SPECIALIZAREA RELAȚII PUBLICE ȘI PUBLICITATE [603136]

UNIVERSITATEA « AL. I. CUZA » IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIO -POLITICE
SPECIALIZAREA RELAȚII PUBLICE ȘI PUBLICITATE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

IMPACTUL ORGANIZĂRII EVENIMENTELOR SPORTIVE ASUPRA TURISMULUI

CAMPIONATUL EUROPEAN DE FOTBAL 2016

Coordonator științific:
Lect. Univ. dr. Alexandru Grădinaru
Autor: Calotă Alexandru

Iulie 2017

2

Declarație

Prin prezenta declar că Lucrarea de disertație cu titlul “ Impactul organizării
evenimentelor sportive asupra turismului ” este scrisă de mine și nu a mai fost prezentată
niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. De
asemenea, declar că toate sursele ut ilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în
lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
 toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă,
sunt scrise între ghilimele și dețin referința prec isă a sursei;
 reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința
precisă;
 rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.

Iași,
Absolvent: [anonimizat]

______________ ___________
(semnătura în original)

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4
I. ORGANIZAREA EVENIMENTELOR SPORTIVE ………………………….. ……. 7
I.1. Impactul organizării evenimentelor sportive ………………………….. …………… 7
I.2. Tipuri de evenimente sportive ………………………….. ………………………….. … 14
I.3. Factori care afectează organizarea evenimentelor sporti ve ………………….. 16
I.4. Impactul organizării evenimentelor sportive asupra turismului ……………. 20
II. CAMPIONATUL EUROPEAN DE FOTBAL 2016 ………………………….. ….. 30
FRANȚA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 30
II.1. Circumstanțele câștigării organizării evenimentului ………………………….. 31
II.2. Aspecte ale procesului de pregătire pentru organizarea evenimentului … 35
II.3. Desfășurarea Campionatului European din Franța ………………………….. .. 40
II.4. Impactul Campionatului European 2016 asupra turismului ……………….. 42
II.5. Evaluarea și rezultatele org anizării evenimentului ………………………….. .. 49
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 54
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 56

4
INTRODUCERE

Evenimentele sportive sunt caracterizate în studiile de specialitate recente ca fiind unul
dintre cei mai importanți factori care au un impact major asupra dezvoltării turismului, jucând
un rol foarte important în dezvoltarea și îmbunătățirea imaginilor de stinațiilor turistice și a
competivității orașelor organizatoare. Atunci când vorbim despre evenimentele sportive
trebuie să știm în primul rând faptul că ele se împart în funcție de nivelul și de impactul pe
care îl are, motiv pentru are deosebim patru ca tegorii principale: evenimente locale, regionale,
majore și mega -evenimente. Factorii cheie care asigură impactul și valoarea acestor
evenimente țin exclusiv de nivelul de participare, numărul de spectatori, acoperirea media și
imaginea acestuia la nivel i nternațional.
În lucrarea de față noi vom vorbi despre mega -evenimente și despre impactul acestora
asupra turismului, iar în cadrul studiului de caz vom prezenta situația și impactul pe care l -a
avut Campionatul European de Fotbal din 2016 asupra industr iei turismului și situației
economice din Franța. Am ales acest subiect deoarece consider că evenimentele sportive de
mare amploare prezintă posibilitatea de a ajuta foarte mult la dezvoltarea turismului în țara în
care se organizează și poate avea un impa ct major de lungă durată asupra întregii economii ai
unei țări. Această industrie a luat amploare datorită evoluției sporturilor de -a lungul timpului
care a oferit o importanță deosebită evenimentelor sportive, ajungând să joace un rol
semnificativ în dezv oltarea societății în ansamblul ei și ajuns să formeze o adevărată industrie
în acest domeniu, plecând doar de la mici sporturi individuale.
Importanța subiectului este dată de faptul că domeniul organizării evenimentelor s -a
dezvoltat foarte mult în ulti mele decenii, iar unul dintre domeniile profesionale în care a
consemnat o creștere majoră este cel al turismului. Putem preciza, de asemenea, că beneficiile
organizării unui eveniment sportiv major sunt de cele mai multe ori pozitive, iar acest lucru
duce la faptul că foarte multe țări doresc să organizeze un astfel de eveniment sugerând ideea
că impactul și rezultatele tangibile sau intangibile ajută la dezvoltarea economică și de cele
mai multe ori merită investiția făcută
Obiectivele principale ale cerc etării sunt următoarele: evidențierea potențialului de
dezvoltare a industriei turismului prin organizarea de evenimente sportive; identificarea
raportului relațional dintre evenimentele sportive și industria turismului; evidențierea creșterii
numărului de turiști în timpul competițiilor sportive; analiza impactului Campionatului

5
European de Fotbal din 2016 asupra turismului și identificarea beneficiilor organizării
evenimentelor sportive.
Lucrarea va fi împărțită în două capitole, unul teoretic și unul pra ctic, care au rolul de
a evidenția impactul evenimentelor sportive asupra industriei turismului. Capitolul teoretic va
fi structurat în patru subcapitole, în care vom vorbi despre impactul evenimentelor sportive,
tipurile de evenimente sportive, factori ca re influențează organizarea evenimentelor sportive
și despre impactul organizării evenimentelor sportive asupra turismului. Capitolul în care se
va prezenta cercetarea făcută și studiul de caz realizat va fi împărțit în 5 subcapitole, în care
vom evidenția importanța organizării evenimentelor sportive și impactul pe care acestea îl au
asupra dezvoltării turismului și asupra creșterii nivelului economic al țării organizatoare. În
cadrul acestora vom prezenta: circumstanțele câștigării organizării Campionatul ui European
de Fotbal din 2016 de către Franța; aspecte ale procesului de pregătire pentru organizarea
evenimentului; desfășurarea propriu -zisă a turneului final; impactul Campionatului European
de Fotbal 2016 asupra turismului și evaluarea și rezultatele organizării evenimentului.
Metodologia de cercetare folosită pentru realizarea lucrării de disertație prezente
constă în realizarea unui studiu de caz cu privire la impactul Campionatului European de
Fotbal din 2016 asupra industriei turismului și econom iei din Franța. Pentru această cercetare
am utilizat referințe bibliografice ale studiilor și cercetărilor în domeniul impactului
turismului și am folosit diferite rapoarte statistice realizate de către instituții abilitate în Franța
sau în Europa, care mi -au fost o sursă eficientă pentru a demonstra influența evenimentului
sportiv al anului 2016 asupra turismului. Se pot observa câteva deficiențe ale literaturii de
specialitate, însă pentru lucrarea de față am încercat să folosesc cele mai bune studii de p e
piață și să analizez cele mai eficiente cercetări realizate în domeniu.
În ceea ce privește dificultățile cu care m -am confruntat, pot preciza faptul că pentru
capitolul teoretic al lucrării realizat nu s -au putut găsi cercetări și studii în domeniu la nivelul
la care aș fi dorit să aprofundez subiectul de față. Referitor la partea practică a lucrării aș
putea preciza lipsa studiilor statistice majore care ar trebui să se facă asupra evenimentelor
sportive recent organizate, motiv pentru care consider c ă subiectul impactului organizării
evenimentelor sportive asupra turismului trebuie dezvoltat de către cercetătorii în domeniu și
ar trebui studiat aplicativ pe un număr mai mare de evenimente sportive.
În opinia mea, cercetarea de față aduce nou în dome niu analiza specifică a
Campionatului European din Franța asupra industriei turismului, până în prezent regăsindu -se
doar date statistice care ne arată valorile economice înregistrate în timpul evenimentului
sportiv și sumele care au fost valorificate în t impul competiției. Consider că acest tip de

6
analiză ar trebui să fie realizat și pe baza altor evenimente sportive majore, tocmai datorită
faptului că acestea reușesc să aducă beneficii asupra turismului atât pe termen scurt, cât și pe
termen lung. De asem enea, pot preciza faptul că această metodă de analiză ar putea constitui o
bază pentru eventuale cercetări în domeniu sau pentru diferite articole de specialitate realizate
de către specialiști în turismul evenimentelor sportive.

7
I. ORGANIZAREA EVENIMENTELOR SPORTIVE

I.1. Impactul organiz ării evenimentelor sportive

Conceptul organizării evenimentelor sportive își are originea în cultura Greciei Antice,
a Chinei sau a Egiptului, care prin acțiunile lor au reușit să pună bazele eveni mentelor
sportive și să ajute la dezvoltarea acestora până la stadiul în care au ajuns în ziua de astăzi. În
prezent, putem spune că evenimentele sportive au reușit să formeze o adevărată industrie și
fac parte dintr -o gamă foarte largă de evenimente, care pot să varieze pe o scală de la
evenimente locale către evenimente globale. Analiza industriei evenimentelor sportive din
epoca modernă poate porni de la perspective istorice și să ne conducă spre înțelegerea
importanței care îi este acordată acesteia, câ t și la formele care o guvernează și structurile care
stau la baza organizării acestora.
Literatura de specialitate definește lumea evenimentelor organizate ca fiind diversă,
interesantă și variată în multitudinea ei de forme pe care le preia. Semnificaț ia care îi este dată
acestor evenimente și importanța pe care o are în viețile personale, dar și în a grupurilor în
general o prezintă ca o componentă fundamentală a culturii, afacerilor și a modului de viață a
unui individ. Printr -o definiție extrasă dint r-un dicționar de specialitate, putem spune că
evenimentele sunt reprezentate prin trei caracteristici esențiale: „o apariție la un anumit timp
și într -un anume loc, un set special de circumstanțe, o ocazie demnă de remarcat”1. Din
această definiție înțele gem faptul că un eveniment are un început și un sfârșit, sunt considerate
un fenomen temporar, cu un program și un desfășurător planificat în detaliu și bine promovat
în avans.
În literatura de specialitate, conceptul de organizare a evenimentelor este d efinit de
către acele evenimente care sunt planificate în prealabil, care au unul sau mai multe scopuri și
obiective și care prezintă o caracteristică de unicitate. Donald Getz, un specialist în studiul
evenimentelor spune că „evenimentele organizate sunt evenimente live, special organizate cu
un scop anume și pentru a obține rezultate specifice, inclusiv cele raportate la domeniul
afacerilor, economiei, culturii, societății sau mediului. Organizarea evenimentelor implică
crearea unui design și implementare a unor teme, aranjamente, consumabile, servicii și

1 Getz, Donald, Page, Stephen, Event Studies – Theory, research and poli cy for planned events , Editur a
Routlegde, New York, 2016, p . 37

8
programe care sugerează, facilitează sau constrâng experiențe pentru participanți, invitați,
spectatori și alte publicuri”2.
Revenind la conceptul de organizare de evenimente sportive putem reaminti ce a m
evidențiat încă de la început și anume, faptul că acestea își au originea în Grecia antică, China
sau Egipt. Istoria sportului ne arată că printre primele evenimente organizate în acest domeniu
au avut loc în Grecia antică și vom exemplifica evoluția ace stora prin prisma unui eveniment
organizat până în zilele noastre, Jocurile Olimpice, care ne prezintă modul cum s -a dezvoltat
sportul până în prezent. Jocurile antice care aveau loc în Olympia, Grecia au făcut parte la
început (secolul IX/X) dintr -un fest ival cu întindere mai largă, care era organizat în cinstea lui
Zeus, în mitologia grecească, tatăl zeilor Greciei. Jocurile Olimpice moderne datează încă din
anul 1896 și au fost organizate până în prezent odată la patru ani, însă acestea au fost
împărțite în două mari categorii după primele șase evenimente: Jocurile Olimpice de Vară și
de Iarnă. Evoluția Jocurilor Olimpice a avut loc gradual, iar de la un eveniment la altul s -au
introdus noi sporturi ajungând la ultima ediție, cea din 2016, la 28 de sportu ri diferite.
Astfel, putem evidenția faptul că evoluția sporturilor de -a lungul timpului au oferit o
importanță deosebită evenimentelor sportive, care au ajuns să joace un rol semnificativ în
dezvoltarea societății în ansamblul ei și ajuns să formeze o a devărată industrie în acest
domeniu, plecând doar de la mici sporturi individuale. Un exemplu relevant în argumentarea
acestei afirmații este dată de sportul numit baschet, a cărui evoluție a pornit în anul 1891, la
New England School of Christian Workers, unde James Naismith a dezvoltat cele 13 reguli
originale ale baschetului. Acesta a fost dezvoltat inițial ca un sport de recreație în cadrul
acestei școli, pentru muncitori, însă a ajuns în zilele noastre să fie jucat de peste 300 de
milioane de jucători și organizat în mari evenimente în toată lumea.
Se poate evidenția faptul că aceste sporturi individuale inițial au reușit să se dezvolte
atât de mult astfel încât să aibă un impact major asupra societății și asupra oamenilor care
trăiesc în aceasta, dat orită faptului că au ajuns să formeze o mega -industrie și evenimentele
organizate să atragă oameni din toată lumea către sportul care le trezește un anume interes.
Amploarea la care a ajuns această industrie face din ce în ce mai greu realizarea unei anali ze
amănunțite a acesteia din cauza impactului pe care îl are în diferite domenii de activitate și
face mai dificilă alegerea sectoarelor care au ajutat la dezvoltarea organizării evenimentelor
sportive. De exemplu, la nivel economic putem spune că se inves tește masiv în evenimentele

2 Ibidem, p . 40

9
sportive, în prezent cifrele cotei de sponsorizare crescând treptat de la an la an pentru a face
sportul din ce în ce mai atrăgător pentru fanii din toată lumea. În același timp, se poate
evidenția faptul că sumele care se scot la rândul lor din organizarea diferitelor evenimente
sportive se pot măsura în procente care cresc în fiecare an, datorită interesului manifestat de
aceste sporturi.
Industria evenimentelor sportive ia amploare și la nivel politic, unde se prezintă o
legătură relativ puternică între domeniul politicii și organizarea evenimentelor sportive.
„Chiar dacă intervenția politică în organizarea evenimentelor sportive este puțin diferită față
de alte domenii, aceasta joacă un rol destul de important în organizarea lor și influențează și
cele mai mari evenimente, de exemplu, prin numeroasele reguli care sunt implementate de
aceștia, precum respectarea normelor de sănătate, securitate, realizarea rapoartelor fiscale,
obținerea diferitelor licențe de funcționare, ceea ce crează o relație de bază între organismele
de organizare și instituțiile politice”3.
De asemenea, domeniul tehnologic a avut un rol major în dezvoltarea industriei
evenimentelor sportive și un impact semnificativ în evoluția organizării lor de -a lung ul
timpului. Așteptările și cerințele consumatorilor, a mass -media, a organismelor de conducere
au dus la utilizarea crescută a unor tehnologii diferite și la apariția unor inovații în domeniul
sportiv. De exemplu, în mediul fotbalistic s -a ajuns la un niv el de utilizare a tehnologiei foarte
ridicat, printre primii pași realizați fiind crearea unei mingi mai ușoare și mai bune pentru a
face jocul mai distractiv și mai atrăgător pentru fani, care urmau să vadă mai multe goluri și
faze frumoase pe terenul de joc. În mod indirect, tehnologia a reușit să dezvolte evenimentele
sportive prin crearea unor servicii în favoare consumatorilor, care la rândul lor începeau să
aibă un interes sporit pentru aceste sporturi. Aici putem evidenția mai multe astfel de inovați i,
precum implementarea serviciului de call centre, care a făcut mai ușoară și mai rapidă
achiziția de bilete pentru evenimente, fără a mai aștepta la rând ore în șir; dezvoltarea
tehnologică a echipamentului de transmisie în direct a evenimentelor sportiv e, care a dus la
îmbunătățirea calității video și audio a transmiterii; sau construirea unor plasme foarte mari
care au îmbunătățit transmiterea în reluare a fazelor și derularea lor detaliată.
Astfel, crearea unei legături directe a evenimentelor sportiv e cu alte domenii de
activitate importante în societate au dus la dezvoltarea continuă a industriei sportive, ajungând

3 Masteman, Guy, Strategic sports event management – An international approach , Editura Els evier, United
Kingdom, 2004, p . 12

10
până la nivelul în care se află în prezent. Conceptual vorbind, dimensiunea industriei este una
de întindere foarte largă și evenimentele sportive sunt organizate în întreaga lume pentru
bărbați și femei care concurează în diferite sporturi, luând aici în considerare și sporturile
individuale, cât și cele colective. De asemenea, formatul evenimentelor sportive poate să
difere de la o țară l a alta, de la un continent la altul sau de la un eveniment sportiv la un altul,
indiferent că vorbim aici de sporturi pentru amatori sau cele pentru profesioniști. Din acest
motiv, organizarea acestor evenimente este un proces extrem de complex și sunt rea lizate de
către organe în măsură să facă aceste lucruri la nivel profesional, iar printre părțile implicate
în acest proces putem enumera consumatorii, sponsorii, produsele, organizatorii, participanții,
etc.
Ajungând atât de bine dezvoltată și bine pusă la punct, industria evenimentelor
sportive a reușit, de -a lungul timpului, să producă un impact major asupra mediului în care
este organizată. Deși impactul despre care vorbim poate fi atât pozitiv, cât și negativ, se poate
menționa faptul că printr -o pla nificare eficientă a unor astfel de evenimente se încearcă
minimizarea unui eventual impact negativ și în același timp să maximizeze și să obțină o serie
de rezultate pozitive strategice și de lungă durată. Impactul pe care îl produc evenimentele
sportive se mai numește și moștenire, adică ceea ce reușesc evenimentele să lase în urma lor
după organizarea și desfășurarea acestora, iar pentru a avea un succes măsurabil acestea
trebuie să aibă la baza lor o strategie pe termen lung, eficientă, care să construi ască un plan
concret al evenimentului.
Pe lângă impactul pe termen lung, putem aduce în discuție impactul pe termen mediu,
care apare imediat după încheierea evenimentului respectiv și impactul pe termen scurt, care
se deosebește ce cele prezentate anteri or prin faptul că el apare în timpul desfășurării
evenimentului. Dintre cele trei menționate, impactul pe termen lung este cel care se întinde pe
mai multe domenii și care este cel mai bine analizat în timpul creării strategiei de planificare.
Un specialis t în domeniul organizării evenimentelor sportive, Spilling, (2000), realizează o
listă cu principalele potențiale impacturi pe care poate să le aibă un astfel de eveniment, iar
„acestea se împart în patru mari categorii: sporirea conștientizării la nivel i nternațional,
creșterea activității economice, dezvoltarea facilităților și infrastructurii și creșterea
oportunităților sociale și culturale”4. De asemenea, referindu -ne tot la impactul pe termen
lung, în anul 2002, Allen spune că organizarea evenimentelo r sportive au un impact major

