SPECIALIZAREA RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE Teză de licență Coordonator științific: lect.univ. dr. Felicia CORDONEANU Absolvent :… [605485]
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ DE ȘTIINȚE UMANISTE,
ECONOMICE ȘI INGINEREȘTI
SPECIALIZAREA RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE
Teză de licență
Coordonator științific:
lect.univ. dr. Felicia CORDONEANU
Absolvent: [anonimizat]
2018
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ DE ȘTIINȚE UMANISTE,
ECONOMICE ȘI INGINEREȘTI
SPECIALIZAREA RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE
Fondul Monetar Internațional și rolul său
în economia mondială
Coor donator științific:
lect.univ.dr. Felicia CORDONEANU
Absolvent: [anonimizat]
2018
CUPRINS
INTRODUCERE …… …………………………………………………………………… .……..4
CAPITOLUL I. ASPECTE ORGANIZATORICE CU PRIVIRE LA FONDUL MONETAR
INTERNAȚIONAL ……………………… ………………. ……………………….. …….. …………………… …………7
1.1 Istoric……………………………………….. …………………………………. ………………. …………….7
1.2 Structura organizatorică a FMI …………………… …….. ………………………………. …….. …………….. ..11
1.3 Obiectve și funcții ale FMI…………………………………………………………………………… …………. ..17
CAPITOLUL II. ACTIVITATEA FONDULUI MONETAR INTERNAȚIONAL ……. …… 23
2.1 Drepturile speciale de tragere …….. …………………………………………………………………. ……….. … 23
2.2 Resursele Fondului monetar Internațional………………………………………………………….. ………. 28
2.3 Asistența financiară acordată de Fondul Mone tar Internaț ional……………………. ………. ……….. 33
CAPITOLUL III. RELAȚIILE REPUBLICII MOLDOVA CU FONDUL MONETAR
INTERNAȚIONAL …………………………… …………………………. …………………… ……………… …….. …41
3.1 Relațiile valutar -financiare și balanța de plăți a Republicii Moldova ……………….. ……………..41
3.2 Republica Moldova – membru al Fondului Monetar Internațional ………… …………………… …….46
3.3 Asistența financiară acordată Republicii Moldova ………………………………… .………..50
CONCLUZII ………………………………………………………………………………….. ………………. …………..54
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………. 57
WEBOGRAFIE …………………………………………………………………………… …………………………. …..58
ANEXE
Lista figurilor
Figura 1.2.1: Organigrama Fondului Monetar Internațional ……………………………….11
Figura 2.1.1: Resursele contului general al FMI …………………………… …………………….28
Figura 2.1.2: Ponderea cotelor țărilor membre FMI în totalul cotelor -părți …….. ….21
Lista tabelelor
Tabelul 1.1.1: Puterea de vot a membrilor Fondului Monetar Internațional …………13
Tabelul 2.1.1: Cotele membrilor Fondului Monetar Internațional ………….. …………..31
Tabelul 3.1.1: Balanța de plăți a Republicii Moldova – agregate principale ………….4 3
Tabelul 3.2.1: Asistența financiară acordată RM de către FMI …………………… ………51
4
INTRODUCERE
La momentul actual, grație rolului care revine monedei și creditului în economie, știința
despre bani și instituțiile financiare a devenit una din principalele componente ale cunoașterii
economice. Economia modernă este neimaginabilă fără relațiile monetare și de credit, care
alcătuiesc un domeniu specific al sectorului financiar.
Schimburile de mărfuri, servicii și capitaluri, ca și cooperarea economică internațion ală
sânt recunoscute drept activități primo rdiale pentru bunăstarea popoarelor și înfăptuirea
aspirațiilor lor. Relațiile valutar -financiare, o bună bucată de vreme nu au constituit o atracție prea
mare pentru public și obscurele profunzimi ale acestor relații nu s -au bucurat de o atenție deosebită
nici din partea autorităților în domeniu. În aceste condiții, organizarea și funcționarea sistemului
de plăți internaționale, cunoașterea avantajelor și capcanelor lui au constituit monopolul unor
cercuri prea restrânse de inițiați.
Pe măsură ce se dezvo ltă colaborarea și cooperarea internațională, interdependența țărilor
crește și, odată cu ea, influența stărilor de lucru dintr -o țară asupra celorlalte. Caracterul dinamic
al sistemului de investiții și creditare din instituții imprimă aceeași trăsătură ș i modului de
activitate care îl reflectă, iar o bună informare economică constituie întotdeauna temeiul unei
intervenții competente în organizarea și dirijarea proceselor economice.
Totalitatea schimburilor economice internaționale formează circuitul economic mondial.
Aceste schimburi economice formează ceea ce se numește relații sau fluxuri economice
internaționale, constituind elemente componente ale economiei mondiale alături de alte
componente. În cadrul acestor relații economice internaționale rel ațiile valutar -financiare un loc
special întrucât nicio tranzacție economică internațională nu se poate efectua fără bani, fără valută,
fără credite etc.
Organizațiile financiar -valutare internaționale ocupă un rol important în cadrul sistemului
relațiilor economice internaționale. În primul rând, activitatea lor permite introducerea unui
început de reglementare și o anumită stabilitatea în unitatea contradictorie a economiei mondiale,
asigurând în ansamblu funcționarea fără întreruperi a sferei valutar -financiare. În al doilea rând,
ele sunt chemate să servească drept forum pentru întreținerea colaborării dintre țări. În rândul al
treilea, crește importanța lor în sfera studierii, analizei și generalizării informației privind
tendințele de dezvoltare și a e laborării recomandărilor în cele mai stringente probleme ale
economiei mondiale.
În funcție de obiectivele și gradul lor de universalitate instituțiile financiar -valutare
internaționale se divizează in organizații de impor tanță mondială, regională și care au atribuție
numai la o anumită sfe ră a economiei m ondiale. Din organizațiile de pri mul tip fac parte, spre
exemplu: Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.
5
De-a lungul parcursului multisecular al teoriilor și practicilor monetare în cadrul relațiilor
interumane, stabilitatea a fost cheia boltă. Tocmai din această cauză sistemele bănești s -au oprit la
etalonul de aur (argint) ca bază a stabilității lor. În cadrul acestui etalon, unitatea monetară era
definită legal printr -o cantitate de aur. Degradarea progresivă a etalonului aur, începând cu
etalonul aur -lingouri și sfârșind cu etalonul aur -devize, a însemnat implicit degradarea stabilității
monetare, cu urmări negative asupra relațiilor bănești.
În fața complicațiilor provocate vieții econo mice naționale și internaționale de lipsa
stabilității valorice a instrumentelor monetare, o serie de întruniri de specialitate au avut ca
obiectiv găsirea soluțiilor pentru refacerea stabilității în relațiile monetare internaționale.
Abia în anul 1944 se bun bazele unui sistem monetar internațional complet ș i complex,
relațiile valutar financiare fiind primul element. Relațiile financiare constau în alocarea definitivă
sau pe termen lung de fonduri bănești mobilizate din depozite bancare, utilizarea de res urse
disponibile ale diferitor organisme naționale și internaționale.
Al doilea element component îl reprezintă mecanismele valutar financiare -internaționale,
urmat de un al treilea componente de bază format din instituțiile, băncile și organismele moneta re,
financiare și valutare internaționale care asigură derularea relațiilor și funcționarea mecanismelor
monetar -financiare internaționale. Al patrulea element component îl constituie reglementările
valutar -financiare internaționale. Relațiile valutar -financiare se pot derula eficient și în siguranță
în măsura în care dispun de un sistem de norme, reguli, uzanțe , cutume care, respectate de
participanții la schimburile economice internaționale, asigură cooperarea și încrederea reciprocă,
fluența tranzacțiilo r monetar -financiare internaționale.
Astfel, în 1944, Conferința de la Bretton Woods și -a propus să pună capăt dezordinii
monetare prin înființare unui sistem monetar internațional stabil și eficient. În cadrul acesteia au
fost create două organizații mon etar-financiare internaționale: Fondul Monetar Internațional
(FMI) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD). FMI avea atribuțiile de
supraveghere a funcționării sistemului monetar internațional, inclusiv a principiilor acestuia, ia r
BIRD avea în competență creditarea pe termen lung sau finanțarea economiilor țărilor distruse de
război. În prezent, BIRD creditează sau finanțează preponderent țările în curs de dezvoltare.
Legăturile de natură financiară, de credit și monetară ce apa r pe plan internațional nu sunt
atât de simple, cum s -ar părea la prima vedere. Ele dau naștere unui fenomen complex, de mare
amploare cu evoluții contradictorii, care se alătură activității economice generale la nivel mondial,
sprijinind derularea acesteia, sau, în unele cazuri, influențând -o în sens negativ. În acest sens drept
călăuzitor al acestora vine Fondul Monetar Internațional.
6
În lucrarea de față este tratat Fondului Monetar Internațional și rolul său în economia
mondială .
Cercetarea temei alese a decurs prin documentarea din cărți, manuale, precum și din surse
bibliografice apărute în resurse electronice. Totodată au fost consultate date pe site-uri oficiale,
articole, note curs de pe paginile univers ităților etc.
Lucrarea de față încearcă să prezinte importanța Fondului Monetar Internațional, iar pe
lângă valoarea teoretică pe care o oferă conținutul, este prezentat și un studiu de caz real al
implicării FMI în economia mondială pe baza Republicii Mol dova.
Scopul lucrării este determinarea locului și rolului F ondului Monetar Internațional în
economia mondială prin cercetarea informațiilor cu privire la crearea, organizarea și funcționarea
acestuia în cadrul sistemului monetar internațional.
Reieșind din scopul cercetării au fost formulate următoarele obiective:
1. Studierea momentului apariției și necesitatea creării FMI;
2. Analiza structurii organizatorice a FMI, e vidențierea funcțiilor și obiectivelor FMI;
3. Explicarea noțiunii de DST – Drepturi Sp eciale de Tragere;
4. Cercetarea surse i de formare a resurselor FMI și identificarea țărilor membre cu cea mai
mare pondere în cadrul Fondului;
5. Determinarea mecanismelor și posibilităților de acordare a asistenței financiare a FMI;
6. Identificarea facilităților de finanțare obținute de Republica Moldova fiind membru al
FMI;
Pentru realizarea scopurilor și sarcinilor propuse, tema a fost structurată în modul următor:
introducere, trei capitole, concluzii, bibliografie, webografie și ane xe.
În Capitolul I „Aspectele organizatorice cu privire la Fondul Monetar Internațional ” este
reflectat scurt istoric cu privire la apariția Fondului, structura organizatorică , obiectivele și
funcțiile FMI.
Capitolul II „Activitatea Fondului Monetar Intern ațional ” include descrierea Drepturilor
Speciale de Tragere (DST), resurselor FMI și a asistenței financiare acordată de FMI membrilor
săi prin intermediul diferitor tranșe și facilități .
În Capitolul III „Relațiile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional ” se
prevede analiza relațiilor valutar -financiare și a balanței de plăți a Republicii Moldova,
determinarea necesității țării de a fi membru al Fondului, precum și descrierea asistenței financiare
acordată de FMI Republicii Moldova .
Astfel, rezultatele cercetării efectuate s -au conturat în concluzii despre importanța Fondului
Monetar ca instituție financiară în cadrul sistemului monetar internațional și rolul acestuia în
stabilizarea economiei Republicii Moldova .
7
CAPITOLUL I. ASPECTE ORGANIZATORICE CU PRIVIRE LA
FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL
1.1 Istoric
Fluxurile economice internaționale, indiferent de forma pe care o îmbracă, sunt de
neconceput fără existența unei circulații monetare între statele lumii, fără mijlocirea banilor.
Relațiile monetare internaționale reprezintă acele raporturi bănești care se formează între
economiile naționale, între agenții economici din diverse țări, ca urmare a participării lor la
circuitul economic mondial.
Conștientizarea necesității de deblocare a relațiilor monetare și instituirii a noi mecanisme
monetare după cel de -al Doilea Război Mondial, s -a soldat cu convocarea unui forum
internațional, cunoscut drept Conferința Monetară și Financiară Internațională a Națiunilor Unite
și Asociate de la Bretton Woods, New Hampshire (SUA). Conferința și -a desfășurat lucrările în
perioada 1 -12 iulie 1944 cu participarea a 45 de state.
Importanța acestei conferințe constă în răsturnarea de atitudine față de problemele relațiilor
valutar -financiare internaționale și instituirea unui regim de eliminare a dificultăților în spiritul
înțelegerii reciproce și cooperării ample.1 În cadrul acesteia s -a discutat problema constituirii unui
Sistem Monetar Internațional.
La baza creării și funcționării Sistemului Monetar Internațional a stat rezultatul
compromisului realizat între părerile susținute de J.M.Keynes, conducătorul delegației britanice și
cele susținute de H.D.White, conducătorul delegației americane. În plan internațional, aceste două
opinii sunt cunoscute sub denumirile de Planul Keynes și Planul White.
Idealul lor călăuzitor a fost construirea unui sistem care să împiedice reapariția unor
recesiuni economice de proporții, precum și izbucnirea unui nou război mondial. Din punct de
vedere po litic, planurile prevedeau asigurarea păcii mondiale printr -o instituție globală care să fie
o versiune îmbunătățită a Ligii Națiunilor. Din punct de vedere economic, pacea și prosperitatea
urmau să fie sprijinite de comerțul liber între națiuni.
La baza P lanului Keynes erau următoarele:
Preocuparea de revigorare a economiilor;
Promovarea creșterii economice;
Promovarea ocupării depline a forței de muncă.
Ideea creării unui Sistem Monetar Internațional, în abordarea lui Keynes, se baza pe
emiterea unei mone de internaționale „Bancor”, monedă de cont. Această monedă trebuia să fie
1 Oleg Stratulat, Monedă și credit , Volumul I, Editura ASEM, Chișinău 2014 , p. 162;
8
emisă de o bancă centrală internațională, baza emiterii acesteia reprezentând -o aurul pus la
dispoziție de țările membre. Astfel, sistemul propus de Keynes presupunea existența etalo nului
aur-devize, dar în sens limitat, deoarece aurul era convertibil în Bancă, invers nefiind posibil.2
Keynes era preocupat în principal de asigurarea izolării economiilor naționale în cazul
importului de tendințe deflaționiste și de furnizarea de lichid ități internaționale pentru țările cu
deficit.
Cu privire la modul de funcționare a băncii ce va coordona Sistemul Monetar Internațional,
aceasta trebuia să asigure desfășurarea operațiunilor de compensare a datoriilor și creanțelor între
țările membre pri n intermediul băncilor centrale ale acestora. Totodată, sistemul prevedea evitarea
apariției de dezechilibre în planul balanței de plăți externe, în raporturile directe țările fiind
obligate să contribuie la eliminarea acestora.
La polul opus al discuției se afla planul american, cunoscut sub numele de Planul Chite,
fiind mult mai conservator. Fapt ce decurgea din rolul pe care îl juca SUA în plan internațional,
precum și din posibilitatea SUA de a se impune drept cea mai mare putere economică și politică
a vremii.
Planul se axa pe următoarele:
Liberalizarea comerțului internațional;
Circulația liberă a capitalurilor, în scopul fluidizării plăților, stingerea datoriilor
făcându -se cu moneda națională. Se eliminau astfel discriminările dintre țări și se
urmărea evidențierea dezavantajelor generate de instabilitatea cursurilor valutare.
White era interesat de convertibilitatea și stabilitatea cursurilor și de eliminarea acordurilor
bilaterale restrictive în privința comerțului liber. În viziunea americană, moneda etalon care stătea
la baza Sistemului Internațional era echivalentă cu cantitatea de aur aferentă unei sume de 10 USD.
Ambii economiști au crezut ferm în importanța unei ordini mondiale o rganizate conform
principiului „ comerțului liber”, pentru asigurarea păcii și prosperității internaționale. Pe plan
național, ocuparea totală a forței de muncă și un puternic stat al bunăstării urma sa sprijine astfel
de țeluri. Controlul capitalului, control direcționat împotriva mișcăr ilor speculative și ratele stabile
de schimb au fost percepute drept mijloacele necesare comerțului și prin urmare, supuse cerințelor
acestuia.3
2 Petre Brezeanu, Mihaela Alina Dima, Laura Elly Novac, Sisteme financiare , Editura Cavallioti, București, 2006,
p.3;
3 Fondul Monetar Internațional , disponibil pe ru.scribd.com/document/115000157/Fondul -Monetar -International,
accesat la 30.03.2018;
9
Sistemul Monetar Internațional, adică ansamblul normelor de conduită monetară care urma
să stea la baza relați ilor dintre țări la sfârșitul războiului, era menit să înlocuiască aporturile
bilaterale cu raporturile multilaterale, care implicau un consens al țărilor participante.4
Astfel Sistemul Monetar Internațional era fundamentat pe:
universalism;
stabilitatea r aporturilor valorice dintre monede;
convertibilitatea monetară;
crearea unor rezerve valutare adecvate în fiecare țară.
Plecând de la lecțiile perioadei interbelice, politicile monetare și ale ratei de schimb au fost
considerate instrumente necesare comerț ului liber. Ele nu puteau fi niciodată considerate ca scop
economic în sine. Pentru consacrarea acestei lecții în modul de funcționare al economiei
internaționale s -a avut în vedere fondarea unei instituții financiare internaționale care să
monitorizeze po liticile monetare și de schimb ale statelor membre.
Astfel, semnarea Acordului de la Bretton Woods a însemnat nu doar consacrarea unor
principii după care să se conducă lumea abia ieșită din coșmarul războaielor, dar și instituirea
organismelor cu atribuți i financiare și monetare pe plan internațional, care să participe la realizarea
acestor principii. Acestea sunt Fondul Monetar Internațional și Banca Internațională pentru
Reconstrucție și Dezvoltare. Țările membre urmau să fie sprijinite de aceste două or ganisme în
realizarea echilibrului balanței de plăți și dezvoltarea economiei postbelice, precum și
modernizarea acesteia.
Cele două organisme create la Bretton Woods, s -au dovedit a fi capabile să înfrunte timpul
și să demonstreze o autoritate și o efici ență crescândă.
În perioada anilor ’40, încetinirea activității marilor economii industriale a determinat
statele să încerce să se protejeze pentru a preveni reapariția politicilor economice dezastruoase
care au contribuit la marea criză economică din ani i ’30. În acest sens s -au intensificat restricțiile
la import, ceea ce nu a făcut decât să accentueze procesul de diminuare a schimburilor, a producției
și angajărilor la nivel mondial.
Pentru a opri scurgerea rezervelor de aur și devize, câteva țări au a pelat la anumite măsuri,
și anume:
unele țări au limitat posibilitățile de cumpărare în străinătate oferite anumitor sectoare de
activitate;
altele au devalorizat moneda și aui impus anumite restricții pentru deținerea de devize.
4 Acad. Costin C. Kirițescu, Idei contemporane în acțiune , Editura Enciclopedică, București 1996 , p. 97;
10
Însă nici una dintre aceste măsuri nu s -a dovedit a fi funcțională. Nici un stat nu a reușit
să-și mențină avantajul competitiv, și această politică „fiecare pentru el” a adus numai dezavantaje
economiei internaționale: schimburile mondiale au scăzut, la fel și angajările și n ivelul de trai,
într-un anumit număr de țări.5
Pentru a pune capăt acestei situații, în iulie 1944, la Bretton Woods (SUA) a luat ființă
Fondul Monetar Internațional, cunoscut și sub numele de „FMI”. Acesta reprezintă un organism
interstatal autonom specializat din sistemul O.N.U., al cărui statut a fost adoptat la 22 iulie 1944
de cele 45 de state participante la Conferința Monetară și Financiară Internațională de la Bretton
Woods și a intrat în vigoare la 27 decembrie 1945. Fondul își începe operați unile financiare pe 1
martie 1947.
Principiile care au stat la baza creării lui sunt: cooperarea internațională monetară;
creșterea echilibrată a comerțului; dezvoltarea economică a tuturor memrilor; stabilitatea cursului
de schimb; multilateralizarea plăț ilor internaționale; convertibilitatea monetară; lichiditatea;
echilibrarea balanței de plăți.
În baza acordului încheiat cu ONU în noiembrie 1947, FMI are statut de instituțiie
specializată a Națiunilor Unite. Însă calitatea unui stat membru al acestei or ganizații nu implică
calitatea de membru al ONU.
Orice țară, care se bucură de autonomie în domeniul relațiilor externe, este capabilă să
achite de obligațiile impuse statelor membre prin Statut și este dispusă să -și asume aceste obligații,
poate obține c alitatea de membru al FMI.
Fondul Monetar internațional și -a început activitatea cu un număr de 39 de țări membre,
țări industrializate. În 1953 au aderat la Fond – Germania și Japonia și un anumit număr de țări în
curs de dezvoltare. Numărul membrilor a crescut rapid în anii `60 prin aderarea noilor țări
independente în urma decolonizării și a cunoscut o creștere bruscă în anul 1992 prin aderarea
Rusiei și a foste lor republici soviete, devenite independente . La 30 iunie 1997, FMI număra 181
țări membre, reprezentând aproape în totalitate comunitatea celor 188 țări membre ale ONU.6
În perioada războiului rece, din diferite motive, unele state, participante la Confe rința de
la Bretton Woods, au părăsit Fondul: Polonia, în martie 1950; Cehoslovacia, în decembrie 1954;
Cuba, în aprilie 1964.
Alte țări, neparticipante la acea Conferință, s -au alăturat Fondului Monetar Internațional:
România în 1972, China în 1980 și Ung aria în 1982.
5 Petre Brezeanu, Mihaela Alina Dima, Laura Elly Novac, Sisteme financiare , Edit ura Cavallioti, București, 2006 ,
p.4;
6 Raluca Miga -Beșteliu, Organizații internaționale interguvernamentale , Editura ALL BECK, București, 2000 ,
p.234;
11
1.2 Structura organizatorică a FMI
Organele de conducere
Structura de conducere a FMI cuprinde organisme similar unor societăți pe acțiuni: există
un Consiliu al guvernatorilor, un Consiliu executiv (de administrație), un director executiv și două
comitete ale Consiliului guvernatorilor.
Figura 1.2.1. Organigrama Fondului Monetar Internațional
Sursa: http://www.imf.org
12
Consiliul guvernatorilor este organul de decizie suprem al instituției, în care fiecare țară
este reprezentată printr -un guvernator și un guvernator supleant. Reunește reprezentanții fiecărei
țări membre, mai exact guvernatorii cu drept de vot și câte un membru supleant pentru fi ecare
guvernator, cu drept de vot doar în cazul absenței guvernatorului.
Aflându -se la cel mai înalt nivel, adunarea Consiliului Guvernatorilor se poate face oricând
este necesar, la cererea Consiliului de Administrație, la cererea a 15 membri sau a memb rilor care
au un sfert din puterea de vot.7 În general, se reunesc în ședințe plenare, cel puțin o dată pe an.
Reuniunea sa plenară presupune de fapt Adunarea Generală a FMI, care este desfășurată de regulă
în toamna fiecărui an. Cvorumul pentru orice întâ lnire este dat de majoritatea Guvernatorilor care
au mai mult de două treimi din puterea de vot.
Între competențele Consiliului se numără:
admiterea de noi state membri;
retragerea calității de membru;
modificarea Statutului FMI;
încheierea de aranjamente de cooperare cu alte organizații internaționale;
stabilirea și revizuirea cotelor de participare ale țărilor membre.
Sistemul de vot în cadrul FMI este ponderat cu cota de participare. Dreptul de vot al
fiecărui reprezentant are importanță diferită: fiec are țară dispune de 250 voturi, la care se adaugă
câte un vot pentru fiecare 100 000 DST subscriși. Astfel puterea de votare este semnificativ
determinată de contribuția financiară în cadrul FMI, care, la rândul ei este stabilită în funcție de
indicatorii economici și financiari ai fiecărei țări membre. Numărul cel mai mare de voturi revine
țărilor cu cea mai mare cotă -parte de capital subscris – SUA, Marea Britanie, Germania, Franța și
Japonia. Toate deciziile importante se adoptă cu o majoritatea de 85% d in totalul de voturi.8
Mărimea cotei de participare este hotărâtoare pentru poziția unei țări în cadrul FMI, de ea
depinzând numărul de voturi de care dispune țara respectivă, precum și capacitatea sa de împrumut
de la Fond. De aici rezultă că participarea țărilor membre la luarea deciziilor este propo rțională cu
numărul său total de voturi și de capital. SUA este singura care deține o cotă de aproximativ 20%
din resursele totale ale Fondului Monetar Internațional, având astfel putere de veto asupra
decizii lor importante luate în cadrul acestuia cu o majoritate de 4/5.
