SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂTĂMÎNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR LUCRARE DE LICEN ȚĂ Coordonator științific Conf.Univ.Dr.Gagea Eugen Absolvent Radu Alina… [632036]

1

SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂTĂMÎNTULUI
PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

Coordonator științific
Conf.Univ.Dr.Gagea Eugen Absolvent: [anonimizat]
2020

2

Valorificarea mijloacelor de învățământ
în eficientizarea procesului didactic din
grădiniță prin activități de cunoașterea
mediului

Coordonato r științific
Conf.Univ.Dr.Gagea Eugen Absolvent: [anonimizat]

3
CUPRINS
ARGUMENT ………………………………………………………………………… ……………………………………………………….. …3
CAPITOLUL 1 – FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI …………………………………………………… …………… ….4
1.a.1 Orientări ale curriculum -ului privind formarea preșcolarului pentru școală și
viață …………………………………………………………… ……………………………………………………. ……………………4
1.a.2 Învățământul preșcolar între inovație și reformă ……… ……………………………. …………………….7
1.a.3 Necesitatea cunoașterii psiholo gice a copilului ………………………………….. ……………………….. 8
1.b Mijloacele de învățămân t……………………………… ……………………………………….. …………………….. 10
1.b.1 Delimitări conceptuale ………………… …………………………..……………..………………………………. …10
1.b.2 Rolul și funcțiile mijloacelor de învățământ ………………………….……….. …………………………. 12
1.b.3 Clasificarea mijloacelor de învățământ …………………………… ……………………………….. ………..17
1.b.4 Condiții generale privind realizarea strategiei mijloacelor de învățămant ……………….. …19
CAPITOLUL II – IPOTEZA DE LUCRU. OBIECTIVELE CERCETĂRII.
Metodologia veri ficării ipotezei …………………………… ………………………………………….. ………………………… ..21
2.1. Ipoteza de lucr ….…………………………………………………… ……………………………………………….. …………21
2.2. Obiectivele lucrării ……………………………………… ……………………………………………… ……………………..21
CAPITOLUL III -METODOLOGIA CERCETĂRII (Stab ilirea cadrului organizational
și metodologic) ………………… ……………………………………………………..……………………………………………….. ….. 23
CAPITOLUL IV – PREZENTAREA ȘI INTERPRETATEA REZULTATELOR
OBȚINUTE …………………… ……………………………………………………… ……………………………………………………….. 26
4.a. Prezentarea rezulta telor …………………………………… …………………………………….. ………………… 26
4.a.1 Eficiența mijloacelor de învățământ în activitățile cu preșcolarii ……………………….. ………. 45
4.a.2 Rolul mijloacelor de învățământ în activitățile complementare organizate ……………. ….. 52
4.a.3 Valorificarea mijloacelor de învățământ în eficientizarea procesului didactic din grădiniță
prin alte activități……………… …………………………………………………………. ………………………………………………. 53
4. b. Interpretarea rezultatelor………… …………………………………… …………………………………………….54
CONCLUZII …………………………… ……………………………………. ………………………………………. .63
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………… ……………………………………. ……………….. 67

4
ARGUMENT
Noi trăim într -o societate care trece prin schimbări importante. Acest fapt acționează și
asupra instituțiiTor preșcolare.
Mijloacele didactice, ca o componentă importantă a acțiunii educative, se interpun între
educator și preșcolar fortificând capacitatea instructiv – educativă a educatorului și facilitând
activitatea de învățare a preșcolarului. Ele redimensionează raportul dintre latura verbalistă și
cea acțional – practică a activității didactice și pun preșcolarii în contact cu obiecte, fenomene,
evenimente, procese greu accesibile percepției directe. Îi familiarizează cu mânuirea unor
obiecte, solicită și spriji nă operațiile gândirii, stimulează cercetarea și afectează pozitiv
imaginația și creativitatea preșcolarilor. Mijloacele didactice nu se opun cuvântului și scrisului,
ci se integrează lor.
În acest context mi -am ales tema „ Folosirea eficientă a mijloacelo r didactice în grădinită ”.
Am ales această temă considerând că mijlocul de învățământ are contribuție efectivă la
transmiterea informației noi cât și la formarea unor aptitudini și deprinderi intelectuale pentru
preșcolari. Consider că această tem ă este de actualitate. Fiind instrumente pedagogice, ele au
menirea de a optimiza comunicarea educațională dintre educator și preșcolar.
Eficiența și valoarea pedagogică a mijloacelor de învățământ rezultă din implicațiile pe
care o au asup ra transmiterii și asimilării mesajelor didactice, iar criteriul de apreciere a acestei
valori nu poate fi decât acela al efectului pe care îl au în realizarea obiectivelor. Alegerea
mijloacelor de învățământ adecvate situațiilor educaționale favorabile î nvățării depinde de
capacitatea educatoarei de a opta pentru un mijloc de învățământ care să asigure
conștientizarea celor învățate, concomitent cu motivarea învățării. Educatoarea trebuie să
perceapă psihologia tipului de învățare care intervine în condi țiile mijlocului de învățământ ales
la un anumit grup de copii, cu anumite particularități fizice și intelectuale.
De când mă știu, am simțit o atracție deosebită pentru școală, pentru învățătură.
Mai târziu, când a trebuit să -mi aleg o profesie , mi-am dat seama că îmi doresc să lucrez
cu copiii de 3 -7 ani.
Ori de câte ori a fost posibil, am prezentat concluzii asupra eficienței mijloacelor didactice
în învățământul preșcolar.

5
CAPITOLUL I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI
1.a.1 . Orientări ale curriculum -ului privind formarea preșcolarului pentru școală și viață
Într-o accepțiune generală, educația este „procesul (acțiunea) prin care se realizează
formarea și dezvoltarea personalității umane”(*** “Curriculum pentru educația timpurie a
copiilor de la 3 la 6/7 ani ”- Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului,
2008). Ea (educația) constituie o necesitate pentru individ și pentru societate. Deci, educația
este o activitate specific umană, realizată în contextul existenței sociale a omului și, în același
timp, este un fenomen social specific, un atribut al societății, o condiție a perpetuării și a
progresului acesteia. Așadar, ea se raportea ză, în același timp și la societate și la individ.
Curriculumul pentru învățământul preșcolar prezintă o abordare sistemică, în vederea
asigurării: continuității în interiorul aceluiași ciclu curricular, interdependenței dintre
disciplinele școlare (clasele I -II) și tipurile de activități de învățare din învățământul preșcolar,
deschiderii spre module de instruire opționale.
Totodată curriculum -ul se remarcă prin extensie, echilibru, relevanță, diferențiere ,
progresie și continuitate. Schimbarea propusă de curriculum -ul pentru învățământul
preșcolar constă în diversificarea strategiilor de predare -învățare -evaluare, amenajarea
mediului educațional, rolul familiei și importanța domeniilor de dezvoltare a c opilului.
Diversificarea strategiilor de predare -învățare -evaluare conform curriculum -ului pune
accent deosebit pe metodele activ -participative, pe joc ca formă fundamentală de activitate în
copilăria timpurie și formă de învățare cu imp ortanță decisivă pentru dezvoltarea și educația
copilului, pe evaluare, care ar trebui să urmărească progresul copilului în raport cu el însuși și
mai puțin raportarea la norme de grup (relative).
Curriculumul revizuit pentru educația timpurie structure ază experiențele copilului pe
domenii experențiale: estetic -creativ, om și societate, limbă și comunicare, științe și
psihomotric. Rolul familiei în aplicarea curriculum -ului este acela de partener, unde părinții ar
trebui să cunoască și să participe în m od activ la educația copiilor lor desfășurată în grădiniță.
Programul anual de studiu (conform curriculum -ului) se va organiza în jurul a șase
mari teme: Cine sunt/ suntem?, Când, cum și de ce se întâmplă?, Cum este, a fost și va fi aici
pe pământ?, Cum pl anificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce și cum exprimăm ceea ce
simțim? și Ce și cum vreau să fiu? Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se
stabilesc proiectele tematice care urmează a se derula cu preșcolarii.

6
Curriculum -ul integrat accentuează nevoile și interesele copilului pe care educatoarea
trebuie să la respecte și să țină seama de ele în planificarea întregii activități educaționale din
grădiniță. Se promovează astfel cenceptul de dezvoltare globală a copilului pri n conceperea
unor strategii centrate pe copil, în acord cu nivelul experiențelor trăite de acesta în viața
cotidiană.
Conceptul de activitate integrată se referă la o activitate în care se îmbrățișează
metoda de predare -învățare a cunoștin țelor îmbinând diverse domenii și constituirea
deprinderilor și abilităților preșcolarilor.
Predarea integrată cunoaște o extensie relativ rapidă, în primul rând datorită faptului
că răspunde unor preocupări privind natura științei și se dovedește a fi o soluție pentru o mai
bună corelare a științei cu societatea, cultura, tehnologia.
Integrarea, ca sintagmă, este explicată ca revenirea în același loc, în aceeași activitate,
a mai multor activități de tip succesiv, care con duc Ia realizarea obiectivelor propuse, la
însușirea conținuturilor, Ia realizarea în practică a proiectului didactic propus.
În activitățile integrate, abordarea se face printr -un demers global, granițele dintre
categoriile și tipurile de activită ți didactice dispar, se contopesc întru -un scenariu unitar și de
cele mai multe ori ciclic, în care tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor științe;
evident conținuturile au un subiect comun, care urmează a fi elucidat în urma parcurgerii
acestora și realizarea obiectivelor avute în vedere.
Activitățile integrate sunt cele prezente în planificare, proiectate conform planului de
învățământ, orarului aferent nivelului de vârstă, susținute de experiența fiecăreia dintre
educatoare. Tematica este astfel realizată încât, prin metoda predării integrate, copiii să
participe, să se implice cât mai mult, afectiv, prin antrenarea unor surse cât mai variate, prin
prezentarea conținutului cu ajutorul experiențelor diverse, exersării tuturor a nalizatorilor, al
învățării prin descoperire.
Cultivarea la copii a trăsăturilor cum ar fi curiozitatea, admirația, imaginația, gândirea
critică spontaneitatea și plăcerea în experiențele estetice se realizează pe calea predării
grupate pe sub iecte sau unități tematice, așa numita „predare tematică". Se poate afirma că
învățarea integrată se reflectă cel mai bine prin această predare tematică (integrarea
conținuturilor), care sprijină dezvoltarea concomitentă a unor domenii, în loc să se
concen treze pe un aspect izolat, lucru nefiresc pentru dezvoltarea copilului. Predarea
tematică presupune integrarea diferitelor discipline prin elaborarea unei idei interesante care
se leagă de mai multe domenii. Ea se face în așa fel încât să reflecte legături le dintre mai
multe discipline și legăturile acestora cu viața.

7
Educatoarea organizează și desfășoară activități integrate generate de subiecte stabile
planificate pentru tot timpul anului, cum ar fi: „Fenomene ale naturii ”, „Plante ”, „Animal e” sau
alte subiecte dinamice ce se evidențiază la un moment dat, trezind puternic atenția și interesul
copiilor. Activitățile sunt desfășurate după scenarii zilnice cu generice sau prin scenarii în care
se regăsesc fragmentele de activități dintr -o săptăm ână cu generice de zi, respectând tema și
subtema săptămânii.
Scenariul educatoarei îi orientează pe copii să opteze pentru diverse zone sau centre,
care oferă posibilitatea alegerii domeniilor de învățare și a materialelor. Varietatea acest ora
încurajează copiii să manifeste, să observe, să gândească, să -și exprime ideile, să interpreteze
date, să facă predicții. Ex. – alfabetizarea oferă posibilitatea de a -și exersa liber opiniile, de a
audia o poveste, de a crea o poveste, de a dialoga cu colegii.
Copiii își asumă responsabilități și roluri în microgrupul din care face parte, participând
la jocuri de rol interesante, inițiate de copii. Jocurile de masă sau manipulative direcționează
copiii spre exersarea conținutului matematic , jocuri de măsurare, de reconstituire etc.
Vizitele,plimbările au un rol deosebit în completarea și înțelegerea cunoștințelor. Tematica
acestora este aleasă în așa fel încât, prin activitățile integrate să se înlesnească cont actul cu
lumea înconjurătoare .
Educatoarea hotărăște atmosfera și tonul clasei, personifică acele calități pe care să le
regăsească la copii, comunică entuziasmul ei copiilor, face procesul de învățare interesant.
Trebuie să existe un echilibru între ce oferă educatoar ea și ce dorește copilul, pentru a realiza
cu succes obiectivele propuse.
Preșcolarii trebuie să învețe într -o manieră integrată, fiecare etapă de dezvoltare fiind
strâns legată de cealaltă. Activitățile integrate sunt oportune în acest sens, pr in ele aducându –
se un plus de lejeritate și mai multă coerență procesului de învățare -predare, punând accent
deosebit pe joc ca metodă de bază a acestui proces.
Învățământului preșcolar îi revin sarcini importante în pregătirea copiilor pentru
școală, aceasta asigurând în bună măsura eficiența învățământului în prima sa treaptă. A
pregăti copilul preșcolar pentru școală înseamnă a -l înarma cu acele achiziții, capacități,
aptitudini, abilități care să -l ajute în parcurgerea drumului atât de comp licat în descoperirea
lumii înconjurătoare. Astfel, grădinița de copii împreună cu familia și cu societatea civilă își.
conectează eforturile pentru asigurarea unui învățământ preșcolar de calitate, eficient,

8
centrat pe trebuințele copiilor. Grădinița este prima experiență a vieții în societate a copilului.
Ea constituie un cadru nou pentru copil,prin dimensiunile și conținuturile sale, prin activitățile
variate, noi și interesante.
Este o înșiruire de metamorfoze, de o coloratură afectivă intensă și un dinamism nestăvilit.
Adaptarea la noul mediu va fi de lungă durată, cu progrese și regrese, cu eforturi
perseverente și de durată, atât din partea copilul ui însuși, cât și a adulților care -l susțin.
Preșcolarul reprezintă o personalitate în devenire, un viitor adult. El trebuie cunoscut și
educat în consecință, sprijinit să -și materializeze capacitățile și să -și formeze aptitudini care
să-l ajute să se in tegreze în mediul școlar, în societatea europeană. Sarcina educatoarelor
este de a forma și de a modela caracterul copiilor din fiecare nouă generație, astfel încat
fundamentul personalității viitorului tânăr să fie unul corect și solid, nu alt erat de infl uențele
societății.
„Educator adevărat poate fi numai acela care face din munca și viața sa un îndreptar și pentru
alții, iar asta nu -i cu putință fără acel simț de armonie interioară, care stăpânește în fiecare
clipă cugetul și voința educatorului” (Simion Mehedinți).
1.a.2. Învățământul preșcolar între inovație și reformă

Învățământul preșcolar, ca parte integrantă a învățământului preuniversitar, urmărește să
asigure o dezvoltare normală și deplină a copiilor de vârstă preșcolară. Scopul general al
educației preșcolare derivă din finalitățile sistemului național de educație și urmărește să -i
permi tă fiecărui copil să crească și să se dezvolte în ritmul propriu, oferindu -i suport de lucru
pentru:
– valorificarea potențialului psihic și fizic;
– îmbogățirea capacitățilorde a intra în relație cu ceilalți copii și cu adulții;
– stimularea copilului de a interacționa cu mediul, de a -l cunoaște prin explorări, încercări,
exerciții și alegeri;
– descoperirea de către copil a propriei identități și formarea unei imagini de sine pozitivă;
– sprijinirea copilului pentru a dobândi deprinderile necesare ac tivități lor viitoare în școală.

9
Educația preșcolară urmărește atingerea mai multor obiective prin intermediul
activităților desfășurate în grădiniță:
 Obiective cognitive și de limbaj. Ele urmăresc ca fiecare copil să învețe să se cunoască pe
sine și să inițieze cunoașterea lumii înconjurătoare prin acțiuni adecvate cu mediul, fiind
capabil să se exprime cu mijloace verbale adecvate experienței dobândite.
 Obiective psihomotorii și de educație armonioasă. Aceste obiective urmăresc întărirea
sănătăți i copilului și creșterea capacității sale de efort, precum și asigurarea dezvoltării
psihice armonioase, cu accent pe creșterea și dezvoltarea motricității, îndeosebi la grupa
mare.
 Obiective de educare a afectivității. Prin aceste obiective, se urmărește încurajarea
copilului ca să -și exploreze, să -și exprime și să -și controleze sentimentele atât ca
persoană, cât și ca membru al grupului.
 Obiective ale educației estetice. Prin intermediul acestor obiective se urmărește
sprijinirea copilului preșcolar ca să înțeleagă și să recepteze frumosul din natură, din artă
și din relațiile interumane, precum și cultivarea capacității de creație a copilului.
• Obiective ale educației pentru societate. Aceste obiective au în vedere formarea
deprinderilor și ab ilităților la copilul preșcolar de a intra în relații cu cei din jur (copii și
adulți).

1.a.3. Necesitatea cunoașterii psihologice a copilului

Procesul de educație urmărește dezvoltarea aptitudinilor copilului și nu sacrific area
originalității, a frumuseții specifice personalității. Orice activitate educațională se întemeiază pe
cunoașterea psihologică a subiecților, iar calitatea procesului educațional depinde de abilitățile
psihologice ale cadrului didactic. Dezvoltarea ap titudinilor presupune cunoașterea lor timpurie,
educarea și cultivarea sistematică. Pe de altă parte, experiența muncii educative arată că
rezultatele acțiunilor pedagogice depind foarte mult de particularitățile individuale ale copiilor.
Necesitatea cuno așterii psihologice a copiilor se face astfel resimțită la tot pasul în procesul
educării lor: aceleași măsuri și procedee educative pot da rezultate deosebite, alteori nu, în
funcție de particularitățile copiilor cărora li se aplică.

