SPECIALIZAREA RELAȚII INTERNAȚIONALE DIPLOMAȚIA UNIUNII EUROPENE ȘI CRIZA DIN ORIENTUL MIJLOCIU LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XXI2LEA REZUMATUL TEZEI DE… [615703]

UNIVERSITATEA „BABEȘ2BOLYAI” DIN CLUJ2NAPOCA
FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE
SPECIALIZAREA RELAȚII INTERNAȚIONALE

DIPLOMAȚIA UNIUNII EUROPENE ȘI
CRIZA DIN ORIENTUL MIJLOCIU LA
ÎNCEPUTUL
SECOLULUI AL XXI2LEA

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF. UNIV. DR. VASILE VESE

DOCTORAND: [anonimizat]2MARIA (BUIGA) BOLBORICI

CLUJtNAPOCA
2011

2

CUPRINS

I. CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT…………………… ………………………………p. 3
II. CUVINTEtCHEIE……………………………….. …………………………………………… ….p. 6
III. SINTEZE ALE PRINCIPALELOR PĂRȚI ALE TEZEI DE DOCTOR AT….p. 6
IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ……………………….. ……………………………………p. 13

3 I. CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

LISTĂ DE ABREVIERI…………………………… …………………………………………… ………p. 3

INTRODUCERE…………………………………. …………………………………………… …………..p. 7

CAP. I MECANISMUL DIPLOMATIC AL UNIUNII EUROPENE 2 ASPECTE
TEORETICE, STRUCTURALE ȘI FUNCȚIONALE………….. ……………………….p. 14
I.1. Diplomație și securitate t fundamente teoretice… …………………………………..p. 14
I.1.1. Diplomație t conceptualizare………………….. ………………………………….p. 14
I.1.2. Securitate t scurtă abordare teoretică…………. ………………………………..p. 31
I.2. Diplomație și alte modalități de reglementare a con flictelor internaționale…p. 39
I.3. Specificul structural și funcțional al diplomației Uniunii Europene la începutul
secolului al XXItlea…………………………. …………………………………………… ……p. 48

CAP. II CRIZA DIN ORIENTUL MIJLOCIU…………………… …………………………p. 60
II.1. Tipologii ale crizelor la începutul secolului al XXI t lea………………………….p. 60
II.1.1. Tipologii generale ale crizelor lumii…… ……………………………………….p. 60
II.1.2. Orientul Mijlociu t coordonate geograficoti storice și specificitate politică
la sfârșitul secolului al XXtlea și începutul secol ului al XXItlea…….p. 64
II.1.2.1. Orientul Mijlociu și crizele specifice ac estei regiuni………….p. 72
II.1.2.2. Conflictul arabotisraelian din perspectiv a religioasă și
istorică……………………………………. …………………………………………… …p. 79
II.1.2.2.1. Perspectiva religioasă…………….. ………………………..p. 79
II.1.2.2.2. Perspectiva istorică………………. …………………………p. 88
II.1.2.3. Specificul și evoluția crizei israelianot palestiniene la începutul
secolului al XXItlea…………………………. ……………………………………..p. 103

CAP. III UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI CRIZA ISRAELIANO2
PALESTINIANĂ………………………………… …………………………………………… ………..p. 114
III. 1. Uniunea Europeană în fața crizelor di n diferite regiuni ale Europei și ale
lumii………………………………………. …………………………………………… ………………..p. 114

4 III.2. Europa/Uniunea Europeană și implicarea în conflictu l din Orientul Mijlociu
…………………………………………… …………………………………………… …………………..p. 128
III. 3. Problematica securității în Orientul Mijlociu:…………………………………… .p. 137
III.3.1.1. Percepția arabă și israeliană asupra pro blematicii securității…p. 137
III.3.1.2. Implicarea unor structuri globale și reg ionale de securitate în
gestionarea crizei israelianotpalestiniene: ONU și NATO………………….p. 153
III.3.1.3. Uniunea Europeană și strategia de securi tate pentru Orientul
Mijlociu……………………………………. …………………………………………… …..p. 170