7 Petre Brezeanu, Mihaela Alina Dima, Laura Elly Novac, Sisteme financiare , Edit ura Cavallioti, București, 2006 ,
p.14;
8 Oleg Stratulat, Monedă și credit , Volumul I, Editura ASEM, Chișinău 2014 , p. 176;
13
Tabelul 1.1.1
Puterea de vot a membrilor Fondului Monetar Internațional
Țara Voturi
Număr Procente în
total
SUA 831,407 16.52
Japonia 309,670 6.15
China 306,294 6.09
Germania 267,809 5.32
Franța 203,016 4.03
Marea Britanie 203,016 4.03
Italia 152,165 3.02
India 132,609 2,64
Federația Rusă 130,502 2.59
Brazilia 111,885 2.22
Arabia Saudită 101,391 2.02
România 19,579 0.39
Republica Moldova 3,190 0.06
Total 5,031,614 100.0
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor accesibile pe www.imf.org
De regulă puterea cea mai mare putere de vot o au Statele Unite și anume în prezent ea
deține 16,52% sau 831,407 voturi, urmată de Japonia cu 309,670 voturi sau 6,15%; China – cu
306,294 voturi ceea ce reprezintă 6,09% din numărul total de voturi.
Probleme cheie cu privire la sistemul monetar internațional sunt luate în considerare de 2
ori pe an într -un comit et al Guvernatorilor numit Comitetul Financiar Monetar Internațional .
Întrucât se unesc rar, guvernatorii deleagă o mare parte din puterile lor Consiliului de
Administrație.
Următorul organ, în ordine ierarhică descrescătoare, este Consiliul executiv , răsp unzător
de conducerea activității Fondului. Numit și Consiliul de administrație este alcătuit din 24 de
administratori (directori executivi). Cinci dintre ei sunt reprezentanți direcți ai unor state membre
ale FMI (SUA, Japonia, Franța, Germania și Marea B ritanie), țări care au cele mai mari cote sau
ale căror monede sunt cel mai mult folosite în operațiile FMI. Federația Rusă, China și Arabia
Saudită au obținut și ele, ulterior membrilor citați anterior dreptul de a avea propriul reprezentant.
Restul administratorilor reprezintă țări grupate în „circumscripții”, cum ar fi țările
scandinave sau țările africane francofone, care își aleg un singur reprezentant. Unele „grupuri”
14
lasă țării celei mai importante dreptul să numească un administrator car e să le reprezinte, iar altele
practică rotația. Consiliul Guvernatorilor poate mări sau micșora numărul administratorilor aleși
de ceilalți membri ai Fondului, cu o majoritate de 85%.
Deciziile Consiliului executiv se iau cu majoritate calificată, fiecare director executiv
dispunând de un număr de voturi egal cu suma voturilor de care dispune fiecare țară membră a
grupului care l -a ales. Consiliul de Administratori utilizează rareori votul formal preferând să
adopte majoritatea deciziilor prin unanimitate sau prin consens.
Consiliul este răspunzător de administrarea activităților curente ale FMI. El asigură
coordonarea operațiunilor și respectarea principiilor în relațiile financiare, valutare și de creditare
internațională. Consiliul decide aprobarea acord urilor negociate de reprezentanții statelor și
experții FMI și, prin aceasta, acordarea de credite.9 De asemenea dirijează afacerile curente
relative la supravegherea politicii ratei de schimb, la acordarea de sprijin financiar, la consultările
cu statele membre, cele privind evoluția doctrinei, sau probleme administrative și bugetare.
Acesta trebuie să supravegheze administrarea și adaptarea sistemului monetar
internațional, incluzând și menținerea activității de ajustare și dezvoltare a lichidității globa le, în
acest sens trebuind sa urmărească și progresul transferului de resurse reale de către țările în curs
de dezvoltare.
Documentele care prezintă baza pentru deliberările Consiliului de Administrație sunt
stabilite în general de către serviciile Fondulu i Monetar Internațional, uneori în colaborare cu
serviciile Băncii Mondiale și sunt supuse Consiliului după ce au fost aprobate în direcțiunea FMI.
Unele documente pot fi prezentate și de administratori.
Directorii executivi au activitate permanentă și ale g pe directorul general al FMI, de regulă
un european, care conduce FMI.
Următoarea poziție de autoritate în cadrul Fondului este reprezentată de funcția
directorului general . El nu poate fi ales dintre guvernatori sau dintre directorii executivi (membri
ai Consiliului de administrație). El este de asemenea și șeful serviciilor Fondului Monetar
Internațional și gestionează afacerile curente sub îndrumarea Consiliului.
Directorul general este șeful personalului de conducere al FMI și președintele Comitetului
executiv. Directorul executiv este asistat de trei directori adjuncți în activitatea Fondului, care
deservește 189 de țări membre, prin intermediul a aproximativ 2.700 de angajați din peste 140 de
țări.
9 Fondul Monetar Internațional , disponibil pe
http://www.universitatea -cantemir.ro/CursuriRei/documente/3.FMI.pdf , accesat la 01.04.2018;
15
Printre atribuțiile sale se numără prezid area întâlnirilor Consiliului de administrație,
exprimarea votului în caz de balotaj, participarea la reuniunile Consiliului guvernatorilor.
Directorul FMI reprezintă organizația în mod curent, în relațiile cu terți și asigură gestionarea
permanentă a Fond ului, sub supravegherea Consiliului executiv. Decizia statelor, devenită
cutumă, a stabilit că directorul executiv al FMI va fi întotdeauna un european, iar președintele
Băncii Mondiale (Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare) va fi întotd eauna un
american.10
Comitetul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a selectat Christine Lagarde
pentru a îndeplini funcția de Director General al FMI și președinte al Comitetului Executiv pentru
un mandat de cinci ani, începând cu data de 5 iu lie 2011. Dna Lagarde, care îl succedase pe domnul
Dominique Strauss -Kahn, este prima femeie numită la postul de conducere al FMI de la înființarea
instituției în 1944.
Selectarea doamnei Lagarde de către Comitetul executiv cu 24 de membri, reprezentând
189 de state membre ale FMI, finalizează procesul de selecție inițiat de Consiliul Executiv în data
de 20 mai 2011.
Dna Lagarde, în vârstă de 62 de ani, cetățean al Franței, a fost Ministrul Finanțelor al
Franței din iunie 2007. Înainte de aceasta, a fost m inistru al comerțului exterior al Franței timp de
doi ani. Dna Lagarde a avut, de asemenea, o carieră extensivă și demnă de remarcat ca avocat
antitrust și muncitor, fiind partener al firmei internaționale de avocatură Baker & McKenzie, unde
parteneriatul la ales ca președinte în octombrie 1999. A deținut postul de top la firmă până în iunie
2005, când a fost numită la postul său ministerial inițial în Franța. Doamna Lagarde are diplome
de la Institutul de Studii Politice (IEP) și de la Facultatea de Drept din cadrul Universității Paris
X, unde a predat, de asemenea, înainte de a se alătura lui Baker & McKenzie în 1981.11
FMI a avut unsprezece directori executivi de la începutul activității sale în 1947. La 19
februarie 2016, în urma unui proces de selecție c are a început la 21 ianuarie 2016, doamna Lagarde
a fost aleasă să servească un al doilea mandat de cinci ani începând cu 5 iulie 2016.
Organele consultative
Consiliul guvernatorilor și Consiliul de administrație beneficiază, în activitatea lor, de
sprijinul a două organe suplimentare: Comitetul Interimar și Comitetul Dezvoltării.
Comitetul interimar a fost creat în 1974. Este format din 24 de membri, la nivel de miniștri
sau de guvernatori ai băncilor centrale, ce se reunesc bianual, primăvara, la finele lunii aprilie sau
începutul lunii mai, și cu ocazia Adunării Generale a Guvernatorilor, pentru a propune
10 Fondul Monetar Internațional , disponibil pe
http://www.universitatea -cantemi r.ro/CursuriRei/documente/3.FMI.pdf , accesat la 01.04.2018;
11 Press Release: IMF Executive Board Selects Christine Lagarde as Managing Director din 28 iunie 2011,
disponibil pe http://www.imf.org/en/News/Articles/ , accesat pe 05.04.2018;
16
guvernatorilor orientările majore privind sistemul monetar și funcționarea FMI. Dimensiunea sa
redusă, față de cei 189 de membri ai Consiliului Guvernatorilor, îi permit să se constituie într -un
excelent for de discuții.
Al doilea amendament al Statutului Fondului, intrat în vigoare în anul 1978, prevede
înlocuirea comitetului interimar cu un colegiu permanent, fapt devenit concret în septembrie 1999,
când a luat ființă Comitetul Monetar și Financiar Internațional (CMFI) , care, printr -un
comunicat semestrial, reflectă orientările politice majore ale Fondului.
CMFI are competențe mai largi decât comitetul interimar, fiind legitimat să trateze nu d oar
probleme monetare, ci și financiare, cum ar fi punerea la punct de coduri și de standarde economice
și financiare internaționale. CMFI întreține relații strânse cu guvernele țărilor membre, fapt ce se
traduce în special prin pregătirea reuniunilor la n ivel de supleanți, adică a înalților funcționari ai
statelor membre. Astfel, direcțiile politice ale miniștrilor sunt mai bine reflectate, iar guvernele pe
deplin învestite în procesul de orientare.12
Comitetul pentru dezvoltare este cel de -al doilea organ ism consultativ, alcătuit din 24
membri, miniștri sau guvernatori, consilieri ai guvernatorilor FMI și ai Băncii Mondiale.
Reuniunile sale au loc în același timp cu cele ale Comitetul Monetar și Financiar Internațional, în
urma cărora Comitetul înștiințeaz ă asupra transferurilor de resurse spre țările în curs de dezvoltare.
Organizarea administrativă și personalul
Desemnat de Consiliul de Administrație, directorul general al Fondului este asistat de un
prim-director general adjunct și de doi directori gener ali adjuncți. Administrația este organizată în
general în departamente din punct de vedere geografic și funcțional, sau cu rol de informare sau
de legătură.
Cele cinci departamente sunt divizate în zone geografice (schema 1.2.1):
Departament Africa;
Departament Asia -Pacific;
Departament Europa;
Departament Orientul Mijlociu și Asia Centrală;
Departament Emisfera Vestică;
Funcționarii din cadrul acestor departamente sunt detașați pe lângă guvernele țărilor
membre, ca reprezentanți rezidenți. Misiunile rezidente sunt în general compuse dintr -un singur
funcționar, având ca misiune facilitarea comunicării recomandărilor Fondului, către autoritățile
naționale, precum și atragerea atenției Fondului asupra eventualelor derapaje în punerea în practică
12 Minică Boajă, Relații financiare și valutare internaționale , Editura Economică, București 2003 , p. 275;
17
a politi cii economice în statul gazdă, acordând, pe loc, sprijin pentru executarea programelor de
ajustare.13
Din departamentele funcționale și serviciile specializate fac parte:
Departamentul de relații externe;
Departamentul juridic;
Departamentul de finanțe;
Departamentul piețelor internaționale de capital;
Institutul FMI;
Departamentul de fiscalitate;
Departamentul de cercetare;
Departamentul de elaborare și examinare a politicilor;
La acestea se adaugă Departamentul resurselor umane, cel de secretariat, de serv icii și
facilități corporative, și cel al tehnologiei și al serviciilor generale. Pe lângă Direcția Generală,
există și un birou de plasări, cel al bugetului și planificării și cel al controlului și inspecției interne.
Țările membre ale FMI au următoarele drepturi:
dreptul la vot și la participare în adoptarea deciziilor;
dreptul de a efectua tranzacții și operații cu FMI;
dreptul de a cumpăra valută convertibilă sau Drepturi Speciale de Tragere (DST) din
resursele Fondului, în schimbul monedei naționale, pe termen scurt sau mediu, în caz de
nevoie pentru echilibrarea balanței de plăți;
dreptul de a primi alocații de DST;
dreptul de a deveni membru al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
1.3 Obiective și funcții ale FMI
Statutul Fondului Monetar Internațional conține 3 de articole care definesc obiectivele și
regulile funcționării sale. FMI este o instituție permanentă însărcinată cu menținerea unei
funcționări armonioase a sistemului monetar internațional.
Pentru realizarea acestui scop, el trebuie să favorizeze schimburile de informații între țările
membre, să încurajeze acordurile dintre responsabilii monetari și să pună în funcțiune mecanisme
de cooperare internațională pentru a împiedica acțiunile unilaterale. Acest „cod de conduită”, pe
care FMI trebuie să îl facă să fie respectat, nu este un scop în sine, el are în primul rând menirea
13 Minică Boajă, Relații financiare și valutare internaționale , Editura Economică, București 2003 , p. 276;
18
de a contribui la expansiunea comerțului internațional și deci de a crea locuri de muncă în țările
membre.14
Principalele obiective statutare ale Fondulu i Monetar Internațional, prevăzute î n articolul
I al Acordului sunt15:
1. Să promoveze cooperarea monetară internațională printr -o instituție permanentă care să
ofere mecanismele de consultare și colaborare cu privire la prob lemele monetare
internaționale.
2. Să faciliteze extinderea și creșterea echilibrată a comerțului internațional și să contribuie
astfel la promovarea și menținerea nivelurilor de ocupare a forței de muncă și veniturilor
reale și dezvoltarea resurselor productive ale tuturor membrilor ca obiect ive pri ncipale ale
politicii economice.
3. Promovarea stabilității schimburilor valutare, menținerea aranjamentelor ordonate de
schimb între membrii și evitarea depreci erii competitive a schimburilor.
4. Să contribuie la instituirea unui sistem multilateral de p lăți în ceea ce privește tranzacțiile
curente între membri și în eliminarea restricțiilor de schimb valutar care împiedi că
creșterea comerțului mondial.
5. Acordarea de încredere membrilor prin punerea temporară la dispoziția lor a resurselor
generale ale fon dului, cu garanții adecvate, oferindu -le astfel posibilitatea de a corecta
neajunsurile din balanța lor de plăți fără a recurge la măsuri distrugătoare de prosperita te
națională sau internațională.
6. În conformitate cu cele de mai sus, să scurteze durata și să reducă gradul de dezechilibru
în balanțele internaționale ale plăților membrilor.
În domeniul financiar valutar FMI este cel mai important organism de cooperare.
Principala lui activitate este elaborarea programelor de finanțare și creditare pe termen s curt și
lung a țărilor cu dificultăți economice. Aceste credite au ca obiect echilibrarea balanțelor de
plăți și sunt condiționate de luarea unor măsuri de redresare macroeconomice în țările
beneficiare de aceste credite.
În linii generale, obiectivele Fon dului includ:
promovarea cooperării monetare internaționale;
să faciliteze extinderea și creșterea echilibrată a comerțului internațional;
să promoveze stabilitatea schimburilor;
să contribuie la instituirea unui sistem multilateral de plăți;
punerea la dispoziție a resurselor membrilor care întâmpină dificultăți în balanța de plăți.
14 Minică Boajă, Relații financiare și valutare internațional e, Editura Economică, București 2003 , p. 267;
15 Articles of Agreement of the International Monetary Fund, disponibil pe www.imf.org
19
FMI reprezintă una din realizările cele mai importante ale Conferinței de la Bretton Woods.
Pentru îndeplinirea obiectivelor arătate, autorii statutului FMI au atribuit acest ei organizații puteri
care să permită realizarea celor trei funcții prioritare ale instituției16:
Administrarea unui Cod de conduită, care să respecte politicile ratei de schimb și
restricțiile cu privire la tranzacțiile de cont curent;
Susținerea cu resurse financiare a țărilor membre, dându -le posibilitatea să respecte
codul de conduită, atâta timp cât se corectează sau se evită dezechilibrul balanței
de plăți;
Constituirea unui forum, în care membrii să se consulte și să colaboreze în
probleme monet are internaționale.
Totodată, p entru realizarea obiective lor sale, FMI acționează în modul următor :
Monitorizează schimbările și politicile economice și financiare în țările membre și la nivel
global, și asigură consultanța în acest domeniu țărilor membre, având ca bază cei 70 de ani
de experiență.
Spre exemplu: În analiza anuală a economiei japoneze pe ntru anul 2000, FMI sfătuiește
guvernul japonez să stimuleze creșterea economică prin păstrarea nivelului scăzut al ratei
dobânzii, încurajând restructurarea corporațiilor și băncilor, și promovând concurența.
Acordă împrumuturi țărilor membre care au prob leme în ajustarea balanței de plăți, nu
doar pentru a acorda ajutor financiar temporar, dar pentru a susține ajustarea și reformarea
politicii economice, acțiune îndreptată spre eliminarea defectelor și problemelor existente.
Spre exemplu: În timpul crize i financiare din Asia (1997 -1998) FMI acționează rapid
pentru a ajuta Koreea să -și reformeze economia printr -un împrumut de 21 miliarde $.
Asigură guvernelor și băncilor centrale ale statelor membre asistență tehnică și posibilități
de training în acest d omeniu de expertiză.
Spre exemplu: După colapsul Uniunii Sovietice, FMI ajută băncile centrale ale statelor
baltice, Rusia și ale altor foste state sovietice să -și stabilească un nou sistem de tezaurizare în
trecerea la economia de piață.17
Misiunea și act ivitățile Fondului Monetar Internațional se sprijină pe diferite funcții de
serviciu și informare18:
Funcții de natură reglementară. FMI are în mod oficial dreptul să reflecteze asupra
măsurilor susceptibile de aîntîmpina obstacole în plățile și transferurile tranzacțiilor curente
16 Oleg Stratulat, Monedă și credit , Volumul I, Editura ASEM, Chișinău 2014 , p. 173;
17 Fondul Monetar Internațional , disponibil pe
http://www.universitatea -cantemir.ro/CursuriRei/documente/3.FMI.pdf , accesat la 01.04.2018;
18 Petre Brezeanu, Mihaela Alina Dima, Laura Elly Novac, Sisteme financiare , Edit ura Cavallioti, București, 2006 ,
p.5;
20
internaționale. Țările membre sunt obligate să prezinte Fondului Minetar informații și date
statistice pe care el le consideră necesare pentru a -și desfășura activitatea, date considerate ca fiind
un minim necesar pentru a duce la bun sfârșit misiunea sa. Aceste date sunt înscrise în Articolul
VIII al Statutului și sunt reprezentate de:
averile oficiale, interioare și exterioare în aur și devize; producția în aur;
exporturile și importurile în aur pe țări d e destinație și origine;
exporturile și importurile totale de mărfuri, evaluate în moneda națională, pe țări
de destinație și origine;
balanța internațională de plăți, cuprinzînd: comerțul de bunuri și servicii,
operațiunile în aur, operațiunile de capital, toate celelalte operațiuni;
situația imvestițiilor internaționale; venitul național și indicile prețurilor;
cursul de schimb al monedei străine și reglementările privind schimbul, adică
expunerea completă a regulilor în vigoare în momentul în care statul membru se
admite la Fond.
Funcții consultative. Ele decurg în mod esențial din responsabilitatea care cade în sarcina
FMI de a supraveghea sistemul monetar internațional și de a exercita o supraveghere fermă a
politicilor de schimb ale statelor membre.
Funcțiile financiare. Ele vin să obțină o susținer e temporară a balanței de plăți și a
administrării sistemului DST pnn obți nerea de împrumuturi concesional e pe ter men lung și pentru
a ușura datori a statelor membre cele mai sărace.
Funcțiile de serviciu și informare suplimentară. Aceste funcții suplimenta re compun un
vast program de asistență tehnică și înglobează o serie de activități statistice și care nu ț in de
statistică, intre care cel e mai importante sunt: colectarea și difuzarea datelor economice și
financiare despre statele membre. Difuzarea datelo r constă în supravegherea pe care Fondul
Monetar Internațional o exercită asupra țărilor și asupra întregii lumii precum și publicarea
rezultatelor evalu ărilor și studiilor economice. Î n ce le mai multe cazuri, Fondul Monetar
Internațional este principala s ursă de informații economice fiabile și recente despre statele lumii.
Statele membre invită Fondul Monetar Internațional, din când in când, să stabilească norme și
practici optimale și să urmeze aplicarea lor în diferite domenii , în legătură cu întocmirea regulată
a statisticilor economice și financiare naționale, transparența politicilor monetare și bugetare,
evaluarea siguranței sectorului privat și promovarea bunei guvern anțe.
Conform prevederilor Acordului de înființare, principala funcție FMI este aceea de a
supraveghea sistemul monetar internațional. Din această funcție principală derivă alte funcții, cum
ar fi: coordonarea sistemului monetar internațional, supravegherea poli ticii monetare și a ratei de
21
schimb din țările membre, elaborarea de recomandări privind politica financiară pentru membri și
acordarea de credite pentru țările cu dificultăți în balanța de plăți, intermedierea obținerii unor
credite pe termen scurt și med iu, din fonduri private sau naționale, pentru finanțarea
dezechilibrelor balanței de plăți în țările membre, monitorizarea și acordarea de credite în situațiile
în care problemele financiare ale unei țări riscă să se transforme într -un pericol pentru stabi litatea
sistemului financiar global; oferirea asistenței tehnice către alte organizații internaționale și către
statele membre.
Deși FMI este cunoscut mai ales prin faptul că acordă credite, aceasta nu este principala sa
funcție. Rolul cel mai important pe care îl deține Fondul este acela de manager al unui sistem
monetar internațional ordonat, previzibil și stabil, cu granițe deschise și care să ofere cadrul
necesar unei creșteri echilibrate în comerțul mondial și în economiile țărilor membre. În acest sen s,
FMI funcționează ca un organism permanent de consultanță, în care membrii cooperează și
participă activ în sfera monetară internațională.
Dintre toate funcțiile menționate, două funcții sunt foarte importante pentru înțelegerea
rolului și funcționării F MI: supravegherea și finanțarea (creditarea) membrilor.
Într-o lume integrată, cum este cea de astăzi, în care evoluția economică a unei țări și
deciziile pe care aceasta le ia poate afecta mai multe state, este util să se poată dispune de un
mecanism care să poată asigura coerența politicilor economice naționale. În baza Statutului său,
FMI are mandate de a exercita o supraveghere a politicii de schimb a statelor membre pentru a
controla sistemul monetar internațional și de a asigura buna funcționare a ace stuia. În acest scop,
stabilește dacă politica și evoluția economică a fiecărui stat membru sunt de natură să favorizeze
o creștere durabilă și să asigure stabilitatea internă și externă. Făcând aceasta Fondul caută să ofere
un sistem de prevenire capabil să semnaleze pericolele ce se profilează și să definească măsurile
de precauție necesară.19
Supravegherea exercitată de FMI se realizează atât bilateral, cât și multilateral. Fiecare
stat membru are obligația de a se supune unei consultări anuale din partea FMI pentru a discuta
evoluția politicii sale economice și formularea unor recomandări generale referitoare la politicile
monetare, ale ratei de schimb și, în general, politicile financiare și economice de urmat pentru
asigurarea stabilității și a unei evoluții pozitive la nivelul economiei naționale a statului cu care se
realizează consultările.
O altă formă de supraveghere bilaterală se realizează atunci când are loc discutarea
acordurilor financiare și a programelor economice pe care țări le membre urmează să le
implementeze, pentru respectarea termenilor acordurilor cu FMI. Astfel o următoare îndatorire
19 Minică Boajă, Relații financiare și valutare internaționale , Editura Economică, București 2003 , p. 267;
22
impusa de Articolul VIII al Statutului Fondului este acea conform căreia toți membrii FMI trebuie
să aibă monede convertibile pentru opera țiunile curente.
Pentru aceasta statele se angajează să elimine restricțiile la cumpărarea de devize străine
în cazul rezidenților și nerezidenților pentru operațiunile curente, care presupun operațiuni privind
bunurile și serviciile.
Supraveghere a multilaterală se realizează prin întocmirea și analiza rapoartelor pregătite
în departamentele Fondului referitoare la perspectivele economiei mondiale, la nivel global și
regional. Aceleași rol îl îndeplinesc, implicit, și discuțiile periodice referitoa re la evoluțiile piețelor
financiare internaționale și ale sistemului financiar mondial, redactate în scris și tipărite adesea în
publicațiile periodice ale FMI. Monitorizarea economică și financiară pe care FMI o realizează se
concretizează bianual prin r apoartele denumite „World Economic Outlook ”, o sursă importantă
de date economice referitoare la toate regiunile și statele lumii, disponibilă pentru publicul larg.20
Rolul de supraveghere a sistemului monetar internațional a fost pus însă în umbră, de mulți
ani, prin asumarea unui activism pronunțat în domeniul asistenței financiare oferite țărilor în curs
de dezvoltare și celor cu economii în tranziție .
Fondul Monetar Internațional acordă credite în momentul în care au fost satisfăcute
anumite condiții de politică economică și financiară. Această condiționare este o urmare directă a
unei dintre funcțiile Fondului, și anume cea de supraveghere a procesului de ajustare și servește
două scopuri: asigurarea că țările care primesc credite le folosesc în scop ul redresării balanței și
că țările respective vor fi în măsură să restituie creditul primit.
