SPECIALIZAREA PLANIFICARE TERITORIALĂ LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator științific: Lect. univ. dr. ACHIM Florin Asolvent: ILIE V. FL. Laurențiu -… [306780]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA PLANIFICARE TERITORIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Lect. univ. dr. ACHIM Florin

Asolvent:

ILIE V. FL. Laurențiu – Nicolae

București, 2019

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Domeniul: Geografie

Specializarea: Planificare Teritorială

Program de studii: Licență IF

ORGANIZAREA SPAȚIULUI GEOGRAFIC ÎN ORAȘUL RÂMNICU SĂRAT

Coordonator științific:

Lect. univ. dr. ACHIM Florin

Absolvent: [anonimizat], 2019

INTRODUCERE

,,Prima mențiune documentară despre Râmnicu Sărat este din 1439, septembrie 9, [anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]”, în acest fel răspundea istoricul Constantin C. [anonimizat] ,,Magazin istoric”, ediția iulie 1973. Din 1439 [anonimizat] a [anonimizat], etape ce au influențat extrem de mult modul în care este organizat și fucționează în perioada actuală.

[anonimizat], [anonimizat], fară de care o analiză a spațiului geografic nu ar fi posibilă.

Obiectivul principal al lucrării este reprezentat de identificarea acelor caracteristici ale spațiului geografic care sunt favorabile evoluției viitoare a [anonimizat]. Această temă a [anonimizat] a spațiului geografic ([anonimizat] – geografice sau turistice), [anonimizat] m-am maturizat.

Lucrarea de licență a [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat], să trezesc și un sentiment de cunoaștere asupra modului în care este organizat și funcționează municipiului Râmnicu Sărat.

Înainte de a [anonimizat] a lucrării, doresc să adresez câteva mulțumiri unor persoane fără de care realizarea acestei lucrări ar fi fost mult mai dificilă: [anonimizat]; coordonatorului lector universitar doctor Achim Florin ([anonimizat], [anonimizat] – Geomatică) pentru indicațiile oferite dar și pentru înțelegerea și răbdarea de care a dat dovadă; membrilor consiliului local al primăriei municipiului Râmnicu Sărat, pentru indicațiile și datele oferite; și domnului profesor Nedelcu Ovidiu (profesor la Liceul teoretic ,,Ștefan cel Mare” Râmnicu Sărat), pentru menținerea pasiunii deja formate pentru disciplina Geografie.

PARTEA I – DATE GENERALE

Spațiul respectiv spațiul geografic au constituit încă din cele mai vechi timpuri elemente de analiză și dezbatere pentru numeroși geografi. Fr. Ratzel a fost primul dintre acești geografi care a definit conceptul de spațiu. În viziunea lui, spațiul (Raum) reprezenta ,,o simplă întindere, o entitate metafizică”.

Conform DEX, spațiul este o ,,formă obiectivă și universală a existenței materiei, inseparabilă de materie, care are aspectul unui întreg neîntrerupt cu trei dimensiuni și exprimă ordinea coexistenței obiectelor lumii reale, poziția, distanța, mărimea, forma, întinderea lor.”

În Geografie, spațiul geografic are un rol foarte important, un rol central, fiind alcătuit din mai multe spații secundare, sau subspații, cum mai sunt denumite. Dintre acestea, cele mai importante sunt subspațiile de ordin fizico – geografic, cum ar fi cel geomorfologic, pedologic, climatologic, și biogeografic; dar se mai remarcă și subspații de ordin socio-economic. Spațiul geografic poate fi natural sau antropic, având numeroase proprietăți grupate în două categorii, respectiv ,,proprietăți metrice și proprietăți topologice” (Ianoș I., 1987, pag. 10).

Acțiunea de organizare a spațiului geografic este rezultatul interacțiunilor ce se stabilesc între componentele naturale și componentele de natură antropică dintr-un spațiu geografic. În acest fel, se remarcă o organizare naturală a spațiului atunci când acțiunea omului este limitată sau chiar inexistentă, și o organizare antropică atunci când cea care predomină este acțiunea omului asupra componentelor spațiului geografic. Organizarea antropică este necesară deoarece asigură o dezvoltare cât mai echilibrată a comunităților umane.

Capitolul 1. Metodologia realizării lucrării de licență

Din punct de vedere metodologic, această lucrare a fost realizată în mai multe etape, după cum urmează:

Etapa de documentare – care a presupus căutarea lucrărilor care tratează un subiect asemănător, precum și a lucrărilor despre municipiul Râmnicu Sărat. În această etapă s-au realizat numeroase vizite atât la Biblioteca Facultății de Geografie, cât și la Biblioteca Municipală din Râmnicu Sărat; și au fost consultate numeroase site-uri web oficiale și baze de date precum cel al primăriei Râmnicu Sărat, sau site-ul Institutului Național de Statistică.

Etapa de teren – este o etapă foarte importantă în realizarea acestei lucrări, și a constat în deplasări succesive, aproape săptămânale sau la câteva săptămâni, în intervale orare diferite, în funcție de perioada de timp, în diferite zone ale municipiului. În această etapă au fost colectate date prin metoda observației participative, au fost realizate fotografii, schițe și au fost notate amănunte interesante. Tot în această etapă se încadrează și deplasarea la Primăria Municipiului și colectarea datelor, dar și deplasarea la Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

Etapa de redactare – a constat în principal în realizarea hărților cu ajutorul programului ArcMap 10.4.1, realizarea graficelor (atât în programul Excel cât și în programul Google Drive), decuparea fotografiilor și editarea lor unde a fost cazul, în programul Photoscape, inserarea fotografiilor, realizarea tabelelor, și elaborarea textului. Alte programe folosite au fost: Global Mapper 17, Google Earth, QGIS Desktop 2.18.3.

Pentru a întelege și observa mai bine datele folosite pentru realizarea lucrării de licență și sursa lor, a fost realizat tabelul următor:

Capitolul 2. Poziția geografică și administrativ – teritorială, limitele și vecinii orașului

2.1. Poziția geografică

Municipiul Râmnicu Sărat este situat în partea de sud-est a României, în cadrul județului Buzău, fiind poziționat în partea estică a acestuia, între următoarele coordonate: 45° 23′ latitudine nordică și 27° 03′ longitudine estică.

În plan fizico-geografic, municipiul se situează în zona de câmpie, mai exact, în Câmpia Râmnicului, care este o importantă subunitate a Câmpiei Române (Fig. 1). Orașul este situat la o altitudine medie de aproximativ 118 – 120 de metri deasupra nivelului mării, aflându-se predominant, dar nu în întregime, pe partea stângă a cursului inferior al râului Râmnicu Sărat, pe mai multe nivele de terasă ale acestui curs de apă.

Din punct de vedere al accesibilității, care este un element esențial în dezvoltarea oricărui sistem urban, Râmnicu Sărat este traversat de către un drum de importanță națională, și anume, DN22, care constituie un traseu de legătură cu orașul Brăila; și de un drum european: E 85 sau DN2 cum mai este denumit, ce leagă orașul de Buzău și București, către sud, și de orașe din Moldova către nord. Accesibilitatea feroviară reiese din faptul că orașul este situat pe magistrala feroviară 500, mai exact pe cale ferată Buzău – Mărășești care face legătură între Moldova și Muntenia. ,,Linia ferată Buzău – Mărășești a fost construită în anul 1881, fiind prima cale ferată din fostul județ Râmnicu Sărat’’ (1933 Almanahul Râmnicului Sărat, pag. 89).

2.2. Poziția administrativ – teritorială, limitele și vecinii orașului

Din punct de vedere administrativ, municipiul Râmnicu Sărat este singurul cu acest rang din județul Buzău, înafară de Buzău, care are rangul de municipiu reședință de județ. (Fig. 2) Este un municipiu de mărime medie ce și-a ,,câștigat” acest titlu în anul 1994, prin aprobarea legii nr. 104/1994.

Județul Buzău mai este compus și din alte 3 orașe mai mici, respectiv: Pogoanele, situat în partea de sud a județului, Nehoiu și Pătârlagele, ambele situate în partea de nord-vest. Cele 3 orașe au o populație de sub 20.000 de locuitori, fiind declarate datorită resurselor de lemn care au dus la dezvoltarea industriei prelucrătoare (Nehoiu), ori datorită trecutului lor ce a constat în activități comerciale sau agricole (Pogoanele și Pătârlagele).

Municipiul Râmnicu Sărat se învecinează cu cinci comune, și anume: în partea de nord – comuna Slobozia Bradului; în partea de est – comuna Râmnicelu; în partea de sud – comuna Valea Râmnicului și în partea de vest – comunele Topliceni și Podgoria. Orașul stabilește legături strânse din punct de vedere economic și al transporturilor cu aceste comune, prin dezvoltarea unui sistem de transport intercomunitar, care va fi analizat într-un capitol viitor.

Teritoriul administrativ al municipiului Râmnicu Sărat se învecinează cu două unități administrativ teritoriale din județul Vrancea, respecitv Sihlea și Obrejița, în partea de nord și nord-est, și patru unități administrativ teritoriale din județul Buzău. Acestea sunt: în partea de est – Râmnicelu, în partea de sud – Valea Râmnicului, în sud-vest – Topliceni și în vest Podgoria.

Capitolul 3. Istoricul cercetării științifice

Municipiul Râmnicu Sărat nu a stârnit dorința cercetătorilor de a realiza numeroase studii geografice amănunțite. Cele mai multe lucrări de aici se axează pe acea perioadă în care Râmnicu Sărat era județ, abordând în special teme istorice.

În secolul XIX, se remarcă în special lucrarea ,,Dicționarul geografic al județului Râmnicu Sărat”, apărută în anul 1896, fiind realizată de Gr. Dănescu.

În secolul XX, numărul de lucrări crește, abordând și o gamă mai variată de subiecte: geografice, istorice, turistice etc. Înainte de perioada comunistă, se remarcă următoarele lucrări:

,,Foaia Râmnicului’’ din anul 1921 dar și ,,Almanahul Râmnicului Sărat” din anul 1933. Prima dintre acestea prezenta în special date statistice cu privire la fostul județ Râmnicu Sărat, iar cea de-a doua lucrare sintetiza informații și relatări despre fostul județ, dar și date statistice. După instaurarea regimului comunist, orașul a fost menționat în diverse monografii județene, remarcându-se în acest caz colecția ,,Județele Patriei”.

La sfârșitul secolului XX, mai exact în anul 1994, apare o nouă lucrare cu conotație istorică, respectiv ,,O istorie a Râmnicului Sărat”, lucrare ce a fost scrisă de G.R. Stănescu.

Perioada anilor 2000 este caracterizată de apariția unor lucrări tot cu tentă istorică, dintre care se remarcă lucrarea ,,Slam Râmnic- repere culturale și istorice” scrisă de D. Ivan; dar și de apariția unui ghid turistic, în anul 2002.

Pe lângă cele menționate, din punct de vedere geografic, municipiul Râmnicu Sărat a fost analizat în câteva lucrări de licență dar și într-o lucrare de doctorat apărută în anul 2012.

PARTEA A II A CARACTERISTICI FIZICO – GEOGRAFICE GENERALE

Capitolul 4. Elemente de geologie

Substratul geologic al municipiului Râmnicu Sărat este format din roci sedimentare. Se remarcă prezența pietrișurilor de Cândești, de vârstă cuaternară, transportate din unitățile carpatice și subcarpatice de către diferite râuri, ca urmare a eroziunii intense. Aceste pietrișuri sunt valorificate din punct de vedere economic, fiind utilizate ca materie primă în producerea materialelor de construcții precum ciment, beton, ș.a. Stratul format din aceste pietrișuri atinge grosimi de aproximativ 100 de metri, în anumite areale din vecinătatea orașului. Se remarcă și prezența nisipurilor și argilelor, în special în cadrul luncii râului. Substratul geologic al orașului este caracterizat de o stabilitate ridicată, datorită faptului că se află într-o zonă de câmpie, zonă ce are o structură monoclinală, înclinând din direcția nord-vest, dinspre dealurile subcarpatice, spre direcția sud-est, către Câmpia Siretului Inferior.

O altă rocă cu o mare extensiune este loess-ul. ,,Loess-ul este localizat pe malul stâng al văii Râului Râmnicu Sărat. Pe teren, tranziția de la stratul de loess la sol în ceea ce privește schimbarea culorii, este graduală, fiind răspândită de la 110 cm până la 130 cm adâncime’’ (Constantin, D., Vereș, D., Panaitou, C., și colab., 2019, pag. 72)

Litologic, orașul Râmnicu Sărat este poziționat pe trei nivele de terasă ale râului cu același nume, după cum urmează: cel dintâi nivel domină partea de nord-est a orașului, cu altitudinile cele mai ridicate, de 130 – 140 m; cel de-al doilea nivel se regăsește la altitudini de 120 – 130 de metri, și domină centrul orașului; iar ultimul nivel se regăsește în partea de vest, nord-vest a orașului, având altitudinile cele mai scăzute.

O altă particularitate geologică ce ar trebui menționată când ne referim la substratul orașului, este aceea a încadrării lui în cea mai importantă și activă zonă seismică din România, ce poartă numele de ,,zona seismică Vrancea”. Din această cauză, în oraș se resimt cea mai mare parte din cutremurele produse în această zonă seismică (în special în județele Vrancea și Buzău) însă numai de la 3 sau peste 3 grade pe scara Richter. Prezența acestei zone seismice constituie un element de restrictivitate, în eventuala producere a unui cutremur de o magnitudine însemnată (peste 6 grade pe scara Richter), ce poate provoca daune materiale și pierderi de vieți omenești.

Capitolul 5. Caracteristici generale ale reliefului

Relieful orașului Râmnicu Sărat, dar și al teritoriului administriativ al acestuia se suprapune în totalitate reliefului de câmpie, mai exact, Câmpia Înaltă a Râmnicului, care a fost separată și delimitată de către George Vâlsan în anul 1916. Este o câmpie piemontană, ce are drept caracteristică principală împărțirea acesteia în câmpuri de formă triunghiulară.

Această câmpie a fost împărțită în două de numeroși geografi, printre care îi amintim pe: Sficlea și Barbu – 1957; dar și Posea și Badea, în perioada 1980 – 1985. Cele două părți sunt: Glacisul Râmnicului, care este o câmpie înaltă, cu altitudini mai ridicate și Câmpia Piemontană a Râmnicului, care este o câmpie ce prezintă altitudini mai scăzute (Fig. 3).

Geneza acestei câmpii este reprezentată de îmbinarea și suprapunerea unor conuri aluviale, formate de râurile provenite din Carpați și Subcarpați, conuri ce au fost depuse la partea inferioară a Subcarpaților. (Ielenicz, M., Pătru, I., 2005, pag. 110). Din punct de vedere al altitudinilor, se remarcă mai multe diferențe între cele două părți ale Câmpiei Înalte a Râmnicului, ce pot fi cu ușurință observate și din analiza hărții hipsometrice.

În Câmpia Râmnicului predomină treapta hipsometrică între 80 și 100 de metri. În partea nord-estică extremă, se întâlnesc și altitudini mai coborâte, sub 80 de metri, altitudini ce pot fi regăsite și în cadrul văii cursurilor de apă principale, reprezentative pentru teritoriul unității administrativ teritoriale, respectiv Pârâul Cireș și Pârâul Coțatcu.

Glacisul Râmnicului domină din punct de vedere al suprafeței cea mai mare parte din teritoriul unității administriativ teritoriale, dar și intravilanul orașului. Altitudinile cresc față de Câmpia Râmnicului, treptele hipsometrice care predomină fiind cele 100 – 120 de metri, și 140 – 160 de metri. În partea de nord, nord-vest a intravilanului altitudinile sunt ceva mai ridicate, remarcându-se pe hartă cota altimetrică cu valoarea de 145 de metri, această valoarea fiind întâlnită în cartierul Zidari.

Altitudinile încep să scadă pe măsură ce zona de glacis întâlnește valea râului Râmnicu Sărat, urmând ca mai apoi să crească iarăși pe malul drept al acestui râu, unde încep să își manifeste influența o serie de dealuri (Fig. 4).

Relieful, prin altitudinile și pantele scăzute reprezintă un element de favorabilitate în dezvoltarea și extinderea orașului Râmnicu Sărat, partea estică a acestuia fiind cea mai potrivită pentru extinderea suprafeței de intravilan. În partea vestică, extinderea este limitată de prezența râului Râmnicu Sărat, iar construirea în albia acestui curs de apă este strict interzisă de către legislația în vigoare.

Particularitățile reliefului pot fi observate și prin realizarea de profile topografice. Profilul de mai jos (Fig. 5) a fost realizat la nivelul teritoriului ce aparține unității administrative, pe direcția generală sud-vest, nord-est, și conține anumite elemente de referință fără de care nu ne putem raporta la relief (principalele văi ale râurilor și altitudinile cele mai ridicate).

Presiunea antropică constituie un factor important care poate să modifice caracteristicile reliefului prin antropizări, în această zonă, cele mai reprezentative fiind modificările legate de nivelarea anumitor suprafețe în vederea construirii de noi cartiere sau spații comerciale/economice.

Capitolul 6. Hidrografia

Apele, în special cele curgătoare, au constituit încă din cele mai vechi timpuri, elemente de favorabilitate pentru localizarea și dezvoltarea așezărilor, de la cele mai mici, până la marile centre urbane. Acestea erau folosite în special pentru consumul propriu, în activitățile economice, în agricultură, cât și în transporturi. sau construirea de căi de comunicație, în special pe văile râurilor. Un exemplu concret, este cel al văii râului Râmnicu Sărat, care facilita deplasarea negustorilor din partea de munte, spre vechiul tărg Râmnicu Sărat, în defavoarea altor orașe cu acest profil de la acea vreme.

6.1. Apele subterane

Municipiul Râmnicu Sărat se alimentează din stratele acvifere, ale căror ape au un grad de mineralizare redus, din cauza prezenței pietrișurilor de Cândești. Zona cu cele mai importante cantități de ape subterane este localizată în partea de nord a orașului, și aparține din punct de vedere administrativ comunei Podgoria. Această zonă poartă numele de Voetin – Coțatcu, aici regăsindu-se un număr de 18 puțuri, cu o adâncime medie de aproximativ 90 de metri, dintre care doar 13 puțuri sunt funcționale. Este principala sursă de alimentare cu apă a municipiului Râmnicu Sărat. A două sursă după importanță este localizată în comuna Valea Râmnicului, satul Oreavu, fiind alcătuită din 2 puțuri funcționale.

În ceea ce privește pânza freatică, aceasta este prezentă la ,,adâncimi cuprinse între 10 și 60 metri în câmpia de glacis și la adâncimi de 2 – 10 metri în câmpia joasă’’ (Posea, Gr., Bogdan, O., și colab., 2005, pag. 454).

