Specializarea Planificare T eritorială [629246]

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializarea Planificare T eritorială

LUCRARE DE LICENȚĂ

Calitatea locuirii în m unicipiul Piatra Neamț

Profesor Coordonator – Lect. Dr. Istrate Marinela
Candidat – Stăcescu Nicoleta -Mădălina

Iași, Iulie 2017

1
Cuprins
REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 2
CUVINTE CHEIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 2
ABSTRACT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 2
KEYWORDS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 3
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 4
CAPITOLUL 1. CADRUL CONCEPTUAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..6
1.1 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ A ORAȘULUI PIATRA NEAMȚ ………………………….. ………………………….. ………. 6
1.2 ISTORICUL CERCETĂRILO R GEOGRAFICE ASUPRA MUNICIPIULUI PIATRA NEAMȚ ………………………….. .8
1.3 DEFINIREA TERMENILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 10
CAPITOLUL 2. CALITAT EA MEDIULUI NATURAL ȘI A INFRASTRUCTURII TEHNICO –
EDILITARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 13
2.1 CALITATEA AERULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 13
2.2 CALITATEA APELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 14
2.3 CALITATEA SOLULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 16
2.4 CALITATEA TRANSPORTUR ILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 17
2.5 CALITATEA SPAȚIILOR V ERZI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 18
2.6 CALITATEA ILUMINATULU I PUBLIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……20
CAPITOLUL 3. CALITAT EA LOCUIRII ÎN MUNIC IPIUL PIATRA NEAMȚ ………………………….. …23
3.1 DINAMICA POPULAȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 23
3.2 PLANUL ORAȘULUI PIATRA NEAMȚ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..25
3.3 DIVERSITATEA TERITORI ULUI REZIDENȚIAL ………………………….. ………………………….. …………………… 28
3.4 CARTIERELE MUNICIPIUL UI PIATRA -NEAMȚ ………………………….. ………………………….. ………………….. 31
3.5 PROFIL UL VERTICAL URBAN ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 32
3.6 CALITATEA LOCUIRII ÎN MUNICIPIUL PIATRA NEAMȚ ………………………….. ………………………….. ………. 37
3.7 SATISFACȚIA LOCUIRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 45
3.8 ANALIZA SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …47
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 50
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 51
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 52

2
Rezumat
Lucrarea ″Calitate a locuirii în municipiul Piatra Neamț″ abordează o problematică a mediului urban în care
condițiile de locuire reprezintă un factor esențial în determinarea calității vieții omenești. Locuirea reprezintă un proces
complex de conviețuire a umanității, aflată într-o continuă legătur ă între mediul antropic și cel natural. Aspect ul cel mai
import ant al calității locuirii include relațiile spațiale și funcționale stabilite cu infrastructura tehnico -edilitară.
Lucrarea își propune identificarea problemelor legate de calitatea locuirii din municipiul Piatra Neamț precum:
calitatea mediului natural, c alitatea infrastructurii tehnico -edilitare , spațiile verzi etc. și evaluarea efectului asupra
populației.
Obiectivele studiului sunt: stabilirea zonelor favorabile locuirii, problematica locuirii decente, improprii și
insalubre, stabilirea relației dintre mediul natural și mediul antropic .
Metoda de colectare a datelor utilizată în această cercetare este ancheta sociologică, iar instrume ntul utilizat
este chestionarul . Pentru a asigura caracterul științific al demersului, dar și validitatea rezultatelor ce rcetării am parcurs
câteva etape: formularea obiectivelor urmărite în anchetă , stabilirea ipotezelor, administrarea chestionarelor, codificarea
răspunsurilor, analiza datelor și desprinderea concluziilor. Datele au fost preluate de pe site -ul Institutului Național de
Statistică și rezultatul Recensământului din anul 2011, Primăria Piatra Neamț, Direcția Națională de Statistică Neamț.
Principalele metode grafice și geografice de redare a rezultatelor s -au bazat pe utilizarea diagramelor cu structură liniară,
radiară și în coloană . În realizarea hărților s -a utilizat tehnologia GIS prin metoda fondului calitativ și a semnelor
dimensionate.
În urma rezultatelor cercetării asupra municipiului Piatra Neamț se constată că locuitorii sunt nemulțumiți de
lipsa spa țiului verde, de calitatea infrastructurii stradale cât și de calitatea mijloacelor de transport î n comun, de
iluminatul stradal.

Cuvinte cheie
Cuvintele cheie: calitatea mediului natural, infrastructura tehnico -edilitară, calitatea locuirii, sup rafața locuibilă,
Piatra Neamț.
Abstract
The “The Quality of Living in the Piatra Neamt municipality” paper addresses urban environment issues in
which the housing conditions represent an essential factor in determining the quality of human life. The housing
represents a complex process of humanity coexistence, situated in a continuous connection between the anthropic
environment and the natural environment. The most important aspect of living quality includes spatial and functional
relationships established with the technical -urban infrastructure.
The paper proposes the identification of related issues of living quality in the Pi atra Neamt municipality such
as: natural environment quality, technical -urban infrastructure quality, green places etc. and the evaluatio n of the effect
on the population.

3
The study objectives are: the establishment of the favorable living areas, decent, unfit and insalubrious living
issues, the establishment of the relationship between the natural environment and the anthropic environment.
The data collection method used in this research is the sociological inquiry, and the used tool is the survey. In order to
ensure the scientific character of the taken action and also the validity of the results, I followed several steps: setting t he
goals pursued by the inquiry, the assumptions establishment, the survey administration, answer coding, data analysis and
detaching the conclusions. The data was from the National Institute of Statistics website and the census result from
2011, Piatra Neamt Cit y Hall,National Statistics Directorate Neamt
The main graphical and geographical methods of result expression were based on using the linear, radial and
column diagrams. The GIS technology was used through the qualitative fund and dimensioned signs metho ds, in order
to create the maps.
Following the research of the Piatra Neamt municipality results it is noted that the residents have been
unsatisfied because of the lack of green places, the quality of street infrastructure, street lighting and the quality of
public transportation.

Keywords
Keywords: natural environment quality, technical -urban infrastructure, living quality, living space, Piatra
Neamț .

4
INTRODUCERE
Calitatea locuirii reprezintă u na din problemele actuale ale societății moderne și constituie
punctul central al unor politici locale, urbane și regionale, un instrument de evaluare a nivelului de
trai și a sănătății economiei în ansamblul său.
Calitatea locuirii este un concept multidimensional evaluat prin examinarea unui n umăr de
caracteristici fizice și sociale ale mediului locativ, dar și prin vecinătatea sa. Această viziune
cuprinde o serie de indicatori precum aspectul urban, accesibilitatea față de serviciile sociale sau
transportul public, calitatea structurală a unit ății locative și nu în ultimul rând satisfacția față de
locuință și vecinătate.
Locuirea este elementul definitoriu al dezvoltării umane, în primul rând de creștere a calității
vieții în armonie, fiind de asemenea o măsu ră a bunăstării sociale, un stimul ent pentru economie și
investiții și în ultimul rând, aceasta include relațiile spațiale și funcționale stabilite cu infrastructura
dotărilor publice, inclusiv a serviciile tehnico -edilitare.
Municipiului Piatra Neamț se află la zona de contact dintre Carpații Orientali și Depresiunea
subcarpatică Cracău -Bistrița, pe cursul mijlociu al râului Bistrița, dar și la zona de confluență a
Cuejdiului cu râul Bistrița, ce constitu ie principalul factor care a inf luențat evoluția spațial ă a
orașului . Datorită acestei poziții geografice, teritoriul a dezvoltat trăsătur i specifice din punct de
vedere al evoluției teritoriale precum și în dezvoltarea sa tentaculară. Poziția centrală în cadrul
județului, nivelul de dezvoltare și statutul de r eședință îl individualizează ca fiind centrul polarizator
al acestui areal.
Motivația alegerii temei de licență derivă din dorința de cunoaște re și aprofundare a calității
mediului urban cât și a factorilor sociali, economici, culturali, climatici ce det ermină calitatea
locuirii. Totodată, locuirea reprezintă un proces complex de conviețuire a umanității , ce se află într -o
continuă relație cu mediul antropic și cel natural. Cadrul mediului urban al municipiului Piatra
Neamț constituie una dintre cele mai importante caracteristici care determină calitatea locuințelor și
totodată, coincide cu potențialul de a satisface nevoile locuitorilor.
Scopul acestei lucrări este, pe de o parte de a evidenția influența cadrului mediului natural
cât și a mediului urban asupra calității locuirii din municipiul Piatra Neamț, iar pe de ală parte de a
observa evoluția în timp a indicatorilor specifici calității locuirii.

5
În vederea atingerii scopului propus, încă de la început au fost stabilite o serie de obiective
specif ice care fac referire la:
 Evidențierea legăturii dintre cadrul natural și dezvoltarea spațiului urban;
 Identificarea materialelor de construcție a clădirilor din municipiul Piatra Neamț;
 Identificarea cauzelor locuirii decente, improprii și insalubre ;
 Factorii care influențează calitatea locuirii;
 Analiza SWOT a dezvoltării umane, infrastructurii și echipării edilitare, calitatea mediului și
a resurselor umane ;
Teza de licență este formată din 3 capitole în care sunt tratate obiectivele propuse mai sus.
Primul capitol tratează cadrul geografic și factorii istorici prin evidențierea cercetărilor
geografice asupra municipiului Piatra Neamț care au stat la baza dezvoltării acestui spațiu urban de –
a lungul timpului și prin definirea termenilor caracteristici c alității locuirii.
Capitolul al II -lea pune în evidență relația dintre calitatea mediul natural și calitatea
infrastructurii tehnico -edilitare ce contribuie la identificarea principalelor cauze ale dezvoltării
așezărilor omenești și totodată, poate influen ța funcționalitatea orașului . Atât calitatea mediului
natural cât și calitatea infrastructurii tehnico -edilitare au stat la baza dezvoltării teritoriului
municipiului P iatra-Neamț și au conturat zonele specifice locuirii.
Capitolul al III -lea analizează cercetarea asupra procesului de evoluție teritorială a spațiului
urban în raport cu dinamica demografică , zonarea funcțională, cât și analiza factorilor locali precum:
trama stradală, profilul vertical urban, diversitatea spațiului rezidențial, ce au un impa ct direct
asupra dezvoltării spațiului urban și influențează calitatea locuirii din municipiul Piatra Neamț. Prin
intermediul anchetei sociologice, am aflat gradul de mulțumire a populației atât față de calitatea
infrastructurii tehnico -edilitare cât și de calitatea zonei în care aceștia locuiesc.

6
Capitolul 1. C adrul conceptual

1.1 Așezarea geografic ă a orașului Piatra Neamț
Municipiul Piatra -Neamț se situează în partea de Nord -Est a României, în zona central –
sudică a județului Neamț, ocupând o funcție administrativă cea de reședință de județ a acesteia ,
având o suprafața totală de 77,4 km2. Orașul Piatra Neamț se află la zona de contact dintre Carpații
Moldo – Transilvani și Subcarpații Mol dovei, teritoriu l ce se desfășoară pe terasele râului Bistrița ș i
pe cele ale râului Cuiejdi, având următoarele coordonate geografice: 26°22′ longitudine estică și
46°55′ latitudine nordică .

Figură 1. Amplasarea geografică a municipiului Piat ra Neamț în cadrul regiunii de Nord -Est

Orașul Piatra Neamț , situat într -un bazin intramontan la contactul dintre zona monta nă și
zona subcarpatică, are o altitudine medie de 310m , fapt datorat prezenței principalelor culmi

7
montane: Culmea Pietricica (590 m) la Sud-Est, Cozla (679 m) la Nord, Cernegura (852 m) la Sud-
Vest, Cârloman (617 m) la Nord-Vest și Bâtca Doamnei (462 m) la Sud-Vest.
Piatra Neamț s -a dezvoltat ca așezare de tip urban încă din secolul al XIV -lea, foarte
importantă fiin d poziția sa geografică în care zona montană interferează cu cea subcarpatică și cu
principalele drumuri comerciale ce asigurau legătura cu Transilvania, văile Bistriței, Siretului și
Trotușului, precum și cu partea de Nord a Moldovei.
Datorită configurați ei reliefului, a realul de influență al Municipiului Piatra Neamț se întinde
de-a lungul unor culoare de urbanizare :
 Culoarul Bacău – Roznov – Piatra Neamț prin DN 15 și fe roviar continuându -se până la
Bicaz, astfel se poate asigura și legătura prin E 15 cu București . De asemenea, în Bacău se găsește
cel mai apropiat aeroport (la aproximativ 60 km).
 Culoarul Piatra Neamț – Roman – Târgu Frumos – Iași, de -a lungul drumului național DN
15C și a drum urilor europene E 583 și E 58.
 Culoarul Piatra Neamț – Târgu Neamț – Suceava, de -a lungul drumului național DN 15C și
european E 85, care fac legătura cu partea de sud a județului Suceava și implicit, cu regiunea istorică
Bucovina.
 Culoarul Valea Bistriței , care leagă Piatra – Neamț de Transilvania prin DN 15 d rum de o
importanță deosebită, polarizând cel mai mare trafic în zona Piatra Neamț, fiind unul dintre cele mai
vechi drumuri cunoscute în Moldova.
Poziția geografică a orașului a definit așezarea teritoriului analizat, evoluția, extinderea și
dezvoltarea acestuia de -a lungul albiilor, pe terasele de luncă și inferioare ale râurilor ce au
definitivat de -a lungul tim pului forma și tipul așezării. Datorită prezenței celor două unități
geografice Carpații Orientali și Subcarpații Moldovei, orașul Piatra Neamț se caracterizează din
punct de vedere geografic, prin următoarele trăsături specifice:
 Geologic , prin complexitatea tectonică și cea genetică a formațiunilor ce determină trăsături
tipice acesteia;
 Climatic , se află la contactul dintre două zone climatice : de munte și de dealuri și podișuri;
datorită prezenței în partea central -estică a României se suprapune peste climatul temperat –
continental.
 Hidrologic, prin distribuția și configurația actuală a apelor .