Ajustarea este întotdeauna necesară în cazul deficitelor din conturile curente fără acoperire
în balanța de p lăți, iar împrumuturile de la FMI ușurează povara ac estor ajustări sau o reeșalonează
pe o perioadă mai lungă. Statutul FMI mai precizează că ceea ce trebuie urmărit pe plan general
este să se faciliteze schimburile internaționale de bunuri, servicii și capitaluri, să se sprijine o
creștere economică sănăto asă, să se realizeze acele condiții ordonate de dezvoltare care să sprijine
stabilitatea financiară și economică. Din această cauză toate țările membre trebuie să colaboreze
cu FMI și între ele, pentru a asigura un sistem stabil de cursuri valutare.21
În ul timii ani, Fondul Monetar Internațional a luat mai multe inițiative, întărind eficiența
supravegherii, pentru a reduce șansele reproducerii unor crize economice. Fondul caută mijloace
de a repara mai bine primele semne de vulnerabilitate și de a convinge ț ările membre de a urma
politici conforme cu propriile lor interese, evitând totodată perturbarea economiilor altor țări.
20 Fondul Monetar Internațional , disponibil pe ru.scribd.com/document/115000157/Fondul -Monetar -International,
accesat la 30.03.2018;
21 Fondul Monetar Internațional , disponibil pe
http://www.universitatea -cantemir.ro/CursuriRei/documente/3.FMI.pdf , accesat la 01.04.2018;
23
CAPITOLUL II . ACTIVITATEA FONDULUI MONETAR
INTERNAȚIONAL
2.1 Drepturile Speciale de Tragere
Drepturile speciale de Tragere (DST) , denumite în limba engleză Special Drawing Right
(SDR) reprezintă moneda creată de FMI în anul 1969. Crearea sistemului DST a fost dec isă de
Consiliul guvernatorilor FMI în septembrie 1967, în scopul măririi lichidității monetare
internaționale. Această măsură a fost luată ca urmare a demonetizării aurului și angajamentului
SUA de a -și echilibra balanța contului curent, ceea ce ar fi dus la un deficit al lichidității
internaționale. Oficial, sistemul a fost creat, așa cum s -a arătat, în august 1969, odată cu intrarea
în vigoare a primului amendament la statutele FMI.
Drepturile Speciale de tragere constituie instrument internați onal de rezervă fără acoperire
în aur sau alte valori, deci artificial, și , în același timp, un instrument internaționale de plată, în
folosul exclusiv al statelor și organizațiilor internaționale.22
Inițial, DST urmau să completeze rezervele internațio nale obișnuite — aur și valute de
rezerva — în cazul reducerii volumului acestor rezerve, precum și să permită o creare de rezerve
deliberară, rațională și controlată pe plan in ternațional. În condițiile actuale, DST sunt utilizate de
țările membre ale FMI c are au semnat declarații de participare la „Departamentul drepturilor
speciale de tragere” al FMI dist inct de „Depar tamentul general” care se ocupă de celelalte operații
ale Fondului. Țările nemem bre, instituțiile care îndepline sc funcții de bancă centra lă pent ru mai
mulți membri, prec um și alte organe oficiale pot , cu aprobarea FMI, să obțină dreptul de a primi,
deține și folosi DST.
DST sunt puse la dispoziția țărilor membre, prin alocare și fără să fie rambursabile. FMI,
de asemenea, permite țărilor membre să facă renunțări la deținerea DST, însă, până în prezent, nu
s-a înregistrat nicio cerere de acest gen. Fondul însă nu poate să își aloce singur DST.
În prezent, Banca Re glemente lor Internaționale, Banca Națională a Elveției ș i un număr de
bănci regionale de investiții fac parte din această categorie. Rezultă că deținerea și circulația DST,
sunt limitate la sfera org anelor ofi ciale, particularii ne având acces la ele. De cizia privind data și
volumul alocărilor de DST se ia de conducerea FMI și trebuie justificată prin existența unei
necesități glo bale pe termen lung dc lichiditate, care sa fie acoperită într-un mod corespunzăt or
scopurilor FMI și să evite stagnarea economica și deflația, ca și cererea excesivă și inflația.
Decizii le de alocare se iau pentru o „ perioadă de bază” de 3-5 ani. Este prevăzută și posibilitatea
22 Raluca Miga -Beșteliu, Organizații internaționale interguvernamentale , Editura ALL BECK, București, 2000 ,
p.236;
24
reducerii (prin anulare) a volu mului de DST în circula ție, în cazul î n care FMI constată că
lichiditatea interna țională este excesivă.
În prima „perioadă de bază”, 1970 -1972, a fost alocat ă o sumă de 9,3 miliarde DST
(echivalentă pe atunci cu 9,3 miliarde de dolari), repartizat ă aproa pe egal între cei 3 an i ai
perioadei. În a doua „perioadă de bază”, 1973 -1977, nu s -au mai f ăcut alocări. P entru a treia
perioadă de bază, 1978 -1981 , sesiunea Comitetului interimar al FMI din 24 sept. 1978 a aprobat
o nouă alocare de 12 miliarde DST repartizată uniform între anii 1979 -1981. Alocația glo bală se
repartizează între țările participante la „Departamentu l” FMI proporțional cu cota fiecărei țări la
FMI. Alocația primit ă de fiecare țară se înscrie înt r-un cont special pe numele țării, beneficiară
având dreptul să folosească suma primită conform preve derilor statutului FMI.23
Țările benefi ciare nu sunt obligat e la o contraprestație față de FMI, deci DST sunt primite
în mod gra tuit. Pentru pozițiile creditoare ale țărilor membre. FMI. plătește o „remunerație”, iar
pentru DST alocate FMI percepe o dobândă. în perioada 1963 -ianuarie 1974, do bânda pentru DST
a fost de 1.50% pe an, influențând negativ pe deținătorii de DST.
Cu începere de la 1 mai 1981 dobânda pentru DST a fost majorată la 100% din d obânda
combinat ă a pieței (prin aceasta înțelegându -se media ponderată a dobânzii pe t erme n scurt care
se practică în S.U .A., R.F.G., Anglia, Franța și J aponia), iar rata „remunerației” pentru pozițiile
creditoare ale membrilor reprezintă 85% din dobânda pentru DST.
Ca urmare, în trimestrul II 1981, dobânda la DST a fost stabilit ă la 12,58% anual, iar rata
remunerației la 10,69% anual. FMI poate lua alte decizii în legătură cu stabilire a dobânzii și ra tei
„remunerației” .
Statutul FMI. prevede că 15% din suma a locațiilor cumulative la care a avut dreptul o țară
membră trebuie menținute în cont ca medie zilnică (proces denumit „reconsti tuire” ), restul de 85%
putând fi utilizate conform p revederilor statutare. Această dis poziți e a fost anulată la 1 mai 1981,
astfel încât de la acea dat ă nu mai există obligația de „reconstituire” .
Disponibilitățile de DST majorează rezervele internaționale ale țării și îndeplinesc
următoarele funcții24:
1) cumpărarea de monedă convertibilă de la o altă țară participantă, indicată de FMI. Î n
general, după criteriul balanței plăților și situației generale a rezervelor internaționale ale
țării care vinde moneda convertibilă și care trebuie să fie „suficient de puternice”. O
asemenea cumpărare are un caracter limi tat;
2) răscumpărarea propr iei monede din străinătate;
23 Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mica enciclopedie , Editura Enciclopedică, București, 1998 ,
p.125;
24 Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mica enciclopedie , Editura Enciclopedică, București, 1998 ,
p.126;
25
3) obținerea unei sume echi valente în valută de la o altă țară prin înțele gere directă cu ace asta,
fără intermediul FMI ;
4) plata de dobânzi, taxe și comisioane către FMI ;
5) efectuarea altor ope rații, stabilite de FMI.
În tranzacțiile dintre membri care urmăres c preschimbarea în valută a DST, FMI cere ca
aceste tran zacții să fie determinate de o necesitate a ba lanței plăților, de situația rezervelor interna –
ționale sau de evoluția acestor rezerve și nu numai de scopul modificării structurii rezer velor.
Chiar înainte de punerea în aplicare a statutului modificat al FMI, DST a devenit unitatea de calcul
(etalon) pentru FMI și pentru o serie de alte org anisme, ca urmare a restrângerii rolului aurului ca
unitate de referință p entru valoarea monedelor și a fl otării gene ralizate a cursurilor valutare.
Unele instituții au început să deschid ă la bănci comerciale conturi in care depunerile sunt
exprimate în DST . Un interes mai mare s -a manifestat pentru obligațiunile ex primare în DST
pentru adoptarea DST ca unitate de calcul pentru contracte parti culare și tratat e internaționale,
pentru expri marea în DST a unor preturi sau tarife internaționale . În perspectivă ar urma, potrivit
statutului modi ficat al FMI, ca DST să devină centrul sistemului monetar internațional , etalonul
în care vor fi definite viitoa rele valori parit are și principalul instrument de rezerv ă al țărilor
membre în locul aurului . Totodată , s-a prevăzut dreptul FMI de a lărgi sfera funcțiilor DST.
Pentru început, DST au fost definite în raport cu aurul, reprezentând 0,888 grame aur.
Legătura lor cu aurul a fost ruptă în iulie 1974, când s -a decis definirea lor în funcție de 16 monede
reprezentative. De la 1 ianuarie 1981, DST sunt definite în raport cu cinci monede principale:
dolarul american, marca germană, yenul japonez, francul francez și lira sterlină.
Ca urmare DST a fost evaluat zilnic de FMI. în funcție de cursu rile de bursă ale unui număr
de 16 monede ale țărilor care dețin o pondere de cel puțin 1% din comerțul mondial. Structura
coșului DST a fost modificată în mai multe rân duri. Metoda coșului este menită să confere DST o
valoare stabilă. Ca urmare DST este utilizat frecvent ca etalon monetar .
În prezent, odată cu evoluția euromonedei, sistemul DST a urmărit modificări astfel acestea
sunt definite ca un coș de valute (euro, yenul japonez, liră sterlină și dolarul american), valoarea
acestora fiind postată zilnic pe site -ul FMI. DST este suma cantității specifice a celor patru
monede, convertită în dolari SUA, pe baza ratelor de schimb cotate în fiecare zi, la prânz, pe piața
din Lo ndra. Compoziția coșului de valute este revizuită o dată la cinci ani de către Comitetul
Executiv pentru a se asigura că acesta reflectă importanța relativă a monedelor în tranzacțiile
internationale și în sistemele financiare.25
25 Fondul Monetar Internațional , disponibil pe
http://www.universitatea -cantemir.ro/CursuriRei/documente/3.FMI.pdf , accesat la 01.04.2018;
26
Stabilitatea DST este însă relativă. Puterea lui de cumpărare este, de fapt, aceea a valu telor
din coș. Dacă, așa cum s -a întâmplat in deceniul 7, toate valutele din coș se depreciază, DST se
depreciază implicit și el. Prin DST. s -a încercat remedierea uneia din principalele d eficiențe ale
sistemului monetar internaț ional din 1944, care nu a reușit să realizeze o lichi ditate internațională
echilibrară față de ne voi. Deoarece elementul decisiv în formarea lichidității îl constituiau valutele
de rezervă, iar în cadrul acestora , dolarii, echilibrul lichi dității era în funcție de politica internă a
S.U.A., deci de un factor asupra căruia EM.I. nu putea exercita nici o influență.
Alocarea de DST introduce deci, pentru prima oară în istoria relațiilor valutar -financiare,
ideea co nstituirii cel puțin a unei părți din lichi ditatea internațională liberă de orice îngră dire
materială artificială, cum era aceea a rezervei de aur în condițiile etalonului aur. ca și de orice
influență națională, cum este aceea a politicii americane în m aterie de rezerve în dolari, al căror
cuantum depinde acum, în mare parte, de mărimea necorelată și necorelabilă a deficitului balanței
plăților curente a S.U.A. Introducerea unui aseme nea element rațional în completarea lichidi tății
internaționale nu s -a putut evidenția, ca urmare a ponderii reduse a DST. în totalul rezervelor
monetare internaționale.
De exemplu la sfârșitul primei „perioade de bază" (1972), structura rezervelor
internaționale totale ale țărilor membre ale EM.I. a fost următoarea: 25% a ur, 65% valute de
rezervă, 4% rezerve la FMI și 6% DST. Această pondere s -a menținut până în 1979, iar căile de
transfor mare a DST în principalul activ de rezervă sunt problematice26.
În favoarea DST, au fost invocate următoarele argumente:
a) stabilitate r elativă, spre deosebire de monedele instabile ale țărilor capitaliste;
b) independență față de situația economică și finan ciară a diferitelor țări;
c) dozare conștientă a alocărilor de DST în funcție de nevoile efective de lichiditate ale
economiei mon diale ;
d) caracter gratuit al instrumentului, el negrevând balanța plăților cum este cazul celorlalte
instrumente de rezervă.
Au fost totodată formulate următoarele critici:
a. DST nu îndeplinește roate funcțiile mo netare;
b. DST nu circulă decât între autoritățile monetare;
c. inflația și deflația de DST nu sunt extinse, hotărârile FMI putându -se baza pe evaluări
eronate.
Un as pect criticat este și criteriul după care se re partizează alocările de DST între țările
membre și anume proporțional cu cota. În felul acest a, ponderea principală a alocațiilor de DST
26 Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu , Moneda. Mica enciclopedie , Editura Enciclopedică, București, 1998 ,
p.127;
27
din prima „perioadă de bază ” are venit țărilor industriale: 6,2 miliarde dint r-un total de 9,3
miliarde. SUA, au primit mai multe DST decât toate țările in curs de dezvoltare luate împreună.
S-a propus ca repar tizarea să se facă pe alte baze , astfel încât alocațiile să fie dirijate î ntr-o
proporție mai mare spre țările care au cel mai mult ne voie de rezerve.27
În vederea lărgirii intere sului pentru deținerile de DST sunt exa minate unele îmbunătățiri
cum ar fi:
majorarea dobânzii la DST până la nive lul dobânzilor de pe piață;
renunțarea la cerința „reconstituirii" a 15% – din disponi bilitățile în cont de DST ;
stimularea sect orului particular pentru obțineri de creanțe și co ntractarea de datorii
exprimate în DST ;
studierea posibilității ca Banca Mondială să contracteze împrumuturi pe piață și să acorde
împrumuturi în DST și nu în dolari, ca până în prezent;
utilizarea DST pentru exprimarea creditelor de export acordare de i nstituțiile specializare
(cum ar fi Eximbank în S. U.A.);
înfiin țarea în cadrul EM.I. a unui cont în care să se poată depune monedă națională și să se
obțină în schimb DST .
În ultimul timp au fost luate măs uri în acest sens: în decembrie 1980, numărul instit uțiilor
oficiale autorizat e sa folosească DST la „alți deținători” (în afara țărilor membre ale FMI ) a fost
majo rat la nouă, printre care se regăsesc Banca Reglementelor Internaționale, Banca Mondială,
Asociația Internațională pentru Dezvoltare; la 1 mai 1981, nivelul dobânzii DST a fost majorat de
la 80% la 100% din nivelul combinat al dobânzii pieței, iar nivelul remunerației la 85% din
dobânda DST ; totodată au fost abroga te regulile privitoare la reconstitui re, care cereau unui
participant la „Depar tamentul” DST să mențină un minimum de disponibilități de DST în cont
care să fie egal î n medie cu 15% din media alocării cumulate n ete.
În cercurile FMI se apre ciază că DST ar put ea oferi în perspectivă o bază st abilă și ordonată
pentru sistemul monetar internațional. Controversele asupra DST sunt totuși numeroase. Ele
reflectă incertitudinea contemporanilor în fața unui instrument monetar inedit. S -au făcut afir mații
disparate cum ar fi: „neant costumat în moned ă”; „un instrument în serv iciul impe rialismului
american”; „prima cauză a infla ției”. Va mai trebui sa treacă timp până la lichidarea acestei
incertitudini.
27 Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mica enciclopedie , Editura Enciclopedică, București, 1998 ,
p.127;
28
2.2 Resursele Fondului Monetar Internațional
Sarcina principală a Fondului Monetar Internațional este promovarea stabilității economice
și financiare în țările membre și la nivel global, ceea ce servește drept bază pentru o creștere
economică susținută, esențială pentru creșterea standardelor de viață și reducerea sărăciei.
Pentru a -și îndeplini funcția de organism de finanțare, FMI trebuie sa -și procure resursele
financiare în scopul finanțării țărilor membre. Din acest punct de vedere FMI se particularizează
prin faptul că acordă în general credite pe termen scurt și mijlociu pentru ech ilibrarea balanțelor
de plăți curente ale țărilor membre care se confruntă cu dezechilibre ale acestora.
Activitatea FMI generată de procurarea resurselor, de acordarea creditelor, de stabilire și
de repartizare a rezultatelor financiare ale acestei activi tăți, se urmărește în cadrul a două
departamente: Departamentul General și Departamentul DST. Departamentul general reflectă
activitatea FMI evidențiată n Contul general de resurse și Contul special de vărsăminte, precum și
în Contul de investiții.28
Resurs ele Fondului Monetar Internațional sunt asigurate din contribuția statelor membre,
prin plata unor cote în funcție de puterea ec onomică a fiecărei țări membre.
Cota -parte a unui membru determină totalul maxim al resurselor financiare pe care acel
membru trebuie să -l verse la FMI, numărul de voturi de care dispune în cadrul procesului
decizional al instituției, tranșa din alocările de drepturi speciale de tragere ce i se atribuie și în
final, ajutorul financiar la care se poate aștepta să îl primească din pa rtea instituției. Ansamblul
acestor venituri este înscris în contul general al FMI.
Figura 2.1.1. Resursele contului general al FMI
Sursa: Elaborat de autor
28 Nadia Cerasela Aniței, Instituțiile financiare internaționale , Editura Lumen, Iași, 2011 , p.75; Resurse totale
Resurse utilizabile
Resurse utilizabile
neangajateAngajamente lichideResurse neutilizabile
29
Resursele totale sunt constituite în principal de avuția în monedă a țărilor membre. Aici
sunt incluse de asemenea și avuția FMI în DST și în aur, precum și „alte avuții”, ce includ diverse
active, cum ar fi imobile.
Resursele neutilizabile corespund avuț iei în aur și în monede slabe.
Resursele utilizabile reprezintă avuția în moneda țărilor membre care au balanțe de plăți și
rezerve puternice, precum avuția în DST.
Resursele utilizabile neangajate sunt disponibile pentru finanțarea programelor, în vreme
ce angajamentele lichide sunt constituite în principal din pozițiile țărilor membre în tranșa de
rezervă, ce pot fi trase imediat și fără condiții de țările membre, și din suma eventualelor
împrumuturi pe care FMI trebuie să le returneze, cum ar fi acordurile de împrumut, fie că este
vorba de acorduri generale sau de noi acorduri.29
Fiecare țară membră trebuie să contribuie la resursele financiare ale Organizației cu o
anumită sumă, denumită cotă de subscripție , care este exprimată în echivalent DST.
Mărimea cotelor subscripțiilor statelor membre se stabilește pornindu -se de la indicatori
identici, ținând cont de puterea economică a fiecărei țări. Statele Unite ale Americii sunt cea mai
mare putere economică din lume, astfel ea are cea mai mare cotă în cadrul Fondului Monetar
Internațional .
Pentru cotele inițiale ale participanților la Conferința de la Bretton -Woods s -a utilizat o
formulă care lua în considerare următorii indicatori:
venitul național;
deținerile în aur și dolari;
volumul mediu al importurilor;
variabilitatea exporturilor și raportul acestora cu venitul național.
Astfel, la calcularea mărimii cotei de participare la resursele FMI stabilită inițial, în dolari
americani, în funcție de dimensiunea economică a țării respective în cadrul economiei mon diale,
în perioada 1946 -1963 se luau în considerare anume30:
– 2% din venitul național brut;
– 5% din rezervele de aur și de dolari;
– 10% din media importului pe o anumită perioadă ;
– 10% din variația maximă a exportului pe o anumită perioadă ;
– suma elementelor d e mai sus, majorată cu procentul exportului mediu în venitul
național.
29 Minică Boajă, Relații financiare și valutare internaționale , Editura Economică, București 2003 , p.270;
30 Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mica enciclopedie , Editura Enciclopedică, București, 1998 ,
p.157;
30
După 1963, stabilirea mărimii cotelor s -a făcut du pă criterii mai elastice, preval ând
comparația cu cotele țărilor membre care au aproximativ același nivel de dezvoltare economică și
financiară ca țara aderentă.
Formula de la Bretton Woods a fost modificată, coeficienții variabilelor utilizate în formula
originală fiind totuși reduși la jumătate și introducându -se alte formule, în intenția de a se da țărilor
mai mici, în principal în c urs de dezvoltare, o pondere colectivă mai mare la Fond. În formulele
derivate, coeficientul venitului național a fost redus, rezervele au fost reduse s -au eliminate, iar
coeficenții comerțului au fost majorați substanțial.
O formulă unanim aplicabilă nu mai există, având în vedere că obiectivele urmărite prin
stabilirea sau revizuirea cotelor de participare nu sunt întotdeauna aceleași.
Mărimea cotei de subscripție prezintă importanță din toate punctele de vedere. Ea oferă, în
primul rând, un indiciu în l egătură cu locul unei țări în economia mondială, de mărimea sa depinde
câtimea din resursele Fondului de care o țară poate beneficia, cât și influiența acesteia în procesul
decizional al FMI.
După stabilirea cotei de subscribție a fiecărei țări, subscribți a propriu -zisă se trece în contul
FMI, ca participare la capital: în proporție de 25% în moneda convertibilă și 75% în moneda
națională. Pentru a reflecta schimbările petrecute în economia mondială și rolul diverselor țări în
cadrul acesteia, cotele de sub scribție la capitalul FMI, se revizuiesc periodic, de regulă, la intervale
nu mai mari de cinci ani.
Principala resursă financiară a FMI o constitie subscripțiile țărilor membre. Totalul
acestora în momentul intrării în funcțiune a FMI era de șapte miliard e de dolari. În exercițiul
financiar 1996 -1997 suma subscribțiilor la capitalul FMI reprezenta 150 miliarde de Drepturi
Speciale de Tragere.31
Pentru a menține capitalul FMI -ului într -o proporție constantă cu schimburile comerciale
mondiale, nivelul cotelo r-părți este revăzut la fiecare cinci ani și poate fi mărit atunci când,
Consiliul Guvernatorilor consideră că este necesar.
Revizuirea cotei are două părți32:
• o parte proporțională prin care fiecare țară primește același procentaj de creștere pe care
îl aplică cotei existente;
• o parte selectivă prin care, fiecare țară primește o majorare proporțională cu cota
calculată.
31 Raluca Miga -Beșteliu, Organizații internaționale interguvernamentale , Editura ALL BECK, București, 2000 ,
p.236;
32 Fondul Monetar Internațional , disponibil pe
http://www.universitatea -cantemir.ro/CursuriRei/documente/3.FMI.pdf , accesat la 01.04.2018;
31
Tabelul 2.1.1
Cotele membrilor F ondului Monetar Internațional
Țara Cota
Milioane DST Procente în total
SUA 82,994.2 17.46
Japonia 30,820.5 6.48
China 30,482.9 6.41
Germania 26,634.4 5.60
Franța 20,155.1 4,24
Marea Britanie 20,155.1 4,24
Italia 15,070.0 3.17
India 13,114.4 2,76
Federația Rusă 12,903.7 2.71
Brazilia 11,042.0 2.32
Arabia Saudită 9,992.6 2.10
România 1,811.4 0.38
Republica Moldova 172,5 0.04
Total 475,472.9 100.0
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor accesibile pe www.imf.org
Pentru o viziune mai clară asupra ponderii pe care o dețin țările membre se prezintă
următoarea figură:
Figura 2.1.2. Ponderea cotelor țărilor membre FMI în totalul cotelor -părți
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor din tabelul 2.1.1 17.46
6.48
6.41
5.60
4.24
4.24
3.17 2.762.71 2.322.1042.51SUA
Japonia
China
Germania
Franța
Marea Britanie
Italia
India
Federația Rusă
Brazilia
32
În prezent Fondul Monetar Internațional are 475,472.9 miliarde de DST. SUA a rămas
primul contribuabil al FMI, dispunând de 82,994.2 milioane DST, adică 17,46% din totalul cotelor
părți. După cea de a XI -a revizie a resurselor, intrată în vigoare în anul 1999, Japonia a devenit al
doilea contribuabil al Fondului, în prez ent, cu 30,820.5 milioane DST sau 6.48% din totalul
cotelor -părți, iar China se află pe locul al treilea cu 30,482.9 milioane DST sau 6.41% din totalul
cotelor -părți.