6.2. Apele de suprafață

Municipiul Râmnicu Sărat s-a dezvoltat pe cursul inferior al râului Râmnicu Sărat (Fig. 6), sau râul Râmnic, cum mai este menționat în alte lucrări geografice. Acest râu curge pe o lungime de 139,5 km2, ceea ce îl face al doilea râu din punct de vedere al lungimii, din județ, după râul Buzău. Izvorăște din Munții Vrancei, mai exact, Muntele Furu, de la o ,,altitudine de 1310 metri’’ (Deșliu, A., 2002, pag. 26), traversează zona Subcarpaților, dar și cele două subunități ale Câmpiei Înalte a Râmnicului, urmând ca acest râu să se verse în râul Siret, pe teritoriul administrativ al comunei Nănești, județul Vrancea. Este un afluent de dreapta dar și un afluent de ordin 2 după sistemul de clasificare Gravelius, al râului Siret. Râul Râmnicu Sărat are un bazin hidrografic ce ocupă o suprafață destul de însemnată, de aproximativ 940 de km2, și un debit mediu de aproximativ 2.6 m3 / s la vărsare.

În perimetrul analizat, Râul Râmnicu Sărat are o importanță destul de ridicată, în special prin prisma materiilor prime care se exploatează din albia lui. Se remarcă în acest caz, prezența unei zone situate în partea de vest a orașului, în albia râului, zonă ocupată de mai multe balastiere. Acestea au rolul de a produce materie primă necesară în special industriei materialelor de construcții.

În arealul municipiului, acest râu este traversat de un pod, situat chiar pe șoseaua europeană (E85), având un rol foarte important, deoarece este un punct de legătură între provinciile Munteania și Moldova. Din acest motiv, pentru a proteja podul de acțiunea de eroziune a apelor, pe cursul râului au fost amenajate mai multe praguri de fund, în aval de acest pod. Importanța podului poate fi observată și pe plan local, nu doar regional, deoarece conectează cartierul Barasca, aflat în partea de vest a orașului, de restul cartierelor. Podul prezintă și un punct slab, zonele de tranzit destinate pietonilor fiind foarte înguste și foarte slab amenajate, acest lucru creând dificultăți de deplasare. În partea de sud-vest a orașului, la periferie, râul Râmnicu Sărat mai este traversat de o punte, care face legătura între oraș și comuna Valea Râmnicului. Această punte este preferată de cei care locuiesc în comuna respectivă, deoarece scurtează destul de mult durata de deplasare către comuna menționată. Punctul slab al acestei punți este faptul că este consolidată superficial, existând momente în trecut, când, pe fondul unui debit crescut al râului, această punte a fost afectată.

Cei mai importanți afluenți ai râului Râmnicu Sărat, de la izvor și până la vărsarea în râul Siret sunt: Râmnicelul, Sărățelul, Săritoarea, Moldoveanul, Râul Cătăuți, Motnăul, Greabăn, Coțatcu, Slimnic și Pârâul Cireș. Dintre aceștia, în cadrul teritoriului administrativ se regăsesc doar următorii afluenți: Pârâul Coțatcu, ce are o lungime de 37 km, Pârâul Cireș, ce are un curs temporar, și o lungime de circa 12 km și Pârâul Greabăn, care este situat în partea de vest a orașului, având un curs temporar, în cadrul lunilor ploioase, pe suprafața văii pârâului fiind întâlnite numeroase ochiuri de apă.

În apropierea imediată a municipiului Râmnicu Sărat nu sunt prezente lacuri, dar la distanțe de peste 20 de km, se întâlnesc trei lacuri, care au o importanță ridicată pe plan local. Acestea sunt: Lacul Amara (important în special din punct de vedere faunistic prin diversitatea speciilor de păsări), situat la o distanță de 25 de km în partea de sud-est a orașului, Lacul Balta Albă (care are o funcție balneară, apele lui fiind utilizate pentru tratarea afecțiunilor reumatodermatologice), tot în partea de sud-est a orașului, însă la o distanță de 21 de km și Lacul Jirlău (un liman fluviatil amenajat în scopuri piscicole, care în ultimul timp este caracterizat de o intensă eutrofizare), situat la o distanță de 25 km în sudul orașului.

Capitolul 7. Clima

Clima, prin particulățile și elementele componente (temperaturi, precipitații, vânturi, ș.a.) poate constitui un element de favorabilitate sau de restrictivitate în organizarea unui spațiu geografic. În planificarea și organizarea unui spațiu urban trebuie să se țină cont de elementele climei. De exemplu; în planificarea zonelor industriale dar și a gropii de gunoi a orașului, trebuie să se țină cont de direcția dominantă a vânturilor și de viteza acestora; iar în practicarea culturilor agricole în arealele din proximitatea orașului trebuie să se țină cont de cantitatea anuală de precipitații, dar și de temperaturile medii lunare.

Pentru a analiza cât mai corect elemetele climatice, s-au folosit datele furnizate de ANM (Administrația Națională de Meteorologie) pentru stația Râmnicu Sărat, în intervalul 1961 – 2013.

7.1. Temperatura aerului

Municipiul Râmnicu Sărat este caracterizat de un climat temperat-continental. Temperatura medie multianuală în intervalul 1961 – 2013 este de 10,4° C. Acest lucru poate fi explicat și prin faptul că partea vestică a teritoriului administrativ al municipiului este tranzitată de izoterma de 10° C (Fig. 7).

Cea mai călduroasă lună este luna iulie, temperatura medie a acestei luni având o valoare de 21,7° C (Fig. 8). În această lună se înregistrează destul de des perioade caniculare, când pe fondul circulațiilor estice sau sudice-tropicale, temperatura poate să depășească valori de peste 35° C. În lunile iulie-august, se înregistrează cel mai mare număr de zile tropicale (temperatura maximă zilnică este mai mare sau egală de 30° C) și nopți tropicale (temperatura minimă este mai mare sau egală de 20° C)’’ (Ielenicz, M., 2007, pag. 35).

Temperatura maximă absolută a intervalului analizat s-a înregistrat în anul 2012, în luna august și a fost apropiată de valoarea de 40° C (39,6° C).

Cea mai rece lună a anului este luna ianuarie, atunci când temperatura medie are o valoare de -1.5° C. În această lună, pe fondul circulațiilor estice-siberiene, se pot înregistra zile în care temperatura maximă este negativă, iar nopțile pot deveni cu adevărat geroase, înregistrându-se minime de -10 – -15°C, uneori chiar mai coborâte. Minima absolută din acest interval s-a înregistrat în luna ianuarie a anului 1963, fiind de -21,4° C.

7.2. Precipitațiile atmosferice

Precipitațiile atmosferice sunt condiționate în special de circulația maselor de aer. Astfel, la Râmnicu Sărat, cantitatea medie de precipitații în intervalul 1961 – 2013 este de 562,4 mm. Această cantitate este distribuită însă neuniform pe parcursul unui an, existând luni în care cade o cantitate mai mare de precipitații, și luni în care precipitațiile sunt puține, și se poate înregistra fenomenul de secetă.

Lunile de vară sunt caracterizate de precipitații bogate, care cad de regulă sub formă de aversă, luna cea mai bogată în precipitații din cursul unui an fiind Iunie cu o medie de 76,3 mm (Fig. 9).

În timpul iernii, precipitațiile sunt mult mai sărace, fiind prezente în formă solidă, în special în lunile Ianuarie și Februarie. Luna cea mai săracă în precipitații din cursul unui an este Ianuarie, cu o medie de 29,2 mm.

La Râmnicu Sărat, valorile mici ale precipitațiilor se datorează în special circulației estice-siberiene, caracterizată în acest sens de o uscăciune mai pronunțată, pe când valorile mai ridicate se datorează într-o mare măsură prezenței ciclonilor mediteraneeni dar și circulației vestice.

7.3. Presiunea atmosferică

Presiunea atmosferică este un indicator climatic important ce reprezintă presiunea pe care o exercită aerul atmosferic asupra scoarței terestre.

Presiunea atmosferică medie anuală la stația meteorologică Râmnicu Sărat, în intervalul 1961 – 2013 este de 994,4 mb.

Valoarea maximă a acestui parametru se înregistrează în luna Octombrie, respectiv 998,5 mb (Fig. 10). Valori mari se întâlnesc și în lunile de iarnă, cea mai mare valoare din acest anotimp înregistrându-se în Ianuarie (997,2 mb).

Cea mai mică valoare se întâlnește în luna Aprilie (991,3 mb), urmată de lunile Iunie și Iulie, ce înregistrează aceeași valoare (991,4 mb). Valorile mici se întâlnesc în general în lunile de primăvară, mai puțin luna Martie, dar și în lunile de vară.

7.4. Vântul

În municipiul Râmnicu Sărat, vânturile au o direcție nordică și nord-estică și o viteză medie care se situează în jurul valorii de 3 m/s. Viteza vântului este mai ridicată în anotimpul de iarnă, atunci când bate un vânt rece și uscat numit crivăț, un vânt care în combinație cu ciclonii mediteraneeni, provoacă episoade severe de viscol, cele mai notabile din perioada recentă fiind viscolele din 2012, 2014 și 2015. Acest vânt are o pondere de 35 – 36% pe parcursul unui an.

Un alt vânt care se întâlnește în această zonă este austrul, ce bate din partea de sud-vest, și are o pondere de 20 – 21% pe parcursul unui an. Acesta este un vânt uscat care aduce aer cald în anotimpul de vară și aer rece iarna.

7.5. Temperatura solului

Temperatura solului este un parametru climatic ce este influențat de radiația solară, de relief, de advecțiile maselor de aer dar și de vegetație, de tipul de sol și de textura acestuia. La rândul său, acest parametru influențează culturile agricole dar și caracteristicile vegetației pe care o susține.

Temperatura medie a solului în intervalul 1961 – 2013, la stația meteorologică Râmnicu Sărat are o valoare de 12° C. Cea mai mare valoare a acestui parametru se înregistrează în luna Iulie, respectiv 26,1° C (Fig. 11), atunci când solul absoarbe o cantitate mai mare de radiație solară. Cea mai mică valoare se înregistrează în luna Ianuarie, atunci când solul are o temperatură medie de – 2,1° C.

Capitolul 8. Vegetația și fauna

Vegetația municipiului Râmnicu Sărat este specifică zonei de stepă, deși în afara orașului, la o distanță de câțiva km în partea de nord-vest, la contactul cu dealurile subcarpatice, pot să apară formațiuni vegetale caracteristice silvostepei sau chiar păduri. Tipurile de vegetație din această zonă au fost condiționate de tipul de climat, relief, factorii edafici, dar și de prezența râului Râmnicu Sărat. Factorul antropic, prin practicarea activităților agricole, prin dezvoltarea spațiilor industriale, dar și prin extinderea suprafeței de intravilan a orașului a avut o acțiune nefavorabilă pentru vegetația naturală, care a fost înlăturată, pe mai multe suprafețe.

În zona luncii râului, adică în sudul și vestul orașului, predomină diverse tipuri de salcie, printre care se remarcă: salcia de mlajă (Salix viminalis), salcia albă (Salix alba) și salcia purpurie (Salix purpurea). În câteva zone apar arbuști, sângerul (Cornus sanguinea) fiind cel mai reprezentativ.

Terenurile din estul dar și nordul orașului pe care nu se întâlnesc culturi agricole sunt dominate de plante precum: troscătul (Polygonum hydropiper), lumânărica (Gentiana ascletiadea), ciuboțica cucului (Primula elatior), păpădie (Taraxacum officinale), iarba grasă (Portulaca orelacea) și păducel (Crataegus monogyna).

Din punct de vedere al faunei, în vecinătățile orașului sunt prezente diverse tipuri de rozătoare, cel mai frecvent întâlnit fiind șoarecele de câmp. Se mai întâlnesc și iepurele de câmp (Lepus europaeus), dihorul (Mustera Putorius), vulpea (Vulpes vulpes), ariciul.

Tipurile de păsări întâlnite cel mai frecvent sunt: ciocârlia (Alauda arvensis), graurul (Saturnus vulgaris), cioara, cucul (Cucculus canorus), mierla (Turdus merula), ciocănitoarea (Dendrocopus major).

Capitolul 9. Solurile

Cel mai important factor ce condiționează formarea solurilor este relieful, dar pe lângă acest factor, o influență deosebită o au și tipurile de roci, dar și omul. Solul este una dintre componentele importante ale cadrului natural, deoarece el condiționează dezvoltarea unui oraș, atât din punct de vedere al infrastructurii și construcțiilor, prin stabilitatea pe care o oferă, cât și din punct de vedere economic, prin gradul de fertilitate care poate să fie sau nu favorabil dezvoltării agriculturii.

Dintre activitățile care afectează cel mai mult această componentă, cele care trebuie menționate sunt: agricultura intensivă și efectuarea unor arături mult prea adânci care provoacă discontinuități în stratul de humus, incendierea vegetației uscate, folosirea neglijentă a îngrășămintelor, pășunat intensiv, deversarea de substanțe toxice în sol, practicarea unor culturi nepotrivite etc.

Fiind situat în zona de câmpie, teritoriul administrativ al municipiului Râmnicu Sărat este dominat de prezența tipurilor de sol din clasa Cernisolurilor, mai exact, Cernoziomuri și Cernoziomuri și faeziomuri (Fig. 12).

Aceste soluri se caracterizează printr-o fertilitate foarte ridicată, întrucât conțin o cantitate importantă de humus. Cernoziomurile sunt închise la culoare, ceea ce face ca acestea să capteze și să rețină o cantitate mai mare de radiație solară față de alte tipuri de sol. Cele mai importante culturi de cereale din proximitatea orașului se regăsesc chiar pe aceste tipuri de sol, care din punct de vedere agricol dau un randament ridicat. Sunt localizate în cea mai mare parte din nordul dar și centrul unității administrativ – teritoriale, ocupând și parțile centrală și estică ale intravilanului orașului.

O altă clasă de sol care poate fi regăsită la nivelul unității administrativ teritoriale este reprezentată de Protisoluri, cu tipurile Aluviosoluri și Erodosoluri.

Aluviosolurile ocupă o suprafață semnificativ mai redusă decât cernoziomurile, fiind localizate în luncile cursurilor de apă principale: râul Râmnicu Sărat, pârâul Coțatcu și pârâul Cireș. Aceste tipuri sunt caracterizate de prezența depozitelor aluvionare (nisipuri, pietrișuri), transportate de apa râurilor sau pârâurilor, depozite care pot influența și textura lor. Și aceste soluri sunt caracterizate de o fertilitate ridicată, fiind propice practicării culturilor legumicole, iar prin aplicarea îngrășămintelor, dau un randament ridicat.

Erodosolurile sunt localizate în partea de sud-vest a intravilanului orașului, prezentându-se sub forma unei fășii înguste. Aceste soluri se formează din cauza procesului de eroziune, fiind soluri erodate sau decopertate. Sunt caracterizate de o fertilitate foarte slabă, și în anumite cazuri pot să fie chiar neproductive. Starea acestor soluri poate fi ameliorată, în special prin împăduriri sau înierbiri.

PARTEA A III A CARACTERISTICI DE GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ

Capitolul 10. Populația

10.1. Densitatea populației

Densitatea medie a populației este un indicator demografic ce este exprimat ca numărul de locuitori raportat la unitatea de suprafață, în general km2. Conform Planului Urbanistic General al Municipiului Râmnicu Sărat, suprafața totală a municipiului este de 5.286 ha, adică 52,8 km2. Având în vedere că populația orașului era în anul 2018 de 40.048, rezultă că densitatea medie a populației în municipiul Râmnicu Sărat era în anul 2018 de 759,1 locuitori/km2. Această valoare nu se întâlnește pe toată suprafața orașului, observându-se o concentrare mai mare în zona centrală și zonele pericentrale și valori mai mici la periferia orașului.

Dacă ar fi să ne raportăm strict la suprafața de intravilan, care conform Planului Urbanistic General al Municipiului Râmnicu Sărat este de 913,6 ha adică 9,1 km2, densitatea medie a populației în anul 2018 era de 4.404 locuitori/km2.

Densitatea fiziologică sau densitatea generală pe suprafața agricolă cum mai este numită, reprezintă raportul dintre numărul de locuitori și suprafața agricolă sau arabilă a unui oraș. Suprafața agricolă a municipiului Râmnicu Sărat este de 3.643 ha, adică 36,4 km2 conform Planului Urbanistic General al Municipiului Râmnicu Sărat, ceea ce face ca densitatea fiziologică să fie în anul 2018 de 1.101 locuitori/km2.

10.2. Dinamica populației

,,Populația reprezintă totalitatea indivizilor ce trăiesc pe un anumit teritoriu sau areal geografic, considerați în ansamblu, indiferent de caracteristicile sau particularitățile lor cu privire la rasă, etnie, gen sau vârstă.’’ (Erdeli, G., Dumitrache, L., 2009, pag. 70)

Dinamica populației reprezintă totalul modificărilor ce influențează numărul de locuitori, structura și răspâdirea populației ce aparține unui teritoriu, într-un interval de timp în care se realizează diferite analize, ca urmare a nașterilor, deceselor, a emigrărilor și imigrărilor.

Dinamica populației este caracterizată de mișcarea naturală a populației (natalitate și mortalitate), și de mobilitatea teritorială (sosiri și plecări).

10.2.1. Evoluția numărului de locuitori

În prezent, municipiul Râmnicu Sărat are o populație de 40.084 locuitori, însă această valoare a suferit diverse modificări (scăzând sau crescând) de la an la an. Intervalul în care este analizată evoluția numărului de locuitori din municipiu este încadrat de anii 1992 – 2018, un interval în care s-au produs numeroase transformări socio-economice.

În anul 1992, în oraș se înregistra un număr de 42.518 locuitori, număr ce crește progresiv până în anul 1999 (Fig. 13), atunci când se va înregistra cel mai mare număr de locuitori din acest interval, dar și din istoria orașului, respectiv 43.330. Din anul 1999 până în anul 2001, municipiul pierde un număr de aproximativ 300 de locuitori, populația începând să scadă până în anul 2004, atunci când se înregistra un număr de 42.746 de locuitori. În intervalul 2004 – 2006, populația crește ușor, însă, din anul 2007 până la sfârșitul intervalului, populația înregistrează o scădere destul de semnificativă.

Principalele cauze ale acestei scăderi sunt: scăderea natalității la nivelul orașului, îmbătrânirea populației și creșterea mortalității, migrația destul de puternică a populației de vârstă fertilă către alte orașe mai mari și cu o economie mai dezvoltată, în vederea asigurării unui trai mai bun; dar și alte cauze.

În anul 2011, în oraș trăiau un număr de 42.152 de persoane, în 2013, un număr de 41.717 persoane, iar în anul 2015, un număr de 41.245 de persoane.

Cea mai semnificativă scădere a populației în intervalul unui an calendaristic, s-a înregistrat între 2016 și 2017, atunci când populația municipiului a scăzut cu 465 de locuitori.

În ansamblu, la nivelul municipiului, populația s-a aflat într-o continuă scădere, din diverse cauze, menționate și mai sus, scădere ce poate fi observată și din analiza liniei de tendință din graficul de mai jos. În viitor, după numeroase previziuni, populația municipiului Râmnicu Sărat va continua să scadă, urmând trendul a numeroase orașe medii și mici, ceea ce va produce dezechilibre economice.

10.2.2. Natalitatea

Natalitatea este un indicator demografic ce arată intensitatea nașterilor din cadrul unei populații. Natalitatea se măsoară prin rata natalității, indicator ce se calculează prin raportarea născuților vii la populația medie. Rata natalității se exprimă în promile(‰). (Erdeli G., Dumitrache L., 2009, pag. 71).

