Specializarea: Relații Internaționale ș i Studii Europene [604031]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO -UMANE

Specializarea: Relații Internaționale ș i Studii Europene

Rolul statelor BRICS î n
restructurarea sistemului
internaț ional

Garamia Alexandru Adrian

Sibiu

2

Cuprins

1. Introducere
2. Istoric BRICS
3. Privire de ansamblu asupra potențialului statelor BRICS
4. Importan ța BRICS
4.1. BRICS și lumea occidentala
4.2. Țările BRICS s -au reunit î n India
5. Concluzii
6. Bibliografie

3

1. Introducere

În urmă cu câțiva ani, acronimul BRICS, denumind grupul țărilor în curs de dezvoltare,
Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, era folosit pentru a desemna un spațiu prielnic
pentru investiții, favorabil creșterii economice și o serie de țări a căr or influență pe scena globală
avea să crească exponențial în viitor. Astăzi, Brazilia traversează una dintre cele mai grave crize
politice și economice din istorie, creșterea economică rusească s -a prăbușit din cauza sancțiunilor
și a scăderii prețului pet rolului, iar Africa de Sud n -a reușit să mențină un ritm constant de
creștere. China și India (în ciuda încetinirii creșterii primei) devin însă jucători tot mai importanți
pe scena mondială.

4

2. Istoric BRICS

Lumea economică a avut întotdeauna o preferință pentru prescurtări și acronime. Cele
mai bine alese dintre acestea au făcut carieră, diverși analiști dar, mai ales jurnaliști, întrecându –
se în jocuri de cuvinte cât mai sclipitoare. La sfârșitul anilor 2000, spre exemplu, a pare
acronimul PIGS (sau PIIGS, dacă includem și Italia), pentru cele mai îndatorate țări ale Uniunii
Europene ( Portugalia, Irlanda, Grecia, Spania). Acest cuvânt, care tradus din engleză înseamnă
„porc”, a permis tot felul de calambururi despre zburatul sau tăiatul „porcilor”. BRIC(S) este o
prescurtare mai puțin depreciativă decâ t PIGS (cuvântul „bric” se pronunță la fel ca englezescul
„brick”, care înseamnă „cărămidă”), trimițând la ideea de construcție, sau unitate de bază.
Aceasta nu i -a oprit însă pe jurnaliști și pe experți să găsească titluri dintre cele mai amuzante
sau pei orative, de la trimiteri la celebrul cântec al formației Pink Floyd The Wall și versul
emblematic „just another brick in the wall” ([nu ești decât] o altă cărămidă în Zid) până la alte
combinații cu „ziduri” și „cărămizi” .
Acronimul BRIC a fost folosit inițial în 2001, de către economistul Jim O’Neill de la
marea bancă americană Goldman Sachs, într -un raport intitulat Building Better Global Economic
BRICs (Construind „cărămizi” economice globale mai bune), în care se argumenta că patru țări
în curs de dezvoltare, Brazilia, Rusia, India și China au o creștere economică sănătoasă, care o
depășește cu mult pe aceea a celor mai dezvoltate economii ale lumii. În acea vreme , China
creștea în fiecare an cu peste 10%, India în jur de 8%, Rusia cu 5%, în timp ce Grupul Celor 7
(G7), al celor mai dezvoltate economii (SUA, Canada, Japonia, Italia, Franța, Germania, Marea
Britanie), creștea în medie cu doar 1.4%. Astăzi ne -am obișnuit cu opiniile admirative la adresa
creșterilor impresionante ale Chinei și Indiei, dar nu trebuie uitat că în 2001, anul raportului
Goldman Sachs, China abia depășise Italia pentru a deveni a șasea economie a lumii în funcție de
PIB-ul nominal, iar celelalte țări din grupul BRIC nici nu erau în primele 10.
În această situație, O’Neill calcula patru scenarii diferite și, în toate dintre acestea,
ponderea țărilor BRIC în economia mondială avea să crească în următorii 10 ani (China ar fi
înregistrat, c onform raportului, cea mai mare rată de creștere dintre cele patru). O bună parte
dintre calcule s -au dovedit corecte.
În 2003, 2004 și 2007 , Goldman Sachs a publicat alte rapoarte de spre țările BRIC, în care
analiza evoluția lor și provocările cu care se confruntă. Așa cum arată harta, chiar dacă dintre
cele patru, trei sunt în Asia, statele BRIC nu constituiau o organizație sau un bloc economic și
aveau mărimi, populații și economii foarte diferite.
Din 2006, a început un dialog între cele patru state BRIC la nivel de miniștri de externe,
care a fost formalizat într -un summit anual la nivel de șefi de stat și guverne în 2009. Primul
astfel de summit a avut loc la Ekaterinburg, în Rusi a. Președinția BRIC este rotativă, timp de un
an, iar întâlnirile au loc pe rând în fiecare dintre statele membre. Discuțiile anuale între liderii
BRIC vizează coordonarea politicilor (mai ales economice) și cooperarea economică în cadrul
economiei globale.
În 2010, Africa de Sud (engl. South Africa) este invitată să se alăture BRIC, care se va
transforma în BRIC S. Decizia de acceptare a țării africane în acest gru p al economiilor