Germania se plasează pe locul al patrulea cu 26,634.4 milioane DST, urmată de Franța și
Regatul Unit cu 20,155.1 milioane DST ambele.
Resursele financiare ale FMI provin nu numai din cotele de participare ale țărilor membre.
În afara resurselor proprii, FMI poate recurge și la resursele împrumutate. Trei sunt izvoarele ce
permit Fondului să își majoreze resursele, în afara cotelor -părți33:
acordurile generale de împrumut;
noile acorduri de împrumut;
acordul de asociere cu Arabia Saudită.
În primul sunt cunoscute Acordurile generale de împrumut. Prim a înțelegere din această
categorie, a intrat în vigoare în 1962, între 10 țări dezvoltate, membre FMI: Belgia, Canada ,
Germania, Franța, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Suedia, SUA. Aceasta viza constituirea
unui fond de 6 miliarde dolari pentru soluționarea unor dificultăți de plăți externe apărute în țările
membre ale Acordului. În 1983 s -a alăturat mecanismului menționat și Elv eția deși nu era membră
FMI. Valoarea totală a creditelor ce pot fi puse la dispoziția FMI în baza acordurilor generale de
împrumut este plafonată la 17 miliarde DST, adică circa 23 miliarde USD, la care se adaugă 1,5
miliarde DST prevăzuți în acordul de asociere cu Arabia Saudită . În 1981 FMI a contractat un
împrumut de 8 miliarde DST din Arabia Saudită.
În ianuarie 1997, Consiliul de administrație al FMI a decis constituirea unei surse
suplimentare de finanțare, sub forma unor noi acorduri de împrumut , pentru care 25 de țări
membre pun la dispoziția FMI 34 miliarde DST, ceea ce reprezintă aproximativ 40 miliarde de
dolari, în vederea prevenirii unei deteriorări a sistemului monetar internațional, sau pentru a se
face față unei situații excepționale prezentând un risc pentru stabilita tea acestui sistem.34
Acordurile generale de credit au fost reînnoite la fiecare patru sau cinci ani, ultima oară în
noiembrie 1997. Combinarea acestor acorduri permite Fondului Monetar Internațional, la nevoie,
să acorde împrumuturi.
33 Minică Boajă, Relații financiare și valutare internaționale , Editura Economică , București 2003 , p.272;
34 Raluca Miga -Beșteliu, Organizații internaționale interguvernamentale , Editura ALL BECK, București, 2000 ,
p.236;
33
2.2. Asistența financiara acordată de Fondului Monetar Internațional
După cum este cun oscut, principala activitate a Fondului Monetar Internațional constă în
acordarea de împrumuturi țărilor membre solicitatoare, ceea ce în limbajul specializat al FMI este
cunoscut ca facilități. Scopul primordial al acestor împrumuturi este acoperirea unui deficit
temporar al balanței de plăți. Cu timpul, scopul împrumuturilor a fost diversificat pentru a
răspunde nevoilor complexe ale dezvoltării economice a lumii contemporane.
FMI fu rnizează o susținere generală a balanței de plăți a unei țări membre, care se poate
servi de acest sprijin pentru a efectua multiple plăți internaționale. Aceste ajutoare financiare nu
sunt special legate de o activitate sau de un proiect, contrar celor al e Băncilor de Dezvoltare.
Fondurile de rezervă pe care țara ce se împrumută le obține de la FMI sunt depuse la un organism
financiar desemnat de țara în cauză, în mod tradițional aceasta fiind banca sa centrală, ele putând
fi utilizate în mod liber, la fel ca și alte rezerve internaționale. Este deci imposibil de a preciza
întrebuințările exacte date resurselor de la FMI Fondul ajută un membru care se împrumută (cu
excepția împrumuturilor în cadrul mecanismului pentru reducerea sărăciei și pentru dezvoltare )
acordându -i din fondurile de rezervă, sub forma devizelor unanim acceptate pe scară internațională
si DST furnizate de alți membri.35
În vocabularul FMI, împrumuturile se numesc trageri sau cumpărături, iar rambursările se
mai numesc răscumpărări. Mecanis mele de creditare ale FMI au evoluat în timp și astăzi prezintă
o mare diversitate.
Facilitățile FMI reprezintă modalitățile pe care statele membre ale le pot utiliza pentru a
cumpăra temporar valuta sau DST de la acest organism, în scopul aco peririi unui deficit al balanței
plăților, al îmbunătățirii situației rezervei intenționale sau al corectării unei evoluții nefavorabile
a acestei rezerve. Modalitățile prevăzute re prezintă de fapt operații swap , adică troc valutar, în
sensul că pentru suma obținură de la FMI, țara membră dă în schimb o sumă echivalentă în monedă
națională. La expira rea termenului convenit, țara membră răs cumpără moneda proprie, restituind
FMI valuta obținută. Valuta care se poate obține d e la FMI este indicară în prealabil de Fond, în
funcție de structura disponibili tăților acestuia la data operației.
Astfel, statul care se împrumută „cumpără”, cu ajutorul monedei sale naționale, fonduri din
rezerva FMI, fonduri ce provin din cotele părți . Aceste ajutor financiar este apoi rambursat prin
„răscumpărarea” propriei sale mone de deținute de FMI prin intermediul fondurilor de rezervă
naționale. Aceste cumpărări și răscumpărări , efectuate în contextul acordării și înapoierii
ajutorului financiar explică de ce, pe plan contabil, suma globală a resurselor FMI rămâne stabile,
variind doar componentele resurselor Fondului.36
35 Minică Boajă, Relații financiare și valutare internaționale , Editura Economică, București 2003 , p.277;
36 Minică Boajă, Relații financiare și valutare internaționale , Editura Economică, București 2003 , p.277;
34
Trebuie precizat faptul că țara respectivă nu poate cere de la FMI mai mult de 3 ori decât
reprezintă cota sa de rezervă din tot alul cotizațiilor, acest fapt avantajând acele țări dezvoltate care
au cote mari la Fond. Operațiunile de răscumpărare de la FMI a moneda sale, restituind monedele
străine primite la expirarea termenului pentru care s -a făcut tranzacția poartă denumirea d e trageri
asupra FMI și au caracteristicile creditelor internaționale, percepându -se dobânzi și comisioane,
rambursarea efectuându -se la termenele stabilite.
Dobânda care se percepe de către Fond este încadrată între limitele de 1% și 5% pe an, iar
comisionul bancar perceput este de 0,50%, aplicându -se o singură dată la toată suma acordată.
Termenul de răscumpărare a monedei naționale, adică termenul de rambursare, se stabilește în
funcție de posibilitățile acelei țâri de a -și echilibra balanța de pl ăți externe, dar nu trebuie să
depășească mai mult de 5 ani.
Tragerile obișnuite pot fi efectuate sub două forme distincte, și anume:
a) sub forma tranșelor propriu -zise;
b) prin intermediul facilităților de finanțare.
Tranșele de credit propriu -zise reprezintă politica de credit cea mai veche, cea mai
tradițională și cea mai răspândită . Aceste credite au ca destinație finanțarea deficitelor generale
ale balanțelor de plăți și se desfășoară sub forma a 5 tranșe, fiecare dintre ele reprezentând 25 %
din cota de participare la Fond a țării respective. Prima tranșă fosta „tranșă -aur”, se acordă
automat, în momentul pe care îl dorește țara membră. Celelalte 4 tranșe de credit urmează a se
acorda succesiv, după epuizarea prime, tranșe și după o examinare a situației din țara respectivă
de către experții FMI. Prin intermediul acestui mecanism, o țară membră poate solicita maxim
125% raportat la cota sa de participare, tranșele superioare obținând -se numai după ce FMI se
asigură că politica aplicată de statul respectiv duce la echilibrarea balanței de plăți și la
rambursarea fondurilor împrumutate.37
Facilitatea este destinată țărilor confruntate cu deficite ale balanței de plăți în urma unor
grave perturbări în comerțul lor tradițional. Împrumuturile FMI sunt condiționa te parțial sau total
de îndeplinirea unor criterii de performanță.
Facilitatea tranșelor, principala facilitate oferită de FMI, de care țările por beneficia pentru
tranzacții curente, deci cu exclud erea transferurilor de capital . Această facilitare se acor dă
eșalonat, în mai multe tranșe și anume38:
(a) tranșa rezervei (fosta tranșă aur din statutul inițial al FMI). Suma în valută sau în DST
care poate fi cumpărată în cadrul acestei tranșe nu poate depăși limita care ar face ca FMI să
37 Constantin Moisuc, Ion Roșu -Hamzescu, Claudia Baicu, Elena Gurgu, Finanțe și plăți internaționale. Relații
monetar -financiare internaționale , Editura F undației România de Mâine, București, 2006 , p.277
38 Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mica enciclopedie , Editura Enciclopedică, București, 1998 ,
p.143;
35
dispună de o sumă în m oneda țării respective supe rioară cotei de participare a țării la Fond. Suma
cumpărată în condițiile tranșei rezer vei este pusă de FMI la dispoziția țării membre în mod automat
la cerere, cu sin gura condiție a declarării existenței unei ne voi de balanț ă. Pentru această tranșă
FMI nu percepe dobândă, ci un comision până la 0,5%.
(b) Alte cumpărări la care au dreptul țările membre se por efectua în contul celor patru
tranșe de credit, fiecare din ele fiind de 25% în raport cu cota de participare. Prima tranșă se acordă
pe baza unei declara ții din partea țării solicitatoare în care să se arate cauzele deficitului de balanță
și modul cum se va asigura răscumpărarea. Tranșele superioare se acordă în urma unor analize
aprofundate ale organelor FMI cu privir e la situația economică și financiară a țării și a unor planuri
de măsuri care să reflecte efor turile substanțiale ale acestei țări pentru echilibrarea balanței plăților
curente, a căror aplicare este urmărită de FMI.
O modalitate preferată în prezent est e aceea a împrumutului stand -by, adică a
împrumutului de asistență financiară, acorda tă oricărei țări membre care are nevoie de această
asistență. Acordurile stand -by sau de confirmare, denumite stand -by agreements, au fost
introduse în practica curentă a Fondului în anul 1952 pentru a reduce examinările cererilor de
împrumut ale statelor membre. Acest acord ia ființă printr -un memorandum semnat de
guvernatorul băncii centrale sau de ministrul de finanțe al țării solicitante, care cere cumpărarea
de devize într-o perioadă de timp cât mai scurtă posibil. În el sunt înscrise măsurile de politică
financiară monetară, valutară și fiscală, precum și cele referitoare la stabilizarea
macroeconomică, la accelerarea privatizării sau la echilibrarea balanței de plăți externe.
O scrisoare de intenț ie este necesară pentru cererile de trageri asupra fondurilor FMI
Această scrisoare, s au memorandumul asupra politicilor economice care o însoțește, descrie
programul econ omic pe care guvernul vrea să -l pună în practică și pentru care solicită sprijin.
Aceste scrisori conțin angajamente precise ale puterii publice privind măsurile de redresare, iar
Fondul poate verifica buna lor punere în practică.
Document ele-cadru de politică economică sunt utilizate d oar în cadrul mecanismelor
pentru reducere a sărăciei și pentru dezvoltare și servesc la anunțarea strategiei economice generale
și mai ales a măsurilor structurale, pe care puterea publică vrea să le pună în practică. Documentele
în cauză sunt redactate de autoritățile interesate, de misiunile Fondului și de cele ale Băncii
Mondiale. Obiectivul lor este de a mobiliza finanțările externe, inclusiv creditorii bilaterali, pe
baza unei strategii de dezvoltare economică și de reformă structurală.39
Criteriile de îndeplinit constituie obiectivele, cel mai adesea trimestriale, fixate pe baza
proiecțiilor economice realizate de guvernul în cauză împreună cu misiunile Fondului. De regulă,
39 Minică Boajă, Relații financiare și valutare internaționale , Editura Economică, București 2003 , p.278;
36
sunt utilizate limitele expansiunii creditului, deficitul bugetar și datoria ext ernă pentru a garanta
faptul că programul autorităților este conform cu obiectivele inițiale și pentru a semnala
necesitatea de a pune în practică măsuri de corectare. Respectarea acestor criterii permite accesul
la resurs ele Fondului, în vreme ce neînde plinirea lor atrage oprirea plăților.
Condiț ionalitatea este un mod de a se asigura că ajustarea este efectuată într -un mod
eficace și ordonat și că este benefică, deci, pentru ansamblul statelor membre ale Fondului.
Numeroase politici reglementează acordare a de ajutoare financiare ale FMI către statele sale
membre, iar aceste modalități sunt definite în funcție de natura dificultăților balanței de plăți pe
care le întâmp ină statul care cere împrumutul .40
Începând cu anul 1994, FMI a înființat Facilitatea de Transformare Sistem ică pentru o
sporire a asistenței financiare acordate țărilor aflate în tranziție din Estul și Centrul Europei. Î n
cadrul acestui program se folosesc cu preponderență acordurile stand-by, acordate pe baza
programelor de reform ă economică, țărilor aflate în dificultate . Deschiderea liniilor de credit se
face pe o perioadă de 3 -5 ani și în condiții relativ avantajoase. Tranșele de credit se acordă numai
după ce au fost îndeplinite condițiile prevăzute în memorandum.
Rambursarea p oate fi efectuată și înainte de termen în cazul în care situația balanței plăților
se normalizează sau rezervele internaționale devin suficiente. Pentru intervalul de timp în care
resursele FMI au fost folosite, rara beneficiară achită, în general în DST, o dobândă inferioară
dobânzii pieței. Cumpărările de valută în schimbul propriei monede nu pot face ca deținerile FMI
în moneda cumpără torului să depășească 200% în raport cu cota de participare a acestuia.
Facilitățile de finanțare , spre deosebire de t ranșe, pot fi acordate numai în anumite situații
bine delimitate, și anume de deficite ale ba lanțelor de plăți și în mod cu t otul deosebit țărilor în
curs de dezvoltare. Aceste facilități se pot împărți pe mai multe categorii, și anume41:
– facilitatea de finanțare compensatorie a luat ființă la 27 februarie 1963 și lărgită în 1975.
Conform acesteia se acordă î n proporție de 75% din cota de participare numai statelor membre
care au scăderi spontane și semnificative ale încasărilor valutare provenite din act ivitatea de export
(în mod cu totul deosebit de materii prim e și semifabricate din acestea.
Această facilitate s e acordă țarilor exportatoare de produse primare, îndeosebi celor cu cote
mai mici de participare la FMI, care au de făcut față scăderii veni turilor din export, definiră ca o
deviere în jos a veniturilor față de o tendință cincinală geo metrică centrară pe anul în care s -a
produs scăderea veniturilor. Calculația lipsei de venituri cere deci o previziune asupra veni turilor
din cei doi ani următo ri anului în care s -a produs scăderea veniturilor. Condiția cerută este ca
40 Minică Boajă, Relații financiare și valutare internaționale , Editura Economică, București 2003 , p.278;
41 Constantin Moisuc, Ion Roșu -Hamzescu, Claudia Baicu, Elena Gurgu, Finanțe și plăți internaționale. Relații
monetar -financiare internaționale , Editura Fundației România de Mâine, București, 2006 , p.278;
37
neîncasările să fie temporare, determinare de împrejurări neimputabile membrilor. Starul
beneficiar se angajează să coopereze cu FMI pentru găsirea de soluții potrivire pentru orice
dificultate în legătură cu balanța plăților. Rambursarea se efec tuează în 3 -5 ani.42
– facilitatea de finanțare a stocurilor tampon , creată la 25 iunie 1969, se acordă în proporție
de 50% din cotă numai țărilor care au balanța de plăți deficitară din cauza participării la acorduri
sau aranjamente internaționale și care vor să își formeze și să își pună în funcț iune stocurile de
materii prime.
Aceste stocuri sunt menite să degreveze piața de cantități prea mari de produse, sus ceptibile
să preseze asupra prețurilor și, ca urmare, asupra veniturilor din export. Se acordă de EM.I.
participanților la un acord internațional privind crearea de stocuri, cum a fost cazul până în prezent
cu cositorul și zahărul, cu condiția existenței unor stocuri tampon in ternaționale acceptate de Fond.
Țara membră urmează să coopereze cu Fon dul ca și în cazul finanțării compensatoare.
– facilitatea de finanțare pe termen prelungit prevede ca tragerile să se poată executa în
proporție de până la 140% din cota de participare , acordându -se numai acelor țări membre care
înregistrează un deficit semnificativ și de structură în cadrul balanței de plăți. Rambursarea se face
pe o perioadă cuprinsă între 4 și 8 ani, țara solicitatoare trebuind să aplice un program de măsuri
de corec tare a dezechilibrului.
– facilitatea Witteveen , după numele Directorul ui General al FMI, a fost înființată la 23
februarie 1979 pentru a acorda asistență financiară suplimentară țărilor membre care au deficite
ale balanțelor de plăți și care și -au epuizat celelalte pos ibilități de tragere asupra FMI. Este utilizată
in sprijinul programelor legate de aranjamen tele stand -by și se întinde până la tranșa de credit
următoare sau deasupra ei, ori în ca drul facilității extinse. Se acordă pe bază de condiții, eta pe și
criterii de performanță, dintr -un fond de 7,9 miliarde DST colectat de FMI de la unele țări
producătoare de petrol și țări industriale.
– facilitatea de ajustare structurală extinsă (FASR) (1978) se oferă, de regulă, celor mai
sărace țări, în condiții de extindere pe 3 ani, cu return are după 5 -10 ani și dobândă de 0,5 %.
Această facilitate este răspunsul la eșecul relativ ai programelor de ajustare tradițională în țările
cele mai sărace. Acest gen de facilitate pune accentul pe creșterea economică, pe lupta împotriva
sărăciei și pe reformele structurale. Prin FASR se obțin împrumuturi de mărime relativ importantă
care, însă, cei eforturi deosebite în domeniul structural și fac obiectul unor condiționări riguroase,
cum ar fi vizitele regulate ale misiuni lor Fondului și criterii cantitative de respectat înaintea
fiecărei trageri.
42 Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mica enciclopedie , Editura Enciclopedică, București, 1998 ,
p.144;
38
Un mecanism pentru ajustare sistematică a fost creat în aprilie 1993 și a fost închis în aprilie
1995, pentru realizarea primei trageri încheiate ca urmare a unui acord cu Fondul. Acest mecanism
viza oferirea unei asistențe financiare statelor membre angajate în tranziția spre economia de piață,
în special pentru a face față distrugerii relațiilor lor comerciale tradiționale efectuate în cadrul
fostului CAER sau creșterii costurilo r energiei pe care aceste state o importau. Valoarea totală a
resurselor accesibile era egală cu 50% din cota -parte a statului membru. Rambursarea creditului
urma să se facă între patru ani și jumătate și zece ani de la fiecare tragere.43
– facilitățile de reducere a sărăciei și de creștere este o facilitate concesională, destinată
țărilor membre cu venitul cel mai mic și care are ca scop explicit reducerea sărăciei. Membrii FMI
pot împrumuta fonduri de până la 140% raportată la cota lor de participare in cadrul unui
aranjament pe o durată de 3 ani (se poate acorda până Ia 185% in circumstanțe excepționale).
împrumuturile au o dobândă anuală de 0,5%. Rambursarea datoriilor poate începe după 5 ani și
jumătate și se poate finaliza la 10 ani după luarea împrumutului;
– facilitățile de transformare sistemică (1993) au fost introduse pentru a spori posibilitățile
de asistență financiară în favoarea țărilor membre care se confruntă cu dificultăți severe datorită
tranziției la sistemul economiei de piață. Pentru a obține accesul la aveste facilități, țările
solicitante trebuie să însoțească cererea de un document care să descrie obiectivele de politică
economică, să cuprindă estimări macroeconomice, măsuri structurale, fiscale, monetare și
financiar -valutare care urmează să fie aplicate în perioada acoperită de această facilitate.
– facilitatea de suplimentare a rezervei este cea prin care se acordă asistență financiară în
cazul crizelor financiare ale balanțelor de plăți. Rambursarea în astfel de cazuri este cuprinsă între
1 an și 1 an și jumătate, dar ea poate fi extinsă până la 2 ani și jumătate;
– finanțarea extinsă a fost creată la 13 septembrie 1974 în scopul ajutorării țărilor care se
confruntă cu grave dezechilibre ale balanței de plăți ca urmare a unei structuri defectuoase a
producției, comerțului sau prețurilor, precum și a țărilor a căror economie se dezvoltă lent sau a
căror situație a balanței de plăți împiedică promovarea unei politici ac tive de stimulare a
dezvoltării.
Facilitatea se referă la posibilitatea FMI să acorde asistență unui membru în sume mai mari
decât permite cota. Constă dintr -un program, financiar pe termen mijlociu (până la trei ani),
necesar pentru a face față unor deze chilibre „speciale” (structurale) ale balanței plăților. Acordarea
facilității extinse necesită existența unei declarații de taliate din parte.i beneficiarului cu privire la
metodele și mă surile ce se vor aplica îu perioada imediat următoare acordării. Resursele valutare
se acordă sub forma unor aranjamente care in clud criterii de performanță și trageri parțiale
43 Minică Boajă, Relații financiare și valutare internaționale , Editura Economică, București 2003 , p.280;
39
succesive.44
– facilitatea de compensare fi de finanțare a cheltuielilor neprevăzute are ca scop să acopere
pierderile temporare ale încasărilor din exporturi și să finanțeze o creștere a costului importurilor
de cereale. în ceea ce privește finanțarea cheltuielilor nepre văzute, aceasta permite unui stat
membru să primească o finanțare suplimentară în cadrul unui program de ajustare, în caz de
dificultăți neprevăzute în ceea ce privește prețul exporturilor, costul importurilor și variațiile
ratelor dobânzii;
– asistența fin anciară în caz de urgență permite acordarea ajutorului financiar țărilor
membre care se confruntă cu probleme ale balanței de plăți în cazul unei catastrofe naturale. În
anul 1995 acest ajutor a fost extins la țările care, ieșind dintr -un conflict armat internațional ori
din tulburări politice sau sociale, nu pot aplica un program normal din cauza dezorganizării
aparatului lor instituțional administrativ.
Toate aceste facilități de finanțare se acordă indiferent dacă țara respectivă a mai primit sau
nu alte împrumuturi, existând astfel posibilitatea ca o țară membră să poată obține de la FMI
credite care, cumulate, să depășească cota sa de participare.
Împrumuturile FMI sunt condiționate parțial sau total de îndeplinirea unor criterii de
performanță.
Dacă activitatea FMI de împrumutător și consecințele ei asupra împrumu tatului au fost
obiect de studiu și de comentarii din partea multor analiști, repercusiunile acestei activități asupra
țărilor membre debitoare au constituit preocupări majore numai pen tru acestea din urmă.
Repercusiunile asupra țărilor debitoare sc pot împărți în repercusiuni favorabile și nefavorabile.
Primele se datoresc, în principal, unor avantaje evidente ale împrumutaților și anume nivelul
dobânzilor percepute de FMI și răsunetul pe care acordarea un ui împrumut de către Fond îl are
asupra pieței internaționale de capitaluri. Nivelul dobânzilor percepute de FMI este sub nivelul
dobânzilor percepute de alte organisme finanțatoare. Acest avantaj este consecința faptului că
Fondul lucrează cu mijloace proprii, colectate de la țările mem bre sub forma cotelor de
participare. FMI. fiind organizat pe baze cooperative, își poate permite această diferență de
dobânzi.
Al doilea avantaj rezidă în faptul că acordarea unui împrumut de către Fond este
considerată dc către finanța internațională ca o confirmare a bonității tării respective, ceea c e
echivalează cu deschiderea pie ții financiare internaționale și pentru alte împrumuturi.
Printre repercusiunile considerate de debitor ca generând complicații nefa vorabile pentru
acesta, se pot cita condiț iile impuse de creditor țării memb re debitoare.
44 Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mica enciclopedie , Editura Enciclopedică, București, 1998 ,
p.144;
40
Aceste condiții se referă la45:
1. evitarea de către țara solicitantă a restricțiilor asupra plăților și transfe rurilor curente în
afară de cele cu care Fondul este dc acord;
2. evitarea practicilor valutare discr iminatorii sau a cursurilor valutare multiple;
3. convertirea soldurilor în monedă națională deținută de altă țară membră în cazurile
prevăzute de statutul FMI;
4. furnizarea de informații cu privire la principalii indicatori economici și financiari ai țării
solicitante, necesari pentru activitatea Fondului, și pregătirea de studii pentru sprijinirea
politicii membrilor cu privire la îndeplinirea obiectivelor FMI;
5. obligația fiecărei țări membre de a efectua vărsământul integral al cotei de participare
stabilite c u FMI la fondul general al mijloacelor de lucru ale FMI.
Alte condiții sunt axate pe specificul local al țărilor solicitante, însă în toate cazurile se
caută respectarea, într -o anumită măsură a echilibrului finanțelor publice ale țării în cauză.
