specializarea : Planificare Teritoriala, grupa 115, anul 1 Studiu antropogeografic al Munincipiului Bucuresti si al sectorului 3 Costachescu Vlad… [310098]

Universitatea din bucuresti

facultatea de Geografie

specializarea : [anonimizat] 115, anul 1

Studiu antropogeografic al Munincipiului Bucuresti si al sectorului 3

Costachescu Vlad

Bucuresti 2017

Capitolul 1 – Introducere

„Preocupările Bucureștenilor”

Capitolul 2 – Pozitia Geografica si Cadrul Natural

Pozitia Geografica

Cadrul Natural

Raul Dambovita.

Istoric

Bucurestenii si raul Dambovita

Inundatiile

Capitoul 3 – Elemete de geografie istorica

O scurta istorie a Bucurestiului

Sectorul 3 – Istoric.

Vestigiile Palatului Voievodal Curtea Veche

Piatia Universitatii

Palatul Sutu

Banca Nationala a Romaniei

Palatul Postelor. Muzelul National de Istorie a Romaniei

Biserica Coltea

Capitolul 4 – Populatia

Demografia

Structura demografica a orasului Bucuresti

Migratia interna in Bucuresti.

Migratia externa la nivelul regiunii Bucuresti

Clanurile

Calanul „Chira”

Capitolul 5 – Fizonomia

Infrastructura.

Educatia

Sanatatea

Sericii sociale

Mediul urban

Capitoul 6 – Economia

Capitolul 1 – Introducere

„Preocupările Bucureștenilor”

Principalul loc de promenada al „cuconașilor” si „cuconitelor” din Micul Paris era la Sosea ( soseaua pe care o [anonimizat]-[anonimizat]). [anonimizat] „Capsa” si Palatul Regal. [anonimizat].

Fig 1. „O zi de primavara pe calea Victoriei” Fig 2. [anonimizat] „Capsa”

In cele doua poze observam preocuparile pe care bucurestenii le aveau in perioada interbelica.

Bucurestenii de altadata aveau optiuni diverse de petrecere a timpului liber: fie opreau la o cafea la „Sosea” fie mergeau la cinematograul de pe Bulevardul Elisabeta. Alti mergeau la reprezentariile cricului „Hugo” ( sala a fost construita prin anul 1895 in spatele Bancii Nationale) sau la spectacolele Teatrului National. Cei din cartierele marginase prefereau gradinile fabricilor de bere Luther sau Oppler.

Printre preocuparile bucuresteniilor secolelor XIX se numarau aruncatul cu sageti ( devenit popular in 1970), [anonimizat]. [anonimizat] „Micului Paris” [anonimizat], precum si plimbarile cu vaporasele pe Dambovita. In anul 1880, [anonimizat]. In 1890 devine o atractie pentru bucresteni „bataia cu flori” de pe Soseaua Kiseleff.

[anonimizat] „Micul Paris”, ca in orice oraș cosmopolit au aparut o [anonimizat], pe strazile Ion Campineanu si Academiei ([anonimizat]) si Grivitei. [anonimizat], situat intre Vitan si Dristor ( denumirea cartierului provenind de la crucea de piatra ramasa nedistrusa din fata unei biserici distruse in primul Razboi Mondial). Legendele urbane povestesc ca aici au avut loc o [anonimizat] „fete” [anonimizat].

Concluzie:

[anonimizat] s-a dezvoltat ca in veritabil oras capiala din multitudinea de facilitati de petrece a timpului liber. Perioada interbelica a fost, fara dar si poate, cea mai infloritoare perioada din instoria orasului, plina de prosperitate si eleganta

El a fost denumit Micul Paris, nu doar datorita influnetelor culturale frantuzesti, a preluarii stilurilor arhitectonice frantuzesti, a urbanismului, a elegantei domnilor si domnitelor ce se plimbeau pe „Sosea” sau pe „Calea Victoriei” ele imbracate in rochii dantelate, cu umbrelute iar el-cu omunclu si palarii, cat si a vieti urbane oferite prin multitudinea de localuri

Multumiri, bunicilor mei pentru informatiile oferite pentru desfasurare proiectului.