CAP. IV DIPLOMAȚIA UNIUNII EUROPENE ȘI CRIZA ISRAEL IANO2
PALESTINIANĂ………………………………… …………………………………………… ………..p. 177
IV.1. Evoluția relațiilor diplomatice dezvoltate de Uniunea Europeană cu Israel și
Autoritatea Palestiniană……………………… …………………………………………… ……..p. 177
IV.2. Uniunea Europeană, procesul de pace din Orie ntul Mijlociu și limitele
realizării
sale:………………………………………. …………………………………………… …………………p. 190
IV.2.1. Scurt istoric al procesului de pace…….. ………………………………………p. 190
IV.2.2. Procesul de pace și perspectivele diplomati ce actuale ale Uniunii
Europene……………………………………. …………………………………………… ……….p. 201

CAP. V PARTENERI AI UNIUNII EUROPENE ÎN
MEDIEREA/MANAGEMENTUL CONFLICTULUI ISRAELIANO2
PALESTINIAN; SCOPURI ȘI LIMITE ALE DIPLOMAȚIEI ACTU ALE ÎN
EFORTUL DE REZOLVARE A CRIZEI…………………. ………………………………..p. 214
V.1. Medierea/managementul conflictului israelianot palestinian, la sfârșitul
secolului al XXtlea și începutul secolului al XXItl ea, o problemă a întregii
lumi:………………………………………. …………………………………………… ………………..p. 214
V.1.1. SUA t unul din mediatorii principali ai criz ei israelianot
palestiniene………………………………… …………………………………………… ……….p. 214
V.1.2. Cvartetul pentru Orientul Mijlociu………. …………………………………….p. 228
V.1.3. Inițiativa Arabă de Pace……………….. …………………………………………..p . 234

CAP. VI ÎN LOC DE CONCLUZII, PREVIZIUNI 2 SCENARII PRIVIND
EVOLUȚIA PROCESULUI DE PACE DIN ORIENTUL MIJLOCIU, ÎN BAZA

5 UNEI CERCETĂRI REALIZATĂ PRIN ANCHETĂ ȘI STUDIU DE
DOCUMENTE…………………………………… …………………………………………… …………p. 238
VI.1. Perspective asupra procesului de pace din Ori entul Mijlociu. Puncte de vedere
oficiale/ neoficiale privind soluționarea crizei is raelianotpalestiniene……………p. 238
VI.2. Concluzii și previziuni privind evoluția proc esului de pace din Orientul
Mijlociu. Tendințe și scenarii posibile:……….. …………………………………………… .p. 265
VI.2.1. Previziuni, scenarii pe termen scurt, mediu și lung………………………p. 265
VI.2.2. Concluzii de final……………………. …………………………………………… ..p. 275

BIBLIOGRAFIE………………………………… …………………………………………… ………..p. 287

ANEXE………………………………………. …………………………………………… ………………..p. 317

6 II. CUVINTE2CHEIE

Relații internaționale, diplomație, diplomație euro peană, securitate, strategia de
securitate europeană/palestiniană/israeliană, struc turi globale/regionale de securitate
(ONU, NATO), crize, criza israelianotpalestiniană, conflicte
internaționale/reglementarea conflictelor, drept in ternațional, Europa, Uniunea
Europeană, Politica Europeană de Vecinătate, proces ul de pace din Orientul Mijlociu,
Orientul Apropiat, Israel, Autoritatea Palestiniană , medierea/managementul conflictului
israelianotpalestinian, SUA, Cvartetul pentru Orien tul Mijlociu, Inițiativa Arabă de
Pace, Liga Statelor Arabe.

II. SINTEZE ALE PRINCIPALELOR PĂRȚI ALE TEZEI DE
DOCTORAT

Tematica lucrării de doctorat se axează pe analiza conflictului israelianot
palestinian în contextul regional și internațional, respectiv pe efortul comunității
internaționale, în special pe cel european canaliza t pe soluționarea conflictului din
Orientul Mijlociu.
Referindutne la motivația care neta impulsionat în focalizarea studiului asupra
acestui subiect, vom preciza în primul rând că spaț iul istoricotgeografic asupra căruia
netam oprit constituie o pasiune mai veche,1 iar realitățile politicotsociale de astăzi
generează multiple controverse și dileme care aștea ptă răspunsuri cât mai pertinente.
Este de remarcat, în al doilea rând, actualitatea a cestei tematici având în vedere că
Orientul Mijlociu sta afirmat mult timp ca un model clasic al vacuumului de putere,
care a atras atenția principalelor puteri (geopolit ice și geostrategice) ale lumii.
Având în vedere gradul de investigare a problematic ii abordate, la o primă
impresie putem aprecia că la nivel internațional co nflictul din Orientul Mijlociu este un

1 Menționăm că lucrarea de licență la absolvirea (19 98) Facultății de Științe Politice și Administrativ e,
Universitatea „BabeștBolyai”, ClujtNapoca, a avut c a temă „Procesul de pace în Orientul Mijlociu –
percepții actuale” , iar tema lucrării de licență la absolvirea (2004) Facultății de Drept, Universitatea
Europeană „Drăgan” din Lugoj, „Mijloace de soluționare pașnică a diferendelor din tre state”.

