SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonatori științifici: Conf. univ. dr. Pălășan Toader Prof. gr…. [600197]
1
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonatori științifici:
Conf. univ. dr. Pălășan Toader
Prof. gr. did.I, dr. Șandor Ciprian Gabriel
Absolvent: [anonimizat]
2016
2
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR
ȘI PREȘCOLAR
ACTIVITĂȚI DIDACTICE GEOGRAFICE
UTILIZATE PENTRU DEZVOLTAREA
CREATIVITĂȚII LA ELEVI
Coordonatori științifici:
Conf. univ. dr. Pălășan Toader
Prof. gr. did.I, dr. Șandor Ciprian Gabriel
Absolvent: [anonimizat]
2016
3
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 4
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 8
FUNDAMENTE TEORETICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 8
1.1 Activități creative la disciplina geografie ………………………….. ………………………….. . 8
1.2 Stimularea creativității la ora de geografie ………………………….. ………………………. 12
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 18
DEMERSURI APLICATIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 18
2.1. Jocul didactic geografic ………………………….. ………………………….. ……………………. 20
2.2 Vizita geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 27
2.3 Fotografia geografică ………………………….. ………………………….. ……………………….. 28
2.4 Desenul geografic ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 28
2.5 Realizarea de materiale didactice la ora de geografie ………………………….. ………… 29
CAPITOLUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 30
CERCETAREA APLICATĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 30
3.1 Scopul și obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. …………… 31
3.2. Ipotezele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. 32
3.3 Participanți ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 32
3.4 Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………. 33
3.5 Rezultatele obținute și interpretarea lor ………………………….. ………………………….. . 59
CAPITOLUL 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 64
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 64
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 66
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 67
4
INTRODUCERE
Lucrarea de față prezint ă aspecte care ajută elevul să gândească și să învețe liber,
fără constrîngeri. Cadrul didactic reprezint ă resursa elevilor și este perceput de ace știa ca
un factor definitoriu î n procesul de învățare, atât timp cât ia parte activ la activitățile
desfășurate de elevi . A învăța un elev nu înseamnă a-i impune sau a obliga. Elevul trebuie
să perceapă procesul de învățare ca pe o cale de acces la viitorul care îl așteaptă. Fiecare
lucru învățat și înțeles reprezintă o cheie cu care acesta deschide câte o încăpere , unde va
găsi de fiecare dată alte cun oștințe și lucruri noi.
Disciplina ,,Geografie pentru clasa a IV” reprezint ă începutul drumului pe care
elevul pornește pentru a afla și a descoperi unde trăiește și despre mediul care îl înconjoară .
Odată pornit pe acest drum, elevul va ajunge să-și cunoască satul, comuna, orașul , județul,
cu toate frumusețile și resursele naturale și umane . El va fi într -o continuă cunoaștere și
învățare. Își va extinde curiozitatea de a afla lucruri despre tot ceea ce înse amnă România
dar în același timp și despre c ontinentul pe care se află țara sa . Cadrul didactic trebuie să -și
desfășoare activitatea instructv -educativă , astfel încât să îndrume elevii spre cunoașterea
realității, să le formeze tehnici de învățare și acțiune bazate pe experimentare. Este necesar
ca elevul să participe direct și efectiv la descoperirea a ceea ce trebuie știut. El va participa
la propria sa formare, fiind plasat în centrul activității educative , drept pionul principal. În
predarea geografiei, învățătorul va pune accent pe stimularea la elevi a imaginației și
curiozității, a spiritului de observație, pe creativitatea acestora, pe puterea lor de
interpretare a fenomenelor și faptelor geografice și pe mot ivația lor pentru învățare.
Disciplina ,,Geografie” reprezintă pentru elevi o sursă de informații și de cunoștințe
inepuizabile. Este o științ ă care îi dezvoltă, învață și creează. Fiind o disciplină care se
predă din învățământul primar, geografia îl pregătește pe copil pentru lumea care îl
așteaptă dincolo de școală. Îl introduce în cunoaștere și cercetare. Copilul se pregătește
pentru descoperire și creație. Dacă ne gândim la tehnologia din ziua de azi, putem spune că
suntem la un nivel unde avem pos ibilitatea să ne dezvoltăm cunoștințele și apoi să le trăim.
Pentru a descoperi lumea și a o percepe, copilul trebuie să fie creativ și dornic de învățare.
La școală, cadrul didactic trebuie să fie cel care îl ajută pe copil să creeze și să învețe.