Capitolul 2 – Pozitia Geografica si Cadrul Natural

Pozitia Geografica

Situarea geografica a capitalei favorizeaza dezvoltarea turismului intern si international, deoarece Bucurestiul este cel mai insemnat nod de comunicatii al tarii: aici converg 8 magistrale feroviare (magistrala 300 – Bucuresti-Episcopia Bihor, magistrala 500 – Bucuresti-Viscani, magistrala 700 – Bucuresti-Galati, magistrala 800 – Bucuresti-Mangalia, 801 – Bucuresti-Oltenita, magistrala 900 – Bucuresti-Jimbolia, 901 – Bucuresti-Craiova, 902 – Bucuresti-Giurgiu), 9 drumuri nationale (si autostrada Bucuresti-Pitesti) si se realizeaza legatura aeriana cu 16 orase ale tarii -; Bucurestiul are doua aeroporturi: Baneasa pentru traficul intern (recent si international) si Otopeni, la 16 km, pentru cel international. Prin posibila reluare a constructiei canalului Arges-Dunare (pe 83 km lungime intre Oltenita si Mihailesti) capitala va putea deveni si port fluvial.

Ca distante rutiere, orasul Bucuresti se afla la 425 km de Sofia, 735 km de Belgrad, 885 km de Budapesta, 1.140 km de Viena, 1.235 km de Varsovia, 1.285 km de Atena, 1.445 km de Praga, 1.730 km de Berlin, 2.040 km de Roma, 2.460 km de Paris.

Clima municipiului Bucuresti este moderat-continentala, cu o temperatura medie anuala de 10-11°C; influentele vestice si sudice explica prezenta toamnelor lungi si calduroase, a unor zile de iarna blande sau a unor primaveri timpurii. Acest climat moderat-continental prezinta unele diferentieri ale temperaturii aerului, specifice oraselor mari, cauzate de incalzirea suplimentara a retelei stradale, de arderile de combustibil, de radiatia exercitata de zidurile cladirilor etc. In general iernile sunt reci, cu zapezi abundente, insotite deseori de viscole.

Temperatura medie lunara cea mai scazuta se inregistreaza in luna ianuarie, cu o valoare medie de -3°C. Vara este foarte cald, in iulie temperatura medie este de 23°C, uneori atinge chiar 35-40°C. Pe fondul variatiilor climatice generale, specifice regiunii, putem vorbi de o serie de modificari termice locale, generate de structura si functionalitatea orasului, punand in evidenta unele diferentieri intre climatul specific teritoriului construit si cel al zonelor sale exterioare.

O prima constatare, in acest sens, se refera la oscilatiile termice diurne: dimineata, temperaturile medii orare cele mai scazute apar in oras la Filaret cu o ora mai tarziu decat la Baneasa. De asemenea se pot observa diferentieri si la valorile temperaturii extreme absolute. Astfel reiese in mod clar rolul de „insula termica” pe care il joaca Bucurestiul in raport cu imprejurimile. In cea ce priveste inghetul, data medie a aparitiei primului inghet se situeaza la 1 noiembrie, iar a ultimului inghet la 3 aprilie, durata medie fiind de 90-100 zile. In schimb vara se inregistreaza in medie anual circa 46 zile tropicale, cu temperaturi maxime de peste 30°C.

Cadrul Natural.

Raul dambovita

Istoric

Raul Dambovita strabate cca. 24 de killometri. Aici a fost locul unde negustorii faceau negot, unde animalele se adapau, unde bucurestenii se scaldau, unde se deversau gunoaiele orasului toate la un loc in acelasi timp. Inainte de modernizarea acesteia, spre sfarsitul secolului al XIA-lea, raul arata cu totul altfel de cum in stim astazi.

Bucurestenii si raul Dambovita.

Dambovita era descrisa in trecut, de Anton Maria del Chiaro, secretarul lui Brancoveanu ca avand ape dulci si curate iar un cantacel foarte popular suna cam asa: „Dambovita apa dulce/ cin-te bea nu se mai duce”. Imaginea aceasta indica faptu ca a inceput sa se schimbe odata ce importanta orasului a crescut si a devenit tot mai populat.