10
Cunoșterea proceselor și însușirilor psihice ale copiilor servește la buna desfășurare a
muncii educative. „Cunoașterea psihopedagogică este un proces organizat și continuu, prin
intermediul căruia educatorii (profesori, învățători, educatoare, institutori…) evidențiază
trăsăturile psiho -individuale ale celor pe care îi educă.”
Copilul este o ființă cu o lume proprie, o ființă activă, cu o mentalitate proprie
ireductibilă la logica adultului. El este acea ființă polivalentă dotată, care se află într -o
permanentă schimbare și nu un simplu agent pasiv -receptiv. Această transformare se
produce în trepte psihogenetice succesive.
Pentru a -l putea influența optimal, educatoarea trebuie să redescopere mereu copilul în
dinamica ipostazelor inedite ale individualității l ui în devenire, sub toate aspectele. De aceea,
trebuie să -și cultive numeroase aptitudini pedagogice pentru a obține eficiența maximă a
activității didactice desfășurate.
La 6 ani copilul folosește gestica socială convențională din mediul de ap artenență.
Imaginea de sine proiectată în viitor exercită o influență proactivă pozitivă asupra
dimensiunilor actuale ale individualit ății copilului. Faptul acesta atestă un indice și un criteriu
valoric obiectiv a maturizării psihologice a copilului, în s ensul capacității lui de a desfășura cu
succes o nouă formă de învățare, de tip școlar.
Prima cerință, de importanță capitală, este ca educatoarea să învețe să observe copilul.
Această aptitudine constă în urmărirea intenționată a copilului ș i înregistrarea exactă,
sistematică a manifestărilor comportamentale ale acestuia (a privi copilul și de a -l vedea, de a
asculta copilul și de a -l auzi, de a sesiza prompt momentul când acesta solicită ajutorul și de a i -l
acorda, etc.). Toate aceste aspec te pot fi sesizate atât în cadrul activităților didactice, cât și în
cadrul activităților extradidactice pe care educatoarea le desfășoară cu copiii. Se pot urmări
răspunsurile copiilor și calitatea lor, maniera de angajare în activități, preocupările lui cu
caracter cognitiv sau practic etc. Procedându -se în acest fel, copilul însuși va învăța să
privească, să asculte, să vorbească ceea ce a văzut, auzit și făcut, adică, învață să comunice.
Fiecare copil ca entitate vitală este un unicat cu particularitățile originale riguros
individualizate. Educatoarea ține seama, sub aspect cognitiv, de faptul că fiecare copil dispune
de ritmuri proprii de asimilare (formare — dezvoltare).
„Din punct de vedere intelectual copilul rămâne egocent ric în măsura în care el nu este
adaptat la realitățile sociale exterioare.

11
Sarcina fundamentală a educației este aceea de a forma oameni capabili să se
integreze social, să -și asume responsabilități în cadrul diferitelor yupur i din care fac parte. De
aceea este necesar aplicarea principiului tratării diferențiat -individualizate și înlăturarea
predării uniformizate. Noi cunoaștem copilul educându -l și-l educăm mai binecunoscându -l.
Cunoașterea și educarea copilului se împletesc foarte strâns în procesul activității
concrete desfășurate în grădiniță. Cunoașterea psihologică a copiilor este o problemă
complexă, ea trebuie să se bazeze pe fapte și date concrete.
Educatoarea are sarcina de a cunoaște copiii de vârstă preșcolară și menirea de a
orienta procesele dezvoltării psiho -fizice a copiilor către un curs mereu ascendent, în scopul
valorificării potențialului nativ și pentru o bună integrare a acestora în societate.
Portofoliul educatoarei trebui e să conțină o mapă cu fișele personale ale copiilor din
grupă în care să fie consemnate anumite date privind dezvoltarea și manifestările copiilor în
cursul perioadei preșcolare care pot servi la întocmirea caracterizării psihologice a fiecărui
copil, caracterizare care să -i înlesnească cunoașterea. Pentru o mai bună cunoaștere a
copilului preșcolar educatoarea trebuie să cunoască și să utilizeze întraga gamă de metode și
instrumente de cunoaștere psihologică, iar rezultatele obținute trebuie interpretate cu mare
grijă pentru a se evita etichetarea copiilor.
Pe baza cunoașterii copilului, educatoarea va putea întrezări profilul viitoarei
personalități, linia comună ce trebuie adoptată de familie și grădiniță în educația copilului.

1.b. M ijloacele de învățământ
1.b.1 . Delimitări conceptuale
Procesul instructiv -educativ este o activitate comple xă, ce implică resurse umane și
materiale deosebite, în cadrul căruia metodologia didactică ocupă poziția centrală.
Metodologia didactică este ansamblul metodelor și procedeelor utilizate în procesul de
învățământ, precizând în același timp natura, funcțiile și posibilele clasificări ale metodelor de
învățământ. Metodologia didactică este știință (pentru că cere un efort de elaborare științifică
și cuprinde date științifice) și artă (pentru că rezultă prin interacțiunea unor factori multipli, ce îi
oferă finețe și spontaneitate). Metodologia ajută cadrul didactic să își aleagă căile cele mai
adecvate în vederea valo rificării potențialului elevilor și atingerii obiectivelor
instructiveducative, prevăzute în programele școlare ale fiecărui obiect de studiu. În acest
context intervin creativitatea și inspirația profesorului care intră în contact cu teoria privind

12
meto dele și apoi le selectează și le folosește în anumite ipostaze în funcție de resursele umane
și materialele de care dispune la un moment dat.
Baza tehnico -materială a învățământului este un complex de resurse care asigură
desfășurarea procesului de învăță mânt, incluzând: mijloace didactice integrate care se
utilizează în predare -învățare -evaluare, echipamente tehnice pentru valorificarea și
confecționarea acestora, mobilier școlar, construcții școlare, etc.
Didactica acordă o mai mare atenție pr imei categorii, fiind cele care sunt integrate
procesului activ de predare -învățare -evaluare, mijlocesc cunoașterea realității de către
elev/preșcolar sub îndrumarea profesorului, ca auxiliare ale metodelor și procedeelor.
Strategia didactică este exp resia unității și interdependenței metodelor didactice,
procedeelor,mijloacelor
de învățământ și a modurilor de organizare a învățării (frontal, pe grupe sau individual). Cu
alte cuvinte, strategia didactică sau strategia de predare —învățare presupune
integrarea unitară a tuturor secvențelor educative pentru atingerea obiectivelor
operaționale. Strategia didactică este un concept complex care presupune îmbinarea
armonioasă a metodelor, mijloacelor și formelor de organizare a învățării.
Sintag ma „mijloace de învățământ” reunește ansamblul materialelor naturale (obiecte
din realitatea înconjurătoare în forma lor naturală — minerale, plante, animale, aparate,
utilaje,instalații, mașini, etc) sau realizate intenționat (modele, planșe, hărți, manua le, cărți, fișe
de lucru, chestionare,teste,portofolii, instalații pentru laboratoare fonice, jocuri didactice,
simulatoare didactice, mijloace tehnice de instruire, etc) care sprijină realizarea activităților
instructiveducative, respectiv activitatea de învățare a elevilor, activitatea de predare a
cadrelor didactice și atingerea obiectivelor specifice acestor activități.
Mijloacele de învățământ au câteva avantaje majore pentru că ele duc la limitarea
verbalismului și pun preșcolarii în contact direct c u obiecte și fenomene mai greu accesibile
percepției directe. Ele dețin atât valențe informative, întrucât sprijină îmbogățirea experienței
cognitive a preșcolarilor, cât și valențe formative, importante, dar mai ales motivaționale, prin
stimularea senza țiilor, percepțiilor și formarea reprezentărilor, obișnuindu -i pe aceștia cu
utilizarea unor instrumente, dispozitive, aparate, instalații, mașini, e tc., contribuind la formarea

13
și dezvoltarea unor abilități practice și intelectuale. Sunt foarte apreciate de elevi și de cadrele
didactice care au ales să își modernizeze procesul didactic.
Mijloacele didactice reprezintă o resursă materială prin esență, dar prin funcționalitatea
îndeplinită sunt/devin instrumente ale profesorului sau elevului, devin „tehnici” de învățare
activă, mijloace de realizare, procedee (învață folosind o hartă, un program de
calculator).
Nu se confundă mijlocul de vehiculare a informației (discheta, filmul, foliile, etc) cu
aparatele tehnice ce le prezintă (calculatorul, aparatul de pro iecție, refroproiectorul).
Primele aparțin „tehnologiei didactice” (mijloace de învățământ propriu -zise, didactice
utile predării – învățării -evaluării efective, ca purtătoare de informații, mesaje, utilizate ca
auxiliare ale me todelor), iar celelalte „tehnici” (aparatură, instrumente, hardware).
De aceea, de cele mai multe ori, se face deosebirea între „materialele didactice”
(obiective, produse, documente, reprezentări, programe, dispozitive, produse informatice, etc.)
și „mijl oace tehnice de învățământ” (aparate video, magnetofon, retroproiector, televizor,
simulator, calculator, etc.), care le vehiculeaza pe primele. Utilizarea mai multor termeni în
temă evidențiază faze ale evoluției în timp și în complexitate: „material intuitive” , „material
didactic ”, „mijloc de informare ”, „mijloace tehnice ”, „noi tehnologii didactice ”.
Menționând aceste nuanțări terminologice întâlnite în teorie și practică, ne obligă să precizăm:
– „mijloc pedagogic, didactic” în sens funcțional reprezintă acel material, produs
informatic care servește procesului instructiv, are valoare formativă, este parte
componentă a strategiei didactice și atunci aparține „tehnologiei” didactice
(metodologiei), unui mod de acțiune.
– „mijloace de învățământ” în sens fizi c, material aparțin laturii tehnice, resurselor
tehnicomateriale, ce intră în dotarea școlilor, de diferite categorii, grad de
complexitate (de la cretă până la calculator sau sistem multimedia);
Interesantă este evoluția influenței acestora chi ar asupra configurației, ergonomiei,
dotării unei clase de elevi: de la clasa focalizată pe tabla de scris, la clasa – laborator, clasa –
atelier, clasa dotată cu calculatoare, clasa dotată cu sistem multimedia.
Din punct de vedere metodic, mijloa cele de învățământ se pot utiliza în orice etapă a
activităților didactice, în funcție de scopul urmărit:
 la începutul activității didactice – în acest caz ele având rol de introducere într -o
anumită temă, de sensibilizare a elevilor, de stimulare a intere sului acestora, de

14
creare a unor stări emoționale favorabile învățării, de captare și menținere a atenției,
de creare a unei viziuni de ansamblu asupra anumitor conținuturi, de reactualizare a
unor cunoștințe și/sau priceperi și deprinderi intelectuale și practice de lucru, etc.
 în anumite secvențe de instruire sau pe tot parcursul activității didactice — în acest
caz ele având rol de informare, comunicare de date, explicare de cunoștințe,
ilustrare de adevăruri, evidențiere de caracteristici ale obiectel or, fenomenelor,
proceselor, de menținere a atenției elevilor, etc.
 la sfa rșitul activității didactice — în acest caz ele având rol în realizarea sintezei
cunoștințelor, în fixarea și consolidarea lor, în ilustrarea, concretizarea sau
completarea con ținuturilor predate, în corectarea eventualelor reprezentări greșite
ale elevilor, în extinderea cunoștințelor, în corelarea lor, în integrarea noilor
cunoștințe în sistemul cognitiv ale elevilor.
1.b.2. Rolul și funcțiile mijloacelor de învățământ
În cadrul unei acțiuni educative, sub aspectul eficienței distingem patru mari domenii:
obiectivul de realizat, conținutul de idei vehiculat, strategia de lucru adoptată, evaluarea. Acce
ntul pus doar pe unul sau două din cele patru domenii nu poate asigura reușita actului
educațional. Pedagogia modernă propune organizarea în așa măsură a procesului de
învățământ, încât problemele de conținut și strategie să se realizeze în funcție de obiective. A
specifica un obiectiv în termeni operaționali i mplică și stabilirea imediată și adecvată a
strategiei didactice, în mod deosebit a metodelor ce urmează a fi utilizate și a mijloacelor de
învățământ.
Parte componentă și foarte importantă a strategiei didactice este mijlocul de
învățământ def init ca parte materială, naturală sau intenționată care susține realizarea
obiectivelor activității de instruire. Ansamblul resurselor materiale folosite în procesul de
învățământ de către educatoare are ca scop perceperea, înțelegerea cunoștințelor, form area
noțiunilor, fixarea și consolidarea informaților. Utilitatea mijloacelor de învățământ a fost
determinată de:
1. o concepție filozofică — materialist senzualistă, potrivit căreia simțurile dau valoare de
adevăr cunoștințelor noastre și nimic nu există în intelect fără a exista mai întâi în simțuri;
nevoia de a înțelege mesajul didactic în toată complexitatea lui, astfel că apelul la mai mulți
analizatori facilitează acest lucru;
2. optimizarea procesului de învățământ prin instrumentaliza rea lui, adică prin folosirea unor

15
materiale tehnice de natură didactică sau nedidactică asociate unor metode;
Mijloacele didactice se interpun între educator și copil fortificând capacitatea instructiv –
educativă a educatorului și facilitând activitatea de învățare a copilului. Ele redimensionează
raportul dintre latura verbalistă și ceea acțional – practică a activității didactice și pun elevii în
contact cu obiecte, fenomene, evenimente, procese greu accesibile percepției directe.
Familiarizează elev ii cu mânuirea unor obiecte, solicită și sprijină operațiile gândirii, stimulează
cercetarea și afectează pozitiv imaginația și creativitatea elevilor. Mijloace didactice nu se opun
cuvântului și scrisului, ci se integrează lor. Folosirea mijloacelor de î nvățământ are la bază unele
principii:
– combinarea comentariilor orale și a elementelor audio – vizuale pentru a putea
fi reținute mai bine;
– folosirea mijloacelor de învățământ permite o asimilare mai rapidă și o activitate m ai
intensă;
– dacă mijloacele sunt alese cu grijă, ele pot crea o situație de autoinstruire;
– unele mijloace de învățământ permit abordarea interdisciplinară a problematicii
respective, lucru ce are valențe formati ve evidente asupra preșcolarilor.
Mijloacele de învățământ se dovedesc a fi utile doar în cazul în care sunt integrate
corespunzător în activitatea de instruire și doar atunci când li se imprimă o finalitate
pedagogică.
Au funcții pedagogice care trebuie cunoscute de cadrul didactic pentru valorificarea
completă a acestora:
– funcția informativă, de comunicare arată proprietatea mijloacelor de învățământ de a
transmite informații despre obiecte, fenomene sau proceselor greu acesibile, pot prezenta
fenomen ele static sau dinamic, evidentiază elementele esențiale, oferă sarcini de rezolvat și
puncte de sprijin, asigură conexiunea inversă sau posibilitatea de revenire, pentru
aprofundare sau comparare; dintre acestea amintim mijloacele audio — vizuale sau stud iile
de caz;
– funcția formativ — educativă sprijină antrenarea calitativă a proceselor cognitive în
formarea capacităților intelectuale, antrenează realizarea obiectivelor afectiv -atitudinale
(receptarea, convingerea, trăirea, motivația, interesul, valor izarea) și a celor psihomotorii
(deprinderi de căutare și mânuire, de rezolvare independentă, de daptare, de reglare);

16
– funcția ilustrativ — demonstrativă se realizează atunci când mijloacele de învățământ sunt
valorificate ca substitute ale realității, ca auxiliare didactice elaborate intenționat pentru a
înlocui obiecte, fenomene, procese originale și pentru a le reprezenta atunci când acestea nu
pot fi cunoscute altfel sau când este nevoie să fie mai bine observate, analizate și studiate de
către elev i. Filmele didactice diapozitivele, emisiunile de radio și televiziun e, creațiile literar –
artistice, trezesc interesul și curiozitatea copiilor, îmbogățesc viața afectiv -emoțională a
acestora. Copiii sunt impresionați și manifes tă simpatie față de person ajele pozitive,
manifestând ură, dispreț sau dezaprob are față de cele negative. Prin declanșarea unor
impresii, stări afective, mijloacele de învățământ îndeplinesc această funcție.
– funcția stimulativă presupune dezvoltarea motivației pentru temele stu diate; unele mijloace
de învățământ pot declanșa impresii puternice, stări și trăiri emotive, momente de bună —
dispoziție; s -a observat că mijloacele audio — vizuale reușesc cel mai bine acest lucru;
– funcția de raționalizare a efortului în activitatea de predare — învățare se realizează în
situațiile de instruire în care anumite mijloace de învățământ sunt valorificate de elevi în
realizarea de experimentări mintale sau practice.
– funcția ergonomică (de raționalizare a eforturilor profesorilor și ele vilor și a investiției de timp
în diferitele secvențe de instruire) este legată de posibilitățile unor mijloace de învățământ de:
raționalizare a eforturilor depuse de elevi în activitatea de învățare și de raționalizare a
eforturilor depuse de profesori î n activitatea didactică de predare.
– funcția substitutivă: datorată facilităților oferite de unele mijloace de învățământ care permit
instruirea elevilor aflați la distanțe mari: radioul, televiziunea, calculatoarele, rețelele de
calculatoare, Int ernetul.
– funcția estetică: se referă la faptul că prin utilizarea unor mijloace de învățământ, elevii sunt
puși în contact cu valorile cultural -artistice, morale și sociale.
– funcția de orientare a intereselor profesionale ale elevilor se realizează mai ales prin
intermediul mijloacelor audio -vizuale care pot oferi informații în legătură cu anumite
profesiuni, însoțite de imagini, eventual și de comentarii.
– funcția de evaluare a randamentului școlar se referă la posibilitatea diagnosticării și
aprecie rii progreselor elevilor, prin crearea unor situații — problemă — care să testeze
capacitatea lor de a opera cu datele învățate, de a identifica, compara sau interpreta.

