Specializarea Riscuri Naturale si [604424]

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializarea Riscuri Naturale si
Amenajari Teritoriale

Lucrare de dizertatie
Efectul cutremuelor asupra c ladirilor
din aria urbana a M unicipiului Iasi

Îndrum ător:
Ionut Minea
Masterand: [anonimizat], Iulie – 2017

Cuprins
I.Introducere .
II.Modul de produce al cutremurelor si caracteristicile acestora.
II.1Scara intensitatilor.
III. Cutremurile la nivel mondial.
IV. Seismicitatea in Romania.
IV.1 Zona Vrancea
IV.2 Zona Est – Vrancea
IV.3Zona Fagaras -Campulung
IV.4 Zona Danubiana
IV.5 Zona Banat
IV.6 Zona Crisana -Maramures
IV.7 Depresiunea Barlad
IV.8 Depresiunea Predobrogeana
IV.9 Depresiunea Intramoesica
IV.10 Depresiunea Transilvaniei
V. Cladirile din Municipiul Iasi
V.1 Fisele imobilelor din zona Podu Ros
VI. Concluzii

Capitolul I. Introducere

Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările Pământului , ce constau în vibrații
generate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibrații
rezultă din mișcările plăcilor tectonice , fiind des cauzate de o activitate vulcanică .
Cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări ale plăcilor tectonice care provoacă
daune majore, seism sau mișcări seismice pentru cele care trec neobservate și mișcări non –
seismice pentru cele provocate de om.
Scara seismologică a lui Richt er este o scală logaritmică , care este folosită pentru evaluarea
magnitudinii unui eveniment seismic.
Cutremurele puternice pot distruge construcții, clădiri, chiar localități întregi, provoacă
alunecări de teren, chiar catastrofe naturale . Cutremurele submarine pot declanșa formarea de
valuri uriașe (de până la 30 de m înălțime și atingând viteze neașteptate (800 km/h). Astfel,
în Oceanul Pacific fenomenele tzunami (provocate de cutremurele submarine) au produs pagube
materiale foarte mari, cu pierderi de vieți omenești.
Știința care se ocupă cu studiul cutremurelor (mișcărilor seismice) se numește seismologie .
Magnitudinea (M) unui cutremur este o mărime adimensională ce caracterizează energia
eliberată în focarul unui cutremur sub forma de unde seismice Se determină, în mod uzual, pe
scara Richter folosind înregistrările diferitelor statii seismice. O altă practică este calcul ul
magnitudinii din moment seismic, mărime proportională cu produsul dintre aria suprafetei de
rupere si deplasarea medie pe falie. Scara de magnitudine este exponentială: o crestere cu o
unitate a magnitudinii corespunde cu o crestere de 30 de ori a ener giei eliberate. De exemplu,
pentru un cutremur de magnitudine 6.0 energia eliberată este de aproximativ 30 de ori mai mare
decât la un cutremur de magnitudine 5.0, în timp ce la un cutremur de magnitudine 7.0 energia
eliberată este de aproximativ 900 de or i (30 x 30) mai mare decât la un cutremur de magnitudine
5.0.

Figura nr. I. Elementele caracteristice ale cutremurului

Locul din interiorul pământului unde se generează cutremurul se numește hipocentru sau
focar, iar proiectia acestuia la suprafata Pamântului se numește epicentru . Distanța de la
epicentru la un alt punct de pe suprafața Pământului se numește distanță epicentrală, iar
distanța de la focar la un punct de pe suprafața Pământului se numește distanță h ipocentrală .

Capitolul II. Modul de produce al cutremurelor si caracteristicile
acestora

Producerea cutremurelor
În momentul în care se declanșează cutremurul, din epicentru , adică din punctul situat
deasupra vetrei cutremurului, vor porni unde de șoc. Primele valuri care vor porni se numesc
unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propagă asemănător cu
undele sonore: produc mișcări în sens înainte – înapoi, în direcția de propagare. Undele primare
sunt urmate de undele secundare , sau undele S . Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui
perpendicular pe direcția de mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafață, provoacă unduirea
solului și accent uează efectul distrugător al undelor secundare.
1. Unda P :
 este o undă longitudinală, de compresie
 determină mișcarea particulelor solului paralel cu direcția de propagare
 unda se deplasează prin compresie -dilatare în direcția de mers

 amplitudinea acestei unde este direct proporțională cu magnitudinea (energia cutremurului)
 este percepută la suprafață de către oameni ca pe o săltare, un mic șoc în plan vertical
 nu este periculoasă pentru structuri (clădiri) deoarece conține (transportă) aproximativ 20%
din energia totală a cutremurului
2. Unda S :
 este o undă transversală, de forfecare
 determină mișcarea particulelor solului perpendicular (transversal) față de direcția de
propagare
 deplasarea acestei unde este similară cu înaintarea unui șarpe (mișcări ondulatorii stânga –
dreapta față de direcția de înaintare)
 este resimțită la suprafață sub forma unei mișcări de forfecare, de balans în plan orizontal
 este periculoasă, deoarece transp ortă aproximativ 80% din energia totală a cutremurului
 determină distrugeri proporționale cu magnitudinea cutremurului și cu durata de oscilație
 clădirile cad datorită intrării în rezonanță a frecvenței proprii de oscilație a structurii clădirii
cu frecven ța undei incidente, în acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat .

Figura nr. II.
Amplitudinea mișcării solului datorată unui cutremur depinde de o serie de factori precum
magnitudinea, distanța epicentrală, distanța hipocentrală, topografia și condițiile geologice
locale.
Intensitatea (I) cutremurului este mărimea care exprim ă modul în care a fost simțit un
cutremur într -o zona. Scara MSK (Medvedev, Sponhauer, Karnik) modificat ă, este o scara de 12
grade (I -XII) cu ajutorul căr eia se poate aprecia intensitatea cutremurelor în diferite zone în
funcție de efectele produse de aceste cutremure asupra oamenilor, animalelor, construcțiilor,
solului, etc.
Scara Richter de magnitudini , numită astfel după Dr. Charles F. Richter de la California
Institute of Technology este cea mai cunoscută scară de masură a magnitudinilor. Richter a

inventat aceast ă scară în 1935 ca instrument matematic pentru compararea m ărimilor
cutremurelor. Scara este logaritmică, astfel încât o înregistrare de gradul 7 (de exemplu) indică o
mișcare a solului de 10 ori mai mare decât cea corespunzătoare unui cutremur de grad 6,
respectiv o energie de circa 30 de ori mai mare. Cutremurele de magnitudine mai mică decâ t 2
sunt numite microcutremure, nu sunt simtite de oameni si sunt înregistrate doar de seismografele
locale. Cutremurele cu magnitudinea mai mare sau egală cu 4,5 sunt destul de puternice pentru a
putea fi înregistrate de seismografele sensibile de pe într egul glob, fiind simtite de oameni de
cele mai multe ori. Cutremurele cu magnitudinea mai mare de 6 sunt considerate cutremure mari,
iar cele mai mari de 8 grade, majore. Cu toate că scara Richter nu are, teoretic, limita superioară,
există totusi o limită si anume aceea a celui mai mare cutremur produs până în prezent: 8,8.
2.1 Scara intensităților.
Efectele unui cutremur la suprafata Pământului sunt reprezentate numeric prin termenul
numit intensitate seismică. Cu toate că de -a lungul ultimelor secole s -au realizat numeroase
scări de intensităti pentru evaluarea efectelor cutremurelor, cea mai folosită este Scara Mercalli
modificată (in Statele Unite ale Americii) si o variantă adaptată a acesteia corespunzatoar e
tipurilor de clădiri specifice în Europa: Scara Europeană a intensitătilor macroseismice.
Prima scară mentionată mai sus este rezultatul scării realizate de Mercalli în 1902 si al
modificărilor efectuate ulterior de alti seismologi. Această scară cuprinde 12 niveluri crescătoare
de intensităti, de la miscări imperceptibile la distrugeri catastrofice si este reprezentată de obicei
prin cifre romane. Scara intensit ătilor nu are o baz ă matematic ă, fiind aranjat ăarbitrar doar pe
baza efectelor observa te. Evaluarea intensit ătii unui cutremur poate fi facut ă doar după rapoartele
martorilor oculari si dup ă studierea si interpretarea rezultatelor cercet ărilor din teren. Scara de
intensităti este mai folositoare persoanelor care nu lucrează în domeniu decât scara de
magnitudini, deoarece intensitatea se referă la efectele reale de la suprafata locului de interes.
I Nu se simte
II Simtit de persoanele care se odihnesc, la etajele înalte sau în alte locuri favorabile.
III Simtit în interioare. Balansarea obiectelor at ârnate. Vibratii asem ănatoare cu trecerea
unor camioane usoare.
IV Vibratii asem ănatoare cu trecerea unor camioane grele. Tr ăncănitul geamurilor, veselei si
a usilor. Paharele zornăiesc. Scârtâitul peretilor de lemn si a scheletului constructiei peste
etajul IV.
V Simtit în afară; directia poate fi estimat ă. Cei care dorm se trezesc. Lichidele se
împrăstie. Obiectele mici se deplasează. Usile trosnesc, se deschid, se închid.
VI Simtit de toată lumea; multi se sperie si aleargă spre iesire. Persoanele merg fară
stabilitate. Tablourile cad de pe pereti. Mobila este miscat ă sau rasturnat ă. Copacii,
tufisurile se clatin ă.
VII Dificultati în a mentine pozitia verticală. Simtit mai ales de motociclisti. Obiectele
atarnate vibreaza. Mobila se crapă. Distrugeri în rândul clădirilor cu o rezistentă scazută.
Acoperisurile se rup. Cad carămizi, plastic, pietre, tigle, cornise. Valuri în bazine; apa
tulbure de noroi. Prăbusiri si alunecări de teren. Clopotele mari sună. Santurile pentru
irigatii avariate.
VIII Directia motocicletelor afectat ă. Avarieri în rândul constructiilor; partial pr ăbusite.
Câteva avarieri în rândul constructiilor întărite. Căderi de tencuială si de pereti. Prăbusiri