Dambovita trebuia „sa spele” produsele muncii tabacarilor, lanarilor, macelarilor etc. Raul pe langa de functia de canal colector al gunoaielor orasului prelua murdariile rezultate dupa prelucrarea pieilor in mahalaua Tabacilor ori din spalarea lanei, ori dupa sacrificarea animalelor. La aceastea se mai adauga si gunoaiele deversate de carciumile, pravaliile si casele de pe maulul Dambovitei si din apropiere.

Manastirea Radu Voda si raul Dambovita.

Bucurestenii in zilele toride de vara se puteau scalda in apa Dambovitei, pentru acestia nu era un lucru neobisnuit daca tinem cont ca in trecut nu exista un sistem cu alimentare cu apa pus la punct. Mai mult imbaierea era oarecum reglemntata in sesul ca existau constrcutii, regulate de folosinta, parametri de construire si aprobari date pentru realizarea unor „ bai plutitoare” sau cum le mai numeau orasenii „bai de garla”. Cel care voia sa construiasca i se aproba de regula construirea pe tim de vara, aceste „spatii” aratau ca niste gherete de scanduri si erau amplasate pe sexe, contra unei taxe modice. Cele mai multe se aflau langa podurile mari.

Inundatiile

Principala cauza a acestor revarsari de ape, o constituia numarul mare de mori ce functionau pe malurile raurilor Colentina si Dambovita. Inundatiile erau provocate ca urmare a barajelor contruite pentru functionarea acestor mori. Cu timpul insa aceste baraje determinau depozitarea in albia raului a unei cantitati de namol. In secolul al XVII-lea odata cu cresterea populatiei crescusera si cererea de faina si odata cu acestea si numarul morilor.

Un plan cartografic din anul 1804 arata ca acestea erau amplasate intre Cotroceni si pana la nord de Manastirea Vacaresti. Aceste mori se aflau in mare majoritate in propietatea manastirilor, de aici si un numar mare de conflicte intre domnie si biserica. Prin masurile luate de stapanire au fost acelea de curatare si de adancire a Dambovitei cum s-a intamplat in anul 1815, cand cu acestea lucrare a fost inscarcinat Gustav Freiwald. Inundatiile din anii 1864-1865 au provocat pagube atat de serioase, incat domnitorul Alexandrul Ioan Cuza a obtinut votarea unei legi prentru defiintarea morilor de pe Dambovita.

Peste 68 de străzi au fost inundate în Capitală în urma unei ploi torențiale, a declarat primarul general al Capitalei Gabriela Firea, care a convocat, miercuri, Comandamentul pentru situații de urgență pentru a evalua situația din urma ploilor și vijeliilor și a dispune măsurile necesare.

Primarul Capitalei a convocat Comandamentul pentru situații de urgență pentru a evalua situația din urma ploilor și vijeliilor și a dispune măsurile necesare. Gabriela Firea a discutat cu cei din conducerea operatorilor de salubritate Apa Nova, Poliția Locală, ALPAB, Administrația străzilor, Luxten, Direcția de mediu din Primăria București despre măsurile urgente care se impun pentru remedierea situației în zonele afectate de fenomele meteo extreme.

Potrivit raportului primit de Primăria Municipiului București în urma precipitațiilor care au înregistra 40 l/mp în 40 de minute au fost inundate 68 de străzi și mai multe subsoluri printre care și subsolurile spitalelor CF2, Filantropia și Panduri.

Zona Gării de Nord și Pasajul Jiului au fost inundate, cinci intersecții semaforizate au fost blocate din cauza lipsei de tensiune și doi copaci au fost doborâți la pământ.

Primarul Gabriela Firea a cerut ca șantierele din Capitală să fie semnalizate iar paonourile publicitare să fie verificate pentru a se evita orice accident.

Capitoul 3 – Elemete de geografie istorica

O scurtă istorie a Bucureștiului

Orasul București se pozitiona inainte pe maulul raului Dambovita, unde acesta apare in izvoare sub denumirea de „cetatea Dambovitei. Dezvoltarea Bucurestiului era un factor de inters public, deoarce orasul era considerat o intersectie pentru negustori. Din Bucuresti plecau drumuri spre: Giurgiu, Cornatel, Targsor Targoviste si Slatina.

