SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE CLINICĂ ȘI PSIHOTERAPIE [602742]

UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE CLINICĂ ȘI PSIHOTERAPIE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ABSOLVENT: [anonimizat] (căs. COSOVANU)

2020

UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI FACULTATEA DE
PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE CLINICĂ ȘI PSIHOTERAPIE

PERSONALITATEA ȘI FACEBOOK -UL
Autodezvăluirea scăzută pe F acebook ca funcție a
narcisismului vulnerabil și a satisfacției vieții scăzute

COORDONATOR ABSOLVENT: [anonimizat] (căs. COSOVANU)

2020

Cuprins
1. Introducere ………………………………………………………………………………………………………………………….. 2
1.1. Motivația alegerii temei …………………………………………………………………………………………………. 2
2. Partea teoretică ……………………………………………………………………………………………………………………. 3
2.1. Narcisism ……………………………………………………………………………………………………………………… 3
2.2. Narcisism grandios ………………………………………………………………………………………………………… 6
2.3. Narcisism vulnerabil ………………………………………………………………………………………………………. 7
2.4. Narcisism și utilizarea Facebook -ului ……………………………………………………………………………….. 8
2.5. Autodez văluirea ………………………………………………………………………………………………………….. 10
2.6. Autodezvăluirea și satisfacția vieții ………………………………………………………………………………… 10
2.7. Autodezvăluirea și utilizarea Facebook -ulului ………………………………………………………………….. 11
3. Partea aplicativă …………………………………………………………………………………………………………………. 13
3.1. Scopul cercetării ………………………………………………………………………………………………………….. 13
3.2. Variabile ……………………………………………………………………………………………………………………… 13
3.3. Ipoteze ……………………………………………………………………………………………………………………….. 13
3.4. Metodologie ……………………………………………………………………………………………………………….. 14
3.4.1. Metode și instrumente ………………………………………………………………………………………….. 14
3.4.2. Lot de subiecți ……………………………………………………………………………………………………… 17
3.4.3. Modul de culegere și înregistrare a datelor ……………………………………………………………… 18
3.4.4. Modalitatea de prelucrare a datelor ……………………………………………………………………….. 18
3.4.5. Rezultate ……………………………………………………………………………………………………………… 19
3.4.6. Discuții ………………………………………………………………………………………………………………… 22
4. Concluzii finale ……………………………………………………………………………………………………………………. 24
5. Bibliografie generală ……………………………………………………………………………………………………………. 25
6. Anexe ………………………………………………………………………………………………………………………………… 29

1

1. Introducere

1.1. Motivația alegerii temei

Pe măsură ce internetul devine din ce în ce mai important în viața noastră zilnică, personală și
profesională, un număr tot mai mare de autodezvăluiri au loc prin intermediul platformelor de
comunicare mediate de calculator. Rețelele de socializare le oferă oamenilor ocazia să -și
împărtășească poveștile și sentimentele instantaneu (Choi & Toma, 2014).
Milioane de oameni din întreaga lu me fol osesc cea mai populară platformă de comunicare
online, Facebook, pentru a se prezenta și pentru a socializa cu ceilalți (membri ai familiei,
prieteni, colegi de școală sau de muncă, vecini, cunoștințe, străini).
Fondatorii site -urilor de socializare consideră a utodezvăluirea utilizatorilor comportamentul activ
de la baza funcționării și a creșterii continue a acestor platforme (Shi, Rui & Whinston, 2014
apud Zhang, Kwok, Lowry, Liu & Wu, 2019).
Studiul prezent are ca reper concluziile unei cercetări recente , care a subliniat pentru prima dată
rolul narcisismului grandios și al narcisismului vulnerabil, alături de stimă de sine și
automonitorizare pentru a prezice prezentarea autentică pe Facebook (Grieve, March &
Wattkinson, 2020).
Scopul acestei cercetări a fost de a explora predictorii autodezvăluirii auten tice pe F acebook
examinând rolul următoarelor variabile : narcisism grandios, narcisism vulnerabil și satisfacția
vieții percepute.

2

2. Partea teoretică

2.1. Narcisism

Termenul de narcisism își are originea într -o legendă din mitologia greacă care povestește că
Narcis, îndrăgostit fiind de propria lui reflecț ie de la suprafața apei, refuză avansurile romantice
ale nimfei pe nume Echo. Vanitatea acestuia va avea drept consecință dizolvarea zeiței în sunetul
eponim și obsedant , dar și pierderea umanității lui Narcis, care se va metamorfoza într-o floare
(Shane -Simpson et al., 2020).
Revenind la definiția narcisismului, acesta reprezintă o caracteristică a sinelui care influențează
semnificativ modul în care un individ se comportă, simte și gândește . Această trăsătură de
personalitate presupune o imagine foarte pozitivă, nerealist de măreață despre sine (Campbell &
Foster, 2007). De asemenea , este caracterizat ă prin sentimente de îndreptățire, de superioritate și
de căutare a atenției (Paulhus & Williams, 2002).
Narcisismul corelează cu perfecționismul și este un predictor al fenomenului de bullying (pentru
categoria de vârstă a adolescenților, în special cei aflați la începutul și mijlocul liceului).
Tendinț ele narcisiste ale tinerilor i- ar putea conduce la exploatarea vulnerabilităților colegilor lor
prin prisma bullying -ului (Farrell & Vaillancourt, 2019).
Există două forme ale narcisismului pe care le vom aborda în cadrul acestui studiu: narcisismul
grandios și narcisismul vulnerabil . Caracteristicile indiviz ilor cu scoruri mari la narcisismul
grandios sunt următoarele : aroganță, exploatare, invidie, sentimente de îndreptățire și
devalorizare a celor care îi amenință stima de sine. Indivizii cu scoruri mari la n arcisismul
vulnerabil se manifestă prin: timiditate, empatie care ascund e așteptări mari și sentimente de
îndreptățire (Dickinson & Pincus, 2003).
Experiențele adverse din copilărie (precum neglijarea emoțio nală și existența unui membru al
familie cu o boală mentală) pot fi i mplicate în etiologia ambelor forme de narcisism. Cu toate
acestea, n arcisismul grandios și narcisismul vulnerabil sunt constructe separate cu etiol ogii
diferite (Nguyen & Shaw, 2020).
3

Fig.1 Modelul Spectrului Narcisismului

Termenul ,,spectru”, aplicat în psihiatrie și psihologie , denotă o colecție de condiții ce sunt
distincte în nivelul de severitate sau manifestare, dar sunt conectate de procesele de generare
subiacente. Premisa centrală a modelului este că procesele individuale care produc diferențele
individuale în narcisism (de exempl u importanța de sine) reflectă două modele funcționale
distincte care se manifestă în două trăsături legate dar distincte ale personalității narcisiste, mai
specific, narcisismul grandios (marcat prin cutezanță și abordare) și narcisismul vulnerabil
(marcat prin reactivitate și evitare). Variația acestor trăsături de personalitate este reprezen tată de
vectorul ve rtical de la punctul de origine și anume: centrul spectrului (Fig.1). Poziționarea
importanței de sine la mijlocul spectrului narcisismului reflectă premisa că această trăsătură
definește narcisismul în sensul cel mai general și leagă manifestările narcisismului grandios de
cele ale narcisismului vulnerabil (Krizan & Harlache, 2017).
Un model care explică aspectele autoreglării narcisiste interpersonale și intrapersonale este
,,Modelul factorilor extinș i” (Fig.2) propus de Campbell și Foster (2007).
4

Fig.2 Modelul factorilor extinși Calități fundamentale narcisiste :
• Îngrijorări singulare sau
colective
• Orientarea abordării
• Dorința pentru stimă de
sine
• Percepții de sine exagerate Abilități interpersonale:
1. Încredere
2. Șarm
3. Charismă
4. Extroversiune
5. Etc.
Strategii intrapsihice:
1. Bias-ul autoservirii
2. Fantezii de putere
3. Atractivitate auto -percepută
4. Percepții exagerate ale IQ –
ului
5. Etc.
Strategii interpersonale :
1. Parteneri de trofee
2. Jucarea de jocuri
3. Efectul mai bun decât
majoritatea
4. Menținerea auto -evaluării
5. Auto -promovarea
6. Etc.
NARCISISM
Stima narcisistă
5

Sunt 3 presupuneri la baza acestui model. Prima, calitățile narcisiste, abilitățile relaționate și
strategiile de autoreglare operează precum un sistem. A doua, acest sistem generează sentimente
pozitive, pe care le numim ,,stimă narcisistă”. A treia, nu există un scop general al narcisismului.
Există câteva compo rtamente orientate spre scopuri, dar narcisismul nu est e conceptualizat ca
fiind direcționat în mod principal spre un scop.
Calitatea sistemică a modelului factorilor extinși este reprezentată în Fig. 2. Narcisismul este un
sistem ce include a) calitățile fundamentale ale personalității narcisiste, b) abilitățile narcisiste interpersonale, c) strategiile narcisiste intrapsihice de reglare a sinelui, d) strategiile
interpersonale narcisiste. Mai mult decât atât, fiecare din ele se consolidează reciproc. Altfel
spus, activarea unui element va conduce și la activarea altor elemente (Campbell & Foster,
2007).