Uneori apar știri despre existența unor disensiuni între un stat membru și FMI, care nu
odată au determinat un stat să renunțe la împrumut . Aceste disensiuni ivite în cursul tratativelor
pentru obținerea de împrumuturi de la Fond sunt motivate de percepția statului care aspiră la un
împrumut că facilitățile propuse nu îl ajută să iasă din impasul în care se află, ci dimpotrivă, îi
creează proleme mai serioase decât cele care l -au determinat să apeleze la Fond.
Misiunile FMI care se deplasează periodic în ță rile debitoare și care în tocmesc rapoarte pe
baza cărora Centrala FMI din Washington aprobă sau nu continuarea finanțării, reprezintă un alt
motiv de discuții în contradictoriu între țara debitoare și agentul Finanțator. Depinde de abilitatea
și talentul diplomatic al părților în cauză pentru ca sprijinul financiar să Fie prelungit sau sistat. In
ultimul caz, țara debitoare care conta pe continuarea sprijinului acordat dc FMI sc află, în general,
în fața unei crize de lichiditate de cele mai multe ori greu de soluționat.
Impasul este cu atât mai greu de suportat, cu cât sistarea facilității poate să se producă în
urma neîndeplinirii unui criteriu de performanță care, în viziunea ță rii debitoare, nu este de natură
să creeze asemenea dificultăți majore.
Prin diversele mecanisme puse în funcțiune, FMI urmărește să ajute țările membre în
eforturile lor de a restabili echilibrul balanței de plăți, prin instituirea unor rigori financiare și
austerități bugetare, ceea ce presupune niște măsuri de reducere a cheltui elilor publice, a
importurilor și chiar a cererii interne. În toate cazurile, FMI nu impune propriul punct de vedere,
nu se amestecă în afacerile interne ale statelor membre. Fondul sprijină eforturile acestora de a
defini și aplica politici care să permit ă eliminarea disf uncționalităților țării.
45 Acad. Costin C. Kirițescu, Idei contemporane în acțiune , Editura Enciclopedică, București 1996 , p. 106;
41
CAPITOLUL III. COOPERAREA REPUBLICII MOLDOVA CU
FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL
3.1 Relațiile valutar -financiare și balanța de plăți a Republicii Moldova
În contextul economic internațional actual, nici o țară, oricât de mare și bogată ar fi, nu se
poate izola de restul lumii, fără a nu avea consecințe negative din punct de vedere al dezvoltării.
O caracteristică a lumii contemporane este este existența economiilor naționale ale statelor într –
un context de interdepende nțe dinamice și convexe, între care se stabilesc relații economice
internaționale.
Relațiile economice internaționale reprezintă ansamblul raporturilor structurilor și
tranzacțiilor economice dintre agenții economici aparținând unor state, care include: c omerțul
internațional, cooperare în producție și tehnico -științifică, relații financiar -valutare și de credit,
relații din sfera producției și a cercetării științifice46. Ele se desfășoară într -un cadru multilateral
sau bilateral, în concordanță cu normele și principiile convenite de către parteneri, sau care
ghidează activitatea organizațiilor specializate internaționale sau cele cu vocație universală,
îndeosebi cele din sistemul ONU.
În decontările internaționale pentru volumul operațiilor comerciale și de credit din
economia mondială, investiții străine directe și alte relații internaționale, apare necesitatea
schimbului de bani ai unei țări contra banilor altei țări. În acest temei, apar raporturile valutare ca
decontări -plăți dintre agenții (subiecții) d in economia mondială. Participanții acestor raporturi
sunt băncile, instituțiile financiare și de creditare etc.47
Relațiile valutare internaționale mijlocesc schimburile de bunuri și servicii dintre țări cu
ajutorul valutelor și a altor instrumente de plată internaționale, asigură formarea și redistribuirea
unor fonduri în valută necesare echilibrării balanței de plăți, dezvoltării economiei, cooperării
tehnice, științifice, culturale și sociale.
Relațiile valutar -financiare internaționale reflectă rapo rturile de schimb și transfer de
creanță care se exprimă și se derulează prin intermediul valutelor și altor mijloace de plată
internaționale în vederea dezvoltării economice a fiecărei țări, a realizării schimburilor și a
cooperării internaționale.48
Balan ța de plăți este una dintre noțiunile cele mai importante ale economiei
internaționale. Studierea sa dă posibilitate a evalua în ge neral starea economică a țării,
46 Natalia Cărbune, Alexandru Gribincea, Relații economice internaționale, Note de curs, Centrul Editorial –
Poligrafic al USM , Chișinău, 2013, p.3;
47 Alexandru Gribincea, Economia mondială, Suport de curs, Centrul Editorial -Poligrafic al USM ,
Chișinău, 2013, p.233;
48 Natalia Cărbune, Alexandru Gribincea, Relații economice internaționale, Note de curs, Centrul Editorial –
Poligrafic al USM , Chișinău, 2013, p.98;
42
eficacitatea relațiilor sale economice. Funcțional, balanța de plăți joacă rolul modelului
macroeconomic, care sistematic reflectă operațiile economice realizate între economia națională
și economiile altor țări din lume. Acest model se creează în scopul elaborării și implementării
unei politici de curs și economice externe argumentate a țării, a nalizei și prognozei stării piețelor
de mărfuri și financiare, confruntării bilaterale și multilaterale, cercetă rilor științifice etc. în baza
datelor reale privind starea balanței de plăți, instituțiile financiare internaționale, în special FMI,
aprobă d ecizii cu privire la oferirea asistenței financiare unor țări concrete pen tru stabilizarea
balanței de plăți și înfruntarea deficitului său.
Balanța de plăți reprezintă o evidență statistică, când într -o variantă sistematizată se
aduc date sumare privind operațiile economice ale rezidenților din țara vizată cu rezidenții din
alte țări (nerezidenți) pentru o anumită perioadă de timp.
Balanța de plăți îndeplinește următoarele funcții49:
este o sursa de informații, deoarece dă posibilitate să capeți o închi puire despre nivelul
legăturilor internaționale reciproce ale țării, despre schimbările structurale în tranzacțiile
internaționale;
caracteri stica balanței de plăți în afară de cea practică are si valoare științifică, deoarece
permite modelarea proceselor de dezvoltare economica deschisă;
servește ca orientare pentru organele conducerii de stat deoa rece măsurile monetare și
fiscale, precum și măsurile care stimulează concurența, deseori sunt consecința stării
balanței de plăți, rezultatul influenței internaționale care se fixează de balanța de plăți.
Balanța de plăți se bazează pe anumite principii ce rezultă din destinația sa – să se țină
seama de operațiile economice externe. Ope rația economică se consideră de economie externă,
dacă ea se efectu ează între economia unei țări și economia altor țări din lume. Operațiile
economice, care se înfăptuiesc între rezidenți și nerezidenți, cu prind tranzacțiile al căror obiect îl
reprezintă mărfurile, serviciile, activele financiare și obligațiunile externe.
Tranzacțiile economice, după definiția FMI, prezintă în sine fluxul economic reflectând
transmiterea resurselor reale (operații cu produse, servicii sau cu veni turi), precum și crearea,
lichidarea activului financiar extern sau obligației și/sau la trec erea dreptului de proprietate la
activul financi ar existent și la obligațiune (operațiile cu activele financiare și obli gațiunile
externe).
Majoritatea operațiilor economice, care se înregistrează în balanța de plăți, sunt de
schimb și presupun că unul dintre participanții la tranzacție transmite celuilalt par ticipant
valoarea economică și î n schimb primește echivalentul său valoric.
49 Alexandru Gribincea, Economia mondială, Suport de curs, Centrul Editorial -Poligrafic al USM ,
Chișină u, 2013, p.246;
43
Evoluția balanței de plăți a Republicii Moldova pentru ultimii cinci ani se prezintă în
felul următor:
Tabelul 3.1.1
Balanța de plăți a Republicii Moldova – agregate principale (mil.USD)
2013 2014 2015 2016 2017 2017
/
2016
(%)
CONTUL
CURENT -490.31 -567.69 -467.72 -285.58 -616.94 216.0
Bunuri –
3,138.41 –
3,040.71 –
2,123.47 –
2,087.98 –
2,569.00 123.0
Servicii 154.50 121.25 125.02 218.20 315.29 144.5
Venituri primare 894.13 822.33 450.11 460.65 510.80 110.9
Venituri
secundare 1,599.47 1,529.44 1,080.62 1,123.55 1,125.97 100.2
CONTUL DE
CAPITAL 107.10 147.18 54.87 -20.79 -30.41 146.3
Necesarul net
de
finanțare (soldul
conturilor
curent și de
capital) -383.21 -420.51 -412.85 -306.37 -647.35 211.3
CONTUL
FINANCIAR -298.40 -500.81 -458.05 -214.56 -569.77 265.6
Investiții directe,
net -211.12 -301.02 -209.12 -74.68 -205.77 275.5
Investiții de
portofoliu, net -2.98 -7.23 -4.04 -0.36 -1.00 277.8
Derivate
financiare, ne t -0.11 -0.61 -0.70 0.49 -0.43 –
Alte investiții,
net -366.24 346.50 62.30 -671.15 -893.77 133.2
Active de
rezervă 282.05 -538.45 -306.49 531.14 531.20 100.0
Erori și omisiuni
nete 84.81 -80.30 -45.20 91.81 77.58 84.5
Sursa: www.bnm.md
44
În anul 2017 soldul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova a înregistrat
un deficit de 616.94 mil. USD, în creștere de 2.2 ori față de cel consemnat în anul 2016. Contul
de capital a înregistrat un sold negativ de 30.41 mil. USD, iar contul financiar s -a soldat cu
intrări nete de capital de 569 .77 mil. USD. Poziția investițională internațională a constituit –
3,954.33 mil. USD, iar datoria externă brută a totalizat 6,973.70 mil. USD.
Deficitul comerțului cu bunuri a constituit 2,569.00 mil. USD, majorându -se cu 23.0 la
sută, deoarece importurile au crescut mai mult (cu 791.43 mil. USD, +21.8 la sută) decât
exporturile (cu 310.41 mil. USD, +20.1 la sută), comparativ cu anul 2016.
În exporturile de bunuri au predominat tradițional produsele agroalimentare (în creștere
cu 19.4 la sută comparativ cu 2 016) cu o pondere de 59.7 la sută din total. În cadrul acestora,
exportul total de băuturi alcoolice s -a majorat față de anul 2016 cu 17.3 la sută. În structura
importurilor de bunuri au predominat, cu o pondere de 17.5 la sută, produsele minerale (în
creștere cu 22.9 la sută comparativ cu 2016), urmate de produsele agroalimentare (în creștere cu
16.1 la sută).
Majorarea soldului pozitiv al balanței serviciilor până la 315.29 mil. USD s -a datorat
creșterii, în raport cu anul 2016, a exporturilor cu 19.7 la sută, în timp ce importurile de servicii
s-au majorat cu 13.2 la sută. O creștere semnificativă a fost înregistrată la exporturile de servicii
de călătorii (cu 28.2 la sută), în special călătoriile personale (+27.5 la sută), servicii de transport
(cu 16.9 la sută), în particular transportul aerian (+27.9 la sută). De asemenea, s -au majorat
considerabil exporturile de servicii de prelucrare a materiei prime (+27.8 la sută), precum și de
servicii de informatică (cu 55.9 la sută). Majorarea importurilor de se rvicii, de asemenea, a
rezultat, preponderent, din creșterea importurilor de servicii de călătorii (+20.0 la sută), precum
și de transport (+15.9 la sută).
Excedentul veniturilor primare a crescut în anul 2017 cu 10.9 la sută față de 2016, până la
510.80 mil. USD. Remunerarea salariaților rezidenți pentru munca prestată patronilor
nerezidenți sa majorat cu 17.6 la sută, până la nivelul de 839.56 mil. USD. Efectul acestei
majorări însă a fost atenuat de creșterea concomitentă a ieșirilor de venituri primare din investiții
(+36.2 la sută), în special a veniturilor sub formă de dividende ce revin investitorilor străini
direcți, care s -au majorat de 2.3 ori, totalizând 134.58 mil. USD.
Soldul pozitiv al veniturilor secundare a rămas practic neschimbat comparat iv cu anul
2016 (+0.2 la sută) și a constituit 1,125.97 mil. USD. Cu toate că transferurile personale primite
din exterior de rezidenții moldoveni s -au majorat cu 6.6 la sută și au totalizat 800.10 mil. USD,
volumul asistenței tehnice și al granturilor pri mite de toate sectoarele în cadrul cooperării
45
internaționale s -a diminuat cu 15.3 la sută comparativ cu anul 2016 și a totalizat 183.73 mil.
USD.
Contul de capital a consemnat un sold negativ de 30.41 mil. USD (din care -7.41 mil.
USD în trimestrul IV 201 7), determinat de ieșirile nete de capital înregistrate de sectorul privat
(44.46 mil. USD), precum și de intrările de asistență din exterior primită de administrația publică
pentru finanțarea proiectelor investiționale (14.05 mil. USD). Suma soldurilor co ntului curent și
contului de capital denotă că, drept rezultat al tranzacțiilor curente și de capital ale rezidenților
Republicii Moldova cu străinătatea, economia națională s -a confruntat cu necesitatea de
finanțare externă în sumă de 647.35 mil. USD.
Contul financiar s -a soldat cu intrări nete de capital în valoare de 569.77 mil. USD (din
care 123.07 mil. USD în trimestrul IV 2017) ca rezultat al majorării nete a pasivelor economiei
naționale față de străinătate cu 622.38 mil. USD ca urmare a tranzacțiil or efective, în timp ce
activele financiare externe ale rezidenților au crescut cu 52.61 mil. USD.50
La creșterea pasivelor a contribuit contractarea împrumuturilor din exterior în sumă netă
de 107.24 mil. USD (trageri – 423.06 mil. USD, rambursări – 315.82 mil. USD). Administrația
publică, inclusiv cea locală, a contractat în anul 2017 împrumuturi externe noi în valoare de
200.97 mil. USD, iar a rambursat – 74.58 mil. USD, creditori fiind51:
Guvernul României – 100.90 mil. USD,
Fondul Monetar Internațional – 26.47 mil. USD,
Asociația Internațională de Dezvoltare – 20.70 mil. USD,
Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 19.43 mil. USD,
Banca Europeană de Investiții – 17.51 mil. USD,
Banca Europeană pentru Reco nstrucție și Dezvoltare – 9.53 mil. USD,
Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă – 3.33 mil. USD,
Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei – 2.90 mil. USD,
Guvernul Poloniei – 0.21 mil. USD.
Banca Națională a Moldovei a contractat împrumuturi în valoare de 17.27 mil. USD de la
FMI (a rambursat 61.54 mil. USD). Băncile licențiate au contractat împrumuturi externe noi în
sumă de 47.38 mil. USD, iar celelalte sectoare – de 157.44 mil. USD și au rambursat, respectiv,
27.06 și 152.64 mil. USD.
Polit ica monetară și valutară promovată în Republica Moldova are ca prioritate
asigurarea și menșinerea stabilității prețurilor. În acest scop, o atenție deosebită se acordă
50 Banca Națională Moldovei , Balanța de plăți a Republicii Moldova în anul 2017, date provizorii),
disponibil pe www.bnm.md , accesat la 06.06.2018 ;
51 Banca Națională Moldovei , Evoluția conturilor internaț ionale ale Republicii Moldova în anul 2017,
date provizorii (comunicat de presă succint), disponibil pe www.bnm.md , accesat la 06.06.2018
46
menținerii nivelului inflației la cel mai mic nivel posibil, să nu depășească 10%.
Unul dintre factorii cei mai importanți care influiențează cursul valutar, îl constituie
balanța de plăți. Echilibrul balanței de plăți externe este dependent de valoarea exporturilor și
a importurilo, de gradul de eficiență și competitivitate a produselor, de nivelul prețurilor, de
serviciile internaționale și de conjunctura de pe piețele internaționale.
3.2 Republica Moldova – membru al Fondului Monetar Internațional
Republica Moldova este țara ale cărei relații cu organizați ile financiare internaționale
sânt inevitabile în condițiile crizei economico -financiare actuale. Du pă pr oclamarea
independenței la 27 augu st 1991, Republica Moldova a traversat o etapă complexă de tranziție la
economia de piață, înfruntând u n declin economic de proporții, u na dintre sar cinile primordiale
ale G uvernului fiind atragerea investițiilor și crearea u nui cli mat antreprenorial favorabil atâ t
pentru investitorii străini, câ t și autohtoni.
În primii ani de independență Moldova a devenit membru al u nei șir d e organizații
internați onale atâ t politice, cât și financiare. Printre su ccesele diplomației moldovenești în
domeniul cooperării internaționale se c onsideră obținerea de către Repu blica Moldova a
statutului de membru în cadrul Grupului Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internați onal,
Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, Org anizației Mondiale a Comerțului,
Organiza ției Economice pentru Cooperare și dezvoltare, precum și a altor organizații cu caracter
mondial.
Un obiectiv important al diplomației economice a Moldovei îl constituie identificarea,
negocierea și atragerea asistenței financiare externe pentru finanțarea realizării priorităților
dezvoltării economiei naționale a țării. O atenție deosebită este acorda tă atragerii asistenței
financiare externe nerambursa bile sub formă de ajutoare, granturi, precum și implementarea
unor programe specifice de asistență tehnică . Totodată se examinează posibilitatea obținerii în
străinătate a unor credite guvernamentale și comerciale în condiții avantajoase, destinate
retehnologizării, restructurării și dezvoltării industriei, diversificării producției, revigorării
complexului real al economiei naționale etc. O atenție sporită se acordă asigurării participării
țării la dive rse programe de asistență cu beneficierea ulterioară de asistență tehnică din partea
donatorilor străini.52
Eficientizarea diplomației comerciale pe plan multilateral are drept scop apro fundarea
relațiilor Republicii Moldova cu organi smele economice internaționale î n vederea influențării și
52 Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Obiectivele Diplomației
Economice ale Republicii Moldova , disponibil pe http://www.mfa.gov.md , accesat la 25 mai 2018;
47
promovării intereselor naționale cu o mai mare eficacitate. Valorificarea dep lină a oportunităților
oferite Republicii Moldova î n calitatea sa de membru al organizațiilor de talie mond ială,
europeană și regională rămâne o prioritate a diplomației e conomice pe plan multilateral .
Obiectivel e diplomației economice pe plan multilateral vizează promovarea intereselor
economice naționale in cadrul organizațiilor economice , internaționale și regionale și
valorificarea deplină a participării Republicii Moldova in cadrul organizațiilor economice
internaționa le și regionale prin formularea de propuneri referitor la sporirea eficienței de
participare.
Dezvoltarea economică a țării pe parcursul anilor a fost influențată negativ de o serie de
factori externi. Printre aceștia se numără condiț iile climaterice nefavo rabile, interdicția
exportului anumitor bunuri în Federația Rusă (2006) plus accesul limitat la alte piețe de export,
dublarea prețurilor la resursele energetice, impor tate din Rusia și majorarea considerabilă a
prețurilor la resursele energetice pe piețele altor țări.53
Drept urmare a avut loc deteriorarea indicatorilor macroeconomici , a scăzut rata de
creștere a PIB, s -a micșorat volumul producției fabricate, precum și exportul de bunuri ceea ce a
dus la creșterea deficitului balanței comerciale și balanței de plăți. În consecință s -a pornit
accelerarea proceselor inflaționiste.
Relansarea cooperării bilaterale cu astfel de organizații financiare inter naționale. cum ar
fi Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, după o stagnare semnificativă, a contribuit
mult la redresarea situației economice cauzate de factorii climaterici, precum seceta din 2003 și
2007. Acordarea asistenței tehnice și sprijinului financiar, precum și lansarea diverselor strategii
și programe, au contribuit esențial la dezvoltarea economică durabilă a Moldovei.
În prezent, Republica Moldova este parte la pes te 60 de organi zații internaționale și
regionale, ale căror cote de membru și datorii se achită din bugetul de stat. Potrivit situației din
18.05.2018 , datoriile Republicii Moldova față de organizațiile internațional e și regionale se
estimează ta circa 64 milioane lei , sumă care s -a micșorat comparativ cu anul trecut .54 Banii vor
fi achitați din bugetul de stat pentru anul 2018.
În majoritatea cazurilor, nevoia de capital străin apare din incapacitatea propriilor
economii naționale de a o satisface pe aceasta pentru redresarea economică și relansarea
investițiilor, care riscă să arunce aceste economii în totală dependență de lumea dezvoltată, cu
consecințe foar te grave și de lungă durată. Astfel, capitalul străin este perceput drept un element
53 Valentina Gutan, Aportul organismelor internaționale financiare în redresarea economică a Republ icii
Moldova, disponibil pe
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/ imag_file/71_75_Aportul%20organismelor%20internationale%20fina
nciare%20in%20redresarea%20economica%20a%20Republicii%20Moldova.pdf , accesat la 02.06.2018;
54 Monitorul Fiscal , „Statutul de membru al organizațiilor internaționale ne costă 64 mil. lei”, disponibil pe
www.monitorul.fisc.md, accesat la 3 iunie 2018;
48
important și primordial pentru dezvoltarea economică a țării noastre. Influența acestuia asupra
economiei naționale este dublă. Este vorba de fluxuri de credite, investiți i și ajutoare financiare
și materiale acordate de către organizațiile internaționale financiare țării noastre.
Colaborarea Republicii Moldova cu aceste organizații de nivel mondial lasă o amprentă
pozitivă pe economia națională. Prin oferirea de credite, cu o dobîndă accesibilă și susținerea
proiectelor în diferite domenii ale economiei naționale, aceste instituții valorează mult în
sistemul economic de investiții al Moldovei. Granturile oferite au sprijinit eforturile depuse de
Guvern în vederea ameliorăr ii cadrului juridic, instituțional, social și educațional. Strategiile de
parteneriat elaborate de către aceste instituții pentru Moldova consolidează succesele anterioare,
obținute la nivel de țară, menținând , totodată, o abordare flexibilă care ar permit e diminuarea
posibilelor riscuri globale pentru Moldova.
În vederea stabilizării și relansării economiei Republicii Moldova, autoritățile centrale
depun eforturi majore elaborând programe și proiecte care atrag investiții capitale ale
organizațiilor inter naționale, se iau măsuri necesare pentru stimularea activității de întreprinzător
și ameliorarea climatului investițional, accentuând u-se amplasarea geografică a țării, forța de
muncă calificată, solurile fertile și participarea republicii în cadrul zonelo r de comerț liber cu
țările CSI și cele din Sud -Estul Europei. Guvernul a reușit să dezvolte un dialog și o colaborare
bazate pe principii de responsabilitate și beneficii mutuale cu partenerii săi de dezvoltare.55
Conform Hotărârii „Cu privire la aderarea Republicii Moldova la Fondul Monetar
Internațional, la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și la organizațiile
afiliate” nr.1107 -XII din 28 iulie 1992 (Anexa 1 ). Republica Moldova a devenit membr u al
Fondului Monetar Internațional din 12 august 1992, prin ratificarea acordului de aderare de către
Parlamentul Republicii Moldova .
Această hotărâre angajează Republica Moldova, la fel ca și ceilalți membri, să colaboreze
cu Fondul și cu alți membri pentru a se asigura că măsurile unui membru cu privire la activele
de rezervă vor fi conformate cu obiectele promovării unei mai bune supravegheri
internaționale a lichidității internaționale și ridicării dreptului special de tragere la rangul de
principal activ de rezervă în sistemul m onetar internațional.
Pe 30 iunie 1995 Moldova a acceptat prevederile Articolului VIII al Statutului FMI, prin
care s -a angajat să nu recurgă la introducerea de restricții cu privire la efectuarea plăților și
55 Valentina Gutan, Aportul organismelor internaționale financiare în redresarea economică a Republicii
Moldova, disponibil pe
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/71_75_Aportul%20organi smelor%20internationale%20fina
nciare%20in%20redresarea%20economica%20a%20Republicii%20Moldova.pdf , accesat la 02.06.2018;
49
transferurilor pentru tranzacții internaționale curente și să nu participe la aranjamente valutare
discriminatorii sau practici valutare multiple, fără aprobarea / consultarea FMI.56
Banca Naț ională a Moldovei, în calitatea de agenție fiscală a Republicii Moldova în
cadrul FMI, este împuternicită să efe ctueze, în numele Republicii Moldova, toate operațiunile și
tranzacțiile autorizate conform Statutului FMI.
În cadrul FMI, Republica Moldova face parte din grupa de țări (constituență) care
include: Armenia, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cipru, Croația, Georgia, Israel,
Luxemburg, Republica Macedonia, Muntenegru, Olanda, România și Ucraina.