În municipiul Râmnicu Sărat, în anul 1992 se înregistra cea mai ridicată rată a acestui indicator, 11,8‰, dat fiind faptul că orașul încă se afla sub influența mentalităților dar și ale obiceiurilor fostului regim comunist, care promova modelul familiei cu un număr mai ridicat de copii. Din acest an, însă, valorile ratei natalității încep să scadă destul de mult, remarcându-se doar anumiți ani în care valorile acestui indice cresc ușor (Fig. 14). Principala cauză a acestei scăderi, în special în intervalul 1992 – 2000 a fost reprezentată de liberalizarea avortului după anul 1990, care în regimul comunist era interzis. În intervalul 1992 – 2001, rata natalității cunoaște o scădere cu 2‰.

În anul 2001, rata natalității era doar de 8‰, o valoare foarte scăzută pentru acea perioadă, ce anunța un declin demografic destul de pronunțat pentru anii viitori. Din fericire, în anul 2003, dar mai ales în anul 2005, valoarea ratei natalității crește de la 8‰ cât se înregistrase în 2001 la 10,7‰ în 2005, o valoare mai ridicată, care însă nu duce la o creștere semnificativă a populației. Din acest an (2005), la nivelul orașului, nu se vor mai înregistra valori mai mari de 9,5‰.

Din anul 2011, valorile ratei natalității au crescut ușor, oscilând în anii 2013 – 2017 între valorile 7,4 – 7,9‰, valori scăzute, care duc la o scădere a populației.

Per total, în intervalul analizat, natalitatea cunoaște o scădere accentuată, din cauza mai multor factori, printre care, cei mai semnificativi sunt: planificarea familială și promovarea modelului de familie cu un singur copil; creșterea statutului femeii în cadrul societății, statut ce se caracterizează prin prioritizarea studiilor și carierei; declinul economic prin care trece municipiul, ceea ce duce la un număr mai mic de căsătorii și deci un număr mai mic de nou-născuți de la an la an; migrația unui număr mare de tineri în afara granițelor sau în interiorul lor (către orașe mai bine dezvoltate economic); creșterea responsabilităților impuse de creșterea unui nou-născut ș. a.

10.2.3. Mortalitatea

Mortalitatea este un indicator demografic ce evidențiază totalul deceselor din cadrul unei populații. Se exprimă prin rata mortalității, care se calculează raportând numărul total de decedați sau numărul de decedați dintr-un an la populația medie. La fel ca și în cazul natalității, rata mortalității se exprimă în promile (‰). (Erdeli G., Dumitrache L., 2009, pag. 82).

Conform datelor statistice, în anul 1992, în municipiul Râmnicu Sărat se înregistra o rată a mortalității de 8,2‰, fiind una dintre cele mai scăzute valori din intervalul analizat. Această valoare mică poate fi explicată destul de ușor, deoarece în municipiu predomina populația de vârstă tânără sau adultă, numărul vârstnicilor fiind mai scăzut decât în perioada actuală.

Până în anul 1997, valorea ratei mortalității crește, ajungând ca în anul 1995 aceasta să fie de 9‰. Această creștere poate fi explicată printr-un număr mai mare de decese care s-au înregistrat în acești ani, la nivelul municipiului. În anul 1999 rata mortalității scade destul de mult, atingând valoarea de 7,9%, iar până în anul 2005 aceasta începe să crească din nou, in intervalul 2001 – 2005 atingându-se valori asemănătoare cuprinse între 8,8‰ – 9,1‰ (Fig. 15).

În anul 2007 se înregistra minimul ratei mortalității din intervalul analizat, respectiv 7,8‰, un an în care la nivelul municipiului s-au înregistrat doar 337 de decese. În opoziție cu acest an, se află anul 2017, în care s-a înregistrat cea mai ridicată valoare a ratei mortalității, de 10,2‰. Acest lucru, combinat cu faptul că în 2017 se înregistra o rată a natalității de 7,9‰ fac ca populația din municipiul Râmnicu Sărat să scadă destul de mult.

Perioada cuprinsă între anii 2009 – 2017, este caracterizată de valori ridicate ale ratei mortalității, cuprinse între 8,9‰ – 10,2‰ valori care cresc de la an la an (cu excepția anului 2013 atunci când se înregistra o valoare de 8,5‰).

Această creștere a mortalității la nivelul municipiului Râmnicu Sărat are o serie de cauze, cele mai importante fiind reprezentate de: îmbătrânirea populației, ca principală cauză; stilul de viață nesănătos pe care îl adoptă o parte din locuitori; atitudinea cu privire la consumul de băuturi alcoolice, tutun și alte substanțe; înmulțirea numărului de accidente rutiere dar și de accidente legate de locul de muncă față de acum 15 – 20 de ani; și starea sistemului de sănătate la nivelul municipiului, reprezentat în principal de Spitalului Municipal Râmnicu Sărat, un spital care în ultimii ani a înregistrat o scădere a personalului specializat, acest lucru cauzând transportul bolnavilor la spitalul județean și creșterea timpului până când bolnavii vor beneficia de tratament.

În concluzie, se poate afirma că în intervalul 1992 – 2017, la nivelul municipiului Râmnicu Sărat, rata mortalității înregistrează o tendință generală de creștere.

10.2.4. Mortalitatea infantilă

Mortalitatea infantilă evidențiază totalitatea deceselor din primul an de viață ce se produc într-o populație. Acest indicator se exprimă prin rata mortalității infantile, care se calculează raportând decesele din primul an de viață la 1000 de născuți vii din aceeași perioadă și teritoriu. Și acest indicator se exprimă în promile (‰). (Erdeli, G., Dumitrache, L., 2009, pag. 89)

În municipiul Râmnicu Sărat, rata mortalității infantile a avut fluctuații însemnate, în special în a doua parte a intervalului analizat, ajungând ca în decurs de doi ani să se înjumătățească. Acest lucru se poate explica din extinderea restrânsă a arealului analizat, atât din punct de vedere teritorial, cât și ca număr de locuitori.

În intervalul 1992 – 1999, rata mortalității infantile crește de la 13,8‰ în anul 1992 la peste 23‰ în anul 1999, când se înregistrează și maximul ratei. Această creștere însemnată are drept cauză principală existența unor decalaje economice la nivelul municipiului, ca urmare a perioadei de după regimul comunist. În anii 2001 și 2003, valorile acestui indicator scad drastic ajungând la 13‰, respectiv 12,6‰ (Fig. 16).

În anul 2005, atunci când s-a înregistrat un număr de 10 decese în primul an de viață, se înregistrează iarași o valoare de peste 20‰ a ratei mortalității infantile (21,7‰). Din acest an și până în anul 2009 s-au mai înregistrat alte fluctuații semnificative ale acestui indicator, iar din anul 2011 până în anul 2017 s-a înregistrat o scădere continuă, până la valoarea de 6 – 6,2‰.

Valori mari ale acestui indicator demografic se înregistrează în special în cazul familiilor defavorizate, sau familiilor de etnie rromă, care nu beneficiază de educație, și în care se pot întâlni diverse cazuri de neglijență care pot pune în pericol sănătatea nou-născuților.

Sistemul sanitar joacă și el un rol esențial în evoluția mortalității infantile. Cu cât acesta are în componența lui mai multe dotări, cu atât valorile indicatorului vor fi mai scăzute.

10.2.5. Bilanțul natural

Bilanțul natural reprezintă un indicator demografic foarte important ce reflectă diferența dintre numărul de născuții vii (natalitate) și numărul de decese (mortalitate) din cadrul unui teritoriu, într-un interval de timp de referință, de regulă un an. Bilanțul natural se exprimă în valori absolute sau relative (‰). Atunci când valorile bilanțului natural sunt negative, populația dintr-un teritoriu se află în scădere, iar când valorile bilanțului natural sunt pozitive, populația dintr-un teritoriu are o tendință de creștere. Dacă valoarea bilanțului natural este aproape de 0, populația dintr-un teritoriu stagnează din punct de vedere numeric.

Valorile ratei bilanțului natural pentru municipiul Râmnicu Sărat sunt reprezentat în tabelul de mai jos, iar pe baza acestuia se pot trage diverse concluzii.

Până în anii 2000, rata bilanțului natural la nivelul municipiului Râmnicu Sărat era pozitivă, ceea ce înseamnă că numărul celor care se nășteau era mai mare decât numărul persoanelor decedate, populația fiind în creștere.

După anul 2001, rata bilanțului natural este preponderent negativă, cu excepția anilor 2005 și 2007, atunci când aceasta este de 1,6‰. În această perioadă, numărul deceselor a crescut destul de mult și a început să depășească număr născuților vii. De altfel, în toată această perioadă, populația la nivelul municipiului a scăzut constant.

Tabel nr. 1 – Evoluția ratei bilanțului natural în municipiul Râmnicu Sărat în intervalul 1992 – 2017. Sursă: Institutul Național de Statistică

Cele mai mici valori ale acestui indicator se înregistrează în perioada actuală, fiind cuprinse între -2 și -2,5‰ (în anul 2017, rata bilanțului natural era de -2,3‰). Prognozele sugerează că valoarea acestui indicator va continua să scadă, având în vedere că natalitatea va stagna sau chiar scădea ușor și mortalitatea va crește.

10.3. Mobilitatea populației

Mobilitatea populației reprezintă totalul modificărilor ce apar în evoluția numărului de locuitori, în structura, dar și în răspândirea unei populații dintr-un areal studiat, într-un interval de timp ce poate reprezenta un an; ca urmare a fenomenului de migrație. Acest fenomen de migrație poate fi intern sau extern în funcție de locul din care sau în care pleacă indivii, dar poate fi și definitivă sau temporară în funcție de variabila timp.

Migrația este caracterizată de două elemente, respectiv, emigrația care se referă la plecări și imigrația care se referă la sosiri. Pentru analize mai exacte, cei doi indicatori, respectiv plecările și sosirile se raportează la populația medie și se exprimă în promile.

10.3.1. Sosirile

Rata sosirilor în municipiul Râmnicu Sărat înregistra un minim în anii 1992 – 1993, având o valoare de 10,2 – 10,1‰. (Fig. 17) Acest lucru poate fi explicat prin faptul că mentalitățile oamenilor încă erau oarecum influentațe de regimul comunist, un regim ce nu promova deplasarile către alte orașe. Din anul 1995, lucrurile se schimbă rata sosirilor crește până la valoarea de 13,8‰, în special datorită persoanelor care veneau din comunele sau satele aflate în apropierea orașului. În anul 1999, se înregistrează iar o valoare destul de scăzută, de doar 10,4‰.

Doi ani mai târziu, se înregistrează cea mai ridicată valoare a ratei sosirilor, 15,1‰, anul 2001 fiind un an în care aproximativ 650 de persoane s-au stabilit în oraș. Valori mai ridicate (de 14‰ sau peste 14‰) s-au mai înregistrat și în anii 2003 și 2007. La recensământul din 2011, rata avea o valoare de 11,3‰, iar în prezent, aceasta a crescut ușor, atingându-se o valoare de aproximativ 12‰.

Din 1992 și până în 2017 se constată ca această rată a celor sosiți în municipiu a avut numeroase perioade de fluctuație, însă, per total, aceasta tinde să crească ușor. Această creștere se datorează în special plecărilor locuitorilor din satele sau comunele învecinate către Râmnicu Sărat, din cauza nivelului de trai scăzut și infrastructurii precare sau uneori inexistente din acele comune.

10.3.2 Plecările

Rata plecărilor în Râmnicu Sărat înregistra un minim de 8,1‰ în anul 1993, așa cum se poate observa și din graficul de mai jos (Fig. 18). Acest minim poate fi explicat prin faptul că în această perioadă destul de puține întreprinderi din Râmnicu Sărat se privatizaseră, și declinul industrial nu era deloc accentuat. Situația se schimbă după anul 1995 atunci când rata emigrației crește la aproximativ 14,5‰.

Creșterea se accentuează în anii următori, în așa fel încât în anul 2003 rata atinge o valoare de 18,5‰. În acest interval, la nivelul orașului se înregistrează din ce în ce mai multe plecări, principala cauză a acestora fiind cea economică. După privatizarea marilor unități industriale care funcționau aici, o bună parte a locuitorilor și-a pierdut locurile de muncă. Dintre aceștia, unii și-au continuat activitatea în oraș, reangajându-se, însă, o parte dintre ei au preferat să plece definitv din oraș.

În anul 2005, rata plecărilor scade mult, la 12,5‰, pentru perioada de după anul 2000 această valoare fiind una extrem de scăzută. Cea mai ridicată valoare a acestui indicator s-a înregistrat în anul 2007, fiind de 19,8‰, atunci când s-a produs un exod semnificativ de 850 de râmniceni. De atunci, rata plecărilor a mai scăzut, însă până în prezent s-au înregistrat constant valori de peste 15‰. În prezent, această rată înregistrează o valoare de aproximativ 18‰.

Pe lângă cauzele menționate anterior, se observă și o tendință destul de importantă, aceea a migrației tinerilor râmniceni pentru a-și continua studiile în orașe mai dezvoltate din România sau chiar înafara granițelor țării. Deși este inițial tratată ca o plecare temporară, după ce își vor finaliza studiile, aceștia se vor stabili în orașele respective, deoarece nivelul de trai din acele orașe îl surclasează pe cel din Râmnicu Sărat. Principalele orașe în care se stabilesc cei care pleacă din Râmnicu Sărat sunt fie orașe situate în apropiere de acesta, precum Buzău, Brăila sau Focșani sau orașele importante centre univeristare din țară (București, Iași, Brașov, Cluj etc.).

10.3.3. Bilanțul migratoriu

Bilanțul migratoriu este un indicator demografic ce evidențiază diferența dintre numărul de sosiri (rata sosirilor) și numărul de plecări (rata plecărilor) din cadrul unui teritoriu, într-un interval de timp de regulă de un an. Bilanțul migratoriu se exprimă în valori absolute sau relative (‰).

Rata bilanțului migratoriu în Râmnicu Sărat în perioada 1992 – 2017 a avut preponderent valori negative, cu excepția anilor 1992 și 1993 (Tabel nr. 2). În acești ani, rata bilanțului migratoriu era de 0,9, respectiv 2‰, ceea ce înseamnă că numărul celor sosiți în oraș era mai mare decât numărul plecărilor. După anul 1993 s-au înregistrat doar valori negative ale ratei bilanțului migratoriu, acest lucru contribuind la scăderea populației alături de bilanțul natural, ce avea și el valori negative.

Tabel nr. 2 – Evoluția ratei bilanțului migratoriu în municipiul Râmnicu Sărat în intervalul 1992 – 2017. Sursă: Institutul Național de Statistică

10.4. Structura populației

10.4.1. Structura pe grupe de vârstă și sexe

,,Structura pe grupe de vârstă este expresia divizării populației totale a unui stat în efective anule, cincinale, decenale sau, cel mai adesea, în trei categorii semnificative corespunzătoate populației tinere, adulte și vârstnice’’ (Erdeli, G., Dumitrache, L., 2009, pag. 158).

Structura pe sexe se referă la împărțirea populației unui teritoriu pe cele două sexe, respectiv masculin și feminin.

În anul 2011, în municipiul Râmnicu Sărat, din totalul de 42.152 de locuitori, populația de sex feminin reprezenta nu mai puțin de 51,8%, pe când populația de sex masculin reprezenta 48,2%. Acest lucru are două cauze principale, respectiv supramortalitatea masculină dar și emigrația unui număr mai mare de bărbați din oraș. Supramortalitatea masculină reprezenintă creșterea valorilor mortalității la bărbați, din diverse cauze, printre care amintim: domeniile de activitate mai grele și obositoare în care lucrează bărbații, ce pot afecta starea de sănătate; atitudinea populației masculine față de consumul de alcool, țigări și alte substanțe; apariția unor boli care afectează mai mult populația masculină (bolile cardiovasculare); neglijența mai mare înregistrată în rândul bărbaților etc.

În anul 2018, această diferență crește ușor, din totalul de 40.084 de locuitori, un număr de 52,2% dintre aceștia erau de sex feminin, pe când sexul masculin era reprezentat de o pondere mai scăzută, respectiv 47,8% dintre locuitori.

Din punct de vedere al grupelor de vârstă și ponderilor acestora, pentru o mai bună analiză au fost realizate piramidele pe grupe de vârstă și sexe, ce au un rol foarte important în vizualizarea și analiza acestor elemente.

În anul 2011, populația tânără (0 – 15 ani) ocupa un procent de 15,2% din totalul populației, un procent ce avea să scadă progresiv până în anul 2018. Populația tânără este reprezentată de baza piramidei pe grupe de vârstă și sexe.

Populația adultă (15 – 65 ani) deținea o pondere foarte mare, de 74,7% din totalul populației, fiind grupa de vârstă dominantă la nivelul orașului. Acest lucru este evidențiat de flancurile bine dezvoltate ale piramidei pe grupe de vârstă și sexe din anul 2011 (Fig. 19).

Populația vârstnică (+65 de ani) deținea o pondere scăzută, de 10,1% din totalul populației din anul 2011, însă tendința acesteia era de creștere. Populația vârstnică este reprezentată de vârful piramidei, care prezenta încă din anul 2011 tendințe de aplatizare.

Analizând piramida, se pot deduce anumite tendințe și privind structura populației pe sexe. Pentru populația tânără (0 – 15 ani) se observă o mai bine reprezentare a sexului masculin, datorită faptului că la nivelul orașului se nasc mai multe persoane de sex masculin. Grupa de vârstă adultă (15 – 65 ani ) este caracterizată de valori destul de apropiate ale ponderilor persoanelor de sex masculin și feminin, deși se pot observa și aici intervale în care domină sexul masculin (25 – 29 ani), dar și intervale în care domină sexul feminim (45 – 49 ani). Ultima grupă de vârstă (+65 de ani) este dominată într-o proporție semnificativă de persoane de sex feminin.

Piramida pe grupe de vârstă și sexe a municipiului Râmnicu Sărat, pentru anul 2011 are o formă apropiată de cea de clopot.

În anul 2018, lucrurile se schimbă destul de mult iar ponderile grupelor de vârstă se modifică. Populația tânără reprezenta în anul 2018 14,6% din totalul populației, iar față de 2011 se înregistrează o scădere a ponderii acesteia de 0,6%. Această scădere are drept cauză principală scăderea natalității la nivelul orașului. Se observă în acest sens și o îngustare a bazei piramidei (Fig. 20), față de piramida din anul 2011.

Populația adultă înregistrează și ea o scădere în anul 2018, față de anul 2011, de trei procente, de la 74,7% la 71,7%. Această scădere are drept cauză principală rata mare a plecărilor ce cracterizează populația adultă din oraș. Și această scădere aduce transformări la nivelul piramidei, întrucât flancurile nu mai sunt atât de bine dezvoltate ca la piramida din anul 2011.

Populația vârstnică, în schimb, înregistrează o creștere cu 3,6 procente față de anul 2011, ajungând de la valoarea de 10,1% la valoarea de 13,7%. Acest aspect evidențiază și un caracter destul de pronunțat al procesului de îmbătrânire demografică cu care se confruntă în prezent orașul. Acest proces se reflectă la nivelul piramidei printr-o aplatizare mai accentuată a vârfului față de anul 2011. Pe termen lung, acest proces va duce la apariția unor decalaje atât demografice cât și economice la nivelul orașului, în sensul că un tânăr va avea de ,,întreținut” un număr din ce în ce mai ridicat de vârstnici.

