SPECIALIZAREA RESTAURARE ȘI REABILITARE ÎN PEISAGISTICĂ Modalități de reabilitare a unei zone industriale dezafectate din Bacău, în vederea… [306397]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” [anonimizat]. univ. dr. PAȘCU Roxana

Absolvent: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

SPECIALIZAREA RESTAURARE ȘI REABILITARE ÎN PEISAGISTICĂ

Modalități de reabilitare a [anonimizat],

Asist. Univ. dr. PAȘCU Roxana

Absolvent: [anonimizat]

2017

CUPRINS

LISTA FIGURILOR

Fig.2.1.Localizarea în plan a sit-ului analizat

Fig.3.1.a. și b.[anonimizat], [anonimizat], stâlpi intercalați

Fig.3.3.a și b.[anonimizat], trecere pe o suprafață înălțată

Fig. 4.1.Situația inițială a parcului vizat

Fig.4.2.[anonimizat] a [anonimizat].4.3.a. și b.Stropitori și jocuri de apă

Fig.4.5.Spațiul destinat câinilor de talie mică

Fig.4.6.Desfășurarea în teren a patrupedelor

Fig.4.7.[anonimizat], și patrupedele lor

Fig. 5.1. Situația existent

Fig.5.2.a. și b. Impactul vizual al lacului și a terenului în cercetare

Fig.5.5.a. și b.Varietatea terenului subordonat de lumină și umbră

Fig 5.6.a. și b. Actuale elemente de construcție în terenul studiat

Fig. 6.1.Privire de ansamblu asupra terenului

Fig.6.2.a. și b.Accese

Fig.6.5.Intrarea specific semnalizată pentru câinii de talie mică

Fig.6.6.a. și b. Exerciții și obstacole specifice

Fig.6.7.Elemente de odihnă

Fig. 6.8. Alimentare cu apă pentru patrupede

Fig.6.9. Propunere Acer saccharinum

Fig. 7.a. și b. [anonimizat]’

Fig.7.1.a.și b.Propunere Festuca ovina și Lolium perenne

Fig.7.2.Propunere plasă Tenax TR

Fig.7.3.a. și b. [anonimizat]. 7.4.a și b.Propunere Albizia julibrissin

Fig.7.5.a. și b.[anonimizat]’

Fig.7.6.a și b.Propunere Juniper

Fig.7.7.a. și b.[anonimizat].7.8.a. și b.Propunere Lavandula angustifolia

Fig. 7.9.a. și b.Propunere Iris versicolor

Fig.8. a. și b.[anonimizat]’, Hydrocleys nymphoides

Fig.8.1.a. și b. Perspective valorficate de elemente de construcție

Fig.8.2.Perspectiva lacului

Fig.8.3.Ansamblul de construcții și măsuri de siguranță privind vegetația

Fig.8.4.Compoziția vegetală spre care se îndreaptă atenția privitorilor

Fig.8.5.a. și b.Imagini de ansamblu cu interes ornamental

Fig.8.6.[anonimizat]’

Fig.8.7.[anonimizat]’

Fig.8.8.Propunere Cytisus x praecox

Fig.8.9. [anonimizat]’

Fig.9.Propunere Liquidambar styraciflua

LISTA TABELELOR

Tabelul 2.2.: Frecvența și viteza medie a vântului…………………………………………………….

Tabelul 6.5. Lista materialului săditor

Tabelul 6.6.Notă de calcul a [anonimizat] a peisajului au îndatorirea de a [anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat].

Obiectivul în sine de restaurare/meremetiseală și reabilitare în peisagistică asupra elementelor constitutive ale spațiilor verzi, vizează anumite lucrări de întreținere, conservare și restaurare, ce au drept scop dezvoltarea viguroasă a vegetației.

În situația actuală se prevede un spațiu fără identitate, cu nevoia de completare, inovare, într-o limită rezonabilă, care să păstreze elementele corespunzătoare și să i se ofere o funcție potrivită.

Pe parcursul acestei cercetări, se dorește îndeplinirea unei structurări ale unui spațiu verde coerent la nivelul administrației municipale și înglobarea acestuia în mediul spațial-volumetric, satisfăcător și de percepție.

Prin prezenta lucrare de licență s-a subliniat prilejul favorabil de a încerca noi abordări în ansamblul urban, prin filiera viziunii peisagere.Fie că vorbim despre reabilitarea unui spațiu verde fără nici o importanță istorică, sau despre o posibilitate de regenerare la nivelul unei zone întregi, cu ajutorul căreia se redefinește un spațiu urban a cărui funcționalitate s-a pierdut în pofida valorii certe pentru patrimoniul național, se urmăresc amănunțit zonele aferente, stabilindu-se o legătură optimă cu obiectivul prezentei lucrări.

Prima parte a lucrării de licență prezintă sumar importanța unei zone industriale întinse, cu potențial de introducere în circuitul turistic canin, datorat plimbărilor frecvente ale oamenilor deținători de patrupede.

Ideea a venit odată cu neglijarea acestui spațiu bine delimitat, dar totuși dorit și justificat prin cercetarea lui îndeaproape de patrupede și proprietarii acestora.Această zonă oferă așadar orizonturi ample spre satisfacerea necesităților populației.Este important să se înțeleagă că se aplică nu numai câinilor și proprietarilor acestora, ci și pentru o comunitate mai largă, precum și a celor responsabili pentru gestionarea urbană a animalelor.

Luând la cunoștință scurta expunere a cadrului, se urmărește dezvoltarea urbanistică, consolidând elaborarea regulamentului de urbanism al PUG.

Cum în cazul restaurărilor, compoziția are un rol bine definit ca și în situația spațiilor verzi noi, anumite schimbări survenite de-a lungul timpului impun o schimbare a compoziției mai mult sau mai puțin, ținând cont de conceptul inițial, valorificându-l.

Prin înțelegerea importanței zonei în structura sa, și prin studierea detaliată a situației existente, s-a ajuns la câteva reglementări privind flora existentă, prin strategii care îngăduie adoptarea de măsuri competente, ce au drept scop satisfacerea nevoilor peisajului.

Concluziile lucrării de față, sunt elaborate având drept fundament, cercetarea și analiza acesteia, transpuse prin filtrul de percepere al autorului.

PARTEA I

CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII

1.1. Potențialul de reabilitare a zonelor industriala părăsite

Industrializarea a început în a doua jumatate a sec. al XIX-lea, evoluând în fazele sale successive, lent. Acest caracter industrial s-a desfășurat în timpul regimului comunist, procesul luând după sine o serie de dificultăți datorate unui ritm alert, constrâns și ilogic.  În contextul actual, terenurile industriale tind să împânzească patrimoniul urban al Bacăului.

O zonă industrială reprezintă un element de patrimoniu și potențial pentru Bacău.

Principalele linii ce trebuie marcate în vederea reabilitării acestei zone sunt: analiza sitului, identificarea, definirea, revitalizarea punctelor importante și conectarea acestora la scopul final.

La momentul actual există un interes major pentru dezvoltarea ciclului turistic-canin, dublat de condiții inedite de promovare, atât național cât și internațional.

Pentru un proiect eligibil se prevăd implementarea a două faze:reabilitarea sitului degradat și pregătirea acestuia pentru noi activități.

Registrul spațiilor verzi în județul Bacău necesită un plus de protecție și conservare a spațiilor verzi pentru sustenabilitatea biodiversității lor, menținerea, extinderea și ameliorarea compoziției și a zonelor verzi, urmate de măsuri de întreținere și regenerare pentru o mai bună valorificare a spațiilor uitate, cu potențial.

Valorificând acest tip de teren, se contribuie la funcția sanitară tocmai prin capacitatea vegetației de a reține, fixa și sedimenta particulele aflate în atmosferă, în suspensie, a fumului sau a pulberilor fine.