17
În ceea ce privește integrarea mijloacelor de învățământ în activitatea didact ică
trebuie avută în vedere valoarea loc psihopedagogică, condițiile și modalitățile de utilizare a
lor. Fiind instrumente pedagogice, ele au menirea de a optimiza comunicarea educațională
dintre educator și elev.
Valoarea pedagogică mijloace;or de învățământ rezultă din impiicații!e pe care o au as'upra
transmiterii și asimižării mesajelor didactice. iar criteriul de apreciere a} acestei valori nu poate fi decât
acela al efectului pe care îl au în realizarea obiectivelor.
Alegerea mijloac elor de învățământ adecvate situațiilor educaționale favorabile învățării depinde de
capacitatea educatoarei de a opta pentru un mijloc de învățământ care să asigure conștientizarea celor
învățate, concomitent cu motivarea învățării. Educatoarea trebuie să perceapă psihologia tipului de
învățare care intervine în condițiile mijlocului de învățământ ales la un anumit grup de copii, cu anumite
particularități fizice și intelectuale.
Mijlocul de învățământ are contribuție efectivă la transmiterea infor mației noi cât și aportul la
formarea unor aptitudini și deprinderi intelectuale.
Eficiența diferitelor mijloace de învățământ se face în funcție de contribuția lor la
realizarea obiectivelor propuse luând în considerare trei criterii de ordin pedag ogic , tehnic și
administrativ:
1 . Criteriul pedagogic se referă la identificarea funcțiilor pe care trebuie să le îndeplinească
mijloacele de învățământ în cadrul activităților: de sensibilizare Ia o problemă de
comunicare, de prezentare a unor situații p roblemă: de transmitere de informații
suplimentare; de captare a atenției; de sprijinire a formării deprinderilor practice.
2. Criteriul tehnic presupune mod de care dispune de mijloacele dorite, ușurința de
procurare și folosire, caracterul pr actic al utilizării lor cât de familiare ne sunt nouă și copiilor.
3. Criteriu administrativ constă în luarea în calcul a posibilităților de dotare a sălii de grupă
cu anumite materiale, ambianța în care se produce învățarea, arhitectura internă,
flexibili tatea împărțirii spațiului educațional.
Alegerea mijloacelor care să fie la maximum utilizate cu eficiență depinde în ultima instanță de
competența cadrului didactic de ale integra și adapta unei situații de învățare având în vedere atât
criteriile de se lectare menționate cât și tipul de activitate în care se utilizează. La nivelul învățământului
preșcolar se delimitează trei direcții de utilizare: în activitățile frontaie (activități comune și
complementare), în cadrul activităților de grup (arii de sti mulare) și în cadrul activităților individuale
(activități desfășurate atât în cadrul ariilor de stimulare cât și în cadrul activităților de după amiază).
Având în vedere vârsta copiilor și particularitățile lor individuale, deși materialul didactic ales s pre a fi
folosit în activitatea didactică este adecvat conținutului și situaților de învățare, nu este suficient, acesta

18
trebuie să respecte cerințele de ordin estetic și igienic. Nu se va folosi sub nicio formă un material
didactic uzat sau care atentează la sănătatea copiilor.
Utilizarea mijloacelor de învățământ în cele trei tipuri de activități, subliniem că în activitățile
frontale, activități desfășurate cu întreaga grupă de copii, aceste instrumente sau resurse materiale ,
sunt în majoritatea cazuri lor enumerate de educatoare. Copiii recepționează mesajele
transmise cu ajutorul lor și operează apoi cu ele în funcției de scopul urmărit. Mijlocul de
învățământ utilizat când se lucrează cu întreaga grupă este ales în funcție de categoria de
activitate ș i în concordanță cu obiectivul preconizat.
De exemplu, într -o activitate de cunoașterea mediului, în cazul observărilor se folosește
explorarea obiectelor și fenomenelor prin contactul nemijlocit al copilului cu acestea. Se
impune utilizarea obiectelor din natură sau a substitutelor acestora, care să trezească interesul
copiilor, să ofere informații veridice, concrete, complete, să ofere acces la cunoaștere prin mai
mulți analizatori, care au și un impact afectiv puternic. Educatoarea le va aduce în sal a de
grupă, în măsura în care condițiile îi permit sau va duce copiii să Ie vadă în mediul lor natural. O
altă categorie de activitate cu multe valențe pedagogice, care, impune un variat și bogat
material didactic este activitatea de educare a limbajului. În activitățile de povestire, imaginile și
planșele se dovedesc a fi un bun captator al atenției. Este important ca planșele prezentate să
fie relevante pentru momentul povestirii, să fie viu colorate, să fie suficient dimensionate
pentru a fi văzute de co pii, să fie îngrijite și curate. Tot în activitățile de educare a limbajului
utilizate cu eficiență în învățarea literelor, în corectarea vorbirii sunt jetoanele. În funcție de
cerințe în educarea și dezvoltarea limbajului, mijloace Ia îndemâna educatoare i sunt: aparatele
de proiecție, diafilmele, casetofonul, CD -ROM -urile, TV -ul. Și desenele animate sunt deosebit de
eficiente, deoarece într un context relaxant, populat cu personaje plăcute, copilul recepționează
mai ușor mesajul verbal. Unul din obiecti vele activităților de educare a limbajului a cărui
realizare depinde de mijloacele de învățământ utilizate este cel al familiarizării și formării de
muncă intelectuală la copii. Răsfoind cărți, caiete copii învață să țină carte în poziția firească să
o răs foiască să cunoască sensul citirii, să converseze, unii chiar să citească.
Utilizarea mijloacelor de învățământ în cadrul activităților cu conținut matematic este
absolut necesară datorită nivelului gândirii logice la care se află copilul. Se folosește m aterial
didactic distributiv în învățarea număratului, în stabilirea corespondenței a două mulțimi, în
rezolvarea problemelor, în descompunerea numerelor, în compunerea lor, în efectuarea
măsurătorilor. Numai mânuind materialul didactic copilul va înțeleg e mai ușor noțiunile
matematice atât de abstracte, va reuși să la însușească și să opereze cu ele.
În desfășurarea activităților artistico -plastice și a activităților practice materialele
didactice sunt indispensabile. Materiale care permit copiilor să -și exerseze deprinderile și
aptitudini artistice: creioanele, pensulele, acuarelele, foile de desen, hârtia glasată,

19
foarfecele, mărgelele etc .La activitățile de educatiei muzicală se cere folosirea instrumentelo r
muzicale, a casetofoanelor, a CD-ROM -urilor ca mijloace de învățământ. Utilizarea lor ajută
copii să se familiarizeze cu liniile melodice ale cântecelor, educă memoria muzicală.
O prezență certă în unitățile de învățământ preșcolar este calculatorul care ajută
copiii să facă primii pași în lumea informaticii. Copiii învăță să -și scrie numele, recunosc litere,
cifre etc. Pornind de la joc, calculatorul poate realiza educarea limbajului prin povestiri după un
șir de ilustrații, citirea după imagini selective, denumirea unui peisaj, vorbirea dialogat ă. Se pot
realiza obiective importante la activitățile matematice: orientare în spațiu, constituirea
mulțimilor, formarea șirurilor crescătoare și descrescătoare, formare de perechi, rezolvarea de
probleme. Calculatorul poate fi utilizat atât pentru fiecar e activitate distinctă cât și în cadrul
opționalului, unde granița dintre activități poate dispărea. În activitatea desfășurată în ariile de
stimulare, mijloacele de învățământ sunt puse la dispoziția copiilor și sunt manevrate de copii.
Spațiile destina te sunt dotate adecvat fiecărei arii cu mijloace de învățământ corespunzătoare.
Jocurile distractive desfășurate complementar nu necesită un material deosebit, se pot folosi:
mingea, coarda, popicele, cretă de colorat.
Educatoarele pot îmbogăți zest rea materială a grădiniței cu planșe, desene ilustrații,
material distributiv, înregistrări, casete video etc. În curtea grădiniței se pot amenaja cu
părinții tobogane, gropi cu nisip, scări fixe, bazine cu apă, terenuri sportive. Mobilierul din
sălile de grupă trebuie să fie ușor, deplasabil, potrivit înălțimii copiilor și cu posibilități de
reamplasare. Se poate amenaja colțul viu (acvariu cu pești sau broaște țestoase) împreună cu
copiii.
Integrarea mijloacelor de învățământ în cele trei categorii de act ivități depinde de
obiectivele unnărite, de strategiile folosite și de posibilitățile tehnice de care dispunem.
Mijloacele de învățământ au un rol important în evaluarea randamentului școlar, dau
posibilitatea diagnosticării și aprecierii progreselor cop iilor, prin crearea unor situații –
problemă, care să testeze capacitatea lor de a opera cu datele învățate, de a identifica,
compara sau interpreta.
1.b.3. Clasificarea mijloacelor de învățământ
Progresul tehnicii a impulsionat diversificarea și perfecțio narea acestor resurse
materiale. În literatura de specialitate sunt semnalate cinci generații de mijloace de
învățământ care reprezintă tot atâtea etape în inovarea instrucției.
– Din prima generație fac parte tabla, manuscrisele, obiectele de muzeu, etc. ; ele nu pot fi
utilizate decât direct, prin acțiunea comună professor -elev.
– Celei de -a doua generații îi aparțin mijloacele purtătoare de informații gata elaborate:

20
manuale, alte texte tipărite. În acest caz, acțiunea adultului asupra elevului este im ediată prin
intermediul unui cod -scrisul.
– A treia generație de mijloace de învățământ este generată de introducerea mașinilor în procesul
de comunicare interumană și este reprezentată de mijloacele audiovizuale (dispozitive, filmul,
înregistrăr ile sonore, emisiunile T.V. etc).
– A patra generație de mijloace de învățământ se bazează pe dialogul direct înfre elev și mașină,
cum ar fi cel desfășurat în laboratoarele lingvistice sau în învățământul programat.
– A cincea generație, complementară precedentei și dezvoltând interacțiunea elev — mașină,
aparține calculatoarelor electronice. Calculatorul este cel mai complex mijloc de învățământ.
Clasificarea mijloacelor de învățământ are drept criteriu âłncția pedagogică îndeplinită cu
priorități de acestea Se desprind astfel următoarele categorii:
a. după proveniența lor:
1. mijloace de învățământ existente în dotarea școlii: calculatoare, retroproiectoare, truse pt elevi și
profesori, mulaje, machete, dispozitive, aparate, instalați i, etc.
2. mijloace de învățământ elaborate / realizate / confecționate sau procurate de profesor: mostre,
modele materiale sau ideale, figuri, desene, planșe, hărți, fotografii, tablouri, etc.
3. mijloace de învățământ elaborate / realizate / confecți onate sau procurate de elevi: mostre,
modele materiale sau ideale, figuri, desene, planșe, hărți, fotografii, colecții de roci, semințe, plante
(ierbare), in secte (insectare), acvarii, etc.
b. după funcția pe care o îndeplinesc:
1. mijloace d e învățământ de investigare experimentală și formare a abilităților intelectuale și /
sau practice: materiale naturale — colecții de roci, plante, substanțe chimice, truse pt elevi, jocuri
didactice, instrumente, etc.
2. mijloace de învățământ de informar e: texte, manuale, cărți, albume, atlase, dicționare, colecții de
plante, roci, machete, mulaje, diorame, etc.
3. mijloace de învățământ de ilustrare și demonstrare: materiale naturale, substanțe chimice,
ierbare, insecte, acvarii, etc.
4. mijloac e de învățământ de raționalizare a eforturilor profesorilor și elevilor și a investiției de
timp în activitatea didactică: modele, tipare, șabloane, hărți de contur, ștampile didactice,
calculatoare, rețele de calculatoare, etc.
5. mijloace de învățământ d e verificare și evaluare a rezultatelor școlare: teste, referate, proiecte,
portofolii, etc.
c. după natura lor:

21
1. mijloace de învățământ obiectuale, respectiv obiecte concrete utilizate de profesor și de elevi
numai în acțiunea lor comună. Se clasif ică în naturale și elaborate în scop didactic.
2.mijloace de învățământ scrise și reprezentări grafice, care conțin informații gata elaborate
prin intermediul unui cod — scrisul și desenul — care pot fi utilizate în absența autorului lor sau
a cadrului didactic.
3.reprezentări simbolice: modele, simboluri ale elementelor chimice, formule matematice, etc.
4. mijloace tehnice de instruire, care presupun prezența echipamentelor tehnice care redau
imagini și sunete, recepționate de elevi cu ajutorul ana lizatorului vizual și auditiv.
d. în funcție de analizatorul solicitat în recepționarea mesajului didactico -educativ: vizuale
(statice, dinamice), auditive, audiovizuale.
1.b.4. Condiții generale privind realizarea strategiei mijloacelor de învățăm ânt:

Ridicarea calității, valorii și eficienței proce sului de învățământ necesită și respectarea
unor condiții privind alegerea și folosirea mijloacelor de învățământ. Printre acestea pot fi
evidențiate următoarele:
• Dotare a corespunzătoare a unităților de învățământ, a disciplinelor și activităților
acestora cu o bogată, variată, perfecționată și adecvată gamă de mijloace de
învățământ. Aceasta trebuie să fie procurarea managerilor învățământului și a tuturor
cadrelor didac tice. Respectarea acestor condiții are nevoie de sprijinul nemijlocit
al beneficierilor învățământului, care trebuie să devină sponsorii acestuia. Orice
economie rău înțeleasă în dotarea unităților de învățământ cu mijloace didactice se
va repercuta n egativ asupra pregătirii tinerilor și a societații.
• Folosirea mijloacelor de învățământ atât în activitatea frontală și în echipă, cât și în
activitatea de învățare independentă, individuală.
• Mijloacele de învățământ pot și trebuie folosite în întregul pr oces de predare –
învățare, îndeplinindu -și astfel rolurile variate: ilustrativ, demonstrativ, aplicativ și
chiar evaluaevaluativ
• Mijloecele de învățământ să fie folosite atât pentru obținerea unor perfomanțe
cognitivformativ -aplicative în pregătirea tineri lor, cât și pentru asigurarea
accesibilitații și eficienței actului de predare -învățare.

22
• Strategia mijloacelor de învățământ, pentru a duce la rezultate valoroase și
eficiente, trebuie să se bazeze pe corelația acestora cu toate componentele
procesului didactic: obiective, conținuturi, principii, metode forme de activitate cât
și al relației adecvate profesor -elev (preșcolar).
• Pentru realizarea unei strategii adecvate și eficiente a mijloacelor de învățământ,
trebuie să se ia în seamă datele oferit e de principii didactice, îndeosebi al
intuiției, al legării teoriei de practică și metodelor de învățământ, mai ales ale
demonstrației intuitive, modelării, simulării căt și al algoritmizării, atât în situația
învățământului bilateral, cât și al învățămân tului asistat de calculator.
• Desigur, inteligența și spiritul de creativitate ale profesorului și ale celui
(celor)care învață, în strânsă corelație cu concretețea actului didactic, cu
particularitățile de vârstă și individuale, cu gradul și profilul șc olii (grădiniței),
specificul disciplinelor de învățământ și al activităților didactice, constituie condiții
importante ale sporirii și eficienței folosirii mijloacelor de învățământ.
Mijloacele de învățământ folosite în învățământul preșcolar sunt instru mente de lucru
indispensabile în transmiterea informației ca activitate de predare, asimilare de cunoștințe,
formare de deprinderi, evaluare. Asistăm acum la o perfecționare și diversificare a mijloacelor
de învățământ folosite în grădinițe pe discipline d e învățământ, teme, lecții sau activități.
Mijloacele de învățământ pentru învățământul preșcolar ajută la diversificarea activităților,
a strategiilor didactice, la creșterea eficienței învățământului preșcolar. Ele
stimuleuă_ participarea conștientă, ac tivă, creatoare a copiilor, oferă modalități eficiente de
înțelegere și asimilare a cunoștințelor, constituie un suport material al gândirii, capabil să le
declanșeze forțele intelectuale și afective; sporesc posibilitățile de investigare ale educatoarei ș i
ale copiilor. Metodologia de folosire a mijloacelor de învățământ din învățământul preșcolar
trebuie să fie animată de spiritul didacticii moderne care pune accent pe copilul preșcolar ca
subiect al propriei dezvoltări.
Perceperea prin mai multe simțuri asigură cunoașterea completă a obiectelor și
fenomenelorașa cum au demonstrat numeroși pedagogi necesitatea asigurării contactului
copiilor cu realitatea concretă și îmbinarea cunoașterii senzoriale cu cea rațională.
Mijloacele de învățământ folosite în în vățământul preșcolar contribuie la rationalizarea
eforturilor copiilor potrivit dezvoltarii somatice și psihice și le, asigură ritmuri de învățare în
raport cu particularitățile psiho -individuale. Mijloacele de învățământ folosite în învățământul

23
preșcolar trebuie să stimuleze cât mai mulți analizatori, să ofere posibilitatea reproducerii
diferitelor fenomene din natură, să stimuleze capacitatea de investigare, inventivitatea și
creativitatea copiilor, să ajute la formarea unor deprinderi de activitate inde pendentă, să
contribuie la raționalizarea eforturilor de predare ale educatoarei și de învățare ale copiilor.

24
CAPITOLUL II
IPOTEZA DE LUCRU. OBIECTIVELE CERCETĂRII.
Metodologia verificării ipotezei.
2.1. Ipoteza de lucru
Învățământul preșcolar are scopul de a contribui la formarea personalității
copiilor în vârstă de la 3 la 6/7 ani urmărind stimularea dezvoltării fizice și intelectuale,
morale, sociale și estetice potrivit particularităților psiho -fizice spe cifice vârstei.
Vârsta preșcolară este perioada dezvoltării intense a copilului sub aspect fizic
și psihic și de aceea educația primită la această vârstă influențează în mare măsură
dezvoltarea lui ulterioară.
Grădinița de copii este instituția de învățământ care umărește crearea condițiilor
necesare unei dezvoltări optime a copiilor și impulsionează această dezvoltare, este
locul unde copilul devine o ființă independentă, putându -se lipsi de continua
dependență, prin conținutul infor mațional predat -învățat, sistemul de atitudini -valori și
comportamente social -morale, relații interpersonale.
Prin întregul sistem de activități instructiv -educative ce se desfășoară în grădiniță,
se urmărește influențarea dezvo ltării armonioase a copiilor, stimularea inteligenței, a
gândirii și limbajului, a creativității acestora, cultivarea sensibilității artistice, a gustului
pentru frumos în natură, în artă și în viața socială, precum și formarea unor deprinderi
simple de m uncă, de ordine și de comportare disciplinată și civilizată. În cercetarea de
față pornesc de la următoarele ipoteze de lucru:
a)Dacă aș identifica materialul didactic adecvat și strategiile eficiente de
introducere a materialului didactic în activi tățile didactice cu preșcolarii aș reuși să
influențez eficiența activităților școlare din învățământul preșcolar?
b)Dacă aș identifica strategiile de formare a priceperilor, deprinderilor aș
îmbunătăți și aș menține o atitudine pozitivă față d e învățătură la preșcolari?