de cosuri, fabrici, monumente, turnuri, bazine înalte. Scheletul caselor mutat de pe
fundatie dacă nu prăbusit. Ramuri rupte de copaci. Despicări de teren umed si pe râpele
abrupte.
IX Panică generală. Clădirile cu o slab ă rezistentă distruse, cele cu o rezistent ă medie grav
avariate, unele complet d ărâmate, cele întărite serios avariate. Avarieri serioase
rezervoarelor. Conductele subterane sparte. Cr ăpături în teren. În zonele m âloase f ântâni
si cratere în pamant.
X Majoritatea constructiilor si scheletelor distruse alături de fundatii. Structuri re zistente de
lemn si poduri distruse. Digurile, santurile, drumurile serios afectate. Alunecări masive
de teren. Apa iesită din canale, râuri, lacuri. Nisip si mal întins pe plaje si pe pământ plat.
Sinele de cale ferat ă îndoite usor.
XI Sinele de cale fer ată îndoite foarte mult. Conductele subterane ireparabile.
XII Avarieri aproape în totalitate. Deplasări masive de stânci. Obiecte împrăstiate.
Cutremurele pot avea durate diferie. Cutremurul din San Francisco din 1906 de exemplu a
durat doar 40 de secunde, iar cel din Alaska, din 24 ianuarie 1964 peste 7 minute. Cutremurul
principal este urmat de altele cu intensitate din ce în ce mai mică. Acestea sunt provocate de
faptul că rocil e dislocate încep să se reaseze într -o pozitie stabilă, ceea ce poate din nou provoca
distrugeri enorme. In anul 1985, în centrul orasului Mexico, un cutremur de gradul 11 pe scara
Mercalli a provocat pagube imense. Replica din ziua următoare, de intensita tea 10 pe scara
Mercalli a distrus si ceea ce a mai rămas. Cele două cutremure împreună au provocat moartea a
aproximativ zece mii de oameni si ruinarea clădirilor din oras.
Cutremure intraplaci sunt cutremurele care nu se produc la marginile placilor tectonice.
Studiind aceste tipuri de cutremure in diferite zone de pe glob, seismologii au ajuns la concluzia
ca marea lor majoritatea se produc prin faliere inversa, proces datorat fortelor de compresiune la
care sunt supuse rocile. Se pare ca miscarea pl acilor tectonice induce efecte de compresiune si
asupra rocilor nesituate in apropierea marginilor placilor. Cutremurele intraplaci nu sunt la fel de
intalnite ca cele produse la marginea placilor tectonice, dar pot produce chiar si cutremure
majore (magni tudine > 7.0). Si in Romania avem astfel de cutremure, in mai toate zonele
seismice cu exceptia zonei Vrancea.

Capitolul III . Cutremurele la nivel mondial
Cele mai intense cutremure înregistrate
După datele furnizate de USGS ; magnitudinea pe scara Richter .
Nr.crt. denumire locul data magnitudine mențiuni
1. Cutremur în Chile Chile 22.05.1960 9,5 1655 de morți, 3000 de
răniți și 2 milioane fără
adăpost
2. Prince William
Sund Alaska 28.03.1964 9,2

3. Cutremur în
Oceanul Indian Sumatra 26.12.2004 9,1 După noile i nterpretări a
avut intensitatea de 10,1 –
11.3
4. Kamciatka Rusia 04.11.1952 9,0

5. Cutremurul din
Sendai (2011) Japonia 11.03.2011 9,0

6. Oceanul Pacific Chile 27.02.2010 8,8

7. Cutremur în
Ecuador Ecuador 31.01.1906 8,8

8. Rat Islands Alaska 04.02.1965 8,7

9. Cutremur în Nord -Nord -28.03.2005 8,6

Sumatra Sumatra
10. Assam Tibet 15.08.1950 8,6

11. Andreanof Islands Alaska 09.03.1957 8,6 După noi aprecieri mai
puțin de 13
12. Cutremur
în Bandasee Indonezia 01.02.1938 8,5

13. Kamciatka Rusia 03.02.1923 8,5

14. Chile -Argentina Chile 11.11.1922 8,5 După noi aprecieri mai mult de
8,3
15. Kuril Islands Insulele
Kurile 13.10.1963 8,5

16. Ningxia -Gansu China 16.12.1920 7,8 După noi aprecieri mai puțin de
8,6

Seismicitatea in romania
Seismicitatea Romaniei
Zonele seismogene se definesc ca arii cu seismicitate grupată, în interiorul cărora activitatea
seismică și câmpul de tensiuni sunt considerate a fi relativ uniforme. Identificarea
caracteristicilor pe termen lung ale procesului de generare a cutremurelor în fiecare zonă
seismogenă este de importanță majoră pentru estimarea hazardului seismic.
Pe teritoriul României, zona seismogenă cu cel mai ridicat potențial distructiv este situată în
litosfera subcrustală, la curbura Carpaților Orientali – regiunea Vrancea.
Pe lângă aceasta, există câteva zone de surse seismice superficiale, de importanță locală
pentru hazardul seismic: zonele Est – vrânceană, Făgăraș – Câmpulung, Danubiană, Banat,

Crișana – Maramureș, depresiunea Bârlad, depresiunea Predobrogeană, falia Intr amoesică,
depresiunea Transilvaniei (Radulian et al., 2000).
Seismicitatea de fond – evenimente crustale cu magnitudine Mw < 5.0 – se observă sporadic,
cu precădere în nordul Olteniei, Depresiunea Hațeg, partea estică a Câmpiei Române, Platforma
Moldovenească, Orogenul Carpaților Orientali.