O notă importantă ține și de caracteristicile fizice ale terenului în vizor, și anume : localizarea, dimensiunile, suprafața și forma terenului, topografia, parcelarea, accesul la utilități, caracteristicile pedologice, condițiile climatice locale.

Influența vecinătății este de asemenea de luat în calcul, apropierea de traseele mijloacelor de transport, ce poate stimula creșterea valorii proprietății.

Liber sau construit, valoarea terenului este creată prin utilitatea sau capacitatea suprafeței de teren de a satisface dorințele și nevoile societății.

1.2.Măsurători tehnice peisagere privind reabilitarea zonelor industriale

“A regenera” presupune reabilitarea zonelor aflate în dificultate, prin reabilitarea patrimoniului, îmbunătățirea condițiilor de locuire într-un oraș, în toate formele sale, amenajarea și înfrumusețarea spațiilor publice și modernizarea infrastructurii urbane. (Anca GINAVAR, Ileana BLUM, Vera MARIN, 2007, Ghid informativ privind regenerarea urbană).

În realizarea regenerării urbane se definesc trei piloni importanți:reabilitarea spațiului fizic, dezvoltarea economică și mediul social.

Orice fel de restaurare presupune a se ține cont de faptul că, intervenția, deși discretă și favorabilă reglementărilor internaționale ce privesc restaurarea, necesită totuși să transpusă prin prisma secolului XXI.Scopul restaurării nu este transformarea unui parc istoric într-un muzeu în aer liber, ci reabilitarea și intervenția asupra lui în asa fel încât să fie cât mai util și funcționabil pentru cei care îl vizitează.

Așadar, când suntem totuși puși în circumstanța de a avea de-a face cu plante neglijate mai mulți ani, trebuiesc luate măsuri privind restaurarea lor, respectiv aducerea acestor plante din nou la forma lor inițială sau una cât mai apropiată de aceasta.

Cum restaurarea presupune a fi o metodă de tăiere radicală, cunoscută și sub denumirea de tăiere de reîntinerire asupra arborilor și arbuștilor, se mai poate aplica și în câteva cazuri, cum sunt următoarele:

– pentru exemplarele mai în vârstă, a căror capacitate de creștere și dezvoltare s-a diminuat, a slăbit, și care trebuie reluată;

– pentru înlăturarea pagubelor produse plantelor din cauza fenomenelor naturale, cum sunt: gerul, furtuna, depunerile de zăpadă, descărcările electrice sau alte cauze;

– pentru a asigura echilibrul coronamentelor care au tendința să se înalțe sau să se dezvolte dezordonat;

– pentru înlăturarea tendințelor ce o manifestă unele grupuri de arbori și arbuști, de a reveni la însușirile primordiale (reacții de culoare, formă a frunzelor etc.).

Lucrările de restaurare se aplică către sfârșitul iernii, la exemplarele de arbori și arbuști care merită osteneala, respectiv speciile valoroase, ajunse într-un stadiu avansat de dezvoltare, care nu poate fi înlocuite facil și care prin lipsa lor din cadrul vegetației, ar provoca un gol evident.

Restaurarea este o operație dificilă, îndrăzneață, de finețe, care cere multă experiență și pricepere și care trebuie aplicată cu curaj, răbdare și precizie. Jumătățile de măsură nu vor duce la rezultatele dorite (Asist. Univ. dr. PAȘCU Roxana, 2017, Note de curs).

Acțiunile din zona în care este amplasat un parc, condiționează în mod accentuat procedura de amenajare al spațiului verde, cu valabilitate și în cazul restaurărilor. Orașele evoluează în timp,modificându-se astfel însemnat și funcțiunile. Datorat acestui fapt, rezultă că uneori și structura spațiului verde trebuie adaptată noilor condiții.

Se prelucrează în anumite situații trama stradală, zonele pietonale ajung accese pentru mașini și viceversa, se demolează sau se construiesc cladiri în apropiere, apar căi poluante sau zone afectate din punct de vedere vizual ce trebuie mascate. Cum orașul este un organism viu, schimbările în cadrul așezării sunt definitorii.

Acomodarea unui spațiu verde constă în modificarea posibilă a unor alei, plantarea unor perdele de protecție sau grupuri de arbori și arbuști, închiderea unor accese, mascarea unor vecinătăți neplacute sau corelarea lor într-un mod armonios.

Frecvent este necesară intervenirea asupra unui spațiu verde datorită schimbării populației din zonă. În astfel de situații se pot aduce modificari în funcție de rezultatul sondajelor sociologice efectuate, în cazul de față, se pot crea zone pentru câini.Astfel de modificări sunt necesare,exemplu actual, la periferia orașelor, unde apar în doar câțiva ani cartiere întregi de case noi ce modifică structura și necesitățile zonei respective.

Această urbanizare a unor zone periferice ale orașelor și ivirea unor noi cartiere schimbă neîndoielnic și spațiile verzi din cadrul orașului și rolul acestora în mediul țesutului urban.

1.3.Importanța cercetării privind dezvoltarea parcurilor destinate câinilor în cadrul metropolelor

Un parc pentru câini reprezintă un parc unde aceștia se pot antrena și juca fără lesă într-un spațiu aflat sub supravegherea stăpânilor acestora.

Aceste parcuri au caracteritici diferite, deși ele oferă de obicei între 0.1016 – 0.1524 m , puncte duble închise, separate pentru intrări și ieșiri, drenaje adecvate, bănci pentru oameni, umbră pentru zilele călduroase, parcare aproape de sit, instrumente pentru manipularea deșeurilor animale în coșuri de gunoi acoperite, întreținere și curățenie regulată.

Un parc pentru patrupede mai poate oferi și accesul scaunelor cu rotile, un lac pentru înnot și o incintă separată pentru câinii de talie mică.

Deși nu există documente care să ateste o istorie în România a spațiilor destinate animalelor de companie, se remarcă o ușoară actuală închegare a dezvoltării acestora.

Pe cât de importante par să fie aceste amenajări, pe atât de puțin cunoscute sunt, fiind la momentul prezent doar o amprentă ambiguă.

Sesizarea acestor spații este susținută de câteva exemple vii de parcuri implementate nu de foarte mult timp: primul parc din țară destinat exclusiv câinilor, construit la Botoșani, urmat de cel realizat la Deva și Parcul “Raiul animalelor” din București.

Parcurile servesc unui principal scop: un spațiu pentru patrupede fără restricție de țarcuri și botnițe în care acestea se pot antrena și juca.

La inaugurarea “Dog Park Deva”, numeroși iubitori de animale au putut asista la demonstrații de dresaj de elită, parade de rase canine, susținute de invitați în domeniu.

În fiecare dintre aceste parcuri s-a dorit satisfacerea proprietarilor de patrupede din oraș, care până acum nu aveau un loc special amenajat unde să își poată plimba în liniște animalul de companie.

Locurile dispun de rampe, cercuri pentru sărituri, tunele, cauciucuri suspendate și locuri special amenajate pentru odihna proprietarilor câinilor.

Acest subiect astăzi idilic și nedezbătut, se poate dezvolta dacă se ține seamă de necesitățile actuale și de exemplele cele mai demne de urmat din țările ce dețin astfel de amenajări, pe viitor, ducând astfel și la o posibilă lărgirea a sferei bibliografice.

Cei ce au realizat un spațiu destinat patrupedelor, spun că implementarea unui astfel de parc poate fi și o modalitate de a cunoaște medici veterinari, oameni specializați în comportamentul și dresajul corespunzător pentru un câine.

În țările dezvoltate, în decembrie 2011, s-a remarcat o creștere rapidă ale parcurilor de acest gen.În anul 2010, s-au realizat 569 de parcuri fără lesă în unele dintre cele mai mari 100 de orașe đin Statele Unite ale Americii, un salt de 34% în 5 ani, comparativ cu parcurile de ansamblu cu un procent de creștere de doar 3%.

Portland, Oregon deține cel mai mare număr de parcuri în medie pe persoană, în Statele Unite ale Americii cu 5,7 parcuri pentru câini la fiecare 100.000 de locuitori.