Geogra fia trebuie să -i facă pe elevi să observe, să dezvăluie sensul geografic al
obiectelor și fenomenelor și să tragă concluzii pentru activitatea practică. Cu ajutorul
activităților didactice, la orele de geografie, cadrul didactic îi ajută pe elevi să descop ere și
să învețe prin creativitate. El este prietenul elevilor și împreună cu ei ia parte la toate
5
activitățile didactice desfă șurate, astfel reprezentând pentru elevi un bun îndrumător,
ascultător și evaluator. Mai exact, activitățile didactice la ora de geografie generează la
elevi apariția unui sistem de cunoștințe complexe referitoare la dinamica fenomenelor
naturale și antropice , îi educă pentru spiritul dragostei față de locurile natale și patrie , le
formează deprinderi practice în ceea ce p riveșt e protejarea mediului geografic . Prin toate
acestea, Geografia ca obiect de studiu, alături de celelalte discipline de învățământ,
contribuie la educația intelectuală a elevilor.
Pentru a stră bate ,,meleagurile geografiei”, avem ca ș i prietenă de nădejde și ajutor,
harta. Ea are un rol important , deoarece prin culorile și semnele sale convenționale,
simbolizează obiecte și fenomene geografice, îi transpune pe elevi în ținuturi îndepărtate
pe care nu le -au văzut sau nu le vor vedea ni ciodată, face ca elevii să -și îmbogățească
cunoștințele și în același timp să -și dezvolte creativitatea.
Prin excursii, vizite, lecturi și activități practice organizate, geografia dezvoltă
creativitatea, inițiativa, curajul, voința și spiritul de colectiv . Formele cele mai importante
pe care le pot lua activitățile geografice în clasa a IV -a sunt: lectura geografică, studiul
orizontului local, jocurile geografice, serate geografice, olimpiade geografice, expoziții
geografice, confecționarea de materiale di dactice, excursii și vizite. Toate aceste activități
didactice, contribuie la dezvoltarea creativității elevului care îl fac pe elev să se dezvolte ,
atât prin gândire cât și prin fapte. Fiind o disciplină a cunoașterii, geografia contribuie
neîncetat cu activitățile sale la dezvoltarea creativității elevilor. Școala este locația de unde
elevul pleacă să descopere și să creeze. Indiferent de disciplină, profesorul pentru
învățământul primar are un rol important în activarea minții elevilor. El învață în ac eeiași
locație ca și elevul și este sprijinul și mentorul său. Profesorul sau profesorul pentru
învățământ primar care predă disciplina geografie , trebuie să -i formeze elevului drumul
spre destinație și cunoștințele necesare pentru a ajunge la ea. El trebu ie să îndrume și să
formeze elevul pentru ca acesta să fie atent la fenomenele naturii, să fie curios pentru a
înțelege el însuși lucrurile și faptele ce se petrec în imediata sa apropiere sau la depărtare
geografică , direct și indirect.
În urma celor menționate mai sus, eu consider că disciplina geografie are un rol
foarte important în formarea elevilor și fără resursele ei bogate referitoare la ceea ce ne
înconjoară și face parte din noi, am fi privați de cunoașterea lumii în care trăim.
Pentru a parc urge toate activitățile didactice, cadrul didactic are nevoie de timp și
materiale didactice. Toate activitățile care se desfășoară la ora de geografie au caracter
educativ . Ele ajută elev ii să înv ețe mai ușor și mai plăcut, astfel că după învățarea propr iu-
6
zisă, vor putea să gândească și să propună ei însăși, anumite teme. La un moment dat, ei
vor putea să culeagă în societate, creativitatea pe care au dezvoltat -o la rândul lor în școală.
Lucrarea de față a fost realizată din ideea de a demonstra că și la disciplina
Geografie de clasa a IV – a, creativitatea este prez entă în procesul de predare -învățare –
evaluare , dar se poate dezvolta tot mai mult cu ajutorul unor metode și activități didactice.
Din documentația realizată înainte de a începe această lucrare , am constatat că subiectul
,,creativitate” este abordat și dezbătut în cadrul mai multor discipline de învățământ , dar
mai puțin la disciplina geografie. Acest fapt m -a determinat să realizez o cercetare bazată
pe exp eriment și să demonstrez efectele pe care activitățile didactice geografice le au în
dezvoltarea creativității. Obiectivele urmăr ite pe parcursul el aborării acestei lucrări sunt:
– tratarea teoretică a temei ,,Activități didactice geografice utilizate pentru
dezvoltarea creativității la elevi” ;
– documentarea continuă și corectă pe tot parcursul proiectării, organizării,
desfășurării, finalizării și valorificării cercetării;
– respectarea și îndeplinirea tuturor condițiilor în toate etapele cercetării;
– aprecierea și valorificarea rezul tatelor obținute în urma desfășurării activităților
propuse;
– finalizarea reușită a cercetării și valorificarea experienței dobîndite în urma
elaborării acestui studiu prin eleborarea de noi idei și propuneri.