Poziția de guvernator al Republicii Moldova în cadrul Consiliului de Guvernatori al FMI
este deținută de către dl Sergiu Cioclea, Guvernatorul BNM, iar cea de guvernator supleant – de
către dl Vladimir Munteanu, prim -viceguvernator al BNM.
Directorul Executiv pentru Moldova în cadrul FMI este Anthony De Lannoy din Olanda .
Dumnealui reprezintă, de asemenea, grupul de țări Armenia, Bosnia și Herzegovina, Bulgaria ,
Croația, Ciprul, Georgia, Israelul, fosta Republică Iugoslavă Macedonia, Muntenegru, România
și Ucraina. Ben Kelmanson este șeful misiunii FMI (negociatorul principal) pentru Moldova.
Volodymyr Tulin este reprezentantul permanent al FMI în Moldova.57
Cota actuală a Republicii Moldova la FMI constituie 172.5 milioane Drepturi Speciale de
Tragere (DST), ceea ce reprezintă 0.04 la sută din capitalul FMI. Această cotă a intrat în vigoare
la 17 februarie 2016 după ce Republica Moldova și -a majorat cota sa anter ioară de 123.2
milioane DST. Majorarea respectivă s -a produs în contextul a 2 reforme importante inițiate de
FMI în anul 2010 – Cea de -a Paisprezecea Revizuire Generală a Cotelor și Reforma Consiliului
Executiv al FMI . În rezultatul implementării reformelo r menționate, capitalul FMI a fost dublat
(de la 238.5 miliarde DST la 477 miliarde DST), cotele țărilor membre au fost ajustate pentru a
reflecta mai exact poziția acestora în economia globală, iar Consiliul Executiv al FMI a devenit
mai reprezentativ. 58
Țara noastră și -a exprimat susținerea pentru aceste reforme prin adoptarea Legii nr. 109
din 11 mai 2012 cu privire la majorarea sumei de subscripție a Republicii Moldova la Fondul
Monetar International (Anexa 2) și a Legii nr. 118 din 24 mai 2012 pentru accepta rea
Amendamentului la Statutul Fondului Monetar International privind reforma Consiliului
Executiv (Anexa 3).
56 Notă informativă cu privire la cooperarea cu Fondul Monetar Internațional (FMI), disponibil pe
https://mei.gov.md/sites/default/files/fondul_monetar_international.docx , accesat pe 30.03.2018 ;
57 Moldova și FMI. Informație succintă , diponibil pe www.imf.md , accesat la 30.03.2018;
58 Banca Națională Moldovei, Relația Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI),
disponibil pe https://www.bnm.md/ro/content/relatia -republicii -moldova -cu-fondul -monetar -international -fmi,
accesat pe 30.03.2018 ;
50
Anual FMI acordă Republicii Moldova consultări în domeniul politicii economice și
financiare, conform prevederilor Articolului IV al Statutului FM I, care reglementează relațiile de
cooperare dintre țările membre și FMI.
Fiind membru al diverselor organizații financiar -valutare, Moldova are acces la
experiența bogată de reglementare a sferelor valutară, creditară și financiară, acumulată de
comunitat ea mondială.
3.2 Asistența financiară acordată Republicii Moldova
Odată cu obținerea independenței și recunoașterea internațională a Republicii Moldova,
s-au deschis perspective de participare activă la procesele economice și financiare internaționale.
Aceasta a putut să se realizeze prin aderarea republicii la organismele internaționale, inclusiv la
organizațiile financiare și monetare.
Din momentul aderării la Fondul Monetar Internațional , Republica Moldova a beneficiat
de următoarele acorduri cu FMI pentru susținerea programelor de ajustare economică ale
autorităților și anume59:
1. Mecanismul de finanțare compe nsatorie și excepțională (CCFF) (1993 -1994) în
sumă totală de 25,70 milioane DST, în scopul acoperirii pierderilor provocate de seceta din anul
1992 ;
2. Facilitatea de transformare sistemică (1993) – în sumă totală de 45 milioane DST,
în vederea susținerii programului economic și financiar al Guvernului;
3. Două Acorduri Stand -by (SBA) (1993, 1995) – în valoare de 1 10,25 milioane DST
(160,8 mil. USD), pentru menținerea stabilității financiare a țării;
4. Mecanismele de finanțare lărgită (EFF) (1996 -1998) – în cadrul căruia FMI a
acordat asistenț ă financiară în sumă de 135 milioane DST, cu scopul de a diminua deficitul
bugetar și pentru realizarea reformelor structurale din cadrul sectorului privat și energetic,
precum și în vederea menținerii stabilității financiare;
5. Mecanismele de reducere a sărăciei și creștere economică (PRGF) (2000 -2002) –
care prevedea acordarea unui credit în sumă de 110,88 mil. DST (142 mil. USD) pentru
diminuarea datoriei externe considerabile acumulate de Republica Moldova, realizarea unei
creșteri economice durabile și reducerea sărăciei. În perioada 2000 -2003, Republica Moldova a
59 Notă informativă cu privire la cooperarea cu Fondul Monetar Internațional (FMI), disponibil pe
https://mei.gov.md/sites/default/files/fondul_monetar_international.docx , accesat pe 30.03.2018 ;
51
beneficiat de trei tranșe în valoare totală de circa 37 mil. USD, finanțarea ulterioară fiind
întreruptă.
6. Programul de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (2006 -2009), care
prevedea acordarea asistenței financiare pentru Re publica Moldova în sumă de 110, 88 mil.
DST.
7. Program de cooperare pentru perioada 20 10-2012 , care pre vedea un suport
financiar pentru Moldova în valoare de 369,6 mil. DST ( 590 mil. USD) .
Tabelul de mai jos prezintă desfășurat asistența financiară acordată RM de către FMI :
Tabelul 3.2.1
Asistența financiară acordată RM de către FMI
Tipul acordului/
resurselor Data
aprobării Data expirării
sau anulării Suma aprobată
(milioane DST) Suma transferată
(milioane DST)
CCFF 15-Jan-93 & 19 –
Dec-94 – 25,70 25,70
STF 16,-Sep 1993 15-Sep, 1994 45,00 45,00
Stand -by 17-Dec, 1993 16-Mar 1995 51,75 51,75
Stand -by 22-Mar, 1995 21-Mar, 1996 58,50 32,40
EFF 20-May, 1996 19-May, 2000 135,00 87,50
PRGF 21-Dec, 2000 20-Dec, 2003 110,88 27,72
PRGF 5-May, 2006 4-May, 2009 110,88 88,00
EFF 29-Jan, 2010 30-Apr, 2013 184.80 149.12
ECF 29-Jan, 2010 30-Apr, 2013 184.80 170.88
EFF 07-Nov, 2016 06-Nov, 2019 86.30 38.30
ECF 07-Nov, 2016 06-Nov, 2019 43.10 19.10
Sursa: www.imf.md
Din cauza instabilității politice și a crizei financiar -bancare din Republica Moldova,
debursările pentru suportul bugetar în 2015 au fost suspendate. În cazul întrunirii complete de
condiționalități din Acordurile de finanțare curente dintre UE și RM privi nd suporturile
bugetare, în 2015 urmau să fie debursate 31,5 mil EUR. Una dintre condițiile generale pentru
debursarea tranșelor din cadrul programelor de suport bugetar a fost semnarea Acordului cu
Fondul Monetar Internațional (FMI) și asigurarea stabilit ății macroeconomice în țara noastră.
Pe parcursul anului 2016 FMI a întreprins 3 vizite în Republica Moldova: 23 februarie -1
martie, 23 -27 mai și 5 -15 iulie. Pe parcursul ultimei vizite între reprezentanții FMI și autoritățile
moldave s -a ajuns la un consens privind programul de reformă econo mică a statului, care va fi
52
finanțat pe o perioada de trei ani prin două mecanisme de creditare ale FMI – Mecanismul
extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (AFF). Accesul la finanțare a fost
propus să fie stabilit la 75 la sută din c ota Republicii Moldova la FMI. La 7 noiembrie 2016
Consiliul de Directori Executivi al FMI a aprobat acordul pe trei ani. Suma totală la care
Republica Moldova a obținut acces constituie 129,4 milioane de drepturi speciale de tragere
(circa 178,7 mil. dola ri SUA).
La 24 octombrie 2016 a fost semnat Memorandumul cu privire la politicile economice și
financiare și Memorandumul tehnic de Înțelegere . Scopul acestor documente este de a asigura
stabilitatea și siguranța sistemului financiar pe termen lung, prin asigurarea transparenței
acționariatului, bunei guvernări și gestionării riscurilor în cadrul băncilor, consolidarea
resurselor, competențelor și responsabilităților organelor de reglementare și supraveghere. În
scopul implementării acțiunilor stipulate în Memorandum de înțelegere cu privire la politicile
economice și financiare, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a elaborat un Plan de
acțiuni în vederea realizării măsurilor din Memorandumul cu privire la polit icile economice și
financiare60.
În co nformitate cu „Legea privind atragerea împrumutului de stat extern din partea
Fondului Monetar Internațional prin intermediul mecanismului de finanțare extinsă (EFF)”
(Anexa 4) a fost aprobată atragerea de către Guvernul Republicii Moldova a împrumutului de
stat extern din partea Fondului Monetar Internațional prin intermediul mecanismului extins de
creditare (ECF) în sumă de 43100000,00 de drepturi speciale de tragere (DST), care se vor
utiliza pentru finanțarea deficitului bugetului de stat.
Suma împrumu tului de stat extern acordat de Fondul Monetar Internațional prin
intermediul mecanismului extins de creditare (ECF) va fi rambursată în 10 tranșe egale, după
expirarea a 5,5 ani de la fiecare tragere efectuată din contul împrumutului. Dobânda aplicată
pentru împrumutul în cauză va constitui 0% până în anul 2018.
La finele lunii decembrie 2016 suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI a
constituit 309,1 milioane DST (cca 415 milioane dolari SUA).
Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI a constituit 255,6 milioane DST (cca
370 milioane dolari SUA) la finele lunii februarie 2018.
Urmare consecințelor crizei financiare, FMI a extins proiectul cu privire la indicatorii
financiari de stabilitate Financial Soundness Indicators (FSI), lansâ nd invitația de participare la
proiectul nominalizat mai multor țări, printre care și Republicii Moldova. Astfel, BNM a fost
desemnată instituția responsabilă de compilarea informației aferente FSI și transmiterea acesteia
60 Notă informativă cu privire la cooperarea cu Fondul Monetar Internați onal (FMI), disponibil pe
https://mei.gov.md/sites/default/files/fondul_monetar_international.docx , accesat pe 30.03.2018 ;
53
FMI. Obiectivul de bază al FSI es te de a promova analiza macroprudențială și de a evalua
punctele forte și vulnerabilitățile sistemelor financiare.
În cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internaționale în
domeniile relevante pentru activitatea FMI, Republi ca Moldova a participat la diverse programe,
inclusiv61:
Programul FMI și al Băncii Mondiale (din 2004) de evaluare a sectorului financiar
(Financial Sector Assessment Program – FSAP), fiind actualizat în 2007 și în 2014.
ROSC – Data Module (raportul privin d respectarea standardelor și codurilor), prin care
experții FMI au realizat în iulie 2005 o evaluare a calității statisticilor macroeconomice
elaborate în Republica Moldova.
FMI a acordat Republicii Moldova asistență tehnică într -un șir de sectoare, incl usiv în
cel al managementului fiscal, al cheltuielilor, al impozitelor și taxelor vamale, al sistemului
contabilității monetare, al supravegherii bancare, al politicii monetare/organizării băncii centrale,
precum și în diverse domenii ale statisticii.
Institutul FMI a oferit instruire funcționarilor din Moldova în domeniile: politici
financiare și elaborarea programelor financiare, politici externe, operațiuni monetare și valutare,
balanța de plăți și statistica financiară publică.
Totodată , funcționarii d in Moldova au participat la cursurile și seminarele oferite de Joint
Vienna Institute, în domeniile: contabilitatea băncii centrale, analize și politici macroeconomice,
cheltuieli publice, administrarea și reforma politicilor fiscale, supravegherea bancară și diverse
domenii ale statisticii62.
Rolul, funcțiile și sarcinile FMI sunt legate de stabilizarea sistemului monetar -financiar
internațional. FMI supraveghează cursurile de schimb valutar din țările membre, le oferă resurse
pentru susținerea echilibrului schimbului valutar, încurajând politi cile de ajustare când apar
dificultăți ale balanței de plăți și asigură asistență financiară (prin facilități financiare
compensatoare) în cazul în care țările respective se confruntă cu scăderi temporare ale
încasărilor provenite din export.
În cazul Repu blicii Moldova, asistența financiară din partea Fondului Monetar
Internațional este extrem de necesară și binevenită.
61 Banca Națională Moldovei, Relația Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI),
disponibil pe https://www.bnm.md/ro/content/relatia -republicii -moldova -cu-fondul -monetar -international -fmi,
accesat pe 30.03.2018 ;
62 Notă informativă cu privire la cooperarea cu Fondul Monetar Internațional (FMI), disponibil pe
https://mei.gov.md/s ites/default/files/fondul_monetar_international.docx , accesat pe 30.03.2018 ;
54
CONCLUZII
Finanțele internaționale s -au desfășurat fără existența unui sistem monetar international
coerent până în 1944, când la Conferința Monetară Internațională, s -au pus bazele unui sistem
monetar internațional, complet, complex și eficient
O componentă pe care se baza acest sistem era cadrul instituțional al acestuia, și anume
crearea Fondului Monetar Internațional.
Sistemul monetar intrenațional, creat cu unele ajustări în anii 1970 -1980, după prăbușirea
Sistemului de la Bretton Woods, funcți onează eficient peste patru decenii, contribuind esențial la
aprofundarea proceselor de globalizare.
În cadrul realizărilor ce vizează dezvoltarea instituțiilor financiare, ca element de bază al
sistemului financiar, la exigențele noului mileniu, un loc im portant îl ocupă îmbunătățirea relațiilor
financiare la nivelul fiecărei instituții.
Rolul preponderent pe care îl au instituțiile în procesul financiar, particularitățile pe care
le au ele în reproducția lărgită în condițiile economiei de tranziție condiț ionează cerințe deosebite
către organizarea interacțiunilor financiare europene cu acestea.
În lumea contemporană, lupta pentru dezvoltare și îndeosebi dezvoltarea economică devin
din ce în ce mai pronunțate. In condițiile de realizare a dezvoltării este i nevitabilă confruntarea
dintre diverse interese. In atare condiții, fiecare stat trebuie să tindă spre promovarea unei
dezvoltări echilibrate care ar asigura atât creșterea, cât și securitatea. Doar astfel schimbările
economice preconizate vor conduce la noi oportunități, noi transformări, într -o manieră controlată
și previzibilă.
În prezent, Fondul Monetar Internațional constituie cel mai important organism
internațional de coop erare în domeniu valutar -financiar.
Evoluțiile economiilor mondiale în ultimii ani, și anume relansarea economică din țările
industrializate, pe fondul unei inflații mai scăzute, menținerea procesului de creștere susținută în
numeroase țări în dezvoltare, stoparea declinului și demararea creșterii în economiile în tranziție
confirmă necesitatea, importanța și justețea decisivă a politicilor macroeconomice sănătoase
pentru o creștere economică durabilă.
Trans formările spectaculoase în economia mondială, în principal, următoarele trei mai
importante, pun într-o lumină nouă rolul instituției Fondul Monetar Internațional:
creșterea și internaționalizarea rapidă a piețelor private de capital având, drept consecință,
un sistem monetar internațional mai vulnerabil la dezechilibrele macroeconomice din țările
industrializate și îndeosebi la orice distorsiune sau abatere a cursului de schimb de la datele
economice fundamentale;
55
marile curente de integrare regională, economică și monetară, îndeosebi în Europa, dar și
în alte părți ale lumii;
trecerea la convertibilitatea monetară pentru tranzacțiile curente într-un număr covârșitor
de țării și reformele bazate pe mecanismele de piață.
Aceste mutații fără precedent necesită o creștere a responsabilității Fondului, fiind foarte
important ca instituția să -și îndeplinească în mod eficient misiunea sa de monitorizare. Creșterea
numărului de țări membre a determinat o schimbare de optică, chiar și din partea pozițiilor mai
reticente care recunosc, în prezent, rolul consultanț ei economice, asistenței financiare și
programelor de pregătire acordate de FMI unui număr record de guverne.
Universalitatea Fondului Monetar Internațional în comparație cu alte organizații este
determinată de faptul că el îmbină funcții re glatorii, cons ultative și financiare. Funcția reglatorie
constă în faptul că FMI efectuează supravegherea politicii statelor -membre, astfel încât aceasta
să corespundă angajamentelor pe care și le asumă țara devenind membru al Fondului. Conform
statutului său, în centru l atenției FMI se află aspectele ce țin de supravegherea politicii țărilor –
membre în promovarea cursurilor valutare. În ultima perioadă se ob servă o intensificare a
controlului strict din partea FMI asupra sistemu lui valutar mondial. Aceasta se explică prin
modificările de profunzi me din economia mondială, în special ca urmare a globalizării ei.
Intensificarea supravegherii are loc în trei direcții. Prima – se ela borează standardul
prezentării de către țările -membre a datelor statis tice cu privire la starea economiei, ce trebuie să
fie comunicate la timp FMI. A doua – Fondul intenționează să efectueze un control permanent.
Chestiunile privind dezvoltarea economică a unor țări vor fi discutate mai frecvent la ședințele
Consiliului său de directori. A t reia – obiectivul principal al consultațiilor și discuțiilor trebuie să
devină politica statelor -membre referitor la cursurile valutare; starea balanței de circulație a
capitalului, precum și atenția sporită față de țările al căror potențial economic are i mpact dincolo
de hotarele lor.
Utilizarea de către o anumită țară a resurselor FMI este posibilă doar cu anumite condiții:
țara trebuie să prezinte Fondului argumente solide privind necesarul de resurse pentru finanțarea
deficitului ba lanței de plăți; FMI trebuie să se convingă că țara ce a solicitat asis tență este în stare
să-și îndeplinească angajamentele de stingere a datoriei față de Fond. FMI înaintează condiții,
respectarea cărora are menirea să garanteze că:
politica promovată de membrii Fondului în termene acceptabile se va solda cu atingerea
unui echilibru rational al balanței de plăți și creșterea economică stabile în țara respective;
pe măsura necesității se întreprind pași în direcția transformărilor structural;
în ceea ce privește s oluționarea problemelor structural și ale asamblării balanței de plăți
finanțarea și măsurile de stabilizare se completează reciproc.
56
Totuși cea mai importantă parte a Fondului Monetar Internațional este existența acelui fond
de miliarde de dolari prin car e se poate asigura țărilor asistență financiară de urgență. Astfel FMI
poate interveni înaintea de izbucnirea crizelor, implicându -se în apărarea financiară a monedelor
prin asigurarea lichidităților necesare, fapt ce ar preveni panica financiară.
Desigur una din soluțiile problemei instabilității financiare internaționale ar sta în întărirea
rolului regulator al FMI și supervizarea sporită din partea acestuia asupra problemelor financiare.
Astfel, FMI a avut deja o serie de inițiative importante privind cr earea unui regim al finanțelor
internaționale. Mai importantă fiind îmbunătățirea Statutului FMI, acordându -i-se o jurisdicție
sporită asupra problemelor financiare.
Printre cei 188 de membri ai Fondului Monetar Internațional se regăsește și Republica
Mold ova, care a aderat la 12 august 1992.
Odată cu obținerea indepedenței statale, Republica Moldova s -a pomenit față în față cu
problema reglementării și constituirii unui sistem financiar cât mai eficient, bazat pe normele
juridice și democratice. Astfel, tânărul stat a fost nevoit să delimiteze conceptele de surse ale
veniturilor statale. Cu toate schimbările pozitive, probleme comune, specifice pentru țările în
perioada de tranziție, nu au ocolit nici Moldova. Ele reprezintă calitatea nesatisfăcătoare și
structura creșterii PIB -ului, dependența energetică, starea nesatisfăcătoare a mediului de afaceri,
procesele migraționiste, ce continuă să lase o anumită amprentă asupra dezvoltării social
economice a teritoriilor.
Fiind membru al diverselor organizații financiar -valutare, Moldova are acces la experiența
bogată de reglementare a sferelor valutară, creditară și financiară, ac umulată de comunitatea
mondială. Aderarea la organizațiile internaționale, în special la FMI, impune țării și anumite
obligațiuni înd eplinirea cărora este inevitabilă.
Republica Moldova a beneficiat și continuă să benefiecieze de un șir de facilități de
finanțare din partea Fondul Monetar Internațional, prin care încearcă să asigure balanța de plăți și
să redreseze economia țării.
57
BIBIOGRAFIE
1. Boajă M., Relații financiare și valutare internaționale , Editura Economică, București
2003 ;
2. Brezeanu P. , Dima M.A., Novac L.E., Sisteme financiare , Editura Cavallioti, București,
2006;
3. Cărbune N., Gribincea A., Relații economice internaționale, Note de curs, Centrul
Editorial -Poligrafic al USM, Chișinău, 2013;
4. Ceban C., Dreptul organizațiilor internaționale, Institutul de Istorie Stat și Drept,
Universitatea de Studii Europene din Moldova, Chișinău, 2012;
5. Dumitre scu S., Gheorghiță V., Economie mondială, Editura Era, București, 1999;
6. Kirițescu C.C., Idei contemporane în acțiune , Editura Enciclopedică, București 1996 ;
7. Kirițescu C.C., Dobrescu E.M., Moneda. Mica enciclopedie , Editu ra Enciclopedică,
București, 1998;
8. Gaftoniuc S., Finanțe internaționale, Ediția a III -a, Editura Economică, București, 2000.
9. Gilpin R, tradusă de Istrățescu D., Aboboaie C., Economia mondială în secolul XXI.
Provocarea capitalismului global, Editura Polirom, Iași, 2004;
10. Gribincea A., Economia mondială, Suport de curs, Centrul Editorial -Poligrafic al USM,
Chișinău, 2013;
11. Miga -Beșteliu R., Drept internațional public, Editura C.H.Beck, București, 2008;
12. Miga -Beșteliu R., Organizații internaționale interguvernamentale , Editura ALL BECK,
București, 2000 ;
13. Moca Gh., Dreptul organizațiilor internaționale, Editura Era, București, 2000;
14. Moisuc C., Roșu -Hamzescu I., Baicu C., Gurgu E., Finanțe și plăți internaționale. Relații
monetar -financiare internaționale , Editura Fundației România de Mâine, București , 2006;
15. Moldovanu D., Economie politică, Editura Arc, Chișinău, 2001;
16. Nadia Cerasela Aniței , Instituțiile financiare internaționale , Editura Lumen, Iași, 2011;
17. Năstase A., Dreptul internațional economic II , Regia Autonomă „Monitorul Oficial”,
București, 1996;
18. Rusu I., Organizații și relații internaționale , Editura LUMINA LEX, București 2002 ;
19. Stratulat O., Monedă și credit , Volumul I, Editura ASEM, Chișinău 2014.
58
WEBOGRAFIE
1. www.bnm.md ;
2. www.imf.org ;
3. www.imf.md ;
4. Banca Națională Moldovei , Relația Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional
(FMI), disponibil pe https://www.bnm.md/ro/content/relatia -republicii -moldova -cu-
fondul -monetar -international -fmi, accesat pe 30.03.2018;
5. Banca Națională Moldovei , Balan ța de plăți a Republicii Moldova în anul 2017, date
provizorii), disponibil pe www.bnm.md , accesat la 06.06.2018 ;
6. Banca Națională Moldovei , Evoluția conturilor internaționale ale Republicii Moldova în
anul 2017, date provizorii (comunicat de presă succint), disponibil pe www.bnm.md ,
accesat la 06.06.2018;
7. Monitorul Fiscal, „Statutul de membru al organizațiilor internaționale ne costă 64 mil. lei”,
dispon ibil pe www.monitorul.fisc.md , accesat la 03.06. 2018;
8. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Obiectivele
Diplomației Economice ale Republicii Moldova, disponibil pe http://www.mfa.gov.md ,
accesat pe 25.05.2018;
9. Moldova și FMI. Informație succintă , diponibil pe www.imf.md , accesat la 30.03.2018;
10. Fondul Monetar Internațional , disponibil pe http://www.universitatea –
cantemir.ro/CursuriRei/documente/3.FMI.pdf , accesat la 01.04.2018 ;
11. Press Release: IMF Executive Board Selects Christine Lagarde as Managing Director din
28 iunie 2011, disponibil pe http://www.imf.org/en/News/Articles/ , accesat pe 05.04.2018
12. Fondul Monetar Internațional , disponibil pe
13. ru.scribd.com/document/115000157/Fondul -Monetar -International , accesat la
30.03.2018;
14. Valentina Gutan, Aportul organismelor internaționale financiare în
redresarea economică a Republicii Moldova , disponibil pe
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/71_75 _Aportul%20organismelor%20inter
nationale%20financiare%20in%20redresarea%20economica%20a%20Republicii%20Mo
ldova.pdf , accesat la 02.06.2018;
15. Notă informativă cu privire la cooperarea cu Fondul Monetar Internațional (FMI),
disponibil pe https://mei.gov.md/sites/default/files/fondul_monetar_international.docx ,
accesat pe 30.03.2018;
1
HPO1107/1992 ANEXA 1
ID intern unic: 307333
Republica Moldova
PARLAMENTUL
HOTĂRÎRE Nr. 1107
din 28.07.1992
cu privire la aderarea Republicii Moldova la Fondul
Monetar Internațional, la Banca Internațională pentru Reconstrucție și
Dezvoltare și la organizațiile afiliate
Publicat : 30.07.1992 în Monitorul Oficial Nr. 007 Promulgat : 28.07.1992 Data intrarii in
vigoare : 30.07.1992
În legătură cu solicitarea Guvernului Republicii Moldova de aderare
la Fondul Monetar Internațional, la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare
și la organizațiile afiliate, Parlamentul Republicii Moldova hotărăște:
1. Guvernul Republicii Moldova este împuternicit să consimtă, în
numele Republicii Moldova, aderarea la Fondul Monetar Internațional (denumit în continuare
"Fond", la Banca Intern ațională de Reconstrucție și Dezvoltare (denumită în continuare "Banca"),
Corporația Financiară Internațională (denumită în continuare "Corporația"), la Asociația
Internațională pentru Dezvoltare (denumită în continuare "Asociația") și la Agenția Multilaterală
pentru Garantarea Investițiilor (denumită în continuare "Agenția"), acceptînd statutele Fondului,
Băncii, Corporației Asociației și Convenția de constituire a Agenției, astfel cum au fost
modificate, termenii și condițiile prescrise de Rezoluțiile respective ale Consiliilor Guvernatorilor
Fondului, Băncii, Corporației, Asociației și Consiliului Guvernatorilor Agenției
referitoare la calitatea de membru a Republicii Moldova în aceste organizații.