Calgary, Alberta în America de Nord se prezintă cu cel mai mare număr de parcuri pe cap de locuitor, în valoare de 15,9 parcuri pentru câini la fiecare 100.000 de locuitori.În prezent, există mai multe gospodării americane cu patrupede decât cu copii de 43 de milioane și respectiv, 38 de milioane (Maureen Ross, 2012, Awareness Centered Training-ACT ).

Într-o epocă în care oamenii între ei sunt adesea reticenți sau le este teamă de socializarea, o zonă fără lesă și pentru exercițiu adresat patrupedelor contribuie totodată și la deschiderea oamenilor, creând un sentiment mai mare de comunitate.

Cel mai evident motiv pentru care câinii au nevoie de un spațiu public deschis este din cauza popularității lor.

Aceste animale de companie au nevoie să fie dresate corect într-un sector adecvat. De asemenea, au nevoie de ieșiri regulate pentru a reduce plictiseala și de a le epuiza energia.

Accesul la un parc aproape de domiciliu sau chiar și la o distanță rezonabilă este cel mai sigur și mai eficient mod de a le pune la dispoziție proprietarilor, experiențe de neuitat.

Oferind câinilor activitate, alături de alți câini, exemplu: aruncarea unei mingi, urmărirea unui fresbee sau o plimbare relaxantă alături de stăpân, contribuie semnificativ la menținerea sănătății ambelor părți.

Când patrupedul este antrenat, se consolidează o legătura între proprietar și acesta.Așadar, toate aceste aspecte vor ajuta cainele să-și înțeleagă mai bine stăpânul și viceversa.

În mod frecvent, dacă nu există un parc destinat câinilor se adoptă din păcate, privarea acestora de libertate, iar plimbările patrupezilor se desfășoară doar în lesă pentru a nu periclita siguranța celor din jur.

Într-un astel de spațiu, aceștia au oportunitatea de a avea un efort fizic intens, ceea ce nu este ușor de realizat și cu o lesă.

Un câine antrenat este mai puțin predispus la anxietate, sau de a distruge proprietăți învecinate.

Zonele fără lesă sau parcurile pentru câini oferă un cadru comunitar în care oamenii se pot aduna pentru a socializa și observa interacțiunea animalelor cu alte grupuri de câini.

Lesa îl poate face pe un câine să aibă un comportament teritorial, însă dacă este lăsat să cerceteze liber, comportamentul acestuia va fi unul disciplinat.

Organizații precum American Society for the Prevention of Cruelty to Animals consideră că beneficiile sunt de ambele părți, atât a patrupedelor cât și a stăpânilor acestora.

Conform lui Dan Emerson de la DogChannel.com, susținătorii parcurilor de câini, citează următoarele beneficii: "Promovează responsabilitatea asupra animalelor de companie și punerea în aplicare a legilor de control ale câinilor, disponibilitatea câinilor de un loc în care exercită siguranța, reducând astfel lătratul și comportamentul problematic; asigură proprietarilor cu handicap un loc accesibil pentru a-și antrena tovarășii.”

Parcurile variază de la parc la parc, însă au o caracteristică precisă: sunt foarte extinse,de mare anvergură.

În 2007, în teza sa de master, autoarea Laurel Allen a scris despre beneficiile unui parc pentru câini: „În mediul urban, câinii sunt în general limitați aupra spațiului, asemenea unei cutii, datorită porțiunilor mici de care dispune casa, sau secțiuni de dimensiuni reduse ale grădinilor de cele mai multe ori.În mod obișnuit, câinii sunt scoși la plimbare zilnic, dar din cauza legilor stricte privind lesa, ei nu pot alerga liberi sau pur și simplu socializa cu alți câini.“

Studiile au demonstrat că oamenii găsesc să vorbească între ei mai ușor prin focalizarea centrului comun de interes – câinii, demolând astfel toate barierele de constrângere asupra socializării în care oamenii se percep în mod regulat niște străini.

Iar pentru o bună desfășurare a parcului, se iau toate precauțiile necesare, ținându-se cont de anumite reguli bine-precizate la intrarea în incinta spatiului amenajat, atunci când animalele sunt lăsate fără lesă.Urmând a nu se neglija aspectul ordinii și al curățenie, stăpânii sunt îndatorați să strângă mereu după patrupede, punându-se la dispoziție coșuri de gunoi și punguțe.

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA CADRULUI NATURAL ȘI URBAN

2.1.Cadrul urban

Bacău, intitulat și “orașul lui Bacovia” este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, ce primește în 2017 și titlul de Capital Tineretului din România.Situat pe râul Bistrița, cu o suprafață de 6.603 km², cuprins între 45ș55´ – 46ș40´ latitudine nordică și între 26ș00´ și 27ș30´ latitudine estică. Teritoriul județului Bacău a cunoscut de timpuriu o intensă activitate umană, certificată de numeroase descoperiri arheologice.

Suprafața de teren industrial luată în vizor, se află în județul Bacău, în spatele supermarketului Selgros, paralelă cu Digul Bârnat.

Fig.2.1.Localizarea în plan a sit-ului analizat

(https://www.google.ro/maps/place/SELGROS)

Întinderea de aproximativ 4 hectare dispune și de un lac frumos ce traversează suprafața de aproximativ 4,665 m². Unitățile naturale aproape egale ca suprafață, conferă județului un peisaj închegat și echilibrat.

Datorită diversității mari a reliefului, a substratului geologic și a climei, solurile de pe teritoriul acestui județ sunt foarte variate, conține aproximativ 60 tipuri și subtipuri.

Dintre cele mai importante menționez: solurile montane podzolice și brune acide, de pădure întinse în vestul teritoriului, soluri brune podzolice de pădure în partea reliefului subcarpatic, solurile de pădure brun cenușii și cenușii podzolice țesute pe Colinele Tutovei, regosolurile și solurile erodate.

Resursele hidrologice ale județului Bacău sunt bogate și reprezentate prin râuri, lacuri și ape subterane.

2.2.Elemente de mediu

Ca efect al condițiilor climatice, și în special al precipitațiilor și al altitudinii reliefului, dezvoltarea rețelei hidrografice, prezintă diferențieri de la est la vest.Alimentarea rețelei hidrografice se face din ploi și din topirea zăpezilor.Alimentarea din subteran deține o proporție de 30% în zona înaltă și 10-15% în coline, spre deosebire de cea de la suprafață cu o proporție de 70%.

Apele subterane au o importanță deosebită prin caracteristicile lor fizico-chimice și organoleptice provenite solicitărilor alimentării cu apă a centrelor urbane și a unităților industriale.

Rezervele de apă subterană sunt cantonate atât în depozite de suprafață, cât și în orizonturi purtătoare situate la adâncimi mari (150-300 m).

Județul Bacău mărginește o însușire climatică de nuanță continentală cu ierni reci și veri călduroase, și cu o prevalare a circulației atmosferice dinspre nord și nord-vest.

Temperatura medie anuală a aerului fluctuează în zona de munte între 4 – 6ș C în vest și 8 – 9ș C în est.Cea mai călduroasă lună este iulie, cu o temperatură medie de 16ș C, iar cea mai geroasă – februarie cu o temperatură medie de 5ș C.

Regimul precipitațiilor anuale sunt cuprinse între 800-1000 mm în zona înaltă de vest și 500-600 mm în est.

Vânturile predominate sunt cele dinspre nord-vest și nord, dar nu sunt absente nici cele de est și sud-est.Vânturile dinspre est sunt uscate și calde vara și foarte reci iarna (crivățul).

Tabelul 2.2.

Frecvența și viteza medie a vântului

(Centrul Meteorologic Regional Moldova, Bacău)

Din totalul suprafeței județului aproximativ 40% este acoperită cu păduri și lunci, iar 50% din suprafață o reprezintă terenurile cu destinație agricolă.