În anul 2018, dar și în prezent, se conturează o tendință a piramidei pe grupe de vârstă și sexe de a trece spre forma de amforă.

10.4.2. Structura socio-economică

Reprezintă împărțirea populație din punct de vedere al sectorului de activitate.

În anul 2011, cea mai mare parte a populației din Râmnicu Sărat (67,5%) lucra în domeniul serviciilor (Fig. 21), dintre acestea comerțul având cea mai mare pondere, aproximativ 30%. Față de anul 1992, atunci când serviciile aveau o pondere de doar 30,2%, în prezent, acestea reprezintă motorul economiei râmnicene.

Al doilea domeniu de activitate ca pondere din Râmnicu Sărat, în anul 2011, era cel industrial, în care activau 27,3% din locuitorii orașului. Ramurile industriale cu cel mai mare număr de salariați din oraș sunt reprezentate de industria ușoară, respectiv industria textilă și industria alimentară. În anul 1992, 62,4% din locuitorii orașului lucrau în industrie, însă, în urma privatizării și restructurărilor, această pondere a scăzut drastic.

Agricultura este ultimul domeniu de activitate din punct de vedere al ponderii, doar 5,1% din locuitorii orașului activând în acest domeniu în anul 2011. Totuși, această valoare este cea mai mare pe care domeniul agricol o înregistra, având în vedere că în anul 1992 el reprezenta doar 2,7% din economia locală.

10.4.3. Structura etnică

În Municipiul Râmnicu Sărat, în anul 2011 structura etnică era caracterizată de omogenitate, deoarece în oraș trăia o populație formată în proporție de 95% din români (Fig. 22). Cea mai importantă minoritate care trăiește în oraș, la fel ca în multe alte orașe medii și mici, este reprezentată de minoritatea rromă, care reprezintă 4,5% din totalul populației.

Această minoritate se regăsește concentrată în special în cartierele periferice, respectiv Alecu Bagdad, cartierul Zidari, cartierul Barasca, cartierul Extindere Slam Râmnic, dar se întâlnește dispersat și în zonele centrală și pericentrale ale orașului. În ultimul timp, pe fondul unei natalități destul de ridicate înregistrată la această etnie, se constată o creștere a numărului de locuitori.

Un procent aproape nesemnificativ, de 0,5% din populația orașului aparține unor alte etnii decât cele menționate anterior.

10.4.4. Structura confesională

Din punct de vedere confesional, în anul 2011, cea mai mare parte a locuitorilor din Râmnicu Sărat, respectiv 90,7% (Fig. 23) erau de religie Ortodoxă. A doua religie din oraș din punct de vedere al numărului de adepți era religia Adventistă de ziua a șaptea, cu un procent de 0,4%. Această religie este destul des întâlnită în oraș chiar dacă ponderea ei scăzută nu relevă neapărat acest lucru. Drept dovată, pe strada Mihai Eminescu se află o biserică Adventistă de ziua a șaptea, singura din oraș de acest fel.

Un procent destul de mare din locuitorii orașului, adică 8,4% nu au dorit șă își declare religia, din diverse motive, printre care și dezinformarea cu privire la procesul de colectare și de prelucrare al datelor de la recensăminte. Restul de 0,5% din populația orașului făceau parte din categoria alte religii, dintre care, religiile Romano-catolică și Penticostală aveau cei mai mulți adepți.

Capitolul 11. Economia

11.1. Agricultura

Agricultura din municipiul Râmnicu Sărat s-a dezvoltat ca urmare a factorilor naturali dar și a factorilor antropici. Factorii naturali care au influențat apariția și dezvoltarea agriculturii sunt reprezentați de: relief, care prin specificul său (altitudini mici, pante domoale, grad de fragmentare mic) a influențat apariția culturilor în special a cerealelor; climă, care influențează culturile agricole prin distribuția valorilor temperaturilor și precipitațiilor; hidrografia, care influențează mai puțin decât celelalte componente și factorul edafic, reprezentat în mare măsură de cernoziomuri și cernoziomuri și faeziomuri, care influențează culturile agricole prin fertilitate, textura dar și structura solului. Factorii antropici care au influențat dezvoltarea agriculturii sunt reprezentați aici în special de folosirea îngrășămintelor pentru a crește productivitatea.

Municipiul Râmnicu Sărat dispune de o suprafață agricolă de 3.672 ha, împărțită pe mai multe categorii de folosință agricolă, după cum urmează (Fig. 24).

Se observă faptul că peste 94% din suprafața agricolă a municipiului, adică 3.479 ha este formată din teren arabil, cultivat în special cu cereale, dar și cu floarea-soarelui și legume.

Pășunile dețin o suprafață de 122 de ha adică doar 3,3% din totalul suprafeței agricole iar fânețele sunt prezente pe doar 7 ha. Pe lângă acestea, pe suprafața agricolă se întâlnesc și câteva vii și livezi, care ocupă împreună o suprafață de 64 ha (40 ha vii și 24 ha livezi), adică doar 1,8% din suprafața agricolă.

Din punct de vedere al productivității, la nivelul municipiului predomină porumbul atât din punct de vedere al suprafeței pe care se cultivă (peste 1000 de ha) cât și din punct de vedere al producției (peste 5000 de tone). Alte plante care se cultivă aici sunt reprezentate de grâu, secară, dar și câteva legume, în special cartoful. În ultimul timp, producția de struguri dar și de fructe s-a aflat într-o continuă scădere.

Creșterea animalelor este destul de bine reprezentată, remarcându-se în special prin creșterea păsărilor, care în anul 2015 reprezentau peste 80% din totalul efectivelor de animale din municipiu, conform datelor primăriei Râmnicu Sărat. Se întâlnesc și creșterea porcinelor și a ovinelor, însă aceste activități sunt mult mai reduse.

Activitățile agricole sunt amenințate în prezent de o scădere drastică a personalului calificat, de scăderea investițiilor, de lipsa tehnologiilor moderne, de lipsa interesului populației tinere pentru aceste tipuri de activități dar și de concurența puternică venită din partea apariției unui număr tot mai mare de supermarket-uri și hypermarket-uri la nivel local.

11.2. Industria

Industria din municipiul Râmnicu Sărat a înregistrat o scădere continuă, atât din punct de vedere al producției cât și din punct de vedere al salariaților după anul 1989. Dacă în anul 1992 în domeniul industrial activau aproximativ 62% din populația municipiului, în anul 2011 această valoare scade la sub 28%, urmând ca în prezent să fie chiar mai scăzută.

Având o tradiție destul de veche și bogată în domeniul industrial, (în anul 1899 în municipiu se întâlneau 4 distilării și câteva fabrici), în prezent diversitatea industrială a scăzut, principalele ramuri industriale care se întâlnesc fiind:

Industria constructoare de mașini, care se remarcă prin întreprinderea de garnituri de frână și etanșare (S.C. Fermit S.A) și printr-o fabrică specializată pe organe de asamblare (S.C. Elars S.A).

Fermit S.A. (Fig. 25) este o companie apărută în anul 1972, care a trecut prin diverse procese de privatizare și restructurare și care în prezent este axată pe industria materialelor de fricțiune și etanșare. Compania are un departament de cercetare-dezvoltare, prin care este asigurată calitatea produselor. Chiar dacă această companie a trecut prin câteva momente grele cum ar fi criza economică din anul 2008, în prezent, aici lucrează aproximativ 150 de râmniceni.

Elars S.A. (Fig. 25) a apărut în anul 1976, și la fel ca și Fermit a avut parte de numeroase procese de privatizare și restructurare, urmând ca în prezent să aibă un număr de angajați mult mai redus (sub 25). Această societate este axată pe producerea de șuruburi, șaibe, piulițe, nituri din diverse materiale, elemente pentru conexiuni electrice, cleme de legătură etc. Vânzarea acestor produse se face printr-un magazin propriu.

Industria materialelor de construcții s-a bazat în pricipal pe resursele de nisipuri și pietrișuri din albia râului Râmnicu Sărat, fiind o industrie care s-a dezvoltat destul de mult, și care se află într-o continuă expansiune, datorită în principal extinderii la nivelul municipiului a fondului locativ. Industria materialelor de construcții este reprezentată în principal de societatea Nouă Tei S.R.L (Fig. 25), care are în proprietatea sa numeroase magazine, depozite, dar și o stație de betoane. La această societate lucrează în prezent peste 90 de râmniceni.

Industria ușoară este reprezentată aici de industria materialelor textile și a confecțiilor dar și de industria pielăriei și a încălțămintei. Această industrie are o lungă tradiție în municipiu, lucru redat și de existența în trecut a uneia dintre cele mai importante fabrici de confecții la nivel județean, fabrică ce a fost din nefericire demolată în anul 2009. Analizând datele statistice referitoare la numărul de angajați al principalelor firme din municipiu, se constată faptul că industria ușoară este principalul domeniu industrial în care locuitorii își desfășoară activitatea. Se remarcă aici societatea comerciala London Fashion (Fig. 25), înființată în anul 2000, societate ce are ca activitate principală producerea de confecții textile și exportul acestora în special către Marea Britanie. Această societate este în prezent principalul angajator din municipiu, având un număr de peste 800 de salariați. Pe lângă această societate, în industria confecțiilor textile se remarcă și prezența unor întreprinderi mai mici (S.C. Confex S.R.L, S.C. Valconf Prodex S.R.L ș.a.).

Industria alimentară s-a dezvoltat în special pe câteva domenii principale, și anume: industria panificației, industria lactatelor dar și industria preparatelor din carne. Tot în industria alimentară se remarcă două societăți (S.C. Italprod S.R.L și S.C. Partenope Frutta S.R.L) care au ca activitate de bază producerea de conserve de fructe și legume și care au un număr de peste 60 de angajați.

Cea mai reprezentativă societate din industria alimentară râmniceană este reprezentată de fabrica Meridian Agroind S.R.L, înființată în anul 1994 în proximitatea uneia dintre unitățile militare din municipiu. Această societate s-a specializat pe produse lactate dar și pe brânzeturi, produse ce sunt recunoscute atât în județele învecinate cât și în orașe mai mari cum este cazul Bucureștiului. Produsele sunt vândute atât către magazine mai mici cât și către lanțuri de supermarket-uri și hypermarket-uri. În prezent, societatea are peste 90 de angajați.

Industria prelucrării sau procesării lemnului, deși s-a redus destul de mult, atât din punct de vedere al unităților cât și din punct de vedere al angajaților, ea este prezentă în partea periferiei sud-vestice a municipiului printr-o fabrică de mobilă.

Industria din municipiul Râmnicu Sărat este într-o continuă restrângere în special din cauza taxelor și impozitelor mari, fiind necesară o revitalizare, dar și o diversificare a producției. Dacă în trecut se vorbea de investiții străine în industrie, mai exact, construirea unui parc industrial pe terenul fostelor unități militare, în prezent, această ramură a economiei pare să fie din ce în ce mai neglijată.

11.3. Serviciile

Serviciile au cunoscut o dezvoltare accentuată după anul 1989, în defavoarea altor activități precum cele industriale. Dacă în anul 1992 în servicii activau aproximativ 30% din râmniceni, în anul 2011 această valoare ajunge la 67%, urmând ca în prezent să fie chiar mai ridicată. Dintre principalele servicii, la nivelul municipiului Râmnicu Sărat se remarcă cele comerciale, care sunt și cele mai bine reprezentate, după cum am specificat și anterior. Alte servicii sunt serviciile de comunicație, cele bancare, servicii auto, servicii de consultanță în agricultură dar și în alte domenii, servicii de transport public și servicii de alimentație publică.

11.3.1. Turismul și infrastructura turistică

Turismul este o activitate destul de putin dezvoltată și valorificată în municipiul Râmnicu Sărat. Potențialul turistic natural al municipiului este scăzut, atât din cauza monotoniei reliefului, impusă de o vastă zonă de câmpie, cât și de inexistența pe teritoriul administrativ a unei arii naturale protejate, care ar fi putut să atragă turiști. Potențialul turistic antropic este mai bine reprezentat decât cel natural și se remarcă în special prin prezența unui număr ridicat de monumente istorice, sau de clădiri cu valoare arhitecturală și culturală bogată, care ar trebui atât promovate, cât și integrate într-un circuit turistic la nivel local.

Cele mai importante atracții turistice care sunt deschise publicului din municipiu sunt reprezentate de: Muzeul municipal, Casa de Cultură Florica Cristoforeanu, Complexul Brâncovenesc și numeroasele biserici mai vechi din municipiu și din vecinătatea acestuia. Clădirile cu un potențial turistic ridicat dar care nu sunt deschise publicului larg sunt reprezentate de fostul penitenciar, Palatul Administrativ (clădirea primăriei), Palatul Lupescu și Sinagoga evreiească. O parte din aceste clădiri se află însă în proprietate privată și necesită lucrări de reabilitare, iar de aceea, integrarea lor într-un circuit turistic este foarte greu de realizat.

Infrastructura turistică este slab dezvoltată, și este reprezentată de un număr de șase unități de cazare, mai exact, două moteluri și patru pensiuni turistice. Tot cu privire la infrastructura turistică trebuie menționat și faptul că locurile de cazare sunt puține fiind în număr de 233 (89 de locuri de cazare în moteluri și 144 de locuri de cazare în pensiuni). Se consideră că infrastructura turistică actuală deservește destul de bine numărul de turiști, însă o extindere a acesteia ar constitui un progres la nivel local.

Din punct de vedere al numărului turiști sosiți în structurile de primire, trebuie menționat faptul că în prezent, se constată o creștere continuă a numărului de persoane care sosesc sau înnoptează în municipiu (Fig. 26). Această situație nu a fost la fel și în perioadele anterioare, municipiul înregistrând fluctuații destul de semnificative din punct de vedere al numărului de sosiri sau înnoptări în structurile de cazare.

Până în anul 2003, se constată un minim de sosiri și înnoptări, reprezentativ fiind în acest caz anul 2001 atunci când în municipiu au sosit doar 3.088 de turiști.

Din anul 2012 și până în prezent, s-au înregistrat din ce în ce mai mulți turiști care fie au sosit, fie au înnoptat în municipiu, excepție făcând anul 2016 care a înregistrat o scădere ușoară. În prezent, în municipiu sosesc anual peste 7000 de turiști, cei mai mulți ajungând în perioada de vară, și mai puțin în anotimpul rece.

Durata sejurului turistic se obține prin raportarea numărului de înnoptări la numărul de sosiri. Realizând acest lucru, se observă faptul că în intervalul 2001 – 2018, durata medie a sejurului turistic în municipiul Râmnicu Sărat a fost de 1,38 de nopți per turist, cu un minim de 1 noapte per turist în anul 2001 și un maxim de 1,9 nopți per turist în anul 2011. În prezent, durata sejurului turistic este de 1,5 nopți per turist.

Analizând valorile atât ale sosirilor cât și ale înnoptărilor, dar și durata sejurului mediu, se constată un caracter de tranzit pe care îl are municipiul Râmnicu Sărat, având în vedere că durata sejurului nu atinge sau depășește valoarea de două zile.

PARTEA A- IV – A: ORGANIZAREA SPAȚIULUI GEOGRAFIC

Capitolul 12. Organizarea pe cartiere a orașului

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, cartierul reprezintă o ,,parte a unui oraș, deosebită de celelalte prin caracteristici proprii (geografice, istorice etc.) și care formează o unitate organică.’’

Municipiul Râmnicu Sărat este organizat într-un număr de 20 de cartiere, fiecare dintre acestea având caracteristicile sau particularitățile sale. Aceste 20 de cartiere sunt: 1 Mai, Alecu Bagdad, Alexandru Ioan Cuza, Ana Ipătescu, Anghel Saligny, Balta Albă, Bariera Focșani, Costieni, Eroilor, Extindere Slam Râmnic, Flămânda, Lunca, Matei Basarab, Nicolae Bălcescu, Piața Halelor, Sârbi, Slam Râmnic, Zidari, Zona Centrală și Zona Pod.

Cartierul 1 Mai

Cartierul 1 Mai este localizat in partea de nord a municipiului Râmnicu Sărat, fiind un cartier mai nou (Fig. 27). Are o suprafață de aproximativ 32 ha, iar în cadrul lui locuiesc aproximativ 250 – 300 de râmniceni. Cartierul are o accesibilitate ridicată, comunicând cu restul orașului prin Str. Focșani (E 85) dar și prin Str. Podgoriei.

Cartierul este alcătuit predominant din clădiri cu funcția de locuință, însă apar și mici magazine sau clădiri cu funcția de servicii.

Străzile acestui cartier au o lungime de aproximativ 2 km și sunt asflatate în proporție de 99%, acestea intersectându-se în unghiuri drepte, fapt ce arată o dezvoltare planificată a acestuia.

Cartierul Alecu Bagdad

Este situat la extremitatea sudică a municipiului (Fig. 28), având o suprafață de aproximativ 27 ha și o populație de aproximativ 800 – 850 de locuitori, cea mai mare parte a lor fiind de etnie rromă, populație care trăiește segregată etnic în acest cartier, ceea ce face ca nivelul de siguranță să fie destul de scăzut. În cadrul cartierului se întâlnesc discrepanțe cu privire la nivelul de trai, existând familii bogate ce locuiesc în vile, iar spre periferia cartierului trăiesc familii mai sărace, care locuiesc în clădiri construite din materiale de o calitate mai slabă (chirpici).

Cartierul are o lungime a străzilor de peste 5 km, străzi care sunt însă acoperite de balast în totalitate, fapt ce îngreunează mult deplasarea atât a locuitorilor cât și a autovehiculelor. Nici din punct de vedere al canalizării acest cartier nu stă foarte bine, un procent mic din locuințe având acces la canalizare, iar locuințele care nu au acces se folosesc de fose septice.

Pentru a încuraja educația, în acest cartier a fost construită o grădiniță, însă gradul de înscriere în cadrul ei a rămas unul destul de scăzut.

În vecinătatea acestui cartier, pe terenurile virane, se remarcă numeroase depozite necontrolate de deșeuri, care duc la apariția unor probleme legate de poluarea mediului.

Cartierul Alexandru Ioan Cuza

Este situat tot în partea nordică a municipiului, desfășurându-se pe o suprafață de aproape 33 ha. Concentrează un număr de aproape 3000 de locuitori, iar din această cauză se remarcă și prezența a unui număr ridicat de clădiri cu funcția de locuință (Fig. 29). Pe lângă aceste clădiri, în cartier sunt prezente și diverse instituții precum Școala Gimnazială Vasile Cristoforeanu, stația meteorologică, câteva grădinițe etc.

Lungimea totală a străzilor din acest cartier depășește valoarea de 8,5 km, dintre care, străzile asfaltate au o pondere de peste 70%. Dintre străzile acoperite cu balast se remarcă strada Jitia și strada Pietrele Fetei. Balastate sunt și fundăturile care se întâlnesc de o parte și de alta a străzilor principale. Cartierul are o bună accesibilitate, fiind delimitat pe parțile estică și nord-estică de străzile Mihail Kogălniceanu și Focșani, ambele fiind componente ale DN 2 (E85).

Din punct de vedere al canalizării, peste 67% din populația acestui cartier este racordată la rețeaua de canalizare a municipiului.