8

1.2 Istoricul cercetărilor geografice asupra municipiului Piatra Neamț
Datorită poziției geografice, orașul Piatra Neamț reprezintă un subiect de analiză pentru
diverși specialiști în diverse domenii de activitate realizându -se cercetări fie la nivelul județului
Neamț, fie într -un context regional sau național. Aceste cercetări cuprind aspecte legate de istoricul
județului Neamț, demografice, climatice, economice sau turistice.
Din punct de vedere al evoluției cercetărilor geografice și istorice asupra munici piului Piatra
Neamț, se disting următoarele perioade de cercetare:
 Etapa până la publicarea Marelui Dicționar Geografic al României (1898 -1904) :
cuprinde lucrarea lui Dimitrie Cantemir Descripto Moldavia  redactată la Dimitrovka în Rusia ,
scrisă in ițial în limba latină, iar în anul 1825 a fost tradusă în limba română la Mânăstirea Neamț .
Această lucrare poate fi considerată ca o monografie geografică, istorică, economică, etonografică
și sociologică despre Moldova până la începutul secolului al XIX -lea. Tot în această etapă se
remarcă și lucrarea lui Constantin D. Gheorghiu  Dicționarul Geografic al Județului Neamțu 
publică în anul 1895 cuprinzând date statistice, documente și informații bazate pe propriile cercetări.
În această perioadă apar și planur ile topografice realizate de inginerii hotarnici formați la Școala lui
Gheorghe Asachi .
 A doua etapă (1905 -1940): se remarcă prin lucrări geologice și arheologice( Sava
Athanasiu -1906; I.Athanasiu -1920). Prin lucrări de geografie se remarcă: Călăuza județ ului Neamț 
a preotului Constantin Mătasă scrisă în anul 1929, în care marele geograf Simion Mehedinți afirma:
În felul ei, cartea aceasta e unică. Nu cunoaștem alte județe care să aibă o monografie în care
interesul practic să fie îmbinat cu interesul pe ntru natură și istorie. E un real progres și vedem că s -a
ivit și la noi genul acesta de lucrări. Începând cu pământul și sfârșind cu omul, părintele Mătasă ne
arată de toate.  A doua lucrare cu caracter monografic este Din trecutul orașului Piatra -Neamț
scrisă de Dimitrie Hogea prin care a arătat că a căutat să redea în mod veridic și nepărtinitor,
faptele pe înțelesul tuturor . În lucrarea Anuarelor Liceului Petru Rareș  sunt regăsite cele mai
bogate informații despre natura și istoria orașului având un caracter științific. În anul 1928, a fost
elaborat planul orașului la scara 1:5000 de către cartografii C. Podhorodeschiu și C. Teodoru.
 A treia etapă(1941 -1960) se remar că prin aspecte geomorfo logice și contribuții geologice.
Această etapă se încheie prin lucrarea Monografia Geografică a României  scrisă în anul 1960.

9
 Ultima etapă, cea de după 1960 cuprinde lucrări de specialitate în geomorfologie, hidrologie,
climatolog ie, studii de geografie umană ce se referă la zona propriu -zisă sau zona limitrofă a
municipiului Piatra -Neamț.
Primele lucrări cu caracter monografic apar după anii 1970. Gheorghe Verșescu publică
Istoria monografică a orașului Piatra -Neamț punând în e vidență istoria zbuciumată a orașului, însă
autorul afirma că: … multe documente au scăpat, monografia are lipsuri, însă umple un gol . A
doua lucrare cu caracter monografic apare în anul 1972, publicată de Vasile Gherasim și Ionel Marin
intitulată Piatr a-NeamțMon ografie prezentând date geografice, demografice și istorice, viața
economică, socială și culturală a orașului.
Apar lucrări privitoare la județul Neamț: Monumentele naturii din județul Neamț  scrisă de
M. Ciobanu, C. Grasu, V. Ionescu în anu l 1972; Județul Neamț  scrisă de I. Bujoi și I. Ichim în
1974; precum și Județul Neamț  apărută în editura Sport -Turism.
Clima județului este evidențiată prin următoarele lucrări: Rolul inversiunilor termice în
dinamica poluanților atmosferei din arealul municipiului Piatra -Neamț(1995) scrisă de M.
Apăvăloae, L. Apostol, I. Pârvulescu; Clima Subcarpaților Moldovei (1998) de L. Apostol.
Lucrările cu cara cter hidrologi c sunt: Contribuții la studiul hidrologic al șesului Bistriței, cuprins
între lo calitatea Stejarul și Bacău (1972 -1973) scrisă de V. Apopei, tot același autor publică în anul
1980 lucrarea Modificări hidrologice și hidrogeologice apărute în cursul mijlociu și inferior al
râului Bistrița în urma amenajărilor hidrotehnice (1980).
În ce ea ce privește vegetația și fauna orașului, caracteristicile sunt evidențiate de către C.
Mititelu prin Flora și vegetația din împrejurimile municipiului Piatra -Neamț(1986) și Arbori
seculari din județul Neamț (1992) scrisă de N. Nechita. Învelișul de s ol se remarcă prin lucrarea lui
Gh. Lupașcu , C. Rusu intitulată Regionarea pedogeografică a județului Neamț  în anul 1987.
Lucrări cu caracter turistic, Piatra -Neamțmic îndreptar turistic  a lui M. Dragotescu (1980)
ce cuprinde materiale istorice prezentate cu deplină competență. I.Nădrag publică Piatra
Neamț(1986), lucrare ce cuprinde un micro -album -foto al întregului județ. În anul 1995, profesorii
M. Gicoveanu și V. Pruteanu publică Ghidul turistic Piatra -Neamț, lucrare mult mai sistematizată
și cu un bogat material foto.
Alte lucrări cu caracter turistic sunt: Județul Neamț -grid(1971); Monumente istorice de pe
Valea Bistriței (1970); Drumuri și mânăstiri moldave (1992); Monumente istorice și de
arhitectur ă din județul Neamț (2003). Piatra -Neamțmonografie ilustrată  scrisă de Constantin

10
Pațilea la Editura Cetatea Doamnei  (1996), informațiile din ilustrații rămân de o mare valoare
istorică. Prin lucrarea La pas prin Piatra -Neamț(2001), autorul Sergiu -Marin Găbureac rămâne pe
lângă un pasionat cartofil, și un cunoscător al istoriei orașului cu un simț critic benefic.
Ultima lucrare Piatra -Neamț, file de monografie  apărută în anul 2004 scrisă de profesorul
Marcel Dr agotescu cupr inde un micro -album cu fotografii din oraș dar și din județ, nomenclatorul
străzilor și o listă de adrese utile. Această lucrare este mai mult decât o simplă monografie, o carte
de bună informație și analiză istorică.
1.3 Definirea termenilor

Termenul de calitate presupune, conform Dicționarului Explicativ al limbii române,
totalitatea însușirilor și laturilor esențiale în virtutea cărora un lucru este ceea ce este, deosebindu -se
de celelalte lucruri . Calitatea reprezintă un ansamblu de caracteristici ale unei entități materiale sau
nemateriale care îi atribuie aptitudinea de a satisface necesitățile exprimate.
Noțiunea de calitate cuprinde două caracteristici :
 O caracteristică tehnică care cuprinde specificații prevăzute în documente oficiale ;
 O caracter istică valoric ă ce reprezintă capacitate a de a satisface anumite necesități .
Termenul de locuire presupune situare umană, relativ stabilă, într -un mediu natural și
amenajat, destinat satisfacerii nevoilor materiale și spirituale ale individului și societăților umane 
(AM. Zahariade, Elemente de fundamentare a conceptului de habitat ). Prin locuire sunt evidențiate
aspect ele fundamental e ale societății moderne, un indicator al nivelului de trai și al prosperității ,
fiind influențată de factor ii econom ici, sociali, etc.
Locuirea este în strânsă legătură cu evoluția soci etății omenești, conceptul cuprinde o arie de
desfășurare foarte largă , în funcție de elementele la care se face referire: locuințele individuale sau
colective, infrastructura tehnico -edilitară, serviciile publice, unitățile economice , facilitățile de
recreere, starea mediului înconjurător etc.
Calitatea locuirii reprezintă un concept complex, care cuprinde obiectul de studiu al unor
specialiști din diverse domenii științifice , precum : urbaniști , arhitecți , geografi, sociologi, psihologi,
antropologi, etc. Totodată, reprezintă și un concep t multidimensional evaluat printr -un număr de
caracteristici fizice, cât și sociale ale mediului locativ și vecinătatea sa (Uehara, 1994). Aceste
caracteristici includ o serie de indicatori ai calității locuirii , precum: densitatea locativă (număr de
persoane/ cameră), aspectul fizic (imaginea urbană) și calitatea structurală a unității locative,

11
accesibilitatea față de transportul public și de servicii le sociale, precum și satisfacția față de locuință
și vecinătate.
Conceptul de ″calitatea locuirii″ creează tipologii ale unui anumit teritoriu, din perspectiva
posibilității de a îl înlocui. Se ia în calcul indicatori precum: accesibilitatea, prețul, sec uritatea și
toate elementele ce intră în contact direct cu cetățenii. (Roșu, 2015)
Noțiunea de „calitate a locuirii” în viziunea lui Trudel (1989) presupune dimensiunea de
bază a calității vieții, fiind este foarte complexă ce se referă la caracteristicile de ordin calitativ ale
locuinței . Aceste caracteristici se disting în două categorii:
 Condițiile proprii lor locuințe sau clădirilor pe care le găzduiesc – amenajările sale și
condițiile fizice, interioare și exterioare, incluzând aici și prelungirile sal e (anexele), părțile comune
și amenajarea terenului;
 Condițiile mediului învecinat – infrastructura și echipamentele colective, mediul biofizic și
socioeconomic, instalațiile vecine, localizarea în cadrul aglomerației și al regiunii.
Conform lui Lawrence (1994) , calitatea locuirii poate fi interpretată printr -o multitudine de
modalități care reflectă motivația și obiectivele celor care o transformă în domeniu de cercetare , dar
și formularea de politici de locuire. De exemplu, studiile privind cali tatea locuirii pot fi destinate
pentru formularea și punerea în aplicare a politicilor guvernamentale în sectorul locuințelor , în
cercetarea academică sau difuzarea de informații pentru diverse grupuri profesionale și pentru
publicul larg.
Scopul defini rii calității locuirii reiese din obiective sale:
 evaluarea estetică și / sau utilizarea valorilor clădirilor rezidențiale ;
 identificarea unor obiective pentru modernizarea sau înlocuirea fondului locativ existent;
 alocarea de credite pentru locuințe și subvenții prin luarea în considerare a condițiilor de
ocupare, veniturile gospodăriilor și cheltuielile legate de întreținerea locuințelor ;
 preocuparea cu privire la starea de sănătate și bunăstare a populației rezidente în ceea ce
privește condițiile de locuire interne și externe ale vecinătății .
În viziunea lui García -Mira (2005) , calitatea locuirii poate fi evaluată prin examinarea
satisfacției locuitorilor alături de mediul rezidențial. Principalele componente utilizate în analiza
satisfacției locuitorilor au în vedere caracteristicile fizice ale spațiului , cum ar fi localizarea în cadrul
orașului , mărimea locuinței , numărul de camere , numărul băilor etc. și evaluările subiective ale
utilizatorilor de locuințe și cele efectuate asupra mediului ambi ental.

12
Indicele calității locuințelor reprezintă un instrument de analiză a locuințelor urbane și
evaluarea calității acestora, având un impact pozitiv sau negativ, din care rezultă principalii
indicatori statistici ai variabilelor de locuințe care compl etează o serie de cercetări în această
direcție și să definească zonele urbane, în funcție de problemele de calitate pe care fiecare zonă
urbană o întâlnește.
În procesul de determinare a calității condițiilor de locuit intervin atât calitățile fizice
(prezența contaminării și starea de degradare fizică, imaginea estetică a fondului de locuințe etc.) cât
și cele socioculturale (cadrul social, rețelele de relații , mecanisme de interschimb, soluționarea
conflictelor, securitatea urbană etc.).
În viziunea lui Rueda (1997) , locuirea urbană se împarte în patru categorii legate strict de
calitatea vieții populației rezidente:
 bunăstarea generală a persoanei, internă (spirituală și psihologică) și externă ( relația sa cu
mediul social);
 bunăstarea ambientală, c are se referă la relația armonioasă cu mediul înconjurător;
 bunăstarea psihosocială care implică satisfacția individuală;
 bunăstarea sociopolitică strict legată de participarea socială, siguranța personală și juridică.

13
Capitolul 2. Calitatea mediului natural și a infrastructurii tehnico -edilitar e
Calitatea mediului natural prezintă ansamblul caracteristicilor cantitative și calitative ale
acestuia, în raport activitatea antropică pe care societatea umană o exercită asupra mediului prin
diverse activități ce duc la degradarea acestuia .
Cadrul natural reprezintă un factor important al apariției și al dezvoltării ulterioare a tuturor
așezărilor omenești și poate ajuta la apariția acestora inclusiv poate influența puternic
funcționalitatea orașului.
Raportul dintre oraș și cadrul natural în care acesta este amplasat facilitează dezvoltarea
funcțiilor de relații, astfel se constată o tendință de creștere a importanței poziției geografice odată
cu apariția noilor tehnologii care ajută la dezv oltarea comunității.

