , 2005, p. 290 ;
75 * * *, Gramatica de bază a limbii române , 2010 , p. 188 -189;

35
În perioada Primului Război Mondial, fratele lui a fă cut parte din regimentul
12.
(e) nivelurile unei clădiri:
La etajul 7, vara, este infernal.
(f) mijloace de transport:
Vom veni cu tramvaiul 6 .
(g) dimensiuni ale unor obiecte de îmbrăcăminte:
Cămașa lui este mărimea 42.
(h) În textele de matematică, numeralul cardinal apare tot cu acest gen fix, și de aceea și
aici se va folosi cu valoare substantivală.
Două zeci și unu plus doi fac două zeci și trei.
Numeralele cardinale pot fi folosite pentru a exprima aproximația. Apoximația poate fi
realizată prin:
 simpla alăturarea a două numerale vecine, deci apropiate:
Vor veni trei, patru studenți la curs.
 În cadrul numerlalelor compuse cu ajutorul numeralelor sută, milion etc.
primul component se va repetăa fie înainte, fie după al doilea termen al
compusului. Când se formează cu numerale de la doi mai departe vor apărea
întotdeauna antepuse.
Ne vor mai oferi o sută, două până la anul.
Excursia în Londra costă unu, două milioane .
 asocierea numeralelor cu alte cuvinte76:
o adverbe precum: aproximativc, cam, circa etc.:
Circa patru mii de morți în ultimul atentat.
o grupări care conțin o prepoziție: în jur de, pe la (popular), ca la:
S-a întors acasă pe la ora opt.
 Pentru a reda stări intense, cantități mari, se folosesc numerlale mii, sute cu
formă de plural. Acestea pot apărea și re petate sau prin asociere cu cuvântul
câteva77.
Câteva sute de manifestanți au boicotat ieri ședința Parlamentului.
 în raport cu o limită indicată apoximația poate indica s uperioritatea cu ajutorul
prepoziției peste sau al grupruilor de cuvinte mai bine, mai multe, de peste, nu

76 GH. Constantinescu -Dobridor, Op., cit., p. 90 -91;
77 * * *, op., cit., 2005 , p. 300;

36
mai puțin etc. și inferioritatea cu ajutorul adverbului aproape sau al
grupurilor de cuvinte: sub, până la, mai puțin etc .
A slabit aproape opt kilograme în ultima lună.
 pentru a reda o exprimație situată între anumite li mite numerice numeralul se
poate organiza prin78:
(a) integrararea prepoziției până la între două numerale .
Are treizeci până la cincizeci de ani.
(b) prepozția între + numeral cardinal + conjuncția și + numeral cardinal
S-au înscris între treizezi și cinzeci de candidați la postul de rector.
Pentru a marca aproximația de timp se folosesc construcții realizate cu ajutorul
prepoziției compuse de la urmată de un numeral cardinal + prepoziția la, pâna la + numeral
cardinal.
Voi fi în pauză de masă de la 15 la 16
Grafic, numeralele cardinale pot fi redate fie prin litere, fie prin cifre 8arabe și uneori
romane). Se recomandă scrierea cu litere a numeralelor cardinale de ordin mic atât în
domeniul literaturii cât și în celelalte domenii și cu cifre pentru numeralele de ordin mare în
toate circumstanțele: 11 copii, 25o C Se observă, mai ales în domeniul publicistic, o preferință
pentru notarea atât cu litere cât și cu cifre a numeralelor cardinale: Au fost omorâte 2 miliarde
de nevinovați în atacul cu bombă79.
Pentru exprimarea orei se folosesc numerale cardinale csre se scriu cu cifre arabe.
Acestea se folosesc cu valoare substantivală și oral se pronunță ora unu, ora unsprezece, ora
douăzeci și unu. Se recomandă folosirea formelor de feminin ora două, ora două sprezece, ora
douăzeci și două datorită faptului că, având în structura sa numeralul cardinal doi care are
forme distincte după gen doi -două se va acorda cu subtantivul oră (feminin)80. În cee ace
privește aceste construcții cu formele distincte de gen ale numeralului, Coteanu le consideră
raporturi complexe care cer o atenție sporită și a căror flexiune trebuie raportată la alte
elemente din cadrul formei de numeral compus sau de la substantivul cu care se acordă. În
structurile complexe, numeralele compus e care se formează cu ajutorului numeralului zece,
sută, mie se va folosi forma de feminin pentru că acordul se face cu numeralul și nu cu alte
elemente din structura complexă ( Douăzeci de băieți, douăsută de case). Această idee poate fi
identificată și în cazul structurlor de tipul o sută și unu de motive – o – feminin pentru că