Cartierul Ana Ipătescu

Este localizat în zona pericentrală a municipiului, având o suprafață de aproximativ 36 ha, și o populație cuprinsă între 1200 – 1300 de locuitori. Acest cartier are o lungime a străzilor de aproximativ 4,3 km, dintre care toate sunt asfaltate.

Deși în acest cartier predomină clădirile cu funcție de locuință, iar în apropierea arterelor principale de circulație se observă o diversitate funcțională (Fig. 30), prin prezența a numeroase clădiri comerciale sau de servicii. De altfel, comerțul este foarte bine reprezentat în acest cartier, mai ales pe strada Domească, pe care sunt situate numeroase magazine mici, de cartier, dar și câteva magazine de tip en gros.

Din categoria instituțiilor sau clădirilor mai importante, în acest cartier se remarcă prezența judecătoriei, bibliotecii municipale, Liceului Teoretic ,,Ștefan cel Mare’’, grădiniței numărul 1, fostei sinagogi dar și fostului penitenciar.

Aproape toată populația din acest cartier este racodrată la rețeaua de canalizare, însă sunt prezente și câteva mici excepții, iar din punct de vedere al infrastructurii și siguranței, acest cartier se remarcă printr-o calitate bună a vieții.

Cartierul Anghel Saligny

Este situat în extremitatea estică a municipiului (Fig. 31), fiind unul dintre cartierele mai noi ale acestuia. Se desfășoară pe o suprafață de aproximativ 15 ha, având o lungime totală a străzilor de peste 6,8 km, dintre care toate sunt acoperite de balast. În acest cartier se întâlnesc 4 intrări care din punct de vedere al aspectului se aseamănă cu celebrele străzi de tip ,,cul de sac”.

Prioritățile de dezvoltare ale acestui cartier ar trebui să se axeze în special pe asfaltarea străzilor dar și pe racordarea a cât mai multor locuitori la rețeaua de canalizare.

Pe lângă locuințe, în acest cartier se mai întâlnesc și câteva clădiri cu funcție comercială sau de servicii care sunt concentrate în special în partea sudică, la contactul cartierului cu Șoseaua Puiești, o arteră importantă din municipiu. Dintre clădirile mai importante, se remarcă prezența fostei gări a orașului, clădire care după construirea noii gări a fost folosită pe post de liceu, iar în prezent este abandonată. Din loc în loc, apar și clădiri în construcție, ceea ce arată faptul că acest cartier este într-o continuă expansiune din punct de vedere al fondului locativ.

Cartierul dispune și de câteva terenuri virane, pe care ar putea fi amenajate parcuri sau zone de agrement.

Cartierul Balta Albă

Este un cartier format preponderent din locuințe de tip bloc cu P +3, P +4, (Fig. 32) iar împreună cu cartierul Costieni cu care se învecinează în sud are o suprafață de aproximativ 29 ha. Aceste două cartiere sunt deseori analizate împreună, în special din prisma asemănării fizionomice dar și funcționale dintre ele. Cele două cartiere însumează o populație de peste 8900 de locuitori, și au o lungime a străzilor de peste 4 km.

Străzile cartierului Balta Albă sunt asfaltate în totalitate, cu excepția unor intrări dintre blocuri care sunt acoperite cu balast.

Locuințele de tip casă apar concentrate în special pe str. Știubeiului, însă acestea se regăsesc și pe str. Doctor Emil Ionescu. Clădirile cu funcție comercială apar dispersat, fiind întâlnite din loc în loc la parterul unor blocuri sau pe străzile menționate anterior. Pe strada Lalelelor există o clădire cu funcție industrială (fosta fabrică de Pâine Boromir).

Peste 95% din populația acestor cartiere (Balta Albă și Costieni) au acces la canalizare.

În cartierul Balta Albă trăiești o populație mai instărită din municipiu, drept dovadă, în anii anteriori, după statisticile Primăriei Râmnicu Sărat, doar aproximativ 1% din locuitori beneficiau de venitul minim garantat.

Cartierul Barasca

Este localizat în extremitatea vestică a municipiului (Fig. 33), pe partea dreaptă a cursului inferior al râului Râmnicu Sărat. Are o suprafață de aproximativ 67 ha, iar în interiorul lui trăiesc peste 1000 de râmniceni, în special de etnie rromă.

Acest cartier are o lungime a străzilor de aproximativ 4,5 km, dintre care doar 4 străzi sunt asfaltate (str. Poștei, str. Parcului, str. Plantației, str. Stadionului). Restul străzilor sunt acoperite cu balast, ceea ce îngreunează deplasarea locuitorilor dar și a autovehiculelor, în special în perioadele ploioase ale anului.

Cartierul Barasca este format în special din case cu funcția de locuință, iar în partea vestică apar unități industriale (o fostă fabrică de mobilă), unități de depozitare, dar și un centru de colectare al fierului vechi. În acest cartier trăiește segregată o populație de etnie rromă, remarcându-se discrepanța dintre vilele impunătoare și construcțiile din materiale mai slab calitative la fel ca în cartierul Alecu Bagdad. Foarte puține locuințe au acces la rețeaua de canalizare, fiind utilizate în special fosele septice. Nivelul de trai din acest cartier este unul dintre cele mai scăzute din cadrul municipiului, în trecut, după datele Primăriei Râmnicu Sărat, 28% din populație beneficia de venitul minim pe economie.

Cartierul Bariera Focșani

Este localizat în partea de nord-est a municipiului, la periferia acestuia, având o suprafață de aproximativ 42 ha (Fig. 34). Este cel mai nou cartier, fiind construit în anul 2005, pe terenul unui fost poligon de trageri al armatei. Loturile pentru case au fost acordate în mod gratuit de către primărie tinerilor din municipiu care voiau să își construiască o casă.

O bună parte din locuitorii acestui cartier nu beneficiază nici în prezent de anumite utilități, printre care curentul electric, extinderea rețelei de curent electric urmând să înceapă la sfârșitul anului 2019.

Trama stradală a acestui cartier este dispusă paralelă și perpendiculară, însă niciuna dintre aceste străzi nu este asfaltată, toate fiind acoperite cu balast. Din punct de vedere al clădirilor, cartierul este alcătuit în cea mai mare parte din locuințe de tip vilă și clădiri în construcție (clădiri care în ultimii ani au crescut ca număr) (Fig. 35). Chiar dacă o parte din locuitori nu beneficiază de utilități, acest cartier este deservit de un parc, Parcul Bariera Focșani, un parc care însă nu este utilizat de drept parc, ci mai degrabă pentru a depozita deșeurile.

1 Cartierul Costieni

Este un cartier format preponderent din locuințe de tip bloc cu P +3, P +4, (Fig. 36) însă pe strada Lalelelor apar trei blocuri de tip P+10, după cum se poate observa și în figura de mai jos. Împreună cu cartierul Balta Albă cu care se învecinează la nord are o suprafață de aproximativ 29 ha. Cele două cartiere însumează o populație de aproximativ 8900 de locuitori, și au o lungime a străzilor de peste 4 km.

Străzile cartierului Costieni sunt asfaltate, excepție fâcănd două alei mai mici, care sunt acoperite de balast.

Deși este format în cea mai mare parte din locuințe de tip bloc, în partea de nord a cartierului apare o diversitate funcțională, în special pe bulevardul 1 Decembrie 1918, acolo unde se întâlensc clădiri comerciale, iar la parterul blocurilor se întâlnesc și alte tipuri de funcții. În acest cartier se află și o grădiniță (Grădinița Lumea Copilăriei).

În cartierul Costieni, la fel ca și în cartierul Balta Albă trăiește o populație mai instărită , în anii anteriori, după statisticile Primăriei Râmnicu Sărat, doar aproximativ 1% din locuitori beneficiau de venitul minim garantat.

Cartierul Eroilor

Carierul Eroilor este cel mai mic cartier din municipiul Râmnicu Sărat, având o suprafață de doar 5,8 ha. În interiorul acestui cartier trăiesc peste 200 de locuitori, iar lungimea totală a străzilor depășește cu puțin valoarea de 2 km.

Străzile acestui cartier sunt asfaltate, iar din punct de vedere al clădirilor se poate observa faptul că predomină diverse funcții, aici întâlnindu-se o pensiune, sediul operatorului local de transport public (TUC S.A.), o benzinărie, dar și stația de salvare (Fig. 38). Peste 80% din cartier este racordat la rețeaua de canalizare, iar calitatea vieții este una bună. Clădirile cu funcție de locuință aici de clădiri sunt reprezentate care se află într-o condiție tehnică bună, predominând construcțiile de tip vilă.

Cartierul Eroilor este limitat în extindere din cauza faptului că în partea estică a acestuia este prezent un cimitir.

Cartierul Extindere Slam Râmnic

Este situat la periferia estică a municipiului, având o suprafață de aproximativ 19 ha, și o populație redusă. Este un cartier mai nou, având o lungime a străzilor de peste 2 km, străzi care însă sunt acoperite în totalitate cu balast, și care sunt orientate în cea mai mare parte paralele și perpendiculare între ele (Fig. 39).

Din punct de vedere al rețelei de canalizare, se remarcă faptul că sub 20% din populație este racordată, în prezent realizându-se lucrări de extindere a acestei rețele. Clădirile din cartier au predominat funcția de locuință, dar aici a fost construită și o grădiniță pentru a încuraja educația în rândul populației.

În partea estică a cartierului se remarcă un caracter destul de pronunțat de ruralitate, o parte a populației ocupându-se pe lângă activitățile de bază și de creșterea animalelor. Tot în această parte estică se remarcă și prezența unei comunități de etnie rromă defavorizate și care trăiește într-o sărăcie accentuată.

Cartierul Lunca

Este situat în partea sud-vestică a municipiului (Fig. 40) , fiind cel mai extins cartier,cu o suprafață de aproximativ 88 ha. În interiorul acestui cartier trăiește un număr de peste 3000 de râmniceni.

Cartierul Lunca are o rețea stradală lungă de peste 11 km, cea mai mare parte din aceasta fiind asfaltată, mai puțin fundăturile care sunt acoperite de balast. Această valoare ridicată de 11 km poate fi explicată și de prezența bulevardului Digului, care este una dintre cele mai lungi artere de circulație din oraș. Din punct de vedere al infrastructurii de canalizare, trebuie menționat faptul că acest cartier este conectat în proporție de peste 97% la rețeaua de canalizare.

Clădirile din acest cartier au predominant funcția de locuință, funcție care domină în special în părțile vestică și sudică ale acestuia. În acest cartier se întâlnește unul dintre cele mai importante puncte comerciale ale municipiului, centrul comercial Râmnicu Sărat Value Center, alcătuit din magazine precum Kaufland, Jysk, Deichmann, dar și alte magazine.

Alte instituții sau clădiri mai importante care se găsesc în cartierul Lunca sunt: Casa de cultură, Azilul de bătrâni, Fostul spital de boli contagioase, două școli gimnaziale (Școala Gimnazială nr. 1 și Școala Gimnazială nr. 2) dar și o grădiniță.

Cartierul Matei Basarab

Este localizat într-o zonă apropiată de centrul municipiului, și are o suprafață de aproximativ 49 ha. În interiorul cartierului trăiesc un număr de aproximativ 900 de râmniceni.

Rețeaua stradală a acestui cartier este bogată și diversificată, iar din punct de vedere al acoperirii, înafară de unele fundături și străzi (Budei, Poiana Mărului pe o porțiune și Coroteni) care sunt acoperite cu balast, străzile sunt asfaltate. Peste 96% din populația acestui cartier este racordată la rețeaua de canalizare a municipiului.

În acest cartier, din punct de vedere al clădirilor, se remarcă o diversificare funcțională pe străzile Focșani și Alexandru Ioan Cuza, acolo unde apar numeroase clădiri comerciale sau de servicii. Același fenomen se întâlnește și în partea estică a acestui cartier, acolo unde se remarcă prezența unor clădiri comerciale sau de servicii pe bulevardul Eroilor (Fig. 41).

Dintre instituțiile sau clădirile mai importante, în acest cartier se regăsesc: un corp al școlii gimnaziale Vasile Cristoforeanu, Școala Gimnazială nr. 6 și o unitate medicală privată.

Cartierul Nicolae Bălcescu

Cartierul Nicolae Bălcescu este unul dintre cele mai complexe cartiere din punct de vedere funcțional, având o suprafață de aproximativ 68 ha și o populație cuprinsă între 6100 – 6300 de locuitori.

Cartierul are o rețea stradală diversificată și bogată care se desfășoară pe o lungime de peste 10 km, și care este asfaltată în totalitate, iar din punct de vedere al canalizării, peste 85% din totalul cartierului este racordat la această rețea.

Diversitatea funcțională a clădirilor acestui cartier este evidențiată și pe harta de mai jos, în acest cartier întâlnindu-se construcții de case dar și construcții de tip bloc, cu regimul de înălțime de P+4 (Fig. 42).

Funcția de învățământ este foarte bine reprezentată prin prezența în acest cartier a trei licee, respectiv Colegiul Național ,,Alexandru Vlahuță”, Liceul Economic ,,Elina Matei Basarab” și Liceul Tehnologic ,,Traian Săvulescu”. Funcția medicală este reprezentată în principal de Spitalului Municipal, iar funcția industrială este redată de prezența unei fabrici de confecții și a unei fabrici de pâine. Celelalte instituții sau clădiri mai importante care se întâlnesc aici sunt: primăria, gara, detașamentul de pompieri, cercul militar, A.L.O.F.M. Râmnicu Sărat, dar și numeroase biserici.

Cartierul Piața Halelor

Este situat în vestul municipiului (Fig. 43) având o suprafață mai mică, de aproximativ 19 ha și o populație destul de ridicată pentru această suprafață, de peste 3400 – 3500 de râmniceni. Aceștia locuiesc predominant în locuințe de tip bloc, cu regimul de înălțime de P+4, blocuri dispuse în special de-a lungul bulevardului Digului, străzii Pieței și străzii M.Eminescu.

Rețeaua stradală din acest cartier are o lungime de peste 2 km, aceasta fiind formată în general din străzi destul de scurte, înafara străzilor care delimitează acest cartier. Întreaga rețea stradală a acestui cartier este acoperita cu asfalt. Cartierul stă bine și din punct de vedere al canalizării, conform datelor primăriei acesta fiind conectat în întregime la rețeaua de canalizare.

Chiar daca este format în principal din construcții de tip bloc, în acest cartier se întâlnesc și case cu funcția de locuință, dar și cu funcție comercială sau de servicii. Comerțul este foarte bine reprezentat aici, prin prezența Pieței Centrale, în care își desfășoară activitatea numeroși comercianți atât din municipiu cât și din împrejurimi.

În acest cartier sunt prezente și alte clădiri importante pe plan local, dar de remarcat sunt două construcții reprezentative pentru municipiu, și anume muzeul și complexul brâncovenesc. Pe lânga valoarea arhitecturală pe care aceste două construcții o au, acestea reprezintă și principalele atracții turistice din oraș.

Cartierul Sârbi

Este situat în partea de sud-est a municipiului (Fig. 44), pe partea dreaptă a rețelei feroviare, și are o suprafață de aproximativ 25 ha. Populația acestui cartier este de peste 1100 de locuitori. Cartierul are o lungime a rețelei stradale de aproximativ 5 – 5,3 km, dintre care cea mai mult de jumătate este acoperită de balast. Străzile care sunt asfaltate sunt cele principale din cartier, respectiv strada Fraternității, strada Armoniei și chiar și strada Morilor, însă nu în întregime.

Legătura dintre acest cartier și restul orașului se face în special prin strada Morilor, iar din punct de vedere pietonal, pentru a trece calea ferată, locuitorii folosesc o pasarelă.

Fondul locativ al acestui cartier este foarte bine reprezentat, fiind alcătuit din locuințe individuale distribuite pe loturi destul de extinse. Pe lângă aceste locuințe, în cartier se mai întâlnesc o biserică și o grădiniță.

Cartierul se învecinează cu mai multe foste unități industriale, unități care poluează atât estetic, cât și din punct de vedere chimic (cum este cazul fostei rafinării Venus Oilreg) terenurile din apropierea acestuia.

Cartierul Slam Râmnic

Cartierul Slam Râmnic are o suprafață de aproximativ 19 ha, și o populație de 700 – 800 de locuitori fiind situat în partea estică, nord-estică a municipiului. Rețeaua stradală din acest cartier are o lungime de peste 2 km, și este preponderent asfaltată, cu excepția unor porțiuni din străzile Micșunelelor și C.I. Parhon, dar și a străzii Iulia Stănescu.

Din punct de vedere al infrastructurii de canalizare, cartierul atinge o performanță, în sensul că acesta este conectat la rețeaua de canalizare în proporție de 100%, conform datelor primăriei.

Cartierul este dominat de clădiri cu funcția de locuință, clădiri ce sunt dispuse într-o manieră mai înghesuită, din cauza loturilor mici. Pe lângă locuințe, în cartier sunt prezente și câteva unități de depozitare, care sunt administrate în special de către un producător local de materiale de construcții (Fig. 45).

În acest cartier se regăsesc și câteva centre pentru persoanele defavorizate, cu dizabilități sau care nu au posibilități materiale, și anume Centrul de plasament, Centrul de recuperare pentru copilul cu dizabilități și Centrul școlar de educație incluzivă.

Cartierul Zidari

Este situat în extremitatea nord-vestică a municipiului, și are o suprafață de aproximativ 39 ha (Fig. 46). Acest cartier mai este cunoscut și sub numele de ,,Cartierul Flămânda”, deoarece acest cartier a fost la origine un sat care se numea în acest mod, și care s-a alipit la municipiul Râmnicu Sărat.

Populația acestui cartier este destul de greu de estimat, doarece aceasta are o dinamică puternică, datorită celei mai mari comunități rrome din municipiu, comunitate care trăiește aici. În anii anteriori, aici trăiau peste 2500 de locuitori, iar în prezent această valoare este într-o continuă creștere datorită valorilor mai ridicate ale ratei natalității care se înregistrează la comunitățile rrome. Faptul că aici trăiește cea mai mare comunitate rromă, este corelat și cu un nivel de trai mai scăzut,(cel mai scăzut din municipiu) în special în partea nordică a cartierului. Din cauza acestui fapt dar și a lipsei de educație a populației, aici se înregistrează frecvent un grad mai ridicat de infracționalitate decât în restul municipiului. Diversele infracționalități comise în acest cartier fac ca această zonă să fie considerată cea mai nesigură.

Cartierul Zidari are o lungime totală a rețelei stradale de aproximativ 3,5 km, rețea care este acoperită de balast, cu excepția străzii Domirești pe care există și câteva porțiuni asfaltate.

Nici din punct de vedere al rețelei de canalizare acest cartier nu stă foarte bine, sub 19% din clădirile de aici fiind racordate la rețea.

Clăridile din acest cartier au predominant funcția de locuință, fiind dispuse într-un mod aleator mai ales în partea nordică, parte în care condiția acestora începe să fie mai degradată. Pe lângă locuințe aici se întâlnesc și câteva unități de depozitare, o biserică, o școală dar și o grădiniță.

Cartierul Zona Centrală

Cartierul Zona Centrală are o suprafață de aproximativ 21 de ha, iar în interiorul lui trăiește o populație de 3700 – 3800 de locuitori. Aceștia locuiesc în general în construcții de tip bloc, cu un regim de înălțime de P+4, dar pe strada Victoriei se remarcă două construcții de tip bloc cu un regim de înălțime de P+8.