2.2. Narcisism grandios

Narcisiștii grandioși care își promovează propria perfecțiune cred cu adevărat că sunt perfecți.
Tendința indivizilor c u scoruri mari la narcisismul grandios de a se prezenta ca persoane perfecte
nu este asociată cu o percepție subiectivă a unui sine fals (nivel scăzut de autenticitate). Rezultate
diferite apar în cazul indivizilor cu scoruri mari la narcisismul vulnerabil , asociat cu sentimente
de auto- alienare, trăire neautentică (neconformă cu propri ile valori și credințe) și ideea fixă că
trebuie să accepți influențele externe (conformarea la așteptările celorlalți ). Strategiile de
autoprezentare perfecționiste au med iat aceste asocieri. Acestea includ eforturi de a ascunde
anumite aspecte ale sinelui, și pot conduce la auto- alienare și neautent icitate pe termen lung
(Casale et al., 2018).
Indivizii cu scoruri ridicate la narcisismul grandios , indiferent de domeniul eșecului, prezintă
simptome scăzute de st res psihologic. Aceștia preferă să se angajeze în îmbunătățiri de sine
superficiale (scuze și devalorizări) în detrimentul îmbunătățirilor de sine substanțiale (Hart et al. ,
2020).
Indivizii narcisiști se percep ca fiind foarte extravertiți și competenți în ceea ce pr ivesc unele
abilități cognitive. Aceste așteptări pozitive nu se transferă la partenerii lor de viață. De
6

asemenea, indivizii narcisiști nu sunt preocupați de a fi cumsecade sau morali. Aceste percepții
de sine au implicații pentru strategiile de auto -reglare interpersonală. Imaginea de sine pozitivă a
narcisiștilor este exprimată prin eforturile de a câștiga ate nția și admirația celor din jur, adesea
prin comparație și competiție cu aceștia (Campbell, R udich & Sedikides, 2002).
În ceea ce privește maniera în care sunt percepuți de cei din jurul lor , narcisiștii sunt văzuți în
moduri diferite, chiar și după un contact minim, cei cu un nivel ridicat de narcisism grandios sunt
văzuți ca fiind mai extravert iți și mai puțin nevrotici (Miller et al, 2011).

2.3. Narcisism vulnerabil

Narcisismul vulnerabil este corelat cu o stimă de sine contingentă globală, fiind caracterizat de
tendința de a -și baza stima de sine pe acele domenii care necesită aprobarea celorlalți spre
deosebire de narcisismul grandios care conferă valoare rolului competiției în menținerea și
îmbunătățirea stimei de sine dar devalorizează domeniile ce necesită aprobarea celorlalți
(Zeigler -Hill, Clark & Pickard, 2008).
De asemenea n arcis ismul vulnerabil corelează pozitiv cu stări și emoții negative, ruminați i și
credințe fixe. În ceea ce privește îmbunătățirea de sine, narcisismul vulnerabil corelează cu un
efort scăzut de comportament și un efort crescut de evitare. Comportamentele de evitare
împiedică îmbunătățirea de sine și implică o stare de stres psihologic (Hart et al., 2020).
Totodată, indivizii care au scoruri mari la narcisismul vulnerabil prezintă tendința de a oferi
scoruri scăzute la itemii scalelor ce reflectă trăsături pozitive și dezirabile social (Zajenkowski &
Fronczyk, 2020) . În cadrul unui experiment, participanții cu narcisism vulnerabil ridicat au
aplicat pedepse chinuitoare atât în prezența cât și în absența unei amenințări pentru sine (Parton
& Ent, 2018).
Rușinea mediază negativ r elația dintre narcisismul vulnerabil și lipsa de onestitate . În cazul
relației dintre narcisismul grandios și lipsa de onestitate medierea pozitiv ă este dată de rușine și
vină. Narcisismul vulnerabil nu a fost corelat cu acte de înșelăciune, ci doar narcisismul grandios .
Lipsa de on estitate narcisistă aduce beneficii pe termen scurt pentru individ (de exemplu,
câștigarea adorației sociale), dar există costuri pe termen lung pentru societate (de exemplu,
7

costuri asociate cu prevenirea, descoperirea și corectarea înșelăciunii). Contrar opiniei conform
căreia narcisismul vulnerabil este varianta patologică a narcisismului, acesta este adaptativ prin
prin prezența rușinii și lipsa asocierii cu înșel ăciunea (Schröder -Abé & Fatfouta, 2019) .
Tototdată r ușinea are rol de mediator între narcisismul vulnerabil, problemele cu băutura și
pariurile printre tinerii adulți (Bilevicius et al.,2019).
Impulsivitatea comportamentală autoevaluată este asociată cu narcisismul vulnerabil și
narcisismul grandios (Malesza & Kaczmarek, 2018) . În ceea ce privește asumarea de riscuri,
deoarece persoanelor narcisiste nu le pasă de aprobarea celorlalți , sunt mai predispuse să se
angajeze în comportamente de risc dezaprobabate social ( Leder, Foster & Schutz, 2020).

2.4. Narcisism și utilizarea Facebook -ului

Conform rezultatelor unui sondaj național cu peste 23500 de respondenți , narcisismul a fost
corelat pozitiv cu dependența de site -urile de socializare online. Indivizii cu trăsături narcisiste
folosesc în exces aceste platforme online deoarece pot găsi prin intermediul lor confirmarea
sinelui lor idealizat și le pot îndeplini nevoile de afiliere (Andreassen, Pallesen & Griffiths,
2017).
Platformele de socializare online le oferă narcisiștilor oportunitatea de a -și controla e forturile de
auto- prezentare și le sporesc șansele de a primi admirația pe care nu o primesc din interacțiunile
față în față. Cercetări anterioare au sugerat că nevoia de conectare cu ceilalț i este motivația din
spatele u tilizării site -urile de socializare online a narcisiștilor grandioși (Casale & Fioravanti,
2018). Conform unor studii recente, p ersoanele cu scoruri ridicate la narcisism au avut deseori
probleme cu utilizarea în exces a Facebook- ului (Błachnio, Przepiórka, 2018).
Indivizii cu trăsături narcisiste predominante au următoarele compo rtamente în mediul online:
postează selfie -uri mai frecvent și le e valuează ca fiind mai at ractive . Rezultatele au demonstrat
că trăsătura ”e xhibiționism grandios” a narcisismului este implicată în comportamentele de auto –
promovare pe Facebook, iar trăsătura ”exhibiționism grandios” și trăsătura ”îndreptățire/
exploatare” este implicată în activitatea generală de pe Facebook (Singh, Farley & Donahue,
2018). Exhibiționismul grandios și stima de sine sunt predictori ai postării de selfie -uri pe site –
8

urile de socializare. Stima de sine moderează relația dintre exhibiționismul grandios și postarea
de selfie -uri (March & McBean, 2018).
Mai mult decât atât, referitor la impactul diferențelor de gen, r ezultatele unui studiu au
demonstrat că narcisismul corelează pozitiv semnificativ cu comportamentul de postare de selfie –
uri al bărbaților . Explicația constă în faptul că bărbații narcisiști postează selfie -uri deoarece
caută aprobarea socială. Primirea de aprecieri, distribuiri și comentarii la selfie -urile postate
oferindu- le un sentiment de fericire și ușurare și prin urmare, satisfăcându -le nevoile de stimă,
admirație și aprobare (Arpaci et al. , 2018) .
De asemenea, n arcisismul a prezis poziti v frecvența postării fotografiilor de auto- promovare și
negativ posibilitatea postării fotografiilor cu familia și partenera/ul de viață, demonstrând că
indivizii narcisiști postează mai multe fotografii de auto -promovare dar neglijând celelalte
categorii (Scott et al., 2017).
Rețelele de socializare online au influențat foarte mult modul în care comunicăm unii cu ceilalți.
Tot mai multe studii concluzionând că Facebook- ul este folosit ca o unealtă de autoprezentare
pentru indivizi , în medie cam 50% din postări fiind clasificat e ca auto -prezentări (Bareket –
Bojmel, Moran & Shahar , 2016).
Cu toate acestea, h ipersensibilitatea la judecățile celorlalți ar putea predispune indivizii să
rumineze asupra detaliile postărilor lor și asupra modului în care vor fi i nterpretate conducând,
prin urmare, la o f recvență mai redusă a postărilor datorită evitării sau a canti tății de timp
necesare să realizeze o postare care să îi satisfacă (Shane -Simpson et al., 2020).
În concluzie, narcisismul este un predictor al unei utilizări mai dese a Facebook -ului, a
intensității utilizării Facebook -ului și a importanței generale acordate. Utilizatorii narcisiști
folosesc Facebook -ul atât pentru scopuri sociale cât și pentru scopuri instrumentale. Acest site de
socializare online le oferă o modalitate de a ieși în evidență și de a se bucura de un status social
mai înalt. În ceea ce privește stima de sine, un nivel ridicat al stimei de sine presupune acordarea
unei importanțe reduse utilizării Facebook -ului. Pentru indivizii cu un nivel scăzut al stimei de
sine, activitatea de pe Facebook este un instrument pentru îmbunătățirea imaginii de sine
(Błachnio, Przepiorka & Rudnicka, 2016).