2.1 Calitatea aerului
Stația de monitorizare a calității aerului din Piatra Neamț este de fond urban și este localizată
în cartierul Dărmănești , unde sunt monitorizați indicatorii: SO2, NO2, NO, NOx, CO, pulberi în
suspensie (PM10), O3 și parametrii meteo ( direcția și viteza vântului, temperatură, umiditate
relativă, presiune atmosferică, radiație solară, precipitații ).
Stația este dotată cu analizoare automate care monitorizează calitatea aerului online, valorile
medii orare ale indica torilor măsurați fiind prezentate publi cului prin intermediul unui panou interior
de monitorizare la Primăria Piatra Neamț . Rețeaua de monitorizare a calității aerului în Piatra Neamț
include trei tipuri de stații : de fond, de trafic și industriale. Stații le orășenești de fond sunt amplasate
în aria construită de la periferia localităților , neinfluențată direct de trafic sau de surse industriale.
La nivelul municipiului Piatra Neamț, principalele surse de emisii de dioxid de carbon în
atmosferă sunt r epreze ntate de transportul auto (este mai aglomerat în intervalul orar 07 – 09 și 17 –
21 concentrațiile măsurate sunt mai mari) , arderile industriale și neindustriale, șantiere de construcții
de locuințe și schimbarea conductelor de apă -canal. Calitatea aerului din municipiul Piatra Neamț
lasă de dorit întrucât se constată un nivel ridicat al poluării cu pulberi în suspensie și pulberi
sedimentabile ce depășesc maximele admise. Zgomotul reprezintă o problemă principală în oraș pe
unele străzi principale de categor ia II și III, în intervalul orar 07 -09 și 17 -21.
Din punct de vedere climatic, municipiului Piatra Neamț , se încadrează în perimetrul
sectorului de clima continentală cu variații mari î n funcție de treptele de relief. Tempe ratura medie

14
anuală înregistrează valori de cca. 8,4 șC; media lunii iulie ating e 20 șC , iar ale lunii ianuarie este de
-3,3 șC. Numărul mediu anual al zilelor de îngheț este de 125 -130 de zile pe an. Media precipitațiilor
anuale este de 614 mm. Variația precipitațiilor medii lunare în lu na iulie este de 107 mm și în luna
decembrie 20 mm . Precipitațiile medii anuale în lunile de vară (iunie – august) cumulează 290 mm,
iar precipitațiile medii anuale în lunile de iarnă (decembrie – februarie) 62 mm .

2.2 Calitatea apelor
Calitatea apei este dat ă de totalitatea proprietăților fizice, chimice, biologice și
bacteriologice. Aceste proprietăți în condiții naturale provin pe de o parte din dizolvarea
substanțelor din aer, sol și a rocilor cu care apa vine în contact, iar pe de altă parte din dizolvare a
substanțelor din procesele biologice ale organismelor vii din apă. În afara acestor condiții naturale,
calitatea apelor este afectată și de contactul cu substanțele provenite în urma activităților umane
(activități gospodărești, agricultură, industrie et c.).
Calitatea apelor de suprafață
Râul Bistrița (secțiunea Piatra Neamț – stabilită la ieșirea din lacul Reconstrucția) se
încadrează în clasa a II -a de calitate întrucât sunt îndeplinite condițiile necesare pentru protecția
ecosistemelor acvatice.
Calitatea apei pârâul Cuejdiu, afluent de partea stângă a râului Bistrița, este influențată de
poluarea exercitată de localitățile din amonte prin diverse tipuri de deșeuri depuse pe maluri și prin
evacuările necontrolate de ape menajere prin canalele pluv iale.
Lacul Bâtca Doamnei se încadrează în clasa a II -a de calitate întrucât elementele biologice
de calitate privind compoziția taxonomică, densitatea, abundența componentelor biotice analizate,
cât și cele chimice, indică o stare ecologică bună a ecos istemului, dar în urma inundațiilor sunt
aduse din amonte deșeuri, care acoperă malurile sale, reprezentând o problemă pentru comunitatea
locală.

15
Calitatea apei potabile
Calitatea apei produse și distribuite este determinată de mai mulți factori, cum ar fi:
caracteristicile sursei de apă, eficiența proceselor de tratare, consumurile de apă, starea instalațiilor
(stații de tratare și rețele de distribuție), respectarea normelor de protecție sanitară etc.
Calitatea apei furnizată populației din Piatra Ne amț poate fi considerată bună, încadrându -se
în limitele legale în vigoare. Cu toate acestea sunt importante măsurile de stopare a poluării la sursă
prin măsuri tehnologice, controlul și monitorizarea depozitelor de deșeuri din zona cursurilor de apă,
evacuărilor de ape menajere, poluărilor difuze provenite de la depozitarea necorespunzătoare a
dejecțiilor animaliere și a evacuărilor de ape uzate de la ferme.
Sistemul central Vaduri (captare subterană) și Bâtca Doamnei (captare de suprafață)
alimentează, în afară de Municipiul Piatra Neamț următoarele unități administrativ teritoriale sunt
orașul Roznov și comunele Alexandru cel Bun, Dumbrava Roșie, Săvinești, Gârcina, Girov, Dochia,
Zănești.
Rețeaua de alimentare cu apă
Rețeaua de alimentare cu apă are o lu ngime de 205,74 km și o suprafață de acoperire de
peste 58% din totalul de străzi, alei, bulevarde, piețe.
Tabel 1. Accesul la rețeaua de alimentare cu apă
Străzi, alei, bulevarde, piețe Număr Procent %
Racordate la rețea de alimentare cu
apă 195 58,21%
Neracordate / racordate parțial / în
curs de execuție 140 41,79%
TOTAL 335 100%
Sursa: APA SERV, Biroul Urbanism – Primăria Piatra Neamț
Distribuția apei în municipiul Piatra Neamț se face prin rețele separ ate pe trei zone de
presiune, în funcție de configurația teritoriului:
 zona I –a (între 300 -325 m) ce cuprinde zonele Precista, Centrul, Mărăței, Ga ra Veche,
Doamna și Văleni;
 zona a II –a (între 325 -345 m) ce cuprinde zonele Valea Viei, Sărata , Țărăncuța , precum și o
parte din zona Dărmănești ;

16
 zona a III –a (peste 345 m) care cuprinde zonele Dărmănești Est și Ciritei.

Tabel 2. Evoluția consumului mediu de apă potabilă în perioada 2009 -2013
Anul Consum(metri cubi/zi)
2009 15,298.59
2010 14,159.67
2011 12,902.78
2012 11,998.72
2013 11,240.42
Sursa: APA SERV SA. Piatra Neamț

Consumul zilnic de apă potabilă înregistrat de APA SERV la nivelul anului 20 09 este de
15,300 metri cubi/zi, față de anul 2013 în care consumul de apă a scăzut la valoarea de 11,240 metri
cubi/zi . Raportându -ne la populația raportată la Recensământul 2011, rezultă un consum mediu
zilnic pe cap de locuitor de aproximativ 130 litri apă, în scădere de la an la an, ceea ce constituie un
avantaj în dezvoltarea durabilă a sectorului de apă la nivel de localitate și județ.

2.3 Calitatea solului
Solul reprezintă formațiunea naturală cea mai recentă de la suprafața litosferei în care se
desfășoară fără întrerupere procese biolog ice, fiind în permanență sub acțiunea materiei vii:
microflora, flora, fauna, microfauna.
În cadrul culoarului Bistrița se disting următoarele clasele de argiluvisolurile (soluri brune
argilo -iluviale, pseudogleizate sau luvice) sau ale celor cambice de pe treptele fluviatile de terase. Se
întâlnesc următoarele tipuri de soluri : soluri brun e, tipice si pseudogleizate ; soluri brunice luvice,
tipice , pseudogleizate si erodate ; luvisoluri albice, tipice si pseudogleizate.
Surse de poluare a solului: utilizarea îngrășămintelor chimice; utilizarea subst anțelor
fitosanitare; depozitarea deșeurilor; poluarea solurilor ca urmare a activită ților miniere și industriale;
poluarea verde prin infestarea cu buruieni a terenurilor rămase necultivate. Datorită așezării sale și
cu o largă diversitate a formelor de relief, perimetrul municipiului Piatra Neamț este puter nic afectat
de factor ii degenerativi ai solului , precum: exces de umiditate , inundații, compactitate, eroziune,
alunecări și ravene.

17
2.4 Calit atea transporturilor
Serviciile de transport public de călători în municipiul Piatra Neamț sunt realizate de către
SC Troleibuzul SA, o firmă privată ce organizează trasee pe care circulă autobuze, troleibuze și
microbuze. Transportul public în comun din Municipiul Piatra Neamț cuprinde 24 trasee de
transport pu blic local aproximativ 193 km, cu 169 de stații și dispun e de un parc auto format din: 25
troleibuze cu uzură ridicată, 14 autobuze și 49 microbuze.
Tabel 3. Transportul pub lic în comun din Municipiul Piatra Neamț
Tip mijloc
transport Număr
mijloace de
transport An de
fabricație Număr
trasee Lungimea
totală trasee
(km) Număr
total stații
de călători Capacitate
transport
călători
Troleibuze 25 1986 -2002 7 65,5 49 Medie
Autobuze 14 2002 -2008 7 53 65 Medie
Microbuze 49 2002 -2010 10 75 55 Mică
Total 88 – 24 193,5 169 –
Sursa: SC URBTRANS SA Piatra Neamț
Rețeaua pentru transportul public de călători se înscrie în general pe străzile principale , dar
zona acoperită de acest serviciu public este mult mai mică decât aria constructivă a municipiului
Piatra Neamț.
Infrastructura de transport are drept scop fluidiza rea circulației în interiorul municipiului prin
devierea traficului greu către e xterior și de a reduce poluarea prin utilizarea troleibuzului care
funcționează pe baza curentului electric .

18

Figură 2. Gradul general de mulțumire a populației cu privire la mijloacele de transport în comun din municipiul
Piatra Neamț Sursa: Chestionar propriu aplicat in perioada februarie – martie 2017

În urma studiului realizat asupra populației municipiului, în ceea ce privește opinia lor cu
privire la mijloacele de transport în comun, rezultă că 32% dintre respondenți au declarat că sunt
moderați mu lțumiți, 22% au declarat că sunt nemulțumiți, 21% mulțumiți, 14% foarte nemulțumiți
și 11% foarte mulțumiți.
Cauzele nemulțumirii locuitorilor orașului Piatra Neamț față de transportul cu mijloacele de
transport în comun sunt: lipsa condițiilor optime de c ălătorie indiferent de perioadă: încălzire, aer
condiționat, ilum inat interior corespunzător; folosirea unor autobuze cât mai noi, cât mai puțin
poluant; amenajarea stațiilor de autobuz etc.
2.5 Calitatea spațiilor verzi
Spațiile verzi sunt reprezentate prin p arcuri, grădini publice, scuar -rile, fâșiile și benzile
plantate în lungul arterelor de circulație și spațiile de ″de fațadă″.
În cadrul municipiului Piatra Neamț spațiile verzi ocupă o suprafață mică, de 223,16 ha
reprezentând 26,24 mp/loc , doar 7 % din intravilan, în care includem: Ștrandul municipal, Baza
hipică, Parcul zoologic și unele piețe istorice, precum: Ștefan cel Mare, Mihail Kogălniceanu,
Petrodava, dar și suprafețe înierbate (cimitire).
În categoria spațiilor verzi intră și scuar -rile, care își fac prezența în două locuri în oraș, în
special în Piața Ștefan cel Mare și Calea Romanului . Fâșiile și benzile plantate în lungul arterelor de
circulație și micile părculețe din fața blocurilor au început să dispară.
14%
22%
32%21%11%Gradul general de mulțumire a populației
cu privire la mijloacele de transport
Foarte nemulțumit
Nemulțumit
Moderat mulțumit
Mulțumit
Foarte mulțumit

19
Tot din categoria zonelor verzi, cimitirele ocupă suprafață de 16,7 de hectare, total
insuficient pentru un oraș cu peste 80.000 de locuitori, mai ales prin prisma îmbătrânirii populației.

Figură 3. Gradul general de mulțumire a populației față de suprafaț a spațiului verde din municipiul Piatra Neamț Sursa:
Chestionar propriu aplicat in perioada februarie – martie 2017
Rezultatele anchetei privind gradul de mulțumire a populației o rașului Piatra Neamț reflectă
mulțumirea 24% față de sup rafața spațiilor verzi, 28% au declarat că sunt moderați mulțumiți, 20%
sunt nemulțumiți, 15% sunt foarte mulțumiți și doar 13% din populația eșantionată este foarte
nemulțumită de lipsa spațiului verde. Datorită faptului că este un oraș montan, de contact, suprafața
spați ilor verzi din interiorul intravilanului este mică și mai ales în zona rezidențială.
Pe cartiere, după gradul de mulțumire a populației față de suprafața spațiului verde se
remarc ă cartierul Dărmănești, Mărăței, Pietricica, Sărata fiind moderat mulțumite î ntrucât sunt
cartiere periferice, astfel numărul spațiilor verzi este mai mare decât în zonele centrale ale orașului.
În cartierele 1 Mai, Precista, Zona Centrală, populația este nemulțumită de lipsa spațiului datorită
zonei rezidențiale care ocupă în într egime aceste zone, iar singurele spații verzi sunt micile parcuri
din fața blocurilor și fâșiile și benzile plantate în lungul arterelor de circulație.