5
emergente a fost una controversată : cu o populație de 50 de milioane de locuitori și o creștere
economică, atunci, de doar 3.5%, Africa d e Sud era nu doar cu mult în urma celorlalte patru state
BRIC, dar și a altor potențiali candidați (Turcia, Mexic, Coreea de Sud). Explicația dată de The
Economist este aceea că, pentru a putea afirma că reprezintă țările în dezvoltare din toată lumea,
BRIC trebuia neapărat să includă măcar o țară din Africa, altfel ar fi părut că ignoră un întreg
continent. În aceste condiții, din tre candidatele Nigeria și Africa de Sud, a fost preferată ultima
(explicația că a fost preferată pentru a nu strica acronimul, oferită de The Economist, este totuși
simplistă). În realitate, alături de stabilitatea Africii de Sud și de importantele sale r esurse
naturale, unul dintre factorii esențiali a fost susținerea Chinei, putere dominantă în BRIC și
principalul partener economic al Africii de Sud. În acest sens, Africa de Sud ar putea fi privită și
ca o poartă spre continentul african, una de care speră să profite mai ales Beijingul.
La cel de -al șaselea summit din 2014 în Fortaleza, Brazilia, țările BRICS au decis
fondarea unei Noi Bănci de Dezvoltare , o instituție financiară care să rivalizeze cu structurile
occidentale Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, controlate de americani și
europeni. Discuțiile pentru fondarea unei astfel de instituții au început în 2012, dar negocierile s –
au prel ungit, mai ales din cauza temerilor celorlalte state legate de China, de departe țara cu
resursele financiare cele mai importante și care, se temeau ceilalți membri BRICS, ar ajunge să
domine această instituție financiară. În prezent, statele BRICS au stat ut egal în cadrul Băncii, dar
nu este clar cum ar putea Brazilia, Rusia, India și Africa de Sud să oprească, pe viitor, acapararea
controlului Noii Bănci de Dezvoltare de către Beijing (este de amintit faptul că statul chinez se
află și în spatele Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură , o altă instituție care
rivalizează cu cele occidentale). Noua Bancă de Dezvolta re a avut un capital inițial de 50 de
miliarde de dolari și urmărește să ofere împrumuturi și ajutor financiar pentru investiții în
infrastructură în țările în dezvoltare. Sediul băncii este la Shanghai, China.