9

2.5. Autodezvăluirea

Autodezvăluirea este definită ca ”actul de a dezvălui informații personale altora” (Jourard, 1971
apud Zhang, 2017). Este ceea ce indivizii dezvăluie verbal despre ei înșiși altora, inclusiv
gânduri, emoții și experiențe (Derlega et al., 1993 apud Zhang, 2017).
Autodezvăluirea a fost documentată ca un construct multidimensional, incluzând cantitatea,
profunzimea, onestitatea, intenția și valența (Wheeless & Grotz, 1976; Wheeless, 1978 apud Zhang, 2017). Cantitatea se referă la frecvența și durata dezvăluir ilor unui individ, în vreme ce
profunzimea indică gr adul de intimitate. Onestitatea reflectă acuratețea și credibilitatea
informației dezvăluite. Intenția este auto -conștientizarea dezvăluirii unui individ. Valența
dezvăluirii se referă la calitatea, negat ivă sau pozitivă , a informației dezvăluite . Această
conceptualizare a autodezvăluirii a fost validată și utilizată des în cercetări anterioare (eg.,
Fusani, 1994; Gibbs, Ellison, & Heino, 2006; Leung, 2002 apud Zhang, 2017).
Autodezvăluirea poate oferi o eliberare , deoarece ventilarea emoțională poate despovăra
individul și îi poate conferi o stare de alinare. Evenimentele și emoțiile negative devin mai puțin
toxic e când sunt exprimate, fapt denumit ca ,,efectul cathartic” (Stiles, 1987 apud Zhang, 2017).
Mai mult decât atât, autodezvăluirea poate oferi individului o scăpare de la tendința de a rumina
situațiile neplăcute, permiț ându- i să reevalueze circumstanțele și să -și schimbe amintirile, astfel
încât înțelegerea situației și a sinelui să fie sporită (Feldman, Joormann & Johnson apud Zhang,
2017).

2.6. Autodezvăluirea și satisfacția vieții

Studiile care au investigat avantajele comunicării sociale au demonstrat că împărtășirea cu ceilalți
a lucrurilor pozitive din viața de zi cu zi a fost corelată cu ampl ificarea stării de bine (Gable et
al., 2004).
În ceea ce privește afectele negative, pentru a se autoregla emoțional și pentru a reduce factorii
de amenințare a nivelului satisfacției vieții, oamenii vor evita în mod activ consecințele negative
ale emoțiilor negative. Autodezvăluirea online frecventă, precum plângerea la ceilalți utilizatori
10

online, ar putea acționa ca un blocaj asupra afectului negativ. Pentru indivizii cu un nivel de
autodezvăluire online ridicată, efectul moderator este mai puternic și diminuează asocierea dintre
afectele negative și nivelul satisfacției vieții. În contrast, afectele pozitive au o rel ație puternică
directă cu nivelul satisfacției vieții și apare posibilitatea ca auto dezvăluirea online să nu
modere ze această relație. În concluzie, dacă indivizii au afecte negative, se pot angaja în
comportamente mai dese de autodezvăluire online, preze ntându- și activ viața pe platformele de
socializare și lament ându- se de situațiile negative pe care le trăiesc în viața zi de zi, ceea ce va
conduce la obținerea suportului social și emoțional necesar pentru a -și îmbunătăți apoi nivelul
satisfacției vieții ( Wang et al., 2018).

2.7. Autodezvăluirea și utilizarea Facebook -ulului

Facebook- ul este un instrument de comunicare socială destinată să le permită utilizatorilor să
contacte ze și să co munice cu restul membrilor Facebook ( https://www.facebook.com/ ).
Setările de confidențialitate pot fi folosite pentru a controla accesul la profilele personale, astfel
încât doar prietenii pot avea acces la profile (postări private, disponibile doar pentru prieteni). Cu
toate acestea , pentru acei membri care nu folosesc aceste setări de confidențialitate, profilele sunt
accesibile oricărui membru al Facebook- ului (postări publice, disponibile tuturor utilizatorilor).
O dată ce devin membri, utilizatorii pot căuta prieteni (aceștia pot fi prieteni, cunoștințe sau
străini) pe Facebook și să îi adauge la lista lor de prieteni. Utilizatorii p ot încărca poze, pot să -și
descrie interesele, job-ul, istoricul educațional etc . Utilizatorii pot căuta prieteni tastând numele
lor în caseta de căutare a Facebook -ului. Membrii pot interacționa unii cu ceilalți. Fiecare profil
de Facebook are o căsuță poștală pentru mesaje, unde alți utilizatori îi pot contacta și le pot lăsa
mesaj e. Aceste mesaje apar pe profilul paginii de Facebook. În plus, profilele includ activitatea
recentă, și un ”perete” unde alți utilizatori pot posta mesaje și atașa link -uri spre alte site -uri,
poze sau video -uri. P ot fi create grupuri pe Facebook și utiliz atorii pot fi invitați să ia parte. În
concluzie, sistemul asigu ră multe forme de comunicare (Nosko, Wood & Molema, 2010).
Autodezvăluirea și confidențialitatea au devenit un subiect deosebit de important în contextul
utilizării site -urilor de socializare. Adolescenții sunt grupul cu nivelul cel mai înalt de
11

autodezvăluire. Predictorul pozitiv al autodezvăluirii adolescenților pe Facebook este
singurătatea (Błachnio et al., 2016) . Evenimente str esante ale vieții au facilitat autodezvăluirea
pe Facebook, în special dezvăluiri intime și intenționate. Deschiderea pe Facebook a protejat
indivizii de impactul negativ al evenimentelor de viață stresante și i-a ajutat să mobilizeze
suportul social (Zhang, 2017).
În medie tinerii postează mai multe poze pe Facebook ale partenerei/lui semnificativ din viața
lor, ale prietenilor, de la petreceri, cu ei înșiși și reușitele lor, indicând importanța mai mare
acordată site-urilor de socializare comparati v cu utilizatorii mai maturi (Scott et al, 2017).

12

3. Partea aplicativă

3.1. Scopul cercetării

Scopul acestei cercetări a fost de a explora predictori i autodezvăluirii autentice pe F acebook
examinând rolul următoarelor variabile: narcisism grandios, narcisism vulnerabil și satisfacția
vieții.

3.2. Variabile

V.I.1: narcisism grandios
V.I.2: narcisism vulnerabil
V.I.3: satisfacția vieții percepute
V.D: autodezvăluirea autentică pe Facebook

3.3. Ipoteze

1. Narcisismul grandios, na rcisismul vulnerabil și satisfacția vieții prezic
nivelul autodezvă luirii autentice pe Facebook.
2. Indivizii cu un nivel ridicat al narcisismului grandios vor avea un grad ridicat de
autodezvăluire autentică pe Facebook.
3. Indivizii cu un nivel ridicat al narcisismului vulnerabil vor avea un grad scăzut de autodezvăluire autentică pe F acebook.
4. Indivizii cu un nivel ridicat al satisfacției vieții vor avea un grad ridicat de
autodezvăluire autentică pe Facebook.

13

3.4. Metodologie

3.4.1. Metode și instrumente

Metoda chestionarului: chestionare de opinie, cu întrebări închise (precodificate), de scurtă
durată, autoadministrate.
Participanților la studiu le-au fost aplicate 4 chestionare.
Întrebările demografice au vizat vârsta, genul, durata de timp petrecută pe Facebook în ultima
săptămână și numărul de prieteni de pe Facebook.