7 subiect destul de mult dezbătut/analizat, numeroase le conferințe organizate pe această
temă (dar și pe altele specifice regiunii) dovedind cu prisosință acest lucru; interesul
pentru această regiune sta reflectat în multiplele perspective de analiză, a conflictelor
specifice regiunii, care au fost aprofundate de num eroși cercetători deta lungul timpului.
În acest sens, menționăm doar câteva lucrări de dat ă recentă care au fost folosite în
documentarea lucrării noastre și care constituie, d e asemenea, lucrări de dizertație sau
doctorat: Rouba AltFattal, „The Foreign Policy of the EU in the Palestinian Te rritory” ,
Centre for European Policy Studies, CEPS Working Do cument No. 328/May 2010;
Levi, Idan, „The EU Policy in the Middle East. Problematic Natu re and Potential
Role” , Dissertation zur Erlangung des Grades des Doktors der Philosophie im
Fachbereich Sozialwissenschaften der Universität Ha mburg, 2005; Hamntan, Michail,
„The EU’s External Relations deficit towards the Mi ddle East” , Katholieke Universiteit
Leuven, Faculty of Social Sciences, Department of P olitical Science, Academic Year
2004t2005.
În ceea ce privește implicarea autorilor/cercetător ilor români în dezbaterea
privind implicarea Uniunii Europene în conflictul i sraelianotpalestinian am constatat că
deși tema centrală (a crizei/lor din Orientul Mijlo ciu) constituie o temă destul de intens
abordată, totuși nu am reușit să identificăm autori români care să trateze problema
conflictului din perspectiva diplomației europene. Menționăm câteva titluri edificatoare,
în acest sens: Raluca Popa, „ Secretele Orientului Mijlociu ”, Editura Niculescu, 2011;
Dumitru Chican, „România și Orientul Mijlociu în oglinzi paralele” , Editura Proema,
Baia Mare, 2010; Raluca Rus, „Între mit și realitate. Lupta pentru Țara Sfântă” ,
Editura Lumen, Iași, 2009; Traian Stambert, „ Fața ascunsă a conflictului din Orientul
Mijlociu” , Editura PACO, București, 2009; Raluca Rus, „România și conflictul
isralianoÎpalestinian” , Editura Lumen, Iași, 2008; Valentina Tania Secheș an,
„Problema kurdă în contextul crizelor irakiene” , Editura Lumen, Iași, 2008; Constantin
Moștoflei, Vasile Popa, „Rolul UE în asigurarea securității globale” , Editura
Universității Naționale de Apărare „Carol I”, Bucur ești, 2008; Raluca Rus, „Conflictul
din Orientul Apropiat în perioada 1948Î2000” , Editura Lumen, Iași, 2006.
Cu toate acestea, precizăm că de un real folos în d ocumentarea primei părți a
tezei privind structura instituțională și funcționa lă a Uniunii Europene, precum și
aspecte legate de procesul decizional la nivel euro pean, netau fost lucrările Prof. Univ.
Dr. Bărbulescu Ghe. Iordan: „Sistemul instituțional” , Editura Tritonic, București, 2007
și „Procesul decizional în Uniunea Europeană” , Editura Polirom, 2008.