4 Ibidem, p . 68

11
asupra domeniilor sociale și culturale, domeniul fizicii și a mediului, domeniul politic și cel al
economiei și turismului. Indiferent de modul cum sunt grupate, ideea generală este aceea că
evenimentele sportive au un impact major în societate, iar beneficiile pe care le aduce, atât
evenimentele de mare amploare, cât și cele mai puțin dezvoltate, sunt mai mult pozitive, decât
negative.
Vom discuta în continuare despre impactul organizării evenimentelor sportive asupra
diferi telor domenii de activitate din societate, modul cum ajută la dezvoltarea acestora și
influența exercitată asupra lor. În cartea lui Guy Masterman, Strategic sports event
management, sunt evidențiate mai multe domenii de interes asupra cărora evenimentele
sportive exercită un impact major și produc rezultate pozitive pe termen lung. Aici vorbim în
primul rând de regenerarea terenurilor destinate evenimentelor sportive, iar diferiți specialiști
în domeniu evidențiază capacitatea acestor evenimente de a crea ceea ce se numește moștenire
fizică, adică facilitățile care se construiesc pentru a organiza aceste evenimente. Astfel, un
eveniment care necesită construirea și utilizarea unui teren care în alt mod n -ar fi putut fi
folosit, aduce beneficii pentru mediul social, cultural și chiar economic. De asemenea, țările și
orașele care au licitat pentru organizarea unor evenimente sportive de mare amploare au
realizat planuri de construire a noi facilități destinate organizării, care vor putea fi utilizate și
pe vii tor.
Referitor la facilitățile și serviciile disponibile în cazul unor evenimente majore, putem
aduce în prim plan un exemplu concret care să ne facă să înțelegem importanța acestora și
anume, construirea sau renovarea unor clădiri sau spații special ame najate pentru susținerea
evenimentelor sportive. Ele sunt considerate moșteniri pe termen lung, iar la momentul
investiției care este făcută în vederea utilizării acestora, autoritățile competente trebuie să ia în
considerare beneficiile pe care le aduce p e viitor și nu doar cele de moment, din timpul
evenimentului. Așadar, pentru a avea un impact pozitiv, strategia de planificare a eventualelor
schimbări sau construcții pentru susținerea unui eveniment trebuie să aibă în vedere în
prealabil utilizările ult erioare a facilităților sau serviciilor realizate. De aceea, procesul de
planificare este unul extrem de complex și se bazează pe gândirea strategică încă din etapele
conceperii evenimentului pentru a avea rezultate pozitive pe termen lung.
Organizarea u nui eveniment sportiv poate avea un impact major în domeniul social și
aici vorbim despre regenerarea socială, adică diferite activități sociale apărute și implementate
imediat după finalul unui eveniment sportiv. Am adus în discuție regenerarea terenurilo r,

12
construirea unor facilități, producerea unor servicii noi, însă menționând de domeniul social
putem evidenția oportunitățile de angajare atât înainte de eveniment, cât și în timpul și după
finalizarea acestuia. Evenimentele sportive majore produc locuri de muncă pe termen lung în
orașele în care acestea sunt organizate, în primul rând prin atragerea și organizarea de noi
evenimente pe viitor, cât și întreținerea și dezvoltarea facilităților existente.
Pe lângă regenerarea socială, marile evenimente spo rtive au un impact și asupra
dezvoltării domeniului politic. Aici putem evidenția în primul rând implicarea politică în
organizarea evenimentelor sportive, care odată cu trecerea timpului a început să se
îmbunătățească și să prezinte influențe pozitive asu pra mediului politic. Frecventarea de către
entitățile politice a unor evenimente sportive majore pot ajuta la dezvoltarea unei imagini
pozitive a politicianului și le poate aduce o expunere mult mai mare în fața publicului lor
țintă. În anul 1997, un spec ialist în domeniul organizării evenimentelor sportive, Hall, a spus
că „impactul în mediul politic este perceput ca fiind benefic atât la nivel micro, cât și macro,
și în ciuda unor eventuale rezultate negative care pot apărea în urma unui eveniment, de ce le
mai dese ori politicienii și instituțiile guvernamentale le văd ca fiind mai mult pozitive
datorită capacității lor de a promova o imagine bună a acestora”5.
Industria care s -a format ca urmare a evoluției evenimentelor sportive reușește să aibă
un imp act pozitiv și asupra mediului cultural al societății, care astfel aduce beneficii asupra
consumatorilor sau simplilor cetățeni ai orașului. „Beneficiile pe termen lung sunt greu de
măsurat cu exactitate, însă importanța efectelor ne arată, de exemplu, fap tul că un oraș care
încearcă să atragă turiști în mod constant reușește să facă acest lucru prin organizarea acestor
evenimente sportive”6. În acest caz cultura este reprezentată prin intermediul mai multor
forme, nu doar una singură, iar aici menționăm „b eneficiile aduse asupra culturii ca fiind de
două feluri: cele tangibile, vorbind aici de infrastructură, facilitățile turistice, etc. și cele
intangibile precum sporturile care fac istorie, ritualuri, profilele naționale și dezvoltarea din
punct de vedere politic”6.
Un alt domeniu în care evenimentele sportive au un impact major este legat de
dezvoltarea sporturilor și la fel ca în cazul mediului cultural sunt foarte greu de măsurat
beneficiile pe care le aduce. Însă, în acest domeniu se poate explica mai ușor cu se d ezvoltă
sportul prin exemplul Jocurilor Olimpice, care la fiecare organizare pot introduce sporturi noi,

5 Ibidem, p . 75
6 Ibidem, p. 77

13
aduce concurenți noi și le pot implementa la nivel internațional, dând evenimentelor sportive
o altă dimensiune, mult mai evoluată decât până în prezen t. Astfel, putem spune că orice
eveniment sportiv care oferă noi oportunități de participare, atât la nivel de amatori, cât și la
nivel profesional, ajută la dezvoltarea unu sport anume din punct de vedere individual și îi
conturează o imagine pozitivă pen tru viitor.
Industria evenimentelor sportive au o influență majoră și în ceea ce presupune
dezvoltarea mediului, iar aici evenimentele pot fi o parte cheie a procesului operațional care
are ca sursă de interes mediul înconjurător. Cel mai ușor de înțeles impactul pozitiv pe care îl
au evenimentele sportive asupra mediului înconjurător este prin exemplul Jocurilor Olimpice
care au avut loc în anul 2004, în Grecia, la Atena, unde oficialitățile și -au propus să lase în
urma evenimentelor un mediu mai curat și mai bine îngrijit, iar pentru acest lucru au pus la
punct un program prin care au avut loc noi plantări, s -au construit clădiri cu materiale care nu
afectează mediul înconjurător și au îmbunătățit calitatea curățeniei.
Nu în ultimul rând, vom explica pe scurt impactul organizării evenimentelor sportive
în două dintre cele mai importante domenii de activitate dintr -o societate și vorbim aici de
domeniul economic și de cel turistic. La nivel economic, impactul evenimentelor este luat
foarte în serios și analizat amănunțit încă dinainte organizării evenimentelor și până după
finalizarea acestora, tocmai pentru a calcula foarte bine investițiile făcute și a justifica
rezultatele ulterioare. În acest caz impactul poate fi atât negativ, care ar putea fi îndel ungat și
costisitor pentru autoritățile locale, dar și pozitiv, aducând beneficii și venituri importante la
bugetul local. Tocmai de aceea, procesul organizațional este unul complex atunci când vine
de domeniul economic, iar calculele făcute sunt amănunți te și detaliate până la ultimul punct
important.
Ajungem în cele din urmă la unul dintre cele mai importante domenii și, de asemenea,
cel mai actual, și anume, turismul. Turismul legat de evenimentele sportive este un aspect
cheie pentru dezvoltarea econ omică și este văzut ca un catalizator nu doar pentru
evenimentele în sine, ci pentru întreg spațiul în care au loc acestea. Evenimentele sportive
majore pot construi în mod indirect profile pozitive pentru orașele care le susțin, iar dacă mai
sunt și telev izate acestea reușesc să atragă turiști și după finalizarea evenimentelor. Totul este
construit într -un plan bine detaliat, realizat și gândit începând cu etapele preliminare
organizării evenimentelor și finalizate cu etapele post eveniment.

14
I.2. Tipuri de evenimente sportive

Evenimentele sportive fac parte dintr -un grup mai larg de evenimente speciale care
sunt organizate cu diferite ocazii și sunt împărțite la rândul lor în mai multe tipuri de
evenimente. Evenimentele speciale sunt acele evenimente or ganizate cu un scop bine definit
și se împart în patru mari categorii: evenimente culturale (ceremoniale, artistice, sacre, etc.),
evenimente personale (zile de naștere, nunți, aniversări), evenimente organizaționale
(comerciale, politice, caritabile) și e venimentele de relaxare (sportive, recreaționale, etc.).
Astfel, evenimentele sportive fac parte din tipul de evenimente de relaxare care se adrează
consumatorilor în timpul lor liber și le trezește o stare de bine atunci când participă la acestea.
În fiecare an au loc mari evenimente sportive în toată lumea, iar acestea se deosebesc
între ele și se caracterizează prin formatul și structura pe care o propune fiecare în parte și prin
instituțiile care le organizează. Acestea pot fi organizate de către mai multe tipuri de instituții
printre care putem enumera: autoritățile și instituțiile guvernamentale locale, instituții
sportive, organizatorii de competiții sportive, organizații corporative, organizații caritabile sau
instituții și organizații educaționale . Indiferent de instituțiile care le organizează sau de
dimensiunea acestora și excluzând categoria în care sunt distribuite, fie că sunt sporturi locale,
regionale, naționale sau internaționale, putem evidenția faptul că toate sunt organizate după o
bază a formatelor competiționale clasice. Aceste formate sau tipuri diferite de evenimente s –
au dezvoltate de -a lungul timpului și au ajuns la stadiul de astăzi datorită influențelor
economice, intereselor consumatorilor sau așteptările celor din media și a tel eviziunilor care
transmit în direct aceste evenimente.
În continuare vom exemplifica fiecare tip de eveniment sportiv și formatul aferent
acestuia, iar aici vorbim despre un studiu de caz realizat de către specialistul în disciplina
organizării eveniment elor sportive, Guy Masterman, în cartea sa, Strategic sports event
management, care prezintă următoarele tipuri de evenimente: turnee knockout, competiții sub
forma unei ligi, round robin, challenge tables, group stages, tours, pre -qualifications stages,
stroke play și combination formats.
Turneele knockout sunt acele competiții în care participanții se înscriu până la o
anumită dată și sunt acceptați în funcție de valoare lor individuală. Aceste tipuri de turnee
sunt organizate și jucate prin modelul tra gerii la sorți, în care fiecare participant este selectat
întâmplător și va juca împotriva altui participant la o anumită dată și pe un teren stabilit în

15
prealabil. Participanții vor juca între ei în funcție de selecția care se face, astfel încât să ajungă
în etapele finale ale turneului, unde vor rămâne cele mai bune două echipe și se va decide în
urma competiției un câștigător. În cazul acestui tip de turneu putem aduce drept exemplu
pentru a argumenta afirmațiile făcute, turneele de tenis, unde fiecare p articipant joacă
împotriva unui adversar și prin eliminarea acestuia va reuși să ajungă etapele finale ale
turneului. Ceea ce este interesant la acest tip de turneu și care atrage interesul consumatorilor
și a instituțiilor media este faptul că cei mai bun i jucători au șansa de a rămâne în turneu până
la final și eventual să câștige competiția, dar și faptul că niciun meci nu se poate termina la
egalitate. Acest lucru este necesar deoarece unul dintre participanți trebuie să acceadă în
etapele superioare al e competiției, motiv pentru care acele eveniment sunt rejucate sau în
cazul evenimentelor fotbalistice se joacă un perioadă de timp suplimentară, în care unul dintre
participanți trebuie să câștige calificarea.
Compețitiile sub formă de ligă sunt mai dif erite de turneele knockout și sunt utilizate
în general pentru evenimentele sportive de lungă durată și propune competiția unui participant
împotriva fiecărui membru al ligii respective, cel puțin odată pe parcursul evenimentului.
Ulterior, fiecare partici pant este plasat automat pe un loc în acea ligă, în funcție de punctele
strânse în jocurile împotriva adversarilor săi, fie că este victorie, înfrângere sau egal. La final
câștigătorul este cel care a acumulat cele mai multe puncte, a câștigat cele mai mul te meciuri,
etc.
În continuare vom vorbi despre acele competiții de tip „round -robin”, „în care fiecare
participant joacă cu ceilalți participanți în meciuri individuale și sunt folosite productiv în
combinații”7. Puțin diferite de aceste competiții „ro und-robin” sunt cele organizate în tablouri
și se prezintă sub forma unor etape de lungă durată. Acestea sunt utilizate cel mai des în cazul
evenimentelor pe termen lung sau mediu și se aplică frecvent în sporturi precum tenis,
racquetball, squash sau badm inton. În acest caz, participanții sunt plasați într -un tabel sau o
listă, în funcție de valoarea fiecăruia, iar fiecare dintre ei poate provoca la un meci un alt
concurent care se află pe o poziție superioară. În cazul unei victorii echipa mai slabă urcă în
clasament, iar în cazul unei înfrângeri clasamentul rămâne la forma inițială.
Competițiile sub formă de grupe (group stages) sunt organizate ca niște mini -ligi, care
fac parte din cadrul unui eveniment mai mare, iar participanții sunt plasați în număr mic, dar
egal, în aceste grupe. În timpul grupelor, participanții vor concura între ei în meciuri sub

7 Ibidem, p . 19

16
forma „round -robin”, iar câștigătorii grupelor vor avansa în etapele superioare ale competiției
și vor juca în continuare într -un tip diferit de evenimen t sportiv, de obicei acela este sub forma
turneelor knockout.
Următorul tip de eveniment sportiv organizat este cel sub forma unui turneu/tur
(tours), în care au loc o serie de evenimente mai mici și la final câștigătorul va fi ales în urma
unui tur de campionat. Aici putem exemplifica tipul de eveniment prin competiția de tenis
ATP Tour, în care cei mai buni opt jucători de tenis dintr -un an sunt aleși în urma jocurilor și
competițiilor câștigate și vor juca într -un turneu final pentru a vedea care dint re aceștia este
cel mai bun la momentul acela.
Un tip de eveniment organizat pentru a propune participanți pentru unul dintre
evenimentele sportive majore categorisite mai sus este turul/turneul de calificare (pre –
qualification stages), în care participa nții joacă între ei, în diferite etape eliminatorii, pentru a
accede la rândul lor la evenimentul major organizat. În acest caz, putem exemplifica rundele
de calificare la turneul final al Campionatului European de fotbal, în care țările participante
joacă între ele pentru a obține un loc în competiția finală.
Ultimele două tipuri de evenimente prezentate în cartea lui Guy Masterman sunt
„stroke play”8 și „combination formats”8, primul fiind cel mai utilizat în cazul competițiilor
de golf, iar cel de -al doilea exemplifică acele evenimente sportive majore care sunt organizate
prin intermediul mai multor formate competiționale (group stages + knockout). Dacă cel de -al
doilea nu mai are nevoie de explicații, primul tip de eveniment este utilizat cel mai adese a în
golf sau la competițiile de bowling, unde participanții trebuie să folosească cât mai puține
încercări și să nimerească cât mai multe lovituri.

I.3. Factori care afectează organizarea evenimentelor sportive

Pentru a înțelege mai bine care sunt factorii care afectează organizarea evenimentelor
sportive trebuie să explicăm la nivel general cum sunt organizate aceste tipuri de evenimente
și cine le organizează. Organizarea evenimentelor a devenit o disciplină st udiată de către
specialiști în domeniu în ultimele decenii, iar în prezent putem să o studiem atât la nivel
teoretic, cât și practic. Deși bazele disciplinei sunt date de practicile utilizate de către

8 Ibidem, p . 21

17
instituțiile guvernatoare care au organizat până în pre zent evenimentele, mulți autori au reușit
să pună la punct detalii teoretice care sunt studiate la momentul acesta în țări precum
Australia, Statele Unite ale Americii sau Marea Britanie. Toate aceste baze teoretice au ajutat
la dezvoltarea disciplinei în primul rând prin calificarea unor specialiști în organizare de
evenimente, care la rândul lor au pus în practică aceste teorii și au reușit să dezvolte această
industrie până la ceea ce vedem în prezent, când urmărim în detaliu un eveniment sportiv.
Moti vul pentru care s -a format o întreagă industrie a organizării evenimentelor
sportive și pentru care s -au implementat calificări în vederea obținerii unei specializări în
domeniu este reprezentat de interesul major pe care îl arată în rândul consumatorilor și de
atracția pe care o produce în rândul societății. Totul trebuie foarte bine organizat și
implementat complet până la ultimul detaliu, iar acest lucru este un proces care trebuie învățat
atât la nivel teoretic, cât și practic. De aceea, în prezent vorb im despre foarte multe
componente ale industriei, începând cu organizatori, participanți, sponsori, furnizori,
spectatori, consumatori, etc. care împreună fac posibila evoluția evenimentelor sportive la o
scară mult mai largă și mai complexă.
Conceptul o rganizării evenimentelor are o importanță istorică majoră, însă în literatura
de specialitate ea apare relativ târziu, atât din perspectiva teoretică, cât și educațională și este
în continuare în proces de dezvoltare. Atunci când vorbim despre evenimentele sportive
trebuie să evidențiem legătura dintre organizarea acestora și factorii care o influențează, atât
la nivel de proces, cât și la nivel de prezență a consumatorilor finali/publicurilor.
Evenimentele sportive sunt organizate astfel încât să atragă și să mărească interesul
consumatorilor pentru sporturile care îi atrag, motiv pentru care planul, strategiile și
obiectivele organizării acestora trebuie să fie bine puse la punct.
Vom prezenta pentru început câteva cercetări mai generaliste realizate în domeniul
organizării evenimentelor sportive cu privire la factorii care le influențează și care au un
impact pozitiv sau negativ asupra prezenței consumatorilor finali la evenimente, iar apoi vom
detalia mai pe larg unul dintre cele mai importante studii r ealizate în primii ani ai dezvoltării
literaturii de specialitate în domeniul sportiv.
Hal Hansen și Roger Gauthier evidențiază în lucrarea lor, Journal of Sport
Management, primele studii cu privire la factorii care influențează evenimentele sportive și
prezența consumatorilor finali, iar aici ne prezintă cercetarea făcută în anul 1977, de către
Fillingham, care spune că printre cei mai importanți factori se numără: o strânsă rivalitate

18
între echipele concurente, performanțe excepționale ale atleților, pr ezența unor atleți de top la
evenimente, accesibilitate la facilitățile pe care le oferă evenimentele sportive, calendarul
evenimentului, factorul geografic și meteorologic, etnicitatea jucătorilor și proximitatea
facilităților care sunt la dispoziția popu lației.
De asemenea, putem distinge în continuare două categorii de studii, studiile funcției de
producție și studiile la cerere, fiecare având în componența lor factori care influențează
organizarea evenimentelor sportive și prezența consumatorilor la e veniment. În ceea ce
privește studiile funcției de producție putem spune că acestea se axează pe factorul de
performanță a jucătorilor și a echipelor care participă la evenimentele sportive.
În ceea ce privește studiile funcției de producție, putem evide nția faptul că acestea se
axează pe factorii de performanță ai jucătorilor și ale echipei. Greenstein și Marcum au
analizat acest proces în anul 1981, în cadrul Campionatului Național de Baseball și au ajuns la
concluzia că aproximativ 25% dintre motivele pentru care consumatorii vin la meciurile
echipei au reprezentat performanța echipei și raportul victorii -înfrângeri de -a lungul
sezonului. Pe lânge studiul prezentat mai sus, putem deosebi faptul că cercetările care se fac
în legătură cu efectele performa nței asupra gradului de interes al consumatorilor evidențiază
mai mulți factori externi precum: performanța jucătorilor, influența și munca departamentului
de manangement și efectele departamentului de management asupra moralului și
antrenamentelor.
Pe de altă parte, studiile la cerere (demand studies) se axează pe motivele pentru care
consumatorii au un interes mai mare față de meciuri. În acest caz, consumatorii sunt
influențați de factorul de diferențiere care apare la o echipă, iar aici putem vorbi de faptul că
jucătorii unei echipe dețin calități mai bune decât ale adversarilor, ceea ce îi face mai
atrăgători decât ceilalți. De aceea, ligile profesioniste de sport își declară produsul lor ca fiind
cel mai bun, tocmai pentru a atrage consumatori care su nt dispuși să achiziționeze bilete
pentru a participa la eveniment, știind că aceștia se asociază foarte mult cu echipa care are
cele mai mari șanse de câștig.
În continuarea lucrării aducem în prim plan o altă cercetare și poate cea mai
importantă, făcut ă în anul 1983, când Schofield a realizat unul dintre cele mai importante
studii cu privire la factorii care influentează organizarea evenimentelor sportive și interesul
consumatorilor, iar concluzia la care a ajuns aduce în prim plan patru categorii de fa ctori
exponențiali: economic, demografic, atractivitatea sportului și preferințele consumatorilor.