6

3. Privire de ansamblu asupra potențialului
statelor BRICS

Economia mondială cunoaște un proces de schimbare și transformare continuă.
Fiecare etapă parcursă de omenire, în dezvoltarea economică mondială, a avut învingători
dar și perdanți .Omenirea a fost supusă în permanent schimbă rilor, pe traseul parcurs de la
bipolarism la multipolarism. În prezent, o altă etapă de schimbări își scrie istoria, care generează
consecințe în spațiul configurației statelor lumii. Criza financiară declanșată în 2007 a deschis
culoarul statelor emergen te, care, după 2008, au contribuit pregnant la redresarea economiei
mondiale. Deși în trecut au avut de suferit din cauza politicilor coloniale practicate de puterile
occidentale, în present realizările economice și sociale ale țărilor emergente din grupul BRICS
sunt evidente, mai ales datorită potențialului demografic și ratei anuale de creștere a PIB.
Grupa țărilor emergente cuprinde, pe lângă țările BRICS, și alte state, cu potențial
demografic și creștere economică mare (între 4% și 7%). Acestea se pare că își conturează
poziția, formând grupuri, cum este și cazul țărilor MIST (Mexic, Indonezia, Coreea de Sud
și Tunisia), care au făcut față consecințelor crizei mondiale. Dacă se ia în considera re
aportul țărilor emergente împreună cu cel al țărilor în dezvoltare, la creșterea economiei
mondiale, începând cu anul 2009, când a avut loc cea mai mare contracție postbelică, se
constată că redresarea de după acest an a fost posibilă datorită aportului adus de această
grupă.
Preponderența țărilor emergente în balanța demografică a lumii, contribuția lor
semnificativă la creșterea economică globală, prefigurează o nouă ordine mondială, în care
puterile emergente, printr -un anumit grad de coordonare polit ică, să influențeze guvernanța
lumii. Economia mondială va crește de trei ori în următorii 40 de ani, iar țările emergente
vor depăși multe state dezvoltate în topul celor mai importante economii din lume.
Banca britanică HSBC prin Global Research, în urma studiului – The World in 2050 ,
realizat în ianuarie 2012 pe 100 de țări, a identificat noua configurație mondială:
– China va surclasa SUA și va fi cea mai mare economie a lumii;
– India va ocupa locul trei;
– Marea Britanie se va lupta cu Germania pentru prima poziție în UE;
– Marea Britanie va avea cea mai mare populație din Europa (72 mil.) și va fi urmată
de Germania (71 mil);
– Japonia va fi pe locul patru și va avea o pupulație cu 40% mai mică;
– Brazilia și Mexic vor depăși țări dezvoltate precum Fr anța sau Canada;
Creșterea economică mondială medie se va situa în jurul a 3%, fiind cu un procent
mai mare decât creșterile medii înregistrate în ultimii zece ani. Conform raportului,
economia mondială se va lansa într -un mega -boom în următoarele decenii, creșterile fiind
susținute de economia americană și de cea chineză, care se vor detașa de celelalte țări. Dar,

7
deși China va depăși SUA, americanii vor continua să fie de trei ori mai bogați d ecât
chinezii. Nivelul de trai, în țările emergente va rămâne, în continuare, inferior celui
înregistrat în țările dezvoltate.
Țările emergente au trecut relativ ușor prin criza financiară și economică declanșată
în 2007, iar acum pot face față crizei dato riilor suverane ale statelor occidentale, pentru că
dispun de resurse importante pentru creditarea investițiilor interne și pe plan internațional.
China, a doua putere economică și comercială a lumii, a devenit și o putere financiară
de talie mondială, dat orită imensei rezerve valutare, ceea ce modifică substanțial balanța
capacității de creditare la nivel global. Rezerva valutară a Japoniei, cea mai mare din lume,
până de curând, se ridică la 40,3% din cea a Chinei, iar rezerva valutară a țărilor G7
înseam nă 68% din rezerva Chinei și 49,6% din cea a grupului BRICS.
Nivelul mult mai scăzut al rezervelor valutare deținute de puterile occidentale din
grupul G7 în raport cu cele deținute de țările grupului BRICS, fără a mai lua în considerare
și rezervele dețin ute de celelalte puteri emergente, sunt o dovadă a schimbărilor importante
ce au loc la nivel global în planul raporturilor financiare. În timp ce marile puteri
industriale, constrânse de presiunea crizei datoriilor suverane nu mai reprezintă o sursă
sigur ă de creditare pentru țările aflate în dificultate, China împreună cu celelalte țări ale
grupului BRICS utilizează importantele lor rezerve valutare pentru a le investi în UE,
Africa și America de Sud. Mai mult, implicarea BRICS în creditarea internațional ă este
evidentă, mai ales după Summitul G20 din Los Cabos (Mexic, 2012), când acestea au
anunțat că pot pune la dispoziția FMI sume considerabile, necesare pentru stimularea
creșterii economice. Dar, cum nimic nu este gratis, statele BRICS au cerut ca voturile lor în
cadrul deciziilor FMI să cântărească mai mult, bazându -se pe forța financiară de care
dispun și pe faptul că SUA, principalul finanțator al FMI, nu mai este în poziția de lider
economic mondial.