Lucrarea de licență ,, Activități didactice g eografice utilizate pentru dezvoltarea
creativității elevilor” , cuprinde două părți. Prima parte este formată din capitolul 1
(,,Fundamente teoretice ale temei ”) și capitolul 2 ( ,,Demersuri aplicative ”). A doua parte
este formată din capitolul 3 ( ,,Cercetarea aplicată ”) și capitolul 4 (,,Concluzii), bibliografie
și anexe. Prima parte a lucrării, mai exact p artea teoretică a lucrării a fost elaborată în
concordanță cu tema aleasă, unde am cuprins aspecte esențiale ale activităților didactice și
ale cr eativității. Am detaliat aspecte referitoare la importanța activităților didactice la ora
de geografie și a stimulării creativității. Partea a doua a lucrării prezintă demersuri
aplicative care includ activitățile didactice desfășurate și capitolul 3 care cuprinde
cercetarea aplicată. Aici sunt descrise cele trei etape ale cercetării: etapa preexperimentală,
etapa experimentală și etapa postexperimentală , care cuprind prezentarea rezultatelor
testelor pedagogice, a observațiilor, a reprezentării grafice, a prelucrării și interpretării
datelor și a concluziilor. Lucrarea se încheie cu prezentarea surselor bibliografice utilizate
în eleborarea acestei lucrări și cu partea de anexe unde am atașat fotografii realizate pe
parcursul desfășurării cercetării.
7
Această lucrare demonstrează că activitatea didactică aplicată este ce -a mai bună
metodă de învățare și cunoaștere pe care o putem desfășura cu elevii , deoarece astfel ei
învață și descoperă atât individual, cât și în grup sau în perechi . Atît timp cât elev ii
participă la procesul învățării, ei evoluează și își croiesc un drum în viață. Fără școală și
fără cunoștințe despre lumea în care trăim și din care facem parte, nu vom putea privi
viitorul ca pe un prieten care ne oferă un trai d ecent în schimbul munc ii depuse pe tot
parcursul evoluției noastre.
8
CAPITOLUL 1
FUNDAMENTE TEORETICE
1.1 Activități creative la disciplina geografie
Motto: „Copiii bine educați sporesc ființa neamului, după cum mugurii din fiecare
primăvară strângându -se în vârful ramurilor, sporesc coroana copacului, în toate
direcțiile”. (Simion Mehedinți)
Activitatea didactică este un ansamblu de acțiuni și de demersur i programate care
depinde de intențiile urmărite, de resursele existente, de desfășurarea procesului de
învățământ, de activitatea de proiectare și de planificare. O activitate didactică include în
structura sa metodele și procedeele ce urmează a fi folosite. Pentru cadru didactic,
activitatea didactică constituie o tehnică de predare iar pentru elev devine o tehnică a
învățării.
O desfășurare cât mai eficientă a activității didactice implică o pregătire bine
intenționată a cadrului didactic după o metodă rațională, pentru că un proiect bine gândit
are ca rezultat un lucru bine făcut.
Prin activitate , cadrul didactic organize ază, desfășoară și evalueaz ă. Elevii sunt
subiectul princip al al unei activități didactice deoarece ei au cel mai mult de învățat de pe
urma desfășurării acesteia . Activitățile didactice se pot organiza atât în școală cât și în
afara ei. Atât la școlari cât și la preșcolari, activitățile didactice se pot organiza individual,
pe grupe sau în echipe. Prin intermediul lor, ca drul didactic este într -o permanentă
comunicare și relaționare cu elevii săi și participă împreună cu aceștia la procesul de
predare -învățare -evaluare.
Activitățile didactice specifice școlarului mic sunt: jocul didactic, realizarea de
materiale didactice, vizita, excursia, drumeția, desenul etc.
La disciplina geografie, activitățile didactice îmbină partea teoretică cu partea
practică și astfel se obține și se demonstrează rezultatul învățării. O activitate didactică
completă cuprinde trei etape:
1. organizare ;
2. desfășurare ;
3. evaluare.