Vlad Tepes domnitorul tarii romanesti a cosiderat stabilirea temporara a principalei resedinte domnesti incepand cu Radu cel Frumos. La data de 20 septembrie 1459 a fost emis un document unde este mentionat un act scris “in cetatea Bucuresti”. Suprafata cetatii s-a triplat, nu se poate discuta de mutarea resedintei domnesti la Bucuresti. Domnitorul Vlad tepes, isi urmarea doar scopurile militare, folosindu-se de aceasta “intersectie”.

In a doua jumatate a secolului XVII-lea, in timpul domniei lui Gheorghe Ghica ( 1659-1660), Bucurestiul devine capitala Tarii Romanesti. La baza acestui fapt au stat factori politico-militari. Curtea domneasca a fost centrul orasului in functie de care s-a conturat si planul acestuia. Comertul a constituit un factor important pentru dezvoltarea orasului. In perioada 1558-1559 a fost costruita la Curtea Veche, biserica domneasca. Acesta a fost citorita de domnitorul Mircea Ciobanul, aceasta reprezinta si astazi cea mai veche cladire de cult din Bucuresti. In anul 1694 se infiinteaza Acadameia Domneasca de la Bucuresti, prima scoala superioara din Tara Romaneasca, in timpului lui Costantin Brancoveanu. In anul 1704, Mihai Cantacuzino contruieste Spitalul Coltea, prima institutie dindomeniul medical din Bucuresti.

Sectorul 3 – Istoric

Vestigiile Palatului Voievodal Curtea Veche

Piatia Universitatii

Palatul Sutu

Banca Nationala a Romaniei

Palatul Postelor. Muzelul National de Istorie a Romaniei

Biserica Colțea

Capitolul 4 – Populatia

Demografia.

Structura demografica a orasului Bucuresti

Regiunea Bucuresti-Ilfov este cea mai dens populata regiune a Romaniei, a avut o populatie de peste 2.000.000 locuitori ( cu o densitate de aproximativ 1200 locuitori pe km2) conform recesamantului din 2011.

In cazul impartirii populatiei regiuni pe medii de rezidenta se poate constata ca aproximativ 90% din total se afla in mediul urban, restul de 10% regasindu-se in mediul rural.

Populatia din mediul urban de la niveul regiunii a crescut de la 2.001.198 persoane in anul 2005, la 2.079.881 persoane in anul 2011 ( din acest total intre 93-96% se concentreaza in Municipiul Bucuresti, restul de 3-6% in judetul ilfov)

La nivel national se poate observa ca in proportie de peste 69% populatia se incadreaza in grupa de varsta 15-64 ani, cu o usoara scadere in anul 2011, de aproximativ 0.75. Procentul aferent grupei de varsta 0-14 ani se situeaza in jurul valori de 15%, in scadere intre ani 2005-2011 cu arpoape de 5%. Iar grupa de varsta de peste 64 ani creste usor intre ani 2005-20011 cu 0,11%

In ceea ce priveste structura etnica a regiuni Bucuresti Ilfov, in conformitate cu rezultatele recensamantului din anul 2011, 83.3% din totalul populatiei regiuni era de etnie romana. Urmatoarea etnie care se remarca prin ponderea importanta din totalul populatiei regiunii este cea roma cu un procentaj de 1.74%. Celelalte 3 etni cu ponderi importante in regiune sunt maghiarii (0.16 din totalul regional )

Migratia interna in Bucuresti.

In ceea ce priveste soldul schimbarilor de domiciliul la nivelul regiunii, acesta este pozitiv. Apogeul schimbarilor de domiciliu fiind atins in anul 2010, cand valorea bruta a atins valorea de 10437 persoane ce si-au stabilit domiciuliu in Bucuresti.

Spre exemplu analiza judetul Ilfov, in anul 2011 in judet s-au stabilit cu 0724 persoane mai mult decat numarul celor plecati, iar in Bucuresti numarul celor stabiliti a fost depasit cu 1974 de nuamrul celor care au parasit locatia de domiciliu.

In cazul repartizari, in anul 2010 cat si in anul 2011 se poate observa ca persoanele ce si-au schimbat domiciliu la nivelul regiuni, prefera mediul rural.