Guvernul Republicii Moldova este, de asemenea, împuternicit să acepte, în numele
Republicii Moldova, cel de -al treilea Amendament la Statutul Fondului (Anexa nr.1).
2. Prim -ministrul Republicii Moldova sau Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei este
împuternicit să semneze orig inalele Statutelor Fondului, Băncii, Corporației și Asociației, precum
și Convenția de Constituire a Agenției, să execute și să depoziteze orice act de acceptare și
alte documente care pot fi necesare în acest scop.
3. Guvernul Republicii Mold ova este împuternicit ca, după
administrarea Republicii Moldova în calitate de membru al Fondului, să –
și asume, în numele Republicii Moldova, toate obligațiile de participant la Departamentul
Fondului privind Drepturile Speciale de Trager e (D.S.T.), în conformitate cu legislația Republicii
Moldova, și să ia toate măsurile necesare pentru a permite Republicii Moldova să
îndeplinească aceste obligații. Prim -ministrul Republicii Moldova sau Guvernatorul Băncii
Naționale a Moldovei es te împuternicit să execute și să depoziteze la Fond orice document de
participare solicitat în acest scop.
4a. Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova este împuternicit să împrumute sau să
cumpere, prin orice mijloace corespunzătpoare, și să plăte ască, în numele Republicii Moldova,
sumele, care se solicită din cînd în cînd, Fondului, Băncii, Corporației, Asociației și Agenției, în
2
termenii și în condițiile stipulate în Rezoluțiile referitoare la aderarea Republicii Moldova la
aceste organ izații și, conform Statutelor
sau Convenției respective, să efectueze plăți în legătură cu
participarea Republicii Moldova la Departamentul Fondului privind Drepturile Speciale de
Tragere (D.S.T.).
4b. Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova este împuternicit să emită, în conformitate cu
Statutele Fondului, Băncii, Asociației și Convenția de Constituire a Agenției, orice efecte de
comerț negociabile și nepurtătoare de dobînzi care pot fi necesare sau corespunzătoare în
context ul participării Republicii Moldova ca membru la Fond, Bancă, Asociație sau Agenție.
5. Banca Națională a Moldovei va servi drept agenție fiscală în
temeiul Articolului V, Secțiunea 1 din Statutul Fondului și al
Articolului III, Secțiunea 2 din Statutul Băncii și, în mod corespunzător, este împuternicită
să efectueze, în numele Republicii Moldova, toate operațiunile și tranzacțiile autorizate conform
prevederilor Statutelor FFondului și Băncii. Banca Națională a Moldov ei este determinată drept
mijloc de comunicare la care se face referire la Articolul IV, Secțiunea 10 din Statutul Corporației,
la Articolul VI, Secțiunea 10 din Statutul Asociației și la Articolul 38 din Convenția de Constituire
a Agenției.
6. Banca N ațiuonală a Moldovei este împuternicită să primească price
sumă care poate fi plătită sau transferată Republicii Moldova în operațiunile și tranzacțiile
autorizate conform diferitelor prevederi ale Statutelor Fondului și Băncii.
7. Banca Naționa lă a Moldovei este desemnată ca depozitar pentru
păstrarea deținărilor Fondului, Băncii, Corporației, Asociației și Agenției în moneda Republicii
Moldova.
8. Prevederile Statutelor Fondului, Băncii, Corporației, Asociației și Convenția de Consti tuire a
Agenției, inclusiv:
I) Articolul VIII, Articolul IX și Articolul XXI (b) din Statutul Fondului;
II) Articolul VII, Secțiunile 1 -9 din Statutul Băncii;
III) Articolul VI, Secțiune 1 -9 din Statutul Corporației;
IV) Articolul VIII, Secțiunile 1 -9 din Statutul Asociației, și
V) Capitolul VII, Articolele 43 – 48 din Convenția de Constituire a Agenției,
expuse în Anexele 2-6 la această Hotărîre, vor avea valabilitate și
efecte depline în Moldova. Orice amendament la oricare Statut sau Convenți e va avea
valabilitate și efecte depline în Moldova în cazul în care amendamentul intră în vigoare.
9. Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova sau Banca Națională a
Moldovei, în scopul îndeplinirii de către Republica Moldova a obligațiilor asumate potrivit
Statutelor, Convenției și Rezoluțiilor prevăzute la punctul 1 de mai sus și pentru a da valabilitate și
efecte depline prevederilor prezentei Hotărîri, va emite, după ca, regulamente conforme cu
prevederile acestei Hotărîri.
10. Prez enta Hotărîre intră în vigoare la data adoptării.
PREȘEDINTELE
PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA Alexandru MURAVSCHI
Chișinău, 28 iulie 1992.
Nr.1107 -XII
REZOLUȚIA NR.45 -3
AMENDAMENTUL III LA ARTICOLELE ACORDULUI
Avînd în vedere invitația Comitetului interimar al Consiliului Guvernatorilor, adresată
Consiliului executiv, în sensul de a propune un amendament al Statutului F.M.I., care să prevadă
suspendarea dreptului de vot și a drepturilor înrudite pentru membrii care nu -și îndeplinesc
obligațiile care la revin din Statut; și
avînd în vedere propunerea făcută de Consiliul executiv pentru un astfel de amendament și
raportul pregătit în acest sens; și
avînd în vedere că președintele Consiliului Guvernatorilor a cerut secretarului fondului să
prezinte Consiliului Guvernatorilor propunerea Consiliului executiv; și
3
avînd în vedere raportul Consiliului executiv, care arată că propunerea sa a fost
prezentată Consiliului Guvernatorilor de către secretarul fondului; și
avînd în vedere cererea Consiliului executiv adresată Consiliului Guvernatorilor de a vota
următoarea revoluție, fără întrunire, în baza s ecțiunii 13 a regulamentelor fondului
Consiliul Guvernatorilor, ca urmare, luînd notă de numitul raport al Consiliului executiv,
hotărăște prin prezenta, că:
1. Propunerile de modificare (Proiectul celui de-al 3-lea amendament), care sînt anexate
la această rezoluție și urmează a fi încorporate în Statutul F.M.I., sînt aprobate.
2. Secretarul fondului este îndrumat să întrebe, prin scrisoare circulară, telegramă sau alte
mijloace rapide de comunicare, pe toți
memebrii fondului dacă acceptă, în conformitate cu prevederile articolului XXVIII al
Statutului, proiectul celui de -al 3-lea amendament.
3. Scrisoarea circulară, telegrama sau altă formă de comunicare ce urmează a fi adresată
tuturor membrilor în conformitate cu pun ctul 2 de mai sus va menționa că proiectul celui de -al 3-lea
amendament va intra în vigoare pentru toți membrii la data la care fondul va certifica, printr -o
comunicare oficială adresată tuturor membrilor, că trei cincimi din membri, avînd 85 proc ente din
totalul puterii de vot, au acceptat modificările.
ANEXĂ LA REZOLUȚIA Nr. 45 -3
Amendamentul III propus la articolele acorduri
Fondului monetar internațional
Guvernele în numele cărora prezentul acord este semnat convin asupra următoarelor:
1) Textul articolului XXVI, secțiunea 2, va fi modificat și se a citi astfel:
a) Dacă un membru nu-și îndeplinește vreuna din obligațiile care-i
revin în baza acestui Statut, fondul poate declara acel membru ca ineligibil pentru utilizarea
resurselor generale ale fondului. Nimic din
această secțiune nu va fi considerat că limitează prevederile articolului V, secțiunea 5, sau
articolul VI, secțiunea I.
b) Dacă, după expirarea unei perio ade rezonabile de la declararea ineligibilității în baza
literei a) de mai sus, membru presistă în a nu-și îndeplini vreuna din obligațiile prevăzute de acest
Statut, fondul poate, cu o majoritate de 70 procente din totalul puterii de vot, să
suspende drepturile de vot ale membrului. În cursul perioadei de suspendare se aplică
prevederile anexei L. Fondul poate, cu o majoritate de 70 procente din totalul puterii de
vot, să înceteze suspendarea oricînd.
c) Dacă, după expirarea unei p erioade rezonabile de la decizia de suspendare în baza literei
b) de mai sus, membrul persistă în a nu-și îndeplini vreuna din obligațiile de la
prevăzute de acest Statut, membrului respectiv i se poate cere să se retragă din fond printr -o
decizie a Consiliului Guvernatorilor, luată cu o majoritate de 85 procente din totalul puterii de
vot.
d) Se vor adopta reglementări care să asigure că, înainte de luarea măsurii împotriva oricărui
membru în baza prevederilor de la litera a), b) sau c), membrul va fi informat, într -un timp
rezonabil, de plîngerea împotriva lui și i se va da posibilitatea corespunzătoare de a-și susține
cazul, atît oral, cît și în scris.
2) O nouă anexă L va fi adăugată Statutului, care se va citi astfel:
ANEXA L
Suspendarea drepturilor de vot
În cazul suspendării drepturilor de vot ale unui membru, în baza articolului XXVI, secțiunea
2 b), se vor aplica următoarele prevederi:
1. Membrul nu va putea:
a) să participe la adoptarea unui proiect de amendament al acestui Statut sau să fie inclus în
numărul total al membrilor, pentru acest scop, cu excepția cazului unui amendament, care reclamă
acceptarea de către toți membrii, în baza articolului X XVIII litera b) sau să se refere în
exclusivitate la Departamentul Drepturilor Speciale de Tragere;
b) să numească un guvernator sau un supleant al acestuia, să numească sau să participe la
numirea unui consilier sau supleant al acestua, sau să numească, să aleagă sau să participe la
alegerea unui director executiv.
4
2. Numărul de voturi atribuite membrului nu va fi exprimat în nici un organ al fondului. El nu
va fi inclus în calculul puterii totale de vot, exceptînd cazurile de accep tare a unui proiect de
amendament, care se referă în exclusivitate la Departamntul Drepturilor Speciale de Tragere.
3. a) Guvernatorul și supleantul acestuia, numiți de către membru, își vor înceta activitatea.
b) Consilierul și supleantul acestuia , numiți de către membru sau la a căror alegere a participat și
membrul, își vor înceta activitatea, sub rezervă că dacă respectivul consilier a fost
îndreptățit să exprime numărul de voturi atribuite celorlalți membri, ale căror drepturi de vot nu au
fost suspendate, un consilier și un supleant al consilierului vor fi numiți de către ceilalți membri, în
conformitate cu anexa D și, pînă la o astfel de numire, consilierul și supleantul acestuia își vor
continua activitatea, dar numai pentru m aximum 30 de zile de la data suspendării.
c) Directorul executiv, numit sau ales de către membru sau la a cărui alegere a participat și
membrii, își va înceta activitatea, în afară de cazul în care directorul executiv a fost îndreptățit să
expri me numărul de voturi alocate celorlalți membri, ale căror drepturi de vot nu au fost
suspendate.
În ultimul caz:
i) Dacă pînă la următoarea alegere regulată de directori executivi rămîn mai mult de 90 zile, va
fi ales un alt director executiv – pentru perioada rămasă – de către ceilalți membri, cu o majoritate a
voturilor exprimate; pînă la alegerea respectivă, directorul executiv va continua să -și exercite
funcția, dar numai pentru maximum 30 de zile de la data suspendării;
ii) Dacă pînă la următ oarea alegere regulată de directori executivi rămîn pînă la 90 de zile,
directorul executiv va continua să -și execite funcția pentru perioada rămasă din mandat.
4) Membrul va fi îndreptățit să trimită un reprezentant pentru a participa la orice întrun ire a
Consiliului Guvernatorilor, Comitetul sau Comitetului sau Consiliului executiv (dar
nu la toate întrunirile organelor acestora), atunci cînd membrul a făcut o cerere în acest sens
sau cînd este examinată o problemă care afectează în mod part icular un membru.
3) La articolul XII, secțiunea 3 i), cor fi adăugate următoarele:
V) Atunci cînd suspendarea drepturilor de vot ale unui membru încetează, în conformitate
cu articolul XXVI, secțiunea 2 b) iar membrul nu este îndreptățit să num ească un director
executiv, membrul poate conveni cu toți membrii, care au ales un director executiv în sensul că
numărul de voturi atribuite acelui membru să fie exprimat de directorul
executiv respectiv, sub rezerva că dacă nici o alegere regula tă de directori executivi nu a avut
loc în cursul perioadei de suspendare, directorul executiv la a cărui alegere a participat și
membrul înainte de suspendare sau succesorul său ales în conformitate cu paragraful 3 c)
(i) din anexa L sau cu pr evederile de la (f) de mai sus să fie îndreptățiți să exprime numărul de
voturi atribuite membrului respectiv. Membrul va fi considerat că a
participat la alegerea directorului executiv îndreptățit să exprime numărul de voturi atribuite
membrul ui.
4) La paragraful 5 din anexa D se vor adăuga următoarele:
f) Cînd un director este îndreptățit să exprime numărul de voturi atribuite unui membru în
baza articolului XXI, secțiunea 3 i), (V), consilierul numit de grupul ai cărui membri
au ales pe directorul executiv respectiv va fi îndreptățit să voteze și să exprime numărul de voturi
atribuite acelui membru. Membrul va fi considerat că a participat la numirea consilierului
îndreptățit să voteze și să exprime numărul de voturi atribuite membrului.
Consiliul Guvernatorilor a adoptat rezoluția dată cu intrarea în forță de la 28 iulie 1990.
FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL
Articolul VIII
Obligațiile generale ale membrilor
Secțiunea 1. Introducere
Pe lîngă obligațiile asumate pe baza altor articole din acest Statut fiecare membru își asumă
obligațiile menționate în acest articol.
Secțiunea 2. Evitarea restricțiilor asupra plăților curente
(a) Sub rezerva prevederilor din articolul VII, secțiunea3 (b) și articolul XIV, secțiunea 2, nici
un membru nu va impune, fără aprobarea Fondului, restricții asupra efectuării plăților și
transferurilor pentru tranzacții internațional e curente.
5
(b) Contractele în legătură cu operații valutare implicînd moneda oricărui membru și care
sînt contrare regulamentelor privin controlul schimburilor
stabilite de acest membru, menținute sau impuse în conformitate cu prezentul Statut, vor
fi inoperante pe teritoriile vreunui membru. În plus, membrii pot, prin acord mutual, să coopereze
la măsurile vizînd sporirea eficienței reglementărilor lor privind controlul valutar cu condiția
ca aceste măsuri și reglementări să fie conforme cu acest Statut.
Secțiunea 3. Evitarea practicilor monetare discriminatorii
Nici un membru nu se va angaja și nu va permite vreuneia din instituțiile sale la care se
face referire în articolul V, secțiunea I, să participe la aranjam ente valutare discriminatorii
sau la practici valutare multiple, fie în cadrul fie în afara limitelelor articolului IV sau prescrise de
sau pe baza anexei C, cu excepția cazurilor autorizate de acest Statut sau aprobate de Fond. Dacă
astfel de aranj amente și practici există la data la care acest Statut intră în vigoare, membrul
în cauză se va consulta cu Fondul în legătură cu înlăturarea progresivă a acestora, afară de cazul în
care ele sînt menținute sau impuse pe baza articolului XIV, secțiun ea 2, în care caz se
vor aplica prevederile secțiunii 3 din acest articol.
Secțiunea 4. Convertibilitatea soldurilor deținute de străinătate
(a) Fiecare membru va cumpăra soldurile în moneda sa deținute de un alt membru, dacă acesta
din urmă, cerînd cu mpărarea, arată că:
I) soldurile ce urmează a fi cumpărate au fost achiziționat recent ca rezultat al unor tranzacții
curente; sau
II) convertirea lor este ncesară pentru efectuarea unor plăți pentru tranzacții curente.
Membrul cumpărător va avea latitu dinea să plătească fie în drepturi speciale de tragere
conform articolului XIX, secțiunea 4, fie în moneda membrului care face cererea.
(b) Obligația de la paragraful (a) de mai sus nu se va aplica atunci cînd:
I) convertibilitatea soldurilor a fost limi tată în conformitate cu secțiunea 2 a acestui articol, sau
cu articolul VI, secțiunea 3;
II) soldurile au fost acumulate ca rezultat al tranzacțiilor efectuate înainte de înlăturarea
de către un membru a restricțiilor menținte sau impuse pe ba za articolului XIV secțiunea 2;
III) soldurile au fost achiziționate contrariu reglementărilor valutare ale membrului căruia i
se cere să le cumpere;
IV) moneda membrului care cere cumpărarea a fost declarată insuficientă pe baza articolului
VII, sec țiunea 3 (a); sau
V) membrul căruia i se cere să cumpere nu este îndreptățit, pentru un motiv oarecare, să
cumpere monede ale altor membri de la Fond în schimbul monedei proprii.
Secțiunea 5. Furnizarea de informații
(a) Fondul poate cere membrilor să-i furnizeze informațiile pe care le consideră necesare
pentru operațiile sale, cuprinzînd ca un minimum necesar pentru îndeplinirea efectivă a obligațiilor
Fondului, date la nivel național asupra următoarelor probleme:
I) disponibilitățile oficia le, în țară și în străinătate de (1) aur și (2) valută;
II) disponibilitățile de (1) aur și (2) valută străină în țară și în străinătate ale instituțiilor bancare
și financiare, altele decît instituțiile oficiale;
III) producția de aur;
IV) exporturile și importurile de aur, după țările de destinație și de origine;
V) totalul exporturilor și importurilor de mărfuri exprimate în monedă locală, după țările de
destinație și de origine;
VI) balanța de plăți internaționale, cuprinzînd (1) comerțul cu mărfuri și servicii, (2) tranzacțiile
cu aur, (3) tranzacțiile de capital cunoscute și (4) alte elemente;
VII) situația investițiilor internaționale, respectiv investițiile din cuprinsul teritoriilor membrului
aparținînd persoanelor străine și investițiile din străi nătate ale persoanelor din teritoriile sale, în
măsura în care este posibil să se furnizeze această informație;
VIII) venitul național;
IX) indicii prețurilor, adică indicii prețurilor cu ridicata și cu amănuntul și ai prețurilor de export
și import;
X) cursurile de cumpărare și de vînzare ale valutelor;
6
XI) controlul valutar, respectiv o situație cuprinzătoare a controlului valutar în vigoare la data
dobîndirii calității de membru la Fond și amănunte privind schimbările ce apar ulterior; și
XII) acol o unde există acorduri oficiale de cliring, amănute privind sumele ce așteaptă
compensarea în legătură cu tranzacțiile comeciale și financiare și perioada de cînd aceste arierate
sînt nerambursate.
(b) Cerînd informații, Fondul va lua în considerație posi bilitățile diferite ale membrilor de a
furniza datele cerute. Membrii nu vor fi obligați să furnizeze informații atît
de amănunțite încît să fie divulgate afacerile persoanelor patriculare sau ale societăților.
Membrii se obligă totuș i să furnizeze informațiile dorite cît mai amănunțit și precis ca putință
și, pe cît posibil, să evite simplele evaluări.
(c) Fondul poate aranja să obțină informații suplimentare de acord cu membrii. El va acționa
ca un centru pentru colectat și schimbul de informații în problemele monetare
și financiare, facilitînd astfel pregătirea de studii menite să sprijine
membri în promovarea unei politici de favorizare a obiectelor Fondului.
Secțiunea 6. Consultări între membri cu privire la
acordurile internaționale existente
Atunci cînd, pe baza acestui Statut, un membru este autorizat, ca în împrejurări speciale sau
temporare specificate în Statut, să mențină sau să stabilească restricții asupra tranzacțiilor valutare
și cînd există alte angajamente între membri, încheiate anterior acestui Statut care
sînt în dezacord cu aplicarea acestor restricții, părțile la aceste
angajamente se vor consulta reciproc în vederea efectuării acelor ajustări reciproc accept abile
care pot fi necesare. Prevederile acestui articol nu vor prejudicia aplicarea articolului VII, secțiunea
Secțiunea 7. Obligația de a colabora la măsurile
referitoare la activele de rezervă
Fiecare membru se angajează să cola boreze cu Fondul și cu alți
membri pentru a se asigura că măsurile unui membru cu privire la activele de rezervă vor fi
conforme cu obiectele promovării unei mai
bune supravegheri internaționale a lichidității internaționale și ridică rii dreptului special de
tragere la rangul de principal activ de rezervă în sistemul monetar internațional.
Articolul IX
STATUT, IMUNITĂȚI ȘI PRIVILEGII
Secțiunea 1. Obictivele articolului
Pentru a pune Fondul în situația de a -și îndeplini funcții care îi sînt încredințate, se va acorda
Fondului, pe teritoriule fiecărui membru statutul, imunitățile și privilegiile menționate în acest
articol.
Secțiunea 2. Statutul Fondului
Fondul va avea personalitate juridică deplină și, îndeosebi, capacitatea de:
I) a contracta;
II) a achiziționa bonuri imobile și mobile și de a dispune de ele;
III) a intenta procese.
Secțiunea 3. Imunitate față de acțiunile în justiție
Fondul, proprietățile și activele lui, o riunde s -ar afla și de oricine ar fi deținute, se vor
bucura de imunitate față de orice formă de acțiune în justiție, în afară de cazul în care el
renunță în mod expres la imunitatea sa în legătură cu vreo procedură sau cu termenul unui
contra ct.
Secțiunea 4. Imunitate față de alte acțiuni
Proprietațile și actele Fondului, oriunde ar fi situate și de oricine ar fi deținute ni vor putea
face obiectul unei percheziții, rechiziții, confiscări, exproprieri sau oricărei alte forme de preluare
pe calea unei acțiuni executive sau legislative.
Secțiunea 5. Imunitatea arhivelor
Arhivele Fondului vor fi inviolabile.
Secțiunea 6. Scutirea activelor de restricții
În măsura necesară efectuării operațiilor prevăzute în acest Statut, toate proprietățile și activele
Fondului vor fi scutite de restricții, reglementări, controale și moratorii de orice fel.
Secțiunea 7. Privilegiul comunicărilor
7
Comunicările oficiale ale Fondului vor avea din partea membrilor același tratament ca cele
oficiale ale altor membri.
Secțiunea 8. Imunități și privilegii acordate personalului
de conducere și funcționarilor
Toți guvernatorii, directorii executivi, supleanții, membrii comitetelor, reprezentanții
numiți oe baza articolului XII, secțiunea 3 (j) consilierii oricărora din
persoanele menționate, personalul de conducere și funcționarii Fondului:
I) se vor bucura de imunitate în legătură cu actele efectuate de ei în calitatea lor oficială, cu
excepția cazului în care Fondul renunță la această imunitate.