19
Astfel, în literatura de specialitate factorul economic se pliază pe următoarele subcategorii:
prețul biletelor pentru intrarea la eveniment, formele de ente rtaiment de subtituție, efectele
televiziunii și efectele de atracție față de alte alte evenimente sportive care au loc în zona
respectivă.
La nivel sociodemografic, studiile aduc în prim plan numărul cetățenilor care locuiesc
în zonă, grupurile etnice și zona geografică în care au loc evenimentele. Aici putem spune că
dimensiunea populației și zona geografică sunt factori pozitivi care influențează evenimentele
sportive, organizarea lor fiind realizată în zone bine alese în funcție de acești factori, însă
prezența grupurilor etnice pot avea un impact negativ asupra nivelului de prezență la aceste
evenimente.
La nivelul atracției față de un anumit sport sau un eveniment sportiv organizat într -un
anume loc, putem evidenția prezența unui număr mai mare de f actori care influențează
organizarea și prezența consumatorilor la eveniment, însă diferența față de celelalte categorii
este faptul că această influență este de cele mai multe ori pozitivă. Factorii care aparțin acestei
categorii sunt legați evenimentele speciale și promoții, jucători de top din sportul respectiv,
echipe de top care aspiră la câștigarea evenimentului și aproprierea față de evenimentul
sportiv organizat.
În cea de -a patra categorie analizată de Schofield, cea a preferințelor consumatorilo r
ține exclusiv de programarea și calendarul jocurilor evenimentului, acomodarea fanilor la
evenimentul organizat și alte dorințe ale fanilor care prezintă interes pentru un sport anume.
De cele mai multe ori, „evenimentele trebuie să fie organizate astfel încât să se plieze și pe
timpul liber al consumatorilor finali, de exemplu, acele evenimente care au loc în weekend
sau care se joacă pe final de campionat duc la creșterea interesului față de eveniment, cele
care se joacă la ora amiezii scad prezența la meci, iar la altele își fac apariția doar
consumatorii obișnuiți, interesați de echipa pe care o susțin”9.

9 Hansen, Hal, Gauthier, Roger, Factors affecting attendance at professional sport events , University of Ottawa,
1989, p . 18

20
I.4. Impactul organizării evenimentelor sportive asupra turismului

Domeniul organizării evenimentelor s -a dezvoltat foarte mult în ultimele decenii, iar
unul dintre domeniile profesionale în care a consemnat o creștere majoră este cel al
turismului, iar turiștii contituie unul dintre cele mai importante părți ale publicul ui țintă căruia
se adresează un eveniment, fiind unul dintre factorii cheie ale succesului acestora. De
asemenea, evenimentele joacă un rol important pe mai multe fronturi atunci când vorbim de
organizarea lor, precum dezvoltarea comunității, „renovarea” o rașelor, dezvoltarea culturală,
crearea identității naționale, etc. Astfel, rolul acestora în domeniul turismului și impactul lor
asupra comunității și structurii destinațiilor a dus la evoluția conceptului de organizare a
evenimentelor ajungând stadiul de domeniu de specialitate, numit și turismul evenimentelor.
Înainte de a vorbi despre conceptul „turismul evenimentelor”, trebuie să analizăm
etapele evoluției acestuia, iar pentru acest lucru putem evidenția două perspective care au stat
la baza dezvoltă rii conceptului: perspectiva evenimentelor, vorbind aici de ceea ce reprezintă
sectorul evenimentelor organizate și cum este definit acesta și perspectiva turismului, în care
prezentăm interrelaționarea dintre evenimente și domeniul turismului, precum și n ivelul la
care s -a ajuns până în prezent.
În ceea ce privește perspectiva evenimentelor, putem spune că evenimentele
organizate sunt un fenomen spațial -temporal și fiecare dintre ele este unic, datorită
interacțiunii dintre aranjamente, oameni, sistemul m anagerial, design -ul și programul
acestora. Una dintre cele mai importante atracții atunci când vorbim despre evenimentele
organizate este reprezentată de trăsătura de unicitate, evenimentele nu sunt niciodată la fel,
tocmai de aceea trebuie să fii acolo p entru a avea o experiență curată și pentru că este o
oportunitate în sine pentru consumator. De asemenea, evenimentele organizate sunt create cu
un scop anume și ele diferă de la un domeniu la altul, motiv pentru care putem deosebi
evenimentele organizate astfel: evenimente culturale (festivaluri, comemorări, evenimente
religioase), evenimente politice (summituri, adunări politice, vizite VIP), evenimente de arte
și entertaiment (concerte, ceremonii de premiere), evenimente bussiness (întâlniri, convenții),
evenimente științifice și educative (conferințe, seminarii), evenimente sportive
(amatori/profesioniști) și evenimente private (nunți, petreceri, evenimente sociale).
Pe de altă parte, perspectiva turistică a fost adusă în discuție pentru prima dată în anul
1987, când Departamentul de Turism și Publicitate din Noua Zeelandă a spus că

21
„evenimentele turistice sunt foarte importante și un segment în continuă creștere în domeniul
turismului internațional”10. Chiar dacă înainte vorbeam despre evenimentele spec iale,
evenimente „hallmark”, mega -evenimente și tipuri de evenimente specifice, acum putem
vorbi despre evenimentele turistice ca fiind parte din toate tipurile de evenimente menționate
anterior, mai ales ca factor dezvoltator și de marketing. Insistând pe acești factori, putem
preciza faptul că evenimentele turistice pot fi analizate din două perpective, cea a cererii și a
furnizării. În ceea ce privește perspectiva cererii, atunci când se organizează evenimentele
turistice trebuie să fie luate în consider are mai multe lucruri, precum ce turiști vin la
evenimente și ce fac aceștia, cum promovează evenimentele imaginea destinației turistice,
cum lucrează la procesul de marketing și cum se asociază la nivel de brand cu destinațiile. În
partea furnizării putem spune că evenimentele turistice, prin intermediul dezvoltării
destinațiilor, a facilităților și prin promovarea evenimentelor, au rolul de a îndeplini mai multe
sarcini într -un mod indirect, precum atragerea turiștilor, servirea ca și catalizator pentru
dezvoltarea urbană și cea a infrastructurii, crearea unei imagini pozitive ale destinației și
contribuirea la un nivel general la realizarea unui proces de marketing, făcând acea destinație
un loc mai bun de trai, pentru muncă și pentru investiții.
Astfel , ca urmare a legăturii dintre perspectiva evenimentelor și perspectiva
turismului, putem vorbi în literatura de specialitate despre turismul provocat de evenimente
sau de evenimentele turistice. Pentru a face o scurtă analiză a evoluției acestui concept p utem
spune că s -a dezvoltat pentru prima dată la începutul anilor ’80, dup ă ce în anii ’60 și ’70 nu
s-a putut discuta despre acesta ca domeniu individual. Primele studii făcute pe acest subiect au
fost realizate de către Gartner și Holecek, în 1983, când s-a vorbit despre impactul economic
pe care l -a avut o expoziție anuală legată de turismul industrial și mai apoi în anul 1989, când
s-a evaluat impactul organizării unor festivaluri în Canada, la care au participat un număr
foarte mare de turiști. Mai apo i, anii ’90 au reprezentat un punct de reper în turismul
evenimentelor, prin publicarea primelor cărți în domeniu: Special Events: The art and science
of celebration (1990), Festivals, special events and tourism (1991) și Hallmark tourist events
(1992). Ju mătatea anilor ’90 și începutul anilor 2000 au însemnat instituționalizarea
organizării evenimentelor în mediul academic și dezvoltarea cercetării amănunțite a
turismului evenimentelor și a studiilor despre evenimente. S -a ajuns în prezent la nivelul în
care turismul evenimentelor este învățat în școli și este studiat ca domeniu individual, fiind

10 Getz, Donald, Event Tourism: Definition, evolution and research , publicat în Tourism Management, paginile
403-428, Ed. Elsevier, Alberta, Canada, Anul 2008, p . 403

22
programe, conferințe, întâlniri în care se vorbește despre acest domeniu și se prezintă noi
cercetări în domeniu.
Deși toate tipurile de evenimente organizate su nt potențial turistice, chiar și cele mai
mici nunți sau reuniuni, evenimentele mai mari (mega -evenimentele) domină literatura de
specialitate și sunt cele mai importante în studiile și cercetările făcute pe turismul
evenimentelor. Unul dintre cele mai cer cetate domenii sunt acelea legate de turismul sportiv,
deoarece printre cele mai atrăgătoare evenimente la care pot participa turiști sunt cele
sportive. Din acest motiv putem preciza faptul că e venimentele sportive reprezintă unul dintre
cele mai importan te domenii care stau la baza dezvoltării fenomenului turismului și un factor
de bază în ceea ce privește evoluția acestui domeniu. Rolul și impactul organizării
evenimentelor sportive asupra turismului au fost foarte bine documentate și cercetate și se
poate spune că au o importanță majoră atunci când vine vorba de competiția dintre destinațiile
turistice.
Pentru a argumenta și evidenția importanța oferită turismului evenimentelor putem
exemplifica unele cazuri despre care s -a scris de -a lungul timpul și anume: Sports Business
Market Research Inc. a evidențiat în anii ’80, ’90 că multe state din America „au pus un mare
accent pe sport, entertaiment și turism și le -au considerat surse de bază ale dezvoltării
orașelor”; precum și Gratton și Kokolakakis, care au spus că în Marea Britanie „evenimentele
sportive au devenit principala platformă pentru regenerarea e conomiei în marile orașe”11.
Luând toate acestea în considerare, putem evidenția în continuare impactul pe care
marile evenimente sportive îl au asupra turismului în diferite locații în care ele sunt organizate
și modul cum acestea ajută la dezvoltarea des tinațiilor respective. Organizarea marilor
evenimente sportive prezintă o influență pozitivă în domeniul turismului, atât pe termen lung,
cât și pe termen scurt, iar investițiile care se fac pentru crearea celor mai bune condiții de
organizare trebuie inte grate în planurile de dezvoltare pe termen lung ale economiei, tocmai
pentru a avea rezultate pozitive. În domeniul sportiv, putem evidenția faptul că evenimentele
internaționale organizate sunt cunoscute ca evenimente turistice tocmai pentru faptul că sun t
potențiale creatoare de impact de durată asupra călătoriilor internaționale făcute în regiunea în
care au loc. Aceste lucruri nu sunt general valabile, deoarece nu se poate demonstra faptul că
un eveniment care a avut succes într -o anumită regiune ar fi putut să înregistreze același
succes într -un cu totul alt loc și să aibă aceleași rezultate economice pozitive.

11 Ibidem, p . 411

23
Impactul pe care îl au evenimentele sportive pot fi de două feluri, interconectate între
ele, și anume: impactul pe termen scurt, care se refer ă la perioada din imediata apropriere a
evenimentului, cea din timpul desfășurării și cea de după finalul evenimentului și impactul pe
termenl lung, care în primul rând îl are în componență pe cel precizat anterior, însă începe cu
perioada în care se concu rează pentru organizarea evenimentului și un punct în viitor care nu
poate fi determinat exact după finalul acestuia. Se vorbește de perioada premergătoare
evenimentului, aproximativ cu aceeași importanță acordată ca celei lăsată moștenire de
organizarea a cestuia, pentru că activitățile de pregătire a evenimentului în sine poate genera
implementarea unor acțiuni care au impact asupra turismului. Astfel, atunci când vorbim de
organizarea evenimentelor și impactul acestora asupra turismului trebuie să ne rapo rtăm la trei
perioade mari de timp, cea pre -eveniment, cea a desfășurării evenimentelor și cea post –
eveniment, motiv pentru care vom vorbi în continuare despre schimbările care au loc în aceste
perioade și modul cum ele influențează turismul acelei destina ții.
În perioada pre -evenimente aducem în prim plan schimbările la nivel structural pe care
o regiune trebuie să le facă pentru a putea găzdui un evenimente sportiv de mare amploare, iar
aici evidențiem schimbările majore și minore ale infrastructurii. I nfrastructura poate fi foarte
diferită de la un oraș la altul, iar organizarea evenimentelor sportive aduce schimbări majore
la acest nivel, având un impact mare asupra dezvoltării urbane. Putem preciza încă de la
început faptul că unele orașe dispun de in frastructura necesară pentru organizarea
evenimentelor sportive majore, fiind nevoie de un nivel mic de investiții, în timp ce alte orașe
trebuie să investească în infrastructură mai mult decât ar fi făcut -o în mod normal. Tocmai din
acest motiv, cel mai i mportant lucru pe care trebuie să -l facă cei din conducerea orașelor
înainte de a investi în infrastructură este să analizeze dacă impactul unei eventuale organizări
a unui eveniment sportiv ar aduce rezultate pozitive și ar putea să ajute în mod sigur la
dezvoltarea regiunii.
Atunci când vorbim despre schimbările majore la nivelul infrastructurii trebuie să
avem în vedere faptul că orașele trebuie să îndeplinească patru funcții importante pentru a
putea organiza un eveniment: să poată face față cererilor de cazare (să poată adăposti lumea),
să creeze locuri de muncă, să asigure spații pentru recreație și să asigure transportul
vizitatorilor. Referitor la capacitatea de a adăposti vizitatorii, organizatorii trebuie să facă o
analiză clară a impactului pe ca re l-ar putea avea un evenimente sportiv major și să se asigure
că toți vizitatorii ar avea locuri de cazare și de odihnă, acest lucru aducând un beneficiu enorm
factorului de turism din acea zonă. În ceea ce privește spațiile de recreație și asigurarea

24
transportului, organizatorii trebuie să se asigure că eventualii consumatori ai evenimentelor
sportive ar avea cu ce să circule în zona orașului și ar avea locuri de vizitat, distrat, recreația
fiind cea mai importantă atunci când pleci într -o astfel de vaca nță. Nu în ultimul rând, atunci
când vorbim despre schimbări la nivelul infrastructurii și despre dezvoltarea orașului,
organizatorii trebuie să știe că au nevoie de oameni care să facă aceste lucruri, motiv pentru
care crearea locurilor de muncă sunt un f actor important în organizarea evenimentelor
sportive. Fără aceste lucruri, nu doar că nu ar putea organiza evenimentul în sine, dar nu ar
putea să facă față numărului mare de vizitatori care ar putea să vină în orașul respectiv, iar
atât investițiile, cât și dezvoltarea orașului ar avea de suferit.
De asemenea, atunci când se realizează planul de investiții pentru orașul în care se
organizează evenimentul sportiv trebuie avute în vedere trei elemente cheie pentru
dezvoltarea infrastructurii și anume: dacă planul de dezvoltare a orașului este creat individual
și indiferent de organizarea evenimentului; dacă infrastructura necesară pentru evenimentul
sportiv este se află deja în programul de dezvoltare a orașului și dacă infrastructura necesară
pentru evenim ent este sau nu inclusă în planul de dezvoltare a orașului pe termen lung.
Trebuie avute în vedere aceste trei aspecte esențiale în planul de dezvoltare a infrastructurii
pentru că de acesta depind investițiile care vor fi făcute, eventualele rezultate poz itive care vor
apărea și mai ales impactul pe care îl va avea asupra viitorului zonei respective.
Tot în cazul infrastructurii majore planul de dezvoltare a orașului trebuie să fie
împărțit pe trei planuri importante: structura primară (stadioane, săli po livalente, facilități
speciale – piscine, piste, saune, etc.), structura secundară (centre media, facilități pentru
antrenamente, parcuri, etc.) și structura terțiară (trafic aerian, terestrial, hoteluri, locații
turistice, etc.). Structura primară are în vedere doar organizarea în sine a evenimentului,
tocmai de aceea trebuie ca schimbările efectuate să fie analizate și implementate în funcție de
utilizarea lor post -eveniment (nu se poate construi un stadion de 80.000 de locuri într -un oraș
cu 300.000 de locuitori). Celelalte două structuri au în vedere elementele constitutive
organizării evenimentelor, cele care sunt necesare atât pentru a putea susține un eveniment
sportiv, cât și pentru structura turistică, pentru eventuali turiști care ar putea veni în zonă după
ce evenimentul sportiv se va sfârși.
Dacă schimbările majore la nivelul infrastructurii sunt destinate mai mult organizării
evenimentelor sportive, decât dezvoltarea orașului în sine, factorii minori care produc
schimbări în cadrul infrastructu rii au rolul de a ajuta la creșterea calității produselor și