8

4. Importanț a BRICS

În 2015, țările BRICS reprezentau 20% din PIB -ul mondial , iar populația lor combinată,
de peste trei miliarde, era aproximativ 42% din populația globală. Deși aceste statistici arată
marele său potențial, problema principală a acestui forum de dialog privește rolul său concret. Ce
este de fapt, BRICS? A început ca un studiu al unei bănci asupra țărilor în care se pot face
investiții avantajoase. A devenit apoi un concept geoeconomic atunci când cele patru țări au
preluat ideea și au decis că există posibilitatea unei cooperări între ele. O cooperare însă pentru
ce? Cele (acum) cinci țări nu par a avea forța necesară pentru a răsturna ordinea mondială. Noua
Bancă de Dezvoltare nu este o instituție suficient de puternică pentru a da la o parte structurile
economico -financiare dominate de Occident. Abrevieri ca G8 ( acum G7 după suspendarea
Rusiei), G20 (Grupul celor 20, reunind economii majore ale lumii), FMI (Fondul Monetar
Internațional) nu -și vor pierde prea curând semnificația.
BRICS nu este nici o alianță militară, nici o organizație economică. Principiul
concur enței anti -occidentale a părut a anima, în momente cheie, aceste state, servind drept nucleu
în jurul căruia să se coalizeze o poziție comună. Organizația Națiunilor Unite a fost o platformă
în cadrul căreia s -a exprimat, într -adevăr, această solidaritate. Spre exemplu, statele BRICS au
criticat atât intervenția NATO în Libia, cât și presiunile făcute pentru înlăturarea dictatorului
sirian Bashar al -Assad, dând astfel impresia unei poziții comune împotriva unor puteri
occidentale care se implicau în foste z one coloniale. Un semnal și mai important a fost frontul
comun făcut de celelalte patru state cu Rusia după anexarea Crimeei, în condițiile în car, toate
statel e BRICS au potențiale mișcări separatiste în interiorul lor (și ar fi avut sens, din acest punct
de vedere, să se opună separatismului pe care Rusia l -a promovat în Crimeea; solidaritatea în
cadrul BRICS a prevalat însă, ceea ce este o realizare notabilă). Această poziție anti -occidentală
din unele momente nu este însă suficientă pentru coagularea unui real front al țărilor în curs de
dezvoltare. Pentru avea un impact notabil asupra ordinii mondiale este nevoie de planuri
concrete, viabile, și de resurse ec onomice mult mai consistente.
După o mare popularitate a conceptului în primii ani de la apariție, BRICS este astăzi un
acronim din ce în ce mai puțin vehiculat în presă. Un raport publicat în 2015 al Center for
Strategic and International Studies (CSIS) , un important think -tank american, încearcă să
răspundă la întrebarea dacă BRICS mai contează pe arena internațional ă astăzi. Recunoscând
unele progrese ale acestui forum de discuții, cât și notabilele evoluții ale unora dintre membrii săi
(China, India), raportul recunoaște că „posibilitățile unei acțiuni concertate a BRICS spre crearea
unei noi ordini internaționale a u devenit din ce în ce mai puțin compatibile cu realitatea”. Cu
toate acestea, grupul celor cinci state rămâne important pe scena globală, dar nu se află pe o
poziție centrală de pe care ar putea răsturna hegemonia occidentală. Într -adevăr, provocările
recente de pe Glob au arătat slăbiciunile individuale ale statelor BRICS. Brazilia traversează una
dintre cele mai grave crize politice și economice din istoria sa, după suspenda rea președintei
Dilma Russef și cea mai gravă recesiune din ultimele decenii. Rusia se află sub sancțiuni
internaționale în urma anexării ilegale a Crimeei și se luptă să -și salveze economia în urma
scăderii dramatice a prețului petrolului. Și Brasilia și Moscova au fost martorele unei scăderi a
PIB-ului cu peste 3% anul trecut. China și India continuă însă să înregistreze rate de creștere de