Rețeaua stradală din zona centrală are o lungime de peste 4,5 km, aproximativ 97% din aceasta fiind asfaltată. Acoperite de balast sunt două fundături situate de o parte și de alta a străzii Milcov. Strada Victoriei, numită și Strada Mare în trecut, este strada care este considerată centrală, aceasta fiind pavată. Această stradă este cea mai diversificată din punct de vedere funcțional din tot municipiul, iar până la intersecția cu strada Primăverii aceasta este dominată de construcții de blocuri cu funcțiune mixtă (Fig. 47).

În zona centrală a Râmnicului sunt cuprinse dotări administrative, financiar – bancare (BCR, BRD, ANAF), comerciale (Victoria Shopping Center, diverse magazine mici), de servicii, culturale, sanitare, de locuință și altele.

Aici se regăsesc și majoritatea monumentelor de arhitectură din municipiu, dar și un parc, Parcul Central al orașului.

Cartierul Zona Pod

Este situat în partea de vest a orașului, mai exact, în nordul cartierului Piața Halelor, și are o suprafață de aproximativ 20 ha și o populație de 2500 – 2700 de locuitori (Fig. 48). Cartierul Zona Pod este conectat în proporție de 100% la rețeaua de canalizare, conform datelor oferite de primărie. Are o lungime a rețelei stradale de peste 2 km, dintre care aproape toate străzile, cu excepția unei fundături sunt asfaltate. Construcțiile predominante sunt cele cu funcție de locuință, de tip bloc, dar și de tip casă. Pe lângă acestea, în cadrul cartierului se remarcă funcția de servicii, funcția de învățământ (grădinița Orizont), dar și prezența unei biserici. Cartierul este deservit de prezența unui parc, Parcul Orizont.

Chiar dacă municipiul Râmnicu Sărat este organizat într-un număr destul de mare de cartiere pentru suprafața sa, nu toate aceste cartiere asigură condiții bune de locuit. Foarte puține dintre acestea sunt conectate în proporții ridicate la rețeaua de canalizare a orașului, iar unele dintre ele nu beneficiază nici de electricitate în totalitate (Bariera Focșani). În plus, 9 cartiere dintre cele amintite mai sus (Alecu Bagdad, Sârbi, Anghel Saligny, Slam Râmnic, Extindere Slam Râmnic, Bariera Focșani, Zidari, Barasca și 1 Mai) sunt integrate în zona marginalizată a municipiului Râmnicu Sărat, zonă care este caracterizată de o sărăcie mai accentută și de o lipsă a educației.

Capitolul 13. Organizarea tramei stradale

Trama stradală este o componentă cheie în organizarea unui spațiu urban, datorită faptului că aceasta asigură accesibilitate atât către cele mai importante zone din centrul orașului cât și câtre cartierele rezidențiale de la periferie. Cu cât trama stradală a unui oraș este mai extinsă și mai diversificată, cu atât acesta va fi tranzitat cu o ușurință mai mare. Rețeaua stradală a unui oraș poate să asigure ,,scheletul” pentru o amenajare cât mai eficientă a teritoriului.

Rețeaua stradală a municipiului Râmnicu Sărat are o lungime de peste 156 km, dintre aceștia, aproximativ 114 km fiind străzi modernizate (P.U.G-Râmnicu Sărat, 2012). Această rețea stradală este împărțită pe patru mari categorii tehnice, după cum urmează:

Străzile din prima categorie, sunt cele mai importante străzi ale municipiului, fiind numite și magistrale. Aceste străzi sunt acoperite cu un asfalt de cea mai bună calitate, și sunt printre cele mai circulate și aglomerate artere din municipiu. Lățimea părții carosabile a acestor străzi poate să ajungă până la valoarea de 14 m. Din această categorie fac parte opt artere, acestea fiind: șoseaua sau strada Industriei, șoseaua Brăilei, șoseaua Puiești, bulevardul Eroilor, strada Mihail Kogălniceanu, strada Focșani, strada Alexandru Ioan Cuza și strada Stadionului. Ultimele patru artere, sunt componente ale drumului național 2 (DN 2/E 85) (Fig. 49). Străzile din categoria întâi sunt folosite în special pentru ieșirea sau intrare în municipiu, unele dintre ele făcând legătura între drumuri comunale și drumuri județene sau drumuri naționale. De exemplu, legătura dintre DC 102 și DJ 202 se realizează în special prin intermediul Bulevardului Eroilor și Șoselei Puiești.

Străzile din categoria a II a, se mai numesc și străzi de legătură, deoarece creează conexiuni între zone diferite din municipiu. Cele mai importante astfel de străzi sunt: strada Matei Basarab, strada Principele Ferdinand, strada Nicolae Bălcescu, Strada Victoriei, bulevardul Digului, strada Ștefan cel Mare, dar și alte străzi.

Cea mai importantă stradă din cea de-a doua categorie este reprezentată de strada Victoriei. Situată în zona centrală a municipiului, această stradă este cunoscută prin diversitatea funcțională ce o caracterizează dar și prin stilul arhitectural deosebit care se mai păstrează doar la câteva clădiri. Cunoscută în trecut drept strada Mare, era o arteră comercială importantă a orașului, unde se găseau cele mai cunoscute prăvălii. În prezent, aici pot fi observate numeroase farmacii, case de pariuri, magazine de haine, magazine second-hand, dar și două clădiri cu funcție financiar-bancară (BRD și ANAF).

Străzile de categoria a III-a, care se mai numesc și străzi de colectare, sunt străzile care ocupă cea mai mare parte a municipiului, și care sunt legate de străzile din categoriile anterioare. Cele mai importante străzi din această categorie sunt: strada Costieni, bulevardul 1 Decembrie 1918, strada Horia, strada Ion Mihalache, strada Domnească, strada Drăgăicii etc.

Străzile din ultima categorie sunt străzile care sunt importante doar pe plan local, având o lungime mai redusă decât străzile din categoriile de mai sus și fiind mult mai puțin circulate. Se remarcă o concentrare mai mare a lor în părțile periferice ale municipiului, în special în cartierele din aceste zone (Alecu Bagdad, Anghel Saligny, Sârbi, Extindere Slam Râmnic etc.).

Deși rețeaua stradală este destul de dezvoltată și diversificată, în ultima perioadă, mai ales în timpul zilelor libere și vacanțelor, traficul din interiorul municipiului a început să se îngreuneze, mai ales în zona centrală și zonele din vecinătatea acesteia. În aceste zone, locurile de parcare nu sunt suficiente, anumiți cetățeni ajungând să își parcheze mașinile pe partea carosabilă.

Un alt punct important pentru o organizare cât mai eficientă a rețelei stradale este reprezentat și de tipul de acoperire sau ,,îmbrăcăminte” al părții carosabile. Astfel, se remarcă faptul că 50% dintre străzile municipiului Râmnicu Sărat sunt asfaltate. (Fig. 50).

Străzile asfaltate se întâlnesc în cea mai mare parte a orașului, după cum se poate vedea și din harta de la figura., ajungând chiar și în părțile periferice ale orașului, în cazul străzilor mai importante.

Acoperite de balast sunt 42% din străzile municipiului, acestea ocupâng suprafețe semnificative în special în cartierele situate la periferie. Se remarcă în acest caz câteva cartiere care sunt formate în întregime din străzi acoperite de balast, cum ar fi cartierul Extindere Slam Râmnic, cartierul Bariera Focșani și cartierul Anghel Saligny. Fundăturile sunt și ele în cea mai mare măsură acoperite de balast (Fig. 51). Aceste străzi prezintă dezavantajul unei deplasări mai greoaie, atât a locuitorilor cât și a vehiculelor.

Străzile asfaltate dar care sunt acoperite de balast pe anumite porțiuni dețin 4% din totalul străzilor, fiind situate, la fel ca și cele balastate, în zonele periferice ale orașului. Sunt mult mai reduse ca număr decât cele din primele două categorii, cele mai importante exemple fiind: strada Plantației, strada Armoniei, strada Poiana Mărului, strada Micșunelelor etc.

Aproximativ 3% din totalul străzilor municipiului sunt acoperite de asfalt deteriorat, acestea necesitând lucrări de reasfaltare. Sunt doar 10 străzi care au această problemă. Străzile acoperite cu pavaj sunt 3 la număr, reprezentând doar 1% din totalul străzilor, acest material fiind folosit în princial din motive estetice. Aceste străzi sunt strada Victoriei, Aleea Viorelelor și strada Brașoveni, și sunt situate în zona centrală.

Capitolul 14. Organizarea spațiilor rezidențiale

,,Zonele funcționale constau în împărțirea teritoriului urban în raport cu anumite elemente economice, sociale, tehnice etc., și are ca scop asigurarea condițiilor optime de locuit, de muncă, de recreere și odihnă, de circulație, și, de asemenea, stabilirea măsurilor de reglementare a destinației tuturor terenurilor din intravilan.” (Cândea M., Cimpoieru I., Bran Fl., 2006, pag 318).

Zona rezidențială sau zona de locuit este compusă majoritar din clădiri cu funcția de locuință, dar în cadrul ei pot să apară și câteva dotări, cum ar fi cele comerciale, socio-culturale, sau alte tipuri de dotări. Zona rezidențială a municipiului Râmnicu Sărat ocupă o suprafață destul de importantă din intravilan, aproximativ 56%, fiind alcătuită în cea mai mare parte din două subzone importante: subzona pentru locuințe individuale și colective mici cu maxim P+2 nivele și subzona cu locuințe colective medii predominant cu P+3 nivele sau P+4 nivele. Pe lângă acestea, la nivelul municipiului se întâlnesc și alte subzone ale zonelor rezidențiale, cum ar fi subzona mixtă cu locuințe colective înalte cu P+5 nivele până la P+10 nivele; dar acestea ocupă suprafețe mult mai scăzute decât cele două subzone amintite anterior.

Subzona pentru locuințe individuale și colective mici cu maxim P+2 nivele ocupă cea mai mare parte din zonele rezindențiale ale municipiului (Fig. 52), iar aceasta se regăsește în partea de nord pe lângă unitățile militare, în partea pericentrală a municipiului, în cartierele din est și din nord-est dar și în sud și sud-vest. Starea construcțiilor din această subzonă este una medie și bună, însă aici se întâlnesc și construcții într-o stare destul de degradată, atât abandonate cât și locuite. Clădirile sunt dispuse atât pe loturi mai largi, în special în cartierele mai noi, planificate, cât și pe loturi mai înguste, în zonele mai apropiate de centrul orașului. În partea de nord-est a municipiului, în cel mai nou cartier, cartierul Bariera Focșani, zona rezidențială este dominată de construcții noi, de tip vilă, dispuse pe loturi mai largi și care se prezintă într-o stare foarte bună.

Subzona cu locuințe colective medii predominant cu P+3 nivele sau P+4 nivele este alcătuită din blocuri de tipul celor comuniste, foarte asemănătoare din punct de vedere al aspectului, și care au fost construite în perioade destul de apropiate (Fig. 53). Acest lucru este rezultatul migrației unui număr cât mai mare de persoane din mediul rural către municipiu, în perioada în care industria era principala activitate și nevoia cât mai mare de locuințe. Blocurile de tipul celor cu P+3 sau P+4 nivele ocupă suprafețe importante din cartierele Balta Albă, Costieni, Zona Pod, Piața Halelor, în zona centrală a orașului, dar și în cartierul Nicolae Bălcescu. Pe lângă aceste zone principale, construcțiile de blocuri apar și în vecinătatea zonei industriale, acolo unde se întâlnesc blocurile de tip ANL.

În cartierul Costieni apar trei blocuri de locuințe înalte cu P+10 nivele, iar în zona centrală a orașului, pe strada Victoriei, apar două blocuri de locuințe cu P+8, blocuri care se prezintă într-o stare tehnică bună și foarte bună.

În anul 2017, fondul locativ al municipiului Râmnicu Sărat era format dintr-un număr de 14.760 de locuințe, dintre care 14.467 în proprietate privată și 293 în proprietate publică. Fondul locativ a evoluat progresiv din anul 1997, atunci când se înregistra un număr de 13.033 de locuințe, dintre care 12.432 în proprietate privată și un număr destul de mare de locuințe în proprietate publică, respectiv 601 (Fig. 54). În anul 2002, numărul de locuințe în proprietate publică începe să scadă semnificativ, la doar 287, ca urmare a legii restituției imobiliare din anul 2001, lege care dădea dreptul foștilor proprietari să primească înapoi locuințe și terenuri. Din acest an și până în anul 2017, numărul locuințelor în proprietate publică nu mai fluctuează atât de mult, pe când numărul locuințelor în proprietate privată crește în intervalul 1997 – 2017 cu 2.035 de unități. În perioada mai apropiată, se constată o creștere foarte slabă a fondului locativ, în perioada 2012 – 2017, el crescând cu doar 8 locuințe. Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2017, în municipiu au fost finalizate doar 15 locuințe.

Suprafața locuibilă existentă la sfârșitul anului 2017 în municipiul Râmnicu Sărat era de 692.836 m2 arie desfășurată, dintre care 7.623 m2 arie desfășurată pentru locuințele în proprietate publică și 685.213 m2 arie desfășurată pentru locuințele în proprietate privată.

Capitolul 15. Organizarea spațiilor verzi și de recreere

,,Element esențial al habitatului uman, spațiul verde intraurban valorifică potențialul biologic și estetic al vegetației, armonizează ansambluri arhitecturale, urbanistice, igienizează și înfrumusețează mediul urban, reducându-i astfel agresiunea asupra locuitorilor orașului” (Muja S., 1994, pag. 56).

Spațiile verzi și de recreere din municipiul Râmnicu Sărat însumează conform Institutului Național de Statistică o suprafață de 31 ha (310.000 m2) și se regăsesc sub următoarele forme: parcuri, scuaruri, spații verzi aferente locuințelor de tip condominiu, aliniamente stradale sau fâșii plantate, locuri de joacă și baze sau parcuri sportive (Fig. 55). Dacă s-ar raporta această suprafață la numărul de locuitori, care în anul 2018 era de 40.084, rezultă o valoare de 7,7 m2 spațiu verde pe cap de locuitor, valoare care este cu mult sub limita europeană de 26 m2 pe cap de locuitor. De altfel, în Legea 351/2001 valoarea minimă a suprafeței de spații verzi pe cap de locuitor pentru municipii este de 15 m2, aproape dublă față de valoarea suprafeței de spații verzi din Râmnicu Sărat. Din aceste calcule rezultă că spațiile verzi sunt considerate a fi insuficiente pentru nevoile actuale ale populației municipiului.

Zonele care sunt mai ,,sărace” în spații verzi sunt următoarele: zona de nord, în special în cartierele Zidari, Alexandru Ioan Cuza și Matei Basarab, zona de sud-vest, în cartierul Lunca, dar și în cartierele aflate la periferia sudică, Alecu Bagdad și Sârbi. Zonele cu o suprafață mai mare de spații verzi sunt zona centrală și cartierele alcătuite predominant din blocuri: Costieni, Balta Albă, Zona Pod și Piața Halelor.

Parcul Central (Fig. 56) este parcul emblemă al municipiul, fiind și cel mai mare, cu o suprafață de peste 2 ha. Acesta se află în zona centrală și datează din a doua jumătate a secolului XX, fiind o zonă foarte bogată în vegetație, remarcându-se în acest fel specii de stejar, paltin, tei și frasin. Din punct de vedere al dotărilor, acest parc dispune de un loc de joacă pentru copii, special amenajat, un spațiu de recreere pentru vârstnici dotat cu măsuțe pentru șah, iar în centrul parcului se află un foișor care este folosit în timpul unor spectacole sau serbări.

Parcul central era cunoscut în trecut și sub numele de ,,Grădina Publică”, iar în apropiere de intrarea principală se află Monumentul Eroilor Râmniceni căzuți în Războiul pentru obținerea Independeței și în Războiul Balcanic.

Parcul Brâncoveanu sau Parcul Mic este situat tot în zona centrală, mai exact, în fața muzeului municipal, fiind dotat cu un loc de joacă pentru copii.

Parcul Orizont este situat în cartierul Zona Pod, fiind folosit în special de către locuitorii blocurilor din apropiere. Și acest parc este dotat cu loc de joacă pentru copii.

Parcul Bariera Focșani este situat în cartierul cu același nume, fiind unul dintre cele mai noi parcuri. Este dotat cu stâlpi fotovoltaici, și are o suprafață de aproximativ 2 ha, fiind îngrădit într-un mod superficial. Din cauza faptului că acest parc se află într-o zonă slab populată din municipiu, el nu este utilizat și nici întreținut corespunzător. (Fig. 57) Ca urmare, pe suprafața aleilor au apărut numeroase specii de plante invazive care în prezent domină cea mai mare suprafață a parcului.

Pe lângă aceste parcuri, în municipiu se întâlnesc și numeroase scuaruri, dintre care cele mai importante sunt: Scuarul Florica Cristoforeanu, situat lângă Casa de cultură cu același nume, Scuarul 9 Luni de lângă primărie, scuarurile din zona gării, scuarurile specifice instituțiilor publice cum ar fi scuarul de la Oficiul Stării Civile și scuarurile din cartierele de blocuri, acolo unde se găsesc și numeroase grădini de bloc.

Aliniamentele stradale sunt localizate în special pe arterele principale de circulație, cum ar fi bulevardul Eroilor, bulevardul 1 Decembrie 1918, strada Mihail Kogălniceanu, iar bazele sportive sunt reprezentate în special de prezența stadionului din partea vestică a municipiului.

Spațiile verzi din Râmnicu Sărat sunt administrate de către ADP (Administrația Domeniului Public), instituție care se ocupă de salubrizarea acestora, de reînnoirea materialului floristic, și de diverse reparații ale dotărilor.

Capitolul 16. Organizarea rețelei de învățământ

Rețeaua de învățământ este o componentă de bază în cadrul unui centru urban, deoarece aceasta asigură educarea populației. Cu cât populația este mai educată, cu atât ratele criminalității și ale delicvenței juvenile vor fi mai mici, iar pregătirea profesională a populației va fi mai ridicată.

Învățământul râmnicean are o lungă și bogată istorie, datând încă din anul 1766, de pe timpul când Râmnicu Sărat era județ, an în care, este menționată prima școală cu predare în limba română din vechiul ,,târg Râmnic”.

În prezent, în municipiul Râmnicu Sărat sunt prezente 13 unități principale de învățământ și 8 unități de învățământ arondate acestora. Învățământul preșcolar este reprezentat de trei grădinițe principale, și a unui număr de șase grădinițe arondate atât acestora, cât și unităților școlare din ciclul gimnazial.

Învățământul gimnazial este reprezentat de un număr de cinci școli gimnaziale. Acestea sunt: Școala gimnazială nr.1, Școala gimnazială nr. 2, Școala gimnazială dr. Ilie Pavel, Școala gimnazială Vasile Cristoforeanu și Școala gimnazială nr. 6. Totodată, învățământul gimnazial mai este reprezentat și prin constituirea unor astfel de clase în cadrul a două licee din municipiu.