8 Încercând să ne clarificăm în ce măsură tematica no astră se regăsește în tezele de
doctorat susținute la nivel național, în ultimii an i, am constat că și în spațiul românesc
problemele specifice Orientului Mijlociu au stârnit întrto oarecare măsură interesul
cercetătorilor; semnalăm în acest sens câteva lucră ri: Lucian Sanda, „Dimensiunile
internaționale ale conflictului israelianoÎpalestin ian” , Universitatea din București,
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, 2010 ; Yehuda Meir Roth, „Leadership
sub asediu, impactul 'proceselor Intifadei' asupra ofițerilor de comandă ai unităților de
teren Tzahal și asupra ofițerilor în general” , Universitatea „BabeștBolyai”, Clujt
Napoca, 2010; Hanna Kovel, „Examinarea funcționării leadershipÎului local la
autoritățile locale, în vremuri de pericol, în timp ul celui deÎal doilea război din Liban
(iulieÎaugust 2006)” , Universitatea „BabeștBolyai”, ClujtNapoca, 2010; Essam Abou
Salem, „Conflictele contemporane și modalități de reglemen tare a acestora (în baza
conflictelor transnistrean și palestinoÎisraelian)” , Universitatea de Stat din Moldova,
Catedra Istoria Românilor și Antropologie, Chișinău , 2006.
Așa cum este firesc, fiecare autor atunci când își concepe planul lucrării de
cercetare își construiește propria cronologizare și temporalizare; în acest sens, deși titlul
tezei de doctorat: „Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la
începutul secolului al XXI2lea” ne ancorează la începutul secolului actual, vom abo rda
conflictul israelianotpalestinian dintrto perspecti vă istorică, evoluția poporului evreu
fiind legată de Palestina prin cursul istoriei dint re anii 2000 și 1000 î.e.n, prezentând
astfel întrto manieră succintă cele mai importante etape parcurse de cele două entități
(israeliană și palestiniană) în devenirea lor istor ică. Apreciem, astfel, că tema lucrării de
față este mult mai bine proiectată pornind de la o perspectivă istorică, pe care o
considerăm fundamentală pentru ceea ce reprezintă a stăzi conflictul israelianot
palestinian și modul cum Uniunea Europeană înțelege să se implice în această regiune
efervescentă.
Privită retrospectiv (și per ansamblu) lucrarea apa re ca o sumă de informații care
vizează atât aspecte teoretice, cât și chestiuni co ncrete privind arhitectura
organizațională a Uniunii Europene, instrumente și politici specifice, elemente de
particularitate ale crizei israelianotpalestiniene etc. Toate aceste aspecte le considerăm
esențiale, însă pentru a putea înțelege rațiunile c onflictului israelianotpalestinian este
nevoie: de o analiză atentă, minuțioasă asupra cauz elor care au antrenat cele două părți
(dar și statele vecine) în ceea ce generic se defin ește a fi criza din Orientul Mijlociu, dar
și de o analiză a evoluției pe scara istoriei a pro cesului de pace. Tema lucrării noastre

9 obligă nu doar la observarea cauzelor/factorilor ca re au determinat tergiversarea
procesului de pace, impunândutse, totodată, recunoa șterea unei realități prezente atunci
când ne propunem să evidențiem/analizăm efortul dip lomației europene în gestionarea
crizei israelianotpalestiniene începând cu perioada Comunităților Europene.
Metodologia folosită se bazează, în primul rând, pe o bibliografie diversificată
ceea ce considerăm că legitimează concluziile de fi nal; astfel, accentul principal cade pe
studierea unor documente primare, documente și acte oficiale, pe realitatea istorică, pe
punctul de vedere al unor specialiști în domeniul R elațiilor Internaționale, cercetători ale
căror lucrări se bazează pe o documentare științifi că temeinică. Printre strategiile
adoptate în alcătuirea lucrării de față menționăm: sintetizarea evenimentelor care au
marcat contextul declanșator al crizei israelianotp alestiniene (subliniind totodată și
importanța lor în evoluția ulterioară a procesului de pace); plecarea de la realitățile
existente, care descriu evoluția raporturilor dezvo ltate de Uniunea Europeană cu Israel
și Autoritatea Palestiniană în contextul crizei, pe ntru o raportare corectă și pragmatică,
precum și pentru a putea realiza prognoze/scenarii realiste; evaluarea soluțiilor propuse
deta lungul timpului, dar și a celor de dată recent ă, în vederea încheierii conflictului
israelianotpalestinian.
Considerăm că meritul principal al demersului nostr u constă în cercetarea
întreprinsă în rândul unor specialiști în problemat icile specifice Orientului Mijlociu
(implicit criza israelianotpalestiniană), care încu rajândutne inițiativa netau oferit cu
amabilitate puncte de vedere în legătură cu soluțio narea conflictului israelianot
palestinian, precum și aprecieri privind rolul dipl omației Uniunii Europene în
gestionarea/soluționarea conflictului; această inve stigație, după știința noastră, nu sta
mai realizat în contextul tezelor de doctorat care au abordat o tematică asemănătoare și
care au fost susținute public până la acestă dată î n România.
Având în vedere ipoteza de la care am pornit în dez voltarea lucrării de față, net
am propus să verificăm dacă se poate vorbi de o dip lomație reală și efectivă la nivelul
Uniunii Europene care acționează și activează, toto dată, în regiunea Orientului Mijlociu
pentru soluționarea conflictului israelianotpalesti nian, respectiv în ce măsură poate avea
o contribuție decisivă având în vedere efortul gene ral al comunității internaționale
canalizat în acest sens.
Ținând cont de toate aceste considerente, am struct urat lucrarea după cum
urmează: listă de abrevieri, introducere, șase capi tole de conținut (la care se adaugă și
subcapitolele aferente), bibliografie și anexe.