13%
20%
28%24%15%Gradul general de mulțumire a populației față
de suprafața spațiului verde
Foarte nemulțumit
Nemulțumit
Moderat mulțumit
Mulțumit
Foarte mulțumit

20

Figură 4. Gradul de mulțumire a populației față de suprafața spațiului verde pe cartiere în municipiul Piatra Neamț Sursa:
Chestionar propriu aplicat în lunile februarie -martie 2017

2.6 Calitatea iluminatului public
Sistemul de iluminat public reprezintă ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de
distribuție, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, stâlpi, instalații de legare la
pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, echipamente de comandă, automatizare și măsurare
utilizate pentru iluminatul public.
Infrastructura rețelei de alimentare a iluminat ului public din Piatra Neamț (stâlpii de
iluminat) aparține Primăriei Piatra Neamț în proporție de 15,6% și unor operatori privați, precum:
E.on Moldova (69,9 %) și Troleibuzul S.A. (14,5 %).
Cele mai utilizate tipuri de corpuri de iluminat din oraș sunt cele cu lăm pi cu vapori de sodiu
(93,88%), lămpi cu vapori de mercur ( 5.12 % ) și corpuri de iluminat echipate cu lămpi cu
halogenuri metalice (1 %). Aproximativ 97% din corpurile de iluminat aparțin Primăriei Piatra
Neamț.

02468101214Gradul de mulțumire a populației față de
suprafața spațiului verde
Foarte mulțumit
Mulțumit
Moderat mulțumit
Nemulțumit
Foarte nemulțumit

21

Figură 5. Gradul general de mulțumire a populației față de iluminatul public din municipiul Piatra Neamț Sursa: Chestionar
propriu aplicat in perioada februarie – martie 2017
În urma aplicării chestionarului, locuitorii orașului Piatra Neamț sunt în general mulțu miți
(37%) de iluminatul public, 1 6% sunt foarte mulțumiți, iar 5 -14% sunt nemulțumiți respectiv foarte
nemulțumiți.
Rețeaua de alimentare stradală din Piatra Neamț asigură iluminatul căilor de circulație
publică, străzi, trotuare, piețe, intersecții, parcări, treceri pietonale, poduri, pasaje, etc., iar gradul de
acoperire fiind în prezent de 99% pentru cartierele Centr u, Precista, Ciritei, 95% pentru Dărmănești
și Mărăței, 80% pentru zona Speranța, 50% pentru cartierele Văleni și Bâtca Doamnei.

Figură 6. Gradul de mulțumire a populației față de iluminatul public pe cartiere din municipiul Piat ra Neamț Sursa:
Chestionar propriu aplicat în perioada februarie -martie 2017
5%14%
28%37%16%Gradul general de mulțumire a populației
față de iluminatul public
Foarte nemulțumit
Nemulțumit
Moderat mulțumit
Mulțumit
Foarte mulțumit
02468101214Gradul de mulțumire a populației față de
iluminatul public pe cartiere
Foarte mulțumit
Mulțumit
Moderat mulțumit
Nemulțumit
Foarte nemulțumit

22
Cartierele în care populația este mulțumită de iluminatul public din municipiul Piatra Neamț
sunt Dărmănești, 1 Mai, Mărăței, Precista, Sărata, Zona Centrală deoarece gradul de i luminare a
străzilor este de aproximativ 100%, fiind ilumi nate toate arterele atât cele principale cât și cele
secundare, precum trotuarele, parcările, etc. Speranța, fiind cel mai nou cartier al orașului, are un
caracter predominant rural de aceea gradul de iluminare este de aproximativ 80%.

23
Capitolul 3. Calitatea locuirii în m unicipiul Piatra Neamț

Locuința, prin caracteristicile sale reprezintă o atracție pentru locuitorii unui oraș, fiind
reperul fundamental al nevoilor, al poziției sociale, economice, al situării în cadrul ciclului
rezidențial al indivizilor, adaptat în permanență la modul de viață și la caracteristicile familiare.
Noțiunea de locuință desemnează un bun material, căci ″este cazul unui bun transmisibil care
acumulează și fixează numeroase valori individuale și sociale, și care se impune ca o problemă
politică majoră ce a contribuit la dezvoltarea tehnologiilor sociale specifice. ″( J. Lévy, M. Lussault,
Dictionnaire de la géographie et de l´espace des societés , Berlin, Paris, 2003) .
Fondul de locuințe desemnează totalitatea locuințelor existente într -un anumit perimetru sau
într-o anumită unitate administrativ -teritorială la un moment dat. Este o noțiune cantitativă și
descriptivă care se implică atât în ansamb lul de locuințe cât și în subansamblul acestuia( locuințe
principale, locuințe sociale, locuințe colective, etc).
Locuințele au jucat și joacă în continuare unul dintre cele mai relevante roluri în evoluția
unui oraș și determină caracteristicile acestora, aspecte evidențiate nu numai prin contribuția lor
cantitativă și calitativă la cadrul natural, cât și prin calitatea vieții.
Locuința reprezintă o construcție de sine stătătoare sau componentă a unei construcții,
formată din una sau mai multe camere de lo cuit situate la același nivel al clădirii sau la niveluri
diferite, alcătuită din dependințe, dotări și utilități specifice locuirii.

3.1 Dinamica populației
Municipiul Piatra Neamț este, din punct de vedere al numărului de locuitori, cel mai
important centru urban al județului Neamț. În urma recensământului din anul 2011, orașul Piatra
Neamț avea un număr de 85.055 locuitori dintre care aproximativ 96% din populație trăiește în zona
urbană a orașului (82.375 locuitori) și restul de 4% locuiesc în zona periur bană, în cele trei localități
componente: Ciritei (773 locuitori), Bâtca Doamnei (166 locuitori) și Văleni (1741 locuitori).
Densitatea medie a populației la nivelul municipiului este de 1098,9 locuitori/km², de circa
13 ori mai mare decât cea a județului Neamț (79,8 locuitori/km²), ceea ce indică un grad ridicat de
concentrare a populației în zona municipală .

24

Figură 7. Evoluția populației în municipiul Piatra Neamț după domiciliul la 1 ianuarie între anii 1992 -2016 Sursa datelor:
INSSE
Analizând evoluția populației din municipiul Piatra Neamț din anul 1992 până în 2016,
putem observa o creștere a populației după anul 1992 până în anul 1995 datorită menținerii unui
spor natural pozitiv. După anul 1995 are loc u n declin al populației datorită privatizării unităților
industriale, creșterea numărului de șomeri, scăderea natalității prin liberalizarea avortului și
creșterea mortalității, apariția fenomenului de migrație fie internă prin deplasarea către orașe mai
dezvolta te din punct de vedere economic și prin migrarea inversă din mediul urban spre mediul rural
sau fie prin migrarea externă .
Pe fondul noii politici de liberă circulație, au apărut fluxuri migratorii externe și interne la
nivelul municipiului Piatra Neamț. Atât în cazul mișcării cu domiciliul, precum și în mișcări de
reședință, se constată că numărul persoanelor care au plecat din localitate în altă localitate este mai
mare decât numărul celor veniți să se stabilească în municipiu. Cea mai mare migrație s -a înregis trat
în perioada 2008 -2010, datele analizate indicând că un procent de aproximativ 13% din populație au
plecat din localitate, fenomenul de migrație urban -rural și cel de suburbanizare fiind principala
cauză .

105000110000115000120000125000130000
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017Evoluția populației municipiului Piatra
Neamț

25

Figură 8. Structur a pe grupe de sexe a populației municipiului Piatra Neamț la 1 ianuarie 2017 Sursa datelor: INSSE

Din datele statistice prezentate se observă că ponderea populației tinere, aptă de muncă
(grupa de vârstă 15 – 44 ani) deține aproximativ 40,6 % din total ul populație i, ceea ce reprezintă un
avantaj pentru dezvoltarea economică a municipiului, iar populația peste 60 ani are o pondere de
24%, unde , din punct de vedere demografic avem de -a face cu o populație îmbătrânită .
3.2 Planul orașului Piatra Neamț
Textura s tradală reprezintă caracteristica principală a fizionomiei unui oraș, dându -i acestuia
trăsături de o mare individualitate, influențând posibilitățile sale de creștere, precum și modul de
organizare a circulației interne, dar și o importanță practică în re zolvarea unor aspecte edilitare.
Termenul de tramă stradală reprezintă ansamblul de străzi în care se concentrează traficul
principal într -un teritoriu urban, astfel se conturează rețeaua de căi de comunicație, majore și
minore, dintr -o localitate sau din o porțiune a acesteia. Aceasta este determinată de condițiile de
topografie locală, de particularitățile dezvoltării istorice, de evoluția condițiilor economice, dar și de
elementul uman în diversitatea sa.
Planul orașului Piatra -Neamț a fost influențat de conturul văii Bistriței și Cuejdiului, de
terasele și versanții acestora, oferindu -i un aspect tentacular. Trama stradală neregulată a creat
dificultăți în realizarea circulației interne și de tranzit, dar și în legăturile directe între cartiere,
îngre unând comunicarea între ele. 020004000600080001000012000Structura pe grupe de sexe a populației municipiului
Piatra Neamț
Masculin
Feminin
TOTAL

26
Rețeaua stradală a municipiul ui Piatra Neamț este alcătuită din 335 străzi, din care 302 sunt
străzi și bulevarde, iar 33 sunt alei și fundături. Rețeaua stradală acoperă și străzile aferente celor 5
piețe existente, respectiv 1415 ml.
Tabel 4. Rețeaua stradală din Municipiul Piatra -Neamț
Tipologie drum Număr Lungime (ml)
Străzi 293 131,740
Bulevarde 4 8,270
Alei și fundături 33 12,465
Piețe 5 1,415
Total 335 153,890
Sursa: Biroul Urbanism, Primăria Piatra Neamț
Rețeaua stradală din Piatra Neamț se
clasifică în funcție de străzile cu intensitatea
traficului mare și cu funcțiile pe care acestea le
îndeplinesc, astfel:
a) străzi de categoria I – magistrale, care
asigu ră preluarea fluxurilor majore ale orașului pe
direcția drumului național ce traversează orașul
sau pe direcția principală de legătură cu acest
drum; de exemplu: Bd. Decebal, Bd. Traian, Str. 1
Decembrie, Bd. Republicii și toate străzile din
lungul drumulu i național DN15 (pe axele nord –
vest și sud -est).
b) străzi de categoria a II -a – de legătură,
care asigură circulația majoră între zonele
funcționale și zonele de locuit, precum: străzile
Bistrița, Dimitrie Leonida, Bd. 9 Mai, Str. Izvoare ,
etc.
c) străzi de categoria a III -a – colectoare,
care preiau fl uxurile de trafic din zonele
funcționale și le dirijează spre străz ile de legătură
sau magistrale, de exemplu: Str. Gh. Asachi , Bd. Mihai Eminescu, Str, Ozanei, Lămâiței, Gara Veche, Bd.
Mărășești, Str. Aurorei , etc. Figură 9. Rețeaua stradală din municipiul Piatra Neamț Sursa:
Planul de mobilitate urbană durabilă a municipiului Piatra Neamț

27
d) străzi de categoria a IV -a – de folo sință locală, care asigură accesul la locuințe și pentru servicii
curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus.

Tabel 5. Lungimea rețelei stradale în funcție de categoria funcțională din municipiul Piatra Neamț
Categori a Lungimea (km) Procent
Categoria I – magistrale 23,76 14,94%
Categoria a II -a – de legătură 10,78 6,78%
Categoria a III -a – colectoare 24,92 15,67%
Categoria a IV -a – de folosință locală 99,47 62,65%
Total rețea 158,93 100%
Sursa datelor : Planul de mobilitate urbană durabilă a municipiului Piatra Neamț

Figură 10. Gradul de mulțumire a populației față de calitatea infrastructurii stradele pe cartiere din municipiul Piatra Neamț.
Sursa: Chestionar propriu realizat în lunile februarie -martie, 2017
Analizând gradul de mulțumire a populației față de calitatea infrastructurii stradale din
municipiul Piatra Neamț, observăm cartierul Dărmănești cu un grad de mulțumire și nemulțumire
ridicat care datorită poziției periferice a cartierului, starea tehnică a drumurilor este rea și în unele
porțiuni foarte rea fiind o arteră principală ce este traversată de vehiculele de transport marfă .
Locuitorii Zonei Centrale sunt mulțumiți de calitatea infrastructurii întrucât zo na este mult mai
dezvoltată din punct de vedere economic, iar străzile sunt mai modernizate. Gradul de nemulțumire
a populației este generată de trama stradală îngustă, lipsa locurilor de parcare, amplasarea trecerilor
de pietoni , etc.
02468101214Gradul de mulțumire a populației față de
calitatea infrastructurii stradale
Foarte mulțumit
Mulțumit
Moderat mulțumit
Nemulțumit
Foarte nemulțumit