II) dacă nu au cetățenia, li se vor acorda aceleași imunități față de restricțiile de imigrare,
obligațiile de înregistrare ale străinilor și obligația serviciului militar, precum și aceleași facilități cu
privire la restricț iile valutare care sînt acordate de către membrii reprezentanților, personalului de
conducere și funcționarilor de rang comparabil ai altor membri, și
III) se vor bucura de același tratament în mărime de facilități de transport ca cel acordat de
membrii reprezentanților, personalului de conducere și funcționarilor de rang comparabil ai
altor membri.
Secțiunea 9. Scutiri de impozite
(a) Fondul, activele, bunurile și veniturile sale, prcum și operațiile și tranzacțiile sale
autorizate prin acest Statut vor fi scutite de toate impozitele și de toate taxele vamale. Fondul va
fi de asemenea scutit de obligația privind perceperea sau plata oricăror impozite sau taxe.
(b) Nici un impozit nu va fi perceput asupra sau în legătură cu
salariile și retribuțiile plățile de Fond directorilor exectivi,
supleanților, funcționarilor sau angajaților Fondului care nu sînt cetățeni ai locului, supuși ai
locului sau altfel de cetățeni ai locului.
(c) Nici un impozit, de nici un fel, nu va fi perceput asupra vreunei obligații sau titlu emis
de Fond, inclusiv dividente sau dobînzi generate de acestea, indiferent de deținători:
I) dacă prezintă un caracter discriminator față de această obligațiune sau titlu numai datorită
originii sale; sau
II) dacă singura bază juridică a acestei impozitări este locul sau moneda în care este emis,
plătibil sau plătit, sau sediul vreunui oficiu sau loc de activitate al Fondului
Secțiunea 10. Aplicarea articolului
Fiecare membru va lua pe propriile sale teritorii acele măsuri care sînt necesare în scopul
aplicării, în condițiile legislației proprii, principiilor expuse în acest articol și
va informa Fondul în mod amănunțit cu privire la măsurile luate.
Articolul XXI
ADMINISTRAREA DEPARTAMENTULUI CENTRAL ȘI A
DEPARTAMENTULUI DREPTURILOR SPECIALE DE TRAGERE
(b) În afară de privelegiile și imunitățile acordate potrivit articolului IX din acest Statut,
nici o taxă de nici un fel nu va fi
percepută asupra drepturilor speciale de tragere sau asupra operațiunilor sau tranzacțiilor cu
drepturi speciale de tragere.
BANCA NAȚIONALĂ
Articolul VII
Statutul, imunități și privilegii
Secțiunea 1. Scopurile articolului
Pentru ca Banca să-și poată îndeplini funcțiile care i-au fost încredințate, statutul,
imunitățile și privilegiile st abilite în acest articol trebuie acordate Băncii în teritoriile fiecărei țări
membre.
Secțiunea 2. Statutul Băncii
Banca trebuie să posede deplina capacitate juridică și în special, capacitatea:
i) să contracteze;
ii) să achiziționeze și să dispună de p roprietăți mobile și imobile;
iii) să instituie proceduri legale.
Secțiunea 3. Poziția Băncii în legătură cu procesele juridice
8
Se pot iniția acțiuni juridice împotriva Băncii numai într -o curte cu competența juridică în
teritoriile țării membre în care Banca are un birou, și-a numit un agent cu scopul de a servi într -un
proces sau a emis sau garantat titluri de valoare. Totuși, nici o acțiune n u trebuie
inițiată de membri sau de persoane acționînd în numele membrilor sau emitînd pretenții în numele
lor. Proprietățile și activele Băncii vor fi oriunde ar fi localizate și orcine le -ar deține, imune vis-
a-vis de orice formă de sechestr u, anexare sau execuție, înainte de emiterea sentinței finale
împotriva Băncii.
Secțiunea 4. Imunitatea activelor față de sechestru
Proprietățile și activele Băncii, oriunde ar fi localizate și oricine le -ar deține, vor fi imune
vis-a-vis de perch eziții, rechiziții, confiscări, exproprieri sau orice altă formă de sechestru
prin acțiune executivă sau legislativă.
Secțiunea 5. Imunitatea arhivelor
Arhivele Băncii vor fi inviolabile.
Secțiunea 6. Libertatea activelor de restricții
În măsură în care este necesar să se aducă la îndeplinire operațiile prevăzute în acest Statut, și
supuse prevederilor acestui Statut, toate proprietățile și activele Băncii vor fi libere
de orice restricții, reglementării, controale și moratorii de orice fel.
Secțiunea 7. Privelegii pentru comunicații
Comunicațiilor oficiale ale Băncii trebuie să li se acorde de către fiecare membru același
tratament pe care acesra îl acordă comunicațiilor oficiale ale celorlalți membri.
Secțiunea 8. Imunitățile și privelegiil e salariaților și angajaților
Toți guvernatorii, directorii executivi, supleanții, salariații și angajații Băncii:
(i) vor fi imuni față de orice proces legal în legătură cu acțiuni ale lor îndeplinite în calitatea
lor oficială, cu excepția cazului în care Banca anulează această imunitate;
(ii) în situația în care aceștea nu au naționalitate locală, li se
vor acorda aceleași imunități fără de restricțiile de imigrare, necesitățile de înregistrare pentru
străini și obligațiile de serviciu naționale, precum și aceleași facilități în martie de restricții
valutare pe care membrii le acordă reprezentanților, oficialilor și amgajaților de rang similar ai
altor membri;
(iii) vor primi același tratament în materie de facilități de călătorie pe care membrii le
acordă reprezentanților, oficialilor și angajaților, de rang similar al altor membri.
Secțiunea 9. Imunutăți față de impozitare
(a) Banca, activele, proprietățile, veniturile, operațiile și tranzacțiile autoriz ate prin acest
Statut, vor fi scutite de orice impozit și de orice taxă vamală. De asemenea, Banca nu
va figura ca debitor pentru neplata de impozitare sau taxe.
(b) Nu se vor percepe nici un fel de taxe asupra salariilor și gratificațiilor plătite de Bancă
directorilor executivi, supleanților, oficialilor sau angajaților Băncii care nu sînt cetățeni locali,
supuși locali sau alte naționalități locale.
(c) Nici un fel de taxă nu va fi percepută asupra nici unei obligațiuni sau alt titlu de
valoare emis de bancă (inclusiv orice dividend sau dobîndă la acestea) indiferent cine le -ar deține,
deoarece:
(i) obligațiunea sau alt titlu de valoare se bucură de discriminare numai pentru că sînt emise de
Bancă;
(ii) singura bază jurid ică o astfel de impozitare o reprezintă locul
sau moneda în care aceasta e emisă, plătibilă sau plătită, sau localizarea oricărui birou sau
activități menținute de Bancă.
(d) Nici un fel de taxă nu va fi percepută asupra nici unei obliga țiuni sau alt titlu de
valoare garantat de Bancă (inclusiv orice divident sau dobîndă la acedtea), indiferent cine le -ar
deține, deoarece:
(i) obligațiunea sau alt titlu de valoare se bucură de discriminare numai pentru că sînt garantate
de Bancă; sau
(ii) singura bază juridică pentru o astfel de impozitare o reprezintă locul oricărui birou sau
activități menținute de bancă.
CORPORAȚIA
9
Articolul VI
STATUT, IMUNITĂȚI ȘI PRIVILEGII
Secțiunea 1. Scopul articolelor
Pentru a da posibilitatea Corporației de a -și îndeplini funcțiile cu care este împuternicită,
statutul, imunitățile și privilegiile stabilite în acest articol vor fi acordate Corporației
pe teritoriile fiecărui membru.
Secțiunea 2. Statutul Corporației
Corporația va avea personaitate juridică deplină și în special, capacitatea:
(i) de a contracta;
(ii) de a achiziționa și dispune de proprietăți imobiliare și mobiliare;
(iii) de a institui proceduri legale.
Secțiunea 3. Poziția Corporației cu privire la procesul judiciar
Acțiunile împotriva Corporației pot fi aduse numai în fața unui
tribunal cu jurisdicție competentă pe teritoriile unui membru unde Corporația are un sediu, are
un agent numit în scopul acceptării citației sau inștiințării procesului, sau unde
a emis sau garantat titluri. Totuși ni vor fi admise acțiuni ale membrilor sau persoanelor
care acționează în numele sau care capătă drepturi din partea altor membri.
Proprietatea și activele Corporației, priunde ar fi amplasate și indiferent cine le deține, vor
fi imune față de toate formele de confiscare, sechestrare sau executare silită
înainte de pronunțarea sentinței finale împotriva Corporației.
Secțiunea 4. Im unitatea activelor față de confiscare
Proprietatea și activele Corporației oriunde localizate și de oricine deținute, vor fi imune de
oricare, rechiziționare, confiscare, expropriere sau altă formă de urmărire
prin acțiune executivă sau leg islativă.
Secțiunea 5. Imunitatea arhivelor
Arhivele Corporației vor fi inviolabile.
Secțiunea 6. Neimpunerea de restricții activelor Corporației
În măsura necesară executării operațiunilor prevăzute în aces acord și în coformitate cu
prevederile Art. III, Secțiunei și a celorlalte prevederi ale Acordului, toate proprietățile și activele
Corporației vor fi libere de restricții, reglementări, controale și moratorii de orice fel.
Secțiunea 7. Privilegiul comunicațiilor
Comunicațiile oficiale ale Corporației vor beneficia din partea fiecărui membru de același
tratament pe care îl acordă comunităților oficiale cu alți membri.
Secțiunea 8. Imunitățile și privilegiile f uncționarilor și lucrătorilor
Toți guvernatorii, directorii, locțiitorii, funcționarii și lucrătorii Corporației:
(i) vor fi imuni față de acțiuni judiciare cu privire la activitățile îndeplinite de ei în
calitățile lor oficiale;
(ii) dacă nu au naționalitate locală, li se vor acorda aceleași imunități față de restricțiile de
imigrare, față de cerințele de înregistrare pentru străini și față de obligațiile naționale de serviciu
militar și aceleași facilități în ceea ce privește rest ricțiile valutare așa cum sînt acordate de țările
membre ale Corporației reprezentanțelor, oficialităților și lucrătorilor de același rang cu
cei ai celorlalte țări membre;
(iii) li se va acorda același tratament cu privire la facilități de călătorie ca și cele acordate de
membrii reprezentanților, oficialităților și lucrătorilor de același rang cu cei ai celorlalte țări
membre.
Secțiunea 9. Imunități față de impozitare
a) Corporația, activele sale, proprietatea, venitul și operațiunile sale din tranzacțiile autorizate
de acest Acord vor fi imune de orice impozitare și orice taxe vamale. Corporația va fi, de
asemenea, imună față de obligația de a colecta sau plăti orice impozit sau taxă.
b) Nu se va impune nici un impozit asupra sau cu pri vire la salarii
și stimulente plățile de Corporație directorilor, locțiitorilor,
oficialităților sau lucrătorilor Corporației care nu sînt cetățeni, subiecți locali sau nu au
naționalitate locală;
c) Nu se va percepe nici un impozit asupra obligațiunilor sau titlurilor emise de Corporație
(inclusiv dividentele sau dobînzi) de oricine ar fi deținute:
10
(i) care face discriminări împotriva acestor obligațiuni sau titluri numai pentru că sînt emose de
Corporație; sau
(ii) dacă singura bază jurisdicțională pentru această impozitare este locul sau moneda în care
sînt emise, devenite plătibile sau plătite sau locul oricărei afaceri sau oricărui ….menținute de
Corporație.
(d) Nu se percepe nici un fel de impozit asupra orică rei obligații
sau titlu garantat de către Corporație (inclusiv dividentele sau dobînzile) indiferent de
deținătorii acestora:
(i) care face discriminări față de asemenea obligație sau titlu numai pentru că este garantat de
Corporație; sau
(ii) dacă baza jurisdicțională pentru această impozitare este localizarea sediului sau locul
afacerilor Corporației.
ASOCIAȚIA
Articolul VI
STATUT, IMUNITĂȚI ȘI PRIVILEGII
Secțiunea 1. Scopurile articolului
Pentru a -i permite Băncii să-și îndeplinească funcțiile care i-au
fost încredințate, i se acordă Băncii statutul, imunitățile și privilegiile prevăzute în acest
articol pe teritoriile fiecărui membru.
Secțiunea 2. Statutul Băncii
Asociația va avea deplină capacitate juridică și, înspecial, capacitatea de a:
(i) contracta;
(ii) achiziționa și dispune de proprietăți mobile și imobile;
(iii) institui procesuri legale.
Secțiunea 3. Poziția Băncii în legătură cu procesul juridic
Se pot iniț ia acțiuni juridice împotriva Asociației numai într-o
curte cu componența juridică în teritoriile țării membre în care Asociația are un birou, și -a
numit un agent cu scopul de a servi într -un proces sau a emis garantat titluri de valoare. Totuș i, nici
o acțiune nu trebuie inițiată de membri sau de persoane acționînd în numele
memebrilor sau emitînd pretenții în numele lor. Proprietățile și activele Asociației vor fi,
oriunde ar fi localizate și oricine le-ar deține imune vis -a-vis de orice formă de sechestru, anexare
sau execuție înainte de emiterea sentinței finale împotriva Asociației.
Secțiunea 4. Imunitatea activelor față de sechestru
Proprietățile și activele Asociației, oriunde ar fi localizate și oricine le-ar deți ne, vor fi imune
vis-avis de percheziții, rechiziții, confiscări, exproprieri sau orice altă formă de sechestru
prin acțiune executivă sau legislativă.
Secțiunea 5. Imunitatea arhivelor
Arhivele vor fi inviolabile.
Secțiunea 6. Liberattea activelor de restricții
În măsura în care este necesar să se aducă la îndeplinire operațiile prevăzute în acest statut și
supuse prevederilor acestui Statut, toate proprietățile și activele Asociației vor fi libere de orice
restricții, reglementări, controale și mor atorii de orice fel.
Secțiunea 7. Privilegii pentru comunicații
Comunicațiilor oficiale ale Asociației trebuie să li se acorde de către fiecare membru aceleași
tratament pe care îl acordă comunicațiilor oficiale ale celorlalți membri.
Secțiunea 8. Imuni tățile și privilegiile salariaților și angajaților
Toți guvernatorii, directorii executivi, supălianții, salariații și angajații Asociației:
(i) vor fi imun față de orice proces legal în legătură cu acțiuni ale lor îndeplinite în calitatea
lor oficia l, cu excepția cazului în care Asociația anulează această imunitate;
(ii) în situația în care aceștea nu au noționalitatea locală, li se
vor acorda aceleași imunități față de restricțiile de imigrare, necesitățile de înregistrare pentru
străini și obligațiile de serviciu naționale, precum și aceleași facilități în materie de restricții
valutare pe care membrii le acordă reprezentaților, oficialilor și angajaților de rang similar ai
altor membri;
11
(iii) vor primi același tratament în materie de facilități de călătorie pe care membrii le
acordă reprezentanților, oficialilor și angajaților de rang similar ai altor membri.
Secțiunea 9. Imunități față de impozitare
(a) Asociația, activele, proprietățile, veniturilee, op erațiile și
tranzacțiile autorizate prin acest Statut vor fi scutite de orice impozit și de orice taxă vamală.
Asociația nu va figura ca debitor pentru neplata de impozite sau taxe.
(b) Nu se vor percepe nici un fel de taxe asupra salari ilor și
gratificațiilor plătite de Asociație directorilor executivi,
supleanților, oficialilor sau angajaților Asociației care nu sînt cetățeni locali, supuși locali sau
alte naționalități locale.
(c) Nici un fel de taxă nu va fi percepută asupra nici unei obligațiuni sau alt titlu de
valoare emis de Asociație (inclusiv orice dividend sau dobîndă la aceasta), indiferent cine le -ar
deține, deoarece:
(i) obligațiunea sau alte titlu de valoare se bucură de discriminare;
(ii) sing ură bază juridică pentru o astfel de impozitare o reprezintă locul sau moneda în
care aceasta e emisă, plătibilă sau plătită, sau localizarea oricărui birou sau
activității menținute de Asociație.
(d) Nici un fel de taxă nu va fi percepută asupra nici unei obligațiuni sau alt titlu de
valoare de Asociație (inclusiv orice dividend sau dobîndă la acestea) indiferent cine le -ar deține,
deoarece:
(i) obligațiunea sau alt titlu de valoare se bucură de discriminare numai pentr u că sînt garantate
de Asociațiel; sau
(ii) singura bază juridică pentru o astfel de impozitare o reprezintă locul oricărui birou sau
activități menținute de Asociație.
AGENȚIA
CAPITOLUL VII
PRIVILEGII ȘI IMUNITĂȚI
Art. 43 Obiectivul capitolului
Pentru a da posibilitate Agenției să -și îndeplinească funcțiile, vor fi acordate Agenției, în
teritoriile fiecărui stat membru, imunitățile și privilegiile arătate mai departe în acest capitol.
Art. 44 Procedura legală
Alte acțiuni decît cele cuprinse în Articolele 57 și 58 pot fi aduse
împotriva Agenției, numai într-o Curte de judecată competentă din teritoriile unui stat membru
în care Agenția are un Birou sau a numit un agent pentru a accept a situația sau notificarea
procesului.
Nici o astfel de acțiune împotriva Agenției nu va fi adusă în instanță (i) de statele membre
sau de persoane acționînd pentru acestea, sau reclamații derivînd din statele membre,
sau (ii) în aceea ce pr ivește chestiuni persoanele.
Proprietatea și activul Agenției, oriunde domiciliate și de oricine deținute vor fi imune de orice
forme de conficare, sechestrare, anexate sau executare silită, înainte de
emiterea hotărîrii sau sentinței definitive î n contra Agenției.
Art. 45 Activele
(a) Proprietatea și activul Agenției, oriunde domiciliate și de oricine deținute vor fi imune
față de percheziție, rechiziționare, confiscare, expropriere sau orice altă formă de preluare prin
executare silit ă sau legislativă.
(b) În măsura în care este necesar pentru îndeplinirea obligațiilor sale în conformitate cu
prezenta Convenție, întreaga proprietate și activele Agenției vor fi libere
de orice restricție, reglementări, controale și moratori i de orice natură; cu condiții că
proprietatea și activele achiziționate de Agenție ca succesor sau subrogat al unui deținător de
garanție, al unei entități reasigurate sau unui investitor asigurat de o entitate reasigurată vor fi
libere de restricțiile de transfer valutar aplicabile, reglementări și controale în vigoare în
teritoriile țării membre respective, în măsura în care deținătorul,
entitatea sau investitorul cărora Agenția s-a subrogat a fost îndreptățite la un asem enea
tratament.
12
(c) În intenția acestui Capitol, termenul "active" include activele
Fondului de garantare a obligațiilor la care se referă Anexa 1 la această Convenție și alte active
administrate de Agenția în promovarea obiectelor sale.
Art.46 A rhivele și comunicările
(a) Arhivele Agenției vor fi inviolabile oriunde ar fi:
(b) Comunicărilor oficiale ale Agenției li se va acorda de fiecare stat membru același tratament
acordat comunicărilor oficiale ale Băncii.
Art. 47 Impozite (taxe)
(a) Agenți a, activele sale, proprietatea și venitul, operațiunile și tranzacțiile autorizate de
Convenția prezentă vor fi exonerate de toate impozitele și de taxe vamale. Agenția va fi, de
asemenea, exonerată de orice răspundere pentru achitarea sau plata oricăru i impozit sau taxă.
(b) Exceptînd cazul cetățenilor autohtoni, nici un impozit nu va fi perceput pentru sau în
legătură cu îndemnizațiile plătite de Agenție Guvernatorilor și locțiitorilor lor sau în ceea ce
privește salariile, indemnizațiile sau a lte remunerații plătite de Agenție Președintelui de onoare și
Consiliului Directorilor, locțiitorilor lor, Președintelui sau Pesonalului Agenției.
(c) Nici o impozitare, de nici un fel, nu va fi percepută asupra
vreunei investiții garantată sau reas igurată de Agenție (incluzînd cîștigurile din aceasta) sau
unei polițe de asigurare reasigurată de Agenție (incluzînd orice prime sau alte
venituri din aceasta), de oricine ar fi deținute:
(I) discriminatorie față de această investiție sau poliță de asigurare, numai pentru că este
garantată sau reasigurată de Agenție, sau (II) dacă singură bază jurisdicțională pentru o asemenea
impozitare este domicilierea vreunui Birou sau locul afacerii menținute de Agenție.
Art. 48 Oficialitățil e (conducerea oficială a Agenției)
Toți Guvernatorii, Directorii, locțiitorii lor, Președintele și Personalul Agenției:
(I) vor fi imuni față de procedura legală privind acțiunile făcute de ei în calitatea lor oficială;
(II) nefiind cetățeni autohtoni, li se vor acorda același imunități față de restricțiile imigrației,
cerințele înregistrării străinilor și obligațiile serviciului național – și aceleași facilități în ce privește
restricțiile de schimb care sînt acordate de statul membru respectiv reprezentanților, oficialităților
și funcționarilor de rang comparabil al altor state membre.
(III) li se ca acorda același tratament în ceea ce privește
facilitățile de călătorie care sînt acordate de statele membre
respective reprezentanților, oficialităților și funcționarilor de un rang comparabil al altor state
mebre.
LPO109/2012 ANEXA 2
ID intern unic: 343357
Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 109
din 11.05.2012
cu privire la majorarea sumei de subscripție a Republicii Moldova
la Fondul Monetar Internațional
Publicat : 29.05.2012 în Monitorul Oficial Nr. 103 art Nr : 351
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art. 1. – Se aprobă majorarea sumei de subscripție a Republicii Moldova la Fondul
Monetar Internațional de la 123,2 milioane de Drepturi Speciale de Tragere pînă la 172,5
milioane de Drepturi Speciale de Tragere, conform Rezoluției nr. 66 -2 din 15 decembrie
2010 privind cea de -a paisprezecea revizuire generală a cotel or și reforma Consiliului
Executiv, adoptată de Consiliul de Guvernatori al Fondului Monetar Internațional.
Art. 2. – Banca Națională a Moldovei, în calitatea sa de agent al Republicii Moldova,
conform pct. 5 al Hotărîrii Parlamentului nr. 1107 -XII din 28 iulie 1992 сu privire la
aderarea Republicii Moldova la Fondul Monetar Internațional, la Banca Internațională
pentru Reconstrucție și Dezvoltare și la organizațiile afiliate și în temeiul art. 7 alin. (4) din
Legea nr. 548 -XIII din 21 iulie 1995 cu pri vire la Banca Națională a Moldovei, își va asuma
obligațiile și va întreprinde toate măsurile necesare pentru a asigura majorarea sumei de
subscripție a Republicii Moldova la Fondul Monetar Internațional.
PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU
Nr. 109. Chișinău, 11 mai 2012.
LPO118/2012 ANEXA 3
ID intern unic: 343543
Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 118
din 24.05.2012
pentru acceptarea Amendamentului la Statutul Fondului
Monetar Internațional privind reforma Consiliului Executiv
Publicat : 15.06.2012 în Monitorul Oficial Nr. 120 -125 art Nr : 400
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art. 1. – Se acceptă Amendamentul la Statutul Fondului Monetar Internațional privind
reforma Consiliului Executiv, aprobat prin Rezoluția nr. 66 -2 din 15 decembrie 2010 a
Consiliului de Guvernatori al Fondului Monetar Internațional.
Art. 2. – Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene va notifica Fondului
Monetar Internațional acceptarea de către Republica Moldova a amendamentului
nominalizat.
PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU
Nr. 118. Chișinău, 24 mai 2012.
LPO251/2016 ANEXA 4
ID intern unic: 367772
Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 251
din 17.11.2016
privind atragerea împrumutului de stat extern din partea
Fondului Monetar Internațional prin intermediul
mecanismului extins de creditare (ECF)
Publicat : 29.11.2016 în Monitorul Oficial Nr. 415 art Nr : 843
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art. 1. – Se aprobă atragerea de către Guvernul Republicii Moldova a împrumutului de
stat extern din partea Fondului Monetar Internațional prin intermediul mecanismului extins
de creditare (ECF) în sumă de 43100000,00 de drepturi speciale de tragere (DST), care se
vor utiliza pentru fi nanțarea deficitului bugetului de stat.
Art. 2. – Suma împrumutului de stat extern acordat de Fondul Monetar Internațional prin
intermediul mecanismului extins de creditare (ECF) va fi rambursată în 10 tranșe egale,
după expirarea a 5,5 ani de la fieca re tragere efectuată din contul împrumutului. Dobînda
aplicată pentru împrumutul în cauză va constitui 0% pînă în anul 2018.
Art. 3. – Guvernul, prin intermediul Ministerului Finanțelor, va efectua deservirea
împrumutului acordat.
PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Andrian CANDU
Nr. 251. Chișinău, 17 noiembrie 2016.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREA RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE Teză de licență Coordonator științific: lect.univ. dr. Felicia CORDONEANU Absolvent :… [605485] (ID: 605485)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.