3.4.1.1. Autodezvăluirea pe Facebook

Scala Autodezvăluirii Generale (Wheeless, L.R. & Grotz, J., 1976)
A fost construit ă pentru a măsura percepțiile indivizilor asupra comportamente lor de
autodezvăluire prin comunicare.
Conține 5 subscale: cantitatea dezvăluirilor , intensitatea , sinceritatea, intenția și valența
(cantitatea se referă la frecvența și durata dezvăluirilor , intensitatea indică gradul de intimitate,
sinceritatea reflectă acuratețea și credibilitatea, i ntenția reprezintă gradul de autoconștientizare și
valența indică dacă inform ația este negativă sau pozitivă) .
4 dintre subscale au fost folosite incluzând cantitatea, intensitatea, sinceritatea și intenția
informațiilor dezvăluite.
Conține 8 itemi numerotați pe o scală în 5 puncte Likert.
Subiecții sunt rugați să indice măsura în care sunt de acord cu fiecare afirmație utilizând scala de
la 1 la 5 (1 – Puternic împotrivă ; 2 – Împotrivă ; 3 – Nici împotrivă nici de acord ; 4 – De acord ; 5
– Puternic de acord ).
14

Primii 2 itemi aparțin subscalei cantitate a informației dezvăluite (exemplu de item: ,,Vorbesc des
despre mine pe Facebook.” ), următorii 2 itemi aparțin subscalei intensitate (exemplu de item:
,,Dezvălui intim cine sunt cu a devărat, deschis și complet pe F acebook.”), următorii 2 itemi
aparțin subscalei sinceritate (exemplu de item: ”Sunt întotdeauna sincer/ă în autodezvăluirile
mele pe F acebook.” ), ultimii 2 itemi aparțin subscalei intenție (exemplu de item: ”Când mă
autodezvălui pe F acebook, sunt întotdeauna conștient/ă de ceea ce expun.”).
La pretestare, coeficientul A lfa C ronbach ( α) a fost de 0,87 pentru cei 8 itemi.
Coeficientul final A lfa C ronbach pentru baza de date a fost de 0,72 (Output -ul din SPSS se
găsește la Anexe).

3.4.1.2. Satisfacția vieții

Satisfacția V ieții (Pavot , W. & Diener, E., 1993)
A fost cons truită să măsoare evaluările cognitive globale ale indiviz ilor privind satisfacția vieții
lor.
Conține 5 itemi numerotați pe o scală în 7 puncte Likert.
Subiecții sunt rugați să indice gradul de acord sau dezacord cu fiecare afirmație utilizând scala de
la 1 la 7 (1 – Puternic împotrivă ; 2 – Împotrivă ; 3 – Puțin împotrivă ; 4 – Nici de acord nici
împotrivă; 5 – Puțin de acord; 6 – De acord; 7 – Puternic de acord ).
Cei 5 itemi sunt : ”În general viața mea este aproape de id ealul meu.”, ”Condițiile vieții mele sunt
excelente. ”, ”Sunt satisfăcut(ă) de viața mea. ”, ”Până acum am obținut lucrurile importante pe
care mi le- am dorit în viața mea. ”, ”Dacă mi -aș putea trăi din nou viața, nu aș schimba aproape
nimic. ”.
La pretestare, coeficientul A lfa C ronbach (α) a fost de 0,87 pentru cei 5 itemi.
Coeficientul final A lfa C ronbach pentru baza de date a fost de 0,86 (Output -ul din SPSS se
găsește la Anexe).
15

3.4.1.3. Narcisismul grandios

Inventarului de Personalitate Narcisistă -16 (Ames, D.R., Rose , P. & Anderson, C.P., 2006)
A fost construit ă pentru a măsura narcisismul subclinic. Itemii sunt extrași din dimensiunile
Inventarului de Personalitate Narcisistă NPI-40 (Raskin & Terry, 1988) .
Conține 16 itemi numerotați pe o scală în 4 puncte Likert.
Subiecții sunt rugați să indice gradul de acord sau dezacord cu fiecare afirmație utilizând scala de
la 1 la 4 (1 – Puternic Împotrivă ; 2 – Împotrivă ; 3 – Acord ; 4 – Puternic de acord ).
Un exemplu de item este: ,,Consider că sunt o persoană deosebită ”.
La pretestare, coeficientul A lfa C ronbach (α) a fost de 0,82 pentru cei 16 itemi.
Coeficientul final A lfa C ronbach pentru baza de date a fost de 0,85 (Output -ul din SPSS se
găsește la Anexe).

3.4.1.4. Narcisismul vulnerabil

A fost măsurat prin intermediul a 12 itemi din dime nsiunea : Factor Stimă de Sine C ontingentă a
Scalei Narcisismului Patologic (Pincus et al., 2009).
Cei 12 itemi sunt numerotați pe o scală în 6 puncte Likert.
Subiecții sunt rugați să indice gradul de acord sau dezacord cu măsura în care afirmațiile descriu
cel mai aproape de realitate sentimentele și gândurile lor despre ei înșiși, utilizând scala de la 0
la 5 ( 0 – Puternic împotrivă ; 1 – Împotrivă ; 2 – Puțin împotrivă ; 3 – Puțin de acord; 4 – De
acord ; 5 – Puternic de acord ).
Un exemplu de item este: ,, Sunt dezamă git/ă când oamenii nu mă observă.”
La pretestare, coeficientul A lfa C ronbach ( α) a fost de 0,96 pentru cei 12 itemi.
Coeficientul final A lfa C ronbach pentru baza de date a fost de 0,89 (Output -ul din SPSS se
găsește la Anexe).
16

3.4.2. Lot de subiecți

Lotul de subiecți (N=200 studenți) a fost alcătuit din 167 de femei, reprezentând 83,5% din
totalul de subiec ți și 33 de bărbați , reprezentând 16,5 % din total .
Media de vârstă a participanților a fost 21,8 ani (SD= 6,77) . Vârsta mini mă: 17 ani și vârsta
maximă: 52 de ani.

Doar subiecții care au profil de Facebook au fost eligibili pentru studiu. În medie, 7% dintre
subiec ți au raportat că au folosit Facebook -ul pentru 10 minute în ultima săptămână, 18,5%
pentru 10- 30 minute, 16% pentru 31 -60 minute, 18% pentru 1- 2 ore, 15,5% pentru 2 -3 ore, 25%
pentru mai mult de 3 ore în ultima săptămână. În ceea ce privește numărul de prieteni de pe
Facebook, 2% au raportat că au sub 10 prieteni, 8% între 11- 100 prieteni, 7,5 între 101 -200
prieteni, 10% între 201- 300 prieteni, 9% între 301- 400, 63,5% peste 400 de prieteni.

17

3.4.3. Modul de culegere și înregistrare a datelor

Inițial am realizat o pretest are a instrumentelor de măsurare pentru a asigura atingerea valorii
optime a coeficientului Alfa Cronbach și anume 0,70.
Pentru baza de date finală chestionarele au fost în număr de 4, fiecare măsurând una din
variabilele studiate.
În cadrul studiului au participat 200 de studenți de anul 1 (specializări diverse) din cadrul
Universității ”Ștefan cel Mare” din Suceava. Aceștia au fost invitați să ia parte într- un studiu
anonim ce investi ga ,,Personalitatea și Facebook -ul”. Participanții au citit informațiile despre
cercetare (scopul și durata studiului, confidențialitatea identității și a informațiilor oferite,
descrierea modului în care vor fi implicați , drepturile lor ca participanți și posibilitatea de a se
retrage din studiu oricând) . După ce au citit aceste informații, participanții și-au dat
consimțământul informat și au completat chestionarele în format hârtie creion . Participanților nu
li s-au oferit recompense pentru participarea la studiu.

3.4.4. Modalitatea de prelucrare a datelor

Pentru analiza statistică a datelor am folosit regresia liniară multiplă pentru pentru a studia
efectul celor 3 variabile independente asupr a variabilei dependente.
Am verificat ințial dacă sunt îndeplinite condițiile necesare ( asumpțiile) pentru aplicarea regresiei
multiple liniare prin metoda ierarhică . Am analizat pe rând efectul variabilelor independente:
narcisism grandios, narcisism vulnerabil, satisfacția vieții asupra variabilei dependente:
autodezvăluirea autentică pe Facebook.

18

3.4.5. Rezultate

Am aplicat metoda regresiei liniare multiple ierarhice . Conform cărților de analiză statistică a
mai multor autori, atât străini, Howitt & C ramer, cât și români, Sava & Labăr, c ondițiile necesare
(asumpțiile) pentru aplicarea regresiei liniare multiple sunt:
1. VD să fie cantitativă, iar VI să fie cantitative sau dihotomice; variabilele cantitative
trebuie să fie normal distribuite;
2. Relația dintre fiecare VI și VD să fie liniară ;
3. Erorile (reziduurile) sunt normal distribuite;
4. Evitarea multicoliniarității (să nu existe corelații ridicate între oricare două VI sau o VI să
nu fie o combinație liniară de alte VI) ;
5. Evitarea cazurilor extreme și a cazurilor influente;
6. Homoscedasticitatea: reziduurile vor avea aceiași varianță pentru fiecare nivel al predictorilor .
Verificarea asumpțiilor relevante

 Histograma reziduurilor standardizate (se găsește în Anexe) indică fapt ul că acestea sunt
normal distr ibuite.
 Scatterplot- ul reziduurilor standardizate (se găsește la Anexe) verifică îndeplinirea
condiției de homoscedasticitate (punctele din grafic sunt împrăștiate, nu urmează un
anumit pattern).
 Graficul Normal P -P Plot (se găsește la Anexe) verifică normalitatea distribuției
reziduurilor standardizate prin comparație cu abaterile de la curba normală.