25
c)Dacă aș identifica acele activități, căi, mijloace de învățământ cât mai variate aș
reuși să obțin un nivel optim de învățătură al tuturor preșcolarilor?
2.2. Obiectivele lucrării
Educația preșcolară și școlarității mici este parte integrantă a activității
educaționale realizate cu ființa umană pe traiectoria construcției personalității sale,
marcând fazele de început ale ontogenezei. Corespunzând unei perioade specifice a
evoluției psihologice a celui ce se constituie ca obiect al educației, pedagogia preșcolară
și a școlarității mici are in vedere, cum este și firesc, realizarea unor sarcini specifice.
Sarcinile sale derivă din idealul educațional ce -și propune formarea plenar ă,complexă a
unei personalități umane creativ e și adaptabile societății extrem de dinamice de care are
nevoie societatea uma nă aflată la cumpănă de secole.
Pe baza obiectivelor generale prevăzute de programa preșcolară, am stabilit obiective
specifice fiecărei activități, concretizate în performanțel e finale pe care preșcolarii trebuie să le
realizeze la sfârșitul etapei de cercetare.
În experiment am stabilit ca obiective generale :
1 – testarea nivelului de cunoștințe, priceperi și deprinderi la începutul experimentului;
2 – asigurarea unei infor mări sistematice, poli -direcționale, științifice a preșcolarilor;
3 – stimularea interesului de cunoaștere și formare a unor deprinderi practic -aplicative;
4 – formarea priceperilor, deprinderilor și a unei atitudini pozitive față de învățătură.
Mi-am propus ca obiective specifice ale acestei cercetări următoarele:
01: Să identific materialul didactic care influențează eficiența activităților școlare din
învățământul preșcolar;
02: Să identific strategiile eficiente de introduce re a materialului didactic în activitățile didactice
cu preșcolarii;
03: Să identific strategiile de formare a priceperilor, deprinderilor și a unei atitudini pozitive față
de învățătură;
04: Să folosesc activități, căi, mijloace cât mai variate pentru a trezi interesul pentru învățătură;

26
05: Să măresc numărul preșcolarilor cu rezultate bune și foarte bune la învățătură.

27
CAPITOLUL III
METODOLOGIA CERCETĂRII
(Stabilirea cadrului organizațional și metodologic)
Timpuril e modeme, revoluția tehnico -științifică și programul social, cu
implicațiile lor în modernizarea învățământului, solicită dascălului, de la toate nivelurile de
învățământ – preșcolar, primar, gimnazial, liceal, să -și completeze și să -și dubleze profilul ș i
comportamentul de asimilator și transmițător de cunoștințe, cu cel de investigator (cercetător
al fenomenelor educaționale) și pe această bază de "creator" de idei, cu care să sporească
patrimoniul teoriei psihopodagogice și să optimizeze practica educaț ională.
Obiectivul cercetării îl constituie în primul rând experiența avansată, novatoare, care,
încorporând noul, face să progreseze practica generală.
"Experiența pedagogică înaintată – spune Stanciu Stoian – este experiența ce răsare în
însuș i procesul practicii, din căutarea și găsirea, uneori aproape spontană a unor procedee și
metode noi de învățământ și educație".
Metoda include ansamblul de strategii prin care se poate ajunge la obținerea unor
rezultate noi, care să asigure perfecționarea și optimizarea acțiunii educaționale. Metoda
trebuie să fie subordonată cunoașterii criteriului de apreciere fiind prin rezultatele noi
obținute, prin verificarea acestora prin intermediul practicii, o verificare a metodelor folosite.
Procedeul este un auxiliar al metodei, fiind subordonat acestuia și urmărind cunoașterea
unor aspecte colaterale și incidentale ale demersului de fapte care intră în câmpul metodei.
Datele obținute cu ajutorul lui au menirea să întreg ească și să lămurească o serie de amănunte
ce apar pe parcursul cercetării. Tehnicile de cercetare sunt acele instrumente și operații pe care
le folosim de -a lungul unei cercetări pentru înregistrarea și prelucrarea datelor obținute. Ca și
procedeu, aceste tehnici sunt subordonate metodei și depind de inventivitatea cercetătorului
care concepe modalități de culegere a datelor faptice și de folosire a instrumentelor
matematice pentru ordonarea și prelucrarea acestor date.

28
Folosirea unor asemen ea instrumente ne permite să obținem date pe care simpla
observație nu ni le -ar putea oferi dar care au importanța lor în cunoașterea detaliilor și
inabordabile prin alte mijloace.
Întregul arsenal de metode, procedee și tehnici de cercetar e folosite trebuie adaptate
continuu, în funcție de caracteristicile, de evoluția și modificările ce intervin în cadrul
fenomenului real.
Putem considera cercetarea psihopedagogică ca fiind o strategie desfășurată în vederea
surprinderii unor relații noi î ntre componentele acțiunii educaționale și a elaborării pe această
bază a unor soluții optime ale problemelor pe care le ridică procesul educațional, în
conformitate cu exigențele sociale și cu logica internă a desfășurării lui.
Cadrul cel mai direct al ex perienței pedagogice este activitatea zilnică la clasă, contactul
cu preșcolarii, dându -ne posibilitatea să -i verificăm tehnicile de lucru, să alegem soluțiile
eficiente.
În cadrul activităților la clasă, în activitățile practico -aplicative, în munca curen tă cu
copii am urmărit să transmit cunoștințele, să formez priceperi și deprinderi, să dezvolt
gândirea științifică, să cultiv sentimente, să dezvolt spiritul de colectivitate.
Cercetarea se desmșoară pe parcursul unui an școlar -2018 -2019. Subiecții sunt
preșcolarii
Mi-am propus să folosesc rezultatele obținute în cadrul activităților desfășurate cu
preșcolarii : Educarea Limbajului, Activități Matematice, Cunoașterea Mediului Înconjurător.
Pentru a verifica validitatea ipotezei, folosesc umătoarele metode de cercetare:
 Metode de colectare a datelor cercetării (constatative), drumuri ce au trebuit parcurse
spre a strânge date / fapte care au putut sprijini structurarea unui răspuns la problema
în studiu:
o 3.3.1. Observația.
o 3.3.2.E xperimentul pedagogic.

29
o 3.3.3.Metoda testelor.
o 3.3.4.Analiza produselor activității.
o 3.3.5.Convorbirea.
o 3.3.6.Metoda biografică
 Metode de măsurare a datelor / faptelor
procurate:
– metoda ordonării;
– metoda comparării perechilor;
 Metode de evaluare :
– numărarea (raportul procentul);
– scările de evaluare (notele școlare, teste
docimologice);
– clasificare (așezare în serie, comparația binară și
baremul);
 Metode de prezentare și prelucrare statistico —
matematică :
– tabelul de rezultate;
– reprezentările grafice.
Valorificarea rezultatelor acestei cercetări se concretizează în lucrarea „ Folosirea
eficientă a mijloacelor didactice în grădinită ”.
De asemenea, rezultatele ei le voi folosi în îmbunătățirea activității didactice personale.
Concluziile le voi prezenta și în cadrul comisiei metodice a educatoarelor din grădinița noastră,
precum și la cercul pedagogic al educatoarelor.

30
CAPITOLUL IV
PREZENTAREA ȘI INTERPRETAR EA REZULTATELOR OBȚINUTE
4.a. Prezentarea rezultatelor
Pentru culegerea datelor necesare am elaborat un plan de observare, cu
obiective precise, iar datele observării le -am notat pe o perioadă de un an școlar 2018 -2019.
Înainte de a începe cercetarea, a m căutat să cunosc nivelul de inteligență al
preșcolarilor, tipul de inteligență predominant în cazul fiecărui copil, precum și volumul de
cunoștințe, stadiul formării priceperilor și deprinderilor pe care -l posedă preșcolarii, atât din
activitățile obliga torii, cât și din jocuri, precum și din alte activități. Rezultatele au servit
stabilirii strategiilor didactice care urmează a fi folosite pentru eficientizarea procesului
didactic, alegerii celor mai eficiente mijloace didactice, precum și stabilirii pr ogresului datorat
experimentului, prin comparație.
Testele de cunoștințe întocmite după o tematică anterior stabilită au permis evaluarea
obiectivă a rezultatelor experimentului. În perioada premergătoare cercetării, m -am
documentat asupra elementelor de proiectare a activității didactice, în general, în
învățământul preșcolar, în special, asupra mijloacelor de învățământ, în general, și a
mijloacelor de învățământ folosite în învățământul preșcolar, în special.
Metodolo gia introdusă în cercetare s -a referit la strategiile și mijloacele de învățământ
folosite pentru a crea preșcolarilor o atitudine pozitivă față de învățătură prin toate activitățile
cu preșcolarii, în funcție de obiectivele stabilite, la introducerea un or strategii corective și
autocorective cu efect de feed — back asupra muncii preșcolarilor.
În principiu, am urmărit conturarea unor lecții cu o structură foarte clară, cuprinzând:
– comunicarea obiectivelor;
– dialog viu cu preșcolarii;
– verificarea ca activitate independentă;
– feed — back;

31
– aprecierea și autoaprecierea;
– învățarea regulilor, procedeelor;
– predare activă folosind mijl oacele de învățământ
adecvate;
– exerciții aplicative de fixare.
În cadrul acestor lecții am urmărit cu precădere asigurarea continuității procesului de
învățare, accentuarea muncii directe, individualizarea, accelera rea ritmului de lucru, sporirea
cantității de muncă independentă și diferențiată, încurajarea colaborăr ii între preșcolari, rolul
mijloacelor de învățământ.
Modelul experimental formativ s-a bazat pe restructurări ale unor conținuturi educaționale
din programă, la nivelul mai multor variabile ale relației educator -copil: la nivelul predării, învățării și
evaluării, la nivelul diversificării și eficientizării mijloacelor de învățământ pentru cele mai importante
domenii de activitate din grădiniță: EDUCAREA LINIBAJULUI, ACTIVITĂȚI MATEMATICE, CUNOAȘTEREA
MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, ACTIVITĂȚI EXPRESIV -CREATIVE.
Sarcinile din cele 4 domenii de cunoaștere diferite sunt consonante cu activitățile naturale de
joc și de învățare din grădiniță.
Pentru experiment se împarte grupa supusă cercetării în două pentru a constata importanța
mijloacelor de învățământ: pentru pri ma jumătate (prima grupă) sarcinile de lucru sunt nedirijate, fără
elemente de sprijin, pentru a doua jumătate (a doua grupă) și sarcinile de lucru sunt semidirijate,
folosind mijloacele de învățământ adecvate.
I Educarea Limbajului:
Prima grupă – să ad auge cuvântul pe care -l consideră potrivit într -un enunț dat.
La a doua grupă se păstrează același text, dar li se atrage atenția copiilor că vor participa la
reconstruirea unei povestiri dinfr -o carte foarte veche din care cuvintele s-au șters. După lansarea
provocării, se prezintă o imagine în care sunt desenate două fetițe și alături multe elemente decupate
și colorate corespunzătoare cuvintelor lipsă amestecate (raze, flori, păsări, nori, o casă, fulgere,
umbrelă, picături de apă) .
Copiii trebuie să asculte fiecare frază, să caute imaginea și/sau să completeze cuvântul lipsă. În această
variantă interacțiunea este mult mai dinamică, mai creativă, mai interesantă.
II Activități matematice
La prima grupă : li se prezintă c opiilor 4 imagini amestecate și li se cere să le -ordoneze în ordinea
cronologică a momentelor unei întâmplări.

32
La a doua grupă li se spune copiilor mai întâi titlul povestirii: „Hrănirea păsărelelor", apoi li se cere
să pună în ordine cele 4 imagini, verbalizând traseul întâmplării și oferind indiciile care argumentează
succesiunea.
III Cunoașterea mediului înconjurător – sarcina de a identifica caracteristicile simțurilor
umane: văzul, auzul, simțul tactil, olfactiv, gustativ, printr -un joc didactic de tipul: „Ce se vede?! Ce se
aude?! Cum este?!, pentru cultivarea sensibilității vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile.
La prima grupă , li se prezintă copiilor începuturi de frază de genul: „Cu ochii… “ , Cu
urechile… ,Simt cu… ”; „Miros cu… ”; „Pot să gust cu… ” și li se cere să le completeze și să
dea câte un exemplu complex la fiecare simț.
La a doua grupă abordarea este activ -transformativă: li se cere copiilor să închidă ochii,
apoi să descrie imaginea care este pusă intenționat în fața lor. Li se cere să răspundă la
întrebări precum: „Cum era cu ochii închiși? Ce se vedea? ”; „ Ce pot să văd cu ochii deschiși ?
”; „ Ce -Ęi place cel mai mult din ce vezi? ”; „De ce stăm cu ochii închiși când dormim? ”.
IV Activități creativ -expresive – activitate de modelaj și una de asamblare.
La prima gr upă de lucru li se cere copiilor să modeleze în plastilină personajul preferat din
basme, iar la a doua grupă li se cere copiilor ca să reprezinte un ansamblu modelat în plastilină
care să reprezinte o scenă dintr -o poveste, apoi ca reprezentanți ai lor să povestească scena,
iar ceilalți să recunoască povestea.
Interpretarea rezultatelor experimentului inițial
-implicați și stimulați formativ, cu ajutorul mijloacelor de învățământ adecvate, copiii nu se
mai mulțumesc să descrie doar ce văd, ci aduc foarte multe elemente personale, pe care le
utilizează pentru a încadra întâmplările în contexte mai largi.
-preșcolarii construiesc pas cu pas o poveste la care sunt co -autori și sunt tentați să
completeze și să nuanțeze și mai mult elementele de conținut: adaugă nu doar cuvinte, ci
expresii verbale, atașează atribute, calităț i, acțiuni noi.
-preșcolarii compară, combină, interpretează și procesează datele experienței perceptive și
realizează mai mult ca achiziție și performanță în condițiile unei stimulări adecvate, motivante. –
experimentarea se produce în realitate, prin stim ulare directă și specifică, printr -o aventură
experiențială provocată în prezentul persoanei, în acord cu ideea de simțuri. Fiecare simț este
pus în valoare, devine un organ perceput, dar și unul de percepție și întărește învățarea prin

33
inprintul și memoria corporală, îi face pe copii conștienți de ei înșiși, de prezența lor, de.
funcționarea propriului corp, de posibilitățile lui de recepție și emisie.
-s-au facilitat schimburile afectiv -motivațional -cognitive și s -au orientat eforturile pentru
definitivarea lucrării în echipă cu ajutorul mijloacelor de învățământ adecvate.
Am ajuns la concluzia că mijloacele de învățământ facilitează învățarea activă și creativă.
În planul evaluării am introdus probe de cunoștințe la sfârșitul activitățilo r obligatorii, iar
preșcolarii au fost inițiați în procedee de autoapreciere și apreciere. Toate aceste activități au
prilejuit acțiuni corective și autocorective pentru formarea priceperilor, deprinderilor și a unei
atitudini pozitive față de învățătură p rin toate activitățile cu preșcolarii. În faza prealabilă
intervenției factorului experimental, am înregistrat date privitoare la variabilele implicate în
experiment.
Am aplicat apoi experimentul, am înregistrat date și le -am comparat cu cele din faza prealabilă
experimentului.
Figura I Designul experimental cu măsurare pre si post -experimentală, cu o grupă
experimentală pentru verificarea ipotezelor din prezenta cercetare .

În școala centrată pe individ, atât metodele de evaluare, cât și curricul um-ul favorizează
diferitele profiluri de inteligențe ale preșcolarilor.
Figura 2

34

Este important să cunoaștem tipul de inteligență al preșcolarului din perspectiva
procesului instnctiv – educațional, pentru a putea folosi mijloacele de învățământ ceie mai
eficiente. Pentru a putea lucra diferen țiat cu preșcolarii am început cu chestionare de identificare
a tipurilor de inteligență. La începutul anului școlar 2018 -2019 am aplicat mai întâi probe
pentru evaluarea inteligenței preșcolarilor, de evaluare a inte ligențelor multiple pentru a putea
folosi mijloacele de învățământ cele mai eficiente.

35
IDENTIFICAREA INTELIGENTELOR MULTIPLE
Tema „Despre mine” – Reprezentarea tipului de inteligență predominant folosind o hartă, cu
imagini și fotografii:

Figu ra 3

36

Reprezentarea tipului de inteligență predominant prin desene realizate de copil.
Subiectul : „Despre mine” – Desenează ce:

vezi!

miroși!

guști!

37
pipăi !

auzi!

În urma aplicării testelor s -a constatat:
5 preșcolari au inteligența verbal -lingvistică, ca inteligență predominantă;
4 preșcolari au inteligența muzicală, ca inteligență predominantă ;
5 preșcolari au inteligența logico -matematică, ca inteligență predominantă;
5 preșcolari au inteligența spațio -vizuală, ca int eligență
predominantă;
2 preșcolari au inteligența kinestezi că, ca inteligență predominantă ;
5 preșcolari au inteligența naturalistă, ca inteligență predominantă.
Pe parcurs, unii preșcolari care au predominante 2 -3 inteligențe vor putea să migreze la
alte grupuri. Activitățile bazate pe inteligențele multiple sunt foarte atractive pentru preșcolari,
realizându -se o interdisciplinaritate și în felul acesta se evită monotonia specifică lecțiilor
tradiționale. În pro iectarea activităților de acest tip se poate porni de la setul de întrebări
prezentat în figura 2.