În ceea ce privește disciplina geografie, activitățile pot fi realizate frontal,
individual, în grup sau în echipă. Ele aj ută la relaționarea dintre elev -elev și elev -profesor ,
9
la cooperare și la comunicare. Sunt de folos în procesul învățării , astfel încât învățarea se
realizează atât în școală cât și în afara ei (în orizontul apropiat sau îndepărtat). Activitățile
didactice care pot fi realizate în clasă sau în cabinetul de geografie sunt : jocul didactic,
desenul geografic , studiul individual, realizarea machetelor, consultații, concursuri școlare,
cercul de geografie, elaborarea unor panouri decorative cu imagini și citate din domeniul
geografiei, sesiuni de comunicări și referate etc.
Dacă activitățile didactice sunt desfă șurate într -un spațiu în care atât elevii cât și
cadrul didactic au o multitudine de materiale și mijloac e de învățământ, atunci predării și
însușirii geografiei le sporește eficiența. Într -un cabinet geografic amenajat corespunzător
cerințelor și nevoilor, se poate realiza:
-citirea și interpretarea hărților speciale atât individual, pe grupe sau în echipă;
-construirea unor hărți simple, machete, planșe sau postere;
-clasificarea și ordonarea materialelor strânse cu oca zia unor excursi i sau vizite și
anume: colecții de roci, vederi/ fotografii, pliante, hărți, timbre;
-prezentarea observațiilor de teren, în urma unor aplicații practice;
-transpunerea cartografică a unor observații din orizontul local;
-desfășurarea ședințelor de cerc/ club geografic;
-vizionarea unor filme documentare.
Toate activitățile învățătorului realizate cu elevii la ora de geografie au rol educativ.
Materialele necesare desfă șurării activităților în școală, au și ele un rol foarte important
deoarece fără prezența lor învățătorul nu poate realiza la fel de eficient procesul de
învățare. Ele sunt indispensabile și nu trebuie să lipsească de la orele de geografie. În ceea
ce prive ște realizarea activ ităților didactice la geografie în afara școlii, menționăm că
materialele necesare desfășurării activității, sunt într -un număr mai redus decât cele din
școală. Pentru activitățile didactice din afara clasei este nevoie de pregătirea te oretică a
elevului, hartă și resurse materiale. Activitățile desfășurate în afara clasei și a școlii sunt:
lectura geografică , vizita, drumeția, excursia, expediția și tabăra .
Obiectivele activităților didactice din afara școlii pot fi atinse doar dacă se respectă
tematica și planul bine elaborat . Indiferent că se desfășoară în școală sau în afara școlii, o
activitate didactică necesită timp și o bună organizare, realizată conform unei planificări.
Învăț ătorul trebuie să -și desfășoare activitatea instructiv -educativă astfel încât să îndrume
copiii spre cunoașterea realității si să le formeze tehnici de învățare și acțiune bazate pe
experimentare. Participarea elevului la descoperire este foarte importantă și necesară.
Elevul trebuie plasat în centr ul activității educative, astfel încât el să participe la propria sa
10
formare. Fiind situat în centrul activității didactice, elevul parcurge un traseu propriu de
învățare potrivit talentelor și aspirațiilor sale și are drept finalități ale actului didactic
geografic, următoarele:
-cunoașterea orizontului local și apropiat, luând contact direct cu acesta;
-înțelegerea contextului în care se desfășoară fenomenele și procesele naturale,
precum și activitățile umane, prin studierea suportului lor geografic;
-dezvoltarea dorinței de a le investiga și de a înțelege fenomenele și procesele
geografice;
-cunoașterea elementelor definitorii ale realităților geografice din România, dar și
din diferite regiuni sau continente, repartiția și evoluția lor teritorială ș i temporală, precum
și importanța acestora pentru societatea omenească;
-citirea și interpretarea suporturilor grafice și cartografice folosite în geografie, dar
și în diferite domenii de activitate: transporturi, agricultură, turism, meteorologie etc.;
-formarea unor comportamente, deprinderi și atitudini responsabile față de mediul
înconjurător , trezirea interesului elevului de a cunoaște importanța protecției unui mediu
ambiant favorizabil dezvoltării unei vieți sănătoase și echilibrate.
În urma finalităților enumerate, conștientizăm că Geografia este o știință care ne
oferă răspunsul la întrebările ,,de ce”? , ,,din ce cauză”, ,,cum”?, în legătură cu fenomenele
și procesele care au loc atât în Univers cât și pe Pamântul pe care trăim. Di ntr-o activitate
bine organizată și desfășurată , apare un rezultat mult așteptat de învățător dar și de elevi i
care muncesc și se străduiesc pe tot parcursul activității desfășurate.