Învățământul liceal este reprezentat de un număr de patru licee, și de o unitate arondată, acestea fiind: Colegiul Național ,,Alexandru Vlahuță”, Liceul Teoretic ,,Ștefan cel Mare”, Liceul Economic ,,Elina Matei Basarab” și Liceul Tehnologic ,,Victor Frunză” cu o unitate arondată. Învățământul liceal al municipiului a fost și încă este cel care aduce și cele mai mari performanțe la nivel județean. Aceste licee evidențiază și influența municipiului în teritoriu, deoarece atrag numeroși elevi din mediul rural, din satele sau comunele din vecinătate. De altfel, în primele două licee din municipiu (Colegiul Național ,,Alexandru Vlahuță” și Liceul Teoretic ,,Ștefan cel Mare”) se pot întâlni destul de des clase predominant formate din elevi care nu au domiciliul stabil în municipiu. Celelalte două licee, atrag în prezent din ce în ce mai puțini elevi, iar media de admitere a scăzut destul de mult în ultimii ani.

Se întâlnește și învățământul postliceal, în cadrul Colegiului ,,Nicolae Păulescu”, o unitate acreditată abia în anul 2017, și care are drept scop formarea de asistenți medicali și farmaciști.

În ultimii ani, rețeaua de învățământ din municipiu a fost îmbunătățită prin realizarea unor investiții în modernizarea și reabilitarea liceelor (în special a Colegiului Național ,,Alexandru Ioan Cuza”, care și în prezent se află într-un proces de reabilitare), modernizarea școlilor gimnaziale, dar și amenajarea unor noi grădinițe (în cartierele Alecu Bagdad și Extindere Slam Râmnic).

Populația școlară din municipiul Râmnicu Sărat era formată dintr-un număr de 7.332 de persoane în anul 2017, conform Institutului Național de Statistică. Pe niveluri de educație, se remarcă câteva diferențe, cea mai mare parte a populației școlare (47,5%) fiind înscrisă în învățământul primar și grimnazial (Fig. 58).

În grădinițe, erau înscriși un număr de 1.052 de copii, adică 14,3% din populația școlară, iar în învățământul liceal erau înscriși 2.388 de elevi (32,5%). La Liceul Tehnologic ,,Victor Frunză” și în unitatea sa arondată, respectiv Liceul Tehnologic ,,Traian Săvulescu’’ erau înscriși un număr de 409 de elevi în învățământul profesional și de maiștri, adică un procent de 5,5% din populația școlară.

Personalul didactic este și el bine reprezentat, fiind format în anul 2017 dintr-un număr de 466 profesori, învățători, educatori etc. Dintre aceștia, peste 47% activau în învățământul primar și gimnazial, iar aproape 40% activau în învățământul liceal. Restul activau în învățământul preșcolar. Personalul didactic este bine și foarte bine pregătit, remarcându-se în acest mod prin rezultatele obținute de elevii pe care i-au pregătit, în cadrul concursurilor județene și naționale.

Infrastructura de învățământ este destul de dezvoltată, liceele și școlile gimnaziale beneficiind de un număr suficient de săli de clasă, de săli de sport, dar și de laboratoare de informatică. Bibliotecile din cadrul unităților de învățământ sunt și ele dotate cu un număr ridicat de volume, lucru ce facilitează procesul de învățare.

Se poate afirma că rețeaua de învățământ a municipiului este organizată corespunzător, aceasta deservind atât populația rezidentă cât și numeroși elevi sau copii din satele și comunele adiacente. Populația școlară beneficiază de o infrastructură bună, fiind pregătită de cadre didactice cu un nivel de pregătire avansat.

Capitolul 17. Organizarea rețelei de asistență medicală

Rețeaua de asistență medicală sau rețeaua sanitară influențează starea de sănătate a populației dar și valoarea morbidității. Cu cât o rețea sanitară este mai bine reprezentată din punct de vedere al unităților sanitare, dar și al dotărilor, cu atât numărul populației care se va deplasa către alte orașe pentru diverse tratamente medicale va fi mai mic.

Rețeaua de asistență medicală din Râmnicu Sărat era formată în anul 2017 dintr-un număr de 115 unități sanitare, împărțite pe diverse categorii (Tabel nr. 3).

Tabel nr. 3 – Unitățile sanitare din municipiul Râmnicu Sărat în anul 2017.

Sursă date: Institutul Național de Statistică

Dintre aceste unități, cele care au cea mai mare importanță sunt spitalele, ambulatoriile, cabinetele medicale de familie, cabinetele stomatologice, cabinetele medicale de specialitate, dar și laboratoarele medicale.

Spitalul Municipal Râmnicu Sărat este situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 2, având o importanță mare la nivel județean. Se află la o distanță de aproximativ 34 km față de spitalul Județean Buzău, și asigură asistență medicală pentru o populație de circa 80.000 – 90.000 de persoane. Pe lângă locuitorii din Râmnicu Sărat, de asistență medicală beneficiază și locuitorii din satele aflate în apropierea municipiului: Boldu, Râmnicelu, Balta Albă, Bălăceanu, Valea Râmnicului, Ghergheasa, Ziduri, Topliceni, Grebănu, Murgești, Puiești, Podgoria, Vâlcelele, Buda, Valea Sălciei, Mărgăritești. Acest spital dispune de un număr de 405 paturi, iar în cadrul lui se asigură asistență medicală de specialitate, curativă, preventivă, de recuperare ș.a.

Spitalul este format din mai multe corpuri de clădiri, iar două secții (cea de boli infecțioase și de boli pulmonare) sunt situate în afara corpului principal de clădire. În anul 2016, spitalul a fost dotat cu un computer tomograf de ultimă generație, iar în anul 2018 au fost modernizate câteva secții din cadrul lui, printre care cea de chirurgie. În acest mod, s-au mai eliminat din problemele referitoare la infrastructura acestui spital. Problemele actuale ale spitalului țin în mod special de partea de personal insuficient. Chiar dacă are un număr total de 454 de angajați, 66 sunt medici, dintre care 23 medici rezidenți, se constată o lipsă de personal în cadrul unor secții, cum ar fi cea de ortopedie. O măsură de scurtă durată luată de spital pentru această problemă este chemarea unor medici din afara municipiului, pentru a suplini locurile ramase libere. Ambulatoriul integrat spitalului a fost și el modernizat în perioada 2010 – 2012. Capacitatea spitalului municipal nu este suficientă pentru numărul ridicat de solicitări, având în vedere că doar în anul 2014 s-au înregistrat aproximativ 36.000 de prezentări la camerele de gardă.

În municipiul Râmnicu Sărat există un număr suficient de cabinete medicale de familie, cabinete stomatologice, cabinete medicale de specialitate, farmacii, dar și laboratoare medicale și laboratoare de tehnică dentară care să deservească populația din prezent. Unitățile din aceste categorii sunt situate în general în zona centrală și în zonele din vecinătatea acesteia.

Pe lângă personalul aferent Spitalului Municipal, personalul medico – sanitar din Râmnicu Sărat era alcătuit în anul 2017 din 19 medici de familie, 12 stomatologi și peste 25 de farmaciști.

Deși rețeua de asistență medicală acoperă destul de bine nevoile municipiului, se constată în perioada actuală o deplasare a unui număr tot mai mare de locuitori către orașele mari în vederea asigurării serviciilor medicale de speciliatate. Acest lucru este cauzat de o lipsă destul de pronunțată de personal medical din spitalul municipal, dar și din ambulatoriul integrat acestuia.

Capitolul 18. Organizarea spațiilor culturale și de patrimoniu istoric

,,Monumentele istorice sunt bunuri imobile, construcții și terenuri situate pe teritoriul României, semnificative pentru istoria, cultura și civilizația națională și universală.” (Legea 422/2001). Prezența unui număr cât mai mare de monumete istorice într-un spațiu urban relevă un bogat și valoros patrimoniu cultural și istoric. În municipiul Râmnicu Sărat se întâlnesc un număr de 31 de monumente istorice (Tabel nr. 4), prezente sub mai multe forme: un sit urban, un bust, numeroase clădiri, dar și chilii, turnuri, clopotnițe și ziduri. Din punct de vedere al localizării acestora, privind adresele la care se întâlnesc, se poate observa o concentrare a majorității monumentelor istorice în zona centrală dar și în zonele învecinate acesteia. Doar un singur monument istoric este situat în zona periferică a, municipiului, fiind vorba de fosta gară Râmnicu Sărat, situată în prezent pe strada Intrarea Școlii, în cartierul Anghel Saligny.

Foarte multe monumente istorice din municipiu sunt datate în secolele XVIII – XIX, dar există și câteva monumente, în special biserici, care sunt mai vechi, din secolul XVII. Se întâlnesc și monumente istorice mai noi, cum ar fi clădirea B.C.R sau biblioteca municipală care sunt datate în secolul XX.

Monumentele istorice au în prezent o folosință destul de diversificată, remarcându-se în acest fel cea administrativă, culturală, rezidențială, educațională, de lăcaș de cult, iar câteva dintre ele nu sunt utilizate. Unele dintre acestea (primăria orașului, fostul penitenciar, casa de cultură Florica Cristoforeau, casa domnească, dar și numeroasele biserici) pot fi valorificate foarte bine din punct de vedere turistic. Pentru ca acest lucru să fie posibil, o parte a acestor monumente ar trebui să fie renovate cu păstrarea specificului arhitectural inițial, iar mai apoi introduse în circuite turistice locale.

În prezent, o parte importantă a monumentelor istorice din Râmnicu Sărat se află într-o stare medie și bună, însă, există și monumente istorice care necesită anumite reparații pentru acoperirea fisurilor, a urmelor lăsate de infiltrații, refacerea tencuielii, lucrări de consolidare a acoperișului, dar și alte lucrări. În perioada recentă, câteva monumente istorice printre care Muzeul Râmnicu Sărat, biblioteca municipală, iar parțial clădirea gării, au fost reabilitate, iar în prezent colegiul național ,,Alexandru Vlahuță” se află într-un amplu proces de reabilitare și restaurare.

Tabel nr. 4 – Lista monumentelor istorice din municipiul Râmnicu Sărat.

Sursă: www.patrimoniu.ro

Principalele monumente istorice care au fost renovate sau care se află într-o stare bună sunt reprezentate de cea mai mare parte a bisericilor, clădirea primăriei municipiului, Muzeul municipal, Complexul Brâncovenesc (în care sunt incluse fosta mânăstire și casa domnească), Biblioteca municipală și clădirea B.C.R. (Fig. 59).

Muzeul Municipal a fost înființat în anul 1960 având un loc central în cultura municipiului Râmnicu Sărat. Reprezintă totodată și unul dintre principalele obiective turistice, fiind format din diverse secții dintre care se remarcă secția de artă plastică, secția de etnografie, secția de științe naturale, secția de istorie a culturii râmnicene și secția de istorie. Cea mai mare parte a exponatelor au proveniență locală, mai exact, din arealul văii râului Râmnicu Sărat.

Palatul Administrativ sau sediul clădirii primăriei a fost construit în anul 1898 având rolul de Palat Administrativ și de Justiție. În interiorul acestuia și-au desfășurat activitatea de-a lungul timpului mai multe instituții, printre care Sfatul Popular și Sfatul Raional. În prezent, acest monument istoric nu este valorificat din punct de vedere turistic.

Monumentele istorice care se află în prezent într-o stare avansată de degradare, și care au nevoie de lucrări de consolidare sunt reprezentate în special de fostul penitenciar Râmnicu Sărat și o casă aflată pe strada Drăgăicii, nr. 5 (Fig 60).

Fostul penitenciar Râmnicul Sărat a fost construit în preajma anului 1899, fiind în principal un penitenciar de tip comunist (până la instaurarea regimului comunist, penitenciarul era cunoscut sub numele de ,,Arestul Preventiv”). Acest penitenciar își câștigase renumele drept unul dintre cele mai dure și din cauza faptului că numeroși oameni politici și-au pierdut viața aici, printre care și Ion Mihalache. În prezent, acest penitenciar nu este valorificat din punct de vedere turistic, deși numeroase persoane și-au manifestat interesul cu privire la vizitarea acestuia.

Cultura râmniceană este reprezentată la momentul actual de o casă de cultură municipală, în care se țin diverse spectacole sau piese de teatru, un muzeu, o bibliotecă municipală și câteva cluburi la care se desfășoară activități culturale.

Capitolul 19. Organizarea spațiilor economice

Spațiile economice de producție din Râmnicu Sărat se suprapun în cea mai mare parte pe zonele sau spațiile industriale din municipiu. ,,Spațiul industrial este o componentă a spațiului geografic și reprezintă o concentrare de unități de producție industrială, de mijloace de transport, de spații de depozitare, spații pentru administrarea și servirea acestora (alimentare cu materii prime, cu apă, cu energie electrică etc.). Este un spațiu afectat de industrie atât din punct de vedere al caracteristicilor sale, cât mai ales din punct de vedere funcțional, integrându-se în spațiul urban, rural sau periurban” (Cândea M., Cimpoieru I., Bran Fl., 2006, pag. 259).

Zonele industriale din municipiul Râmnicu Sărat însumează conform P.U.G Râmnicu Sărat o suprafață de aproximativ 138 ha, adică un procent de 15% din totalul suprafeței de intravilan (Fig. 61).

Zonele industriale se află preponderent, dar nu în totalitate în partea estică a municipiului, factorii care au favorizat apariția industriei în această zonă au fost reprezentați în primul rând de accesibilitatea ridicată la căile rutiere (DJ 202 și DN 22) și feroviare (magistrala feroviară 500).

Tot cu privire la partea de accesibilitate, trebuie menționat și faptul că zona industrială era deservită în trecut de o linie de cale ferată, care trecea prin incinta fostei fabrici de țigarete.

În prezent, odată cu reducerea semnificativă a producției și privatizarea intensă, acea cale ferată nu mai este funcțională. Alți factori care au dus la apariția zonei industriale au fost reprezentați pe de-o parte de prezența unor resurse de nisipuri și pietrișuri în albia râului Râmnicu Sărat, resurse care au fost exploatate și valorificate în industria materialelor de construcții, iar pe de altă parte de cultivarea unor vaste suprafețe cu tutun în vecinătatea municipiului dar și a satelor vecine, ce a dus la apariția unei fabrici de țigarete.

Dacă până în anii ’90, industria era principala activitate economică din municipiu, după acest an se remarcă numeroase etape de privatizare a unităților industriale existente, etape ce au dus atât la scăderea producției cât și la restructurarea unui număr cât mai mare de posturi. Apogeul procesului de privatizare a reprezentat închiderea unor unități industriale (fabrica de țigarete, fabrica de rafinare a uleiurilor petroliere, fabrica de mobilă etc.) și chiar demolarea clădirilor fostelor unități industriale (fosta turnătorie de fontă).

În prezent, în această zonă industrială își mai desfășoară activitatea câteva unități economice, dintre care amintim: S.C. London Fashion S.R.L – specializată pe confecțiile textile, S.C. Râmnicomb S.R.L – producerea de nutrețuri combinate, S.C. Elars, S.A. – specializată pe producerea de șuruburi, șaibe, piulițe, nituri etc., S.C. Fermit S.A. – specializată pe industria materialelor de fricțiune – etanșare; dar și câteva ateliere. Numărul de angajați al acestor unități este sub 200 de persoane, cu excepția fabricii de confecții S.C. London Fashion S.R.L.

Pe lângă aceste unități economice, în această zonă industrială se regăsesc și câteva situri de tip brownfield. Brownfield-ul reprezintă o zonă care în prezent nu mai este folosită, contaminată sau nu, care în trecut era ocupată de unități industriale sau comerciale. În aceste ca zone este prezent fenomenul de poluare, fie este vorba de contaminarea solului, fie că vorbim de deșeurile industriale care nu au fost colectate după demolarea fostelor unități.

Cele două exemple tipice de situri brownfield din această zonă sunt reprezentate de construcțiile abandonate și terenurile aferente acestora, care aparțin în principal de fosta fabrică de țigarete, de fosta întreprindere de rafinare a uleiurilor petroliere (Fig. 62), dar și de fosta fabrică de mobilă, însă la nivelul municipiului se mai pot întâlni și alte astfel de situri. Câteva dintre acestea au fost demolate în trecut, iar pe terenul aferent s-au construit spații comerciale. Exemplele cele mai bune sunt reprezentate de hypermarket-ul Kaufland, construit pe terenul fostei fabirici de confecție și supermarket-ul Penny, construit pe terenul fostei întreprinderi ICIL (specializată pe prelucrarea produselor lactate).

Unul dintre aceste situri brownfield de tip industrial afectează cel mai mult calitatea mediului din municipiu. Este vorba de ruinele dar și rezervoarele abandonate ale fostei rafinării Venus Oilreg.

În anul 2017, pe terenul fostei rafinării, s-a produs unul dintre cele mai mari, dacă nu chiar cel mai mare dezastru ecologic la nivel județean. Atunci, din cauza unor persoane defavorizate din municipiu, care au ca principală activitate colectarea ilegală a fierului vechi, rezervoarele fostei rafinării au fost sparte, iar o cantitate de aproximativ 90 – 100 de tone de reziduuri petroliere s-au scurs pe terenul aferent acestei unități. Acest lucru a reprezentat un amplu și negativ exemplu de poluare chimică din Râmnicu Sărat. Deși cei care administrează acest teren au fost aspru amendați, nici până în prezent terenul nu a fost decontaminat în întregime, iar mai mult, nici măcar nu este păzit, oamenii străzii putând să intre aici fără a întâmpina vreo dificultate.

Pe lângă cazul de poluare chimică amintit anterior, în această zonă industrială sunt prezente și alte forme de poluare, cum ar fi poluarea cu particule în suspensie, întrucât zona industrială are o poziție deloc favorabilă raportată la direcția predominantă a vântului (care este nordică și nord estică); dar și poluarea rezultată din gestionarea proastă a deșeurilor industriale. Se remarcă în acest fel firma S.C. Fermit S.A care deține un vechi depozit de deșeuri ce ar trebui închis. Pe lângă acest depozit, aici se întâlnește și o unitate de încălzire care deservea municipiul, unitate ce ar trebui demolată iar terenul decontaminat.

Zonele rezidențiale care sunt cel mai mult afectate de aceste două tipuri de poluare, sunt cele aflate în vecinătatea acestui areal, în special cartierul Anghel Saligny, dar și partea sudică a cartierului Costieni. Se impune așadar o decontaminare cât mai eficientă a acestor situri brownfield de tip industrial, pentru ca acestea să nu devină un adevărat factor de risc asupra sănătății populației.

Pe lângă decontaminarea siturilor brownfield, unitățile economice din Râmnicu Sărat au nevoie și de o revitalizare, dar și de o diversificare a producției. Aceste lucruri ar trebui să se realizeze prin ample investiții de modernizare a tehnologiilor folosite, dar și de creare a unor condiții de muncă mai bune pentru angajați.

Capitolul 20. Organizarea spațiilor comerciale

Activitățile comerciale au o lungă și bogată tradiție în municipiul Râmnicu Sărat, având în vedere că la origini acesta a fost un târg. Comerțul de aici este foarte bine reprezentat și dezvoltat, fiind chiar superior unor municipii sau orașe cu dimensiuni și număr de locuitori similare. De altfel, ,,comerțul reprezintă 27,3% din economia locală, 80% fiind comerț en detail, iar 20% fiind comerț en gros. Din totalul firmelor de comerț, 63% sunt profilate pe produse alimentare iar restul de 37% pe produse industriale.”(P.U.G. Râmnicu Sărat, 2012, pag. 12). În anul 2015, din totalul populației ocupate civile, aproximativ 5% își desfășura activitatea în domeniul comercial.