Ansamblul de plante răspândite, superioare a județului Bacău, cuprinde aproximativ 1600 de specii (44% din flora țării), iar vegetația este alcătuită din circa 200 compoziții vegetale.Pe lângă cele din vegetația spontană, au mai fost înregistrate în parcurile și localitățile județului, peste 150 de plante lemnoase exotice, decorative (Exemple : Achillea lingidada, Chimaphilla umbellata, Carduus kerneri).

PARTEA A II-A

CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3

SCOP ȘI OBIECTIVE

Scopul studiului vizat, pe lângă funcționalitate și disciplină, este dezvoltarea perspectivei, creativității și a funcției sanogene.

Așadar, zona în cauză se poate preta împlementării acestor calități prin valorificarea extinderii terenului și a varietății suprafeței. Toate acestea au condus la ideea de a inaugura un spațiu cu două funcții: una principală pentru patrupede și una secundară de promenadă.

Propunerea de amenajare vine în ajutorul numărului copleșitor de patrupede și proprietarilor acestora, creând astfel, o legătura între mediul antropic și cel canin. Acest studiu are drept scop o țintă specifică: un mediu prielnic de joacă pentru patrupede, în cadrul căruia să se contureze următoarele obiective: zone specifice pentru diferitele categorii de activități în care acestea sunt antrenate, oferind totodată astfel proprietarilor acestora oportunitatea de a ieși din cotidian.

În urma analizei terenului prezentat anterior, măsurile care necesită luate pentru reabilitarea și regenerarea sa, sunt profunde și au ca scop principal scoaterea din anonimat a unui teren cu potential în dezvoltarea unui circuit turistic canin, dorindu-se a se asocial cu un spațiu de odihnă armonios, destinat relaxării, pentru proprietarii în cauză, un spațiu care va cunoaște un sens propriu și căruia i se va atribui o identitate puternică, ce i-ar amplifica stabilitatea în timp, identitatea și vizibila dezvoltare în acest sens.

Pentru că tot mai frecvent se abordează tendința de densificare a orașelor, interesul s-a îndreptat spre o țintă clară, în care se cercetează soluții pentru astfel de spații verzi, atât de puțin exploatate și atât de puțin valorificate și cu dorintă plauzibilă pentru orașul și populația sa. Adaptabilitatea și versatilitatea prilejului de aplicare a lucrărilor de regenerare și reabilitare, sunt soluționări pe termen lung.

De aceea, se impune o atenție deosebită atât asupra terenului în sine, cât și a gazonului, a vegetației și a lacului existent, ce se vor regenerate și conservate la înălțimea așteptărilor.

În concluzie, pentru atingerea scopului aspirat, se are în vedere îndeplinirea unor deziderate care să valorifice peisajul, finisând distincția și naturalețea stilului liber peisager.

Per ansamblu, aspectele nivelului micro și macropeisajului, ce urmăresc obiectivele pronunțate, se vor dirijate spre realizarea lor, mai concret, de a crea un spațiu public verde funcțional, adresat patrupedelor și proprietarilor acestora, având în vedere următoarele lucrări de reabilitare și regenerare:

Valorificarea identității terenului și creșterea exploatării acestuia prin schimbarea conceptului initial, de teren industrial uitat în paragină într-un parc destinat scopului în cauză, accesibil publicului larg.

Crearea a două intrări separate, una prin racordarea la aleea deja existentă, din cadrul supermarketului Selgros, creând astfel o oportunitate benefică în marcarea corespunzătoare a parcului, și una independentă de supermarket, dar în stânsă corelație cu suprafața de teren.

Crearea unui stil compozițional propriu, bine conturat, care să se integreze armonios cu lacul existent, și într-un mod natural cu vegetația existentă.

Lucrările de reabilitare și restaurare se vor aplica și asupra vegetației existente, pentru a contribui la aspectul sănătos și îngrijit al acestora, constituind un fundament în abordarea și completarea lor cu a altor specii viguroase.

Zonificarea spațiului într-o manieră creativă și funcțională, prin realizarea unor puncte de interes și zone oportun amplasate, cu funcțiuni diverse, ce vor aduce un avantaj imaginii întregii parcului și care vor satisface necesitățile de relaxare, de joacă și dresaj canin.

Realizarea unor perspective frumoase în zona de relaxare ce are drept centru de interes lacul amplasat natural, în care se vor oglindi falnic plopii și sălciile seculare, armonizate de exemplare tinere de nuci, și acompaniate de viitoare specii noi, care vor conduce la crearea unor efecte deosebite.

Introducerea mobilierului urban (locuri de stat, coșuri de gunoi, stâlpi de iluminat) ce va contribui la îndeplinirea funcției de relaxare și care se va regăsi într-o concordanță perfectă cu stilul compozițional al aleilor, dar care va aduce în același timp un aer ordonat parcului, în strânsă legătură cu sectoarele special amenajate pentru patrupede, pe categorii de mărime, urmărindu-se tendințele evolutive ale acestui domeniu, astfel încât soluția propusă să fie una sustenabilă și de actualitate și peste mult timp de la momentul implementării.

Instalarea unui punct info în proximitatea intrării parcului și a supermarketului cu direcționare precisă prin implementarea unor marcaje pe asfalt spre punctul de atracție al vizitatorilor ce vor dori să facă cunoștință cu amplasamentul.

Introducerea compozițiilor vegetale arbustive, racordarea la lac în vederea realizării unor pâlcuri de apă pentru aprovizionarea patrupedelor, vor contribui la creșterea valorii estetice și funcționalității parcului și vor completa armonios aspectul decorativ al vegetației arboricole existente.

Toate propunerile amintite mai sus vor avea scopul de a valorifica intens terenul prin crearea unui nou punct de atractivitate ce ar putea contribui considerabil în dezvoltarea circuitului touristic canin, dar și prin aducerea unui plus de valoare estetic întregii zone.

În vederea îndeplinirii sustenabilității, speciile vegetale alese vor fi aclimatizate și capabile să reziste poluării atmosferice. În aceeași măsură este urmărit și aspectul îngrijirii și întreținerii acestora, de un personal pus în temă, în vederea ocupării de întreținerea acestora. Se va avea în vedere și integrarea unui sistem de irigare prin picurare cu senzor de ploaie, ce va ajuta la susținere aspectului estetic în perioadelor secetoase.

3.1.Descrierea mobilierului utilizat în amenajarea parcurilor canine

O parte din echipamentul pentru câinii de talie mică:

Fig.3.1.a. și b.Modele propunere-Măsuță pentru repaus, cercuri mici pentru sărituri, tunele, stâlpi intercalați

(https://www.byoplayground.com/small-dog-agility-course)

Design-ul obstacolelor pentru antrenare și de asemenea de relaxare, este realizat în funcție de necesitățile și abilitățile patrupedelor.De asemenea impun o rezistență durabilă în timp, protecție la razele UV și la urină.(Byo Recreation, 2017, Small Dog Agility Course)

Alte echipamente:

Fig.3.3.a și b.Modele propunere – Aparat cu balans variabil, trecere pe o suprafață înălțată

(https://www.byoplayground.com/small-dog-agility-course)

Acest aparat cu balans variabil, provoacă un câine prin acest obstacol de agilitate să dobândească control.

Suprafața de mers din oțel, este acoperită termoplastic la contactul cu lăbuțele animalelor, ferindu-i pe aceștia de posibile alunecări.

Acest echipament este realizat din trei panouri contra alunecării, susținute de stâlpi montați în sol.Animalele de companie se plimbă sau aleargă de jos în sus pe plăcile acestui echipament, bazându-se pe nivelul lor individual de echilibru și încredere.

CAPITOLUL 4 – ANALIZA UNOR STUDII DE CAZ

4.1.Beneful Dream Dog Park

Alabaster este cel de-al doilea oraș din țară care găzduiește un parc benefic pentru patrupede.