78 * * *, op., cit., 1954 , p. 230 -232;
79 * * *, op., cit., 2005 , p. 292;
80 * * *, op., cit., 2010 , p. 198.

37
acordul se face cu forma mie care este la feminin, iar forma unu – de masculin pentru că
acordul se face cu substantivul neutru la plural (acordul cu termenul din imediata
vecinăta te)81.
Pentru exprimare datei, numerale se scriu cu cifre arabe respectiv romane. Pentru
exprimare lunii se folosește numeralul ordinal iar pentru exprimarea anului numeral cardinal.
Pentru indicarea zilei se folosesc ambele tipuri de numerale: numeral or dinal pentru prima zi a
luni (întâi martie) și cardinale pentru celelalte zile ale lunii ( doi aprilie , zece noiem brie).
Numeralele unsprezece, paisprezece respectiv șaisprezece, nu respectă modalitatea de
formare a numeralelor cardinale compuse sudate.
Utilizarea formelor unșpe, cinșpe șaișpe, optușpe, douășunu în loc de unsprezece,
cincisprezece, șaisprerezece, optsprezece, douăzeci și unu este considerată incorectă, incultă.
Singurle numerale care apar prescurtate sunt paisprezece, unsprezece și șaizec i.
Folosirea formelor optisprezece, șaptisprezece este și ea greșită.
Este recomandabil ca în cazul numeralelor ce însoțesc substantive metalingvistice să
se folosească prepoziția de și la numeralel mai mici decât douăzeci: doi de doi, doi de i, trei
de cinci.
Este indicat să se folosească construcția douăzeci de kilometrii pe oră și nu două zeci
de kilometri la oră.
Multe dintre numerale, prin schimbarea valorii gramaticale pot deveni substantive.
Numeralele de la 1 la 10 pot deveni substantive prin art iculare: Am luat un patru la
matematică. Ai omis un doi. Sutele deținute sunt rupte. În domeniul fotbalului se folosesc
grupări formate din numeral cardinal + substantivul metri : Nu le-a acordat unsprezecele
metri.
Numeralele pot intra și în alcătuirea unor compuse substantivale: Trei-frați petați sau
pot forma anumite nume proprii: Doi Mai, Șaptesate, Trei Brazi. Cu ajutorul numeralelor se
pot forma și anumite locuțiuni adjectivale: unul și unul, sută la sută natura l sau adverbiale:
scurt pe doi, (a vorbi ) în doi peri, (a lua ) la trei păzește, (a despica ) fir-n patru, a fi cu ochii
în patru,82.
Cuvintele zece, o sută, un mi lion, un miliard pot fi substantive când primesc articol.

3.2 Numeralul ordinal – interpretări și întrebuințare

81 Valeria Guțu Romalo,Emanuel Vasiliu -Limba română contemporană, editura Didactică și Pedagogică,
București, 1985, p. 101 -102
82 * * *, op., cit., 2005 , p. 302 -303.