28
3.3 Diversitatea teritor iului rezidențial
Mun icipiul Piatra Neamț este format din trupul principal Piatra Neamț și foste așezări rurale
distinc te (Ciritei, Vânători și Doamna), care devenite cartiere ale orașului , își păstrează încă
caracterul de rural. Totodată, trupul principal al orașului este alcătuit din următoarele cartiere : 1
Mai, Centru , Dărmănești, Dacia, Gara Veche, Obor, Ocol, Mărăței , Pietricica , Precista, Sărata,
Speranța , Ștefan cel Mare , Țărăncuța și Valea Viei .
Din punct de vedere al zonificării teritorial e, orașul Piatra Neamț cuprinde următoarele zone
și funcții urbane:
1. Zona centrală este alcătuită din următoarele subzone :
 Zona centrală: a apărut datorită unei serii de echipamente publice izolate, dispuse de-a lungul
bulevardelor Republicii, Decebal, 9 Mai, și a străzilor Mihai Eminescu, Ștefan cel Mare, Alexandru
cel Bun, Calistrat Hogaș , Nicolae Ernici, râu lui Cuejdi, Bistriței. În această zonă se remarcă: clădiri
administrative , complexe comerciale, spații plantate publice, drumuri publice, parcaje. Aceste
obiective publice sunt legate prin fronturi de locuințe colective cu sau fără parter ocupat de spații
comerciale sau servicii publice.
 Centrul istoric are în componența sa „Zona protejată Curtea Domnească Municipiul Piatra
Neamț ” care fundamentează necesitatea reevaluării zonei de protecție a ansamblului format din
monumente aferente incintei inițiale împrejmuite a Curții Domnești , din monumente situate în vatra
veche a orașului , din vestigii arheologice, d in amenajări de spații verzi, drumuri, construcții de dată
recentă (din a doua jumătate a sec. XX) care au fost integrate acestui ansamblu.
 Ansamblul urban "Str. Alexandru cel Bun": e ste format din ansamblul fronturilor construit e
ale străzii Alexandru ce l Bun, constituite din locuințe și dotări înscrise în Lista Monumentelor
istorice și de arhitectură, datând de la începutul secolelor XIX și XX.
 Zone le centrale situat e în afara perimetrului central, grupează funcțiuni complexe de
importanță municipală și supra -municipală .
2. Zona mixtă cu funcțiuni complexe : este destinată în principal manifestării unor
inițiative private ale un or persoane fizice sau juridice, fiind zona cea mai dinamică a pieței
imobiliare aducând o contribuție semnificativă la alcătuirea bugetului local prin diferite taxe
specifice.
3. Zona rezidențială : este dispusă concentric, formată din ansambluri de blocuri
construite în p erioada 1960 -1989, aproximativ 80% din oraș , locuințele construite după 1990 sunt
majoritatea de tip vilă. Această zona este alcătuită din următoarelor subzone :

29
 Zona rezidențială de clădiri urbane colective medii și mari cuprinde cartiere de locuințe
colective (blocuri construite în perioada 1960 -1989 ). Cele mai vechi blocuri de locui nțe sunt cele
construite în anul 1960 și sunt cele situate pe Aleea Trandafirilor, Aleea Caișilor și Aleea
Marg aretelor . Ulterior, a început să se construiască mai intens în anii 1978 – 1979, în cartierele
Mărăței, Dărmănești, Precista, a proximativ 80% din tre imobile au regim de înălțime P+4, există însă
și blocuri P+ 8 și P+10. O parte din aceste locuințe necesită reabilitate, puse sub observație tehnică
întruc ât blocurile construite după 1980 nu s -au mai luat măsuri de protecție a fundațiilor împotriva
agresivității apelor freatice.
 Zona rezidențială cu clădiri individuale este caracterizată prin locuințe având loturi medii de
520 mp (19,4 locuințe /ha), deci cu o densitate apropiată de cea urbană .
 Subzonă rezidențială cu locuințe individuale parter pe loturi de dimensiuni foarte diferite în
care l oturile sunt între 300 mp și 1.600 mp, au în componența sa terenuri agricole utilizate pentru
producție sunt situate în cartierele Vânători, Valea Viei, Cetatea Neamțului , Ciritei și Dărm ănești
Nord, zonă în tranziție din mediul rural la cel urban.
 Subzonă rezidențială cu locuințe aflate în mediul rural având loturi medii cuprinse între 800
și 1500 mp, dar și cu loturi de peste 2.500 – 3.000 mp specifice cartierelor Văleni, Valea Viei și
Cetatea Neamțului.

30

Figură 11. Planul urbanistic g eneral al orașului Piatra Neamț Sursa: Primăria Piatra Neamț

31
3.4 Cartierele municipiului Piatra -Neam ț
Termenul de cartier , conform Dicționarului Explicativ al limbii române, reprezintă o parte a
unui oraș ce se deosebește de celelalte prin propriile caracteristici de natură geografică, istorică,
culturală etc. și care formează o unitate organică. Denumirea de cartier poate fi atribuită unei
diviziuni administrative a unui oraș, însă cel mai adesea cartierul nu are limite administrative.
Criteriile de delimitare a unui cartier sunt reprezentate de următorii factori: configurația
sitului și topografia, caracteristicele arhitecturale și urbanistice, vechimea cartierului, principalele
funcții ce se realizează în interiorul acestuia, dar și re zultatul dintre mecanismele de diferențiere
economică, morfologică și socială care afectează spațiile urbane pe măsura dezvoltării lor.
Cartierul se diferențiază de zonele funcționale, în primul rând prin multitudinea de criterii ce
stau la baza individua lizării lor și în al doilea rând prin caracteristicile populației, viața comunitară.
În cadrul cartierului pot exista mai multe zone funcționale, în care aspectul este o consecință a
individualizării zonei funcționale și ajută la delimitarea cartierului.
În cazul municipiului Piatra Neamț, s uprafața administrativă însumează în prezent 7732
hectare (1,3 % din suprafața totală a județului Neamț). Din punct de vedere funcțional, municipiul
Piatra Neamț cuprinde orașul propriu -zis și un număr de trei localități componente: Bâtca Doamnei
(situată la aproximativ 4 km de Piatra Neamț ); Văleni (situată pe malul drept al râului Bistrița la
aproximativ 2 km de localitatea Piatra Neamț ); Ciritei (situat ă la est de Piatra Neamț la aproximativ
2 km).
Municipi ul este structurat pe cartiere, care însă nu au o autonomie administrativă și nu sunt
clar delimitate: Centru, 1 Mai, Precista, Dărmănești, Mărăței, Gara Veche, Sărata, Pietricica, Calea
Romanului, Doamna, Văleni, Ciritei.
Din punct de ve dere al evoluției teritoriului, orașul Piatra Neamț a început să se dezvolte
între secolele XIV -XV și era formată inițial din două nuclee, legate strâns unul de celălalt, Curtea
Domnească și cartierul comercial -meșteșugăresc de pe malul drept al râului Cuejdiu, astăzi Str. Ana
Ipătescu. Secolele XVI -XVII se caracterizează printr -o creștere teritorială prin cuprinderea treptată a
vechiul sat Mărăței și se dezvoltă în principal lungul axei de circulație a Bistriței. În secolul XVIII,
extinderea are loc asupra cartierului Pre cista, Valea Viei, Gara Veche, putându -se observa evoluția
tentaculară a orașului. Prima jumătate a secolului XX se caracterizează prin alăturarea unor sate
precum Dărmănești, Sărata, Văleni. Perioada de după anul 1950 a adus modificări profunde în
evoluț ia teritoriului, fiind determinată de procesul de industrializare și de creșterea puternică a
populației. Au fost reconstruite aproape integral centrul vechi al orașului, cartierele Mărăței și

32
Precista, iar în cartierul Dăr mănești s -au construit peste 11. 000 de apartamente. Perioada de după
1990 se caracterizează printr -o creștere lentă a intravilanului, se extinde zona rezidențială spre Calea
Romanului și 1 Mai prin finalizarea unor cartiere de locuințe în construcții de tip bloc. A apărut
cartierul Spera nța, prin construcții de tip vile în Sărata, Valea Viei, extinzându -se și în arealul Bâtca
Doamnei -Agârcia.

3.5 Profilul vertical urban
Orașul Piatra Neamț, ca o consecință a evoluției așezării, a extinderii zonelor funcționale a
determinat apariția unei no i dimensiuni, în plan vertical, ca element specific fizionomiei unui oraș.
Până în secolul XIX, orașul a avut un profil scund, cu o predominare a caselor cu parter,
ulterior casele cu etaj au început a fi construite datorită apariției materialelor de con strucție mai
rezistente. În secolul XX, profilul urban a marcat însă o tendință de ridicare foarte puternică pe
verticală, chiar și în cartierele periferice ( Dărmănești, Mărăței, Precista). Între anii 1965 -1980, s -au
construit peste 65% din blocurile cu P +4 și P+ 10, ceea ce au dus la reducerea locuințelor de tip
parter.
Clădirile reprezintă materia constitutivă a întregului țesut urban și se prezintă sub diverse
forme și funcții, reflectând astfel condițiile geografice locale și tradițiile etno -istorice, dar care cu
timpul se eliberează de aceste constrângeri și tind spre o anumită uniformizare prin răspândirea
materialelor de construcție moderne.
O dată cu evoluția materialelor de construcție se diferențiază următoarele tipuri de
construcții: clădiri din lemn, clădiri din lemn completat cu zidărie, clădiri din cărămidă nearsă
(chirpici), clădiri din cărămidă și piatră, clădiri din schelet de beton și zidărie di n cărămidă sau din
prefabricate.
Perioada s ecolul XIX și începutul secolului XX este caracteriz ată prin clădirile al căror
material de construcție a fost lemnul sau scheletul de lemn completat cu zidărie, ce se mai mențin și
astăzi în cartierele mai vechi, precum: Vale a Viei, Sărata și Dărmănești. În prima jumătate a
secolului XX, își fac simțită prezența materialele de zidărie și piatra (gresia de la Kliwa), țigla și
dranița pentru acoperirea locuințelor. Din această perioadă își fac simțită prezența influențele
arhitecturale străine.

33
Din punct de vedere a l materialului de construcție, clădirile din Piatra -Neamț au evoluat
astfel:
 Lemnul, de -a lungul timpului a reprezentat materialul de construcție cel mai
răspândit datorită suprafețelor întinse de pădure și prin ușurința prelucrării acestuia. Casele
construite din lemn constituie un avantaj întrucât sunt mai rezistente, mai călduroase, însă
principalul dezavantaj îl reprezintă expunerea la incendii.
 Casele realiza te din
cărămidă arsă (chirpici), sunt foarte
vechi, însă începând cu secolul XIX,
ponderea acestora crește înlocuind
casele realizate din lemn. În perioada
contemporană, o dată cu apariția noilor
materiale de construcție, numărul
caselor construite din cărămidă arsă
scade, mai existând în cartierul Gara
Veche.

 Construcțiile realizare din
zidărie ( cărămidă și piatră) sunt și astăzi
caracteristice pentru numeroase instituții
publice, blocuri vechi, locuințe
individuale, aflate în zona centrală, pe
strada Ștefan cel Mare, strada Alexandru
cel Bun, strada Calistrat Hogaș, cât și în
zona p eriferică, în cartierul Sărata,
Dărmănești, 1 Mai , Gara Veche și zona
Dărmănești -Ocol.

Figură 13. Casă realizată din cărămidă amplasată în cartierul Dărmănești.
Sursa: Fotografie proprie realizată în luna iunie,2017 Figură 12. Casă realizată din cărămidă arsă( chirpici) amplasată pe
strada Aurel Băieșu, Gara Veche. Sursa: Fotografie proprie realizată în
luna iunie, 2017

34
 Construcții moderne realizate din schelet de beton și zidărie de cărămidă sau di n
materiale prefabricate sunt într -o continuă creștere, luând amploare în cartiere, precum: Pietricica,
Green Hills, Valea Viei, Dărmănești, Sărata, zona Ocol.
Datorită condițiilor geografice și a particularităților etno -istorice, clădirile se caracterizează
din punct de vedere al formei și a funcțiunii acestora, astfel:
 Case de tip comercial și meșteșugăresc, ce s -au menținut până în anii 1960, fiind case
de tip parter, joase, având o curte îngustă, cu acoperiș în două ape, fiin d prezente ca niște relicve pe
străzile: Cuza Vodă, Petru Rareș, Victoriei, Mărăței și Bicazului.
 Case de tip rural ,
predominante în cartierele mărginașe, dar și
în centrul meșteșugăresc; erau case de tip
dreptunghiular, cu intrarea prin față sau
lateral, prispă cu stâlpi, iar acoperișul fiind
în patru ape. O dată cu noile generații și prin
divizarea proprietății, se formează grupuri de
două -trei case în aceeași gospodărie.

 Casele aristocratice au fost reședințe ale marilor proprietari funciari din secolele
XVIII, XIX și XX , impunându -se prin
dimensiuni, masivitate, durabilitate.
Se caracterizează prin numărul sporit
de camere, neavând etaje, o verandă
cu coloane evidente și o ornamentație
exterioară în relief. Sunt destul de bine
păstrate pe străzile Alexandru cel Bun,
Ștefan cel Mare și Calistrat Hogaș,
astfel încât sunt declarate monumente
arhitecturale ale orașului.

 Figură 14. Casă de tip rural amplasată pe strada Calistrat Hogaș din
Zona Centrală. Sursa: Fotografie proprie realizată în luna iunie, 2017
Figură 15. Casă de tip aristocratic situată pe strada Petru Rareș,
Zona Centrală. Sursa: Fotografie proprie realizată în luna iunie,
2017

35
 Casele muncitorești sunt construite din căr ămidă, cu un singur nivel, grupate de
obicei câte două, cu un spațiu mic pentru grădină și curte, au o formă dreptunghiulară, acoperișul
fiind în patru ape, în general sunt acoperite cu țiglă; întâlnite în cartierele Mărăței și Dărmănești.
 Vilele sunt lo cuințe rela tiv noi, din secolele XX și XXI, caracterizate printr -un număr
mare de camere, un nivel înalt de dotare și un anumit spațiu verde neagricol în jur. Acestea sunt
localizate în arealele laterale ale
orașului (S ărata, Ursuleți, Bâtca
Doamnei), cart ierul Valea Viei,
extremitatea nordică a
cartierului Dărmănești, dar și în
zona centrală în locul unor
clădiri mai vechi.