Migratia externa la nivelul regiunii Bucuresti

Migratia reprezinta externa prezinta un sold pozitiv, numarul persoanele imigrante depasid in mod constant numarul persoanelor emigrante.

Conform datelor prezentate de INS numarul emigrantilor la nivel regional prezinta o traiectorie oscilanta, per total crescand cu proape 24% de la 1808 persoane emigrante in anul 2005, la 6106 persoane inanul 2011.

In cazul persoanelor imigrante, in anul 2005 acestea insumau 2065 persoane, in crestere pana la un maxim de 6984 persoane in anul 2011

Clanurile

Clanul „Chira”

Conform ziarului Adevarul, in sectorul 3 suprematia o detine Clanul Chira.

Acesti interlopi au racolat tinere minore cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani si le-au obligat sa se prostitueze. Pe unele le-au vandut ca la targ, pentru sume intre 600 si 1.000 de euro. Clanul Chira, conduce prostitutia ce se desfasoara pe Vacaresti.

Clanul Chira se compune din doua grupari mafiote extrem de periculoase. Una dintre ele se axa pe exploatarea sexuala de tinere, in mare parte minore iar cealalta grupare se ocupa cu santaj si camatarie.

In cazul in care datornicii nu mai aveau psobilitatea sa restituie sumele imprumutate, precum si dobanda aferenta, care in toate cazurile depasea valoarea sumei initiale, membrii grupari exercitau presiuni si amenintari la adresa victimelor si a famililor lor, in mule cazuri ajungandu-se la acte de violenta fizica ( urmarire si blocare in trafic, patrunderea in locuintele partilor vatamte prin fortarea usilor de acces agresiuni repetate prin lovire pumnii, piciarele si corpuri contondente

Liderul clanului este Aurel Chira

In anul 2011 au fost retinuti membrii gruparii mafiote

Capitoul 5 – Fizionomia

Infrastructura.

Regiunea Bucuresti-Ilfov, prin municipiul Bucuresti, cel mai important nod de transport rutier-feroviar-aerian national si international al tarii, se caracterireaza printr-un inalt grad de accesibilitate, fiind situata pe cele doua coridoare multi-modale europene.

Densitatea drumurilor pubilice in Regiunea Bucuresti-Ilfov atingea in anul 2005 valoarea de 47,9km/100 km2, mai ridicata in judetul Ilfov (49.4km/100km2) decat in Bucuresti. Pentru Municipiul Bucuresti procentul de strazi orasenesti nemoderniate ( 53,2% in anul 2005 ). Este foarte mare pentru o capitala europeana si afecteaza desfasurarea in bune conditii a traficului rutier.

Educatia

Regiunea Bucuresti-Ilfov reprezinta cel mai important centru educational din Romania. In 2005 dispunea de 252 gradinite, 370 unitati scolare din invatamantul pre-universitar si 34 de institutii de invatamant superior. Totusi, un numar insemnat din uitatile scolare si prescolare de la periferie si judetul Ilfov nu indeplinesc condtiile pentru acordarea autorizatiei de functionare, neavand apa curenta si canalizare.

Prin cele 34 institutii de invatamant superior, Regiunea Bucuresti-Ilfov, are cel mai dezvoltat mediu universitar din Romania si concentreaza cel mai mare numar de studenti inregistrati in sistemul de invatamant superior dintre regiunile Romaniei: 253.247 dintr-un total de 716.464 reprezentand 35.3% din numarul total al studentilor.

Sanatatea

Infrasstructura sanitara a Regiunii Bucuresti-Ilfov se afla in mare parte intr-o stare de degradare si cu o lipsa de echipamente moderne generate de resursele financiare insuficiente alocate sistemului de sanatate. Speranta de viata este cea mai ridicate din tara -73,84 ani, principala cauza a moratalitatii fiind tumorile – 217,5 decedati/100.000 locuitori (studiu realizat in anul 2003)

In acest context, infrastructura de sanatate este inegal distribuita in Bucuresti si judetul Ilfov. In anul 2005 erau 52 de spitale in Bucuresti (2,7 spitale la 100.000 locuitori pe o suprafata de 1,583 km2/583000 m2.