10 Primul capitol de conținut, intitulat: „Mecanismul diplomatic al Uniunii
Europene – aspecte teoretice, structurale și funcți onale” , își propune clarificarea
unor aspecte conceptuale specifice oferind, de o ma nieră succintă, un suport teoretic
prin abordarea unor concepte cheie la care vom face deseori referire pe parcursul
lucrării de față. Primele două subcapitole conceptu alizează diplomația și securitatea,
diplomația fiind prezentată și prin prisma mijloace lor concrete de reglementare a
conflictelor internaționale. Ultimele două subcapit ole ne introduc în universul
instituțional al Uniunii Europene, prin prezentarea unui scurt istoric al apariției
diplomației europene și a specificului structural ș i funcțional al acestei organizații la
începutul secolului al XXItlea. Tratarea acestui pr im capitol constituie un punct de
plecare în înțelegerea rolului și funcției diplomaț iei în general și a celei europene, în
special, în contextul crizei israelianotpalestinien e care menține regiunea Orientului
Mijlociu întrto stare de vulnerabilitate axiologică .
Pentru o bună înțelegere a ceea ce generic numim „Criza din Orientul
Mijlociu” 2, în cel de2al doilea capitol am prezentat succesiv tipologiile generale ale
crizelor la începutul secolului al XXItlea (în prim ele două subcapitole), oferind și
câteva coordonate geograficotistorice, precum și el emente privind specificitatea politică
în Orientul Mijlociu, la sfârșitul secolului al XXt lea și începutul secolului al XXItlea.
Următoarele subcapitole se concentrează asupra criz elor specifice Orientului Mijlociu,
analizând cu precădere prin prisma dublei perspecti ve: religioase și istorice conflictul
arabotisraelian și în particular israelianotpalesti nian. Ultimul subcapitol se concentrează
asupra elementelor de istorie evenimențială în evol uția lor cronologică, marcând cele
mai importante momente din evoluția conflictului is raelianotpalestinian de la începutul
secolului actual și până în prezent, precum și reac ția statelor arabe și nearabe, dar și a
diferitelor organizații internaționale direct sau i ndirect implicate în pacificarea zonei.
Capitolul al treilea , intitulat: „Uniunea Europeană și criza israeliano2
palestiniană” face tranziția către problematica principală avută în vedere în cercetarea
de față; astfel, în primul subcapitol am realizat o retrospectivă istorică prin care am
urmărit să evidențiem modul în care Uniunea Europea nă se prezintă în fața crizelor din
diferite regiuni ale Europei și ale lumii. Subcapit olul următor analizează implicarea
statelor Europei, respectiv a Uniunii Europene în c onflictul din Orientul Mijlociu, cu
mențiunea că ne vom raporta însă la intervalul temp orar 1950t2002. Ultimele trei