 Inspectând distanța lui Cook am putut confirma că nu există cazuri influente în acest set
de date (valoarea maximă a distanței lui Cook este 0,140 deci mai mică decât 1) iar
valorile Std. Residual și Stud. Residual , cuprinse în intervalul ( -3, +3) ne arată că nu
avem cazuri extreme ( Output -ul din SPSS cu Residual Statistics se găsește la A nexe) .

19

Mediile, deviațiile standard și corelațiile între variabile sunt prezentate în tabelul de mai jos
(Output -urile detaliate din SPSS se găsesc în Anexe). Un nivel ridicat al narcisismului grandios
a prezis semnificativ un nivel ridicat al autodezvăluirii au tentice pe Facebook (confirmând
ipoteza 2). Un nivel ridicat al narcisismului vulnerabil a prezis semnificativ un nivel ridicat de
autodezvăluire autentică pe Facebook (infirmând ipoteza 3). Satisfacția vieții nu a fost un
predictor semnificativ individual (infirmând ipoteza 4). De asemenea, între narcisismul grandios
și satisfacția vieții există o corelație pozitivă semnificativă.
Variabila M SD A NV NG SV
Autodezvăluirea 18,38 5,13 – 0,34** 0,32** -0,01^
N. vulnerabil 20,88 10,83 – 0,25** -0,10^
N. grandios 38,13 7,06 – 0,14*
Satisfacția vieții 25,60 5,95 –

Note: * * semnifică p< 0,001; * semnifică p<0,05; ^semnifică p>0,05.
Modelul 1 conține doar variabilele narcisismul vulnerabil și grandios ca predictori ai
autodezvăluirii autentice pe Facebook. Rezultatele analizei de regresie arată că modelul 1, are o
valoare statistic semnificativă, F(2,197)=21,45, p<0,001. Am adăugat va riabila satisfacția vieții
în Modelul 2 lângă variabilele narcisismul gradios ș i narcisismul vulnerabil în relația cu
autode zvăluirea autentică pe Facebook (Output -ul din SPSS cu ANOVA se găsește la Anexe). În
cadrul modelul de regresie 1 toate variabilele independente au coeficienți de regresie b
semnificativ diferiți de zero. În cazul modelului 2, coeficientul de regresie de regresie b corespunzător variabilei satisfacția vieții nu mai este semnificativ (p=0,708), prin urmare această variabilă nu mai aduce un plus explicativ. În modelul 1, narcisismul vulnerabil are o influență mai mare asupra VD (beta=0,279), comparativ cu na rcisismul grandios (beta=0,255). Totodată,
constatăm că modelul 1 are coeficientul de determinare ajustat cel mai ridicat (0,170), c reșterea
față de modelul 2 ∆R
2 =0,179 fiind semnificativă (p<0,01). Astfel modelul 1 explic ă 17% din
varianța variabilei autodezvăluire autentică. În schimb, dacă mai adaugăm și VI satisfacția vieții (cazul modelului 2), coeficientul de determinare R
2 ajustat scade cu 0,01%, astfel încât în loc să
mărim eficiența explicativă a modelului de regresie, o scădem. Prin urmare, modelul explicativ
cel mai bun este modelul 1 (infirmând ipoteza 1).

20

Detaliile complete ale regresiei multiple sunt prezentate în tabelul de mai jos, incluzând B,
eroarea standard, Beta, teste t, R2 , valori p.

Model B Beta t Sig.
Modelul 1 NV
NG 0,132 0,279 4,183 0,000
0,185 0,255 3,823 0,000
Modelul 2 NV
NG
SV 0,130 0,275 4,076 0,000
0,189 0,259 3,822 0,000
-0,021 -0,025 -0,375 0,708

Model
R
R2
R2
ajustat Change Statistics
R2corectat F
change df1 df2 Sig. F.
Change
1 0.423 0.179 0.170 0.179 21.450 2 197 0.000
2 0.424 0.179 0.167 0.001 0.141 1 196 0.708

21

3.4.6. Discuții

Utilizarea Facebook -ului este determinată de două nevoi sociale de bază: nevoia de a aparține și
nevoia de autoprezentare (Nadkarni & Hofmann, 2012).
Scopul acestei lucrări a fost de a investiga modul în care narcisismul și satisfacția vieții prezic
autodezvăluirea autentică pe F acebook.
Rezultatele au susținut parțial ipotezele de cercetare; un nivel crescut de narcisism grandios a
prezis semnificativ un nivel crescut de autodezvăluire autentică pe Facebook. Narcisiștii
folosesc strategii de reglare a sinelui foarte interesante. Aceștia fac eforturi considerabile să pară
și să se simtă pozitiv, sp eciali, de succes și importanți (Campbell & Foster, 2007).
Cercetări anterioare sugerează că nevoia de amirație mediază relația dintre narcisismul grandios
și dependența de Facebook (Casale & Fioravanti, 2018). Complementar cercetărilor anterioare,
rezultatele acestui studiu susțin premisa conform căreia datorită sentimentelor de importanță de
sine și superioritate, indivizii cu un nivel ridicat al narcisismului grandios se vor simți comfortabil să se autodezvăluie autentic online , deoarece ei cred că sinele lor adevărat va fi
admirat de ceilalți (Grieve, March & Watkinson, 2020).
Contrar ipotezelor, un nivel crescut de narcisism vulnerabil a prezis semnificat iv un nivel crescut
de autodezvăluire autentică. O explicație posibilă este faptul că o amenii au tendința de a dezvălui
mai mult atunci când simt un distres emoțional. Având în vedere că intimitatea și sinceritatea
dezvăluirilor determină în mare parte cantitatea de înțelegere pe care o pot primi din partea
celorlalți, oamenii au tendința de a dezvălui informații profunde și oneste (Stiles, 1987 apud
Zhang, 2017).
Site-urile de comunicare socială online ar putea juca un rol diferit de cel descris în lite ratura de
specialitate referitor la comunitățile online. Interacțiunile virtuale nu elimină neapărat oamenii
din lumea reală ci dimpotrivă, ar putea fi folosite pentru a sprijini relațiile și pentru a menține
oamenii în contact ch iar și atunci când viața îi duc e departe unii de ceilalți (Ellison, Steinfield &
Lampe, 2007).
Indivizii cu scoruri mari la narcisismul grandios sau narcisismul vulnerabil pot dezvolta o
preferință pentru interacțiunile sociale online. Mediul online reprezintă locul ideal de satisfacere
22

a nevoilor lor narcisiste, utilizatorii site -urilor de socializare având posibilitatea de a manipula
informația și de a alege ceea ce vor să dezvăluie și c eea ce vor să rămână ascuns (Casale &
Fioravanti, 2018). Autodezvăluirea este benefică pentru indivizi indiferent dacă natura
informațiilor dezvăluite este pozitivă sau negativă (Gable et. al., 2004).
Există diferențe între narcisismul vulnerabil și cel grandios în ceea ce privește satisfacția vieții.
Scoruri ridicate ale narcisismului vulnerabil au corelat cu scoruri scăzute ale satisfacției vieții.
Indivizii cu scoruri ridicate ale narcisismului grandios corelează cu scoruri ridicate ale satisfacției
vieții. În cadrul unui experiment, în care participanții era u în una din trei condiții (fie credeau că
sunt conectați la un detector de minciuni, fie credeau că răspund la un chestiona r anonim, fie
credeau că altcineva le poate vedea răspunsurile), narcisismul a fost corelat cu starea de bine .
Chiar și așa, doar indivizii cu scoruri mari la narci sismul vulnerabil au recunoscut atunci când se
simt triști. Narcisismul grandios a fost asociat cu tendința indivizilor de a nu conștientiza, a
ignora sau a ascunde atunci când se simt ”rău” excepție făcâ nd cazul în care au fost forțați să se
gândească la asta. Chestionarele au vizat starea de bine, anxietatea și depresia (Brunell, Buelow,
2019).
Satisfacția vieții nu a fost un predictor semnificativ al autodezvăluirii autentice pe Facebook. Un
nivel ridicat al satisfacției vieții fiind corelat nesemnificat iv cu un nivel scăzut de autodezvăluire
autentică.
Cercetări anterioare au concluzionat că î n vreme ce dezvăluirile intime și intenționale reduc
nivelul de stres, autodezvăluirile sincere au efectul opus. I ndivizii cu un nivel crescut al
evenimentelor de viață stresante, care se autodezvăluie autentic pe Facebook au un nive l scăzut al
satisfacției vieții (Zhang, 2017).
Oamenii folosesc rețelele de socializare pentru a- și îndeplini nevoile psihologice de exprimare și
feedback provocate de evenimente emoționale semnificative. Mai mult decât atât, împărtășirea
socială prin intermediul rețelelor online are un im pact asupra stării de bine emoționale a celui
care împărtășește, crescând afectele pozitive când even imentul împărtășit este pozitiv, și
amplificând afectele negative când even imentul împărtășit este negativ (Choi & Toma, 2014).
Autodezvăluirea autentică online este asociată cu un nivel mai ridicat de suport social din
interacțiunile interpersonale (Wang et al., 2018). Interacțiunea pe Facebook nu este în sine o
23

recompensă, feedback -ul obținut de pe urma rețelelor de socializare este ceea ce contează cu
adevă rat (Zhang, 2017).