Numarul si gradul de satisfacere a populatiei cu personal sanitar a fost in scadere in ultimii ani. In anul 2005, asistenta medicala era asigurata de 11.522 medici ( 1 medic la 192 de persoane), 2.267 stomatologi ( 1 stomatolog la 974 persoane ) si 19.030 personal mediu sanitar. In acelasi timp, media consultarilor medicale a fost de 4,4 consultari/locuitor

Sericii sociale

Una dintre cele mai importante probleme este cea privind facilitatile de ingrijire ale copiilor atunci cand parinti sunt la munca. Numarul nou-nascutilor este mare, dar numarul centrelor de ingrijire zilnica sau al creselor este limitat, iar cele private sunt foarte costisitoare. 5,583 de copii sunt ocrotiti in institutii de tip familial ( 49,61%) sau rezidential ( 50,39% )

Mediul urban

Concentrarea populatiei in cartierele periferice, extinderea zonei rezidentiale prin constructii ( de tip vile ) conduc la insuficienta si lipa investitiilor in modernizarea retelei de transport, a retelelor de alimentare cu apa, canalizare, incalzire si in general in toate tipurile de servicii urbane.

În ceea ce privește dotarea orașelor cu utilități publice, în anul 2005 doar 2 orașe erau conectate la rețelele de energie termică, toate cele 9 orașe la gaze naturale și apă potabilă, multe instalații fiind însă uzate și în stare precară de funcționare. Problemele reabilitării rețelei stradale, a înlocuirii și modernizării instalațiilor de utilități publice sunt extrem de grave, iar lipsa unei concepții unitare în această direcție face ca perspectiva transformării regiunii metropolitane într-o entitate funcțională și eficientă să devină tot mai periclitată.

Numărul mare de străzi orășenești nemodernizate (în București – 53,2%), la care se adaugă nefinalizarea șoselei de centură, precum și creșterea neîntreruptă a numărului de mașini înregistrate în București (387 mașini/1000 locuitori în 2003) determină aglomerarea traficului în zona urbană cu consecințe nedorite asupra calității vieții urbane.

Scăderea considerabilă a suprafeței spațiilor verzi în București (s-a estimat că suprafața spațiilor verzi s-a înjumătățit în ultimii cinci ani, consecință a extinderii construcțiilor necontrolate) se repercutează, de asemenea, asupra calității vieții în oraș. Suprafața spațiilor verzi este în prezent de aproximativ 2,5 m2 /locuitor, față de recomandările UE de circa 12m2 /locuitor.

Transportul public de pasageri are o rețea extinsă și complexă realizându-se cu autobuze (46,2% din numărul total al mijloacelor de transport), tramvaie (20,3%), troleibuze (10,5%), metrou (22,9%). El asigură mobilitatea foarte ridicată a forței de muncă parțial din zona metropolitană, autobuzele și tramvaiele transportând cel mai mare număr de pasageri. Problema transportului de pasageri o constituie calitatea scăzută a mijloacelor de transport și dificultatea de asigurare a transportului periurban pe întreaga arie necesară.

Afluxul de populație către București, în căutarea unui loc de muncă generează o creștere supradimensionată a utilizării neplătite a serviciilor și a facilităților comunale.

Creșterea cantității de deșeuri menajere de aproximativ 3,4 ori în ultimii patru ani reprezintă o altă problemă acută a regiunii, cu precădere pentru Municipiul București. Nerezolvarea sau rezolvarea lipsită de perspectivă poate crea mari disfuncționalități zonei metropolitane în perspectivă.

Bibliografie

Florian Georgescu, Stefan Ionescu, Maria Cantilli, „Ghid – Bucuresti orasul nostru” Editura Artis 1970

Site-ul primariei sectorului 3

Imagini site-ul primariei sectorului 3, google.

Constantin C. Giurescu, „Istoria Bucurestilor din cele mai vechi timpuri pana in zilele noastre”, Editura pentru literatura, 1966, pag. 326

Manuela Szepsi, Alexandru Szepsi, Mihai Dumitrascu, Nicolae Cruceru, „Geografia Orasului Bucuresti – suport de curs”, Editura CD Press 2010