38
Testul „ Omulețul”
Testul ” Omulețul ” oferă importante posibilități de abordare a personalității copilului în
general, a schemei sinelui în mod special, pre zentând următoarele avantaje:
– aplicarea necesită un material redus ;
– permite obținerea într -un timp scurt a unui mare număr de exemplare.
Pentru aplicarea testului am împărțit copiilor câte o coală de hârtie, creioane negre,
colorate și carioci. Le -am cerut copiilor să deseneze un om. Fiecare a desenat cu ce a dorit. Prin
Testul „Omulețul” am calculat și coeficientul de inteligență al copiilor.
Vezi Figura 4. Rezultatele testului de int eligență „Omulețul” din ANEXA I

Apoi am ap licat mai multe probe de evaluare inițială pentru a avea o imagine de
ansamblu asupra celor 26 de preșcolari din grupa supusă experimentului. Am planificat
evaluările inițiale după cum urmează:

NR.
CRT. Ziua
Data DENIMIREA
ACTIVITĂȚII MIJLOACE DE
REALIZA RE ACTIVITAȚII
1. Luni CUNOAȘTEREA
MEDIULUI joc didactic — Când se
întâm lă? verificarea și evaluarea
cuno tințelor
2. EDUCAȚIE
MUZICALĂ joc muzical — Micii
muzicieni verificarea și evaluarea
deprinderilor ritmice și de
interpretare
3. Marți ACTIVITATE
ARTISTICOPLASTIC
Ă expoziție cu picturi
„Micii pictori” verificarea
cunoștințelor despre
instrumente și tehnici
specifice icturii
4. EDUCAȚIE FIZICĂ joc de mișcare —
„S ortivii la
concurs” evaluarea deprinderilor de
mers și alergare
5. Miercuri ACTIVIT ĂȚI
MATEMATICE joc didactic „Arată
jetonul potrivit” verificarea și evaluarea
cunoștințelor privind
număratul în limitele 1 -10
6. EDUCAȚIE
PENTRU
SOCIETATE convorbire „Cum ne
comportăm” verificarea cunoștințelor
despre reguli de comportare
civilizată
7. Joi ACTIVITĂȚI
MATEMATICE joc logic „Te rog să -mi
dai” verificarea și evaluarea
cunoștințelor privind
formele, figurile și piesele
geometrice
8. EDUCAREA
LIMBAJULUI joc didactic „Ne jucăm,
să vorbim învă verificarea și evaluarea

39
9. Vineri EDUCAREA
LIMB AJULUI joc didactic „In lumea
oveștilor” verificarea și evaluarea
cunoștințelor
10. ACTIVITATE
PRACTICĂ confecție „Ne facem
singuri jucării” verificarea și evaluarea
priceperilor și deprinderilor
Voi analiza în continuare probele la EDUCAREA LIM BAJULUI, ACTIVITĂȚI
MATEMATICE și CUNOAȘTEREA MEDIULUI:
EDUCAREA LIMBAJULUI
OBIECTIVE
01— să alcătuiască propoziții dezvoltate, corecte din punct de vedere gramatical.
02— să precizeze numărul cuvintelor din propoziția enunțată .
03 — să despartă cuvintele în silabe, specificând numărul și poziția acestora.
04 — să redea unele sunete ce intră în componenta silabelor.
Mijloc de realizare :
joc de mișcare „Ne jucăm, să vorbim învățăm”
Materiale
jetoane, imagini;
Tipul activității:
verificarea și evaluarea deprin derii de a analiza sintetic și lexical propozițiile și cuvintele ce le
alcătuiesc.
EDUCAREA LIMBAJULUI
OBIECTIVE
01 — să grupeze siluetele personajelor carefac parte dintr -o anumită poveste.
02 — să recunoască povestea din careface par tefragmentul audiat.
03 — să reproducă replici ce aparțin personajelor din poveștile cunoscute.
04 — să identifice greșelile din cadrul cântecului audiat.
05 — să grupeze medalioanele personajelor în funcție de caracteristicile acestora (personaje
pozitive/negative )
Miiloc de realizare :
joc didactic „ În lumea poveștilor”
Materiale imagini, jetoane, siluete, puzzle,
casetofon, casetă;

40
Tipul activit ății:
verificarea și evaluarea cunoștințelor.
ITEMI:

41

42
Vezi Figura 5 Reprezentarea grafică a rezultatelor din ANEXA I
GRUPA
VALORICĂ CONCLUZII MĂSURI PEDAGOGICE
Pt 20 de copii
Pentru 6 copii -Au abilități de comunicare
specifice copiilor de 6 ani ani:
a) expresivitate,
b) formulare corectă a
propoziț iilor,
c) masa vocabularului activ
bine conturat,
d) memorie reproductivă a
textelor
-13 copii au recunoscut cadrul
natual al anotimpului precum și
personajele/acțiunile lor în
poveștile și poeziile solicitate
-au recitat expresiv clar corect
20 de copii
-dificu ltăți de pronunție 4 copii.
– dificultăți in exprimare 6 copii –
sesizarea sunetului inițial este
realizată corect de 17 copii
-neatenție la ceea ce au de
rezolvat pe fișă și lucru neîngrijit
6 copii., -stimularea comunicării verbale prin
lărgirea sferei de reprezentări în plan literar
specific: basme, povestiri, fabule, ghicitori,
poezii
-crearea de texte literare (povești și povestiri
cu început dat sau create de copii (grup de
copii), rime, poezioare cu rime -corectarea
exprimării și expresivității verbal e prin
activități specifice
-măsuri ameliorative de specialitate
(logoped)
-stimularea auzului fonematic, a articulării
corecte a sunetelor si grupurilor de sunete
(vocale, consoane): t -d, r-l,v-f, p-b, c-r prin
”exerciții —joc de stimulare” specifice –
aprecierea unor comportamente pozitive:
finalizarea sarcinilor de pe fișă (aplauze,
afișarea lucrărilor corecte), jocuri didactice
pe echipe cu recompense, aprecierea
lucrărilor de către alți copii și autocorectare
-corectarea/neacceptarea
comportamentelor negative
– folosirea unor mijloace de învățământ
adecvate particularităților de vârstă și
individuale
ACTIVITATE MATEMATICĂ

Miiloc de realizare :
joc didactic „Arată jetonul potrivit”
joc logic „Te rog să -mi dai”
Materiale folosite:
jetoane, mulț imi de elemente, cifre, riglete.
Tipul activitătii
25. Seby 1 0 1 0 1 1 1 1 6p s
26. Cristi 1 1 2 2 1 I 1 2 10p A

43
-verificarea și evaluarea cunoștințelor privind număratul în limitele 1 -10 și a cunoștințelor
privind formele, figurile și piesele geometrice .
OBIECTIVE:
01 — să numere crescător și descrescător în limitel e 1-10;
02 — să așeze mulțimi de elemente raportând numărul la cantitate și apoi la cifră;
03 — să precizeze vecinii mai mari sau mai mici ai unor numere;
04 — săfolosească corect numeralul ordinal
05 — săformeze grupuri de obiecte după unul sau mai multe cr iterii asociate (culoare, formă, mărime,
dimensiune).
06 — să identifice diferitefiguri geometrice dintr -o multime de altefiguri geometrice.

07— să construiască forme geometricefolosind diferite obiecte (bile, mărgele, etc.)
08 — să execute desene decorat ive și artistice pornind de la diferiteforme geometrice.

44

ITEMI:

Nr.
crt. Numele
preșcolarului Item
1 Item
2 Item
3 Item
4 Item
5 Item
6 Total Comportamen
t atins la data
evaluarii
1. Robert 2 1 2 2 2 2 11p A
2. Andrei 2 1 2 2 2 1 10p A
3. Tania 1 1 1 1 1 1 6p S
4. Delia 2 2 2 2 2 2 12p A
5. Lorena 2 2 2 2 2 1 11p A
6. David 2 2 2 2 2 2 12p A
7. Roby 2 2 2 2 1 1 10p A
8. Dragoș 1 1 1 1 1 1 6p S
9. Raul 2 2 2 2 2 1 11p A
10. Andrei 2 2 2 2 2 2 12p A

45
11. Silviu 1 1 1 1 1 1 6p S
12. Nicole 2 2 2 2 2 2 12p A
13. Denisa 2 1 1 1 2 0 7p D
14. Geor gia 2 2 1 2 2 2 11p A
15. Terry 2 1 1 1 2 2 9p D
16. Marco 2 1 1 1 2 0 7p D
17. Tudor 2 1 1 2 2 1 9p D
18. Maria 2 2 1 1 1 1 8p D
19. Denis 2 1 1 2 2 1 9p D
20. Sand ra 2 1 1 2 2 1 9p D
21. Ionu ț 2 2 1 1 1 1 8p D
22. Gaby 2 1 1 2 1 1 9p D
23. Alexa 1 1 1 1 1 1 6p S
24. Denisa 1 1 1 1 1 1 6p S
25. Seby 1 1 1 1 1 1 6p S
26. Cristi 2 2 1 2 1 2 10p A

vezi Figura 6 REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR din ANEXA 2

10 copii au obținut 10 -12p
10 copii au obținut 7 -9 p
6 copii au obținut 6 puncte

ITERPRETAREA REZULTATELOR – SOLUȚIA PEDAGOGICĂ
GRUPA
VALORICĂ CONCLUZII MĂSURI
PEDAGOGICE
Pentru 20 de -au formate re rezentări clare – lărgirea sferei de p rez rezentări le desp re

46

CUNOAȘTEREA MEDIULUI
Tema si forma de realizare:
Ghici la ce folosește! (joc didactic)
Când se întâmplă? (convorbire)
OBIECTIVE:
-să denumescă și să deo sebească momentele zilei;
-să sorteze imagini în funcție de anotimp;
-să identifice caracteristicile anotimpurilor (toamna, iarna, primăvara, vara);
-să recunoască și să denumescă părți componente ale corpului omenesc, organele de simț, prec um și
obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte, igienă, etc.;
-să specifice utilitatea unor obiecte de uz casnic, personal.

copii
Pentru 6
copii
despre acțiunea cu obiecte:
formă, cantitate,
dimensiuni, grupare,
numărare, triere, ordonare,
spațialitate, etc

-au format spiritul de
observație concret -situativ și
acționalpractic specific
activităților matematice
-utilizează un limbaj matematic
adecvat
-nesiguranță în exprimare sau în
recunoașterea cifrelor învățate –
neatenție la ceea ce au de
rezolvat pe fișă (distributivitatea
atenției, îndemânare, răbdare și
perseverență) măsurarea obiectelor
(dimensiuni), stimul are senzorială,
acțiuni și activități cu valențe
practice
– observări spontane pentru a antrena
toți analizatorii și de a percepe
noțiuni complexe de cantitate, însușiri
ale obiectelor, simbolul grafic – cifrele
învățate
-aprecierea unor comportamente
pozit ive: finalizarea sarcinilor de pe
fișă (aplauze, afișarea lucrărilor
corecte), jocuri didactice pe echipe cu
recompense, aprecierea lucrărilor de
către alți copii și autocorectare
-neacceptarea/corectarea
comportamentelor negative
-folosirea de mijloace de învățământ
adecvate particularităților de vârstă
și individuale, conținuturilor

47

ITEMI:

Item 1 – denumește momentele zilei:2p
Item 2 — recunoaște elemente specifice fiecărui anot imp: 2p
Item 3 — denumește un anotimp din două reprezentate în imagine: 2p
Item 4 — grupeză imagini după criteriul dat: 2p
Item 5 — precizeazä utilitatea a cel putin trei obiecte: 2P
A comportament atins: 8 -10 puncte
D comp ortament in dezvoltare: 5 -7 puncte
Se necesită sprijin 0 -4 puncte
Rezultatele testului

48

vezi Figura 7 REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR din ANEXA 2

49

După testările inițiale, testele de inteligență și cele pentru depistarea tipului de inteligență
predominant și analiza acestora mi -am putut întocmi planificarea activităților obligatorii și a celor alese,
a celor opționale și a celor ext rașcolare. De asemenea am făcut inventarul mijloacelor de învățământ,
am făcut un necesar de mijloace de învățământ pentru eficientizarea activităților didactice.
În paralel cu testările inițiale și după analiza lor am folosit și metodele de cercetare pe care mi
le-am propus pentru a verifica ipotezele cercetării.
Observația
În cadrul activităților cu preșcolarii am observat modul de participare a copiilor, capacitatea de
efort intelectual, ritmul de lucru, interesul și îndemânar ea, curiozitatea, influența aprecierilor,
implicarea lor în proiectele propuse, proiecte ce au vizat cunoașterea amănunțită a Problemelor
specifice fiecărei arii curriculare, formarea priceperilor, deprinderilor și atitudinilor pozitive față
învățătură.
Consemnând datele în mod sistematic și în ordinea desfășurării lor în caietul educatoarei, notă
fidelă a datelor observației, am putut întocmi corect fișa psiho -pedagogică a preșcolarilor.
Observațiile au fost făcute, în cadrul activităților te oretice, practice, a activităților intra – și
extracurriculare, în timpul recreațiilor, a drumețiilor, a excursiilor, a vizitelor la muzee; au fost GRUPA
VALORICĂ CONCLUZII MĂSURI PEDAGOGICE
13copii

6 copii
7copii -au formate reprezentări despr e
corpul uman, fenomene specifice
fiecărui anotimp, sărbători,
îmbrăcămintea specifică sezonului,
jocurile și sporturile de sezon,
-noțiunile și reprezentările de timp,
spațiu, anotimp sunt mai puțin clare
din cauza lipsei de experiență specifice
vârstei ( ex. anotimpuri, fenomene,
zilele săptămânii, lunile anului,
momentele zilei apropiate)
-neatenție la ceea ce au de rezolvat pe

fișă (distributivitatea atenției,

îndemânare, răbdare și
perseverență) -abandonarea sau
nefinalizarea sarcinilor – lărgirea sfe rei de reprezentări
despre mediu, stimulare senzorială,
acțiuni și activități cu valențe practice
– observări spontane pentru a
antrena toți analizatorii și de a
percepe noțiuni complexe de timp,
cauza, spațiu (constante în timp)
– aprecierea unor comportament e
pozitive:finalizarea sarcinilor de pe
fișă (aplauze, afișarea lucrărilor
corecte), jocuri didactice pe echipe cu
recompense, aprecierea lucrărilor de
către alți copii și autocorectare –
Consiliere pentru corectarea
comportamentelor negative

50
surprinse: activitatea intelectuală a elevilor, capacitatea lor de efort, îndemânarea, interesul,
satisfacții le, curiozitatea.
Prin intermediul jocurilor didactice, am urmărit să dezvolt capacitățile intelectuale ale
copiilor, i -am depistat pe cei cu aptitudini și pe cei cu dificultăți în învățarea cunoștințelor
științifice.
Convorbirea
O altă metodă utilizată a fost convorbirea cu elevii, dar nu ca metodă de sine stătătoare, ci
integrată altor metode (observația).
Convorbirile au fost fie individuale, fie colective. Cele colective le -am folosit mai mult în
timpul activităților obligatorii (înțelegerea/neînțelegerea noțiunilor, ce anume le -a plăcut mai
mult etc.). Convorbirile individuale le -am orientat către depistarea atitudinii copilului față de
cunoaștere, față de învățătură.
Pentru a obține răspunsurile dorite am avut o atitudine de deschidere și înțelegere, am
evitat o intervenție bruscă, de condamnare sau dojenire. În timpul activităților, am purtat
dialoguri cu preșcolarii; în unele cazuri au fost necesare convorb iri individuale dublate de
materialul corespunzător tipului de inteligență predominantă a preșcolarului pentru ca ei să
înțeleagă anumite sarcini (am avut în vedere principiul tratării diferențiate a lor).
Acest tip de convorbiri a fost desf ășurat ori de câte ori s -a ivit o ocazie. Copiii, în
general, sunt sinceri, ușor de provocat la discuții, unii având și un vocabular frumos, alții sunt
sfătoși și critici ca niște bătrâni, îți respectă îndrumările, sunt mai docili și de aceea am avut o
deosebită plăcere de a comunica cu ei. Erau importante preferințele lor, interesul lor pentru
diferitele discipline de învățământ, pentru modul cum se desfășoară activitățile și multe alte
aspecte specifice fiecărui obiect de studiu.
Vizitele la domiciliu prilejuiesc convorbiri cu ambii părinți, uneori fiind de față și
copilul; de aceea trebuie să fim foarte atenți asupra modului de desfășurare a acestor
convorbiri. Acestea trebuie să se desfășoare sub forma unor discuții naturale, firești, n u ca
niște interogatorii pentru că interlocutorii se pot inhiba și pot da răspunsuri neașteptate și mai
puțin convingătoare.
Avantajul convorbirii este că permite recoltarea informațiilor într -un timp relativ scurt
și fără a necesita materia le speciale.
Folosind această metodă de cercetare, am reușit să -i cunosc mai bine pe copii, să -i
înțeleg, să răspund cerințelor imediate ale vârstei lor, prin crearea unor situații și probleme vii,
prin abordarea unor teme în abordarea unor teme în cadrul lecțiilor care să -i provoace, să le

51
stârnească interesul pentru învățătură și spiritul de responsabilitate pentru mediu, pentru semenii lor,
pentru propria sănătate.