4. Concluzii finale

Studiul narcisism ului vulnerabil, narcisismului grandios și satisfacției vieții s-a dovedit a
demonstra influența acestora asupra autodevăluirii autentice pe Facebook .
Limite le acestui studiu sunt folosirea chestionarelor ca metodă de culegere a datelor,
predominanța genului feminin printre participanții la studiu , influența vârstei (lotul de subiecți
fiind format din studenți în anul 1 de studiu ). Rezultatele ar trebui interpretate în măsura
posibilelor limite ale reprezentativității eșantionului.
Direcții viitoare de cercetare cuprind investigarea autodezvăluirii autentice pe platforme de
socializare alternative (de exemplu, Instagram).
Acest studiu aduce un plus de dovezi literaturii în creștere ce investighează cele două subtipuri de
narcisism (vulnerabul și grandios). Oferă noi perspective de abordare a autodezvăluirii autentice
online pentru o mai bună înțelegere a personalității, în general, și a trăsăturii narcisism, în
particular.
De asemenea, rezultatele pot avea și implicații clinice. Datorită funcției terapeutice,
autodezvăluirea a fost etichetată ”tratament prin conversație” (Corcoran, 2000 a pud Zhang,
2017).

24

5. Bibliografie generală

Andreassen, C.S., Pallesen , S., Griffi ths, M.D. (2017) The relationship between addictive use of
social media, narcissism, and self -esteem: Findings from a large national survey .
Addi ctive Behaviors 64, p. 287- 293. https://doi.org/10.1016/j.addbeh.2016.03.006
Arpaci, I., Yalçınb, S.B., Baloğluc, M., Kesicib , Ș. (2018) The moderating effect of gender in
the relationship between narcissism and selfie- posting behavior . Personality and
Individual Differences, p. 71- 74. https://doi.org/10.1016/j.paid.2018.06.006
Bareket -Bojmel , L., Moran , S., Shahar , G. (2016) Strategic self -presentation on Facebook:
Personal motives and audience response to online behavior . Comput ers in Human
Behavior 55, p. 788- 795. https://doi.org/10.1016/j.chb.2015.10.033
Bilevicius, E., Neufeld, D.C., Single, A., Foot, M., Ellery, M., Keough, M.T., Johnson, E.A.
(2019) Vulnerable narcissism and addiction: The mediating role of shame. Addidctive
Behaviors 92, p.115- 121. https://doi.org/10.1016/j.addbeh.2018.12.035
Błachnio, A., Przepiorka, A. (2018) Facebook intrusion, fear of missing out, narcissism , and life
satisf action: a cross -sectional study. Psychiatry Research 259, p. 514- 519.
https://doi.org/10.1016/j.psychres.2017.11.012
Błachnio, A., Przepiorka, A., Bałakier, E., Boruch, W. (2016) Who discloses the most on
Facebook? Computers in Human Behavior 55, P. 664- 667.
https://doi.org/10.1016/j.chb.2015.10.007
Błachnio, A. , Przepiorka A., Rudnicka, P. (2016) Narcissism and self -esteem as predictors of
dimensions of Facebook use . Personality and Individual Differences 90, p. 296- 301.
https://doi.org/10.1016/j.paid.2015.11.018
Brunell, A.B., Buelow, M.T. (2019) Using the bogus pipeline to investigate trait narcisissm and
well-being. Personality and Individual Differences, p.109- 509
https://doi.org/10.1016/j.paid.2019.109509
Campbell, W.K, Foster, J.D. (2007) The narcissistic self: Background, an extended agency
model, and ongoing controversies. Psychology Press, p.115- 138.
Campbell, W.K., Rudich, E.A., Sedikides, C. (2002) Narcissism, Self -Esteem, and the Positivity
of Self- Views: Two Portraits of Self Love. Personality and Social Psychology Bulletin
28(3), p. 358- 368 https://doi.org/10.1177/0146167202286007
25

Casale, S., Fioravanti, G. (2018) Why narcissists are at risk for developing Facebook addiction:
The need to be admired and the need to belong. Addictive Behaviors 76, p. 312–318.
https://doi.org/10.1016/j.addbeh.2017.08.038
Casale, S., Rugai, L., Fioravanti, G., Puccetti, C. (2018) Narcissism and authentic sel f: An
unfeasible marriage? Personality and Individu al Differences 135, p. 131- 136.
https://doi.org/10.1016/j.paid.2018.07.008
Choi, M., Toma, C.L. (2014) Social sharing through interpersonal media: Patterns and effects on
emotional well -being. Com puters in Human Behavior 36, p. 530-541.
https://doi.org/10.1016/j.chb.2014.04.026
Dickinson, K.A., Pincus, A.L. (2003) Interpersonal analysis of grandiose and vulnerable
narcissism. Journal of personality disorders 17(3), p. 188- 207.
https://doi.org/10.1521/pedi.17.3.188.22146
Ellison, N.B., Steinfield, C., Lampe, C. (2007) The Benefits of Facebook ”Friends”: Social
Capital and College Students Use of Online Social Network Sites. Journal of Computer –
Mediated Communication 12(4) , p.1143- 1168.
https://doi.org/10.1111/j.1083- 6101.2007.00367.x
Farrell, A.H., Vaillancourt, T. (2019) Developmental pathways of perfectioni sm: Associations
with bullying perpretration, peer victimization, and narcissism. Journal of Applied
Developmental Psychology 65, p. 101- 065.
https://doi.org/10.1016/j.appdev.2019.101065
Gable, S. L., Reis, H. T., Impett, E. A., & Asher, E. R. (2004). What do you do when things go
right? The intrapersonal and interpersonal benefits of sharing positive events. Journal of Personality and Social Psychology, 87(2), p. 228 –245.
https://doi.org/10.1037/0022- 3514.87.2.228

Grieve, R., March, E., Watkinson, J. (2020). Inauthentic self -presentation on facebook as a
function of vulnerable narcissism and lower self esteem. Computers in Human Behavior 102, p. 144- 150. htt ps://doi.org/10.1016/j.chb.2019.08.020

Hart W., Tortoriello, G.K., Richardson, K., Breeden, C.J. (2020). Substantive vs. superficial self –
enhancement: Differentiating narcissism constructs from self -esteem following failure.
Personality and Individu al Diff erences 152, p. 109- 560.
https://doi.org/10.1016/j.paid.2019.109560
26

Howitt, D., Cramer, D. (2010). Introducere în SPSS pentru psihologie. Ed. Polirom, Iași.
Krizan, Z., Herlache, A.D. (2017) Personality and Social Psychology Review 22(1), p. 1- 29.
https://doi.org/10.1177/1088868316685018
Labăr, A.V. (2008), SPSS pentru Științele Educației. Metodologia analizei datelor în cercetarea
pedagogică. Ed. Polirom, Iași.
Leder, J., Foster, J.D., Schutz, A. (2020). Willing to do what others won`t : Narcissism, risk –
taking, and social approval. Personality and Individual Differences 153, p. 109- 762.
https://doi.org/10.1016/j.paid.2019.109672
Malesza, M., Kaczmarek, M. C. (2019) Grandiose narcissism versus vulnerable narcissism and
impulsivity . Personality and Individual Differences 126, p. 61- 65.
https://doi.org/10.1016/j.paid.2018.01.021
March, E., McBean, T. (2018) New evidence shows self -esteem moderates the relationship
between narcissism and selfies. Personality and Individual Differences 130, p. 107- 111.
https://doi.org/10.1016/j.paid.2018.03.053
Miller, J.D., Hoffman, B.J., Gaughan, E.T., Gentile, B., Maples, J., Campbell, W.K. (2011)
Journal of Personality 79(5), p. 1013- 1042.
https://doi.org/10.1111/j.1467- 6494.2010.00711.x
Nadkarni, A., Hofmann, S. G. (2012) Why do people use Facebook? Personality and Individual
Differences 52, p. 243- 249. https://doi.org/10.1016/j.paid.2011.11.007
Nguyen, K.T., Shaw, L. (2020) The aetiology of non- clinical narcissism: Clarifying the role of
adverse childhood e xperiences and parental overvaluation. Personality and Individual
Differences 154, p.109- 615. https://doi.org/10.1016/j.paid.2019.109615
Nosko, A., Wood, E., Molema, S. (2010) All about me: Disclos ure in online social networking
profiles: The case of FACEBOOK. Computers in Human Behavior 26, p. 406- 418.
https://doi.org/10.1016/j.chb.2009.11.012
Parton, D.M., Ent, M.R. (2018) Vulnerable narcissism predicts greater spiteful punishment of a
third -party transgressor. Journal of Research in Personality 76, p. 150- 153.
https://doi.org/10.1016/j.jrp.2018.08.005
Sava, F. (2004) Analiza datelor în cercetarea psihologică. Metode statistice complementare. Ed.
ASCR, Cluj -Napoca.
27