38

Visavis de numeralul ordinal, nu există controverse majore în ceea ce -i privește
interpretarea, acestea folosindu -se cu valoare adjectivală (a) sau substantivală/pronominală
(b), la fel ca numeralul cardinal.
(a) Al doilea capitol al romanului mi s -a părut minunat.
(b) Toți au participat la concurs, dar numai al treilea a câștigat.
Formele prim/primă/primi/prime pot avea valoare de adjectiv, numeral sau element de
compunere. Aceste forme sunt adjective antepuse când au sens de inițial (a), sunt numerale
când determină poziția inițială din seria numerelelor ordinale fiind provenite prin conversiune
de la formele articulate ale adjectivului (b). Aceste strucuri funcționază și ca prim element în
anumite sintagme compuse (c).83
(a) Un prim pas este să îți ceri scuze.
(b) Primul an de facultate este foarte greu.
(c) Este un prim -amorez în orașul Sibiu .
În ceea ce privește utilizarea numeralui ordinal, se pot avea în vedere anumite aspect,
petrnu a -l folosi corect. Se observă, în presă mai ales, scrierea numer alelor ordinale cu cifre
arabe: secolul 20, mileniul 3, etajul 7.
Formele corecte sunt al zecelea, al douăzecilea, a douăzecea, al o sutelea, a doua
sută, al o mielea, al doua miilea, a două miia.
Se folosesc corect formele clasa a doua și nu clasa doua . Sunt acceptate formele clasa
întâi precum și clasa întâia .
Pentru indicarea primei zile din lună se folosesc întotdeauna numerale ordinale, dar
celelalte se vor scrie cu numerale cardinale.
Pentru enumerații se pot folosi ambele tipuri de numerale: anul întâi, anul al doilea, al
treilea/anul unu, anul doi, trei…, etajul întâi, al doilea, al treilea, al patrulea, etajul unu, doi,
trei, patru… Se obsevă o preferință pentru utilizarea în cazul cifrelor mari a numeralelor
cardinale.
În ultimul timp se obse rvă o tendință de folosire a numeralului cardinal în locul celui
ordinal: secolul douăzeci în loc de secolu l l douzecile, kilometrul 35 în loc de kilomtrul al
treizeci și cincelea, pagina 80 în loc de pagina a optzecea, regimentul 19 în loc de regimentul
al nouăsprezecelea etc.84

83 * * *, op., cit., 2010, p. 206 -209.
84 * * *, op., cit., 2005 , p. 308 -309.

39
3.3 Numeralul fracționar – interpretări și întrebuințare

În ceea ce privește numeralul fracționar, gramaticienii îl caracterizează ca folosindu -se
doar cu valoare substantivală, motiv pentru care există interpetări care spun că ac est tip de
numeral nu -și merita statutul de parte independent de vorbire și -l discută ca fiind un
substantiv.
Numeralele ce se formează cu ajutorul sufixului –ime –doime, pătrime, șaisprezecime
sunt substantive feminine pentru că85:
o au gen fix (feminin) și -și schimbă forma după număr și caz:
o doime sg., N -A – două doimi pl., N -A.
Durata unei doimi a notei sol, este mai lungă decât a unei cincimi.
o se pot articula la fel ca substantivele: zecime –zecimei, unei zecimi
o se pot combina c u alte cuvinte – pronume, această treime, altă zecime,
câteva cincimi .
Câteva cincimi din prăjitură le vom da câinilor .
Celelalte forme de numeral fracționar se comportă, și ele, la fel ca substantivul: o
jumatate – niște jumătăți – jumătatea, un sfert – trei sferturi – câteva jumătăți etc.86
Am mâncat o jumătate din tortul pe care l -am primit .
Trei sferturi de ciocolată am apucat să mănâ nc.
În cee ace privește folosirea numeralului fracționar, trebuie acordată atenție sporită în
ceea ce privește acordu l cu predicatul. Când numeralul fracționar este la singular și are funcția
sintactică de subiect acordul cu predicatul se poate realiza în felul următor:87
o gramatical, acordul se realizează la singular, sau, după caz, la plural, când
numeralul fracționar e folosit fără determinări
Ex.: Au participat mulți la examen, dar o pătrime a/au picat examenul.
o prin atracție – numeralul este determiant printr -un grup prepozițional. Este
necesar ca acordul să se facă cu substantivul la plural și nu cu numeralul pentru
a respecta și a realiza un conext semantic corect statului de subiect.
Ex.: O jumătate dintre studenți, vor dori cazare.
Dacă numeralul este centru și are ca adjunct o construcție realizată cu prepozițiile din,
dintre, acordul cu predicatul se va face în f elul următor:
o prepoziția dintre + substantiv – acordul cu predicatul la numărul plural ;

