Specializarea Pedagogie, anul II [605676]

Facultatea de Psihologie și Științele Educa ției
Departamentul de Științele Educa ției
Specializarea Pedagogie, anul II

Pagina 1 din 4
SIMULARE EXAMEN POLITICI EDUCAȚIONALE ȘI SOCIALE
Alexandru -Mihai CARȚIȘ

Conform datelor Eurostat (biroul statistic al Uniunii Europene), rata de părăsire
timpurie a școlii/formării pentru tinerii cu vârstă cuprinsă între 18 -24 ani, cel mult
absolvenți de gimnaziu, a scăzut în 2018 la nivelul UE, prin comparație cu datele din 2006.
Cu toate acestea, România se află la distanță față de ținta propusă pentru anul 2020,
conform datelor di n tabelul de mai jos.
1. Analizați, pe scurt, datele prezentate pentru România în raport cu media UE,
cu schimbările înregistrate între 2006 și 2018, precum și cu alte două țări pe
care le considerați relevante pentru comparație. (1.25 puncte)
Vom analiza dat ele prezentate pentru România în raport cu media UE, cu schimbările
înregistrate între 2006 și 2018, precum și cu datele prezentate pentru Grecia și Ungaria. Am
ales aceste două alte state datorită similitudinilor geografice și economice, precum și datorit ă
asemănărilor privitoare la sistemul educațional.
2006 2018 Headline target
Europe 2020 Total Men Women Total Men Women
EU 15.3 17.4 13.2 10.6 12.2 8.9 10.0
Romania 17.9 17.8 18.0 16.4 16.7 16.1 11.3
Greece 15.1 19.6 10.6 4.7 5.7 3.6 10.0
Hungary 12.5 13.7 11.3 12.5 12.6 12.3 10.0
Tabelul 1. Extras din informațiile Eurostat, 2019
Se poate observa faptul că România, după cum s -a menționat și în introducerea acestei
simulări, rata de părăsire timpurie a școlii / formării pentru tinerii cu vârstă cuprinsă între
18-24 de ani, cel mult absolvenți de gimnaziu, a scăzut în perioada 2006 -2018, cu toate acestea
însă, România se află destul de departe de ținta propusă pentru anul 2020 și cu atât mai departe
de media Uniunii Europene. În acest sens, analizând datele României în perioada 2006 -2018,
putem observa că nu avem de -a face cu o scăde re foarte mare a procentajului, cu toate că
vorbim despre o perioada de 12 ani. În acest sens, dacă în această perioadă raportăm o scădere
generală de doar 1.5%, ne întrebăm în ce manieră România poate să raporteze în 2 ani o scădere
propusă de 5.1%, până la ținta de 11.3%. Ce este interesant în cazul nostru este faptul că
procentul este aproape egal între bărbați și femei, ceea ce ne poate arăta faptul că nu avem
de-a face cu factori discriminatorii sau care să accentueze aban donul școlar doar în cazul unui
anumit gen, ci că este un fenomen egal pentru cele două genuri, iar acest lucru se observă la
ambii poli ai perioadei raportate.
Dacă în 2006 România nu era foarte departe de media UE și, cu atât mai mult, de
procentul de bărbați care abandonau școal a, observăm că această distanță între media
europeană și informațiile autohtone se adâncește, întrucât manifestăm diferențe mult mai mari

Facultatea de Psihologie și Științele Educa ției
Departamentul de Științele Educa ției
Specializarea Pedagogie, anul II