25
serviciilor turistice, unde noi elemente sunt necesare pentru implementarea unor noi produse
turistice. Atunci când vorbim despre aceste schimbări trebuie să avem în vedere în primul
rând impactu l pe care îl au aceste evenimente asupra capitalului uman, iar aici putem
evidenția rezultatele pozitive care se obțin prin organizarea evenimentelor pozitive. De aceea,
putem preciza faptul că atunci când are loc un eveniment sportiv, organizatorii trebui e să știe
că „sunt cel puțin trei soluții pentru dezvoltarea capitalului uman si anume: aptitudinile și
cunoștințele pot fi îmbunătățite prin munca în favoare unor servicii industriale ale voluntarilor
(comitetul organizator lansează de obicei programe pen tru îmbunătățirea aptitudinilor într -un
anume domeniu, de exemplu în acest caz pot fi cursurile de conducător de taxi organizate de
către greci la Jocurile Olimpice de la Atena, 2004); cunoștințele și aptitudinile necesare pentru
a câștiga cât mai multe ev enimente ce pot fi organizate, pentru a atrage ulterior și alte tipuri
de evenimente, precum cele culturale; aptitudinile necesare pentru a asigura un mediu mai
sigur (voluntarii pot să -și dezvolte capacitatea de a detecta situații de urgență în programele
create de organizatori)”12.
De asemenea, tot la nivelul schimbărilor minore ale infrastructurii, putem împărți
planul de dezvoltare în două părți importante, motiv pentru care luăm în considerare factori
puternici de dezvoltare și factori slabi de dezvolt are. În cazul factorilor puternici de dezvoltare
a locației care organizează evenimentul sportiv scoatem în evidență „construcția de parcuri,
zone pentru plimbări, facilități pentru sport, asigurarea transportului public, îngrijirea
atracțiilor turistice”13, toate acestea fiind realizate în timpul pregătirii pentru eveniment. Pe de
altă parte, atunci când vorbim despre factori slabi de dezvoltare regională ne referim la
îmbunătățirea serviciilor oferite de către organizatorii evenimentului, ceea ce are un im pact și
în viitor, dezvoltând în același timp și industria turismului.
Trecând peste impactul pe care îl au evenimentele sportive la nivelul infrastructurii și
dezvoltării unui oraș sau a unei regiuni anume, putem evidenția în continuare impactul pe care
îl au acestea, și în același timp creșterea industriei turismului, asupra bunăstării economice.
Aici trebuie să ținem cont în primul rând de locația în care se va organiza evenimentul sportiv,
deoarece în zonele slab cotate și dezvoltate investiția trebuie să fie mai mare, iar în același
timp prețul produselor și serviciilor din zonă vor fi și ele mai mari, ceea ce ar afecta mai multe
sectoare ale economiei. De aici deducem faptul că, nivelul investițiilor care se fac trebuie să

12 Solberg, Harry Arne, Preuss, Holger, Major Sport Events and Long -Term Tourism Impacts , publicat în Journal
of Sport Management, paginile 215 -236, Ed. Juman Kinet ics, Anul 2007, p . 219
13 Ibidem, p . 220

26
se raporteze la nivelul econ omic al regiunii respective, pentru că dacă sunt prezente decalaje
mari între acestea, există riscul ca evenimentele sportive să nu aducă niciun benefiu și să nu
aibă un impact major asupra turismului.
Impactul asupra economiei poate fi analizat pe baza r aportului dintre cerere și ofertă,
scenariul care ne prezintă rezultate pozitive pe termen lung și un impact major al
evenimentelor sportive fiind cel în care localnicii, serviciile și produsele de la destinația
evenimentului să fie egale sau mai mari decâ t nivelul de cereri făcute de către vizitatori.
Aceștia nu trebuie să rămână niciodată în impas, iar toate cererile lor trebuie îndeplinite
tocmai pentru că acest lucru este în avantajul economiei și afacerilor din zonă, ei formându -și
în primul rând o ima gine bună pentru viitor și în al doilea rând dezvoltându -și afacerile,
indiferent că vorbim aici despre sectorul public sau cel privat. Dacă acest raport este bine pus
la punct, „impactul pe termen lung ar fi unul mai mult decât pozitiv, prima dată ieșind în prim
plan creșterea economică imediată, care ar trebui să depășească investițiile făcut, iar mai apoi
viitoare evenimente organizate sau eventuali turiști care au rămas impresionați de zona
respectivă”14.
De asemenea, unul dintre cele mai importante luc ruri care trebuie respectate atunci
când vine de bunăstarea economică a zonei este ca planurile de investiții și procesul
pregătirilor pentru eveniment să fie realizate și adoptate cu un grad mare de așteptări
realistice, atât pe termen scurt, cât și pe te rmen lung. Dacă nu se ia în considerare acest lucru,
rezultatul poate fi unul negativ, ceea ce ar putea duce diferite industri la faliment sau poate
avea efecte dăunătoare pentru unele servicii și produse pe termen lung. Lucrul acesta nu se
aplică în mod s pecial turismului evenimentelor, ci afectează industria turismului în general, de
aceea organizatorii de evenimente sunt din ce în ce mai mult implicați în procesul pregătirilor,
coordonându -și eforturile pentru a face față tuturor cererilor pe care le înt âmpină. Din acest
motiv, putem menționa faptul că un plan bine pus la punct și implementat corect ajută
evenimentele sportive să lase o amprentă pozitivă în zonele în care sunt organizate și să aibă
un impact major, mai ales pe termen lung.
Multe orașe fa c investiții substanțiale pentru a -și îmbunătăți infrastructura și să o
aducă la nivelul necesar pentru organizarea marilor evenimente sportive, tocmai pentru că
acestea aduc beneficii economice pentru zona respectivă și au un impact major asupra
turismulu i pe termen lung. Din acest motiv, se simte nevoia creării unui proces bine pus la

14 Ibidem, p . 224

27
punct de dezvoltare a orașelor pe termen lung, împreună cu îmbunătățirile aduse de către
structurile contruite care au legătură strictă cu evenimentul înainte de a licita pe ntru
organizarea evenimentului.
Pe lângă impactul pe care îl au evenimentele sportive asupra turismului, putem
evidenția impactul pe care îl au marile evenimente asupra turiștilor în sine și a vizitării lor a
zonei în care se organizează evenimentul. Aici putem face referire la faptul că în perioada
organizării evenimentelor numărul turiștilor cresc, indiferent că aceștia vin exclusiv pentru
eveniment sau se află într -o călătorie pe o perioadă de timp mai lungă, ei sunt văzuți ca fiind
contribuitori la dez voltarea turismului în zona respectivă. „S -a demonstrat faptul că, în medie,
evenimentele sportive de amploare ajută la dezvoltarea turismului și crește numărul de
vizitatori cu cel puțin 8% în același an. Aici putem evidenția și faptul că unii turiști pot fi
atrași exclusiv de organizarea unui eveniment sportiv, dar organizarea evenimentului poate
avea impact și asupra turiștilor care frecventează regiunea în mod constant, ei putând să
opteze pentru schimbarea datei de vizită a orașului pentru perioada în care are loc acel
eveniment”15. Tocmai din acest motiv, putem spune că organizarea evenimentelor au un
impact major asupra calendarului de vizite ale turiștilor într -o anumită zonă, care își
organizează timpul în funcție de mai mulți factori, unul dintre ac eștia fiind evenimentele
sportive.
Nu în ultimul rând putem spune că turismul este unul dintre domeniile care se află încă
într-o continuă dezvoltare, iar unul dintre factorii cei mai importanți care ajută la dezvoltarea
acestui domeniu și care are una di ntre cele mai perceptibile contribuții este reprezentat de
marile evenimente care sunt organizate într -o zonă anume, mai ales când vorbim de cele
sportive, cunoscut fiind numărul mare de consumatori ai acestora.
Evenimentele sportive au devenit o componen tă vitală a mixului de marketing realizat
pentru destinațiile turistice, iar acestea joacă două roluri importante în cazul acesta. Primul
dintre ele, despre care am vorbit în rândurile de mai sus, este acela de a atrage participanți și
spectatori la eveni mentele sportive, ceea ce ar însemna o creștere a numărului de vizitatori
care călătoresc în orașul organizator în timpul desfășurării evenimentului. Al doilea este
reprezentat de „atenția care o primesc evenimentele sportive prin intermediul publicității și
acoperirii mediatice, care la rândul ei contribuie semnificativ la crearea și expunerea imaginii

15 Fourie, Johan, Santana -Gallego, Mria, The impact of mega -events on tourist arrivals , Stellenbosch University,
2010, p . 9

28
orașului organizator, ceea ce duce ulterior la creșterea vizitelor turiștilor în alte perioade ale
anului, în care nu au loc evenimente de mare amploare”16. Expunerea de care are parte orașul
atunci când este promovat pe diferite canale mass -media, ca fiind organizatorul unui
evenimente sportiv major, ajută foarte mult la îmbunătățirea imaginii acesteia, având un
impact major asupra turismului din zona respect iv, ce poate fi considerat la fel de prielnic
precum beneficiile aduse de creșterea nivelului economic.
„Valoare oferită de acoperirea media a evenimentului sportiv este de cele mai multe
ori raportată la rezultatele economice care apar ca efectele ale or ganizării evenimentului. Se
obișnuiește realizarea unei estimări a succesului pe care un eveniment îl are în urma acoperirii
media, iar analiștii calculează numărul de pagini din publicațiile print, numărul de secunde de
difuzare video și costurile pentru publicitate pe aceste canale pentru a vedea dacă acesta se
raportează în mod egal la estimările rezultatelor economice obținute în urma impactului pe
care îl are un eveniment sportiv”17. Astfel, analizat la nivel general, putem spune că orice
formă de media are un efect asupra imaginii destinației, motiv pentru care putem evidenția că
are un efect și asupra intenției de a vizita. De asemenea, putem scoate în evidență faptul că
eficacitatea și capacitatea fiecărui eveniment și a organizatorilor acestuia de a crea o strategie
de marketing și un mix de comunicare eficient are un impact mai mare asupra destinației
respective. Studiile au arătat că efectele pe care le are acoperirea media a unui eveniment
sportiv asupra imaginii destinației pot fi analizate atât d in punct de vedere practic, cât și
teoretic.
Datorită capacității pe care o au evenimentele sportive și a oportunităților pe care le
oferă unui oraș sau unei regiuni prin atragerea de turiști în zonele respective, putem evidenția
faptul că turismul evenim entelor sportive se află într -o continuă dezvoltare și sunt o
componentă extrem de importantă și proeminentă din cadrul planurilor de dezvoltare
economică a destinațiilor respective. Evenimentele sportive nu se mai rezumă doar la a oferi
un spectacol consu matorilor și fanilor, ci ele au devenit o unealtă pentru dezvoltarea
economică, atât la nivel local, cât și la nivel regional. Ca o consecință, organizatorii de
evenimente se așteaptă să atragă cât mai mulți vizitatori posibili, tocmai pentru a maximiza
orice impact la nivel economic pe care îl poate avea un eveniment sportiv, și mai ales pentru a
crea o imagine bună a destinației turistice pentru a crea un impact pe termen lung în ceea ce

16 Chalip, Laurence, Green, Christine, Effects of Sport Event Media on Destination Ima ge and Intention to Visit ,
publicat în Jo urnal of Sport Management, , pp . 214 -234, Ed. Human Kine tics, oraș Texas, anul 2003, p . 215
17 Ibidem, p . 216

29
privește vizitele turiștilor. Toate aceste lucruri au ajutat la exti nderea domeniului turismului
evenimentelor, a oportunităților turistice și a business -ul sportiv, ceea ce sugerează necesitatea
pentru cercetarea amănunțită a acestor fenomene și realizarea câtor mai multe studii în mediul
turismului sportiv.
De asemenea, chiar dacă un mare evenimente sportiv este organizat în fiecare an, într –
o anumită destinație sau regiune din lume, ele sunt la mare căutare pentru foarte multe orașe și
totodată o ocazie rară cu care greu se pot întâlni având în vedere interesul care îi este acordat
de la an la an. În același timp, putem spune că beneficiile organizării unui eveniment sportiv
major sunt pozitive, tocmai faptul că foarte multe țări doresc să organizeze un astfel de
eveniment sugerează ideea că impactul și rezultatele tangi bile sau intangibile ajută la
dezvoltarea economică și de cele mai multe ori merită investiția făcută.

30
II. CAMPIONATUL EUROPEAN DE FOTBAL 2016
FRANȚA

-Studiu de caz –

În cercetarea de față se analizează impactul evenimentelor sportive asupra industriei
turismului, în particular, impactul asupra turismului Franței a organizării Campionatului
European de Fotbal din 2016. Atunci când vorbim despre turismul evenimentelor sportive ne
referim la o călătorie specifică realizată în afara mediul înconjurător obișnuit pentru o
participare activă sau pasivă într -o competiție sportivă, unde sportul este principalul motiv
pentru sejurul stabilit și elementele turistice fac parte din călătorie doar pentru a îmbunătăți
experiența consumatorului. Astfel , putem spune că turismul sportiv este o combinație între
activitățile sportive și călătoriile efectuate.
În zilele noastre, turismul este industria numărul 1 din lume, în timp ce evenimentele
sportive constituie industria numărul 1 din lume în ceea ce pr ivește sectorul de entertaiment și
relaxare. Deși este văzut ca un domeniu separat, sportul este foarte bine legat și raportat la
industria turismului, fiind văzut ca atracția principală pentru eventuali turiști care vin în țara
organizatoare. Majoritatea destinațiilor turistice dezvoltă produse și concepte turistice care să
se învârtă în jurul evenimentelor sportive și a capacității lor de a atrage turiști, iar aceste
concepte reușesc să scoată în evidență destinațiile turistice mai mult decât competitorii lor la
nivel internațional, atrăgând cât mai mulți consumatori.
Scop acestei cercetări este acela de a analiza importanța organizării evenimentelor
sportive și de a identifica impactul pe care acestea îl au asupra dezvoltării turismului și asupra
crește rii nivelului economic al țării organizatoare. Obiectivele principale ale cercetării sunt
următoarele:
 Analiza evenimentelor sportive ca factor al dezvoltării industriei turismului
 Identificarea raportului relațional dintre evenimentele sportive și industria turismului
 Analiza datelor statistice privind numărul de turiști în perioada desfășurării
competițiilor sportive
 Analiza impactului Campionatului European de Fotbal din 2016 asupra turismului din
Franța

31
Ipoteza primară a cercetării este reprezentată de faptul că organizarea Campionatului
European de Fotbal din 2016 a avut un impact major asupra turismului din Franța ,
reprezentat prin creșterea economică înregistrată în perioada desfășurării evenimentului
sportiv. Ipoteza secundară a lucrării de disertație este următoarea: domeniul economic din
Franța a primit o infuzie de capital importantă ca urmare a organizării Campionatului
European de Fotbal din 2016 și a beneficiilor pe care le-a avut.
Metoda de cercetare utilizată în lucrare de față este metoda sociologică, care din punct
de vedere teoretic se rezumă la mai multe etape importante care trebuie urmate în realizarea
lucrării, precum: identificarea problemei car e va fi cercetată; formularea ipoteze care trebuie
demonstrată; stabilirea tehnicilor și procedeelor aferente; culegerea datelor pentru testatea
ipotezei; analiza cantitativă și calitativă a datelor și nu în ultimul rând, acceptarea, respingerea
sau reform ularea tezei. Pentru realizarea cercetării de față voi realiza analiza unui studiu de
caz, care trebuie să reflecte modalitate prin care aspectele teoretice și metodologice științifice
se raportează la aspectele concrete, pragmatice ale unui caz specific. Totodată se va face o
analiză tematică a subiectului, stabilindu -se o temă specifică pe baza căreia se va realiza
partea practică. De asemenea, pentru realizarea studiului de caz voi face o cercetare
cantitativă, iar apoi voi folosi referințe bibliografic e ale studiilor și cercetărilor în domeniul
impactului turismului și diferite date și rapoarte statistice realizate de către instituții abilitate
în Franța sau în Europa. Studiul ce caz care va fi efectuat în partea pratică a lucrării de
disertație are în vedere impactul Campionatului European de Fotbal din 2016 asupra
turismului și economiei din Franța.
Metodologia de analiză a datelor va consta în colectarea rapoartelor statistice cu
privire la impactul asupra turismului în perioada desfășurării Campion atului European de
Fotbal din 2016, prelucrarea și interpretarea datelor și testarea ipotezei propuse prin
intermediul observațiilor personale.