Figura nr.III. Seismicitatea subcrustală (adâncime > 60 km) (catalogul ROMPLUS, Oncescu et
al., 1999, actualizat).

Figura nr.IV. Seismicitatea de adâncime normală (h < 60 km) (catalogul ROMPLUS, Oncescu et
al., 1999, actualizat). Zonele seismogene – după Radulian et al. (2000) și Ardeleanu et al. (2005).

Zona Vrancea (VR)
Regiunea Vrancea este o zonă seismică complexă de convergență continentală, situată la
contactul a 3 unități tectonice: placa Est – Europeana, subplăcile Intra – Alpină și Moesică
(Constantinescu et al., 1976).
Cea mai puternică activitate seismică pe teritoriul României se concentrează la adâncimi
intermediare (60 – 200 km), într -un corp litosferic mai rece, în coborâre gravitațională, orientat
aproape vertical. Activitate ridicată a fost observată în două domenii de adâncime – între 80
și100 km, și re spectiv între 120 și 160 km . Cutremurele puternice din secolul XX s -au produs în
ambele segmente: seismele din 1977 (Mw 7.4) și 1990 (Mw 6.9) în segmentul superior, iar
evenimentele din 1940 (Mw 7.7) și 1986 (Mw 7.1) în cel inferior.
Rata de produce re a cutremurelor puternice – între unu și șase evenimente cu magnitudine
Mw > 7.0 pe secol – într-un volum focal extrem de restrâns implică un nivel înalt al ratei
deformării relative/specifice (~3.5×10 -7 an-1). Procesul tectonic la adâncime apare ca decu plat,
în mare măsură, de tectonica în crustă.

În ceea ce privește mecanismul focal al cutremurelor vrâncene de adâncime intermediară,
falierea inversă – cu axa extensiilor (T) aproape vericală și axa compresiilor (P) cvasi -orizontală
– caracterizează toate evenimentele majore (Mw > 6) și, de asemenea, peste 90% din
evenimentele studiate, indiferent de magnitudinea lor (Enescu, 1980; Oncescu și Trifu, 1987;
Enescu și Zugrăvescu, 1990; Radulian et al., 2000). Relativ la orientarea planelor de falie, s -au
evidențiat două soluții tipice: (I) planul de falie orientat aprox. NE – SV și înclinat spre NV, iar
axa P perpendiculară pe Arcul Carpatic; și (II) planul de falie orientat aprox. NV – SE, iar axa P
paralelă cu arcul muntos. Datele disponibile – atât macroseismice cât și instrumentale – indică
soluții de tip (I) pentru toate cutremurele cu Mw > 7.
Mecanisme de tip faliere normală sau alunecare laterală/ în direcție au fost rar observate,
pentru evenimente localizate cu precădere la marginea superioa ră și respectiv inferioară a
volumului seismogen (Radulian et al., 2000).
Regimul tensional în zona subcrustală Vrancea este predominant compresiv.
Zona Est -Vrancea (EV)
Seismicitatea superficială în regiunea Vrancea se distribuie difuz spre es t față de Arcul
Carpatic, într -o bandă delimitată de falia Peceneaga – Camena la nord, și de falia Intra -Moesică
la sud (așa -numita subplacă a Marii Negre). Seismicitatea constă din cutremure de mărime
moderată, care nu depășesc magnitudinea 6. Manifestări explozive ale activității seismice – sub
forma secvențelor seismice sau a roiurilor de cutremure – sunt frecvente în această zonă (de ex.
în regiunea Râmnicu Sărat – Focșani, în aria Vrâncioaia).
Rata momentului seismic în crustă, în zona Vrancea (~5.3 ×1015 Nm/an) este mult mai mică
decât rata în domeniul subcrustal (~1.2×1019 Nm/an) (Radulian et al., 2000).
Diversitatea mecanismelor focale – falierea inversă, alunecarea laterală și falierea normală
sunt observate în egală măsură – indică un câmp de tensiune complex, caracteristic tranziției de
la regimul compresiv predominant la adâncime, la regimul extensional predominant în crustă.

Zona Făgăraș – Câmpulung (FC)

Zona Făgăraș – Câmpulung este situată în partea de răsărit a Carpaților Meridionali. Este
caracterizată de șocuri ce pot ajunge până la Mw~6.5, cele mai puternice cutremure de suprafață
înregistrate pe teritoriul Romaniei. Ultimul cutremur major s -a produs pe 16 ianuarie 1916
(Mw=6.4) și a fost urmat de o importantă activitate de replici.
Distribuția epicentrelor pune în evidență două grupări semnificative: una localizată în partea
de vest a zonei, care include șocurile cele mai mari puternice (Mw~6), cealaltă situată la est
(regiunea Sinaia), cu evenimente mai mici (Mw<5).
Mecanismele focale sunt de tip alunecare laterală și faliere normală, indicând un câmp de
tensiune extensional. Falierile de tip alunecare laterală predomină, planele de falie fiind orientate
NV-SE (Enescu et al., 1996).