Activitățile comerciale se desfășoară în principal în zona centrală a municipiului, acolo unde sunt prezente și cea mai mare parte a spațiilor comerciale. Se remarcă însă și străzile importante ale municipiului, pe care sunt prezente unități comerciale, însă ele au o concentrare mai redusă aici. Comerțul en gros este foarte bine reprezentat în special pe străzile Domnească și Matei Basarab, prin prezența a numeroase depozite de acest fel, însă ele pot fi întâlnite și în alte zone din municipiu.

Spațiile comerciale din municipiu sunt organizate pe diferite entități comerciale, dintre care menționăm: două centre comerciale (Râmnicu Sărat Value Center și Victoria Shopping Center), hypermarket-uri, supermarket-uri, piața agroalimentară, numeroase magazine situate la parterul locuințelor colective, dar și indivudiale, dar și magazine mai mici, de cartier.

Cele două centre comerciale din Râmnicu Sărat nu deservesc doar populația din municipiu, ci și populația din satele și comunele din vecinătate, în care comerțul nu este atât de bine dezvoltat. Acest fenomen este specific și pentru hypermarket-urile și supermarket-urile din municipiu.

Centrul comercial Râmnicu Sărat Value Center este cel mai nou și mai modern, acesta fiind finalizat în anul 2018. Are un profil diversificat și este compus dintr-un număr de 6 magazine, dintre care cele mai importnte sunt: JYSK, Deichmann, Flanco și Takko Fashion (Fig. 63).

Victoria Shopping Center (Fig. 63), sau magazinul Victoria cum mai este cunoscut – este situat în zona centrală a municipiului, pe strada cu acelați nume, fiind un magazin simbolic. Are o suprafață de peste 3000 de m2, fiind alcătuit din parter și 2 etaje. Este compus din diverse magazine, dintre care cele mai importante sunt: Profi, Flanco și Altex. Pe lângă acestea, în interiorul lui își desfășoară activitatea magazine mai mici de haine, mobilă și bijuterii.

Hypermarket-ul Kaufland (Fig. 63) face parte în prezent din Râmnicu Sărat Value Center, însă acesta a apărut separat, cu mult înainte de construirea centrului comercial. Acest hypermarket a fost construit în anul 2010, pe terenul fostei fabrici de confecții. Construirea lui a fost privită ca un punct negativ pentru municipiu o lungă perioadă de timp, deoarece foarte multe persoane care lucrau în acea fabrică de confecții și-au pierdut locurile de muncă.

Piața Centrală sau Piața Agroalimentară (Fig. 63) a fost inaugurată în anul 2003, în interiorul ei desfășurându-și activitatea atât comercianți din municipiu cât și din satele învecinate. Odată cu apariția numeroaselor hypermarket-uri și supermarket-uri, s-a înregistrat o scădere a produselor vândute, conform comercianților de aici, evidențiindu-se în acest mod concurența pe care o aduc marile magazine și supermarket-uri producătorilor locali.

Pe lângă aceste mari spații comerciale, se mai întâlnesc și supermarket-uri (Penny Market – construit după anul 2005, trei supermarket-uri Profi – în diferite zone ale municipiului), magazine ,,La doi Pași”, diverse magazine specializate, un lanț de magazine prezent în forme variate (Supermarket, Minimarket, Cash & Carry) denumit MCA Comercial, dar și magazine mici, de cartier sau aflate la parterul locuințelor.

Spațiile comerciale se află într-o continuă dezvoltare, atât din punct de vedere al varietății de produse, cât și din punct de vedere al numărului de magazine, hypermarket-uri și supermarket-uri. Drept dovadă, în municipiu va fi construit un supermarket Lidl, dar și un supermarket Penny XXL, pe terenul fostei fabrici de pâine din cartierul Balta Albă, care urmează să fie demolată.

Se poate afirma deci, că activitățile comerciale dar și spațiile comerciale din municipiul Râmnicu Sărat se află într-o continuă extindere, încă din anii 2004 – 2005 atunci când au început să apară din ce în ce mai multe magazine, supermarket-uri și hypermarket-uri.

Capitolul 21. Organizarea transportului public, a gării și autogării

Municipiul Râmnicu Sărat este caracterizat din punct de vedere al transportului prin faptul că este situat pe o rută foarte importantă, care leagă Muntenia de Moldova, și anume DN 2 (E 85). Pe lângâ această artera importantă, mai este tranzitat și de DN 22 (Râmnicu Sărat– Brăila), dar și de drumuri județene (DJ 202, DJ 203H , DJ 203A) și drumuri comunale (DC 120).

Transportul public a apărut pentru prima dată în jurul anilor ’60, atunci când cursele se efectuau cu un număr de doar 3 microbuze. În anul 1965, la aceste microbuze, se adaugă alte 3 autobuze, care se deplasau pe traseele din municipiu. De atunci și până în prezent, s-au produs numeroase schimbări cu privire la societatea care asigura aceste servicii de transport public, dar și asupra parcului auto destinat pentru activitatea de transport public în comun. În prezent, de transportul public în comun se ocupă firma S.C. Transport Urban de Călători S.A al cărei acționar este reprezentat de primăria municipiului.

Transportul public local se desfășoară pe un unmăr de 7 trasee, pe care se deplasează peste 20 de minibuze destul de moderne, achiziționate recent (Tabel nr. 5).

Aceste 7 trasee au o lungime de aproximativ 71 km, dintre care, traseul numărul doi este cel mai lung (15,1 km) și traseul șapte este cel mai scurt (doar 7,6 km).

Tabel. nr. 5 Traseele folosite pentru transportul public local în Municipiul Râmnicu Sărat

Sursă: PMUD Râmnicu Sărat

Privind acest tabel, se poate observa faptul că destul de multe porțiuni din aceste trasee se suprapun, remarcându-se în acest sens câteva străzi peste care trec mai multe trasee: Str. Principele Ferdinand, Str. Horia și Str. Crângul Meiului. Acest lucru poate constitui un avantaj pentru populația care locuiește pe aceste străzi sau în vecinătatea imediată, deoarece timpul de așteptare este mult mai mic decât în zonele aflate spre periferia municipiului. Deși rețeaua de transport public în comun este destul de bine organizată și pusă la punct, aceasta nu este atât de des folosită de către râmniceni, din două motive principale: preferința pentru autoturismul personal, dar și suprafața destul de mică a municipiului, suprafață ce poate fi parcursă destul de ușor și fără a necesita un mijloc de transport în comun.

Mai bine reprezentată decât transportul public local, este rețeaua de transport public intercomunitar pe care municipiul Râmnicu Sărat și-a dezvoltat-o alături de sate și comune din vecinătatea acestuia. Această rețea este alcătuită din municipiul Râmnicu Sărat, și un număr de 44 de sate și comune. Se desfășoară la fel ca și transportul public local, tot pe șapte trasee. (Fig. 64)

După cum se poate observa și din această hartă, cel mai lung traseu este traseul 7, care se desfășoară pe o lungime de aproape 51 km. Traseul 1 are o lungime de aproximativ 34 km, iar traseul 3 este cel mai scurt, având o lungime de aproximativ 12 km. Traseul 2 se întinde pe 16 km iar traseele 4, 5 și 6 se întind pe lungimi de aproximativ 18, 27 și 25 km. Această rețea are o mare importanță în special pentru navetiștii care au locuri de muncă stabile în municipiu. Transportul pe această rețea este asigurat de aceeași firmă care asigură transportul public local, iar plecările către satele și comunele menționate mai sus pornesc din câteva stații din municipiu (în special din zona gării), deoarece aici nu există o autogară propriu-zisă. Mai mult, din păcate, fosta clădire care avea funcția de autogară și care se află în apropierea gării a fost transformată într-o sală de jocuri.

Frecvența numărului de curse pe zi este destul de variată, fiind în strânsă legătură cu distanța față de municipiu la care sunt localizate satele și comunele respective. Se remarcă în acest fel comuna Valea Râmnicului care este conectată de municipiu printr-un număr de 9 curse pe zi, și satele Răducești și Oratia cu 14 respectiv 9 curse pe zi. Satele și comunele care sunt situate la o distanță mai ridicată față de municipiu sunt conectate de acesta printr-un număr mult mai scăzut de curse pe zi, în general 2-3 curse (satul Pleșești – 2 curse pe zi, comuna Bălăceanu și satul Amara – 3 curse pe zi).

Transportul feroviar este destul de bine reprezentat în municipiu, având caracteristici de tranzit. Municipiul Râmnicu Sărat este situat pe magistrala feroviară 500, care face legătura între Moldova și Muntenia și care a fost construită în anul 1881. Tot în acest an, a fost construită aici și fosta gară, care a servit ulterior drept liceu, iar în prezent este abandonată. Actuala gară a fost construită între anii 1897 – 1898, în stil italian, după planurile celebrului arhitect Anghel Saligny, fiind una dintre cele mai vechi și mai spectaculoase din țară.

Traficul feroviar din municipiu este format atât din trafic de călători cât și din traficul de mărfuri iar zona căilor ferate ocupă o suprafață de intravilan de aproximativ 17 ha. Această zonă are nevoie de lucrări de reabilitare, deoarece îngreunează destul de mult circulația feroviară. Din punct de vedere al transportului feroviar de călători, se remarcă două direcții principale: călătorii care fac naveta spre municipiile mai bine dezvoltate și situate la o distanță relativ mică (Buzău și Focșani) și călătorii care au drept destinație orașele centre universitare aflate la distanțe mai ridicate (București, Iași și chiar Ploiești). Rețeaua de transport feroviar deservește atât populația municipiului, cât și populația satelor și comunelor din apropiere, în special a celor care nu beneficiază de gări sau halte.

CONCLUZII

Această lucrare a avut ca principal scop evidențierea modului în care este organizat atât din punct de vedere natural cât și antropic spațiul geografic din municipiul Râmnicu Sărat, dar și evidențierea favorabilităților și restrictivităților spațiului geografic natural dar mai ales celui antropic. Favorabilitățile și restrictivitățile sunt strict legate de direcțiile viitoare de dezvoltare ale acestui oraș.

Prima componentă analizată a fost cea de natură fizico-geografică, observându-se în acest mod următoarele particularități: geologic, substratul municipiului este alcătuit din roci sedimentare, fiind caracterizat de o stabilitate destul de ridicată. O restrictivitate importantă este cea legată de poziționarea municipiului în zona seismică Vrancea.

Relieful de câmpie, cu o altitudine medie de aproximativ 120 metri deasupra nivelului mării, favorizează atât dezvoltarea armonioasă a suprafeței de intravilan cât și dezvoltarea activităților economice sau agricole. Tot datorită reliefului de câmpie, pe teritoriul administrativ al municipiului nu au loc procese geomorfologice ample, care să provoace distrugeri sau să pună în pericol activitățile antropice.

Hidrografia, deși destul de slab reprezentată aici de prezența unui râu principal (Râul Râmnicu Sărat) și de câteva pârâuri, este valorificată în special în industria materialelor de construcții, prin extragerea resurselor de pietrișuri și nisipuri din albia râului Râmnicu Sărat.

Particularitățile climatice sunt favorabile pentru practicarea activităților agricole dar și altor tipuri de activități. Având o climă temperat continentală, cu o temperatură medie anuală de 10,4o C și o cantitate medie anuală de precipitații de 562,4 mm, singurele restrictivități sunt reprezentate de viscolele din anotimpul de iarnă dar și de perioadele îndelungate de caniculă din anumiți ani.

Vegetația și solurile sunt strâns legate de relieful de câmpie. Se remarcă în acest fel predominarea Cernisolurilor (cu subtipurile cernoziomuri și cernoziomuri și faeziomuri), iar din punct de vedere al vegetației, se remarcă plantele tipice formațiunii de stepă.

A doua componentă analizată a fost cea legată de geografia umană și economică a orașului. Din punct de vedere al demografiei, în municipiu trăiesc aproximativ 40.000 de persoane, cifră care va continua să scadă. Indicatorii demografici analizați respectă în mare măsură tendințele demografice ale orașelor mici și mijlocii ale României. Valorile ratelor acestor indicatori pentru anul 2017 erau: natalitate – 7,9‰; mortalitate – 10,2‰; mortalitate infantilă – 6,2‰; sosiri – 12‰; plecări – 18,1‰. Din punct de vedere al grupelor de vârstă și sexelor, se remarcă o dominanță a grupei de vârstă adulte și a sexului feminin.

Din punct de vedere economic, municipiul se axează în special pe servicii, care s-au dezvoltat destul de mult în perioadele recente, în special cele comerciale, care ocupă o pondere de aproximativ 30%. Industria, deși trecută prin numeroase procese de privatizare și restructurare, încă mai supraviețuiește, remarcându-se în principal prin industria ușoară (confecții și materiale textile). Turismul este slab reprezentat și valorificat.

A treia componentă analizată este cea mai importantă, dar și cea mai amplă, și se referă strict la analiza organizării spațiului geografic. Organizarea pe cartiere este reprezentată printr-un număr ridicat, de 20, dar aproape jumătate dintre acestea nu prezintă condiții optime pentru un nivel de trai bun, fiind integrate în așa-zisa zonă marginalizată a municipiului.

Rețeaua stradală este organizată într-un număr mare de artere stradale, însă nu toate acestea sunt conforme din punct de vedere al stării tehnice. Se remarcă în acest caz faptul că 57% dintre aceste străzi sunt asflatate (inclusiv cele cu asfalt deteriorat și cele cu asfalt și pe anumite porțiuni balast), o valoare destul de mică ce ar trebui crescută prin asfaltarea cartierelor mărginașe ale municipiului.

Zonele de locuit ocupă aproximativ 56% din intravilan, fiind împărțite în mai multe subzone, și prezentându-se într-o stare tehnică medie spre bună. Dinamica fondului locativ a fost destul de redusă în ultima perioadă.

Spațiile verzi și de recreere sunt insuficiente, dar și prost gestionate și amenajate în anumite cazuri. Municipiul se remarcă cu o suprafață de 7,7 m2 spațiu verde pe cap de locuitor, o valoare foarte scăzută. Se impune în acest caz crearea de spații verzi în special în zona nordică a orașului

Rețeaua de învățământ este reprezentată de un număr de 13 unități principale de învățământ și 8 unități de învățământ arondate acestora și deservește atât populația școlară a municipiul cât și comunele și satele învecinate.

Rețeaua de asistență medicală este formată dintr-un număr de 115 unități sanitare, dintre care cea mai importantă este spitalul municipal, care deservește până la 90.000 de persoane, o disfuncționalitate fiind reprezentată de lipsa de personal.

Patrimoniul cultural și istoric se remarcă printr-un număr de 31 monumente istorice și câteva clădiri cu valoare arhitecturală, dintre care majoritatea se află într-o stare bună sau au fost recondiționate.

Spațiile economice se suprapun preponderent pe zonele industriale dintre municipiu, remarcându-se în acest fel zona industrială din partea estică. Pe lângă o scădere a producției dar și a personalului, și lipsa investițiilor, această zonă industrială se confruntă cu poluarea dar și cu prezența brownfield-ului de tip industrial.

Spațiile comerciale s-au aflat într-o continuă extindere încă din perioada 2004 – 2005, reprezentând o alternativă la brownfield-ul de tip industrial. Acestea se regăsesc în diverse forme, de la centre comerciale până la magazine mici de cartier.

Transportul public și transportul feroviar au o tradiție destul de lungă în municipiu, deservind atât populația acestuia cât și locuitorii din satele și comunele vecine, care depind de rețeaua de transport public intercomunitar formată din municipiu și satele și comunele din vecinătate.

BIBLIOGRAFIE

Achim, F. (2015) Geografia fizică a României, Editura Transversal, București.

Achim, F. (2016) Geomorfologie, Editura Universitară, București.

Achim, F. (2017) Vânturile locale din România, TERRA, Anul XLVIII, nr. 1-2/2017. Editura CD PRESS.

Andreica, V., Nicolae, N. (1980), Judetele patriei. Buzau, monografie, Editura Sport turism, București.

Cândea, M., Cimpoeru, I., Bran, Fl. (2006), Organizarea, amenajarea și dezvoltarea durabilă a spațiului geografic, Editura Universitară, București.

Constantin, D., Vereș, D., et al (2019), Luminescence age constraints on the Pleistocene-Holocene transition recorded in loess sequences across SE Europe, Quaternary Geochronology, Vol. 49, pp. 71 – 76

Cucu, V. (1970), Orașele României, Editura Stiințifică, București.

Deșliu, A. (2002), Râmnicu Sărat- ghid turistic, Editura Pallas, Focșani.

Erdeli, G., Dumitrache, L. (2009), Geografia populației mondiale, Editura Universitară, București.

Ianoș, I. (1987), Orașele și organizarea spațiului geografic, Editura Academiei RSR,

Ianoș, I. (2000), Sisteme teritoriale. O abordare geografică, Editura Tehnică, București.

Ielenicz, M., (2007), Geografia fizică a României, vol. II, Editura Universitară, București.

Ielenicz, M., Pătru, I. (2005), Geografia fizică a României, vol. I, Editura Universitară, București.

Ilinca, N. (2011), Geografia așezărilor urbane, Editura CD PRESS, București

Manea, G. (2008), Elemente de biogeografie, Editura Universitară, București.

Muja, S. (1994), Dezvoltarea spațiilor verzi în sprijinul conservării mediului înconjurător în România, Editura Ceres, București.

Nicolae, I. (2011), Antropogeografie – O abordare diacronică, Editura Universitară, București.

Petcu, Gh., Robe, S., Dumitrache, M. (2005), Municipiul Râmnicu Sărat, album monografic, Editura Alpha, Buzău.

Posea, Gr., Ielenicz, M., Popescu Dida, Popescu, C. (1971), Județul Buzău, Editura Academiei, București.

Stănescu, G. (1994), O istorie a Râmnicului Sărat, Editura Gida SRL, Râmnicu Sărat.

Suditu, S. (2012), Impactul restructurării economice asupra resurselor umane din municipiul Râmnicu Sărat, București, – teza de doctorat.

*** (2005) Geografia României, vol. V, Câmpia Română, Dunărea, Podișul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre și platforma continentală, Editura Academiei Române

*** (2006) Almanahul Râmnicului Sărat, Editura Rafet.

*** „Dicțonarul Explicativ al Limbii Române”, (1998), Editura Univers Enciclopedic, București

*** Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților

*** Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități

*** Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

*** PMUD Râmnicu Sărat

*** PUG Râmnicu Sărat, 2012.

*** Recensămintele populației și ale locuințelor – 1992, 2002, 2011

*** Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Râmnicu – Sărat, județul Buzău pentru perioada 2014-2020

*** Strategia integrată de dezvoltare urbană a municipiului Râmnicu Sărat 2014 – 2023

*** http://maps.google.com

*** http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table;

*** http://worldclim.org/

*** www.elars.ro

*** www.fermit.ro

*** www.geo-spatial.org

*** www.listafirme.ro

*** www.openstreetmap.com

*** www.patrimoniu.ro

*** www.primariermsarat.ro

*** www.spitalrms.ro