Chestionarul
Am realizat un chestionar pentru detenninarea viziunii preșc olarilor asupra mijloacelor de
învățământ.
l . Îmi place să desenez cu culorile/cariocile.
a) da
b) nu
2. Îmi place să desenez pe calculator.
a) da
b) nu
3. Îmi place să ascult povești/poezii spuse de mama/ doamna educatoare.
a) da
b) nu
4. Îmi place să ascult povești/poezi i pe cd.
a) da
b) nu
5. Îmi place să ascult povești/poezii însoțite de imagini statice.
a) da
b) nu
6. Îmi place să ascult povești/poezii însoțite de filmulețe de desene animate.
a) da
b) nu
7. Îmi place să ascult povești/poezii însoțite de ppt.
a) da
b) nu
8. Îmi p lace să calculez din minte.
a) da
b) nu
9. Îmi place să calculez jucându -mă.
a) da

52
b) nu
10. Îmi place să fac experiențe.
a) da
b) nu
Am interpretat răspunsurile elevilor la chestionar, iar analiza acestora se regăsește în
tabelul de mai jos:
În urma aplicării acestui chestionar am constatat că toți preșcolarii preferă să deseneze cu
culorile/cariocile, dar și pe cal culator; 14 preșcolari nu preferă să asculte povești/poezii spuse
de mama/educatoare, ci preferă să le asculte pe cd, 12 copii preferă poveștile însoțite de
Nr
crt. Nume
prescolar I
1 I
2 I
3 I
4 I
5 I
6 I
7 I
8 I
9 I
10
1 Robert a a b a a a a b a a
2 Andrei a a b a a a a b a a
3 Tania a a b a a a a b a a
4 Delia a a a b a a b b b a
5 Lorena a a b a a b a a a a
6 David a a b b a a b b b a
7 Roby a a b a a a a a a a
8 Dragoș a a b b a a a b a a
9 Raul a a a a a a a a a a
10 Andre i a a b a a a a a a a
11 Silviu a a a a a a a b a a
12 Nicolae a a b b a a a b a a
13 Denisa a a b b a a b a b a
14 Georgia a a a a a a b b b a
15 Terry a a b a a a a b a a
16 Marco a a b b a a a b a a
17 Tudor a a b a a a a b a a
18 Maria a a b a a a a b a a
19 Denis a a a a a b b b b a
20 Sandra a a a a a b b b b a
21 Ionuț a a a a a b b b b a
22 Gaby a a a a a b b b b a
23 Alexa a a a a a b b b b a
24 Denisa a a a a a b b b b a
25 Seby a a a a a b b b b a
26 Cristi a a a a a b b b b a

53
imagini statice, iar 14 copii preferă poveștile însoțite de filmulețe de desene animate; 10
preșcol ari preferă poveștile însoțite de ppt; tuturor preșcolarilor le place să facă experiențe.
Fișele de lucru rezolvate în clasă îi ajută pe elevi să înțeleagă mult mai repede ceea
ce li se comunică, ceea ce li se predă, totodată fixarea cunoștințelor este mu lt mai eficace.
Metoda bibliografică
Metoda bibliografică am folosit -o în strânsă legătură cu metoda convorbirilor, datele culese prin
această metodă fiindu -mi necesare la întocmirea fișei psihopedagogice a fiecărui copil. Această metodă
mi-a oferit o serie de informații privind evoluția psiho -fizică a preșcolarului, în strânsă legătură cu
influența condițiilor și factorilor externi de dezvoltare, modul în care și -au format priceperile,
deprinderile și atitudinile pozitive față de sănătate, faț ă de învățătură. Datele biografice le -am colectat
în cursul discuțiilor cu părinții copiilor, cu asistenta medicală care a urmărit evoluția lor.
Metoda experimentului prezintă o valoare deosebită deoarece are funcția de verificare a
ipotezelor cauzale. Ex perimentatorul intervine efectiv, provoacă intenționat fenomenul, izolează
variabilele cercetate — variabile dependente de alte variabile — variabile independente, manipulate de
cercetător, care pot influenta manifestarea fenomenului investigat, compara rezu ltatele obținute la
grupul experimental pentru a vedea în ce măsura ele se datorează variabilelor experimentale utilizate.

Analiza produselor activității

Pentru a realiza o comparație între produsele activității ace luiași copil, în vederea stabilirii
progresului sau regresului școlar și a înregistrării trăsăturilor sale de personalitate, am realizat o serie
de portofolii împreună cu preșcolarii.
Portofoliul include rezultatele relevante obținute prin divers e metode și tehnici de evaluare
(probe orale, scrise, practice, observarea sistematică a comportamentului, proiectul, autoevaluarea),
precum și sarcini specifice fiecărei discipline. Portofoliul reprezintă „cartea de vizită” a elevului,
urmărindu -i progres ul de la un semestru la altul, de la un an școlar.la altul și chiar de la un ciclu de
învățământ la altul.
Această metodă mi -a oferit indirect diferite date privitoare la acțiunea educațională, îndeosebi
asupra rezultatelor ei. Din acea stă cauză, datele respective au oferit prilejul unor reflecții retroactive și
a unor comparații între ceea ce se constată la un moment dat și ceea ce oferă alte metode și procedee.
Produsele activității au permis să fac previziuni în legătu ră cu dezvoltarea personalității
preșcolarilor și să depistez cauzele unor manifestări comportamentale ale lor.

54
4.a.1. Eficiența mijloacelor de învățământ în activitățile cu preșcolarii
Pentru a obține cele mai bune re zultate am folo sit metode și strategii modern
interactive, folosind mijloace de învățământ adecvate particularităților de vârstă și individuale.
Voi exemplifica în continuare cum am folosit unele din aceste metode
1. METODA „EXPLOZIA STEL ARĂ” Explozia stelară este o metodă nouă de dezvoltare a
creativității, similară brainstormingului. Începe din centrul conceptului și se împrăștie în afară,
cu întreb ări, asemeni exploziei stelare.
Cum am pro cedat:
Am scris ideea sau problema pe o foaie de hârtie și am înșiră cât mai multe întrebări care
au legătură cu ea. Un bun punct de plecare l -au constituit cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De
ce?, Când? Este o modalitate de stimulare a creativității individuale și de grup. A facilitat
participarea întregului colectiv, a stimulat crearea de întrebări la întrebări, așa cum
brainstormingul dezvoltă construcția de idei pe idei. Am adaptat metoda pent ru posibilitățile
preșcolarilor. Am pornit de la ideea de joc. Copiii s -au împărțit pe 2 echipe. Am așezat steaua
centrală pe covor. Am scris în prealabil întrebările pe cele 5 steluțe mai mici. Eu am spus câte o
ghicitoare pentru fiecare obiect de igienă, iar copiii trebuiau să o ghiceasca și să așeze jetonul
cu obiectul respectiv pe stea.
Apoi, am adăugat că mama steluță are 5 copii curioși și fiecare vrea să afle de la ei cât
mai multe despre aceste folosirea acestor obiecte. Așa că am așezat apoi toate cele 5 steluțe
in jur. Câte un copil venea, ridica o stea și mi -o înmâna mie. Eu puneam întrebările și fiecare
echipă dădea un răspuns. După ce epuizam întrebările, steluța se punea cu fața in jos și se
trecea apoi la alta. Astfel, am folosit m etoda în scopul verificării cunoștințelor despre folosirea
obiectelor de igienă personale.
2. TEHNICA BLAZONULUI Presupune fixarea, sistematizarea cunoștințelor printr -o abordare
transdisciplinąră a unei teme. Tehnica blazonului propune completarea compart imentelor
unei scheme cu desene, jetoane, cuvinte, propoziții etc, care prezintă sinteza unui aspect real.
Blazoanele au fost realizate cu întreaga gupă de copii sau cu grupuri de 4 -5 copii. Timpul de
lucru a variat în funcție de dificultatea sarcinii, de numărul membrilor grupului. Grupurile au
prezintat blazoanele și le -au comparat în activitatea frontală.
Această metodă a favorizat un mediu de învățare interactiv, incitator și dinamic, prin
antrenarea copiilor în soluționarea unor probleme d e tip divergent. În activitatea la grupă am
utilizat de mai multe ori această tehnică, de fiecare dată cu mare succes la copii. Un grup de
5-6 copii, în timp de 15 minute au realizat blazonul cu tema ”BOGAȚIA LEGUMELOR DE TOAMNĂ”

55
”Blazonul” era reprezent at de un coș, pe care copiii au lipit decupaje cu legume de toamnă aduse de ei
de prin diverse reviste gen ”practic in bucătarie”, Blazoanele au fost expuse pe holul grădiniței.
3. TEHNICA LOTUS (FLOAREA DE NUFĂR)
Tehnica florii de nufăr presupune dedu cerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de
la o temă centrală. Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se
construiesc în jurul celei principale, asemeni petalelor florii de nufăr.
Cele 8 idei secundare sunt trecute î n jurul temei centrale, urmând ca apoi ele să devină la
rândul lor teme principale, pentru alte 8 flori de nufăr. Pentru fiecare din aceste noi teme
centrale se vor construi câte alte noi 8 idei secundare. Astfel, pornind de la o temă centrală,
sunt genera te noi teme de studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi și noi concepte.
ETAPELE TEHNICII FLORII DE NUFĂR:
1.Construirea diagramei, conform figurii prezentate;
2.Scrierea temei centrale în centrul diagramei;
3.Participanții se gândesc la ideile sau aplicațiile legate de tema centrală. Acestea se trec
în cele 8 ”petale” (cercuri) ce înconjoară tema centrală, de la A la H, în sensul acelor de
ceasornic.
• Exemplu: Am folosit METODA LOT US DE GRUP PE CULORI Cele 8 idei secundare: JETOANE
CU LEGUME DE TOAMNĂ PE CULORI ROȘU : ardei, roșie ORANGE: morcovul GALBEN: ceapa
uscată VERDE ÎNCHIS: castravete MOV: vânăta MARO: cartoful VERDE DESCHIS: ardeiul gras
ALB: usturoiul uscat
Copiii trebuiau să așeze jetoanele cu legume la culoarea corespunzătoare indicată de
diagramă. Fiecare petală a florii era hașurată în culorile corespunzătoare. Iar apoi fiecare
grup din cele 8 trebuiau să descrie leguma specifică.
4. METODA – DIAGRAMA VENN
Diagr ama Venn este o metodă grafică ce poate fi utilizată în activitățile de învățare sau la
fixarea cunostințelor, putând constitui și o modalitate de evaluare .

56
Este eficientă în formarea capacităților copiilor de a compara doua evenimente,
proces e, noțiuni, personalități, — scopul lor este să evidențieze asemănări, deosebiri și
elemente comune, în cazul a două concepte, personaje sau evenimente O diagramă Venn
este formată din două cercuri mari care se suprapun parțial. Am cerut copiilor să
constr uiască o asemenea diagramă completând în perechi -grupe sau individual, doar câte un
cerc care să se refere la unul din cele două concepte (după caz). Copiii au gândit și lucrat în
perechi, au comunicat și au completat diagrama, apoi s -au grupat câte 4 ,pen tru a -și
compara cercurile, completând împreună zona de intersecție a lor cu elementele comune celor două
concepte.
Am pregătit pe suporturi, coli pe pe care au fost realizate două diagrame Venn. După ce am
observat legumele de toamnă. — de exemplu – și am discutat despre ele la activitățile din cadrul celor
alese am lipit în fiecare diagramă câte o legumă. În cercul din mijloc s -a specificat în scris de mine
asemănările și deosebirile observate de copii și redate de ei prin simboluri. Grupa a fost împărțită pe 5
echipe și fiecare echipă a avut câte o diagramă.
Prezint în continuare cum am planificat și cum am realizat unele teme și ce mijloace de
învățământ am folosit pentru a eficientiza activitatea didactică:
TEMA: „CINE SUNT/SUNTEM?”
PERIOADA: două săpt ămâni;
OBIECTIVE DE REFERNȚĂ VIZATE:
> Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței anterioare;
> Să fie capabil să creeze el însuși rime,ghicitori, povestiri;
> Să numere de la I la 6 recunoscând grupele și cifrele corespunzătoare;
> Să-și formeze deprinderi practice și gospodărești;
> Să se comporte adecvat in diferite contexte sociale;
> Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferite activități plastice concrete;

CENTRE DE NTERES DESCHISE SI MATERIALE PUSE LA DISPOZIȚIA COPIILOR:
BIBLIOTECĂ

57

Cărți, reviste, jetoane cu fructe și legume;
Planșe cu activități desfășurate în grădina de legume, livadă, în gospodărie, la piață;
Caiete de lucru (fișe adecvate temei);
Cărți de povești și poezii;
Coli de scris;
Instrumente de scris: creioane colorate, carioci, creioane;
ARTĂ
◦Creioane negre și colorate;
◦Acuarele, pensule, plastelină, planșe;
◦Suport pentru amestecul și diluarea culorilor;
◦Caiete de desen;
◦Blocuri de desen;
 Cartoane colorate;
 Foarfece;
 Șabloane de fructe și legume;
 Instrumente musicale;
 Vase gradate;
 Capsator;
JOC DE ROL
 Sorțulețe și baticuri albe;
 Veselă de plastic;
 Cântar de bucătărie;
 Fructe și legume proaspete;
 Sacoșe pentru cumpărături;
 Masă de lucru;
 Bani conf ecționați de copii;
CONSTRUCȚII
 Cuburi de lemn;
 Fructe și legume din plastic
 Truse de construcții din plastic;
ȘTIINȚĂ

58
 Atlas botanic;
 Puzzle;
 Table magnetice cu cifre și litere;
 CD;
 Calculator;
CENTRU TEMATIC DESCHIS:
La centrul te matic se vor găsi, inițial, următoarele materiale:
 Reviste din colecția „Arborele lumii”, „Pipo” și „Draga mea”;
 Volumul „Poveștile copilăriei” de Lucia Muntean;
 Imagini și pliante cu fructe și legume;Carte de bucate pentru copii;
 CD „Piti -clic” – „Toamn ă” și „Zâna măseluță”;
 Atlas botanic;
Pe parcurs părinții și copiii s -au preocupat de îmbogățirea centrului tematic cu alte material.
În felul acesta copiii au avut o responsabilitate, iar părinții vor fi la curent cu activitățile pe
care aceștia le desfășoară in grădiniță.

59
EVALUARE FORMATIVĂ
Categoria de
activitate Tema activității
/mijloc de
realizare Tipul
de
probă Obiective Itemi de evaluare /
punctaj
CUNOAȘTE
REA
MEDIULUI ”Spune cine
este?Ș „Spune
cum îl
folosești?
-joc dida ctic probă
practi
că
să recunoască și
să denumească
rudele si gradele de
ndenie existente;
-să denumească
obiectele de igiena;
-să specifice la ce
folosește fiecare
obiect de igienă. 2p : – recunoaște rudele
și gradele de rudenie
existente și denumește
obiectelede igienă și
modul lor de
întrebuințare;
1p:- realizeaza două
sarcini;
0p : – nu realizează nici o
sarcină
EDUCAREA
LIMBAJULUI „Cine știe?” -joc
didactic probă
orală să recite fluent,
expresiv poezia „Doi
frați cuminți” de
E. Farago 2p- recită p oezia
integral;
1p: – recită o strofa din
poezie;
0p: – nu realizează nici o
sarcină.
ACTIVITATE
MATEMATICĂ , Hai, să
formăm șiruri”
joc exercitiu probă
practi
că să formeze
mulțimi de elemente;
-să identifice
unde sunt
elemente mai
multe/mai
puține/tot a tâtea; 2p:- formează mulțimi de
elemente și identifică
unde sunt elemente mai
multe/mai puține/tot
atâtea;
1p: – realizează corect o
sarcină.
0p: – nu realizează nici o
sarcină.
EDUCAȚIE
PENTRU
SOCIETATE ”Cum trebuie să
ne comportă m
în
famili e “Reguli
de igienă
convorbire probă
orală – să știe reguli
care trebuie
respectate în familie
– să respecte
regulile de igienă
cunoscute 2p: – denumește reguli
care trebuie respectate
în familie și regulile de
igienă
1p: – realizează corect o
sarcină.
0p: – nu realizează nici o
sarcină.
ACTIVITATE
PLASTICĂ „Fetita cu
balon “pictură -probă
practi
că -să folosească
elementele de
limbaj plastic
însușite în 2p: – folosește corect
elementele de limbaj
plastic însușite,

60

Nr
crt Numele
Presco –
larului Cun
med Ed.lim
baj Mate
matica Ed.
pt
societ. Ed.
Muz. Ed.
plastică Ed.
fizică Opți
onal Total
puncte Apre
ciere
1 Robert 2 1 1 2 2 2 2 2 14 A
2 Andrei 2 1 2 2 2 2 2 2 15 A
3 Tania 2 1 2 2 2 2 2 2 15 A
4 Delia 2 2 2 2 2 2 2 2 16 A
5 Lorena 2 2 2 2 2 2 2 2 16 A activitățile
anterioare —
punctul,
pata.
– să aprecieze lucrarea prporie apreciază
lucrăril e coegilor
-0p: nu realizează nici
o sarcină
EDUCAȚIE
MUZICALĂ „Repetare
a
cântecelor
cunoscute” -probă
orală – să cânte în colectiv și în
grupuri mici;
– să aprecieze interpretarea
muzicală a c elorlalți colegi. -2p: cântă în colectiv
și în grupuri mici și
apreciază
interpretarea
muzicală a colegilor. –
1p: realizează corect o
sarcină.
-0p: nu realizează nici
o sarcină
EDUCAȚIE
FIZICĂ “Uriașii și
piticii”joc -probă
practi
că – să execute cu depl in control
mișcări simple și complexe;
– să execute exerciții vizând
mișcarea diferitelor segmente
ale coxpului — cap, gât,
membre superioare, membre
inferioare, abdomen.
– să execute miscări privind
variantele de mers. 2p: – execută mișcări
simple și comp lexe și
exercițiile
diferitelor
segmente ale cołpului
și mișcări privind
variantele de mers. –
1p: realizează corect
două sarcini.
-0p: nu realizează nici
o sarcină
OPȚIONAL ”Mânute
hărnicute”
Rochita
păpușii”
lipire. -probă
practi
că – să utilizez e tehnica de lipire;
-lucerază în echipa.
cooperează; – 2p: utilizează tehnica
de lipire și lucerază în
echipa, cooperează; –
1p: utilizeaza
tehnicile: mototolire,
pliere, decupare, lipire
-0p: nu realizează nici
o sarcină

61
6 David 2 1 2 1 2 2 2 2 14 A
7 Roby 2 2 2 2 2 2 2 2 16 A
8 Dragoș 2 2 2 2 2 2 2 2 16 A
9 Raul 1 0 1 0 1 2 2 1 8 S
10 Andrei 2 1 2 – – 2 2 2 11 D
11 Silviu 2 1 2 – – 2 2 2 11 D

12 Nicole 2 2 2 2 2 2 2 – 14 A
13 Denisa 2 2 1 1 2 2 2 2 14 A
14 Georgia 1 0 1 0 1 2 2 1 81 S
15 Terry 2 2 1 1 2 2 2 2 14 A
16 Marco 2 1 1 2 2 2 2 2 14 A
17 Tudor 2 1 1 2 2 2 2 2 14 A
18 Maria 2 2 2 2 2 2 2 2 16 A
19 Denis 2 2 2 1 2 2 2 2 15 A
20 Sandra 2 0 1 1 1 2 2 1 10 S
21 Ionuț 1 1 – 2 2 2 2 1 11 D
22 Gaby 1 1 1 0 1 2 2 1 9 S
23 Alexa 2 1 1 1 2 2 2 2 13 D
24 Denisa 2 1 2 – 1 2 2 2 12 D
25 Seby 2 2 2 2 2 2 2 2 16 A
26 Cristi 1 1 1 0 1 2 2 1 9 S
MOD DE EVALUARE
A- 14 – 16 puncte
D- 11- 13 puncte
S- 8- 10 punc te

Vezi REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR din ANEXA 3 (Fig. 8; Fig. 9; Fig. 10)

4.a.2. Rolul mijloacelor de învățământ în activitățile complementare organizate
Deprinderile sunt componente automatizate ale activității și se formează prin repetarea unor
acțiuni. De exemplu: spălatul de dimineața și seara, spălarea mâinilor înainte de masă, devin obișnuințe
în urma repetării de zi cu zi. Obișnuințele sunt acele acțiuni care au devenit pentru noi o necesit ate.
Așadar deosebirea între deprinderi și obișnuințe se referă la modul de execuție al activității, obișnuința
se referă nu atât la modul de excuție a activității, cât mai ales la necesitățile de a săvârși activitatea a
cărei execuție a fost automatizată.
Automatizarea acțiunii sub formă de deprinderi duce la economia energiei nervoase, la
desfășurarea rapidă și cu randament crescut a acțiunii.