II.1. Circumstanțele câștigării organizării evenimentului

Procesul de anunțare a candidaturii și a câștigării organizării Campionatului European
din 2016 a început cu aproximativ șapte ani înainte de a avea loc acesta, perioadă în care țările
participante la concurs trebuie să urmeze pașii speciali pentru a putea organiza evenimentul.
Procedura de aplicare și de confirmare a câștigării dreptului de a organiza competiția a fost
una de lungă durată și cuprinde mai multe etape, precum: „o primă fază, în care fiecare

32
membru al Uniunii Asociațiilor Europene de Fotbal ( UEFA) care dorea să organizeze
evenimentul trebuia să depună o cerere prin care să îndeplinească criteriul de eligibilitate ca
ofertant; a doua fază, reprezentând etapa în care fiecare membru trebuie să întocmească un
dosar de licitație, conform criteriilo r existente, prin intermediul căruia să -i convingă pe cei din
conducere să le ofere dreptul de a organiza evenimentul; iar cea de -a treia etapă, numită și
etapa evaluării, în care dosarele de licitație depuse de ofertanți sunt evaluate (aici ofertanților
li se pot cere să aducă garanții sigure pentru toate punctele descrise în dosar, pentru a ajuta la
o bună evaluare a ofertei)”18.
Toată această procedură pusă la punct înaintea desfășurării Campionatului European
din 2016 s -a desfășoară pe parcursul unui an și cinci luni, prima fază având loc între 15
decembrie 2008 și 3 aprilie 2009, timp în care Franța și -a depus cererea de eligibilitate, pentru
ca mai apoi, în faza a doua, între 4 aprilie 2009 și 10 februarie 2010, aceasta și -a construit
întreg dosarul de licitație, împreună cu toate actele cerute de către UEFA. În cea de -a treia
etapă, care s -a desfășurat între 15 februarie și 27 mai 2010, cei din conducerea Uniunii
Asociațiilor Europene de Fotbal au analizat dosarul depus și au efectuat verificările nece sare.
Pe data de 13 februarie 2009, Federația Franceză de Fotbal și -a anunțat public
candidatura pentru organizarea Campionatului European de Fotbal din 2016, prin vocea
președintelui Jean -Pierre Escalettes, menționând că „Franța este cu siguranță una din tre
candidate. O candidată care va câștiga. Organizarea Campionatului European de Fotbal din
2016 este un proiect masiv pentru întreg fotbalul francez. Acesta ne oferă o imensă
oportunitate să completăm modernizarea marilor stadioane din țară. Credem că ac eastă
candidatură care a fost făcută în mod oficial astăzi nu este importantă doar pentru Federația
Franceză de Fotbal, ci pentru întreaga țară”19.
Pentru organizarea celei de -a 15-a ediție a Campionatului European de Fotbal s -au
înscris inițial încă trei ț ări, pe lângă cea menționată anterior, Franța, și anume Italia, Turcia și
Norvegia/Suedia (ultimele două depunând cererea pentru o organizare comună). Norvegia și
Suedia și -au retras ulterior candidatura, în cursa pentru organizare rămânând doar trei țări. În
cele din urmă, Franța a reușit să câștige dreptul de a organiza Campionatul European de
Fotbal din 2016 după un plan bine pus la punct și o strategie bine dezvoltată, pentru început,

18 UEFA European Football Championship Final Tournament 2016 – Tournaments Requirements , accesibil pe
http://www.uefa.com/MultimediaFiles/Download/Regulations/uefa/Others/84/03/26/840326_DOWNLOAD.pdf,
accesat la 28.05.2017
19 France apply to host 2016 European Championship , accesibil pe https://www.theguardian.com/football/2009/
feb/13/france -2016 -european -champ ionships -bid, accesat la 28.05.2017

33
din punct de vedere teoretic. Viziunea Federației Franceze de Fotbal, cu privire la
evenimentul sportiv al anului 2016, a fost să „scoată ce e mai bun din fotbal, din Europa și din
Franța, pentru a crea cea mai fină celebrare a sportului, prieteniei și festivităților, ajungând să
facă din acest eveniment un succes. Motivați a principală a noastră este să dezvoltăm sportul
național, infrastructura acestuia și să ajutăm la dezvoltarea fotbalului francez prin crearea și
implementarea unui proiect care să aibă efecte pe termen lung”20.
La depunerea candidaturii pentru organizarea evenimentului sportiv, federația franceză
a avut în vedere analiza beneficiilor viitoare în patru domenii importante, primul dintre ele
fiind dezvoltarea infrastructurii stadioanelor din țară. În acest caz, modernizarea acestora ar
permite cluburilor gazd ă, care joacă în mod constant pe acele terenuri, să dispună de o
creștere substanțială a veniturilor operaționale, atrăgând mai mulți consumatori. Al doilea
domeniu ar ține de organizarea turneului, care a fost caracterizată ca o forță unitară ce ar duce
la mobilizarea, dezvoltarea și unificare comunității naționale de fotbal, iar în cel de -al treilea
se explică politică unei dezvoltări sustenabile ce ar urma să fie incorporată în fotbal. Iar cel
de-al patrulea domeniu, cel mai important, dezvoltarea econom iei și beneficiile care apar ca
urmare a organizării turneului final, de exemplu, prin strânsa cooperare a autorităților locale
cu afaceriștii din zonă și cu destinațiile turistice importante. „Una dintre directivele cele mai
importante este realizarea unu i comitet național, care să se ocupe de promovarea
Campionatului European de Fotbal din 2016, tocmai pentru creșterea efectelor asupra
economiei a evenimentului. Acesta este doar un exemplu, dar putem spune că beneficiile pe
termen lung au fost foarte bine analizate și elaborate, motiv pentru care evenimentul acesta să
lase în urmă o moștenire pozitivă pe termen lung”21.
În oferta francezilor s -au regăsit incluse 12 stadioane pe care urmau să se joace
meciurile de la evenimentul sportiv, dintre care 7 neces itau renovări majore și 4 dintre ele ar
trebui construite de la zero. Investițiile în infrastructura stadioanelor ar costa în jur de 1.7
miliarde de euro, dintre care investiții publice erau destinate pentru 3 stadioane, investiții
private pentru alte 3 și parteneriate public -privat pentru 5 stadioane. În această etapă, sectorul
public din Franța a garantat investiții de 39% din investiția totală, ceea ce însemna 662 de
milioane de euro, destinate parteneriatelor între sectorul public și privat și fondurilo r publice
pentru diferite proiecte, iar restul finanțării de 1 miliard de euro rămânând sectorul privat.

20 UEFA European Football Championship 2016 -Final Tournament , accesibil pe
http://www.uefa.com/MultimediaFiles/Download/MediaRelease/uefaorg/MediaReleases/01/48/83/27/1488327_
DOWNLOAD.pdf, accesat la 28.05.2017
21 Ibidem, accesat la 28.05.2017

34
Pe lângă proiectele pe care s -au oferit să le implementeze până la începerea turneului
final, Franța a dat asigurări că se va ocupa suplimentar de sig uranța și securitatea turiștilor,
pentru a nu avea incidente negative în timpul organizării evenimentului, va contribui la
dezvoltarea tehnologică a infrastructurii, la ridicarea nivelul de eficiență a transportului public
atât aerian, cât și terestru, va moderniza centrele de antrenament, toate pentru a corespunde
standardelor europene.
Astfel, cu acest proiect bine pus la punct și foarte detaliat, Franța a reușit să -și câștige
dreptul de a organiza al treilea cel mai mare eveniment sportiv din lume, conform acoperirii
media, Campionatul European de Fotbal 2016. Franța a reușit foarte bine să -și arate
capacitățile de organizare și să scoată în prim plan avantajele efective ce vor apărea drept
urmare a organizării evenimentului, iar membri UEFA au anali zat dosarul și au votat în
favoarea Franței, datorită informațiilor concise care au arătat condițiile organizării și
eventualele beneficii. „Având în vedere că a mai organizat alte evenimente sportive majore în
trecut, precum Campionatul European de Fotbal din 1984 sau Cupa Mondială din 1998,
Franța și -a arătat experiența, expertiza și excelentele capacități organizaționale, toate acestea
esențiale pentru buna desfășurare a competiției. Celelalte avantaje majore, incluzând
capacitatea de cazare a turiștilor și rețeaua de transport public care se întinde în întreaga țară,
împreună cu investițiile care vor fi făcute, vor demonstra puterea Franței de a susține un astfel
de eveniment”22.
În analiza dosarului s -a menționat faptul că se așteaptă la un număr cât ma i mare de
turiști care să viziteze țara, tocmai prin prisma acestui eveniment sportiv major, iar acest lucru
va avea un impact pozitiv asupra industriei turismului, cât și asupra economiei întregii țări,
dar și asupra fenomenului fotbalistic. Campionatul E uropean de Fotbal va fi organizat pentru
a treia oară în istorie de către Franța, după ce s -a ocupat de susținerea evenimentelor din 1960
și 1984.

22 Thomas, Sylvie, France to host the European Football Championship in 2016 , Actualite en France, accesat la
28.05.2017

35
II.2. Aspecte ale procesului de pregătire pentru organizarea evenimentului

Pentru cea de -a treia ediți e a Campionatului European de Fotbal organizat de Franța,
putem spune că francezii au început, încă după anunțarea câștigării dreptului de organizare,
un întreg proces de construcție și renovare a infrastructurii și facilităților necesare pentru
eveniment ul sportiv. În luna mai a anului 2010, Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal a
anunțat Franța că ea va fi organizatoarea următorului campionat european de fotbal și că
aceasta trebuie să înceapă pregătirile pentru eveniment, având la dispoziție o perioad ă de
aproximativ patru ani pentru a termina ceea ce a trecut în dosarul de licitație.
Pe lângă organizarea în sine a evenimentului, autoritățile franceze și Federația
Franceză de Fotbal se axează cel mai mult pe impactul și beneficiile pe care le pot aduc e
organizarea unui astfel de eveniment sportiv major, motiv pentru care majoritatea pregătirilor
sunt foarte bine detaliate și derulate. Din acest motiv putem evidenția faptul că cel mai
important aspect al pregătirilor au fost construcția și renovarea sta dioanelor destinate
disputării jocurilor de la turneul final. Francezii au pus la dispoziție pentru evenimentul
sportiv un număr total de 12 stadioane, dintre care doar 7 ar avea nevoie de renovări masive,
iar 4 vor fi construite de la 0. După votul final care i -a oferit ocazia Franței să organizeze
evenimentul sportiv al anului 2016, cele 7 stadioane care trebuiau renovate și -au început
lucrările finale, prin care trebuiau să mărească numărul de locuri, să modifice facilitățile
pentru fani și pentru antren amente, să îngrijească terenul și toate facilitățile necesare disputării
meciului. De asemenea, două dintre cele patru stadioane care trebuie construite de la zero și –
au început lucrările, iar planurile pentru celelalte două sunt încă în lucru, urmând ca p ână la
finalul anului 2010 să înceapă și ultimele construcții. Toate aceste lucrări trebuie să țină cont
întâi de cerințele Uniuni Asociațiilor Europene de Fotbal, furnizând detalii despre structurile
construcțiilor, despre planurile de evacuare în caz de incidente, de parametrii tehnici și
infrastructura tehnologică pentru organizarea meciurilor, detalii despre centrele media, despre
fan zone -uri, despre facilitățile de antrenament, totul pentru a fi în raport cu standardele
europene.
De asemenea, tot în infrastructura stadioanelor intră zona din jurul acestora, fiind
nevoie de un spațiu adecvat în perimetrul lor pentru a îndeplini integral cerințele UEFA,
tocmai pentru a include locații de ospitalitate și de a crea un perimetrul major pentru stabilirea
securității. Totodată, facilitățile pentru parcare pentru consumatori și turiști vor fi revizuite

36
pentru a satisface cerințele evenimentului sportiv, împreună cu facilitățile de accesibilitate la
stadion și cele de transport public, care deși sunt la un niv el ridicat, trebuie revizuite pentru
siguranța și bunăstarea turiștilor.
În ansamblu, proiectul final depus pentru renovarea infrastructurii stadioanelor a fost
unul bine lucrat, bugetul alocat pentru acesta fiind foarte bine detaliat. Statistic vorbind,
pentru întreaga infrastructură a tuturor stadioanelor „se investește o sumă de 1.7 miliarde de
euro, pentru stadioanele în construcție investiția va fi în jur de 5.500 de euro pentru fiecare loc
pe stadion, acoperind și achiziționarea terenului, taxele, li cențele, etc. Dintre cele 11 stadioane
care necesitau schimbări majore sau trebuiau construite de la zero, trei dintre ele au fost
finalizate până la finalul lui 2014, iar celelalte 8 au încetat renovările până în iulie 2014”23.
Renovările celor 7 stadioane au mers mai greu și au întâmpinat dificultăți, datorită echipelor
de club care și -au continuat activitatea în cadrul acestora pe tot parcursul lucrărilor, însă
munca depusă de autoritățile franceze a dat roade și aceștia au terminat la timp.
Capacitatea totală brută a stadioanelor este de 427.502 locuri (în medie pentru nouă
stadioane), cu o valoare netă estimată a capacității la 371.114, ceea ce reprezintă 87% din
capacitatea brută. Majoritatea proiectelor stadioanelor se bazează pe un concept care incl ude o
dublă utilizare: disputarea meciurilor din cea mai înaltă divizie națională și utilizarea
stadioanelor non -fotbal, acestea contribuind major la beneficiile care vor fi lăsate moștenire
post eveniment. În general, sectorul stadioanelor în Franța este foarte bine dezvoltat și se află
la un standard foarte înalt, motiv pentru care modificările necesare nu au fost foarte mari,
majoritatea proiectelor făcând schimbări doar la nivel de locuri, calitatea vizionării, bunăstare,
parcare, ospitalitate și facili tățile mass -media.
Un alt domeniu important pentru pregătirile făcute pentru turneul final al
Campionatului European ține de infrastructura orașelor, în special de transportul aerian și
terestru. Franța se prezintă la un nivel foarte avansat referitor la accesibilitatea la transportul
terestru, mai ales datorită eficienței și capacităților trenurilor de mare viteză care leagă țara de
vecinii ei cei mai apropriați, Marea Britanie, Belgia, Luxemburg, Germania, Elveția, Italia și
Spania. Împreună cu conexiun ile care sunt valabile cu tările vecine prin intermediul
autostrăzilor, putem spune că la nivel internațional Franța nu trebuie să facă modificări majore
ale infrastructurii.

23 Bid Evaluation Report, Uefa European Football Championship -Final Tournament 2016 , accesibil pe
http://w ww.uefa.com/MultimediaFiles/Download/MediaRelease/uefaorg/MediaReleases/01/48/83/27/1488327_
DOWNLOAD.pdf, accesat la 28.05.2017

37
La nivel național, rețeaua de trenuri de mare viteză din Franța oferă posibilit atea
călătoriei în timp util și confort de cea mai înaltă calitate între capitala Paris și celelalte orașe
care susțin organizarea acestui eveniment sportiv major. Eventualele îmbunătățiri care vor fi
făcute pentru organizarea turneului final vor reduce și mai mult timpul de transport și va avea
contribuții pozitive pentru confort și mai ales pentru siguranța călătoriei. De asemenea, la
nivel de oraș, transportul public existent și îmbunătățirile care se fac pentru a se circula de la
hotel către stadion vor avea contribuții majore la sustenabilitate mobilității. Majoritatea
orașelor și -au realizat un plan propriu pentru dezvoltarea infrastructurii transportului public și
accesibilitatea la stadion, aceasta făcând parte dintr -un proiect de dezvoltare majoră a
orașelor. În ceea ce privește accesibilitatea la stadion, putem spune că aceasta sunt legate de
câte două sau trei linii de metrou, tren sau mai multe rute de autobuz. Multe dintre orașe
lucrează la amenajarea termporară a unor facilități și terminale noi de transport.
Referitor la transportul aerian, Franța are o infrastructură foarte bine dezvoltată a
aeroporturilor și generează o capacitate majoră de susținere a traficului aerian, Parisul având
chiar două aeroporturi internaționale care se numără prin tre cele mai bune din Europa. Chiar
dacă alte orașe au aeroporturi mai mici, conexiunile dintre orașele care organizează
evenimentul reușesc să suplineze celelalte facilități necesare.
Pregătirile pentru organizarea Campionatului European de Fotbal din 2 016 au avut în
centrul atenției facilitățile de acomodare și de găzduire. „Franța este considerată una dintre
cele mai populare țări atunci când vorbim despre destinațiile turistice, iar facilitățile de
găzduire a turiștilor sunt de cea mai înaltă calitat e. Capitala Paris, Lyon, Nice sau Saint –
Etienne sunt printre cele mai dezvoltate orașe și ar putea să facă față cererilor de piață ale
turiștilor, însă Marseille, Strasbourg, Toulouse și Lens duc lipsă de hoteluri de 4 sau 5
stele”24, motiv pentru care aces tea au început pregătirile pentru îmbunătățirea hotelurilor mai
slab cotate prin dezvoltarea serviciilor și facilităților existente și creșterea măsurilor de
siguranță pentru turiști.
Pregătirile pentru Campionatul European de Fotbal din 2016 au continua t prin
realizarea și eventuala implementare a unor „programe de responsabilitate socială, care se
împart în patru domenii importante: sănătate, accesibilitate, anti -discriminare și servicii pentru
fani. Aceste activități sunt implementate în colaborare cu diferite organizații specialitate pe

24 Ibidem, accesat la 28.05.2017

38
domeniile precizate”25. Programul pentru sănătate dorește să facă din turneul final un
eveniment la care nu se fumează, motiv pentru care se colaborează cu World Heart Federation
și European Healthy Stadia Network pentru crearea unui mediu fără fumat pentru toți fanii,
staff-urile și furnizorii care întră în interiorul unui stadion. În ceea ce privește accesibilitatea,
s-a stabilit un parteneriat cu Center for Access to Football in Europe (CAFE), care au creat un
program numit Accesul pentru toți, al cărui obiectiv este să pună la dispoziția fanilor cu nevoi
speciale diferite căi de acces pentru a participa la toate evenimentele dorite.
Cel de -al treilea program ce urmează a fi realizat se numește „Respect Diversity” prin
care se dorește implementarea politicii zero toleranță împotriva tuturor formelor de racism sau
discriminare. Acest program este realizat în colaborare cu rețeaua FARE (Football Against
Racism in Europe) care vor monitoriza meciurile de la turneul final ș i vor raporta eventualele
incidente către Departamentul de Control, Etică și Guvernare Disciplinară de la UEFA.
Ultimul program ce urmează a fi implementat la acest eveniment sportiv major este legat de
serviciile pentru fani și se numește „Respect for fa n culture”. Prin intermediul acestuia se
dorește primirea, sfătuirea și susținerea tuturor fanilor fotbalului în cel mai bun mod posibil.
Acesta este realizat în colaborare cu organizația Football Supporters Europe.
Cel mai important domeniu în care Franț a a trebuit să se pregătească la cel mai înalt
nivel a fost siguranța turiștilor și securitatea evenimentului sportiv, mai ales după atentatele
teroriste de la finalul lui 2015 din Paris și la începutul lui 2016 din Bruxelles care au produs
îngrijorări în rândul organizatorilor și au creșcut riscul unui eventual incident major. Chiar cu
câteva luni înainte de turneul final, ministrul de interne al Franței a declara că „trebuie să le
spunem adevărul cetățenilor: 0% al nivelului de precauție înseamnă 100% ris c, dar 100%
precauție nu înseamnă 0% risc”26.
Atacurile teroriste sunt cea mai mare amenințare pentru evenimentul sportiv ce are loc
în Franța, evenimentele sportive având această problemă de mai multe ori de -a lungul istoriei,
având loc aproximativ 168 de atacuri teroriste între 1972 și 2004. Nu se poate susține faptul
că evenimentul va fi ținta atacurilor teroriste datorită numărului mare de turiști care va
participa la turneul final, însă trebuie să se pregătească din toate punctele de vedere pentru
even tualele incidente.

25 UEFA Euro 2016 France, Press Kit , accesibil pe http://be.media.france.fr/sites/default/files/
document/press_kit/150918%20 -%20Dossier%20de%20presse_EN.PDF, accesat la 28.05.2017
26 Rubin Alissa, Morenne, Benoît, Bracing for terrorism: how France is preparing for Euro 2016 , accesibil pe
https://www.nytimes.com/2016/06/09/world/europe/bracing -for-terrorism -how-france -is-preparing -for-the-euro-
soccer -tournament.html, accesat la 28.05.2017

39
Sunt așteptate în jur de 2,5 milioane de persoane să participe la turneul final, iar
autoritățile franceze au dispus pregătirea a aproximativ 90.000 de forțe de ordine și personal
al securității, precum și 13.000 de agenți de securitate privați, pentru a avea grijă de
securitatea evenimentului. De asemenea, cele mai importante zone care ar putea fi afectate de
către eventuale amenințări sunt zonele special amenajate pentru fanii care vor urmării
meciurile în aer liber pe televizoare mari amplasate. Aproximativ 90.000 de fani vor ajunge în
zona amenajată în fața turnului Eiffel și alți 80.000 în zona plajelor de nisip din Marsilia,
acestea fiind cele mai mari zone amplasate speciali pentru turiști. Pentru a minimiza riscurile,
autoritățile franceze, împreună cu Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal au pus la
dispoziție un buget de 24 de milioane de euro pentru a asigura securitatea pentru cei
aproximativ 7 milioane de fani care se așteaptă să participe la meciuri. Guvernul francez a
decla rat că „se lucrează constant pentru ca oamenii să se simtă în siguranță. S -au organizat
aproape 30 de atacuri teroriste simulate pentru a ne pregăti cât mai bine pentru evenimentul
sportiv și vom dispune la turneul final de câte un agent de securitate la f iecare 100 de
persoane, în zonele cu cel mai mare risc de atac”.27 Totodată, s -a realizat dublarea
perimetrelor de siguranță din jurul stadioanelor, securitatea hotelurilor este în creștere, aceștia
angajând personal calificat suplimentar și numărul agențil or de securitate a crescut la
aproximativ 900 de oficiali pentru fiecare stadion în parte, ceea ce reprezintă cu 30% mai
mult decât cei care au fost angajați să întrețină securitatea la Campionatul European de Fotbal
din 2012, din Ucraina și Polonia.
Se așteaptă ca autoritățile franceze să ducă la bun sfârșit toate pregătirile începute
înainte de turneul final care va avea loc în Franța, iar cetățenii care participă la evenimente și
turiștii care vin în număr cât mai mare să se simtă în siguranță. De aseme nea, putem preciza
că autoritățile franceze se află într -o continuă colaborare cu Federația Franceză de Fotbal și
Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal pentru o eficiență cât mai mare în realizarea
proiectelor.