Pagina 2 din 4
între media UE din 2018 (10.6%), foarte apropiată de ținta propusă pentru 2020 (10.0%), în
timp ce România se află cu aproape 6 procente peste medie. I nteresant este că, dacă în 2006
diferența dintre procentul de bărbați din România și cel din media UE era foarte mic, în 2018
avem de -a face cu o diferență de 4.5%, iar în cazul femeilor, de la o diferență de aproape 5
procente, s -a ajuns la 7.2% diferență. Se poate observa faptul că, deși România a înregistrat o
scădere a ratei abandonului școlar pentru această categorie de persoane, diferența față de media
UE se adâncește tot mai mult. Practic, scăderea manifestată la niv elul UE este mult mai
accelerată față de cea înregistrată la nivelul României.
În ceea ce privește situația României în comparație cu cele două state alese, Ungaria și
Grecia, observăm faptul că, atât în 2006, cât și în 2018, rata abandonului a fost mai m ică în
aceste două țări față de România. Cu toate că diferențele în 2006 nu erau atât de mari față de
Grecia, spre exemplu, fiind vorba de un procent de 2.8% în ceea ce privește rata totală, în 2018
diferența este una semnificativă, întrucât avem de -a face cu un procent de 11.7%, Grecia
ajungând la o rată foarte scăzută a abandonului școlar, mult sub media UE (10.6%) și chiar
ținta propusă (10.0%). În raport cu Ungaria, însă, diferența dintre procente este scăzută în 2018
față de 2006, dar asta deoarece Ung aria nu a raportat diferențe semnificative în datele raportate,
manifestând rate similare de abandon școlar, cu diferențe mici doar între datele privitoare la
bărbați ( -1.2%) și femei (+1.0%), rata medie fiind aceeași (12.5%). În cazul Greciei, este
extrao rdinară diferența dintre datele raportate între 2006 și 2018, atât pentru bărbați ( -13.9%),
cât și pentru femei ( -7.0%) , cu toate că, în cazul procentului aferent bărbaților, în 2006 Grecia
raporta un procent mai mare față de cel al României (19.6%>17.8%) și mult mai scăzut în cazul
femeilor (10.6%<18.0%) .
Cu toate că nici media Uniunii Europene, nici datele raportate pentru România și Ungaria
nu au atins ținta propusă pentru anul 2020, se așteaptă faptul ca media UE să atingă această
țintă, diferența din 2018 fiind una destul de mică (0.6%). În cazul Ungariei și a României însă,
este greu să credem că acestea vor putea atinge ținta propusă pentru 2020. Dacă în cazul
Ungariei avem de -a face cu o stagnare sesizabilă și care poate fi modificată doar prin adop tarea
unor măsuri diferite de tot ceea ce s -a făcut în această perioadă, în cazul României, cu toate că
măsurile adoptate au reușit să scadă rata abandonului școlar, diferența foarte mare până la ținta
propusă (5.1%) și timpul relativ scurt de doar 2 ani f ac ca această țintă să fie foarte dificil de
atins.
2. Formulați cel puțin două opțiuni de politici educaționale care să contribuie la
atingerea țintei stabilite pentru România și justificați opțiunea pe care o veți
recomanda decidenților. (2.5 puncte)
2.1. Creșterea motivației pentru absolvirea învățământului obligatoriu prin dobândirea unei
calificări la finalul acestuia (opțiunea 1) .
În acest moment, în România, învățământul obligatoriu se încheie la vârsta de
aproximativ 15 ani, vârstă la care, în confor mitate cu prevederile art. 13 alin (2) din Codul

Facultatea de Psihologie și Științele Educa ției
Departamentul de Științele Educa ției
Specializarea Pedagogie, anul II