Acest parc în valoare de 500 000 $, a fost inaugurat pe data de 12 iulie 2012. DIY Network star Jason Cameron a ajutat la realizarea acestuia.

Fig. 4.1.Situația inițială a parcului vizat

(https://www.google.com/maps/place/Beneful+Dream+Dog+Park)

Parcul este acoperit cu un gazon sintetic, dispunând de zone fără lesă pe categorii: câini de talie mare și câini de talie mică, stropitori de apă, tunele și cercuri, un mini teren de fotbal, o zonă pentru plimbare și multe altele.

Există de asemenea la fața locului și locuri de odihnă umbrite pentru stăpânii câinilor.

Jenny Wilson, fostul director executiv al Societății Shelby Humane din Columbiana, a câștigat Concursul de parcuri pentru copii din 2011, după ce a depus un eseu și un videoclip care arăta ce ar vrea să realizeze cu suma de 500.000 $. A ales Parcul Veteranilor ca teren de renovare din cauza legăturilor sale cu zona orașului. Câinele ei, Honey Belle, vagabond găsit în Veterans Park face să fie un caz fericit, petrecând de altfel și mult timp la Veterans Park înainte de concurs. (Alabaster community,2012, Beneful Dream Dog Park)

Fig.4.2.Captarea în prim-plan a utilizării unui obstacol, conturat de un decor simbolic

(https://www.beneful.com/dream-dog-park/local-dog-parks/)

Fig.4.3.a. și b.Stropitori și jocuri de apă

(https://www.beneful.com/dream-dog-park/local-dog-parks/)

Fig.4.5.Spațiul destinat câinilor de talie mică

(https://www.beneful.com/dream-dog-park/local-dog-parks/)

4.2. BAM și Parcul pentru Câini al Orașului Hurricane

În Februarie 2010 BAM a încheiat oficial un parteneriat cu orașul Hurricane când Consiliul Local a votat pentru aprobarea dezvoltării primului parc pentru câini din oraș.

Rolul BAM în dezvoltarea Parcului pentru Câini s-a simțit încă de la stadiul de planificare. Doi oficiali ai BAM au prezentat din timp propuneri către oraș, subliniind importanța unui parc pentru câini nu doar pentru rezidenții locali, cât și pentru afacerile locale, care vor experimenta suportul vizitatorilor parcului ca o funcție a turismului.

A fost nevoie de un drum lung pentru a ajunge la o viziune comună, însă la sfârșitul anului 2011 Parcul pentru Câini Hurricane a devenit utilizabil când a fost instalată îngrădirea acestuia. Cu ajutorul și munca unui comitet de voluntari conduși de Rita Longstreet, BAM s-a reușit strângerea a destule donații pentru împrejmuire.Departamentul Parcurilor din Hurricane vor pe viitor să continue îmbunătățirea parcului în masura în care timpul, personalul și finanțarea le va permite.

Fig.4.6.Desfășurarea în teren a patrupedelor

(http://www.becauseanimalsmatter.com/dog_park.html)

Pe lângă infrastructura și forța de muncă depusă, ducerea la bun sfârșit a Parcului a depins în întregime de donațiile realizate de doritori. Design-ul original al parcului a fost gândit de către o firmă de peisagistică.

Mulțumită dedicației reprezentativilor BAM J Schilling și Jan Hergesheimer, parcul are gazon în zone compartimentate, câțiva arbori pentru umbrire, irigație, mese pentru picnic și nu în ultimul rând, doritele stropitori cu apă.

Deși Parcul este în momentul de față functional și utilizat, acesta nu a fost deschis încă oficial. Când regulile parcului vor fi finalizate și postate, va fi programată și o ceremonie de deschidere. Habitatul natural rămas remarcă și prezența păsărilor din toate colțurile – vizitatori regulați ai parcului.

Zona de dimensiune mai redusă a parcului, este finisată printr-o alee frumos gradată în jurul întregului perimetru, astfel încât să se poată plimba și stăpânii acestora, în timp patrupedul se joacă, având și posibilitatea de a se relaxa totodată la una dintre noile mese pentru picnic de la care pot urmări cum câinele se joacă cu alți prieteni blănoși.

BAM mai folosește de multe ori parcul, pentru întâlniri între câinii puși spre adopție și potentialii lor stăpâni adoptivi sau pentru reuniuni ale salvatorilor.

Fig.4.7.Echipa BAM, donatori, și patrupedele lor

(http://www.becauseanimalsmatter.com/dog_park.html)

CAPITOLUL 5 – DESCRIEREA SITUAȚIEI EXISTENTE

Zona studiată este reprezentată de periferia digului Bârnat, în imediata apropiere a supermarketului Selgros și se întinde pe o suprafață de aproximativ 2 hectare.

Fig. 5.1. Situația existentă

Perioada cercetării: 2015-2017

Materialul de studiu a fost reprezentat de totalitatea arborilor și arbuștilor de pe suprafața spațiilor verzi din cadrul terenului industrial.

În scopul realizării inventarierii arboretumului existent, s-a ajuns la următoarele rezultate: o parte din speciile regăsite la fața locului sunt exemplare mature, viguros dezvoltate, iar cealaltă parte – tinere, tinzând spre aglomerare datorită înmulțirii spontane.

Insă majoritatea terenului este acaparat de floră spontană, ce necesită o defrișare completă și o instalare de specii sănătoate, libere de boli, care să se ridice la nivelul așteptărilor propuse.

Identificarea speciilor s-a făcut în urma unor deplasări pe teren în perioada 2016-2017.La fiecare deplasare făcută, s-a surprins peisajul în fiecare anotimp, respectiv în perioada prevernală și vernală pentru observarea aspectelor unor specii la care anumite caractere apar timpuriu, și în luna mai-iunie la complete dezvoltare fenologică a tuturor speciilor.

3.1.Analiza S.W.O.T.

Analiza SW.O.T – Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats este una dintre cele mai importante acțiuni de management întrebuințat în radiografierea unui sistem care se compune din efectuarea analizei interne pentru a vedea care sunt punctele tari și slabe, succedată de analiza externă, ce se concentrează pe oportunitățile și riscurile cele mai importante.

Puncte tari:

Amplasarea terenului într-o zonă ferită de zgomot, vizavi de supermarketul Selgros din Bacau, care aparține de SC Agricola ce se extinde pe o dimensiune de aproximativ 4 hectare ajută la atragerea unui număr considerabil de vizitatori.

Zona dispune de un front generos atât la aleea principală cât și la lac cu accesibilitate facilă.

Existența unei parcări aferente, în incinta supermarketului satisface necesarul de numere pentru parcare.

Cum unul dintre cele mai importante principii de analiză a peisajului este relieful, prin aclimatizarea la relief, zona industrială în vedere primește tipism și importanță identitară.

Fig.5.2.a. și b. Impactul vizual al lacului și a terenului în cercetare

Acest spațiu este frecventat de persoane deținătoare de animale de companie, ce-și doresc un spațiu extins, recreativ. În zona lacului, oglinda acestuia, creează un impact ce pare că atrage lumina în jos oferind un mediu răcoros și proaspăt în zilele călduroase.

Fig.5.5.a. și b.Varietatea terenului subordonat de lumină și umbră

Terenul este variat și dinamic, caracteristic scopului urmărit, susținând tranzitul lin dintre zonele cu umbră – lumină, conturând totodată considerabil zona

Fig 5.6.a. și b. Actuale elemente de construcție în terenul studiat

Sistematizarea potrivită a unei alei principale, deja betonate este un punct forte al terenului, urmat de prezența scărilor ce valorifică lacul și-l pune în prim plan în toată splendoarea sa.

Un alt punct forte al amplasamentului îl reprezintă sursa de apă curentă-lacul și de electricitate, din incinta zonei supermarketului.

Puncte slabe:

Terenul plat cu diferențele mici de altimetrie este omogen și neutru, fără puncte de interes care să pună în valoare spațiul.