27 Rodden, Mark, France's Euro security measures complicated by flooding, transit strikes , accesibil pe
http://www.espnfc.com/european -championship/74/blog/post/2887098 /france -ready -for-euro-2016 -with-high-
security, accesat la 28.05.2017

40
II.3. Desfășurarea Campionatului European din Franța

În anul 2016, Franța a susținut cel mai mare eveniment sportiv de fotbal din Europa,
iar fanii au venit într -un număr foarte mare să -și susțină favoriți și în același timp să viziteze
cele mai frumoase zone ale țării. Al 15 -lea Campio nat European de Fotbal organizat de UEFA
a avut loc între data de 15 iunie și 15 iulie 2016, perioadă care a fost foarte aglomerată pentru
Franța și pentru orașele organizatoare Paris, Bordeaux, Lille, Marseille, Saint -Etienne, Lens,
Lyon, Nice și Toulouse . A fost a treia oară când Franța a organizat evenimentul sportiv, după
1960 și 1984, iar pentru echipa națională a Franței ar putea fi a treia oară când va câștiga
turneul final, după ce l -a mai câștigat în două rânduri, în 1984 și 2000. De asemenea, pute m
menționa că este pentru prima oară în istorie când la turneul final vor participa 24 de echipe
naționale, cu naționala Franței direct calificată la eveniment și celelalte 23 de echipe care au
fost nevoite să treacă de turneul de calificare din cele 53 me mbre afiliate UEFA. Din cele 24
de echipe, împărțite în grupe de câte 4, 6 echipe de pe primul loc, 6 echipe clasate pe al doilea
loc și 4 cele mai bune echipe clasate pe locul 3 din fiecare grupă vor avansa în runda
următoare a turneului care va deveni un turneu de tip knockout.
Desfășurarea evenimentului a început cu ceremonia de deschidere din data de 10 iunie,
moment în care gazda, echipa națională a Franței, a jucat meciul de deschidere împotriva
naționalei României, pe cel mai mare stadion pus la di spoziție pentru acest eveniment, Stade
de France. Pe lângă primul meci din cadrul evenimentului sportiv al anului, a avut loc și o
ceremonie de deschidere în care invitat a fost DJ -ul David Guetta, împreună cu alți 150 de
dansatori care au întreținut atmos fera. Ceremonia de deschidere a constat în spectacolul oferit
de către David Guetta, o coregrafie pusă la punct de aproximativ 450 de dansatori
profesioniști și o demonstrație acrobatică a Forțelor Aeriene Franceze care au susținut
„Patrouille de France”. Această ceremonie de deschidere a fost „o expoziție a spiritului
francez și o coregrafie în masă care a surprins momente de referință ale culturii populare ale
Franței. Tema oficială a ceremoniei a fost numită <<Bienvenue en France>>”28.
După ceremonia de deschidere și primul meci jucat la Campionatul European de
Fotbal din 2016, a avut loc desfășurarea propriu zisă a turneului final, care a consemnat,
conform noului format al competiției, un număr de 51 de meciuri jucate de -a lungul a 31 de

28 Rice, Simon, Euro 2016: When does the opening ceremony start, who is performing, how can I watch it?,
accesibil pe http://www.independent.co.uk/sport/football/international/euro -2016 -opening -ceremony -david –
guetta -can-can-when -does-it-start-who-is-performing -how-can-i-watch -a7073971.html, accesat la 30.05.2017

41
zile. La acest eveniment s -au calificat 24 de echipe, după turneul de calificare ce a avut loc în
perioada 2014 -2015, printre care putem enumera Franța, Anglia, Spania, Italia, România,
Belgia, Rusia, etc. În urma meciurilor disputate, un număr de 16 echipe s -au calific at după
etapa grupelor, care au jucat între ele meciuri eliminatorii, în finala turneului ajungând echipa
gazdă Franța și echipa națională a Portugaliei. Ultimul meci al competiției a stabilit
câștigătoarea turneului final, aceasta fiind naționala Portugal iei, după un meci strâns în care s –
a înscris abia în minutele de prelungire.
Finala turneului Euro 2016 a fost considerat un moment foarte apreciat de către toți
participanții la eveniment, inclusiv fani, jucători, staff, turiști sau furnizori, acesta fi ind
punctul culminant al turneului final urmărit pe parcursul celor patru săptămâni. Această finală
a fost marcată și de ceremonia de închidere în care același David Guetta, împreună cu Zara
Larsson și 20 de persoane la orchestră, corul celor de la Radio F rance, muzicienii de la Garde
Republicaine și 416 dansatori voluntari au întreținut atmosfera în fața tuturor fanilor prezenți
la eveniment. Ceremonia s -a încheiat cu acordarea medaliilor de campioni jucătorilor echipei
câștigătoare și înmânarea trofeului naționalei care a câștigat ce -a de -a 15 -a ediție a
Campionatului European de Fotbal. De asemenea, finalul evenimentului sportiv al anului a
fost marcat și de premiile individuale oferite participanților care s -au regăsit în Echipa
turneului final al Euro 2 016, celui mai bun jucător al turneului, cel mai bun tânăr jucător al
turneului, trei cei mai buni marcatori ai turneului, etc.
Evenimentul sportiv a fost difuzat în întreaga lume prin intermediul canalelor de
televiziune și radio, UEFA fiind cea care a produs în mod centralizat toată transmiterea și a
furnizat partenerilor un catalog extins de programe suplimentare și diferite servicii, prin
intermediul Centrului Internațional de Radiofuziune. De asemenea, s -a asigurat accesul
partenerilor și publicurilo r acestora la conținutul evenimentului sportiv pe mai multe
platforme și dispozitive, inclusiv telefoane mobile, tablete sau smartwhatch -uri. Totodată
putem spune că în cadrul desfășurării turneului s -au calculat un număr de 2.427.303 de fani,
cu o medie d e 47.594 de fani per meci.

42
II.4. Impactul Campionatului European 2016 asupra turismului

Turismul este în prezent o industrie în continuă creștere, în Franța acesta reprezentând
aproximativ 7% din sistemul economic, care necesită totodată o atenție sporită pentru a se
dezvolta din ce în ce mai mult. La nivel mondial s -au estimat aproximativ un miliard de turiști
care călătoresc anual în diferite țări din lume și se așteaptă dublarea acestuia până în anul
2030, motiv pentru care Franța trebuie să aibă în vedere o strategie foarte bine pusă la punct
pentru a crește turismul la nivel național. Ace sta prezintă foarte multe oportunități pentru
vizitatori și au o mare putere de acoperire a numărului mare de turiști prin facilitățile de
găzdui, prin investiții și prin atracțiile turistice. Tocmai de aceea, putem spune faptul că
organizarea Campionatulu i European de Fotbal din 2016 reprezintă o rampă de lansare pentru
creșterea industriei turismului și a numărului de turiști care vin în țară nu doar pentru
eveniment, ci și în interes personal.
Încă din timpul pregătirilor pentru turneul final Liga Prof esionistă de Fotbal și
Federația Franceză de Fotbal și -a setat câteva obiective îndrăznețe pe care să le atingă prin
găzduirea Campionatului European de Fotbal din 2016, dorind să ajute la dezvoltarea
fotbalului național, iar echipa națională a Franței să câștige turneul final. Acest lucru nu s -a
întâmplat, însă competiția a reușit să aibă un impact major asupra fotbalului, a consumatorilor
acestuia și mai ales asupra economiei Franței.
Putem menționa pentru început faptul că industria turismului din Fran ța a prezentat o
scădere considerabilă după atentatele teroriste care au avut loc cu cateva luni înainte de
organizarea Campionatului European de Fotbal și deși Franța era una dintre cele mai
importante destinații turistice ale Europei, turiștii s -au ferit de amenajarea unui sejur până la
începerea evenimentului sportiv. De aceea, putem spune că autoritățile franceze se bazau
foarte mult pe un impact major economic asupra industriei turismului ca urmare a organizării
evenimentului sportiv. Astfel, Campionat ul European de Fotbal din 2016 a însemnat pentru
Franța o oportunitate de a reconstrui reputația țării și de a sustrage cât mai multe beneficii
care ajute la dezvoltarea economiei pe termen scurt și a turismului pe termen lung. Din acest
motiv putem spune că planul strategic al Franței a avut patru obiective majore care să ajute la
dezvoltarea economiei: să asigure excelența organizațională (pentru organizarea eventuală a
altor evenimente sportive majore în anii următorii); să se asigure că Euro 2016 este c el mai

43
popular eveniment sportiv din Europa, iar lumea va veni să îl vadă; să crească atractivitatea
țării; să promoveze valorile sportive.
La nivel economic vorbim despre impactul evenimentelor sportive asupra turismului,
iar aici putem evidenția că „ce tățenii unei țări și turiștii care vin pentru un eveniment sportiv
joacă un rol foarte important în succesul care este înregistrat de către acesta, tocmai datorită
participării directe a acestora a evenimentul în sine și cheltuielile pe care le fac direct sau
indirect în legătură cu evenimentul”29. Când vine vorba despre contribuția directă a turiștilor
asupra economiei putem evidenția mai multe etape prin care acesta își face simțit impactul și
anume cheltuielile directe asociate cu evenimentul în sine pre cum: cheltuielile pentru
acomodare, cazare, bilete, taxe, etc.; cheltuielile care se fac în afara legăturii directe cu
evenimentul, cheltuieli personale, pentru cumpărături sau alte interese; etc. Pe de altă parte,
vizitatorii care vin într -un oraș sau o r egiune contribuie la o creștere a economiei prin
intermediul dezvoltărilor micilor afaceri, care prezintă un câștig substanțial de mare odată cu
venirea unui număr foarte mare de turiști în zonă.
O primă cercetare statistică realizată de către Centrul pe ntru Drept și Economie
Sportivă (CDES) din Franța a scos în prim plan un impact economic al Campionatului
European de Fotbal din 2016 estimat la 1.2 miliarde de Euro pentru activitățile din sectorul
public și privat. Acest impact și beneficiile aduse de or ganizarea evenimentului sportiv sunt
confirmate pe termen scurt, iar principalele statistici preliminare au evidențiat următoarele
date: „prezența pe stadioane a înregistrat un record de 2,5 milioane de bilete vândute pentru
participare la întregul evenime nt dintre care 1,2 milioane au fost achiziționate de către turiști;
aproximativ 4 milioane de persoane au urmărit meciurile în zonele special amenajate pentru
fani; 20,8 milioane de telespectatori din Franța și aproximativ 600 de milioane din întreaga
lume au urmărit finala competiției dintre Franța și Portugalia, în timp ce întreaga competiție a
fost vizionată de aproximativ 7 miliarde de persoane”30.
Într-un context general, putem menționa faptul că Franța a avut rezultate bune,
pozitive în urma organiză rii Campionatului European din 2016, majoritatea orașelor
organizatoare ale turneului final având un număr mare de vizitatori în cele patru săptămâni în
care s -a desfășurat evenimentul. Rata de găzduire a turiștilor la nivel național a fost
aproximativ de 95% în nopțile în care au avut loc meciurile de fotbal, Euro 2016 având un

29 Haxton, Peter, Major events as catalysts for tourism, OECD Tourism Paper , Edi tura OECD, Paris, Anul
2017, p . 25
30 Ibidem, p . 28

44
impact major asupra industriei hoteliere din Lyon, Toulouse și Marseille (rata de ocupare a
fost între 39% – 51%), din Nice (9%), Bordeaux (11%), în perioada care a fost caracteriza tă ca
fiind cea mai aglomerată a anului și cea mai bună pentru dezvoltarea turismului. Industria
hotelieră a simțit o creștere semnificativă a afacerilor față de anul precedent, datorită ratelor
de găzduire a turiștilor. De asemenea, o creștere seminificat ivă s -a simțit și în domeniul
vânzărilor în orașe precum Lens, Lille și Saint -Etienne, crescând cu aproximativ 70% față de
anul 2015”31.
În continuare vom detalia impactul economic asupra turismului pe care l -a avut
organiarea Campionatului European de Fo tbal din Franța, iar aici ne putem rezuma la trei
etape esențiale: faza de pregătire a evenimentului, în care impactul se datorează operațiunilor
de investiții legate de eveniment cu construirea facilităților sportive (a stadioanelor) și non –
sportive (in frastructura de transport); faza de dezvoltate, în care impactul va fi calculat prin
intermediul cheltuielilor organizatorice și a cheltuielilor vizitatorilor; faza de moștenire, unde
vorbim despre moștenirea pe care o lasă evenimentul după finalizarea ace stuia. De asemenea,
se regăsesc în rapoartele de specialitate „două tipuri de impact referitoare la evenimentele
sportive: impactul direct, care provine de la cheltuielile ocazionate de organizarea
evenimentului și achiziționarea și consumul local făcute d e vizitatori pentru a intra sau
participa la eveniment; impact indirect, unde vorbim despre fluxurile comerciale între
companii din domeniu, care se bazează pe relațiile dintre client și furnizor”32.
Atunci când vorbim despre impactul asupra turismului ne referim în primul rând la
cheltuielile rezultate în urma vizitelor turiștilor care au participat la eveniment, iar aici se ia în
calcul numărul de vizitatori, durata sejurului și cheltuielile pe zi de fiecare persoană în parte.
Referitor la numărul de viz itatori, conform statisticilor realizate de către specialiștii francezi,
s-a estimat că turneul final care a avut loc în Franța a reușit să atragă un număr de 573.000 de
vizitatori unici, care au deținut unul sau mai multe bilete pentru meciurile din cadru l
competiției. De asemenea, rezultatele unui studiu online realizat de către Ministerul Sportului
din Franța a precizat faptul că un număr aproximativ de 40.000 de persoane nu au avut niciun
bilet pentru meciuri, ci și -au petrecut timpul la baruri, restaur ante sau zonele special
amenajate pentru fani. Astfel, în total, „competiția care a avut loc în Franța a generat 613.000
de spectatori străini, deținători de bilete sau nu, dintre care 87,5% sunt turiști care au venit

31 Ibidem, p . 30
32 Etude sur l’impact economique de l’Euro 2016, Centre de Droit et l’Economie du Sport , publicat pe site -ul
Ministerului Spo rtului, Paris, Anul 2017, p. 14

45
special pentru eveniment, 7,5% sunt vi zitatori ocazionali, care ar trebui excluși din calculul
final în ceea ce privește impactul economic, iar ultimii 5% sunt vizitatorii care vin să vadă un
meci sau două, însă nu petrec mai mult de o zi pe teritoriul Franței, chiar dacă fac mai multe
călător ii în timpul competiției, aceștia fiind luați în calcul pentru impactul economic”33.
În ceea ce privește durata medie de ședere în Franța pentru a putea participa la
Campionatul European de Fotbal din 2016 este de 7,9 zile, termen care comparativ cu alți ani
sau alte perioade ale anului este în creștere, față de 7,2 zile. Această media a fost calculată în
funcție de cei care au stat cel mai mult și cel mai puțin, iar aici putem evidenția non -europenii,
care au stat în medie 9,9 zile și fanii din Europa, ca re au petrecut în medie 9,2 zile. Dintre toți
vizitatorii străini, aproximativ 53% au ales o perioadă de scurtă ședere în capitala Franței, în
medie 4 zile.
Nu în ultimul rând, referitor la cheltuielile turiștilor putem spune că banii utilizați
pentru ac hiziționările de bilete nu pot fi incluse în calcul, deoarece aceste venituri se duc către
Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal, însă aici putem include cheltuielile de transport
pentru a ajunge la destinație în Franța. Astfel, s -au estimat cheltuieli p e zi suma de 154 de
Euro și cheltuieli de fiecare persoană în parte 134 de Euro, care se împart pentru mancare,
vizite, transport sau cheltuieli personale. Unele date statistice ne prezintă faptul că un turist
străin care vine în Franța special pentru a pa rticipa la evenimentul sportiv cheltuie mai mult
pe zi decât un turist convențional, care nu participă la eveniment, sumele fiind de 134 de euro,
respectiv 116 euro.
Astfel, raportul final ne arată rezultatele investigației făcute de către francezi, unde s-a
calculat cheltuielile medii pe zi și durata medie de găzduire, atât pentru titularii de bilete, cât
și pentru cei care nu au achiziționat bilete, iar acestea ne arată faptul că s -a realizat o injecție
brută de capital în valoare de 623,4 milioane de e uro. Aceștia se impart după cum urmează:
42,5 milioane pentru transportul internațional, 96,2 milioane pentru transportul național sau
local, 195, 8 milioane pentru cazare, 173,5 milioane pentru alimentație, 46,9 milioane pentru
atracțiile turistice și 68, 5 milioane cheltuieli personale. Din această sumă se extrage
aproximativ 207,2 milioane de euro taxe, impozite și alte cheltuieli, iar suma netă care intră în
economia Franței prin intermediul industriei turismului și a impactului Campionatului
European de Fotbal din 2016 este de 500,6 milioane de euro.