9
peste 6.5%, ceea ce l -a făcut pe O’Neill, părintele acestui concept de BRIC, să afirme că a avut
dreptate cu privire la două țări din patru . Cu toate acestea, recenta încetinire a ritmului creșterii
pentru Beijing îi îngrijorează pe unii analiști. Nici Africa de Sud n -a putut păstra ritmul de
creștere (oricum nu foarte mare) de la intrarea sa în BRICS.
Măcar la nivel simbolic, notabil este faptul că banca americană Goldman Sachs și -a
închis fondul de investiții BRICS, care grupa investiții în Brazi lia, Rusia, India și China, după ce
acesta a înregistrat pierderi de 88% de la apogeul său în 2010. Acest lucru reprezintă finalul
conceptului de BRIC în dimensiunea sa de investiții în state în dezvoltare. Nu este clar în ce
măsură dimensiunea sa geoecono mică mai are un viitor. Într -adevăr, China și India par a fi într -o
categorie cu totul separată față de Brazilia, Rusia și Africa de Sud. Asocierea celor cinci state
pare acum, în bună măsură, arbitrară.

10

4.1 BRICS ș i lumea occidental

Summit -ul care a avut loc pe 28 -29 martie 2012 la New Delhi, i -a îngrijorat serios pe
politicienii și economiștii occidentali, pentru că țările participante BRICS nu mai vor să se
mulțumească cu o cooperare economică doar între ele. Acum, și -au exprimat în mod clar dorința
de a influența ordinea mondială. Discuția a ajuns la crearea propriului sistem de plată și creditare
în valutele naționale, precum și refuzarea de la dolar și euro în acest sistem. La acest acord s -au
alăturat Vnesheconombank , Banca de Dezvoltare a Chinei (China Development Bank), Banca de
Export -Import a Indiei (Export -Import Bank of India), Banca Națională de Dezvoltare Social –
Economică a Braziliei (Banco Nacional de Desenvolvimento Economico e Social) și Banca de
Dezvoltare a Africii de Sud (Development Bank of Southern Africa). Băncile au semnat un acord
general care prevede acordarea de împrumuturi în valute naționale și un acord care confirmă
acreditivul în mecanismul de cooperare interbancară a țărilor BRICS.
De fapt, ac est lucru înseamnă că guvernele acestor țări au făcut primul pas spre reducerea
dependenței de la cele două valute de rezervă la nivel mondial – dolarul american și euro.
Despre necesitatea acestui pas în țările BRICS de mult se vorbea. În luna august a an ului trecut,
China – cel mai mare creditor al SUA, și -a exprimat încrederea că lumea are nevoie de o altă
valută de rezervă, care ar putea înlocui dolarul. Despre aceasta au spus de nenumărate ori și
autoritățile ruse, venind cu propunerea ca exemplu rubla rusească.
De asemenea, la ultimul summit al țărilor BRICS din New Delhi, liderii din Brazilia,
Rusia, India, China și Africa de Sud au decis să creieze o bancă de dezvoltare nouă, ca
alternativă a Băncii Mondiale. Cele mai puternice cinci țări în curs de dezvoltare au discutat un
proiect nou și chiar au inventat un nume pentru el. Spre hotărîre sunt două opțiuni – „South –
SouthBank” sau „Brics Bank”.
Potrivit experților, creditarea reciprocă în valute naționale ar putea duce la consecințe
grave și reducerea dependenței a țărilor BRICS de dolar. Ca rezultat, valuta americană, poate fi
exclusă din sectoarele cu cea mai rapidă creștere economică mondială. Acest lucru va afecta la
rîndul său, starea economică a SUA și ar avea un impact probabil pe poziția FMI și Banca
Mondială, care sunt sub acoperirea Washingtonului.
Cu toate acestea, indiferent de ceea ce se va întîmpla, un lucru este sigur – comerțul
mondial va continua. Prin urmare, va fi cerere de valută străină, cu care se va plăti pentru import.
Deci, va f uncționa piața internațională Forex. Pentru a primi posibilitatea de a cîștiga la
schimbarea cursurilor valutare, nu e neapărat nevoie de a înțelege detaliile sistemului financiar
internațional, de a fi capabil de a dezvolta strategii de tranzacționare, de a urmări știrile etc.