Pagina 3 din 4
Muncii, „persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat și la
împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinților sau al reprezentanților legali, pentru
activități potrivite cu de zvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele sale, dacă astfel nu îi sunt
periclitate sănătatea, dezvoltarea și pregătirea profesională”. Din păcate, absolvirea
învățământului obligatoriu nu conferă absolventului nicio calificare în acest moment, fapt
pentru care absolvirea nu ajută cu nimic absolventul pentru intrarea în piața muncii, de unde și
un nivel de atractivitate scăzut, mai ales în cazul persoanelor care manifestă risc de abandon
școlar. Considerăm că prin dobândirea unei calificări la finalul î nvățământului obligatoriu,
individul înscris ar fi mult mai motivat să finalizeze ciclul de învățământ, știind că prin
calificarea obținută va putea mult mai ușor să intre în piața muncii și va avea șansa unui câștig
ridicat față de cel care nu ar absolvi învăță mântul obligatoriu, dar și o oarecare siguranță a
locului de muncă. În acest sens, s -ar putea contribui puternic la scăderea ratei de abandon școlar
a tinerilor cu vârste între 18 -24 ani care sunt cel mult absolvenți de gimnaziu.
2.2. Sprijinirea și extind erea programelor de consiliere a elevilor și tinerilor din interiorul și
din exteriorul sistemului de învățământ (opțiunea 2).
Numărul consilierilor școlari din România este mult prea mic față de necesarul aferent
numărului de elevi. Cu atât mai mult, atunci când ne referim al elevii și tinerii care au ieșit din
sistemul de învățământ înainte de absolvirea învățământului obligator iu, vedem că nu putem
vorbi despre servicii de consiliere pertinente și suficiente. În acest sens, considerăm că o
creștere substanțială a numărului de consilieri școlari, alături de implementarea unor
mecanisme (inclusiv campanii media ample, vizite direc te și alte mijloace) care să îi permită
consilierului școlar să intre în contact cu familiile, comunitățile și cercurile sociale, în vederea
conectării cu tinerii din afara sistemului și reintegrarea lor în sistem, ar reprezenta o direcție
utilă și benefic ă pentru reducerea ratei de abandon școlar.
În vederea alegerii celei mai potrivite dintre politicile identificate, le vom evalua criterial,
în raport cu cele cinci criterii principale de analiză a opțiunilor (vezi tabelul 2), oferind o notă,
pe o scală d e la 1 la 5 (unde 1 este cel mai mic, iar 5 cel mai mare) fiecăreia dintre cele două
opțiuni.
Criterii de analiză Opțiunea 1 Opțiunea 2
Relevanță 5 5
Eficiență 4 5
Eficacitate 5 3
Impact 4 3
Sustenabilitate 5 4
Medie 4.6 4.0
Tabelul 2. Analiza criterială a opțiunilor
După cum se poate vedea, cea mai potrivită opțiunea este opțiunea 1, anume Creșterea
motivației pentru absolvirea învățământului obligatoriu prin dobândirea unei calificări la
finalul acestuia . Considerăm că motivația pentru învățare este unul dintre cei mai puternici

Facultatea de Psihologie și Științele Educa ției
Departamentul de Științele Educa ției
Specializarea Pedagogie, anul II

Pagina 4 din 4
factori care determină ca un individ să urmeze un parcursul educațional și, mai ales, să rămână
în acel parcurs până la final. Ori, întrucât întrebarea fundamentală care apare aici este: Ce îmi
iese dacă rămân? În acest sens, opțiunea pe care o înaintăm decidenților răspunde tocmai
acestei întrebări: o calificare.
3. Precizați, în raport cu opțiunea aleasă, scopul și obiectivele politicii propuse,
resursele necesare pentru impl ementare si identificați principalii stakeholder -i
vizați. (1.25 puncte)
Scop: Scăderea ratei abandonului școlar pentru tinerii cu vârste între 18 -24 de ani, cel
mult absolvenți de gimnaziu și menținerea lor în învățământul obligatoriu.
Obiective:
O1: Creșterea motivației pentru absolvirea învățământului obligatoriu
O2: Acordarea unei calificări la finalul învățământului obligatoriu
O3: Corelarea învățământului obligatoriu cu inserția pe piața muncii și cu cerințele pieței
O4: Reconfigurarea învățământu lui obligatoriu înspre o finalitate certă, dată de o
calificare și de un set bine definit de competențe.
Resurse:
Resurse materiale: Nu este cazul
Resurse umane: Personalul angajat al Ministerului Educației și Cercetării, al Autorității
Naționale pentru C alificări, al Institutului de Științe ale Educației și al Ministerului Muncii și
Justiției Sociale.
Principalii stakejolder -i:
1. Ministerul Educației și Cercetării cu toate instituțiile și organismele specifice
(Autoritatea Națională pentru Calificări, Insti tutul de Științe ale Educației, Centrul
Naționale de Evaluare în Educație)
2. Ministerul Muncii și Protecției Sociale (prin Agenția Națională pentru Ocuparea
Forței de Muncă și prin Comitetele Sectoriale)
3. Inspectoratele Școlare Județene și instituțiile de înv ățământ preuniversitar din
România
4. Cadrele didactice din învățământul preuniversitar
5. Consilierii școlari
6. Tinerii cu vârsta între 18 -24 de ani, cel mult absolvenți de gimnaziu
7. Elevii aflați în situații de risc
8. Toți elevii înscriși în sistemul de învățământ, părinții acestora și societatea civilă în
ansamblul ei.