Zona Danubiană (DA)

Zona seismogenă Danubiană reprezintă extremitatea vestică, adiacentă fluviului Dunărea, a
unității orogene a Carpaților Meridionali.
Rata activității seismice este relativ ridicată, în special la granița cu Serbia și dincolo de
aceasta, peste Dunăre. Magn itudinea observată nu depășește valoarea de 5.6.

Puținele soluții de mecanism focal disponibile indică faliere normală, cu axa T orientată aprox.
N–S, în concordanță cu regimul de tensiune extensional din Carpații Meridionali (Oncescu et al.,
1988; Radu lian et al., 2000).
Zona Banat (BA)
Contactul între Depresiunea Panonică și orogenul Carpatic se întinde în întregime de -a lungul
graniței vestice a României.
Distribuția seismicității indică existența a două arii active, relativ distincte: Banat, la sud și
Crișana – Maramureș, la nord, deși diferențe tectonice sau geostructurale între cele două zone nu
au fost puse în evidență.
Seismicitatea zonei Banat s e caracterizează prin relativ numeroase cutremure cu magnitude
Mw>5, dar fără să depășească Mw 5.6. Socurile mai puternice, care sunt de obicei urmate de
secvențe de replici, apar grupate în timp (în ferestre de câteva luni).
În contrast cu mecanismele focale observate în aria avanfosei Carpaților (cu excepția zonei
crustale Vrancea) și în Carpații Meridionali, unde falieri inverse nu au fost puse în evidență, aici
falierile inverse și alunecările laterale sunt predominante. Ele conturează un câmp regio nal de
compresie orizontală pe direcție E –V, în concordanță cu un model aproximativ radial al
regimului extensional din Bazinul Panonic (Grünthal and Stromeyer, 1992), care implică
compresie pe direcție E –V la est de bazin, în regiunea intra -Carpatică.

Zona Crișana -Maramureș (CM)

Cataloagele de cutremure istorice raportează producerea de evenimente cu magnitudine mai
mare decât 6 în Crișana -Maramureș (catalogul ROMPLUS, Oncescu et al., 1999 – 1 eveniment,
Shebalin et al., 1998 – 2 evenimente, în prima j umătate a secolului XIX). Pe baza informației
istorice sunt de asemenea raportate mai multe cutremure cu efecte distrugătoare, cu magnitudine
peste 5. In perioada instrumentală însă (începând cu secolul XX), a fost localizat în zonă un
singur eveniment cu magnitudine apropiindu -se de 5.

Depresiunea Bârlad (BD)

Depresiunea Bârlad este o depresiune de subsidență situată la NE de regiunea Vrancea, în
Platforma Scitică, și reprezintă prelungirea către NV a Depresiunii Predobrogene. Cutremurele
observate sunt de mărime moderată – nu depășesc Mw=5.6.
Soluțiile de plan de falie disponibile indică un regim de stres predominant extensional.
Falierea normală este probabil legată de falierea în trepte, evidențiată în Depresiune (Mutihac și
Ionesi, 1974).

Depresiunea Predobrogeană (PD)

Zona seismogenă aparține marginii de sud a Depresiunii Predobrogene, urmărind aliniamentul
faliei Sfântul Gheorghe.
În linii generale, seismicitatea și caracteristicile mecanismelor focale sunt similare cu ce le
evidențiate pentru depresiunea Bârlad: activitate seismică moderată (Mw≤5.3) – grupată mai ales
de-a lungul faliei Sfântul Gheorghe și regim extensional al câmpului de deformare. Similitudinea
poate fi pusă pe seama afilierii celor două zone la aceeași unitate tectonică – Platforma Scitică.

Falia Intramoesică (IM)
Falia Intramoesică traversează Platforma Moesică în direcție SE -NV, separând două sectoare
distincte, cu constituție și structură diferite, ale fundamentului. Deși este o falie adancâ bine
definită, atingând baza litosferei (Enescu, 1992), și se extinde către sud -est până în regiunea
Faliei Anatoliene (Săndulescu, 1984), activitatea seismică asociată este slabă și sporadică (numai
două evenimente cu magnitudine mai mare decât 5, ambele rapor tate în perioada instrumentală).
Adâncimea focarelor (atunci când poate fi constrânsă) are valori relativ mari (h~35 km),
sugerând un proces activ în crusta inferioară sau în mantaua superioară.
Foarte puținele soluții de mecanism focal disponibile pentru această zonă sunt toate consistente
cu regimul extensional observat în aria avanfosei Carpaților (cu excepția regiunii crustale
Vrancea).
Depresiunea Translvaniei (TD)
Această zonă seismogenă este definită numai pe baza informațiilor istorice.
Activitatea seismică aproape lipsește în prezent. Cu toate acestea, mai multe cutremure cu
magnitudine peste 5 (două evenimente având Mw > 5.5) au fost raportate pe baza documentelor
istorice, importante efecte distructive fiind consemnate în Transilvania (c atalogul ROMPLUS,
Oncescu et al., 1999).