Puteți utiliza serviciul financiar PAMM -cont al Alpari și să investiți banii în tranzacționarea unui
trader cu experiență (administrator de cont), alăturîndu -vă la un participant profesional al pieții
și, în cazul tranzacționării de succes primiți profit proporțional din suma investită. Pentru a
transforma banii dvs. într -o sursă de venit – probabil, este cea mai bună metodă de a gestiona cu
banii.

11

4.2Țarile BRICS s -au reunit î n India

Statul Goa, situat în vestul Indiei, a fost gazda celui de -al optulea summit BRICS, care s –
a desfășurat în perioada 15 -16 octombrie. În contextul unei lumi caracterizate prin turbulențe și
tensiuni, summitul a avut loc sub sloganul „construind soluții conștiente, cuprinzătoare și
colective” .
În cadrul acestui summit, liderii Braziliei, Federației Ruse, Indiei, Chinei și Africii de
Sud au pus un accent deosebit pe necesitatea întăririi legăturilor între statele care compun grupul,
subliniind faptul că solidaritatea și cooperarea sunt vectorii care stau la baza unui parteneriat
strategic solid.
Un aspect importat care a făcut obiectul discuțiilor între liderii grupului a fost ce l legat de
terorism. Aceștia au cerut adoptarea unei convenții globale care să aibă ca obiectiv principal
eliminarea amenințărilor teroriste. Ca țară gazdă a acestui summit, India a accentuat
problematica terorismului, iar unul dintre motivele care explică această poziție este legat de
evenimentul din 18 septembrie atunci când o bază militară din localitatea Uri, situată în nordul
Indiei, a fost ținta unui atac armat . Din perspectiva Indiei, responsabil pentru acest atac a fost
Pakistanul, fapt ce a făcut ca tensiunile dintre cele două state să escaladeze din nou.
În acest sens, liderii grupului BRICS au lansat ideea conform căreia toate statele lumii
trebuie să se implice în lupta împ otriva terorismului și să își unească forțele în vederea
soluționării unor probleme persistente, precum extremismul sau radicalismul.
Un alt punct al discuțiilor a fost legat de necesitatea unor conexiuni mai puternice cu
statele din regiune, principala or ientare a membrilor BRICS fiind grupul BIMSTEC (Bay of
Bengal Initiative for Multi -Sectoral Technical and Economic Cooperation). Drept urmare, pe
data de 16 octombrie s -a desfășurat summitul de colaborare dintre țările BRICS și țările
BIMSTEC (adică Bangladesh, Bhutan, India, Myanmar, Nepal, Sri Lanka și Thailanda).
Acest „parteneriat al oportunităților” pune față în faț ă două grupuri care, având ca
principal avantaj proximitatea geografică, urmăresc interese comune în materie de dezvoltare
economică și asigurare a bunăstării. Ambele părți au subliniat importanța cooperării mutuale și
și-au luat angajamentul de a -și coord ona politicile astfel încât să se ajungă la o integrare
economică regională. Mai mult decât atât, țările ambelor grupuri sunt țări care se caracterizează
prin complementaritate economică, fapt ce favorizează cooperarea în domenii precum comerț,
investiții, comunicații sau infrastructură.
Pe lângă discuțiile care au avut loc la nivel de grup, liderii țărilor BRICS au mai avut
parte și de întâlniri bilaterale. Una dintre acestea a fost cea desfășurată între prim -ministrul
Indiei, Narendra Modi, și președintel e Rusiei, Vladimir Putin. Această întâlnire a fost foarte
productivă deoarece liderii celor două țări au semnat nu mai puțin de 16 acorduri , acorduri care
au cuprins diverse sectoare, sectorul legat de apărare fiind cel mai important.
Cea de -a doua întâlnire bilaterală a avut loc între președintele Chinei, Xi Jinping, și
Narendra Modi, întâlnire în cadrul căreia cei doi au avut ca principale puncte de dezbatere
cooperarea în d omeniul economic, necesitatea dezvoltării infrastructurii, dar și întărirea
dialogului în materie de securitate.