2 Acesta este și titlul capitolului.

11 subcapitole se concentrează asupra unor aspecte leg ate de problematica securității în
Orientul Mijlociu, încercând să delimităm conceptua l securitatea, respectiv doctrina
privind securitatea prin prisma perspectivei arabe/ palestiniene, cât și israeliene. În
penultimul subcapitol discutăm despre implicarea un or structuri globale și regionale de
securitate în gestionarea crizei israelianotpalesti niene în condițiile în care încă de la
debutul crizei anumite structuri de securitate au l ansat o serie de inițiative menite să
stabilizeze Orientul Mijlociu, prin facilitarea efo rturilor de soluționare a conflictului
israelianotpalestinian și angajarea în platforme re gionale multilaterale. În acest sens
evidențiem efortul depus de ONU, precum și rolul po tențial pe care NATO îl poate avea
în Orientul Mijlociu, pe termen scurttmediu. În ult imul subcapitol facem referire la
modul cum Uniunea Europeană înțelege să se implice în asigurarea securității în zona
Orientului Mijlociu, prezentând totodată și instrum entele formale ale politicii europene
de securitate și apărare, ca parte integrantă a pol iticii comunitare externe și de securitate
comună.
Al patrulea capitol se axează pe: „Diplomația Uniunii Europene și criza
israeliano2palestiniană” ; în subcapitolele aferente prezentăm un sumar al r aporturilor
dezvoltate de Uniunea Europeană cu Israel și Autori tatea Palestiniană, istoricul
procesului de pace, evaluând totodată și perspectiv ele diplomatice actuale ale Uniunii
Europene privind procesul de pace din Orientul Mijl ociu. Nu în ultimul rând, prin acest
capitol vom încerca să răspundem la întrebarea dacă este vizibilă, în prezent, o
diplomație europeană propriutzisă care acționează î n direcția soluționării conflictului
israelianotpalestinian.
În capitolul cinci , intitulat: „Parteneri ai Uniunii Europene în
medierea/managementul conflictului israeliano2pales tinian; scopuri și limite ale
diplomației actuale în efortul de rezolvare a crize i” , pornind de la prezumția că
medierea conflictului israelianotpalestinian consti tuie o problemă a întregii lumi, vom
încerca să delimităm rolul SUA în medierea conflict ului israelianotpalestinian (așa cum
este perceptibil în secolul al XXItlea), rolul și i mportanța Cvartetului pentru Orientul
Mijlociu, precum și soluția oferită de statele arab e, prin Inițiativa Arabă de Pace, în
vederea revirimentului procesului de pace israelian otpalestinian.
Cel de2al șaselea capitol , intitulat: „În loc de concluzii, previziuni – scenarii
privind evoluția procesului de pace din Orientul Mi jlociu, în baza unei cercetări
realizată prin anchetă și studiu de documente” , este capitolul final care a rezultat din
dorința de a realiza o radiografie a nivelului de p ercepție asupra conflictului israelianot

12 palestinian, respectiv de a identifica modalități c oncrete de soluționare a acestuia.
Având în vedere aceste considerente netam gândit că am putea realiza această
investigație pornind de la analizarea unor puncte d e vedere oferite de experți în
problematica Orientului Mijlociu, specialiști în do meniul Relațiilor Internaționale,
diplomați acreditați în această regiune, profesori, oameni politici etc. Am întreprins
această cercetare și din dorința de a da lucrării u n caracter practicotaplicativ, dar și
având convingerea că, pe lângă faptul că răspunsuri le respondenților ne vor ajuta să
extragem o serie de concluzii importante pentru luc rarea de față, acestea sunt importante
deoarece reprezintă, în esență, puncte de vedere of iciale și/sau personale fundamentate
fie pe experiența și expertiza personală, fie pe ce a profesională. Deși mai multe detalii
vom oferi în subcapitolul: „Perspective asupra procesului de pace din Orientul
Mijlociu. Puncte de vedere oficiale/neoficiale priv ind soluționarea crizei israeliano2
palestiniene” , precizăm că în elaborarea analizei noastre am fol osit ca material de
studiu răspunsurile primite din partea unor respond enți (în urma diseminării unui
chestionar), care provin din diverse sfere sociotge ografice, cu o pregătire de specialitate,
însă diferită, axată în principal pe regiunea Orien tului Mijlociu. În penultimul subcapitol
am creionat câteva previziuni, scenarii pe termen s curt, mediu și lung, având ca reper
realitățile momentului și evenimentele care au marc at ultimele luni 3 regiunea Orientului
Mijlociu și Apropiat și Africa de Nord.
În ultimul subcaptiol: „Concluzii de final” , pornind de la interogația: Se dorește
cu adevărat pace în Orientul Mijlociu și Apropiat? și dacă, da, cine poate avea o
contribuție decisivă în acest sens? , am încercat să concluzionăm pornind de la
analizarea rolului pe care șitl poate asuma diploma ția Uniunii Europene în soluționarea
conflictului israelianotpalestinian. Cu siguranță r ăspunsurile la aceste întrebări vor
folosi la prefigurarea viitorului Orientului Mijloc iu și Apropiat.
La final, ne exprimăm speranța ca această lucrare să aducă o contribuție la
edificarea asupra a ceea ce reprezintă criza israel ianotpalestiniană prin prisma rolului
diplomației Uniunii Europene; de asemenea, scopul a cestei lucrări este să contribuie la o
familiarizare cu situația politică conflictuală exi stentă în Orientul Mijlociu, propunând
câteva scenarii și previziuni privind evoluția proc esului de pace.