85 * * *, op., cit., 2010, p. 180 -181.
86 * * *, op., cit., 2010, p. 180 -181.
87 * * *, op., cit., 2005, p. 315 -318;

40
o prepoziția dintru +substantiv – acordul cu predicatul la numărul singular .
Șaptezeci la sută dintre studenți nu au frecventat cursurile.
Douăzeci și cinci la sută dintr -o portocală este doar coajă
Construcțiile de tipul un procent de zece la sută, cincizeci la sută, etc. sunt considerate
a fi construcții pleonastice.88

3.4 Numeralul multiplicativ – interpretări și întrebuințare

Spre deosebire de celelalte numerale, multiplicativul se folosește cu valoare
adjectivală (a) sau adverbială (b) când determină un verb.
(a) Câștigul înzecit îl va împărți cu prietenii.
(b) A câștigat însutit și tot nu i -a ajuns.
Luând în considerare aceste întrebuințări ale numeralului mult iplicativ, există teorii
care-l includ în clasa adjectivului pe motiv că se comportă ca adjectivele provenite din verbele
la participiu89 (la fel cu mort de la verbul a muri , trezit de la verbul a se trezi , a înmii de la
verbul înmiit ).
 au forme diferite du pă gen respectiv număr și uneoi și după caz:
Efortul masc., sg., N întreit masc., sg., N l-a făcut om.
Grație eforturilor neutru, pl., D sale întreite femini, pl. D va ajung profesor.
 Pot avea în propoziție aceleași funcții sintactice ca adjectivul: atribut adjectival (a),
nume prdicativ (b)
(a) Bucuria însutită este de apreciat.
(b) Câștigul nostru va fi înmiit daca facem acest pas.
 dacă determină un verb, la fel ca și adjectivele, vor deveni adverbe:
Se va îmbogăți înmiit după ce va demara proiectul.
 în cazurile în care primesc un articol definit/hotărât devin substantive:
A câștigat dublul sumei investite.

3.5 Numeralul colectiv – interpretări și întrebuințare

88 * * *, op., cit., 2005, p. 315 -318;
89 * * * op., cit., 2010 , p. 180.

41
Numeralul colectiv poate functional la nivelul propoziției atât cu valoare substantivală,
cât și cu val oare adjectivală. Folosit cu valoare substantivală, numeralele collective se
comporta, de fapt, ca un numeral cardinal însoțit de pronume nehotărât.
Toate au plecat/Toți oamenii au plecat/ Toți cinci oameni au plecat.
Datorită acestui fapt, unii gramaticieni consideră aceste construcții a numeralului
colectiv ca fiind, de fapt, numerale cardinale pentru că ilustrează construcții cu sens colectiv,
care desemnează unități de entități numărate respectiv o mulțime care se limitează la un
anumit număr de elemente indicat de numeral.90
Formele amândoi, amândouă, tustrei, tustrele, câteșitrei, câteșitrele, ambii, ambele sunt
integrate în sfera pronumelui și a adjectivului pronominal indefinint/nehotărât pentru că se
comportă, din punct de vedere sintactic și semantic, la fel ca pronumele nehotărâte. Din punct
de vedre semantic, aceste „ foste numerale ” se aseamănă cu cuantificatorii universali,
indicând, în acest caz, o mulțime formată din două sau trei elemente privite global. Din punct
de vedere gramatica l, se comportă la fel ca pronumele tot, putând funcționa ca pronume
nehotărât respectiv adjectiv pronominal nehotărât.91
Toți au venit/Amândoi ne -au vizitat/Toții oamenii iubesc animalele/Tustrele fetele au
cântat.