12
Liderii grupului BRICS și -au luat angajamentul de a coopera pentru a putea face față atât
provocărilor actuale, cât și celor viitoare. Rezultat ele lor vor fi evaluate în anul 2017, atunci
când China va fi gazda celui de -al nouăle a summit BRICS .

13
5. Concluzii

În concluzie, BRIC(S) a reprezentat inițial un proiect de investiții în țări în dezvoltare,
care a creat apoi propria realitate geoeconomică. Cele patru, apoi cinci, state au crezut că își pot
îmbunătăți puterea de negociere pe plan global și importanța economică prin această asociere și
au înaintat c hiar proiecte semnificative (cum este acesta al Noii Bănci de Dezvoltare). Eșecul lor
s-a desfășurat, însă, pe plan individual, nereușind să mențină creșterile economice din perioada
de început. Fără aceste creșteri, rămân puține scenarii în care cooperare a lor să se traducă într -o
maximizare a influenței lor globale. Rămâne de văzut dacă acronimul BRICS va fi sau nu golit
de tot de substanță în următorii ani. Până atunci, însă, preocupările analiștilor și jurnaliștilor
pentru jocuri de cuvinte cu acronime și prescurtări continuă. Într -un text în care critica apariția
conceptului de BRICS, un analist încheia prin a spune, ironic: „conform tuturor indicatorilor, cel
mai bun ac ronim pentru investiții este încă SUA” , în timp ce un articol din Forbes afirmă
că „singura poveste din spatele BRICs este C de la China” . Ne amintim, de asemenea, că
Parteneriatul Trans -Pacific a fost numit, depreciativ, ABC (Anyone but China – Oricine în afară
de China), din cauza faptului că este o inițiativă americană ce grupează mare parte a statelor din
regiunea Asia -Pacific, dar exclude Beijingul.

14
6. Bibliografie

1. Brzezinski Zbigniew, M area Tablă de Șah. Geopolitica lumilor secolului al XXI -lea,
2. Editura Univers Enciclopedic, 2010;
3. Războaie valutare. BRICS vs SUA, Publika TVstație oficială a CNN, 27.04.2012.
4. http://www.publika.md/razboaiele -valutare –brics -vs–sua_817781.html (Accesat la data
de
5. 20.02.2013)
6. Conjunctura economiei mondiale 2011 -2012, Editată de Institutul de Economie
7. Mondială, București;
8. www.r isap.ro