62
Formarea deprinderilor e strâns legată de respectarea unor condiții. Exercițiul constituie condiția
fundamentală în elaborarea și consolidarea deprinderilor. Prin exersare se reiau repetat și în mod
selectiv componentele activității insistându -se asupra corectitudinii lor. Condiția ca repetarea unor
operații să devină un exercițiu este mai întâi reprezentarea clară a acestor acțiuni în mintea copilului în
scopul exersării lor și formarea unei atitudini pozitive cu privire la acestea astfel încât copilul să nu le
privească precum ar fi niște constrângeri de a face ceva, ci ca pe ceva ce trebuie f ăcut pentru ca să -i
fie bine. Un rol important îl are demonstrația făcută de cadrul didactic, claritatea și
corectitudinea acesteia, m(iloacele de învățământ folosite. Pentru toate acestea preșcolarul are
nevoie de explicații cu funcție de reper, pentru a judeca propria compor tare, știindu -se că
spiritul lui de observație și de critică se îndreapta aproape în mod exclusiv spre ceilalți. Aceste
repere îl vor ajuta să aibă o atitudine bună față de ceea ce fac ceilalți și mai apoi față de sine
însuși.
Activitățile complementare or ganizate în scopul formării atitudinii și deprinderilor pozitive au
fost:
 „Cea mai curată și ordonată sală de grupă” – concurs prin care i -am stimulat cu diverse
premii simbolice: diplome, medalii.
 „Azi pregătim păpușa să meargă la grădiniță”
 Vizionare d e filme didactice tematice
 Parteneriate cu unități sanitare, medici
 Excursii, vizite tematice tematice
 Concursuri
 Lecturi pe bază de
imagini
 Ghicitori
 Opțional didactic
 Vizionare de ppt
 Vizionare de desene animate cu subiect adecvat
 Vizite la spital e, cămine de copii

63
4.a.3. Valorificarea mijloacelor de învățământ în eficientizarea procesului didactic din
grădiniță prin alte activități
Grădinița constituie astfel punctul de plecare, alături de familie, pentru organizarea și
formarea primelor impre sii și noțiuni despre lumea înconjurătoare, primele deprinderi și
obișnuințe, primele sentimente și virtuți.
Cunoștințele, priceperile, deprinderile și atitudinile dobândite se valorifică în viața de zi cu
zi pentru securizarea vieții și sănătății. De a semenea se valorifică în timpul excursiilor, la
concursuri, la serbări, în activități extracurriculare, în activități opționale.
4.b Interpretarea rezultatelor
Pentru a verifica ipotezele cercetării am făcut evaluarea fina lă a cunoștintelor.
priceperilor, deprinderilor și atitudinilor, apoi am comparat rezulatele.
EVALUARE FINALĂ
TEST DE EVALUARE FINALĂ – ACTIVITĂTI MATEMATICE
Scop : verificarea capacitătii de a efectua operații simple de adunare și scădere în lim itele
1-10 Obiective:
– să numere și să raporteze corect cantitatea obținută scriind pe etichetă tot
atâtea puncte cât indică acea cantitate
– să efectueze operații simple de adunare și scădere în limitele 1-10
Itemi:
I. Formarea reprezentărilor privind numer ația 0 -10:
II. Efectuarea operațiilor de adunare și scădere alegând rezultatul corect:
Descriptori de performantă:
COMPORTAMENT
ATINS (A) CONTORTAMENT
DEZVOLTARE (D) NECESITĂ SPRIJIN
(S)
-numără și raportează
corect cantitatea obținu tă
scriind pe etichetă tot
atâtea puncte cât indică
cantitatea;
-efectuează operații de
adunare alegând rezultatul -numără și raportează
cantitatea cu o eroare;
-efectuează operații de
adunare și de scădere cu o
unitate cu o greșeală; -numără și raportează
cantitatea obținută cu
două erori;
-efectuează operațiile de
adunare și scădere cu două
greșeli.

64
corect.
-efectuează operații de
scadere ale ând rezultatul
corect.
Punctaj stabilit pentru fiecare item:
Item 1: 1 punct (0,33 x 3 situații)
Item 2: I punc t (0,20 x 5 situații)
Transformarea punctajului în comportamente:
A = 1,5 — 2 puncte
D = 1 — 1,5 puncte
S = 0,5 — 1 punct

EVALUARE FINALĂ
1. Desenează în fiecare oglindă atâtea mingi câte sunt în fața fiecăre i oglinzi. Scrie pe
etichetă cifra sau atâtea puncte câte mingi sunt în total.

2. Rezolvă operațiile și unește cu o linie rezultatul correct

65

Rezultatele testului

Nr
crt Numele
prescolarului Item 1
Item 2 Item 3 Item 4 Item 5 Total Com
Porta
ment
1 Robert 2 1 1 2 2 8 A
2 Andrei 2 1 2 2 2 9 A
3 Tania 2 1 2 2 2 9 A
4 Delia 2 2 2 2 2 10 A
5 Lorena 2 2 2 2 2 10 A
6 David 2 1 2 1 2 8 A
7 Roby 2 2 2 2 2 10 A
8 Dragoș 2 2 2 2 2 10 A
9 Raul 1 0 1 0 1 3 S
10 Andrei 2 1 2 2 2 9 A
11 Silviu 2 1 2 2 2 9 A
12 Nicole 2 2 2 2 2 10 A
13 Denisa 2 1 1 1 2 7 D

66
14 Georgia 2 1 1 1 1 6 D
15 Terry 2 1 1 1 2 7 D
16 Marco 2 1 1 2 2 8 A
17 Tudor 2 1 1 2 2 8 A
18 Maria 2 2 2 2 2 10 A
19 Denis 2 2 2 1 2 9 A
20 Sandra 1 0 1 1 1 4 S
21 Ionuț 2 2 2 2 2 10 A
22 Gaby 1 1 1 0 1 4 S
23 Alexa 2 1 1 1 2 7 D
24 Denisa 2 1 2 2 2 9 A
25 Seby 2 2 2 2 2 10 A
26 Cristi 2 1 1 1 1 6 D

INTERPRETAREA REZULTATELOR -SOLUȚIA PEDAGOCICĂ
Nr.copii 17 5 4
Calificativ pt.
2 ACTIVITĂȚI A D S
Punctaj 8-10 p 5-7p Sub 4p

vezi Figura 8 – EVALUARE FINALĂ – ACTIVITĂȚI MATEMATICE din ANEXA 4

EVALUAREA FINALĂ – EDUCAREA LIMBAJULUI
Aspecte fonetice: propoziția, cuvântul, silaba, sunetul.
Teme propuse: Jocuri didactice: ”Cine știe câștigă ”
”Cine spune mai multe cuvinte? ”
“Jocul silabelor ”
“ Cu ce sunet începe cuvântul? “
Jocuri -exerciții: ”Întrebare și răspuns ” (antonime)
“La televizor ” (omonime)
”Cum este?”( sinonime)
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
După parcurgerea tematicii propuse toți copii vor fi capabili:

67
– să formuleze propoziții cu un cuvânt dat
– să formeze cât mai multe cuvinte cu o silabă dată
– să despartă cuvinte în silabe
– să denumească sunetul cu care începe un cuvânt (sunetul
inițial)
– să denumească sunetul cu care se termină un cuvânt (sunetul
final)
– să formeze cuvinte cu un sunet dat
– să opereze cu antonime, omonime, sinonime
Metode și procedee de evaluare a gradului de realizare a obiectivelor
PROBĂ DE EVALUARE – CHESTIONAR
ITEM I — formulează o propoziție cu un c uvânt dat și numără cuvintele……1 punct
ITEM 2 — formează două cuvinte cu silaba data ……………… ………………….. ……1 punct
ITEM 3 — găsește anto nimul cuvântului dat …………………… …………………… …….1 punct
ITEM 4 — găsește omonimul cuvântului dat ………… …………………… ……………….1 punct
ITEM 5 — găsește sinon imul cuvântului dat………………………………………………..1 punct
PROBĂ DE EVALUARE – SET DE FIȘE INDIVIDUALE
ITEM 6 — despart e cuvintele reprezentate în întregime, în silabe și desenează pe etichete
tot atâtea liniuțe câte silabe are cuvântul……… ……………………… …….1 punct
ITEM 7 — desenează pe tichetă tot atâtea liniuțe câte sunete are cuvântul reprezentat în
imagine ………………………… ……………………………… ……………………. .2 puncte
ITEM 8 — încercuiește cuvintele care încep cu același sunet cu care începe cuvântul de pe
etichetă………………………………………………….1 punct
PUNCTAJ MAXIM: 9 puncte; TIMP DE LUCRU: 15 minute.
Aspecte lexicale (îmbogățirea vocabularului cu: substantive, adjective, verbe, adverbe).

68
Teme propuse: Jocuri didactice – ”Poștașul”
-”Al cui este”
-”Răspunde repede și bine”
– ”În excursie”
OBIECTIVE OPERATIONALE
După parcurgerea tematicii propuse, copii vor fi capabili:
– să opereze activ cu substantive comune și proprii;
– să pronunțe core ct substantivul în cazul genitiv;
– să folosească în vocabularul activ adjective, verbe, adverbe.
Metode și procedee de evaluare a gradului de realizare a obiectivelor.
PROBĂ DE EVALUARE – Joc didactic „ În excursie”
ITEM 1 – denumește un oraș, un județ, o stațiune sau o țară unde vrei să mergi în excursie
………………………………………………………………… 1 punct
ITEM 2 – alege câte trei jetoane ce reprezintă obiecte utile pe care dorești să le iei cu tine
denumește -le……………………………………1 punct
ITEM 3- spune câte două însușiri ale fiecărui obiect ales ……3 puncte
ITEM 4- oferă un obiect unui coleg și spune cum îl oferi ……..1 punct
Punctąi maxim: 6 puncte.
NOTARE: ITEM 1 – 1p
ITEM 2 – 1 p
ITEM 3 – 3 p

69
ITEM 4 – 1 p
MATERIAL DIDACTIC: JETOANE.
TIMP DE LUCRU: 10 minute.
Aspecte ale structurii gramaticale (exprimare corectă a numărului substantivelor, acordul dintre
părtile principale și secundare ale propoziției).
Teme propuse: Jocuri didactice -”Eu spun una, tu spui multe”
”Cine face, ce face”
”Spune mai departe”
“Răspunde repede și bine”
”Ne j ucăm cu cuvintele”
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
După parcurgerea tematicii propuse, copii vor fi capabili:
– să se exprime corect, folosind formele de singular și plural ale substantivelor;
– să includă corect formele de singular și plural în propoziții;
– să formu leze propoziții simple și să realizeze corect acordul dintre subiect și predicat;
– să formuleze propoziții dezvoltate și să realizeze corect acordul dintre subiect -atribut,
predicat -complement;
Metode și procedee de evaluare a gradului de realizare a ob iectivelor:
PROBĂ DE EVALUARE – Joc didactic – “Ne jucăm cu cuvintele ”
ITEM 1 — ”Eu spun una, tu spui multe” …………………………….……….… 1 punct
ITEM 2 — ”Formulează o propoziție simplă cu cuvântul dat” ………… 3 puncte
ITEM 3 — ”Găsește jetonul care se potrivește cu imag inea și formulează corect o
propoziție dezvoltată ”………………………………….………………1 punct

70
PUNCTAJ MAXIM: 5 puncte.
MATERIAL DIDACTIC – JETOANE.
TIMP DE LUCRU – 5 minute.
Rezultatele testului

Nr.
Crt
. Numele
preșcolarul ui Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5 Total Com
port
a
men
t
1 Robert 2 1 1 2 2 8 A
2 Andrei 2 1 2 2 2 9 A
3 Tania 2 1 2 2 2 9 A
4 Delia 2 2 2 2 2 10 A
5 Lorena 2 2 2 2 2 10 A
6 David 2 1 2 1 2 8 A
7 Roby 2 2 2 2 2 10 A
8 Dragoș 2 2 2 2 2 10 A
9 Raul 1 0 1 0 1 3 S
10 Andrei 2 1 2 2 2 9 A
11 Silviu 2 1 2 2 2 9 A
12 Nicole 2 2 2 2 2 10 A
13 Denisa 2 1 1 1 2 7 D
14 Georgia 2 1 1 1 1 6 D
15 Terry 2 1 1 1 2 7 D
16 Marco 2 1 1 2 2 8 A
17 Tudor 2 1 1 2 2 8 A
18 Maria 2 2 2 2 2 10 A
19 Denis 2 2 2 1 2 9 A
20 Sandra 1 0 1 1 1 4 S
21 Ionuț 2 2 2 2 2 10 A
22 Gaby 1 1 1 0 1 4 S
23 Alexa 2 1 1 1 2 7 D
24 Denisa 2 1 2 2 2 9 A
25 Seby 2 2 2 2 2 10 A
26 Cristi 2 1 1 1 1 6 D

INTERPERTREA REZULTATELOR -SOLU ȚIA PEDAGOGICĂ
Nr.Copii 17 5 4
Calificat iv pt. A D S

71
2.ACTIVITĂȚI

Punctaj 8-10p 5-7p Sub 4p

vezi Figura 9 – EVALUARE FINALĂ – EDUCAREA LIMBAJULUI din ANEXA 5

EVALUARE FINALĂ – CUNOAȘTEREA MEDIULUI
Tema și forma de realizare:
l. Răspunde repede și bine! (joc didactic)
2. Când se întâmplă? (convorbire)
Obiective:
– Să justifice de ce ne spălăm pe mâini;
– Să enumere bolile mâinilor murdare. sorteze imagini în funcție de anotimp;
– Să identifice motivel e pentru care trebuie să avem unghiile tăiate scurt;
– Să recunoască și să denumescă părți componente ale corpului omenesc, organele de
simț, precum și obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte, igienă, etc.;
– Să specifice regulile de comportament din timp ul mesei..
Itemi:
Item 1 — Justifică de ce ne spălăm pe mâini. 2p
Item 2 — Enumeră bolile mâinilor murdare: 2p
Item 3 — identifice motivele pentru care trebuie să avem unghiile tăiate scurt: 2p
Item 4 — grupeză imagi ni după criteriul dat: 2p
Item 5 — precizează regulile de comportament din timpul mesei: 2p
A comportament atins: 8 -10 puncte
D comportament în dezvoltare: 5 -7 puncte
S necesită sprijin: 0 -4 puncte
Rezultatele testului

Nr. Numele Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5 Total Com

72
crt. preșcolarului porta
ment
1 Robert 2 1 1 2 2 8 A
2 Andrei 2 1 2 2 2 9 A
3 Tania 2 1 2 2 2 9 A
4 Delia 2 2 2 2 2 10 A
5 Lorena 2 2 2 2 2 10 A
6 David 2 1 2 1 2 8 A
7 Roby 2 2 2 2 2 10 A
8 Dragoș 2 2 2 2 2 10 A
9 Raul 1 0 1 0 1 3 S

10 Andrei 2 1 2 2 2 9 A
11 Silviu 2 1 2 2 2 9 A
12 Nicole 2 2 2 2 2 10 A
13 Denisa 2 1 1 1 2 7 D
14 Georgia 2 1 1 1 1 6 D
15 Terry 2 1 1 1 2 7 D
16 Marco 2 1 1 2 2 8 A
17 Tudor 2 1 1 2 2 8 A
18 Maria 2 2 2 2 2 10 A
19 Denis 2 2 2 1 2 9 A
20 Sandra 1 0 1 1 1 4 S
21 Ionuț 2 2 2 2 2 10 A
22 Gaby 1 1 1 1 1 4 S
23 Alexa 2 1 1 2 2 7 D
24 Denisa 2 1 2 2 2 9 A
25 Seby 2 2 2 2 2 10 A
26 Cristi 2 1 1 1 1 6 D
INTERPRETAREA REZULTATELOR -SOLUȚIAPEDAGOGICĂ
Nr copii 17 5 4
Caligicativ pt .
2ACTIVITĂȚI A D S
Punctaj 8-10p 5-7p Sub 4p

GRUPA
VALORICĂ CONCLUZII MĂSURI PEDAGOGICE

73
vezi
Figura
10-
EVALU
ARE
FINALĂ
–
CUNO
AȘTER
EA
MEDIU
LUI din
ANEXA
INTER
PRE
TARE
A
REZUL
TATEL
OR

-abandonarea sau nefinalizarea
sarcinilor
COMPARAREA REZULTATELOR INIȚIALE, CURENTE, FINALE
Vezi Figura 1 1 COMPARAREA REZULTATELOR LA EDUCAREA LIMBAJULUI din ANEXA 7

vezi Figura 12 COMPARAREA REZULTATELOR LA ACTIVITĂTI MATEMATICE din ANEXA 8
vezi Figură 1 3 COMPARAREA REZULTATELOR LA CUNO ASTEREA MEDIULUI din
ANEXA 9

Comparând rezultatele de la testările de la începutul cercetării cu cele din timpul
cercetării și cu cele de la finalul acesteia am constatat că preșcolarii au obținut progres în
formarea priceperilor, depri nderilor și a unei atitudini pozitive față de învățătură. E adevărat că
mi-aș fi dorit ca aceste rezultate să fie mult mai bune, dar nu pot ignora unele variabile pe care
nu le poate schimba cadrul didactic: situația socio -economică a familiei, statutul cu ltural al
familiei, inteligența copilului. De asemenea, deși se stie că omul sfințește locul, cadrul didactic
nu poate schimba de unul singur mediul ambiant al grupei și al grădiniței, programele școlare.
17copii
5 copii

4 copii -au formate reprezentări despre
corpul uman, fenomene specifice
fiecărui anotimp, sărbători,
îmbrăcămintea specifică
sezonului , jocurile și sporturile de
sezon,

-noțiunile și reprezentările de
timp, spațiu, anotimp sunt mai
puțin clare din cauza lipsei de
experiență specifice vârstei (ex.
anotimpuri, fenomene, zilele
săptămânii, lunile anului,
momentele zilei apropiate)
-neatenție la ceea ce au de
rezolvat pe fișă (distributivitatea
atenției, îndemânare, răbdare și
erseverență) lărgirea sferei de reprezentări
despre mediu, stimulare
senzorială. acțiuni și activități cu
valențe practice
– observări spontane pentru a
antrena t oți analizatorii și de a
percepe noțiuni complexe de
timp, cauza, spațiu (constante în
timp)
-aprecierea unor comportamente
pozitive: finalizarea sarcinilor de
pe fișă (aplauze, afișarea lucrărilor
corecte), jocuri didactice pe
echipe cu recompense, apreci erea
lucrărilor de către alți copii și
autocorectare
-Consiliere pentru corectarea
comportamentelor negative

74
Sunt totuși multe lucruri pe care le poate face pen tru a îmbunătăți procesul de învățământ și
pentru a -l face mai atractiv Printre acestea pot fi: lecții interesante, folosind metode moderne,
adaptate particularităților de vârstă și individuale ale preșcolarilor săi, mijloace de învățământ
variate. adecv ate conținuturilor, tipurilor de inteligență predominant, mediu ambiant mai
atractiv, evaluare alternativă, implicarea copiilor și a părinților în activități extracurriculare,
lucru în echipă cu medicul grădiniței, consilieri, psihologi școlari, implicarea în proiecte și
programe educative locale, județene, naționale și internaționale, aducerea de fonduri
extrabugetare.