Fig.5.7.Monotonia terenului

Nu există corpuri de iluminat care să satisfacă cerințele de iluminare pe toate nivelele de înălțime, locuri de stat, coșuri de gunoi.

În anumite zone, vegetația nu este existentă, flora spontană este dezvoltată nepriincios, cu un aspect deranjant aspectului vizual.

Aleea existentă este degradată depreciind vizibil terenul.

Oportunități:

Datorită amplasării, supermarketul Selgros, dezvoltă posibilitatea inițierii unei intrări principale prin intermediul aleii deja existente în cadrul acestuia.

Zona este un mediu prielnic de joacă pentru patrupede, în cadrul căruia se pot implementa sectoare specifice pentru diferitele categorii de activități în care acestea sunt antrenate.

Sectoarele s-ar împărți astfel: una principală pentru patrupede cu locuri împrejmuite, prin care se vor separate animalele mici de cele de talie mare, mobilier pentru dresaj și joacă(rampe și cercuri pentru sărituri, obstacole, cauciucuri suspendate, tunele), și coșuri de gunoi unde vor fi la îndemână și mănuși de unică folosință; cea de-a doua, secundară de promenadă acompaniată de un iaz deosebit, înconjurat de vegetație matură și viguroasă, sistematizată cu iluminare corespunzătoare, grupuri sanitare și locuri de stat.

În urma unei analize amănunțite a suprafeței și a inventarierii arboretelor, s-a concluzionat necesitatea unei defrișări a speciilor arbustive spontane, curățării solului și o completare profundă a arborilor deja existenți.

Se urmărește racordarea la lac pentru realizarea unor sisteme cu jocuri de apă, unde patrupedele se pot alimenta sau răcori.

Amenințări:

Datorită pantelor abrupte și a versanților, există posibilitatea eroziunii terenului în urma fenomenelor climatice.

Invadarea speciilor spontane ce îngreunează terenul, duce la desființarea dificilă a acestora.

CAPITOLUL 6 – PROPUNEREA DE AMENAJARE

6.1.Descrierea generală a soluției propuse

Zona amenajată, împreună cu vecinătățile, au condus la proiectarea unui spațiu funcțional sustenabil prin soluțiile găsite în urma unor cercetări și studii prealabile de protejare a gazonului, a anumitor specii arboricole și floricole.

Fig. 6.1.Privire de ansamblu asupra terenului

Sistemul tehnic existent al sit-ului, are prilejul de a avea la dispoziție un lac populat de câteva specii viguroase, cu particularități particulare în obturarea unor imagini sau crearea unor umbre cu ample centre de interes. În urma unor determinări, s-a decis întregirea sectoarelor lătularnice acaparate de o suprafață redusă de plante, cu arbuști, dar și cu specii de apă care să înfățișeze suprafeței culoare și în timpul iernii.

Suprafața de teren prezintă un caracter liber peisager datorită elementelor inspirate din natură și a încadrării lui în tot unitarul amenajării.Datorită complexității terenului, s-a aspirat în păstrarea conceptele inițiale, valorificându-se ideile inițiale.

Accesul pe suprafața delimitată, se poate realiza prin 2 accese: 1 principal aferent supermarketului Selgros prin aleea reprezentată în figura 6.2.a. succedată de cea aflată în prelungirea acesteia.

Fig.6.2.a. și b.Accese

Axele de direcție ale aleilor configurate în timp, au constituit o bază de fundament în concretizarea celor propuse pentru amenajarea finală, inițiind pavarea acestor din ciment betonat cu grilă, rezistent la îngheț și dezgheț.

Conform analizei și a desfășurării pe teren, s-au observat dispunerea vegetației, elemente de construcție privind lacul și scările aferente, varietatea terenului ce a influențat și modul de proiectare a profilelor transversale, impactul supermarketului învecinat asupra întregii amenjări.

Din punct de vedere al proiectării peisagere, capul de perspectivă descentrat față de axul median găsește soluționarea rapidă a compoziției, cu scopul asigurării echilibrului și a armoniei amenajării. Acesta necesită dependent de axului care polarizează împrejurimile sale. (Dascălu Doina-Mira, 2014)

Dinamismul terenului prezent în zona lacului, contrastează sectorul de teren din prelungire aproximativ plat, provocându-l la animație prin instalarea de jocuri și echipamente pentru antrenamentul și dresajul patrupedelor.

Atu-ul major al amplasamentului reprezentat de poziționarea acestuia lângă supermarket, aduce după sine un trafic pedestru amplu, datorită legăturii create de aleea betonată din cadrul Selgros-ului, semnalizată în raport cu spațiul.

Fig.6.3.Direcționarea spre accesul amenajării prin semnalizare imprimată pe astfalt

În aplicarea reabilitării asupra terenului găsit disfunct, s-au întâmpinat următoarele aspect : existența de sectoare verzi aflate în paragină, pentru care s-a propus o amenajare corespunzătoare; degradarea câtorva exemplare din vegetația arboricolă; lipsa de responsabilitate a factorilor implicați în realizarea salubrizării și igienei spațiilor verzi; existența unor deșeuri vegetale și menajere în circumferința lacului; inexistenta dotare cu mobilier (bănci, echipamente de antrenament și joacă pentru patrupede, coșuri de gunoi, stâlpi de iluminat, etc.), care au dus la necesitatea îmbunătățirii calității spațiului verde, a aleii principale și a cărărilor; măsuri pentru îmbunătățirea stării vegetației prin plantări, udare etc.; propuneri de plantare a unor arbori, arbuști și flori cu rol de protecție contra noxelor dar și decorativ.

6.2.Zona de dresaj și agilitate

Peisajul legat în mod trainic și ordonat, după un plan prestabilit, este alcătuit din două suprafețe care marchează specific zona, amândouă fiind impozante.

Compartimentarea acestora, face diferențierea prin separea câinilor de talie mare de cei de talie mică pentru evitarea unor posibile încăierări.

Fig.6.4.Privire de ansamblu asupra zonelor destinate patrupedelor

Spațiul destinat patrupedelor este amenajat cu elemente de mobilier urban special construite pentru antrenamente, joacă în voie și dezvoltarea armonioasă a animalului ce este supravegheat în permanență de stăpân.

Fig.6.5.Intrarea specific semnalizată pentru câinii de talie mică

În întâmpinarea publicului țintă, sectorul pentru câinii de talie mică a fost semnalizat printr-un simbol specific, în ideea diferențierii cadrului, punând la dispoziție, o intrare separată de cea a proprietarului, unde acesta poate intra și singur în sit.

Tot înainte de a intra în incinta spațiului, a mai fost construit un stâlp de susținere cu capetele în formă de os, pentru lăsarea lesei, hamului în siguranță.

Fig.6.6.a. și b. Exerciții și obstacole specifice

Elementele proiectate pentru scopul ales sunt reprezentate de cercuri pentru sărit, rampe care ajută la o săritură mai amplă și sigură atunci când o execută.

Treptele de nivel respectiv tunelele pe care aceștia sunt provocați să le traverseze, contribuie semnificativ la eliberarea energiei și la intensificarea capacității de cercetare.

Fig.6.7.Elemente de odihnă

După modelele găsite, s-au realizat măsuțe pentru repausul animalelor, elemente destinate și relaxării.

Deoarece câinii sunt acompaniați de stăpâni, s-au asamblat moduli în formă de lăbuță pentru a susține starea de comfort, subliniindu-le prin aducerea în plan a unor umbrele destinate protejării de razele puternice ale soarelui din zilele toride de vară.

Fig. 6.8. Alimentare cu apă pentru patrupede

Pe suprafețele comparimentate s-au realizat două ramblee circulare pe care s-au construit simbolic, sectoare cu apă pentru alimentarea și răcorirea animalelor de companie.Acestea sunt păstrate în condiții favorabile, fiind umbrite de prezența unui exemplar de Acer saccharinum, repectiv două exemplare de Prunus subhirtella pendula.