Capitolul VI. Clădirile din Municipiul Iași (Po ud Roș)

Blocurile din Podul Roș au fost construite începnd cu anii 1958 -1960 și amplasate de o
parte și de alta a arterelor principale cum ar fi: Strada Nicolina, Strada Țuțora, Splai Bahlui, Sf.
Lazăr, Șoseaua Națională, Șoseaua Republicii.
În anii următori (19 60-1970), s -au construit blocurile de pe străzile și aleele adiacente
străzilor principale mai sus menționate, spre exemplu: Aleea Decebal, Aleea Rozelor, Strada
Primaverii. Cele mai noi blocuri din zona sunt cele construite pe artera ce leagă Podul Roș de
Hala Centrală (Sf. Lazar, anii 1975 – 1985).
Analiza riscului seismic a acestor blocuri se bazează pe următoarele aspecte:
– Anul constructiei
– Materialele folosite
– Modul de îmbinare a elementelor constructive
– Modul de exploatare
– Înălțimea.

Prin urmare, blocurile cu risc seismic cel mai ridicat sunt cele construite din caramida,
neavând foarte multe elemente de îmbinare și de rezistență, aceste blocuri fiind cu precădere
cele construite pe arterele secundare care se întretaie cu cele amintite mai sus.
Imobilele cu 10 nivele au un risc seismic mai scăzut, deoarece au elemente de siguranță
în construcție, grinzi și stâlpi din beton armat, fiind prevăzute cu un “sistem de role la nivelul
elevației în vederea reducerii trepidațiilor și a mișcăril or în plan orizontal care ar putea duce la
prăbușirea etajelor superioare. Imobilele din această categorie sunt amplasate numai la arterele
principale, de o parte și de alta a acestora, fiind intercalate cu imobile cu patru etaje care au un
risc seismic sc azut. Acestea din urmă sunt construite din placi prefabricate de beton armat care
conferă o mare rezistență la miscările tectonice , atat prin natura construcției cât și a numărului
redus de etaje.
În figura 5 este prezentată harta imobilelor cu risc seis mic din zona Pod Roș, Iași.
Precum se poate observa, cele 21 de clădiri luate în studiu prezintă risc de gradul 1 (R1), 2 (R2)
și 3 (R3).
Clădirile cu risc de gradul 1 ( R1) corespund construcțiilor cu risc ridicat de prăbușire la
cutremure având intensit ățile corespunză toare zonelor seismice de calcul (cutremurului de
proiectare) .
Clădirile cu risc de gradul 2 ( R2) corespund construcțiilor la care probabilitatea de
prăbușire este redusă, dar la care sunt așteptate degradări structurale majore la incidența
cutremurului de proiectare .
Clădirile cu risc de gradul 3 ( R3) corespund construcțiilor la care sunt așteptate degradări
structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările
elementelor nestructurale pot fi importante.
Ultima clasă de risc, care nu este reprezentată pe hartă, este cea de gradul 4 ( R4) care
corespunde imobilelor noi, proiectate pe baza cerințelor în vigoare.
Toate cele 21 de clădiri sunt blocuri de locuit, construite din cărămidă și beton armat
între a nii 1960 -1975.
Din totalul de clădiri luate în studiu se observă că frecvența cea mai mare este deținută
de imobilele cu risc de gradul 3 ( R3), cu un efectiv de 10 clădiri ( fig.5.). Acestea, în cazul unui
cutremur nu vor suferi degradări structurale semnificative.
Din fișa imobilelor ( Anexa 1) se constată că toate clădirile cu gradul de risc 3 ( R3), deși
au fost construite prin anii 1960 -1970, acestea au fost reabilitate recent, de aceea vulnerabilitatea
lor în cazul unui cutremur a scăzut considerabil. Așadar, populația prezentă în aceste imobile nu
va fi afectată.

În clasa imobilelor cu gradul de risc 2 ( R2) sunt incluse doar doua clădiri, acestea fiind
locuințe construite în anii 1963, respectiv, 1974,nereabilitată, fără izolație termică, respectiv,
reabilitată recent, cu izolație termică.

Figura nr. V.: Harta imobilelor cu risc seismic din zona Pod Roș, Iași
Acestea prezintă probabilitate de prăbușire redusă, însă în cazul unui cutrenur,
degradările structurale vor fi semnificative, existând posibilitatea rănirii persoanelor aflate în
imobile.
Având în vedere ca imobilele sunt blocuri de locuit, ambele clădiri având însumată o
capacitate de aproximativ 300 de personae, în cazul apariției unui cutrenur pe timp de noapte
(frecvența acestora fiind mai ridicată noaptea), numărul de victime ar fi mult mai mare decât în
cazul producerii unui cutremur pe timp d e zi.