 Pavilioanele sunt locuințe asemănătoare blocurilor , cu diferența că de obicei au un
regim de înălțime mai mic, sunt mai vechi, dotările interne sunt la un nivel mai scăzut. Sunt întâlnite
pe strada Republicii, în special pe aleea Trandafirilor și aleea Viorelelor. În această categorie,
includem și clădirile cu etaj ce au aparținut de Fabrica de Cărămidă din cartierul Gara Veche (strada
Olteniei) sau cele ale Fabricii ″Reconstrucția″ de pe strada Castanilor.
 Blocurile constituie un
tip de clădire care a căpătat cea mai
mare răspândire în perioada
comunistă, datorită industrializării
orașului și a creșterii număru lui de
locuitori. Ritmul cel mai înalt de
construcție a blocurilor a fost în
perioada 1960 -1985 ( regimul de
înălțime era de P+5 și P+9), când s -au
construit peste 32.000 de
apartamente. Blocurile construite Figură 17. Blocuri de locuit în cartierul Mărăței. Sursa: Fotografie proprie
realizată în luna iunie, 2017 Figură 16. Casă de tip vilă din cartierul Valea Viei. Sursa: Fotografie proprie realizată în luna
iunie, 2017

36
după 1980 au un număr mai mare de camere pe locu ință (peste 2,1 ), dar și o suprafață mai mare
decât a locuințelor mai vechi (aproximativ 30mp). O situație aparte o reprezintă locuințele de tip
garsonieră, construite în cartierul Speranța după anul 2000, care, deși sunt dotate cu toate utilitățile
(apă, energie electrică, canalizare) dețin o suprafață utilă destul de scăzută.
În urma studiului realizat, la întrebarea ″ din ce materiale este construită locuința
dumneavoastră ″, populația orașului afirmă că 52% dintre locuințe sunt construite din cadre de be ton
și cărămidă, 23% doar cărămidă, 14% din BCA, 3% sunt din lemn și lut , iar 7% dintre intervievați
nu știu materialul de construcție a clădirii în care locuiesc.

Figură 18. Materialele de construcție a clădirilor din municipiul Piatra Neamț Sursa: Chestionar propriu realizat în lunile
februarie -martie 2017
Blocurile construite din BCA își mențin în timp calitățile și proprietățile inițiale, ceea ce
conferă construcției trăinicie. Un alt aspect important îl reprezintă faptul că , clădirile ridicate cu
acest material de construcție au o rezistență f oarte bună la cutremure.
Din punct de vedere al acoperișului blocului, plăcile de azbociment afectează foarte m ult
calitatea aerului și a apei, de aceea autoritățile locale vor demara proiecte de înlocuire a
acoperișurilor din azbociment cu materiale care respectă normele de siguranță și sănătate a
locatarilor pentru la 156 de blocuri din municipiu.
Totodată, autoritățile locale au în evidență și izolarea termică a blocurilor de locuin țe, în
special cele construite în perioada 1950 -1990, principalul scop fiind reducerea consumurilor
energetic cu încălzirea la o valoare mai mică de 100 kWh/mp/an . În perioada 2012 -2013, au fost
52%
1% 3%14%23%7%Materialele de construcție a locuințelor
Cadre din beton și cărămidă
Bolțari
Lemn, lut
BCA
Cărămidă
Nu știu

37
reabilitate peste 48 de blocuri de locuit, astfel acest lucr u duce la scăderea cheltuielilor la întreținere
și la îmbunătățirea esteticii orașului .
3.6 Calitatea locuirii în municipiul Piatra Neamț
Conceptul de calitate a locuirii este o componentă de bază a calității vieții, fiind incluse toate
elementele sale caracteristice , precum: tipul și aspectul clădirilor , gradul de ocupare .
Zona de locuit se remarcă prin gradul de ocupare a terenului și prin coeficienții de utilizare
fie prea scăzuți, pentru o situație urbană normală care ține seama de costurile echipăr ii edilitare și de
echilibrul creat de acțiunea în timp a pieței imobiliare, fie prea ridicați, pentru asigurarea unor
condiții civilizate de locuire.
Calitatea condițiilor de locuit poate fi măsurată prin intermediul unor indicatori ce sunt
utilizați în evaluarea acesteia, precum: dotările tehnico -edilitare , calitatea zonei, calitatea
construcț iei etc.

Figura 1. Schema metodologică a calității locuirii Sursa: Adaptare după Indicele calității locuirii
Calitatea locuinței / construcției Calitatea vecinătății rezidențiale
Exigențe minimale
legislative Calitatea
mediului interior Accesul la utilități
tehnico -edilitare Calitatea
mediului exterior
Percepția populației Analiza indicatorilor locuirii
Diagnostic
Locuire decentă Locuire improprie Locuire insalubră Calitatea locuirii urbane

38
Analizând figura de mai sus se pot identifica în profil teritorial trei categorii de zone urbane
delimitate în fun cție de accesul locuințelor la infrastructura tehnico -edilitară (electricitate, apă,
canalizare, gaze). Cele trei categorii de zone specifice locuirii sunt :
 Zonele cu locuire decentă în care populația are acces în totalitate la infrastructura tehnico –
edilitară și îndepline ște exigențele minimale legislative , precum suprafața locuibilă, numărul
camerelor etc. Cartierele ce îndeplinesc o zonă a locuirii decentă sunt Centru, Mărăței, Precista,
Dărmănești, Pietricica, Calea Romanului , Sărata și 1 Mai.
 Zone cu locuințe deficitare sau improprii sunt locuințele care îndeplinesc exigențele
minimale legislative, însă nu au acces la i nfrastructura tehnico -edilitară ; spre exemplu, locuințe care
beneficiază de electricitate și apă, dar nu au canalizare, gaze etc. Aceste zone sunt reprezentate de
cartierele Dărmănești Nord, Valea Viei, Țărăncuța, Gara Veche, dar și cele trei localități
componente: Ciritei, Bâtca Doamnei, Vânători și Văleni care datorită caracter ului predomina nt
rural, locuințele mai vechi nu au acces la dotările tehnico -edilitare, de exemplu: unele imobile au
grupul sanitar în afara locuinței.
 Zone cu locuințe precare sau insalubre sunt locuințe care nu îndeplinesc exigențele minimale
legislative și prin caracteristic ile sale insalubre reprezintă un pericol pentru starea de sănătate a
populației . Cartierul specific acestei zone este Speranța , blocuri cu un regim de înălțime de P+4,
locuințe relativ noi în care suprafața acestora este relativ mică pentru populație și nu au un grad
mare de confort, unele locuințe nu beneficiază de canalizare, gaze etc.
Municipiul Piatra Neamț se confruntă cu fenomenul de expansiune urbană, existând câteva
zone care au fost transformate în zone de locuințe individuale, cu densitate redusă și care nu sunt
deservite de infrastructură de bază, căile de acces fiind subdimensionate, în majoritatea cazurilor,
circulațiile pietonale nu există, iar transportul în comun nu deservește respectiva zonă. Aceste zone
sunt: Pietricica, Cir itei și Dărmăneș ti.
În schimb, z ona central ă a orașului atrage fluxuri pietonale și auto prin obiectivele de interes
public, însă aceasta este utilizat ă și ca zonă de tranzit pentru traficul intern pe direcția est -vest, dar și
nord-vest, aici fiind amplasate câteva inter secții importante, ceea ce duce la aglomerarea zonei
centrale. Puținele rute de transport în comun și locurile de parcare amenajate în zona central ă, chiar
dacă sunt cu plat ă determin ă ca deplasările spre centru s ă fie dominate de transportul cu
autovehicu lul personal. Densitatea ridicată de obiective este dublat ă de densitatea mare de rezidenți
în zona central ă, fiind un areal dominat de locuințe colective, cele de poziționate la stradă fiind chiar
cu 8 etaje.

39
La recensământul din octombrie 2011 a fost înr egistrat un număr de 147,1 mii clădiri în care
se aflau 212,8 mii locuințe convenționale . Acestea totalizau un număr de 575,2 mii camere de locuit
care însumează o suprafață locuibilă de 9829 m.p. Comparativ cu mediul rural, în urban locuințele
convenționale au un număr mediu de camere mai mic, dar suprafața medie a locuințelor și a
camerelor de locuit este mai mare.
Tabel 6. Numărul locuințelor convenționale, a camerel or de locuit și suprafața acestora în anul 2011 pe categorii de localități,
în județul Neamț Sursa datelor: Direcția Regională de Statistică Neamț \
Județul Neamț Total Municipii și orașe Comune
Numărul locuințelor convenționale 212806 83097 129709
Numărul camerelor de locuit 575234 201198 374036
Suprafața camerelor de locuit 9829 3846,8 5982,2
Numărul mediu de camere pe o locuință 2,7 2,4 2,9
Suprafața medie a camerelor de locuit pe o locuință 42,6 46,3 46,1
Suprafața medie a camerelor de locuit pe o cameră
de locuit 17,1 19,1 16

Numărul mediu al camerelor de locuit pe o locuință este de 2,7 camere de locuit/locuința,
județul Neamț situându -se la nivelul mediei naționale (2,7 camere/locuința). Suprafața medie a
camerelor de locuit ce revine pe o locuința î n județul Neamț este de 42,6 mp, iar suprafața pe o
cameră de locuit este de 17,1 mp.
Tabel 7. Evoluția spațiilor locative 2010 -2015
Denumire 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Locuințe în proprietate
publică 1604 1200 1147 1122 1103 1069
Locuințe în proprietate
privată 41711 42866 42919 42966 43021 43094
Total 43315 44066 44066 44088 44124 44163
Sursa datelor : INSSE
La nivelul anului 2015, în municipiul Piatra -Neamț erau 44.163 din care aproximativ 97%
(43.094 locuințe) erau locuințe în proprietate privată. Evoluția din ultimii cinci ani indică o creștere
mică a numărului de locuințe, suprafața locuibilă ce îi revine unei per soane fiind de aproximativ
17,1 mp, mai mică față de media națio nală de 20 mp/cap locuitor.
În anul 2004, au fost date în folosință 120 de unități locative: 93 realizate de ANL și 27 de
locuințe sociale în cartierul Speranța. În anul 2005, 153 de locuințe au fost realizate din care:117
prin ANL, 28 de locuințe sociale în blocul H3, precum și 8 lo cuințe tip container pe strada Ioan
Slavici. În 2006, s -a finalizat etapa a II -a la construcția de locuințe pentru tineri în cartierul Speranța,

40
fiind date în folosință 94 de apartamente ANL. În 2007 au fost realizate 243 de unități locative: 100
de locui nțe sociale, 52 de locuinței de necesitate, 82 de apartamente ANL.

Figură 19. Evoluția suprafeței locuibile exprimată în metri pătrați a clădirilor cu formă de proprietate publică Sursa datelor:
INSSE
Evoluția suprafeței locuibile a clădirilor după forma de proprietate indică o micșorare a
suprafeței în sectorul public din anul 2012 având o valoare de 35.223 mp ajungând în anul 2015 la
o suprafață de 31 .706 mp, această scădere se datorează extinderii intravilanului orașului și
construcției de clădiri destinate funcției private. Cele mai multe clădiri cu funcție publică se găsesc
în arealul zonei centrale deoarece este o zonă cu aspirații de atragere a unui flux mare de turiști. Se
regăsesc activități c omerciale sau de prestări servicii incompatibi le cu o zonă centrală turistică. De
asemenea, sunt insuficiente unități comerciale sau ateliere pentru suveniruri sau obiecte tradiționale,
apreciate de turiști .
Clădirile cu funcție privată sunt într -o continuă creștere, în anul 2010 suprafața locuibilă
avea o valoare de 1.443.371 mp, pe când în anul 2011 suprafața locuibilă a avut o creștere
considerabilă ajungând la valoarea de 2.064.680 mp. Aceste creșteri se datorează în primul rând
extinderii intrav ilanului orașului astfel permițând construcția de noi locuințe în mediul rural, dar și
construcția de noi blocuri în cartierele Calea Romanului și 1 Mai cu un regim de înălțime de P+4
respectiv P+9.
05000001000000150000020000002500000
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015Evoluția s uprafa țeilocuibil eexprimată în metri
pătrați a clădirilor după forma de proprietate
Total
Proprietate publica
Proprietate privata

41

Figură 20. Locuințe terminate în cursul anului după numărul c amerelor de locuit în județul Neamț Sursa datelor: INSSE
Evoluția locuințelor terminate în cursul anului după numărul camerelor de locuit indică
ponderea cea mai mare a camerelor de locuit o reprezintă clădirile cu cinci camere și peste, punând
în evidență fenomenul de migrare internă din mediul urban în mediul rural prin construcția de case
în zone le rezidențiale din Sărata, Pietricica, Valea Viei, Dărmănești Nord. Totuși cele mai solicitate
locuințe au rămas în continuar e cele cu 2 respectiv 3 camere, datorită suprafeței locuibile de care
aceste dispun.
În anul 2010, numărul total de camere de locuit era de 1588 urmând o ușoară scădere a
acestora până în 2014, numărul lor ajungând la valoarea de 929 camere de locuit, iar anul 2015
marchează o ușoară creștere a acestora.
02004006008001000120014001600
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015Locuințe terminate în cursul anului după
numărul camerelor de locuit
Cu o camera
Cu doua camere
Cu trei camere
Cu patru camere
Cu cinci camere si peste
Total

42

Figură 21. Numărul locuințelor convenționale pe cartiere din municipiul Piatra Neamț
Se poate observa că ponderea cea mai mare a locuințelor convenționale din municipiul Piatra
Neamț se află în cartierul Dărmănești cu un număr de 875 locuințe ce cuprinde inclusiv Zona Ocol,
zonă de tranziție de la mediul rural la urban , cu loturi de teren cuprinse între 300 mp și 1.600 mp .
O pondere ridicată a locui nțelor individuale se remarcă în cartierele Sărata, Valea Viei,
Țărăncuța, datorită migrației interne din mediul urban în cel rural în care locuitorii municipiului
preferă liniștea unei zone rezidențiale decât aglomerația orașului. Aceste zone rezidențiale au un
grad de dezvoltare urb ană scăzut, în sensul că nu dispun de suficiente școli, unități de cult, lăcașuri
culturale, dar și calitatea infrastructurii de acces și de utilități (apă -canal -gaz) este scăzută. Ciritei,
Bâtca Doamnei, Văleni și Vânători devenite cartiere ale orașului, își păstrează încă caracterul rural
cu loturi de peste 2500 -3000 mp .