33 Ibidem, p . 44

46
Impactul economic total pe care organizarea evenimentului sportiv l -a avut asupra
Franței este reprezentat de către suma dintre impactul turistic și impactul organizațional.
Atunci când vorbim despre impac tul organizațional ne referim la cheltuielile făcute de către 3
categorii de actori: jucătorii de fotbal, ale căror cheltuieli au fost efectuate de către Uniunea
Asociațiilor Europene de Fotbal sau de către echipele naționale care au participat la
evenimen t; persoane sau companii care au lucrat la organizarea evenimentului; sponsori
globali, care s -au ocupat de ceremonii, festivități, invitații, etc. Deși Franța este țara care
găzduiește evenimentul sportiv, UEFA este cea care organizează formatul și compet iția în
sine, motiv pentru care cheltuielile de organizarea evenimentului sportiv au fost distribuite în
mod legal de către organizator, cheltuieli care s -au ridicat la 1.094.8 milioane de euro. Aceste
cheltuieli s -au împărțit în trei direcții principale: cheltuieli operaționale (621,3 milioane de
euro), distribuirea premiilor către echipele participante (301 milioane de euro) și cheltuieli de
solidaritate (172,5 milioane de euro) pentru cluburile de fotbal care au avut jucători la
echipele naționale. Din această sumă o parte a intrat în economia franceză, acest proces fiind
numit impact organizațional, iar acestea sunt venituri din costuri legate de diferite operațiuni
precum organizarea de evenimente inainte de turneu, costuri pentru utilizarea diferitel or
infrastructuri (stadioane, baze de antrenament), costuri legate de acoperirea mediatică a
evenimentului, costuri legate de comunicare și informare, cheltuieli de personal, etc. Pentru
aceste cheltuieli organizaționale efectuate, în economia Franței a in trat suma brută de 434, 9
milioane de euro, iar cea netă fiind de 360,5 milioane de euro. De asemenea, din distribuirea
premiilor către echipele participante, Franța „a primit din partea UEFA suma de 42 de
milioane de euro, pentru cheltuielile de deplasare , premii pentru meciurile jucate, prime către
jucători, suma netă fiind de 34.9 milioane de euro. Totdată, putem menționa sumele primite
de Franța din cheltuielile de solidaritate și donații din partea UEFA, care se învârt în jurul
sumei de 29 milioane de euro, dintre care 6,5 milioane de euro se transmit către echipele de
club care au avut jucători în echipele naționale participante la turneul final și 22,5 milioane de
euro din donații. Suma netă care a reprezentat injecția de capital a fost de 24 milioane de
euro”34.
De asemenea, tot în cadrul impactului organizațional vorbim de venituri ale Franței
din cheltuielile făcute de Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal pentu angajarea
personalului acreditat care trebuia să se ocupe de organizarea evenimentului, iar aici pu tem
menționa contractele semnate cu companiile care s -au ocupat de difuzarea tv și radio,

34 Ibidem, p . 38

47
partenerii comerciali, staff -ul care s -a ocupat de organizare și de întreținerea competiției,
agențiile de securitate, furnizori, prestatori, delegați, voluntari, etc . Pentru toate aceste
activități au fost angajați aproximativ 13.000 de oameni acreditați, pentru care s -a plătit suma
netă de 34, 8 milioane de euro.
Ultima categorie de cheltuieli prin intermediul cărora s -a injectat o sumă considerabilă
în capitalul e conomic al Franței, ține exclusiv de parteneriatele comerciale. Aici putem
menționa diferite categorii de cheltuieli precum: achiziționarea de spațiu publicitar în mass –
media, organizarea de excursii promoționale, invitațiile pentru personal sau diferiți c lienți,
contracte de sponsorizare, etc. Conform bugetului de organizare, sumele disponibile pentru
cheltuielile ce țin de parteneriatele comerciale au fost de 483,8 milioane de euro, iar injecția
netă a veniturilor care au ajuns în bugetul economiei națio nale a Franței a fost de 22,6
milioane de euro.
Asemeni precizării de mai sus, impactul economic total reprezintă suma dintre
impactul organizațional și impactul înregistrat în industria turismului în timpul Campionatului
European de Fotbal din 2016, adi că 476,8 milioane de euro, respectiv 500,6 milioane de euro.
Astfel, impactul total economic este reprezentat de suma netă de 977,4 milioane de euro,
impact care este numit în raportul făcut de autoritățile franceze impact economic total primar.
Este denum it astfel, deoarece alături de acesta s -a înregistrat o sumă considerabilă de bani și
în urma unui impact secundar pe care l -a avut evenimentul sportiv în Franța, care este
constituit de comerțul inter -industrie, ceea ce reprezintă reinjectarea veniturilor în economie
ca urmare a stimulării inițiale a activității economice la nivel național.
Determinarea impactului economic total a fost realizat prin aplicarea unui
multiplicator „keynesian”35 a cărei valoare a fost estimată la 1,25, motiv pentru care calcu lul
pentru suma totală care a întrat în capitalul economic al Franței a fost de 1.221, 8 milioane de
euro. Din această sumă totală, scădem suma reprezentată de impactul economic primar, care
este de 977,4 milioane de euro și ajungem la rezultatul impactulu i economic secundar, care
este reprezentat de suma 244,4 milioane de euro.
Pe lângă impactul economic, putem aduce în prim plan impactul pe care l -a avut
organizarea Campionatului European de Fotbal din Franța asupra nivelului de ocupare a forței
de munc ă, care corespunde volumului de activități suplimentare din cadrul evenimentului
sportiv. Atunci când vorbim despre ocuparea forței de muncă, utilizăm datele statistice pe care

35 Ibidem, p . 58

48
autoritățile competente franceze le -au preluat de la Uniunea Asociațiilor Europ ene de Fotbal,
iar aici putem enumera: „angajații organizației Euro 2016 SAS, a cărui număr de angajați a
fost de aproximativ 400 de persoane pe o perioadă medie de 8,5 luni; persoane acreditate
(furnizori/securitate) care au resedința în Franța enumerăm 4 0.200 de persoane, dintre care
18.600 pentru securitate și 21.400 pentru furnizori, pe o perioadă de 3 săptămâni de muncă;
pentru mass -media au fost înregistrate doar 20% din persoanele totale cu domiciliul în Franța
și 80% persoane din alte state, care lu crează pentru eveniment în alte țări sau pe teritoriul
francez”36. De asemenea, alte industrii care au înregistrat un număr mai mare de angajați pe
perioada competiției care a avut loc în Franța putem enumera: „la hoteluri 22.100 de
persoane, la proiectele de restaurare 27.300 de oameni, la transport 17.400 de angajați,
industria turismului 2100 de persoane și în comerț aproximativ 3000 de angajați, ceea ce
rezultă un număr total de 71.900 de persoane”19. Acestora li se alătură 30.000 de agenți de
securitate , 400 de persoane angajate pentru organizare, cei 700 angajați pentru media, și
ajungem la un total de 103.000 de persoane care au avut un loc de muncă pe toată perioada
turneului final.
De asemenea, la rețeta financiară de după finalul turneului final se adaugă taxele
fiscale care s -au adunat în această perioadă, iar aici putem enumera suma care a fost obținută
din TVA, care se învârte în jurul a 70 de milioane de euro net, taxele de sejur care sunt
reprezentate de suma de 2,7 milioane de euro net, taxe le de aeroport care se învârt în jurul
sumei de 2,2 milioane de euro, ajugând la suma totală de 73,9 milioane de euro net.
Putem vorbi în continuare pe scurt despre impactul pe care l -a avut Campionatul
European de Fotbal din 2016 asupra capitalei france ze Paris, despre care se poate spune că a
fost cel mai populat și mai vizitat oraș în timpul celor patru săptămâni cât a durat desfășurarea
competiției. Viceprimarul Parisului pe domeniul Sportului și Turismului a declarat că
„evenimentul a fost o adevărat ă provocare pentru capitala Franței, mai ales după atentatul
terorist din 2015. Am reușit să facem față atât pe plan sportiv, cât și din aspect festiv, iar acest
eveniment va avea un impact turistic pe termen lung. Nu doar că am demonstrat abilitatea
noast ră de a organiza acest eveniment, dar am reușit să -l ducem la bun sfârșit fără incidente
majore”37.

36 Ibidem, p . 60
37 Atlan, Barbara, UEFA EURO 2016: Paris draws up a very positive report and is pleased to announce “long –
term benefits” , accesibil pe https://presse.paris.fr/wp -content/uploads/2016/07/UEFA -EURO -2016 -Paris -draws –

49
În ceea ce privește numărul de vizitatori acesta a crescut cu 2 procente față de luna
iunie a anului 2015, lucru care arată o creștere considerabilă a turi smului în capitala Franței.
De asemenea, în Paris și -au făcut simțită prezența aproximativ 3.100 de jurnaliști; 1,2
milioane de vizitatori, dintre care 70% au fost francezi, iar 30% străini; plus cei aproximativ
400.000 de oameni care au luat parte la apro ximativ 84 de evenimente care au avut loc în
Paris în timpul Campionatului European de Fotbal.
În concluzie putem preciza faptul că impactul economic rezultat în urma organizării
Campionatului European de Fotbal din Franța a fost unul major, suma înregis trată fiind de 1,2
miliarde de euro. Această sumă poate fi comparată cu ușurință cu produsul intern brut al
Franței și putem spune că este mai mult decât jumătate din acesta (2.181, 1 milioane de euro
în 2015) sau cu rezultate recente obținute în urma orga nizării altor evenimente sportive
importante precum Cupa Mondială de Rugby din 2007, care a adus Franței venituri de 540 de
milioane de euro. De asemenea, putem menționa că evenimentul a produs o activitate
economică impresionantă atât prin cheltuielile de organizare, cât și prin cheltuielile efectuare
de vizitatorii străini. Totodată, se poate preciza faptul că sosirea celor 600.000 de turiști străini
pentru eveniment au ajutat considerabil la amortizarea declinului turismului în Franța la nivel
național, ajuns într -un asemenea moment din cauza atacurilor teroriste care au avut loc în
lunile anterioare organizării evenimentului.

II.5. Evaluarea și rezultatele organizării evenimentului

În ceea ce privește evaluarea turneului final putem spune că la nivel fotbalistic acesta a
fost un eveniment foarte apreciat și a adus în fața spectatorilor momente de neuitat. Unul
dintre cele mai bune lucruri ale acestui turneu a fost calificare a 24 de echipe în competiție,
după ce în edițiile precedente au participat do ar 16 naționale. Deși a avut parte de multe critici
atunci când s -a luat această decizie, considerându -se că nivelul competiției va fi unul scăzut,
atât echipele care se califică constant la turneul final, cât și debutantele au lăsat o impresie
foarte bună . Printre cele mai memorabile momente putem enumera faptul că Țara Galilor a
jucat prima semifinală din istorie, Islanda, cea mai mică națiune participantă la Euro a fost
învinsă abia în sferturile competiției, iar Albania, una dintre debutante, a obținut prima ei

up-a-very-positive -report -and-is-pleased -to-announce -%E2%80%9C long-term-benefits%E2%80%9D.pdf,
accesat la 02.06.2017

50
victorie la turneul final. De asemenea, putem preciza faptul că sistemul cu 24 de echipe a
oferit șansa calificări în etapele eliminatorii echipelor de pe locul 3 în grupă, iar succesul a
fost obținut de către Portugalia, una dintre echipele care a terminat chiar pe locul 3 în grupa ei
de calificare.
Totodată, putem preciza faptul că premiile turneului au fost cu adevărat impresionante,
ajungând la suma de 300 de milioane de euro, echipa câștigătoare primind aproximativ 27 de
milioane de euro, ia r o participantă care nu iese din grupe primește 8 milioane de euro.
Dacă analizăm rezultatele Campionatului European de Fotbal din 2016 în funcție de
cifre și sume putem spune că Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal, care a fost și
organizatorul aces tui mare eveniment sportiv, a făcut un profit de 2,1 miliarde de euro de pe
urma turneului final. Din această sumă, aproximativ 1,1 miliarde de euro au fost reprezentați
de către achiziționare drepturilor de televizare, pentru ca mai apoi să vorbim de cele 500 de
milioane de euro din sponsorizări și aproximativ 410 milioane de euro din vânzările de bilete.
Din calculele realizate s -a estimat un câștig de 40 de milioane de euro pentru fiecare meci
jucat la turneul final din cele 51 de partide, la care prețul mediu pentru un bilet a fost de 440
de euro. În schimb, cheltuielile pentru acest turneu făcute de UEFA au fost de aproximativ
700 milioane de euro pentru organizarea competiției, alte 301 milioane de euro premii și 150
de milioane de euro pentru echipele participante la turneu și jucătorii naționalelor.
Cele mai importante rezultate înregistrate de către francezi prin organizarea
Campionatului European din 2016 au fost la nivel economic, unde au primit o infuzie de
capital în valoare de 1,2 miliarde de e uro. Această cifră de profit este reprezentată de suma
dintre impactul organizațional de 476,8 milioane de euro și impactul turismului care este de
500,6 milioane de euro, plus un impact economic secundar reprezentat de aproximativ 244,4
milioane de euro. Referindu -ne la impactul turismului, care este cel mai important și este
reprezentat printr -o industrie care valoarează aproximativ 7% din totalul economiei, putem
spune că injecția brută de capital a fost în valoare de 623,4 milioane de euro, care se impa rt
după cum urmează: 42,5 milioane pentru transportul internațional, 96,2 milioane pentru
transportul național sau local, 195, 8 milioane pentru cazare, 173,5 milioane pentru
alimentație, 46,9 milioane pentru atracțiile turistice și 68,5 milioane cheltuiel i personale. Din
această sumă se extrage aproximativ 207,2 milioane de euro taxe, impozite și alte cheltuieli,
iar suma netă care a intrat în economia Franței prin intermediul industriei turismului și a
impactului Campionatului European de Fotbal din 2016 este de 500,6 milioane de euro.

51
În ceea ce privește numărul de vizitatori acesta a arătat o creștere considerabilă a
turismului în capitala Franței, estimându -se că turneul final care a avut loc a reușit să atragă
un număr de 573.000 de vizitatori unici, dintre care un număr aproximativ de 40.000 de
persoane nu au avut niciun bilet pentru meciuri, ci și -au petrecut timpul la baruri, restaurante
sau zonele special amenajate pentru fani. Competiția care a avut loc în Franța a generat
613.000 de spectatori s trăini, deținători de bilete sau nu, dintre care 87,5% sunt turiști care au
venit special pentru eveniment, 7,5% sunt vizitatori ocazionali, iar 5% sunt vizitatorii
temporari. De asemenea, doar în Paris și -au făcut simțită prezența aproximativ 1,2 milioane
de vizitatori, dintre care 70% au fost francezi, iar 30% străini, plus cei aproximativ 400.000 de
oameni care au luat parte la aproximativ 84 de evenimente care au avut loc în Paris în timpul
Campionatului European de Fotbal.
Deși majoritatea rezultatelo r survenite în urma organizării Campionatului European de
Fotbal din 2016 au fost pozitive, putem menționa câteva probleme cu care s -au confruntat
organizatorii în timpul desfășurării evenimentului sportiv. Astfel, se poate preciza faptul că în
timpul comp etiției organizatorii nu s -au confruntat cu amenințări sau cu atacuri teroriste, însă
unii dintre vizitatorii care au ajuns în Franța pentru a participa la turneul final au produs
câteva incidente minore. Chiar cu o zi înainte de începerea turneului a avut loc o dispută care
s-a transformat într -o luptă de stradă între câțiva tineri localnici și mai mulți fani englezi în
orașul Marseille. Conflictul a fost stins destul de greu de către autoritățile poliției și au fost
efectuate câteva arestări temporare a u nora dintre agresori. De asemenea, chiar în ziua
începerii turneului final, tot în Marseille au avut loc câteva conflicte între fanii englezi și
agenții de poliție, în urma certurilor care au avut loc, șase fani englezi fiind arestați și
condamnați la înch isoare.
Pe data de 11 iunie 2016, au avut loc conflicte violente și lupte de stradă în Marseille
între fanii englezi și fanii naționalei ruse de fotbal, imediat după finalul meciului din Grupa B
dintre Anglia și Rusia care s -a terminat la egalitate, 1 -1. Un fan a ajuns la spital pentru a primi
îngrijiri medicale pentru loviturile foarte dure primite și starea critică în care era, iar câțiva
zeci au fost răniți ușor în conflictul care a avut loc. După acest conflict, pe data de 14 iunie,
echipa națională a Rusiei a fost sancționată cu o descalificare suspendată de la turneul final,
mai apoi amendată cu suma de 150.000 de euro, iar 50 de turiști ruși au fost deportați.
Violențele dintre turiștii englezi și ruși au continuat, însă de această dată în alt oraș, în Lille,
unde un total de 36 de fani au fost arestați, iar alți 16 au fost internați în spital cu răni serioase.

52
De asemenea, în timpul meciului dintre Republica Cehă și Croația, din cadrul grupei D
a turneului final, au fost aruncate torțe în teren, ia r suporterii croați au fost evacuați. Meciul a
fost întrerupt preț de câteva minute, atât pentru a curăța terenul, cât și din cauza disputelor
care au avut loc în tribunele în care se aflau fanii croați. Tot în aceeași zi, au avut loc ciocniri
violente înt re fanii turci și diferiți localnici după ce echipa națională a Turciei a fost învinsă de
către Spania într -un meci care a avut loc în grupele competiției. Ca rezultat al acestor
incidente UEFA a dispus sancțiuni procedurale împotriva federațiilor de fotba l din Turcia și
Croația, cea din urmă fiind amendată cu 100.000 de euro pentru incidente. Aceste incidente au
avut un impact negativ asupra competiției și a stricat imaginea turneului final, însă rezultatele
pozitive înregistrate de către Campionatul Europ ean de Fotbal din 2016 reușesc să pună în
umbră incidentele care au avut loc și să se uite cât mai repede conflictele care au avut loc de -a
lungul turneului final.
Dacă ar fi să facem o comparație a Campionatului European de Fotbal din Franța cu
ultimele două ediții care au avut loc în Ucraina/Polonia și Elveția/Austria, putem spune că
acesta a înregistrat cele mai bune rezultate, iar diferența față de celelalte este considerabil mai
mare din mai multe puncte de vedere. În primul rând ne putem referi la ve nituri, evenimentul
sportiv al anului 2016 înregistrând venituri cu 34% mai mari decât ediția din 2012, suma
obținută fiind de aproximativ 2 miliarde de euro. Această creștere se datorează în mare
măsură noului format al competiției, care asigură participa rea la turneul final a 24 de echipe,
diferit față de cele 16 echipe participante la edițiile din 2012 și 2008. Cele 20 de meciuri
adiționale a însemnat în primul rând o sumă mult mai mare primită în contul achiziționării
drepturilor de televizare, aceasta fiind de 1 miliard de euro, fiind una dintre cele mai
profitabile competiții comparativ cu edițiile anterioare. De aici, putem preciza faptul că UEFA
a generat un profit record de 900 de milioane de euro de la Campionatul European de Fotbal
din 2016, fiind considerată cea mai de succes campanie organizată în istorie. Această sumă a
reprezentat în medie un profit de aproape 18 milioane de euro pentru fiecare meci care a avut
loc de -a lungul competiției. Într -o comparație cu ediția din 2012, putem spune că an ul 2016 a
fost mult mai bun, diferența de încasări fiind de 176 de milioane de euro, după ce veniturile
Campionatului European de Fotbal din 2012 au fost de 724 milioane de euro.
Diferențe majore între cele trei ediții s -au înregistrat și în cazul premiilor acordate
echipelor participante la turneul final, în 2016 fiind acordat un total de 301 milioane de euro
care au fost distribuiți către cele 24 de echipe participante. Această s umă a fost mai mare cu
100 milioane de euro decât la turneul din 2012, unde s -au acordat premii în valoare de 196

53
milioane de euro celor 16 echipe care au participat la eveniment și cu aproximativ 120
milioane de euro față de turneul final din 2008, unde s -au acordat premii în valoare de 184
milioane de euro celor 16 echipe participante. Premiile de participare pentru echipele
naționale care au luat parte la cele trei ediții ale Campionatului European de Fotbal au fost
aproximativ asemănătoare la fiecare ev eniment, începând cu 7,5 milioane de euro la ediția din
2008, iar mai apoi cu câte 8 milioane de euro la edițiile din 2012 și din 2016. Diferențe
majore s -au înregistrat la premiul cel mare oferit echipei câștigătoare, crescând considerabil
de la 7,5 milio ane de euro pentru câștigătorul ediției din 2008, la 23,5 milioane de euro în
2012 și 27 milioane de euro în 2016.
În concluzie putem spune că acest eveniment sportiv care a avut loc în anul 2016, în
Franța este unul de mare importanță, care a avut un imp act economic și organizațional mult
mai mare decât cele din edițiile anterioare și poate fi analizat mult mai în detaliu în diferite
studii statistice.