În cazul clădirilor cu risc de gradul 1 ( R1), acestea au o frecvență absolută de 9 din
totalul de 21 de clădiri ( fig.5.), cu un procentaj mare de 42,85%. Toate clădirile clasate în
gradul1 de risc ( R1) sunt locuințe tip bloc, nereabilitate, acestea nefiind nici izolate, construite
prin anii 1960 -1965, cu o capacitate cuprinsă între 100 și 300 de personae.
În cazul producerii unui cutrenur acestea au un risc ridicat de prăbușire, existând
posibilitatea înregistrării unui număr mare de victime. Având în vedere capacitatea imobilelor,
însumate, acestea prezintă un număr de aprozimativ 1500 de persoanae, ceea ce reprezintă un
număr de posibile victime în cazul producerii unui cutrebur pe timp de noapte.
În cazul în care cutremurul s -ar produce între orele 8:00 și 17:00, numărul victimelor ar
scădea la aproximativ 50% deoarece majoritatea localnicilor lipsesc din locuințele lor.

Figura nr. VI. .: Reprezentarea grafică a fracvenței absolute a imobilelor cu risc seismic: R1 -risc
mare, R2 -risc moderat, R3 -risc scăzut

9
2 10
024681012
R1 R2 R3

Anexa 1 : Fișele imobilelor din zona Pod u Roș

Adresa:
Sos. Nationala 51, C2
Coordonate geografice:
47 9 8,38 N, 27 35 6,37 E
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1971
Nivel de înaltime : p+10
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 800 mp.
Înăltime – m (aprox.) :33m.
Sistem constructiv – materiale de constructie (cărămida,
BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝
Daca a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna ⃝
/NU, stare avansată de deteriorare ⃝

Numar locatari: 300 -350

Alte observații:

Adresa:
Sos. Nationala 47, C4
Coordonate geografice:
47 9 10,42 N, 27 35 02,24 E
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1973
Nivel de înaltime : p+10
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 800 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 33m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămida, BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat ,
cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝
Daca a fostsau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna
⃝
NU, stare avansată de deteriorare ⃝

Numar locatari : 300 -350

Alte observații:

Adresa: Șos. Națională, 198, bloc B
Coordonate geografice: 47 9 4,77 N, 27 35 10 E
Risc seismic: R2
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1974
Nivel de înaltime : p+8
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 800 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 28 m.
Sistem constructiv – materiale de constructie (cărămida,
BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝
Daca a fostsau nu reabilitat ă :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna ⃝
/NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Numar locatari: 120

Alteobservații:

Adresa: :Șos. Națională, 186, C1
Coordonate geografice: 47 9 11,21 N, 27 34 54,2 E
Risc seismic : R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1963
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 800 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15 m.
Sistem constructiv – materiale d e constructie
(cărămida, BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat ,
cărămidă
Prezențasau nu a izolatieitermice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝
Daca a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna
⃝
NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Numar locatari : 80

Alte observații:

Adresa: Șos.
Națională 184, A1.
Coordonate geografice: 47 9 13, 32 N, 27 34 50,63 E
Risc seismic: R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1964
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 800 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie (cărămida,
BCA, lemn, betonetc) : beto n prefabricat , cărămidă
Prezențasau nu a izolatiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝

Daca a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna ⃝
/NU, stare avansată de deteriorare ⃝

Numar locatari: 250 -300

Alte observații:

Adresa: Șos.
Națională 182, A2
Coordonate geografice: 47 9 17,15 N, 27 34 45,5 E
Risc seismic : R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1964
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 800 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămida, BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat ,
cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝
Daca a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna
⃝
NU, stare avansată de deteriorare ⃝

Numar locatari : 300

Alte observații:

Adresa:
Șos. Națională
180A, A16
Coordonate
geografice: 47 9
19,29 N, 27 34 41,3 E
Risc seismic : R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1970
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 700 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie (cărămida,
BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝
Daca a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna ⃝
/NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Numar locatari: 80 -100
Alte observații:

Adresa:Șos.
Națională 180, A3
Coordonate geografice : 47 9 20,05 N, 27 34 39,94
Risc seismic: R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1965
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 800 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămida, BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat ,
cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝

Daca a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna
⃝
NU, stare avansată de deteriorare ⃝

Numar locatari : 180 -200

Alte observații:

Adresa: str.
Decebal, bloc Z10, 36
Coordonate geografice: 47 9 19,23 N, 27 34 30,73 E
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1968
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 2500 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie (cărămida,
BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izol atiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝

Daca a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna ⃝
/NU, stare avansată de deteriorare ⃝

Numar locatari: 120

Alte observații:

Adresa: Str.
Decebal, bloc Z9, 30A
Coordonate geografice: 47 9 20,7 N, 27 34 36,15 E
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1968
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 2500 mp.
Înăltime – m (aprox.) :15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămida, BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat ,
cărămidă

Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝

Daca a fostsau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna
⃝
NU, stare avansată de deteriorare ⃝

Numar locatari : 120

Alte observații:

Adresa: Str.
Decebal, bloc Z12, 27
Coordonate geografice: 47 9 15,56
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : –
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 2500 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie (cărămida,
BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat , cărămidă