F===

Fig.6.9. Propunere Acer saccharinum

(http://www.wikiwand.com/pt/Acer_saccharinum)

Arțarul argintiu sau Acer saccharinum este arborele ce poate ajunge la o înălțime de 12 m, decorativ prin frunzele-i caduce verzi, argintii pe partea inferioară, toamna devine roșu intens.Acesta în contrast cu Prunus subhirtella pendula creează armonia perfectă în amenajare.

Fig. 7.a. și b. Propunere Prunus subhirtella ,Pendula’

(https://jmhu.wordpress.com/2011/05/03/)

Prunus subhirtella pendula – cireșul pufos varietatea pendulă este un exemplar de arbore cu talia mică, aproximatix 2 metri jumătate, cu un coronament aparte, tip umbrelă, iubitor de soare, ce crește și la semiumbră.Decorează abundent prin flori simple roz, în luna aprilie, atingând apogeul frumuseții.

Gazonul este un element de bază în proiectul reabilitat, de aceea s-a ținut cont de crearea unui amestec calitativ, rezistent la eventualele încercări de a fi scormonit, respectiv la marcarea acestuia de către patrupede.Iarba peluzei poate fi afectată de urina acestora, datorită conținutului ridicat de nitrogen, similar unei tratări cu fertilizant.Așadar, în amestecul pentru realizarea gazonului, s-au selectat specii cu rezistență sporită.

Fig.7.1.a.și b.Propunere Festuca ovina și Lolium perenne

(http://www.bt-bloementapijten.com/en/species/sheep’s-fescue-festuca-ovina)

(http://www.florflores.com/lolium-perenne/)

Una din speciile folosite, Festuca ovina sau păiușca, am concluzionat în urma unor studii de specialitate, că are potența de asimilare a nitrogenului.Este caracterizată de o creștere densă, cu foliaj fin, rezistentă în condiții dificile de climă și sol, respectiv la boli.

Lolium perenne – raigrasul englezesc, se remarcă printr-o instalare vegetală, facilă și rapidă, tufă rară ce în asociere cu Festuca ovina compactează dens peluza.La bază roșie-violacee, Lollium este și rezistentă la calcat și desprindere.

Fig.7.2.Propunere plasă Tenax TR

(https://www.emenatwork.ro/plasa-protectie-gazon-tenax-tr-verde-2x30m-p36510.html)

Pentru prevenirea posibilei distrugeri a gazonului, s-a luat în considerare o măsură de a-l proteja și totodată de a nu răni labuțele patrupedului.S-a abordat instalarea plasei de protecție pentru gazon Tenax TR, fabricată din polietinenă ce împiedică formarea șanțurilor și asigură o excelentă ancorare a rădăcinilor.

Pentru stabilizarea taluzurilor ce se vor a fi modelate sinuos, există posibilitatea instalării pe taluzele cu pante abrupte și pe versanți a unei plase ce contribuie substanțial la reducerea fenomenelor erozionale.Plasa împiedică, datorită geometriei speciale, deplasarea solului și formarea de șiroaie.

6.3.Zona funcțional recreativă

Recrearea, întărită de funcționalitate, este activitatea deliberată de omul actual în mediul urban, susținută de aspirația de destindere în natură, ieșirea din cotidian și eliberarea de mediul zilnic puternic artificializat.

„Oricare ar fi specificul lor, spațiile verzi nu constituie numai un prilej de a îngriji cu dragoste plantele sau de a prezenta forme și elemente mai mult sau mai puțin estetice, nici chiar soluția ideală de completare a spațiilor dintre construcții.”(Channes, R. 1997 în „Teoria și arta proiectării grădinilor” citat de Iliescu A.F. 2003)

Fig.7.3.a. și b. Impactul piatră – lemn în sistematizarea propusă

Spațiul s-a adus într-o manieră calitativă, trasând cu rafinament trecerile compozițiilor alese, subliniate de mobilierul din piatră și lemn.

Modificările realizate au fost făcute păstrându-se câteva din speciile primordiale, armonizate cu altele de mare efect.

S-au concretizat și o serie de scene acaparante prin vegetația ce face tranziția graduală spre cadrul principal ornamental, înfățișat de lacul cu efect maximum asupra zonei funcțional-recreative.

Pentru că zonele industriale sunt prevăzute cu anumite plantații, în vederea reducerii propagării de substanțe nocive, a consolidării terenului și asigurării stării de siguranță privind traficul, în realizarea amenajării s-au desemnat pe lângă speciile existente, următoarele:

Fig. 7.4.a și b.Propunere Albizia julibrissin

(http://arboles-con-alma.blogspot.ro/2011/09/)

Albizia julibrissin sau arborele de mătase este arborele de efect, cu înălțimi cuprinse între 8-10 m, ce preferă o dispunere în plan, în plin soare sau semiumbră, decorativ prin frunzele-i tip ferigă și florile-i alb-rozii spre roșu, mătăsoase.

Salix matsudana ,Tortuosa ‘- salcia creață a fost amplasată în zona lacului datorită decorului pe care îl creează prin samurile și frunzele spiralate, pentru că este o specie iubitoare de apă cu rezistență la ger și secetă.

Fig.7.5.a. și b.Propunere Salix matsudana ,Tortuosa’

(http://pepiniera-emma.ro/salcie-creata-energetica)

Juniper-ul s-a folosit în propunerea de amenajare pentru a împrejmui lacul, în vederea protejării utilizatorilor spațiului.Acesta este un arbust ornamental, rezistent la aproape orice tip de climă, evindențiat prin frunzele veșnic verzi, ascuțite, aromate și contrastante la rândul lor de fructele negre albăstrui.

Fig.7.6.a și b.Propunere Juniper

(http://ro.construct-yourself.com/improvement/planting-of-greenery/fast-growing-juniper-hedge.html)

Rhododendron ,Maximum Roseum’ a fost propus datorită formei sale compacte, cu flori rozii-albe, puternic contrastante de verdele intens lucios al frunzelor, dar și al rezistenței sale.

Fig.7.7.a. și b.Propunere Rhododendron ,MaximumRoseum’

(http://www.rarefindnursery.com/index.php/rhododendrons/rhododendron-elepidote-large-leaved/rhododendron-maximum-roseum-compact-form.html)

Jardinierele din piatră au accentuat importanța decorativă și de protejare a vegetației, expresivitatea zonei, exprimată prin satisfacerea oamenilor față de vegetația asamblată.

Lavandula angustifolia sau levănțica, un subarbust cu înăltimi între 30-60 cm, sporește expresivitatea zonei prin compactarea tufei, cu flori mici parfumate, albastru-violet, decorative în vară (iunie-august).

Fig.7.8.a. și b.Propunere Lavandula angustifolia

(https://www.flowertrials.com/en/participants/butterfly-garden)

Iris versicolor s-a folosit ca planta acvatică pentru decorarea lacului datorită cadrului pe care îl creează, prin florile atrăgătoare în nuanțe de violet cu mijloc alb și frunze verzi lucioase.

Stânjenelul se poate planta într-un coș special în lac, se acoperă coșul cu iută și pământ special.Acesta se amplasează sub nivelul apei, înălțat pe o serie de pietre.

Fig. 7.9.a. și b.Propunere Iris versicolor

(https://gobotany.newenglandwild.org/species/iris/versicolor/)

Juncus effuses ,Spiralis’ – rugina este o planta erbacee, cu dezvoltare sub formă de tufișuri dense și bogate cu tulpini lungi, subțiri sub formă spiralată.Aceasta este plantată doar pe locuri umede, dezvoltând un aspect decorativ interesant.

Fig.8. a. și b.Propunere Juncus effusus ,Spiralis’, Hydrocleys nymphoides

(http://www.crocus.co.uk/plants/_/juncus-effusus-f-spiralis/classid.1457/)

(http://www.flowersview.com/Hydrocleys-nymphoides/Hydrocleys-nymphoides-7-.jpg.html)

Hydrocleys nymphoides – macul de apă este o specie de plantă acvatică, cultivată pentru decorul lacurilor, cu valoare estetică ridicată.