54
CONCLUZII

Unul dintre cei mai importanți factori ale impactului evenimentelor sportive asupra
turismului este reprezentat de venituri. Turiștii sunt în măsură să cheltuiască o sumă
considerabilă de bani pentru călătorie, pentru acomodare și cazare, pentru servicii s au în
interes personal. Din acest motiv, putem evidenția faptul că promovarea turismului prin
intermediul evenimentelor sportive poate avea un grad ridicat de eficiență dacă îi convinge pe
vizitatori să aibă o ședere mai lungă decât ține evenimentul în sin e și de asemenea să își
plănuiască călătorii ulterioare în acele zone independent de organizarea unui alt eveniment
sportiv. Astfel, putem spune că evenimentele sportive reprezintă unul dintre cele mai
importante elemente posibile pentru dezvoltarea turism ului în țara în care se organizează,
având un impact major atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
În lucrarea de față s -a realizat o cercetare care are scopul de a evidenția importanța
evenimentelor sportive și de a demonstra faptul că acestea au un impact major asupra
industriei turismului. Ipoteza lucrării de față are rolul de a demonstra faptul că organizarea
Campionatului European de Fotbal din 2016 a avut un impact major asupra turismului din
Franța, iar acesta a fost foarte bine reprezentat prin creșterea economică înregistrată în
perioada desfășurării evenimentului sportiv. Se poate menționa fapt ul că această ipoteză a fost
confirmată prin cercetarea realizată cu ajutorul rapoartelor statisice realizate de diferite centre
de specialitate din Franța și consider că acestea au fost o sursă eficientă pentru a demonstra
influența evenimentului sportiv al anului 2016 asupra turismului. Se pot observa câteva
deficiențe ale literaturii de specialitate, însă pentru lucrarea de față am încercat să folosesc
cele mai bune studii de pe piață și să analizez cele mai eficiente cercetări realizate în domeniu.
Dom eniul turismului în Franța reprezintă aproximativ 7% din întreaga economie, iar
pentru a crește acest procent și pentru a -l îmbunătăți din ce în ce mai mult, trebuie să se
realizeze un plan strategic de dezvoltare durabilă. Pentru a se realiza acest lucru, autoritățile
din Franța au analizat un eventual impact al organizării unui eveniment sportiv de mare
amploare asupra turismului și au ajuns la concluzia că acesta este benefic pe termen lung,
motiv pentru care au făcut o ofertă pentru organizarea Campiona tului European de Fotbal din
2016. Planul a fost foarte bine efectuat, motiv pentru care putem spune că rezultatele pozitive
nu au întârziat să apară, iar la nivel economic Franța a primit o infuzie de capital de 1,2
miliarde de dolari. Putem preciza pentr u moment faptul că autoritățile franceze se bazau
foarte mult pe un crearea unui impact major economic asupra industriei turismului ca urmare

55
a organizării evenimentului sportiv, astfel că organizarea Campionatului European de Fotbal
din 2016 a însemnat pe ntru Franța o oportunitate de a reconstrui reputația țării și de a sustrage
cât mai multe beneficii care ajute la dezvoltarea economiei pe termen scurt și a turismului pe
termen lung.
La nivelul cercetării se demonstrează faptul că impactul economic total a fost calculat
la suma netă de 977,4 milioane de euro, ceea ce reprezintă suma dintre impactul
organizațional și impactul înregistrat în industria turismului în timpul Campionatului
European de Fotbal din 2016, adică 476,8 milioane de euro, respectiv 500 ,6 milioane de euro.
Detaliind pe scurt impactul asupra turismului pe care l -a avut organizarea evenimentului
sportiv, putem spune că datele ne arată faptul că la nivel statistic celor 500,6 milioane și se
adaugă aproximativ 207,2 milioane de euro taxe, im pozite și alte cheltuieli, iar acestea ne
arată faptul că s -a realizat o injecție brută de capital în valoare de 623,4 milioane de euro.
Această sumă se împarte pe mai multe domenii, iar printre acestea le putem evidenția pe
următoarele, împreună cu sumele aferente fiecăreia dintre ele: 42,5 milioane pentru
transportul internațional, 96,2 milioane pentru transportul național sau local, 195, 8 milioane
pentru cazare, 173,5 milioane pentru alimentație, 46,9 milioane pentru atracțiile turistice și
68,5 milioan e cheltuieli personale.
Aici se poate evidenția faptul că impactul economic rezultat în urma organizării
Campionatului European de Fotbal din Franța a fost unul major, suma înregistrată de 1,2
miliarde de euro fiind una considerabil de mare. Comparată cu produsul intern brut al Franței
putem spune că este mai mult decât jumătate din acesta (2.181, 1 milioane de euro în 2015),
iar dacă se face o comparație a datelor prezente cu rezultate recente obținute în urma
organizării altor evenimente sportive import ante precum Cupa Mondială de Rugby din 2007,
care a adus Franței venituri de 540 de milioane de euro, se poate spune că a fost un adevărat
succes.
În concluzie putem spune că cercetarea de față a reușit să confirme ipoteza și să
demonstreze prin intermedi ul cercetării realizate faptul că obiectivele lucrării au fost
îndeplinite. De asemenea, se poate observa faptul că acest eveniment sportiv care a avut loc în
anul 2016, în Franța, este unul de mare importanță, care a avut un impact economic și
organizațio nal mult mai mare decât cele din edițiile anterioare și poate fi analizat mult mai în
detaliu în diferite studii statistice.

56
BIBLIOGRAFIE

1. Getz, Donald, Page, Stephen, Event Studies – Theory, research and policy for planned
events, Editura Routlegde, New York, 2016
2. Masteman, Guy, Strategic sports event management – An international approach, Editura
Elsevier, United Kingdom, 2004
3. Parent, Milena, Smith -Swan, Sharon, Managing Major Sport Events (Theory and Practice),
Editura Routledge, New York, 2 013
4. Masterman, Guy, Strategic sports event management (3rd Edition), Editura Routledge, New
York, 2014
5. Higham, James, Hinch, Tom, Sport and tourism: globalization, mobility and identity,
Editura Elsevier, Oxford, 2009
6. Shone, Anton, Parry, Bryn, Su ccesful event management, Editura Pat Bond, 2001
7. Hansen, Hal, Gauthier, Roger, Factors affecting attendance at professional sport events,
publicat în Journal of sport management, pag. 15 -32, University of Ottawa, 1989
8. Getz, Donald, Event tourism: def inition, evolution and research, publicat în Tourism
Management, pag. 403 -428, Editura Elsevier, Alberta, Canada, 2007
9. Fourie, Johan, Santana -Gallego, Maria, The impact of mega -events on tourist arrivals,
Stellenbosch University, 2010
10. Solberg, Harry , Preuss, Holger, Major sport events and long -term tourism impacts,
publicat în Journal of sport management, pag. 215 -236. Editura Human Kinetics, Mainz, 2007
11. Chalip, Laurence, Green, Christine, Effects of sport event media on destination image and
intention to visit, publicat în Journal of sport management, pag. 214 -234, Editura Human
Kinetics, Texas, 2003
12. Fairley, Sheranne, Getz, Donald, Media management at sport events for destination
promotion: case studies and concepts, Editura SelectedWorks, M assachusetts, 2003

57
13. Chalip, Laurence, Green, Christine, Sport tourism as the celebration of subculture,
publicat în Annals of tourism research, vol. 25, pag. 275 -291, Editura Elsevier, United
Kingdom, 1998
14. Green, Christine, Leveraging subculture and identity to promote sport events, publicat în
Sport management review, pag. 1 -19, Editura Smaanz, Australia, 2001
15. Preuss, Holger, The conseptualisation and measurement of mega sport event legacies,
publicat în Journal of sport and tourism, vol. 12, pa g. 207 -227, Editura Routledge, United
Kingdom, 2007
16. Chalip, Laurence, Towards social leverage of sport events, publicat în Journal of sport and
tourism, vol. 11, pag. 109 -127, Editura Routledge, United Kingdom, 2006
17. Preuss, Holger, Lasting effects of major sport events, publicat pe www.idrottsforum.org ,
2006
18. Getz, Donald, Event Studies – Theory, research and policy for planned events, Editura
Elsevier, Oxford, 2007
19. UEFA European Football Championsh ip Final Tournament 2016 – Tournam ents
Requirements, accesibil pe
http://www.uefa.com/MultimediaFiles/Download/Regulations/uefa/Others/84/03/26/840326_
DOWNLOAD.pdf, accesat la 28.05.2017
20. France apply to host 2016 European Championship, accesibil pe
https://www .theguardian.com/football/2009/ feb/13/france -2016 -european -championships -bid,
accesat la 28.05.2017
21. UEFA European Football Championship 2016 -Final Tournament, accesibil pe
http://www.uefa.com/MultimediaFiles/Download/MediaRelease/uefaorg/MediaReleases/01/4
8/83/27/1488327_DOWNLOAD.pdf, accesat la 28.05.2017
22. Thomas, Sylvie, France to host the E uropean Football Championship in 2016, Actualite
en France, accesat la 28.05.2017
23. Bid Evaluation Report, Uefa European Football Championship -Final Tournament 2016,
accesibil pe http://www.uefa.com/MultimediaFiles/Download/MediaRelease/uefaorg

58
/MediaR eleases/01/48/83/27/1488327_DOWNLOAD.pdf, accesat la 28.05.2017
24.UEFA Euro 2016 France, Press Kit, accesibil pe http://be.media.france.fr/sites/default/
files/document/press_kit/150918%20 -%20Dossier%20de%20presse_EN.PDF, accesat la
28.05.2017
25. Rub in Alissa, Morenne, Benoît, Bracing for terrorism: how France is preparing for Euro
2016, accesibil pe https://www.nytimes.com/2016/06/09/world/europe/bracing -for-terrorism –
how-france -is-preparing -for-the-euro-soccer -tournament.html, accesat la 28.05.2017
26. Rodden, Mark, France's Euro security measures complicated by flooding, transit strikes,
accesibil pe http://www.espnfc.com/european -championship/74/blog/post/2887098/france –
ready -for-euro-2016 -with-high-security, accesat la 28.05.2017
27. Rice, Sim on, Euro 2016: When does the opening ceremony start, who is performing,
how can I watch it?, accesibil pe http://www.independent.co.uk/sport/football/international
/euro -2016 -opening -ceremony -david -guetta -can-can-when -does-it-start-who-is-performing –
how-can-i-watch -a7073971.html, accesat la 30.05.2017
28. Haxton, Peter, Major events as catalysts for tourism, OECD Tourism Paper, Editura
OECD, Paris, Anul 2017, p. 25
29. Etude sur l’impact economique de l’Euro 2016, Centre de Droit et l’Economie du Sport ,
publicat pe site -ul Ministerului Sportului, Paris, Anul 2017, p. 14
29. Atlan, Barbara, UEFA EURO 2016: Paris draws up a very positive report and is pleased
to announce “long -term benefits”, accesibil pe https://presse.paris.fr/wp –
content/uploads/2016/ 07/UEFA -EURO -2016 -Paris -draws -up-a-very-positive -report -and-is-
pleased -to-announce -%E2%80%9Clong -term-benefits%E2%80%9D.pdf, accesat la
02.06.2017
30. James, Kyle, France wins bid to host Euro 2016 soccer championship, accesibil pe
http://www.dw.com/en/france -wins -bid-to-host-euro-2016 -soccer -championship/a -5626993,
accesat la 30.05.2017

59
31.France announces bid to host Euro 2016, accesibil pe
http://www.cbc.ca/sports/soccer/france -announces -bid-to-host-euro-2016 -1.838887, accesat la
30.05.2017
32.France bid to host Euro 2016, accesibil pe
https://www.supersport.com/football/article.aspx?id =290935, accesat la 30.05.2017
33.France apply to host 2016 European Championship, accesibil pe
https://www.theguardian.com/football/2009/feb/13/france -2016 -european -championships -bid,
accesat la 30.05.2017
34.France bids to host Euro 2016, accesibil pe ht tp://www.france24.com/en/20090213 -france –
bids-host-euro-2016 -, accesat la 30.05.2017
35.France hope to host Euro 2016, accesibil pe
https://www.rte.ie/sport/soccer/2009/0213/245048 -euro2016/, accesat la 30.05.2017
36.Preparations of EURO 2016 in France: a state of affairs, accesibil pe
https://www.essma.eu/en/news/item/319 -preparation -of-euro-2016 -in-france -a-state-of-
affairs, accesat la 30.05.2017
37.The Impact of UEFA EURO 2016 On French Stadium Development, accesibil pe
https://issuu.com/essmastadium/doc s/report -eco-impact -euro16 -v4, accesat la 30.05.2017
38.UEFA EURO 2016 France, accesibil pe
https://www.uefa.com/MultimediaFiles/Download/competitions/General/02/28/61/20/228612
0_DOWNLOAD.pdf, accesat la 30.05.2017
39.Football Production Summit 2016: How U EFA is preparing for EURO 2016 Football
Championship, accesibil pe http://www.live -production.tv/news/sports/football -production –
summit -2016 -how-uefa-preparing -euro-2016 -football -championship.html, accesat la
30.05.2017
40.Euro 2016 official closing ceremo ny, accesibil pe http://uk.tourisme93.com/euro2016 –
opening -ceremony.html, accesat la 02.06.2017
41.Euro 2016 – Get ready for the French renaissance, accesibil pe
http://backpagefootball.com/euro -2016 -get-ready -french -renaissance/108194/, accesat la
02.06.2 017

60
42.Preparing for the Euro 2016 in France, accesibil pe
https://easybookinggroup.wordpress.com/2014/11/20/preparing -for-the-euro-2016 -in-france/,
accesat la 02.06.2017
43.Tyers, Alan, Euro 2016 opening ceremony: can -can girls, giant dancing lips, ballet and…
lollipops?, accesibil pe http://www.telegraph.co.uk/football/2016/06/10/euro -2016 -opening –
ceremony -live/, accesat la 02.06.2017
44. MArques, Carla, Euro 2016: a Closing Ceremony as memorable as the historical
tournament for Filmmaster Events., acce sibil pe https://www.linkedin.com/pulse/euro -2016 –
closing -ceremony -memorable -historical -events -carla -marques /, accesat la 02.06.2017
45.Impressive global broadcast coverage of UEFA EURO 2016, accesibil pe
http://www.uefa.org/mediaservices/newsid=2373525.html /, accesat la 02.06.2017
46.Euro 2016: France ready to welcome tourists from around the world!, accesibil pe
http://www.diplomatie.gouv.fr/en/french -foreign -policy/tourism/events/article/euro -2016 –
france -ready -to-welcome -tourists -from -around -the-world /, accesat la 02.06.2017
47.EURO 2016 TO BRING 1 BILLION EUROS FOR FRENCH T OURISM, accesibil pe
http://www.tourism -review.com/france -euro-2016 -to-bring -1-billion -euros -through -tourism –
news4656#cdhZW5s5CjHgq0vD.99 /, accesat la 02.06.2017
48.EURO boosted French economy by over €1.2bn, accesibil pe http://www.uefa.org/about –
uefa/news/newsid=2437527.html /, accesat la 02.06.2017
49.Holyman, Ian, Euro 2016 boosted French economy by more than €1 billion – study,
accesibil pe Euro 2016 boosted French economy b y more than €1 billion – study , accesat la
02.06.2017
50.MARKET INSIGHT: EURO 2016 – THE FOUNDATION FOR A FOOTBALL
LEGACY, https://www.soccerex.com/i nsight/articles/2016/euro -2016 -the-foundation -for-a-
football -legacy /, accesat la 02.06.2017
51.France estimates Euro 2016 to provide economy with €1.2 billion boost, accesibil pe
http://www.espnfc.com/european -championship/story/2876417/france -estimates -euro-2016 –
will-provide -economy -with-%E2%82%AC12 -billion -boost /, accesat la 02.06.2017

61
52. SOCIAL RESPONSIBILITY & SUSTAINABILITY Post -event report, 2016, accesibil
pe
http://www.uefa.org/MultimediaFiles/Download/OfficialDocument/uefaorg/General/02/42/47
/58/2424758_DOWNLOAD.pdf /, accesat la 02.06.2017
53.Burt, Jason, Euro 201 6 was good but not great and full of contradictions – Portugal's
triumph delivered an appropriate ending, accesibil pe
http://www.telegraph.co.uk/football/2016/07/11/euro -2016 -was-good -but-not-great -and-full-
of-contradictions –po//, accesat la 02.06.2017
54.Klebnikov, Sergei, U EFA Euro 2016 By The Numbers, accesibil pe
https://www.forbes.com/sites/sergeiklebnikov/2016/07/10/uefa -euro-2016 -by-the-
numbers/#66fd695d6d84 /, accesat la 02.06.2017
55.MacIntosh, Robert, Euro 2016: How much is it worth to the teams, the winners and
UEFA?, accesibil pe http://ww w.independent.co.uk/news/business/euro -2016 -how-much -is-
it-worth -winners -prize -money -uefa-revenue -england -france -tv-a7073951.html /, accesat la
02.06.2017
56.McPartland, Ben, Is it really safe to come to France for Euro 2016?, accesibil pe
https://www.thelocal.fr/20160427/is -it-really -safe-to-come -to-france -for-euro-2016 /, accesat
la 02.06.2017
57. Sports, Economy; France Eyes $1.2 Billion in Profits from Euro 2016, accesibil pe
http://www.dunialeo.com/en/posts/browse/sports/sports -economy -france -eyes-1-2-billion-in-
profits -from -euro-2016 /, accesat la 02.06.2017