43
Repartiția populației și corelația cu fondul construit
Cea mai mare parte a populației se concentrează în două macrozone de locuințe colective:
 Cartierele Dărmănești în partea de nord -est (deservit de străzile Mihai Viteazul și 1
Decembrie 1918) și Zona Centrală ;
 Cartierele Mărăței și Precista, o parte din zona centrală, înconjurate de un inele de străzi
format din: str. Bistrei, Bd. 9 Mai, str. Dimitrie Leonida, Bd. Gen. Nicolae Dăscălescu, Bd Traian,
Bd. Decebal și str. Pictor Nicolae Grigorescu.
Aceste două macro zone sunt caracterizate în cea mai mare parte de locuințe colective cu un
regim de înălțime de P+4. Câteva excepții de la acest regim unitar de înălțime se regăsesc în lungul
axului principal est -vest (bulevardele Traian și Decebal) dar și în cartierul Dărmănești . Cea mai
mare densitate a populației se regăsește în cartierele Centru și Precista cum ulând peste 250 de
locui tori/hectar. Principalele zone cu densități scăzute ale populației (sub 30 de locuitori / ha) se află
la periferia orașului . Deși, densitatea scăzută a populației face ca transportul public să fie dificil de
rentabilizat este important faptul că aceste zon e prezintă cea mai mare dinamică a dezvoltărilor
rezidențiale (mai ales cartie rele Pietricica și Sărata).
Principalele zone care cuprind noi dezvoltări sunt amplasate la ieșirea din Piatra Neamț către
Bistrița (preponderent rezidențial, pensiuni sau alt e unități de cazare turistică) sau în cartierul
Pietrici ca (rezidențial și producție ). Dificultățile cele mai severe apar în dezvoltările rezidențiale
sporadice din cartierul Pietricica unde infrastructura de transport este precară, străzi de pământ sau
pietruite care nu sunt echipate cu trotuare. Cartierul Pietricica este deservit de linii de transport
public secundar (microbuz) care asigură o frecvență de 10 -20 min (străzile Ionescu de la Brad și
Fermelor). Pentru a putea face față cererii ridicate de tra nsport de la noile activități de producție,
depozitare și de la zonele rezidențiale va fi nevoie de lărgirea străzii Fermei aceasta preluând rolul
de centură urbană pe partea de Est a orașului . Desigur, lărgirea va trebuie să includă și trotuare
protejate de vegetație de aliniament.
Zona de dezvoltare dinspre Bistrița (Comuna Alexandru Cel Bun) , cartierul Sărata este mult
mai bine deservită de transportul public și este echipată cu trotuare care satisfac nevoile de bază ale
pietonilor. Procesul de densifica re a acestei zone (inserție de noi construcții, chiar subdivizare loturi )
face ca cererea de transport să crească. Fiind vorba de o zonă rezidențială cu inserții de unități de
cazare turistice una din problemele principale este traficul greu și faptul că n u există elemente de
protecție față de poluarea fonică și cu particule în suspensie generată.

44
Alte zone cu o dinamică a expansiunii mai redusă, dar totuși relevantă se concentrează în
lungul intrărilor dinspre Roman (DN 15D) și Bacău (DN 15). În ceea ce privește infrastructura de
transport rutier, aceste zone beneficiază d e o bună accesibilitate , problemele apar la accesibilitatea
pietonală și la transportul public. Dacă dezvoltările din lungul DN 15 sunt bine deservite, în cazul
celor de pe DN 15D circulă doar o linie de microbuz. Astfel dotări de interes municipal cum ar fi
Sala Polivalentă sunt accesate preponderent cu autovehiculul privat sau cu taxiul dat fiind faptul că
pe acel segment de drum nu există trotuar sau infrastructură .

Blocuri cu risc sei smic
În municipiul Piatra Neamț, peste 32 de blocuri sunt încadrate în clasa a doua și a treia de
risc seismic . În urma expertizei tehnice, experții au constatat că au intervenit modificări în structura
de rezistență a blocurilor datorită mișcării scoarței terestre, fie nivelul pânzei freatice este la
suprafață, fie din cauza unor defecte din construcție.
Clădirile care sunt încadrate în clasa a II -a de risc seismic sunt: două blocuri de P+4 din Piața
22 Decembrie construite în anul 1960 , sala de sport de pe strada Obor construită în anul 1985 ,
blocurile construite între anii 1960 -1965 ce sunt considerate c ele mai vechi din oraș, fiind situate pe
pe Aleea Trandafirilor, Aleea Caișilor și Aleea Margaretelor, străzi ce fac parte din Cartierul
Nemțesc așa cum este cunoscut pri ntre locatari , blocul turn E1 din Zona Centrală construit î n anul
1961 și blocurile v echi de pe străzile Mihai Eminescu, lt. Dr ăghiescu, Bd. Decebal.
Clădirile aflate în proprietate publică încadrate în clasa a II -a de risc seismic sunt:
pavilioanele de Interne, Dermato -Venerice și Oncologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență ,
sediul Fundației de Îngrijiri Comunitare , construit în anii 1860 – 1866.
Primele blocuri au fost ridicate în cartierul nemțesc , în anii 60, iar alte câteva zeci de blocuri
au fost construite în centrul orașului , în perioada anilor 1965 – 1970. Dar, cele mai multe blocuri au
fost ridicate după 1977, când s -a schimbat și legislația privind proiectarea blocurilor.

45
3.7 Satisfacția locuirii
Chestionarul a fost aplicat la nivelul municipiului Piatra Neamț între lunile februarie -martie
2017, aplicat în mediul on line în număr de 160 de răspunsuri dintre care 6 au fost anulate datorită
răspunsurilor invalide date de autor, iar restul de 154 de răspunsuri au fost validate. Dintre
persoanele chestionate au răspuns un număr de 95 femei (62,5%) și 57 de bărbați (37,5% ) cu vârste
cuprinse între 16 și 67 ani.

Figură 22. Distribuția chestionarului pe cartierele din municipiul Piatra Neamț

Întrebările chestionarului au fost legate de diferite aspecte ale calității locuirii, precum:
calitatea și siguranța zonei în care locuiesc, starea locuinței, materialul de construcție și anul
realizării construcției, numărul camerelor cât și suprafața acestora, calitatea infrastructurii,
iluminatului public, spațiilor verzi, mijloacele de transport în comun.
La întrebarea: ″în ce stare considerați c ă se afl ă locuința d umneavoastră ?″ populația
municipiului Piatra Neamț consideră că starea locuinței este bună în proporție de 54% și doar 4 %
dintre intervievați consideră c ă starea locuinței este proastă, având amplasată locuința în cartierele 1
Mai și Speranța întrucât sunt cariere periferice ș i gradul de dezvoltare a acestora este scăzut.
Cartierul Speranța, este relativ nou în care au fost construite blocur i pentru populația de etnie romă,
iar condițiile pent ru locuire nu sunt prielnice.
051015202530354045
Distribuția chestionarului pe cartiere

46
Populația care consideră că st area locuinței este bună, locuiesc în cartierele Zona Centrală,
Dărmănești, Precista, Mărăței unde gradul de dezvoltare a zonei este ridicat și piața imobiliară este
într-o continuă creștere.

Figură 23. Starea locuințelor din municipiul Piatra Neamț Sursa: Chestionar propriu realizat între lunile februarie -martie
2017
La întrebarea, ″cât e camere aveți, cu excepția dependințelor ″ predomină locuințele cu 2 -3
camere, de unde rezultă că pie trenii preferă confortul locuinței , să fie spațioase, de aceea la
întrebarea ″care este suprafața aproximativă a locuinței în metri pătrați ?″, răspunsul care predomină
este 50 -100 mp. În general, clădirile cu 2 camere au o suprafață max imă de 50mp, pe când cele cu 3
camere pot depăși și 100 mp.

Întrebarea ″c ât sunteți de mulțumit de zona în care locuiți? ″ evidențiază faptul că populația
cartierelor Dărmănești, Centru, Mărăței, Sărata, 1 Mai este mulțumită respectiv foarte mulțumită de
zona în care locuiesc datorită accesibilității față de spațiile comerciale, zona culturală, spații le verzi,
liniștea cartierului. Cartierele Sărata, Pietricica sunt cartiere periferice, zone rezidențiale, în care
1% 3%
17%
54%25%Starea locuinței
Foarte proastă
Proastă
Acceptabilă
Bună
Excelentă
01020304050
1
cameră2
camere3
camere4
camerePeste 5
camereNumărul camerelor din
locuință
01020304050Suprafața locuibilă

47
accesibilitatea față de zona centrală și de spațiile comerciale se realizează mai greu din punct de
vedere al infrastructurii stradale și a mijloacelor de transport în comun.
Figură 24.Gradul de mulțumire față de zona în care locuiesc pe cartiere din municipiul Piatra N eamț

Sursa: Chestionar propriu aplicat în lunile februarie -martie 2017

3.8 Analiza SWOT
Analiza SWOT este o metodo logie de analiză a unui proiect ce pune în evidență : Strengths
(puncte tari) , Weaknesses (puncte slabe) , Opportunities (oportunități) și Threats (riscuri) .
Punctele tari se referă la mediul intern și reprezintă resursele și capacitățile de care
comunitatea dispune. Punctele slabe se referă la mediul intern și reprezintă resursele și capacitățile
insuficiente deținut e de alte comunități s imilare. Oportunitățile se referă la mediul extern si
reprezintă suma evoluțiilor favorabile ale mediului de ansamblu al țării, care poate îmbrăca forme
extrem de diferite și oferită comunității șansa de a se dezvolta într -o formă superioară pe ansam blu
sau pe domenii de interes. Amenințările se referă la mediul extern și reprezintă evoluții defavorabile
ale acestuia privite în ansamblu, precum lacunele legislative și evoluții economice negative sau
instabile care afectează capacitatea comunității de a atin ge obiectivele strategice pe care si le -a
propus.

0246810121416Gradul de mulțumire față de zona în care locuiesc
Foarte mulțumit
Mulțumit
Moderat mulțumit
Nemulțumit
Foarte nemulțumit

48

Dezvoltarea umană
Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări
 Municipiul Piatra
Neamț este un centru urban
de importanță județeană, cu
rol de echilibru local.
 Zona centrală este
destul de bine delimitată, cu
funcțiuni complexe și cu o
mare concentrare de
obiective turistice.
 Municipiul Piatra –
Neamț este pol regional de
dezvoltare și se află în
arealul de influență al
Polului de Creștere
metropolitan (Iași).  Piatra Neamț este
un centru urban relativ
periferic, datorită poziției
sale geografice.
 Cartierele de
locuințe nu sunt clar
delimitate, nu există o
zonă metropolitană
definită, nu există
delimitări clare de
teritoriu.
 Construcția de
locuințe în parteneriat
public privat sau
creșterea numărului
celor construite prin
ANL .
 Existența
unor concurenți
regionali puternici
(Iași, Bacău,
Suceava)
Infrastructura și echiparea edilitară
 Străzile principale și
trotuarele din centrul
municipiului, dar și o parte
din cele din cartiere, sunt
într-o stare tehnica bună
 Structura drumurilor
este bună, 80% sunt
amenajate cu structură
rutieră modernă
(îmbrăcăminte asfaltică,
îmbrăcăminte din beton, de
ciment, pavaj)
 Rețeaua electrică și
cea de gaz metan
funcțion ează la parametri  Străzile secundare
și trotuarele din zonele
periferice necesită
reabilitări
 Grad de acoperire
scăzut al rețelelor de
alimentare cu apă (58% din
totalul de străzi, alei,
bulevarde, piețe) și
canalizare (48%).  Disponibilitate
a fondurilor
europene pentru
realizarea de
proiecte de investiții
(POR, finanțat din
FEDR, pentru
proiecte de
infrastructură de
transport, servicii
sociale, spa ții verzi,
siguranța
cetățeanului, etc.)  Iluminatul
stradal in zonele
(cartierele) Văleni si
Bâtca Doamnei este
asigurat in procent de
50%, ceea ce poate
duce la un grad
ridicat de
infracționalitate
 Neracordarea
tuturor locuințelor la
sisteme de colectare
și epurare a apelor
uzate poate conduce
poluarea pânzei