Shane -Simpson, C., Schwartz, A.M., Abi -Habib, R., Tohme, P., Obeid, R. (2020). I love my
selfie! An investigation of overt and covert narcissism to undestand selfie -posting
behaviors within three geographic communities. Computers in Human Behavior 104, p.
106-158. https://doi.org/10.1016/j.chb.2019.106158
Singh, S., Farley, S.D., Donahue, J.J. (2018) Grandiosity on display: Social media behaviors and
dimensions of narcissism. Personality and Individual Differences 134, p. 308- 313.
https://doi.org/10.1016/j.paid.2018.06.039
Schröder -Abé, M., Fatfouta, R. (2019) Shades of narcissistic dishones ty: Grandiose versus
vulnerable narcissism and the role of self -conscious emotions . Journal of Economic
Psychology 71, p. 148- 158. https://doi.org/10.1016/j.joep.2018.06.003
Scott , G.G., Boyle, E.A., Czerniawska, K., Courtney, A. (2017) Posting photos on Facebook:
The impact of Narcissi sm, Social Anxiety, Loneliness, and Shyness . Personality and
Individual Differences 133, p. 67- 72. https://doi.org/10.1016/j.paid.2016.12.039
Wang, G., Zhang, W., Chen, Q., Zeng, R. (2018) How is negative affect associated with life
satisfaction? The moderating role of online self -disclosure in China's context . Personality
and Individual Differences 135, p. 60- 66. https://doi.org/10.1016/j.paid.2018.07.002
Zajenkowski, M., Fronczyk, K. (2020) How do narcissists perceive personality items?
Measurement invariance of a Big Five scale across low and high narcissism groups. Personality and Individual Differences 152, p.109- 595.
https://doi. org/10.1016/j.paid.2019.109595

Zeigler- Hill, V., Clark, C.B., Pickard, J.D. (2008) Narcissistic Subtypes and Contingent Self –
Esteem: Do All Narcissists Base Their Self -Esteem on the Same Domains? Journal of
Personality 76(4), p. 753- 774. https://doi.org/10.1111/j.1467 -6494.2008.00503.x
Zhang, R. (2017) The stress buffering effect of self -disclosure on Facebook: An examination of
stressful life events, social support, and mental health among college students. Computers in Human Behavior 75, p. 527- 537. https://doi.org/10.1016/j.chb.2017.05.043

Zhang, S., Kwok, R.C.W., Lowry, P.B, Liu, Z.,Wu, J. (2019) The influence of role stress on self –
disclosure on social networking sites: A conservation of resources perspective. Information and Management 56, p.103- 147. https://doi.org/10.1016/j.im.2019.02.002

28

6. Anexe

Informații pentru participantul la cercetare

Titlul proiectului : Personalitatea și Facebook -ul

Cercetător principal/coordonator: Conf. Dr. Violeta Enea

Co-cercetător/student : Maria Leonte căs. Cosovanu

Scopul cercetării : Evaluarea personalității prin prisma utilizării rețelei de socializare Facebook.

Descrierea cercetării :

1. Ți se cere să citești această fișă de informații și să semnezi for mularul de consimțământ anexat.
2. Se vor solicita informații demografice de bază și completarea a patru chestionare, cu privire la aspecte ale
personalității și utilizarea Facebook -ului.

Riscuri potențiale:

Nu există nici un efect negativ care ar putea fi produs prin participarea la acest studiu, deși teoretic ar fi posibil să te
simți oarecum inconfortabil dezvăluind aspecte ale personalității într -un chestionar standardizat.

Beneficii potențiale:

Acest studiu nu are beneficii în mod direct. Cu toate ace stea, sperăm că acest studiu îți va oferi mai multe informații
despre personalitatea ta.

Costuri/Compensații:
–

Informații suplimentare:

Dacă aveți întrebări suplimentare despre cercetare, oricând puteți lua legătura cu co-cercetătorul /studentul : Maria
Leonte căs. Cosovanu e-mail: cosovanu.maria.1@gmail.com

Confidențialitate:

Identitatea dumneavoastră (ca participant la cercetare) este anonimă. Informațiile obținute în această cercetare vor fi păstrate confidențiale. La informații vor avea acces doar cercetătorii care au propus cercetarea.

Participare voluntară:

Participarea la acest studiu este voluntară. Dacă decideți să nu participați, acest lucru nu va afecta activitatea
dumneavoastră universitară. Vă va fi oferită orice nouă informație care ar putea să apară în timpul desfășurării
studiului și care ar putea să afecteze decizia de a participa la studiu.

29

Consimțământ informat

Subsemnata/ul………………………………………………………………………………….. ……………………………….consimt să particip
la studiul cu titlul ,,Personalitatea și Facebook -ul”, realizat de Conf. Dr. Violeta Enea. Studiul mi -a fost explicat și
am primit răspunsuri la întrebări în mod satisfăcător. Particip în mod volunta r la această cercetare.
Pot renunța la participare în orice moment și toate informațiile obținute de la mine vor fi distruse.

Următoarele aspecte mi -au fost explicate:
1. Obiectivul cercetării este de a evalua aspecte ale personalității.
2. Mi se va solicita să completez 4 chestionare. Studiul va dura aproximativ 10 de minute.
3. Informațiile colectate în timpul studiului vor fi ținute anonime, așa încât nu voi putea fi identificat individual în rezultatele cercetării.
4. Cercetătorul va răspunde la orice întrebare pe care aș putea să o am despre această cercetare.

SEMNĂTURILE

1) _______________________________________(Participant)________________(Data)
2) ______________________________________(Co -cercetător)_______________(Data)

30

Profilul de Facebook
Sub 10
min 10-30
min 31-60
min 1-2 ore 2-3 ore Peste
3 ore
Câte minute pe zi ați petrecut în medie pe Facebook în ultima
săptămână? 0 1 2 3 4 5
Sub 10 11 – 100 101 –
200 201 –
300 301 –
400 Peste
400
Câți prieteni aveți pe Facebook? 0 1 2 3 4 5

Citiți cele 5 afirmații de mai jos și
utilizând scala de la 1 la 7, vă rog
să indicați în ce măsură sunteți de
acord cu fiecare afirmație.
Vă rugăm să fiți onest/ă în răspunsurile dumneavoastră și să nu
omiteți nici un item . Puternic
împotrivă Împotrivă Puțin
împotrivă Nici de
acord nici
împotrivă Puțin de
acord
De acord Puternic
de acord
1.În general viața mea este aproape
de idealul meu. 1 2 3 4 5 6 7
2.Condițiile vieții mele sunt
excelente. 1 2 3 4 5 6 7
3.Sunt satisfăcut(ă) de viața mea. 1 2 3 4 5 6 7
4.Până acum am obținut lucrurile
importante pe care mi le -am dorit în
viața mea. 1 2 3 4 5 6 7
5.Dacă mi -aș putea trăi din nou
viața, nu aș schimba aproape nimic. 1 2 3 4 5 6 7