3.6 Numeralul distributiv – interpretări ș i întrebuințare

În ceea ce privește acest tip de numeral, se poate observa cu ușurință o asemănare cu
numeralul cardinal precedat de articolul demonstrativ în ceea ce privește modalitatea de
formare. Diferența este data de particula câte pe care unii gram aticieni o consideră a fi un
semiadverb de aproximație sau distributiv. Din această cauză, acest tip de numeral poate fi
interpretat ca o construcție dezvoltată a unui numeral cardinal.
Lexemul câte este, așadar, un semiadverb facult ativ, deoarece enunțul se poate lipsi
de prezența acestuia , având în continuare înțeles: Ascultă doi elevi în fiecare oră . Prezența
semiadverbului câte cere ca numeralul cardinal să fie prezent cu rol de determinant al
grupului nomnial pentru a evita situațiile neconforme cu n ormele gramaticii – agramaticale :
Ascultă câte elevi în fiecare oră/ Ascultă câte alți elevi în fiecare oră. Întreg grupul nominal

90 * * *, op., cit., 2010 , p. 197 –
91 * * *, op., cit., 2010 , p.. 145;

42
alcătuit din doi elevi și semiadverbul câte, constituie un grup nominal complex ce îndeplinește
funcția sintactică de comple ment direct92.
Construcțiile în care apare numeralul distributiv în locul celui cardinal propriu -zis sunt
considerate redundante. Așadar, sunt recomandabile situațiile trei saci a optzeci de kilograme și nu trei
saci a câte optzeci de kilograme, fiecare de șaizeci de kilograme și nu fiecare de câte șaizeci de
kilograme93.

3.7. Numeralul adverbial – interpretări și întrebuințare

Coportându -se prin definiție ca un adverb, unii gramaticieni încadrează numeralul
adverbial (atât cel format cu numerale cardinale: de două ori, de zece ori, cât și cele formate
cu ajutorul numerlului ordinal: a patra oară, a zecea oară ) în clasa locuțiun ilor adverbiale.
Gramaticienii aduc următoarele argumente pentru repartiția realizată:
 toate structurile numeralului adverbial sunt invariabile;
 nu prezintă niciuna dintre categoriile gramaticale gen, număr și caz.
 la fel ca adverbele , numerale adverbiale funcționeză numai în contexte verbale
sau adverbiale, având ca funcție sintactică circumstanțiale94.
Ți-am spus o dată , ți-am spus de două ori , a treia oar ă nu-ți mai spun ci te voi lăsa pe
tine să alegi.
Structurile de multe ori, de atâtea ori respectiv de nenumărate ori, deși au o structură
asemănătoare cu numeralele distributive, nu sunt numerale distributive ci locuțiuni
adverbiale95.
Deși numeralele adverbiale sunt invariabile există construcțiile de douzeci și una de
ori , de douăzeci și unu de ori. Aceste sunt acceptate amândouă, rămânând la latitudinea
vorbitorului pe care dorește să o folosească la un momnet dat. Aceste două structuri nu
marchează diferențe în privința opoziției masculin -feminin lucru ușor de remarcat chiar în
contextele în care rege ntul numeralui adverbial este fie un nume masculin, fie un nume
feminin: Lectura de douăzeci și unu/ una de ori este recomandabilă respectiv Cititul de
douzeci și unu/una de ori este indicat96.

92 * * *, op., cit., 2010 , p. 190-191;
93 Mioara, Avram , Gramatica pentru toți ., p.106.
94 * * *, op., cit., 2010 , p. 181.
95 Gh. Constantinecu -Dobridor , op., cit., p. 103;
96 Corneliu Dimitriu, op., cit., p. 319;

43
Construcțiile odată și o dată omonime fiind trebuie privite cu o atenție sporită. Primul
–adverb – apare în enunț cu sensul de cândva, odinioară , iar cel de -al doilea – numeral
distributiv – arată clar de câte ori se repetă acțiunea, caracteristica .
Odată studenții citeau mai mult.
A venit la ora mea doar o dată.
Numeralul adverbial întră în structura unor locuțiun : odată ce, dintr -odată, odată și
odată sau a unor compuse, deodată, totodată97. Se observă numeroase greșeli de scriere a
acestor forme. În aceste structuri numeralul a dverbial se va scrie, așa cum se poate observa,
legat datorită analogiee cu adverbul odată (cândva).
Eterogenitatea gramaticală și variabilitatea numeralului stabilite în funcție de context
explică motivul pentru care acesta este una dintre cele mai contestate părți de vorbire. Ca
trăsături specifice, pe lângă ceea ce -l definește și pe lângă aceste posibile interpretări, clasa
numeralului rămâne încă sub semnul presupozițiilor și al părerilor.