49
normali .
 Proiecte de
termoizolare a blocurilor si a
clădirilor publice
implementate . freatice prin
infiltrarea în sol a
apelor uzate
Calitatea mediului
 Calitatea apei
furnizată populației din
Piatra Neamț este bună,
încadrându -se în limitele
legale în vigoare ;
 Existența unei stații
automate de monitorizare a
calității aerului ;
 Orașul Piatra Neamț
este recunoscut pentru aerul
curat .  Degradarea calității
aerului, datorită stării
infrastructurii edilitare,
numărului mare și stării
tehnice a autovehiculelor
și calității combustibilului ;
 Suprafața
insuficientă a spațiilor
verzi in raport cu nr. de
locuitori (22,31 mp/cap
locuitor) .  Accesare de
programe și acțiuni
de educație ecologică  Diminuarea
spațiilor verzi în
favoarea amplasării
de obiective
economice și
edilitare .
Resurse umane
 Ponderea populației
tinere, aptă de muncă (grupa
de vârstă 25 – 44 ani) deține
aproximativ 29% din total
populație, ceea ce reprezintă
un avantaj pentru
dezvoltarea ulterioară a
municipiului.  Scăderea numărului
de locuitori, conform
datelor Recensământului
din 2011, cu aprox. 18%
față de anul 2002.
 Populație mult
îmbătrânită
 Densitatea medie a
populației ridicată (1098,9
locuitori/km²) ceea ce
indică un grad de
concentrare mare, in
special in zona urbană a
municipiului .  Revenirea în
oraș a persoanelor
pleca te să muncească
în străinătate  Amplificarea
fenomenului de
migrație urban –
rural și cel de
suburbanizare
existent in
municipiu .
Sursa: Planul Urbanis tic General al municipiului Piatra Neamț

50
Concluzii
Calitatea locuirii a fost evaluată prin examinarea satisfacției locuitorilor municipiului Piatra
Neamț cât și a celor trei localități componente orașului . Principalele componente utilizate în analiza
satisfacției locuitorilor au în vedere caracteristicile fizice ale spațiului, cum ar f i suprafața locuinței,
numărul de camere, materialele de construcție etc. și evaluările subiective ale infrastructurii tehnico –
edilitare, precum calitatea spațiilor verzi, calitatea iluminatului public, calitatea infrastructurii de
transport, calitatea mijloacelor de transport în comun.
În urma analizei spațiului urban, din punct de vedere al locuirii au fost identificate
următoarele aspecte: zona centrală, urbanizată, marcată de peisajul locuințelor colective unde sunt
racordat e la infrastructura tehnico -edilitară, conferindu -i acesteia c aracterul de decentă. Arealele
urbane ce înconjoară nucleul central, res pectiv mediul urban -rural al cărei peisaj specific este marcat
de locuințele unifamiliale prezintă deficiențe în ceea ce privește racordul la utilități, însă prin soluții
adiacente vin să suplinească efectele acestora asupra aspectului calitativ. Un caz aparte îl constituie
categoria zonelor cu locuințe deficitare, care deși îndeplinesc exigențele minimale legislative și nu
au racord la dotările edilitare de bază, acestea pot fi supli nite prin mijloace alternative care creează
același efect în plan calitativ.
În opinia mea, în urma anchetei realizate asupra țesutului urban, am putut desprinde o serie
de concluzii privind calitatea mediului natural și totodată calitatea infrastructurii tehnico -edilitare.
Populația orașului este nemulțumită în primul rând de lipsa spațiilor verzi și în al doilea rând de
calitatea mijloacelor de transport în comun care sunt lipsite de condițiile optime de călătorie
indiferent de perioadă. Un alt aspect al nemulțumirii locuitorilor municipiului îl reprezintă
infrastructura stradală determinată prin zona de tranzit pentru traficul intern pe direcția est -vest, dar
și nord -vest, aici fiind amplasate câteva intersecții importante, ceea ce duce la aglomerarea zon ei
centrale.
În concluzie, fiind un centru urban de importanță județeană, municipiul Piatra Neamț, este un
oraș favorabil locuirii din punct de vedere al calității aerului, fiind recunoscut pentru aerul curat , de
munte, dar și calitatea apelor foarte bună . Ponderea populației tinere, aptă de muncă reprezintă un
avantaj pentru dezvoltarea economică a municipiului. Străzile principale și trotuarele din centrul
municipiului, dar și o parte din cele din cartiere, sunt într -o stare tehnica bună. Rețeaua electri că și
cea de gaz metan funcționează la parametri normali. Toate acestea influențează și atrag nu doar
fluxurile de turiști, ci și populația comunelor limitrofe .

51
Bibliografie
1. Apăvăloaie M., (2005) Piatra Neamț – Studiu monografic , Ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neamț
2. Barbu M, Ungureanu Al., (1987) Geografia Municipiului Iași , Ed. Un iversității ″Alexandru Ioan
Cuza″ , Iași
3. Bojoi I., Ichim I., (1974) Județul Neamț , Ed. Academiei Republicii Soc ialiste România, București
4. Drăgotescu M., (2004) Piatra Neamț – file de monografie , Ed. Cetatea Doamnei
5. Drăgotescu M., (1980) Piatra Neamț, mic îndreptar turistic , Ed. Sport -Turism, București
6. Gănescu M., (2003) Monografia orașului Piatra -Neamț , Ed. Academia Științe Economice, București
7. García -Mira R., Uz zell D. L., Real J. E., Romay J. (2005), Housing, Space and Quality of Life:
Introduction, Ashgate Publishing Company , Burlington, USA.
8. Ianoș I., (2004) Dinamica urbană. Aplicații la orașul și sistemul urban românesc , Ed. Tehnica,
București
9. Istrate M., (2006) Zonele de influență urbană ale orașelor din Moldova , Teză de doctorat, Iași
10. Lupchian M, (2010) Municipiul Suceava -Studiu de geografie umană , Ed. Univ ersității Suceava,
Suceava
11. Lawrence R. (1995), Housing quality: an agenda for research , Urban Studies
12. Roșu L., (2015) Calitatea vieții în mediul urban în context multiscalar. Studiu de caz: Municipiul
Iași, Teză de doctorat, Iași
13. Rueda S. (1997), Habitabilidad y calidad de vida. Ciudades para un futuro sostenible, Documentos,
en La construcci ón de la ciudad sostenible ,
14. Nădrag I., (1986) Piatra Neamț , Ed. Sport -Turis m, București
15. Neacșu C., (2010) Orașul sub lupă. Concepte urbane. Abordări geografice , Ed. Pr oUniversitaria,
București
16. Trudel J. (1989), Nouvelle aproches concernant l’evaluation de la qualité de l’habitat. Rapport
d’etude et document de consultation , Ed. de Société d’habitation du Quebec
17. Tudora D., Muntele I., (2012) Coeziune teritorială și disparități în Moldova , Ed. Universității ″Al. I.
Cuza ″, Iași
18. Suditu B., (2016) Bucureștiul în locuințe și locuitori, de la începuturi până mai ieri(1459 -1989) , Ed.
Compania, București
19. Uehara E. S. (1994), Journal of Health and Social Behavior 35(4):312.
20. Ungureanu Al. , (1980) Orașele din Moldova, studiu de geografie economică , Ed. Academia
Bucur ești
21. Ungureanu Al., Țurcănașu G., (2008) Geografia așezărilor umane , Ed. Performantica, Iași
22. *** Planul urbanistic general al Municipiului Piatra -Neamț – consultat în luna decembrie,2016

52
23. *** Planul de mobilitate urbană durabilă a Municipiului Piatra -Neam ț – consultat în luna ianuarie,
2016
24. *** Strategia de dezvoltare locală 2014 -2020 a Municipiului Piatra Neamț – consultat în luna martie,
2017
25. ***http://www.eea.europa.eu/themes/sustainability -transitions/urban -environment/urban -green –
infrastructure/urban -green -infrastructure -1 – European Environment Agency – consultat în mai, 2017
26. *** https://www.eea.europa.eu/data -and-maps/data/urban -atlas – European Environment Agency –
consultat î n mai, 2017
27. *** https://www.primariapn.ro/ – Primăria Piatra Neamț – consultat în decembrie, 2016
28. *** http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro – Institutul Național de Statistică – consultat în martie,2017
29. *** http://www.recensamantromania.ro/rezultate -2/ – Recensământul populației și al locuințelor –
consultat în martie, 2017
30. *** http://www.neamt.insse.ro/cmsneamt/rw/pages/statJud.ro.do – Direcția de Statistică Neamț –
consultat în mai, 2017
31. *** http://www.apaserv.eu/ – Apa Serv Piatr a Neamț – consultat în aprilie, 2017
32. *** http://apmnt.anpm.ro/ – Agenția Națională pentru Protecția Mediului Neamț – consultat în aprilie,
2017
33. *** http://www.troleibuzul.ro/ – URBTRANS Piatra Neamț – consultat în mai,2017

ANEXE
Figură 1. Amplasarea geografică a municipiului Piatra Neamț în cadrul regiunii de Nord -Est ………. 6
Figură 2. Gradul general de mulțumire a populației cu privire la mijloacele de transport în comun
din municipiul Piatra Neamț Sursa: Chestionar p ropriu aplicat in perioada februarie – martie 2017 18
Figură 3. Gradul general de mulțumire a populației față de suprafața spațiului verde din municipiul
Piatra Neamț Sursa: Chestionar propriu aplicat in perioada februarie – marti e 2017 ……………….. 19
Figură 4. Gradul de mulțumire a populației față de suprafața spațiului verde pe cartiere în municipiul
Piatra Neamț Sursa: Chestionar propriu aplicat în lunile februarie -martie 2017 ………………………. 20
Figură 5 . Gradul general de mulțumire a populației față de iluminatul public din municipiul Piatra
Neamț Sursa: Chestionar propriu aplicat in perioada februarie – martie 2017 …………………………. 21
Figură 6. Gradul de mulțumire a populației față de iluminatu l public pe cartiere din municipiul
Piatra Neamț Sursa: Chestionar propriu aplicat în perioada februarie -martie 2017 ………………….. 21
Figură 7. Evoluția populației în municipiul Piatra Neamț după domiciliul la 1 ianuarie între anii
1992 -2016 Sursa datelor: INSSE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 24
Figură 8. Structura pe grupe de sexe a populației municipiului Piatra Neamț la 1 ianuarie 2017 Sursa
datelor: INSSE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 25
Figură 9. Rețeaua stradală din municipiul Piatra Neamț Sursa: Planul de mobilitate urbană durabilă
a municipiului Piatra Neamț ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 26

53
Figură 10. Gradul de mulțumire a populației față de calitatea infrastructurii stradele pe cartiere din
municipiul Piatra Neamț. Sursa: Chestionar propriu realizat în lunile februarie -martie, 2017 ……… 27
Figură 11. Planul urbanistic general al orașului Piatra Neamț Sursa: Primăria Piatra Neamț ……… 30
Figură 12 . Casă realizată din cărămidă arsă( chirpici) amplasată pe strada Aurel Băieșu, Gara Veche.
Sursa: Fotografie proprie realizată în luna iunie, 2017 ………………………….. ………………………….. …… 33
Figură 13. Casă realizată din cărămidă amplasată în cartierul Dărmănești. Sursa : Fotografie proprie
realizată în luna iunie,2017 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 33
Figură 14. Casă de tip rural amplasată pe strada Calistrat Hogaș din Zona Centrală. Sursa: Fotografie
proprie realizată în luna iunie, 2017 ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 34
Figură 1 5. Casă de tip aristocratic situată pe strada Petru Rareș, Zona Centrală. Sursa: Fotografie
proprie realizată în luna iunie, 2017 ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 34
Figură 16. Casă de tip vilă din cartierul Valea Viei. Sursa: Fotografie proprie realizată în luna iunie,
2017 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 35
Figură 17. Blocuri de locuit în cartierul Mărăței. Sursa: Fotografie proprie realizată în luna iunie,
2017 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 35
Figură 18. Materialele de construcție a clădirilor din municipiul Piatra Neamț Sursa: Chestionar
propriu realizat în lunile februarie -martie 2017 ………………………….. ………………………….. …………….. 36
Figură 19. Evoluția suprafeței locuibile exprimată în metri pătrați a clădirilor cu formă de proprietate
publică Sursa datelor: INSSE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 40
Figură 20. Locuințe terminate în cursul anului după numărul camerelor de locuit în județul Neamț
Sursa datelor: INSSE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 41
Figură 21. Numărul locuințelor convenționale pe cartiere din municipiul Piatra Neamț ……………… 42
Figură 22. Distribuția chestionarului pe cartierele din municipiul Piatra Neamț …………………………. 45
Figură 23. Starea locuințelor din municipiul Piatra Neamț Sursa: Chestionar propriu realizat între
lunile februarie -martie 2017 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 46
Figură 24.Gradul de mulțumire față de zona în care locuiesc pe cartiere din municipiul Piatra Neamț
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 47

Tabel 1. Accesul la rețeaua de alimentare cu apă ………………………….. ………………………….. ………….. 15
Tabel 2. Evoluția consumului mediu de apă potabilă în perioada 2009 -2013 ………………………….. … 16
Tabel 3. Transportul public în comun din Municipiul Piatra Neamț ………………………….. …………….. 17
Tabel 4. Rețeaua stradală din Municipiul Piatra -Neamț ………………………….. ………………………….. …. 26
Tabel 5. Lungimea rețelei stradale în funcție de categoria funcțională din municipiul Piatra Neamț 27
Tabel 6. Numărul locuințelor convenți onale, a camerelor de locuit și suprafața acestora în anul 2011
pe categorii de localități, în județul Neamț Sursa datelor: Direcția Regională de Statistică Neamț \ . 39
Tabel 7. Evoluția spațiilor locative 2010 -2015 ………………………….. ………………………….. ……………… 39