75
CONCLUZII
În cercetarea de față am pornit de la următoarele ipoteze de lucru:
a) Dacă aș identifica materialul didactic adecvat și strategiile eficiente de introducere a
materialului didactic în activitățile didactice cu preșcolarii aș reuși să influențez eficiența
activităților școlare din învățămân tul preșcolar?
b) Dacă aș identifica strategiile de formare a priceperilor, deprinderilor aș îmbunătăți și aș
menține o atitudine pozitivă față de învățătură la preșcolari?
c) Dacă aș identifica acele activități, căi, mijloace de învățământ cât mai va riate aș reuși să
obțin un nivel optim de învățătură al tuturor preșcolarilor?
Mi-am propus ca obiective specifice ale acestei cercetări următoarele:
01 : Să identific materialul didactic care influențează eficienta activităților școlare din
învățământul preșcolar;
02: Să identific strategiile eficiente de introducere a materialului didactic în activitățile
didactice cu preșcolarii;
03: Să identific strategiile de formare a priceperilor, deprinderilor și a unei atitudini
pozitive față de învățătură;
04: Să folosesc activități, căi, mijloace cât mai variate pentru a trezi interesul pentru
învătătură;
05: Să măresc numărul preșcolarilor cu rezultate bune și foarte bune la
învățătură. In urma derulării acestei cercetări s -au confirmat ca adevărate
ipotezele de lucru.
Prin urmare:
a) Identificând materialul didactic adecvat și strategiile eficiente de introducere a
materialului didactic în activitățile didactice cu preșcolarii am reușit să influențez
eficiența activităților școlare din învățăłnântUl preșco lar.
b) Identificând strategiile de formare a unor formare a priceperilor, deprinderilor am
îmbunătățit și am menținut o atitudine pozitivă față de învățătură la preșcolari.
c) Identificând acele activități, căi, mijloace de învățământ cât mai variate am reușit să obțin
un nivel optim de învățătură al tuturor preșcolarilor.

76
Educația preșcolarului vizează trei aspecte esențiale: dezvoltarea fizică, intelectuală și
socială, realizate în special prin educația simțurilor, cea a imaginației și cea a
caracterului.
Educația senzorială se sprijină pe principiul conform căruia copilului trebuie să -i fie
exersate toate simțurile, având în vedere că gândirea copilului are un caracter global, nefiind
capabilă să diferențieze
foarte mult căci reprezentarea asupra lumii înce pe abia acum să se contureze. Atingerea,
pipăirea obiectelor concrete și ”lecțiile bazate pe lucruri” îl apropie pe copil de lumea fizică, îl
conectează, îl învață pe copil multe lucruri despre corpul său, simțurile sale, lucrurile care îl
înconjoară și î l învață, totodată, și cum să controleze aceste activități senzoriale. Pentru o astfel
de educație copilul este plasat în situații reale, caracteristice jocurilor de priceperi ce includ
orice deprindere pe care copilul este motivat să o învețe, se folos esc exerciții senzoriale (care
implica memoria, judecata și fantezia), exerciții de explorare a tot ceea ce îl înconjoara iar
rezultatul acestora se concretizeaza, pe parcurs, în stăpânirea, consolidarea și dezvoltarea
deprinderilor corecte de mers, de aru ncare și prindere, coordonarea mișcărilor și chiar
antrenarea pentru activitatea creatoare. (M.Debesse, op.cit, p.49 -53)
Consider că metodologia educațională trebuie să se axeze pe metode active orientate spre un
învățământ formativ, bazat pe curiozitatea copiilor, dorința lor de a explora, a
experimenta în ariile de stimulare.
Scopul derulării procesului educativ -instructiv rezidă în dezvoltarea Optimă a
personalității; orientarea spre formarea comportamentelor principale ale copil ului de vîrstă
preșcolară: socio -afectiv, cognitiv -verbal și motor.
Strategiile educaționale trebuie să promoveze un nou sistem educațional și anume:
– o educație orientată spre ritmul de dezvoltare a fiecărui copil, în măsura
posibilității individuale, cu v alențe formative bine accentuate;
– oferirea unei libertăți mai mari în explorarea propriilor capacități și m
acumularea independentă a cunoștințelor;
– eliberarea tandemului copil -educator de formalism în relații; – realizarea
obiectivelor de instruire prin educație și nu invers;
– respectarea drepturilor copilului;

77
– pregătirea treptată a copilului pentru activitatea de învățare prin intermediul
activității ludice; dezvoltarea copilului în perspectiva împlinirii naturale a trebuințelor sale
și nu forțarea acestei evoluări după un anumit tipar;
– accesul copilului la educația activă și creativă etc.
Consider că strategiile didactice utilizate trebuie să includă un ansamblu de metode și
de procedee, mijloace de învățămînt și tehnologii de învățare cu ajutorul că rora se vor realiza
obiectivele propuse de curriculum într -o activitate didactică modernă și corect
orientată.
Consider că în procesul de instruire și educare a copiilor un rol important revine materialului
didactic, mijloacelor de învățământ în calitatea lor de instrumente de acțiune sau purtătoare de
informații.
Folosirea din plin a materialului didactic are o importanță hotărâtoare în asimilarea temeinică și
conștientă a cunoștințelo r, dezvoltă spiritul de observație al copiilor și mărește interesul pentru
cunoaștere. Multe cunoștințe care par la început dificile, pot fi ușor înțelese atunci când se folosește
cu pricepere ilustrarea lor. Cu cât se imprimă lecțiilor un caracter intuiti v astfel acționându -se toate
laturile psihice ca: atenția, memoria, percepția, imaginația, creativitatea și gândirea, cu atât lecția va
deveni mai interesantă și va oferi copilului un câștig mai deplin.
Materialul didactic se constituie într -un instrum ent de lucru pus în serviciul faptelor pe care le
reprezintă; valoarea lui depinde de felul în care este utilizat de educatoare.
Consider că, deși gama materialelor didactice, a mijloacelor de învățământ este largă, diversă,
fiecare material utilizat cores punzător în scenariul activității, poate deveni un suport sigur. contribuabil
la concretizarea ideilor, înțelegerea cunoștințelor transmise, receptarea informației de către copii.
Perioada preșcolarității se definește ca o perioadă a gândirii concretintuit ive. ceea ce presupune în
desfășurarea activităților utilizarea unui bogat și variat fond de materiale și mijloace didactice.
Pot concluziona că materialele și mijloacele didactice utilizate în activitățile cu preșcolarii se
selectează în funcție de obiectivele fundamentale ale învățământului preșcolar și primar, de
conținuturile activităților de dezvoltare a vorbirii, de formule de organizare a acestora.
Consider că eficiența acțiunilor de instruire/educare a preșcolarilor depinde de îm binarea reușită a
metodelor intuitive cu cel verbale, de integrarea unor mijloace de învățământ adecvate care să asigure
contactul direct al celor educași cu realitatea, dezvoltându -le spiritul de observație, operațiile gândirii,
însușirea vorbirii corecte .
În urma experimentului, dar și a experienței didactice am ajuns la concluzia că reușita lecțiilor
depinde de modul în care educatoarea reușește să aleagă, să combine și să organizeze ansamblul de
metode, materiale și rnijloace în vederea realizării scop ului propus. Orice mijloc de învățământ abordat
trebuie ales cu discernământ, să fie corect utilizat, în funcție de particularitățile de vârstă, de conținutul

78
de idei transmis pe cale verbală, de momentul optim în care trebuie integrat. Tot ce intră în
context nemijlocit cu simțurile copilului trebuie să oglindească realitatea într -un mod mai simplu sau
mai bogat în detalii, mărit sau micșorat, transpunându -l pe acesta în lumea frumosului prin
formă, culoare, expresivitate.întrebuințând un material adecvat – realizat estetic, artistic, copiii învață
să aprecieze frumosul, dezvoltându -și gustul estetic.
A activiza preșcolarii presupune mobilizarea tuturor forțelor psihice de cunoaștere și
creație ale copilului pentru a obține în procesul de învățământ p erformanțe maxime. Rolul
metodelor active este de a crea un context situțional fin așa fel încât, cel care învăță să fie
antrenat și să participe în mod activ la realizarea obiectivelor învățării.
Consider că despre nici o metodă sau mijloc de învățământ n u putem declara ca are un rol
activ sau pasiv și nici despre metodele moderne nu se poate afirma că sunt și active, depinde
de condițiile concrete în care se aplică și de modul în care sunt dirijate de educator. Nici un
mijloc, nici o metodă, oricât de mo dernă ar fi ea, nu are o forță dinamizatoare. Activizarea este
cu atat mai intensă, cu cât sunt puse în acțiune componentele superioare, imaginația
creatoare, gândirea, inteligența, interesele, atitudinile, nivelul de aspirație.
Valorificarea p osibilităților de activizare depinde de modul și arta cu care sunt folosite și
aplicate metodele și mijloacele de învățământ. Important este nu de a memora datele științei,
ci de a -l introduce pe copil în mecanismul care a condus spre aceste descoperiri. P rocesul de
învățământ trebuie să se adapteze acestor cerințe și să -l pună pe cel ce învăță în ipostaza de
“cercetător ”. obligându -l să parcurgă drumul cunoașterii pentru a descoperi sau redescoperi
adevărurile științei. Pentru aceasta va trebui să apelăm l a strategii didactice corespunzătoare ce
se aplică diferențiat de la o activitate la alta. Așadar, modernizarea strategiilor didactice nu se
confundă cu folosirea unor tehnici modeme sau aplicarea de metode impuse mai recent.
Metodele tradiționale pot fi a plicate în spiritul activizării învățământului, după cum unele
metode noi pot aluneca pe panta unui formalism. Totul depinde de modul cum sunt aplicate la
activitate și de sensul pe care -l impun activitații de învățăre.

79
BIBLIOGRAFIE
1. Albu, Gabriel, (2000), Copilăria, afectivitatea și sensul evoluției personalității, în Rev.
Învățământul preșcolar, nr. 3 -4/2000
2. Alexandru, Julieta – Herseni, Ioana, (1992), Fișa psihopedagogică instrument de
bază pentru cunoașterea copilului preșcolar, în Cunoașterea copilului preșcolar, Colecția
Cathedra, București
3. Bocoș, Mușata, (2008.), Teoria curriculum -ului. Elemente conceptuale și
metodologie, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca
4. Breben, Silvia, Ruiu, Georgeta, Goncea, Elena,(2007), Activități bazate pe înteligențe
multiple, Editura Arves, Craiova
5. Bruner, J. S., (1970), Procesul educației intelectuale Ed. Științifică București

6. Cerghit, Ioan, (2007 ), Fundamentele Pedagogiei , Ed. Credis
7. Crețu, Tinca, (2005), Psihologia Copilului , Ed. Credis
8. Debesse, M. , (1970 ), Psihologia copilului de la nastere la adolescență, E.D.P., București
9. Dumitrana, Magdalena, (1998), Ce pregătim: copilul pentru școală sau școala pentru
copil , în Învățământul primar, nr. 1/1 998
10. Ezechil, Liliana – Păiși -Lăzăr escu, Mihaela, (2006), Laborator preșcolar – ghid
metodologic, Ed. V&I Integral, București
11 . Glava, Adina — Glava, Cătălin, (2002), Introducere în pedagogia preșcolară, Editura
Dacia, Cluj -Napoca
12. Glava, Adina – Pocol, Maria – Tătaruș, Lolica -Lenuta, ( 2009), Educația timpurie:ghid
metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45
13. Golu, Pantelimon — Zlate, Mielu – Verza, Emil, (1994), Psihologia copilului. Manual
pentru clasa a XI -a. Școli normale, E.D.P., București
14. Hritule ac, Aurora, (2000), Joc ca element central a formării și dezvoltării intelectuale a
preșcolarului , în Rev. Învățământul preșcolar, nr. 3 -4/2000
15. Ilie, Vali – Frăsineanu, Ecaterina – Mogonea, Remus – Mogonea, Florentina – Popescu,
Mihaela – Boboilă, Criste a Ștefan, Mihaela, (2008), Formarea pedagogică a profesorului.
Instrumente de învățare cognitiv -constructivistă, E.D.P., București
16. Joița, Elena, (2009), Știința educati.ei prin paradigme , Editura Institutul Cultural
17. Maior, Corneliu, (2008 ), Management si cultura instituțională, Editura „Vasile Goldiș
University Press”, Arad
18. Maior, Comeliu, (2008), Management institu țional , Editura „Vasile Goldiș University
Press”, Arad

80
19.Marga, A., (1998), Privire în viitorul învățământ ului românesc , Școala românească, nr. l –
2/1998

20. Mitu, Florica – Antonovici, Stefania, (2005), Metodica activităților de educare a
limbajului în învățământul preșcolar , Ed. Humanitas Educational, București
21. Neveanu, Paul -Popescu – Zlate, Mielu – Tica, Crețu, (1995), Psihologie , manual pentru
clasa a XI -a, școli normale și licee, E.D.P., București
22. Nicola, l., (1999), Afectivitatea — liant a vieții psihice infantile, în Rev. Învățământului
preșcolar, nr. 1 -2/1999
23 .Oprea, Crenguța -Lăcrămioara, (2007), Strategii didactice intekactive , E.D.P., București
24. Oprescu, Nicolae, (1999), Pedagogie. Bazele teoretice , Ed. F.R.M.. Bucureșt i
25. Pavelcu, V., (1982), Cunoașterea de sine și cunoașterea personalității, E.D.P., București
26. Păiși, Lăzărescu – Surdu, Magdalena – Tudor, Loredana, (2006), Compendiu de psihologie și
pedagogie, Ed. Pământul
27. Păun, Emil – Iucu, Romiță, (2002 ), Educația preșcolară în România, Ed Polirom, lași
28. Pătrăuță, Teodor, (2008), Teoria și metodologia instruirii și e valuării , Editura „Vasile Goldiș
University Press ”, Arad
29. Pătrăuță, Teodor, (2008), Didacticometria -esență, necesitate, proceduri , Editura „Vasile
Goldiș University Press ”, Arad
30. Pătrăuță, Teodor, (201 1), Dimensiuni actuale ale teoriei instruirii, Editura „ Vasile Goldiș
University Press ”, Arad
31. Piaget, Jean, (1974), Psihologia copilului, E.D.P., București
32. Piaget, Jean, (1972), Psihologie și pedagogie (traducere), E.D.P., București
33. Planchard, Emile,(1970), Introducere în pedagogie, E.D.P., București
34. Pop, E mil, (1995), Legea învăt ământului — act normativ fundamental în Învățământul
primar , nr. 3 -4/1995
35.Popescu -Mihăiești, Alexandru, (1995), Probleme fundamentale ale instruirii și educării, Ed.
F.R.M., București
36.Preda, V. – Dumitrana, M. , (2005), Programa activităților instructiv -educative în grădinița de
copii, Ed.V& I. Integral
37.Skinner, (1971), Revoluția științifică a învățământului, EDP București
38. Șchiopu, Ursula – Verza, Emil, (1997), Psihologia vârstelor , E.D.P., București

81
39. Ștefănescu, Goangă, F l., (1993), Selecționarea capacităților și orientarea profesională, Cluj
40. Tion, Alexandru, (2000), Programa învățământului preșcolar în contextul reformei
învățăm ântului, în Rev. Învățământul preșcolar, nr. 3 -4/2000
41.Tomșa , Ghe., ( 2005), Psihopedagogie preșcolară și școlară , MEC, București
42.Verza, Emil, (1991), Relația dintre personalitate și comportament în perspectiva
devenirii umane, în Rev. Învățăłnântu] preșcolar, nr. 1/1 991
43.Verza, Emil – Verza, Emil Florin, (2000), Psihologia vârstelor , Ed. Pro Humanitate, București
44.Voiculescu, Elisabeta, (2001), Pedagogie preșcolară, Ed. Aramis,
45.Zlate, M. , (2004), Tratat de psihologie organizațională , Editura Polirom, Iași.