97 * * *, op., cit., 2005 , p. 322;

44
CONCLUZII

Lucrarea de față, o incursiune în clasa numeralului românesc, descriptv realizată și în
conformitate cu părerile celor mai importante gramatici ale limbii române (și nu numai)
înglobează o bază consistentă de informații care așează numeralul în cadrul clasei numelui,
văzut ca o parte de vo rbire flexibilă.
Numeralul românesc constituie un subiect de discuție destul prezent în cadrul
cincepțiilor și analizelor gramaticienilor limbii române, dovadă stând numeroasele interpretări
(de cele mai multe ori în contradicție) care s -au făcut pe fondu l diverselor categorii
gramaticale ale acestuia.
De la an la an, de la o gramatică la alta, de la un studiu la altul, numeralul a existat ca
parte de vorbire autonomă sau a fost considerat fie adjectiv, fie substantiv, sau uneori chiar cu
valoare de adver b, acesta a fost clasificat, fie în cinci tipuri, fie șapte sau chiar două după alți
gramaticieni.
Ca o idee comună, se poate spune că numeralul este parte de vorbire care exprimă un
număr concret sau abstract sau ordinea obiectelor prin numărare.
Dator ită faptului că prezintă distincții față de substantive, sau față de adjective
respectiv pronume, prin încărcătura semantică de a exprima un număr sau ordinea obiectelor,
prin capacitatea morfologică de a realiza, mai mult sau mai puțin opoziții de gen și număr,
sintetic sau analitic – opoziții de caz, prin capacitatea de a funcționa ca determinant, adjunct
sau chiar centru la nivelul propoziției, numeralului trebuie să i se acorde un loc aparte în clasa
numelor fiindu -i astfel recunoscută calitatea autonom ă.
Numeralul cardinal recunoscut în toate gramaticile reprezinta numeralul cu cea mai
mare varietate de forme. . Funcționând cu valoare adjectivală sau substantivală și pronominală,
adverbiala, numeralul cardinal prezintă opoziție parțială de gen, putându -se distinge forme
stricit pentru formele simple unu și doi și pentru cele compuse în cadrul cărora intră aceste
două numerale, numărul este clar definit, majoritatea fiind considerate, din motive de acord ca
fiind la plural (inerent singular sau pl ural). Cazul se realizeză sintetic sau analitic. La nivelul
enunțului, în funcție de valorile pe care le are, numeralul cardinal poate fi întâlni ca adjunct,
centru sau substitut.
Numeralul ordinal, numitorul ordinii obiectelor derivă din numeralul cardin al fiind și
el, la fel ca sursa, prezent în discuțiile tuturor gramaticilor. Deși concurat în ultimul timp, în
ceea ce privește uzul, numeralul cardinal prezintă aceleași categorii gramaticale cu cel