Iar pentru că una din cele mai specifice etape din rezistența unui spațiu verde este întreținerea adecvată, în propunere am dorit să pun fundamentul unui proiect sustenabil, ușor de întreținut, prin instalarea unui sistem de irigații automatizate., racordate la lac.

Utilizarea pergolelor cu boltă rustică și asamblarea lor direct pe gazon se justifică prin dorința de a proteja spațiul verde de posibila intenție a patrupedelor de a-l exploata, încercând a induce orientarea plimbărilor pe circuitul pavelelor.

Fig.8.1.a. și b. Perspective valorficate de elemente de construcție

Acestea au adus culoare și rafinament, au perspective frumoase punând în valoare locul destinat rcreării în aer liber.

Fig.8.2.Perspectiva lacului

Scările au fost recondiționate, s-au completat cu baluștri din piatră pentru siguranța vizitatorilor și valorificat vizibil, punctele de interes.

Fig.8.3.Ansamblul de construcții și măsuri de siguranță privind vegetația

Pe lângă esteticitate, am subliniat protecția plantelor prin diferite sisteme, cum sunt grilajele dispuse în jurul trunchiurilor arborilor, jardinierele ce oferă siguranța pământului în care sunt plantate speciile.

6.4.Zona de interes ornamental

Vegetația este un element constant schimbător în cadrul unui spațiu verde, și de aceea proporția suprafețelor plantate nu este de strictețe mare.

Însă, odată cu alegerea sortimentelor de plante, s-a ținut cont de sesizarea speciilor ce nu sunt toxice, sau prin fructele/caracterele lor pot fi o sursă precară în acțiunea de joacă a patrupedelor.

Fig.8.4.Compoziția vegetală spre care se îndreaptă atenția privitorilor

Pentru pantele din împrejurul lacului, în care accesul de îngrijire poate fi unul dificil, s-au ales plante-covor, care nu necesită o îngrijire deosebită și acoperă o suprafață extinsă de pământ.

Fig.8.5.a. și b.Imagini de ansamblu cu interes ornamental

Am convenit pentru crearea unei compoziții peisagere în stil mixt, îmbinând vegetația cu formele dinamice ale debleelor și rambleelor și piesele de mobilier liber-peisagere, pitorești, reprezentate de locuri de stat și jardiniere din piatră.

Acer japonicum ,Aconitifolium’- arțarul japonez, dispus solitar, în vas de piatră, se adaptează atât la lumină cât și la semiumbră.Forma este una de arbore mic, decorativ printr-un port de până la 8 m și frunziș palmat, toamna roșu carmin.

Fig.8.6.Propunere Acer japonicum ,Aconitifolium’

(https://www.flickr.com/photos/penninckx_enghien/5663518841/in/photostream/)

Juniperus conferta ,Blue Pacific’- ienupăr târător de culoare albastru vernil, cu frunzele aromatice, moi, conuri în nuanță negricioasă, cu rezistență la secetă.Coniferul creează contraste unice în fiecare anotimp.Acesta este plantat ca și acoperitor de sol.

Fig.8.7.Propunere Juniperus conferta ,Blue Pacific’

(http://www.royalplant.ro/conifere/conifere-pentru-stancarii-si-gradini-mici/ienupar-juniperus-conferta-blue-pacific.html)

Cytisus x praecox cu denumirea populară de mătura verde sau drob este un arbust indigen,decorativ prin flori galbene, cu înflorire în luna mai-iunie.Diametrul plantei poate ajunge până la 1,50 m.Este plantat în așa fel încât să fie admirat de la distanță, deoarece este toxic prin prezența alcaloidului Quinolizidine.

Fig.8.8.Propunere Cytisus x praecox

(https://ro.pinterest.com/pin/317081629984896150/)

Hosta ,Undulata Albomarginata’

Crinii de toamnă propuși formează frumoase paturi ce învelesc pământul, decorativi prin frunzele mari alb marginate, dispuse în tufă de la nivelul solului.Produce flori în formă deosebită de spic tubular, frumos miroasitoare.Este cunoascută pentru amenajarea spațiilor umbite sau semiumbrite.

Fig.8.9. Propunere Hosta ,Undulata Albomarginata’

(https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Hosta_R01.jpg)

Liquidambar styraciflua sau arborele de gumă este un arbore elegant, cu port piramidal, frunze căzătoare, primăvara și vara verzi, toamna încântându-ne privirea cu nuanțe de roșu-portocaliu-violet-purpuriu.Coloritul său spendid, marchează intens amenajarea în această perioadă.

Fig.9.Propunere Liquidambar styraciflua

(https://gobotany.newenglandwild.org/species/liquidambar/styraciflua/)

Pe lângă imprimarea zonei cu o vegetație arborescentă, arbustivă și floricolă, care prin diferențele ei subliniază caracterul de frumusețe, funcția decorative este completată și amplificată de oglinda lacului din vecinătatea acesteia.

Plantațiile prin însușirile lor decorative (culoarea și textura frunzișului, flori, fructe, lujeri, ritidom,etc.) transmit peisajului trăsăturile caracteristice sezonului în funcție de fenofază, subliniate de diversitate și cromatică.Astfel, armonia și policromia culorilor din punct de vedere al orientării estetice, pot întrerupe delimitările cotidiene de peisajul reabilitat.

6.5.Deviz estimativ

LISTĂ MATERIAL SĂDITOR

Tabelul 6.5.

NOTĂ DE CALCUL A SUPRAFEȚELOR

Tabelul 6.6.

CONCLUZII

„Spațiile verzi reprezintă acea categorie funcțională din cadrul localităților sau aferentă acestora, al căror specific este determinat, în primul rând de vegetație și în al doilea rând de cadrul construit, cuprinzând dotări și echipări destinate activităților cultural-educative (în cazul nostru de dresaj, concursuri canine), sportive sau educative, sportive sau recreative ale populației.”(Tatiana Sandu, 2013).

Amenajările destinate patrupedelor, respectiv stăpânilor acestora, în urma unor studii, semnalează o creștere remarcantă a nivelului de socializare între oameni.

În contextul dezvoltării circuitului turistic canin, necesitățile populației cu privire la activitățile de-așa manieră, în aer liber sunt din ce în ce mai pregnante.Atfel, scopul țintit asupra terenului părăsit, a reușit să se ridice din starea de paragină în care se situa, atingând pragul major de pretare al ideilor propuse.

Prin conceperea soluției de reabilitare în cadrul acestui proiect, am aspirat la crearea unei disponibilități propice publicului, pentru o zonă de destindere, oportun datorită accesibilității și perceperii peisajului, condcordant cu vindecarea unui teren industrial asupra osăturii metropolelor și a vecinătăților.

Planul de reabilitare convertește funcția primară în una multifuncțională, cu atribute ce conservă patrimoniul vegetal și educarea pasivă dar și activă a solicitanților spațiului.

Propunerea se îndreaptă spre tendințele globale și este susținută indirect prin cercetarea spațiului de către cei în cauză.Așadar, prin prisma organizării spațiale, a mobilierului, echipamentelor, respectiv coșurilor de gunoi speciale se participă semnificativ la viața sănătoasă și creativă a Bacăului.

Proiectul întocmit propune ca prin principiile ingenioase să se construiască și crească valoarea subconștientului și a conștientului conviețuitorilor dependenți de peisaj, adoptând o atitudine mai energică.

Atingerea punctelor precedente, face posibilă concluzionarea că rolul reabilitării necesită privit în perspectivă, perceput atât cu ochii minții cât și a sufletului, deoarece va continua să împărtășească doar beneficii.

BIBLIOGRAFIE

PIESE DESENATE – ANEXE

P1.Plan general de reabilitare

P2.Detalii zonă dresaj-agilitate

P3.Detalii zonă recreativă

P4.Detalii zonă ornamentală