DA NU
Aveți un profil de Facebook?
Citiți cele 12 afirmații de mai jos și utilizând scala de
la 0 la 5, vă rog să indicați în ce măsură afirmațiile
descriu cel mai aproape de realitate sentimentele ș i
gândurile dumneavoastră despre sine însuși/însăși .
Vă rugăm să fiți onest/ă în răspunsurile
dumneavoastră și să nu omiteți nici un item. Puternic
împotrivă Împotrivă Puțin
împotrivă Puțin de
acord De acord Puternic
de
acord
1.Îmi este greu să mă simt bine despre mine decât
dacă știu că ceilalți mă plac. 0 1 2 3 4 5
2.Îmi este greu să mă simt bine despre mine decât
dacă știu că ceilalți mă admiră. 0 1 2 3 4 5
3.Când alții nu mă observă, încep să simt că nu
valorez nimic. 0 1 2 3 4 5
4.Când oamenii nu mă observă, încep să mă simt
prost despre mine însumi/însămi. 0 1 2 3 4 5
5.Sunt dezamăgit/ă când oamenii nu mă observă. 0 1 2 3 4 5
6.Am nevoie ca ceilalți să mă recunoască. 0 1 2 3 4 5
7.Când ceilalți nu îmi răspund în modul în care mi -aș
dori, îmi este greu să mă simt ok cu mine
însumi/însămi. 0 1 2 3 4 5
8.Sunt preocupat/ă cu gânduri și îngrijorări că
majoritatea oamenilor nu sunt interesați de mine. 0 1 2 3 4 5
9.Am nevoie uneori ca oamenii importanți din viața
mea să mă reasigure de valoarea mea ca persoană. 0 1 2 3 4 5
10.Uneori invidiez realizările altora. 0 1 2 3 4 5
11.Îmi este greu să mă simt bine despre mine când
sunt singur/ă. 0 1 2 3 4 5
12.Stima mea de sine fluctuează mult.
0 1 2 3 4 5
31

Citiți cele 16 afirmații de mai jos și utilizând scala de la 1 la 4, vă rog să
indicați în ce măsură afirmațiile descriu cel mai aproape de realitate
sentimentele și gândurile dumneavoastră despre sine însuși/însăși.
Vă rugăm să fiți onest/ă în răspunsurile dumneavoastră și să nu omiteți nici
un item. Puternic
împotrivă Împotrivă De acord Puternic
de acord

1.Îmi place foarte mult să fiu în centrul atenției. 1 2 3 4
2.Consider că sunt o persoană deosebită. 1 2 3 4
3.Tuturor le place să audă poveștile mele. 1 2 3 4
4.Insist să primesc respectul pe care îl merit. 1 2 3 4
5.Îmi place să am autoritate asupra oamenilor. 1 2 3 4
6.O să fiu o persoană grozavă. 1 2 3 4
7.Pot convinge pe oricine de orice îmi doresc. 1 2 3 4
8.Am așteptări mari de la ceilalți oameni. 1 2 3 4
9.Îmi place să fiu în centrul atenției. 1 2 3 4
10.Sunt o persoană extraordinară. 1 2 3 4
11.Întotdeauna știu sigur ceea ce fac. 1 2 3 4
12.Îmi este ușor să manipulez oamenii. 1 2 3 4
13.Oamenii întotdeauna par să îmi recunoască autoritatea. 1 2 3 4
14.Știu că sunt bun/ă deoarece toți îmi spun asta. 1 2 3 4
15.Sunt apt/ă să mă dau mare dacă am șansa. 1 2 3 4
16.Sunt mai capabil/ă decât alți oameni. 1 2 3 4

Citiți cele 8 afirmații de mai jos și utilizând scala de la 1 la 5, vă
rog să indicați în ce măsură sunteți de acord cu fiecare afirmație.
Vă rugăm să fiți onest/ă în răspunsurile dumneavoastră și să nu
omiteți nici un item. Puternic
împotrivă Împotrivă Nici
împotrivă
nici de
acord De acord Puternic
de acord
1.Conversația mea durează o perioadă lungă de timp când discut
despre mine pe facebook. 1 2 3 4 5
2.Vorbesc des despre mine pe facebook. 1 2 3 4 5
3.Dezvălui des fără ezitare lucruri intime, personale despre mine
pe facebook. 1 2 3 4 5
4.Dezvălui intim cine sunt cu adevărat, deschis și complet pe
facebook. 1 2 3 4 5
5.Autodezvăluirile mele pe facebook sunt reflecții acurate despre
cine sunt cu adevărat. 1 2 3 4 5
6.Sunt întotdeauna sincer/ă în autodezvăluirile mele pe facebook. 1 2 3 4 5
7.Când îmi dezvălui sentimentele despre mine însumi/însămi pe
facebook o fac în mod intenționat. 1 2 3 4 5
8.Când mă autodezvălui pe facebook, sunt întotdeauna conștient/ă
de ceea ce expun. 1 2 3 4 5

Întrebări demografice:

Vârsta
Genul
32

Output -uri din SPSS privind coeficienții Alfa Cronbach finali ai bazei de date

Scala Autodezvăluirii Generale (Wheeless & Grotz, 1976)

Satisfacția vieții (Pavot & Diener, 1993)
Reliability Statistics
Cronbach's
Alpha N of Items
.865 5

NPI-16 (Ames, Rose & Anderson, 2006)
Reliability Statistics
Cronbach's
Alpha N of Items
.854 16

Scalei Narcisismului Patologic (Pincus et al., 2009)
Reliability Statistics
Cronbach's
Alpha N of Items
.894 12

Reliability Statistics
Cronbach's
Alpha N of Items
.720 8
33

Histograma reziduurilor standardizate

Scatterplot -ul reziduurilor standardizate

34

Normal P -Plot a reziduurilor standardizate

Output -uri detaliate din SPSS: Residual Statistics
(Cook` s Distance, Std. Residual, Stud. Residual)

Residuals Statisticsa
Minimum Maximum Mean Std. Deviation N
Predicted Value 11.8657 25.6707 18.3800 2.17335 200
Std. Predicted Value -2.997 3.355 .000 1.000 200
Standard Error of Predicted
Value .354 1.336 .627 .215 200
Adjusted Predicted Value 12.1086 24.7466 18.3754 2.15592 200
Residual -10.79358 12.63008 .00000 4.64799 200
Std. Residual -2.305 2.697 .000 .992 200
Stud. Residual -2.360 2.729 .000 1.005 200
Deleted Residual -11.32094 13.25342 .00456 4.76893 200
Stud. Deleted Residual -2.388 2.776 .000 1.010 200
Mahal. Distance .142 15.207 2.985 2.955 200
Cook's Distance .000 .140 .007 .015 200
Centered Leverage Value .001 .076 .015 .015 200
a. Dependent Variable: sctotA

35

Output detaliat din SPSS privind indicatorii descriptivi

Descriptive Statistics
Mean Std. Deviation N
sctotA 2.2975 .64138 200
sctotNV 1.7400 .90298 200
sctotNG 2.3834 .44126 200
sctotSV 5.1200 1.19126 200

Output detaliat din SPSS privind matricea de corelații pentru variabilele conținute în
modelele de regresie

Correlations
sctotA sctotNV sctotNG sctotSV
Pearson Correlation sctotA 1.000 .343 .325 -.017
sctotNV .343 1.000 .252 -.103
sctotNG .325 .252 1.000 .141
sctotSV -.017 -.103 .141 1.000
Sig. (1 -tailed) sctotA . .000 .000 .407
sctotNV .000 . .000 .073
sctotNG .000 .000 . .024
sctotSV .407 .073 .024 .
N sctotA 200 200 200 200
sctotNV 200 200 200 200
sctotNG 200 200 200 200
sctotSV 200 200 200 200

36

Output -ul detaliat din SPPS cu modelele de regresie

Model Summaryc
Model R R
Square Adjusted R
Square Std. Error of the
Estimate Change Statistics
R Square
Change F
Change df1 df2 Sig. F
Change
1 .423a .179 .170 4.67320 .179 21.450 2 197 .000
2 .424b .179 .167 4.68342 .001 .141 1 196 .708
a. Predictors: (Constant), sctotNG, sctotNV
b. Predictors: (Constant), sctotNG, sctotNV, sctotSV
c. Dependent Variable: sctotA

Output -ul detaliat din SPSS cu ANOVA

ANOVAa
Model Sum of Squares df Mean Square F Sig.
1 Regression 936.879 2 468.440 21.450 .000b
Residual 4302.241 197 21.839
Total 5239.120 199
2 Regression 939.968 3 313.323 14.285 .000c
Residual 4299.152 196 21.934
Total 5239.120 199
a. Dependent Variable: sctotA
b. Predictors: (Constant), sctotNG, sctotNV
c. Predictors: (Constant), sctotNG, sctotNV, sctotSV

37

Output -ul detaliat din SPSS cu Coefficients

Coefficientsa
Model Unstandardized
Coefficients Standardized
Coefficients t Sig. Correlations Collinearity
Statistics
B Std. Error Beta Zero-
order Partial Part Tolerance VIF
1 (Constant) 8.552 1.830 4.674 .000
sctotNV .132 .032 .279 4.183 .000 .343 .286 .270 .936 1.068
sctotNG .185 .048 .255 3.823 .000 .325 .263 .247 .936 1.068
2 (Constant) 9.013 2.207 4.084 .000
sctotNV .130 .032 .275 4.076 .000 .343 .280 .264 .917 1.091
sctotNG .189 .049 .259 3.822 .000 .325 .263 .247 .908 1.101
sctotSV -.021 .057 -.025 -.375 .708 -.017 -.027 –
.024 .960 1.042
a. Dependent Variable: sctotA

38