3 Este vorba despre sfârșitul anului 2010 și început ul anului 2011.

13 Adresăm în acest context mulțumiri instituțiilor ș i persoanelor care cu
amabilitate netau pus la dispoziție o serie de mate riale bibliografice fără de care nu am
fi reușit să definitivăm teza de doctorat.
Mulțumesc celor 25 de respondenți/cercetători și/sa u practicieni din întreaga
lume, care cu amabilitate mitau răspuns la chestion ar în pofida distanței și a
anonimatului.
Mulțumesc, de asemenea, familiei, care mta susținut necondiționat, în special
soțului meu și micuței noastre Ana Alexandra (pe ca re nu de puține ori am neglijatto în
tot acest răstimp).
Și nu în ultimul rând, îmi exprim întreaga gratitu dine față de dl. Prof. Univ. Dr.
Vasile Vese, care mta ajutat să conștientizez și să clarific mai bine unele probleme, mta
sfătuit, îndrumat, sprijinit și criticat cu multă g enerozitate.
Pentru toate acestea sincere mulțumiri!

IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

LUCRĂRI DE SPECIALITATE
1. Aggestam, Karin, „Reframing and Resolving IsraeliÎPalestinian Negoti ations,
1988Î1998” , Lund Political Studies 108, Sweden, Lund Universi ty Press, Box
141, 1999.
2. AltAbid, Ibrahim (Ed.), „Palestine Books – No. 20 Selected Essays on the
palestine Question” , Palestine Liberation Organization Research Center , Beirut
– Lebanon, August 1969.
3. AltFattal, Rouba, „The Foreign Policy of the EU in the Palestinian Te rritory” ,
Centre for European Policy Studies, CEPS Working Do cument No. 328/May
2010.
4. Bărbulescu, Gheorghe Iordan, „Sistemul instituțional” , Editura Tritonic,
București, 2007.
5. Bărbulescu, Gheorghe Iordan, „Procesul decizional în Uniunea Europeană” ,
Editura Polirom, 2008.

14 6. Biale, David, Scholem, Gershom, „Cabale et contreÎhistore” , Éditions de
L'Éclat, Paris, 2001.
7. Brzezinski, Zbigniew, „Marea Tablă de Șah. Supremația americană și
imperativele sale geostrategice” , Traducere de Aureliana Ionescu, Editura
Univers Enciclopedic, București, 2000.
8. Brzezinski, Zbigniew, „The Geostrategic Triad. Living with China, Europe and
Russia” , Foreword by John J. Hamre, The Center for Strateg ic and International
Studies (CSIS), 2000.
9. Bușe, Dorel, „Politica externă a Uniunii Europene” , Centrul de Studii
Strategice de Apărare și Securitate, Editura Univer sității Naționale de Apărare
„Carol I ”, 2006.
10. Buzan, Barry, „Popoarele, statele și teama: O agendă pentru studi i de
securitate internațională în epoca de după Războiul Rece” , Editura Cartier,
Chișinău, 2000.
11. Cleary, Joe, „Literature, Partition and the NationÎState. Cultur e and Conflict in
Ireland, Israel and Palestine” , Cambridge University Press, 2002, United
Kingdom, 2002.
12. Coțofană, Alexandra, „Genocidul din Armenia. Ideologie și negare” , Editura
Lumen, Iași, 2010.
13. Dobre, Ana Maria (ed.), Myriam MartinstGistelinck, Richard Polacek, Rolf
Hunink, „Manualul Afacerilor Europene” , tradus din engleză de Filip Gâdiuță,
Institutul European din România, 2005.
14. Dolghin, Nicolae, „Spațiul și viitorul războiului” , Studii de Securitate și
Apărare, Volumul 4 Spațiul și viitorul războiului, Editura Universității Naționale
de Apărare „Carol I”, București, 2007.
15. Dungaciu, Dan, „Organizații de Securitate”, Universitatea din București,
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, 2007 .
16. Feldman, Shai, Abdullah Toukan, „Bridging the Gap: a Future Security
Architecture for the Middle East” , Carnegie Commission on Preventing Deadly
Conflict, Carnegie Corporation of New York, 1997.
17. Fukuyama, Francis, „Sfârșitul istoriei” , București, Editura Vremea, 1994.
18. Hamntan, Michail, „The EU’s External Relations deficit towards the Mi ddle
East” , Katholieke Universiteit Leuven, Faculty of Social Sciences, Departement
of Political Science, Academic Year 2004t2005.