Prezența sau nu a izolatieit ermice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝

Daca a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna ⃝
/NU, stareavansată de deteriorare ⃝

Numar locatari: 100

Alte observații:

Adresa: str.
Decebal 18, C2
Coordonate geografice: 47 9 15,23 N, 27 34 43,64 E
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1964
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) 2500 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămida, BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat ,
cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝

Daca a fostsau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna
⃝
NU, stareavansată de deteriorare ⃝

Numar locatari : 100 -120

Alte observații:

Adresa: str. Decebal, bloc X10, 14A
Coordonate geografice: 47 9 14,27 N, 27 34 46 E
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : –
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.):300 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie (cărămida,
BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝

Daca a fostsau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna ⃝
/NU, stareavansată de deteriorare ⃝

Numarlocatari: 100

Alte observații:

Adresa: str. Decebal 6A, O21
Coordonate geografice: 47 9 9,65 N, 27 34 49,17 E
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1970
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 2500 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămida , BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat ,
cărămidă
Prezențas au nu a izolatiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝

Daca a fostsau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna
⃝
NU, stareavansată de deteriorare ⃝

Numar locatari : 100

Alte observații:

Adresa: D.
Cantemir 5, B4
Coordonate geografice: 47 9 5,03 N, 27 34 52,8 E
Risc seismic: R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1963
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 800 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie (cărămida,
BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat , cărămidă

Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝

Daca a fostsau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna ⃝
/NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Numar locatari: 100

Alteo bservații:

Adresa: D.
Cantemir 9, B3
Coordonate geografice: 47 9 2.66 N, 27 34 48,88 E
Risc seismic: R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1963
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 800 mp.
Înăltime – m (aprox.) :15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămida, BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat ,
cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝

Daca a fostsau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna
⃝
NU, stareavansată de deteriorare ⃝
Numar locatari :100

Alte observații:

Adresa: D.
Cantemir 11, B2
Coordonate geografice: 47 9 1,27 N, 27 34 46,67 E
Risc seismic: R2
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1963
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 800 mp.
Înăltime – m (aprox.) :15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie (cărămida,
BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝
Daca a fostsau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna ⃝
/NU, stareavansată de deteriorare ⃝
Numa rlocatari: 160 – 200

Alteobservații:

Adresa: Al.
Decebal 6, B5
Coordonate geografice: 47 9 5,76 N, 27 34 58,95 E
Risc seismic: R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1963
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) :800 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămida, BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat ,
cărămidă
Prezența sau nu a izolat iei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝
Daca a fostsau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna
⃝
NU, stareavansată de deteriorare ⃝
Numar locatari : 120

Alte observații:

Adresa: Al.
Decebal 4, B6
Coordonate geografice: 47 9 5,5 N, 27 35 2,13 E
Risc seismic: R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1963
Nivel de înaltime :p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) :800 mp .
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie (cărămida,
BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat , cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝
Daca a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna ⃝
/NU, stareavansată de deteriorare ⃝
Numar locatari: 120

Alte observații:

Adresa: Al.
Decebal 2, B7
Coordonate geografice: 47 9 4,98 N, 27 , 35 3,73 E
Risc seismic: R1
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1963
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 800 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie
(cărămida, BCA, lemn, betonetc) : beton prefabricat ,
cărămidă
Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝

Daca a fostsau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna
⃝
NU, stare avansată de deteriorare ⃝
Numar locatari : 100

Alte observații:

Adresa: Al.
Decebal 1A, Q2
Coordonate geografice: 47 9 7,27 N, 27 34 58,74 E
Risc seismic: R3
Tip clădire: bloc
Funcționalitate (de locuit, comerciala, administrativa
etc.) : locuință
An construcție : 1968
Nivel de înaltime : p+4
Arie construita/Arie desfasurata (aprox.) : 800 mp.
Înăltime – m (aprox.) : 15m.
Sistem constructiv – materiale de constructie (cărămida,
BCA, lemn, beton etc) : beton prefabricat , cărămidă.

Prezența sau nu a izolatiei termice : DA ⃝ NU⃝
PARTIAL ⃝

Daca a fost sau nu reabilitată :
DA, recent ⃝/ DA, nu recent ⃝/NU, dar stare buna ⃝
/NU, stareavansată de deteriorare ⃝
Numar locatari: 80

Alte observații:

Poză/Imagine localizare
(Google Earth)

În concluzie, p utem spune ca toate blocurile prezintă un oarecare risc seismic, dar din
acest punct de vedere , cele mai sigure ar fi cele construite din plăci prefabricate din beton armat,
cât și cele ma i noi, construite în anii 1980 – 1990, cum ar fi cele de pe Sf. Lazar, Bulevardul
Republicii și Șoseaua Națională, care au structura de grinzi și stâlpi din beton armat precum cele
cu 10 etaje.
În evaluarea riscului seismic pe care il prezintă imobilele, u n lucru important îl constituie
si modul în care acestea au fost și sunt exploatate, factor care pot prelungi sau scurta durata
medie de “viață“, care poate să afecteze, pozitiv sau negativ, riscul seismic.

Concluzii