45
cardinal. Genul este mai bine evidențiat decât al numera lului cardinal datorită afixelor cu care
se formează. Numărul și cazul apar la fel ca la numeralul cardinal, inerent respectiv sintetic
sau analitic. La nivelul post -opoziției, datorită valorilor substantivale/pronominale și a celei
adjectivale funcționeaz a ca substitut sau centru și ca adjunct.
În cadrul numeralului colectiv lucrurile nu mai sunt la fel de omogene. În tradiția
îndepărtată, acesta era considerat ca numeral cardinal. Apoi, s -a precizat că acesta, prin
intermediul derivării de la un numeral cardinal, denumește o colectivitate, delimtându -i-se
categorii gramaticale de gen, număr și caz precum și întrebuințări sintactice a fost repartizat în
clasa numeralului cardinal ca tipologie a acestuia. Ulterior, a fost repartizat în clasa
numeralului car dinal fiind considerat un cardinal ( toți patru, toți cinci etc) și în clasa
pronumelui ( amândouă, tustrele etc).
Numneralul fracționar derivă și el dintr -un numeral cardinal fiind inclus în clasa
cardinalelor. Acesta exprimă operația împărțirii având, pân ă la un moment dat, autonomie în
ceea ce -i prievește genul, numărul respectiv cazul. Chiar și la nivelul enunțului poate apărea
ca adjunct și mai ales ca centru datorită valorii substantivale pe care o are. În viziunea
anumitor gramatici, acest tip de num eral se apropie foarte mult de substantiv (se articulează,
are forme diferite în ceea ce -i privește numărul, dar și cazul) motiv pentru care apare
interpretat ca putând fi substantiv.
Multiplicativele provin și ele din numerale cardinale, dar nu prin deri vare, ci prin
anumite organizări realizate cu ajutorul cardinalelor. Acestea prezintă asemănări majore cu
adjectivul, mai exct cu adjectivele participiale, datorită faptului că însoțește substantivul de la
care preia informații de gen, număr și caz, dar s e apropie foarte mult și de adverb, prin faptul
că determină un verb prezentând același comportament cu adverbul. Datorită acestui
comportament și această clasă a ordinalelor și, datorită marii asemănări cu adjectivele
calificative, aceste vor fi distribui te în clasa lor.
Numeralele distributive sunt și ele, la fel ca multiplicativele, sub -clase ale cardinalelor,
formate prin diverese combinări în care intră obligatoriu un numeral cardinal. Exprimând
repartizarea obiectelor, numeralul distributiv prezintă în viziunea unor gramaticieni
autonomie proprie. Având în structura sa un numeral cardinal în poziție de ultim constituent,
distributivul poate prezenta opoziție de gen parțială, număr inerent precum și opoziție de gen
construită analitic. Anumite gramati ci consideră lexemul câte ca fiind adverb – integrator
enunțiativ al grupului nominal în care fostul numeral este determinant și o trece în clasa
numeralului cardinal care contribuie la formarea grupurilor nominale complexe.

46
Numeralele adverbiale, prin de numire exprimă faptul că la nivelul enunțului se
comportă ca un adverb, a rată de câte ori se realizează o acțiune. Datorită acestei realizări nu
prezintă aspecte legate de catgoria genului, a numărului respectiv a cazului motiv pentru care
unii gramaticien i îl subordonează în clasa locuțiunilor adverbiale.
Așa cum se poate observa din concluziile prezentate mai sus, teoriile cu privire la
numeral prezintă modific ări majore de -a lungul timpului . Aceste modificări din clasa
numeralului ilustreză atestări ver idice potrivit cărora evoluția limbii este demnă de discutat,
de interpretat, de reinterpreta t și de ce nu…de reconsiderat, interpretarile s -au schimbat, nu
numeralul…..

47
Bibliografie
1. Avram,Mioara, Gramatica pentru toți., 1986, p. 98;
2. Seche, Luiza, În jurul categoriei numeralului , LR, IX, 1960, nr. 3, p. 63 –
71;
3. Ciprianu, T.,G ramatica limbii române , Opere, Ed. Academiei, București,
1992, p. 219
4. Seche,Luiza, În jurul categoriei numeralului , LR, IX, 1960, nr. 3, p. 63 –
71;
5. Iordan,Iorgu, Gramatica lim bii române, apud Corneliu Dimitriu, Op., cit.,
p. 305;
6. Găitanaru,Stefan, Probleme ale clasificării numeralului românesc , LR, nr.
5,1986, p. 382 -385
7. ***Gramatica limbii române, Editura Academiei Republice Socialiste
România, București, 1963, p.192
8. ***, Gramatica limbii române, – vol. I – Cuvântul, Editura Academiei
Române, București, 2005, p. 314;
9. Constantinescu -Dobridor , GH., Morfologia limbii române, Editura
Științifică, 1974, p.100;
10. Gramatica limbii române, Editura Academiei Republice Socialiste
Români a, București, 1966, p.192
11. Toșa ,Al. – Elemente de morfologie, p.72
12. Gramatica limbii române, vol. I, , 1963, p. 182;
13. Gramatica limbii române , vol I. Cuvântul , 2005, p. 290;
14. Gramatica de bază a limbii române , 2010 , p. 188 -189;
15. Guțu – Romalo, Valeria. Morfolo gia, în L.R.C. Fonetica. Fonologia.
Morfologia , (coord. Ion Coteanu), București, Editura Didactică și
Pedagogică, 1974.