15 19. Hatuqa, Dima, „European Foreign Policy and the IsraeliÎPalestinia n Conflict” ,
Institut Europeen des Hautes Etudes Internationales , Institut Européen des
Hautes Études Internationales, Centre International de formation européene,
Academic Year 2002t2003.
20. Hobsbowm, Eric, „Secolul Extremelor” , București, Editura Lider, 1994.
21. Ilinca, Dragoș, „O istorie zbuciumată a poporului evreu”, Editura Niculescu,
București, 1999.
22. Imara, Muhammed, „Islamul și celălalt. Cine pe cine recunoaște și ci ne pe cine
contestă” , Fundația Taiba România, București, 2006.
23. Ivan, Adrian Liviu, „Perspective teoretice ale construcției europene” , Editura
Eikon, ClujtNapoca, 2003.
24. Ivan, Adrian Liviu, „Statele Unite ale Europei” , Editura Institutul European,
Iași, 2007.
25. Katzenstein, Peter J. (Ed), „The Culture of National Security: Norms and
Identity in World Politics” , Columbia University Press, New York, 1996.
26. Levi, Idan, „The EU Policy in the Middle East. Problematic Natu re and
Potential Role” , Dissertation zur Erlangung des Grades des Doktors der
Philosophie im Fachbereich Sozialwissenschaften der Universität Hamburg,
2005.
27. Malița, Mircea, „Jocuri pe scena lumii. Conflicte, negocieri, diplo mație”,
Editura CH Beck, București, 2007.
28. Ministerul Apărării Naționale, „Politica Europeană de Securitate și Apărare” ,
Departamentul pentru Politica de Apărare și Securit ate, 2009.
29. Moștoflei, Constantin (Coordonator), „ Securitatea și apărarea spațiului sudÎest
european, în contextul transformărilor de la începu lui mileniului III ”,
Universitatea Națională de Apărare „ Carol I ”, București, 2006.
30. Moștoflei, Constantin, Popa, Vasile, „Rolul UE în asigurarea securității
globale” , Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securi tate, Editura
Universității Naționale de Apărare „Carol I”, Bucur ești, 2008.
31. Mureșan, Liviu, Adrian Pop, Florin Bonciu, „ Politica europeană de securitate și
apărarea – element de influențare a acțiunilor Româ niei în domeniul politicii de
securitate și apărare ”, Institutul European din România, Studii de Impac t
(PAIS II), București, 2004.

16 32. Pașcu, Ioan Mircea, Sergiu Nicolae Vintilă, „Teoria relațiilor internaționale” ,
Școala Națională de Studii Politice și Administrati ve, Facultatea de Științe
Politice, 2003t2004.
33. Pușcaș, Vasile, „Relații internaționale contemporane” , Cluj Napoca, Editura
Sincron, 1999.
34. Pușcaș, Vasile, „Relații internaționale/transnaționale” , Cluj Napoca, Editura
Sincron, 2005.
35. Pușcaș, Vasile, „România spre Uniunea Europeană: negocierile de ade rare
(2000Î2004)” , Editura Institutul European, Iași, 2007.
36. Riordan, Shaun, „Noua diplomație. Relații Internaționale Moderne” , Editura
Antet, Prahova, 2004.
37. Rogojanu, DumitrutCătălin, „Teoria complexului regional de securitate:
complexul de securitate european”, Editura Lumen, Iași, 2007.
38. Sadeh, Eligar, „Militarization and State Power in the ArabÎIsraeli Conflict.
Case Study of Israel, 1948Î1982” , Hebrew University of Jerusalem, Department
of International Relations, Dissertation.Com, 1997.
39. Sanda, Lucian, „Dimensiunile internaționale ale conflictului israe lianoÎ
palestinian” , Universitatea din București, Facultatea de Sociol ogie și Asistență
Socială, 2010.
40. Tal, Israel, „National Security: the Israeli Experience”, Translated by Martin
Kett, Praeger. Place of Publication: Westport, 2000 .
41. Zissu, A. L., „Sioniști sub anchetă”, Edart t FFP , București, 1993.
42. Zorgbibe, Charles, „Construcția Europeană. Trecut, prezent, viitor” , traducere
Speranța Dumitru, Editura Trei, 1998.