Un scop foarte important al activităților didactice realizate la ora de geografie, este
dezvoltarea creativității cu ajutorul acestora. Într -o activitate didactică, atât învățătorul cât
și elevul trebuie să fie creativi. Pentru ca un elev să fie creativ el trebuie să fie inspirat iar
aici este necesară intervenția învățătorul ui, a materialelor didactice și a orizontului local,
apropiat sau îndepărtat. La sfârșitul activității didactice, produsul creației va fi exprimat fie
în ceva material , fie în ceva spiritual.
Prin urmare, disciplina Geografie predată în clasa a IV -a repre zintă baza
cunoștințelor elevilor în ceea c e privește mediul în care trăiesc , lumea care a fost cân dva și
cea care este în prezent. Fără această știință importantă, și anume geografie, orizontul
local, apropiat și îndepărtat ar rămâne necunoscut elevilor. Pentru o învățare reușită și cu
finalități așteptate, este nevoie de activitatea didactică care se desfășoară conform acestei
discipline. Fie ea practică sau teoret ică, activitatea didactică are un rol foarte important în
procesul de învățare și contribuie la parcurgerea și îndeplinirea tuturor obiectivelor
11
urmărite în procesul de învățare. Dacă activitățile diadactice geografice nu ar exista, nici
învățarea și dobân direa de noi cunoștințe nu s -ar produce. Cadrul didactic este cel care
proiectează activitatea didactică la geografie și îi îndrumă și sprijină pe elevi. El trebuie
dezvolte talentele, interesele și aptitudinile elevilor. La fiecare activitate didactică, cadrul
didactic este preocupat să realizeze cu elevii săi tot ceea ce și -a propus în scop educativ.
Atât la activitățile din școală cât și la cele din afara ei, învățătorul va fi un bun îndrumător,
prieten și consilier. Va fi mereu pregătit să intervină atu nci când este nevoie și nu va
întocmi sarcini pe care elevii nu au capacitatea de a le îndeplini. Atât în predarea și
învățarea geografiei cât și în activitățile didactice, este necesară munca învățătorului
însoțită de munca elevilor. Munca învățătorului e ste de a organiza, a planifica, a asculta, a
coopera, a comunica și a evalua iar munca elevilor este de a relaționa, a comunica, a
realiza și a desfășura anumite sarcini de lucru.
Activitățile didactice geografice sunt desfășurate întotdeauna cu un scop b ine
definit. Ele au caracter educativ și sunt într -o strânsă legătură cu procesul de învățare. Cel
mai mare rol al lor este de a educa copilul, de a -i dezvolta gândirea, imaginația și
creativitatea. Toate cunoștințele și aptitudinile pe care elevii le dobâ ndesc prin intermediul
activităților au scop educativ și informativ. Fără informație , elevii nu pot atinge scopurile
și obiective le disciplinei geografie.
În concluzie, geografia nu se poate preda fără a se realiza activitățile didactice
corespunzătoare disciplinei. Elevii sunt stim ulați să învețe și să participe teoretic și practic
la ore, doar dacă procesul învățării este organizat în așa fel încât învățarea să fie pe
înțelesul tuturor. Toate activitățile trebuie gândite și desfășurate cu înțeles, calm și
afectivitate. Elevii devin interesați de învățare doar dacă sunt motivați, încurajați și
îndrumați. Ei nu vor învăța geografia doar de nevoie ci și de plăcere. Vor fi stimulați în
mod deosebit de activitățile practice deoarece în cadrul lor ei vor lăsa imaginația să devină
creativă. Elevii se simt liberi atunci când au ocazi a să gîndească liber și să creeze. Ei învață
mult mai ușor prin propriile demonstrații. Pot fi creativi atât în activitățile desfășurate în
școală cât și în afara școlii.
O mare contribuție în dezvoltarea creativității elevilor la disciplina geografie o au
activitățile didactice care cuprind : jocul didactic, vizita geografică, fotografia geografică ,
desenul geografic și realizarea materialelor didactice . Activitățile didac tice geografice au o
contribuție însemnată în ceea ce privește formarea elevilor, a concepției despre lume și
viață a acestora.
12
1.2 Stimularea creativității la ora de geografie
Motto: ,,Progresul omenirii nu este posibil fără activitatea creatoare, teoretică sau
practică a oamenilor. Din acest motiv este firesc ca activitatea creatoare să fie
considerată forma cea mai înaltă a activității omenești”. (Alexandru Roșca –
,,Creativitatea”)
Conceptul de creativitate își are originea în cuvântul latin ,,creare”, care îns eamnă
zămislire, făurire, naștere și constituie forma cea mai înaltă a activității omenești. Ea apare
în patru accepțiuni importante:
1. produs;
2. proces;
3. disponibilitate, potențialitate general umană, ca o capaci tate și abilitate creativă;
4. dimensiune complexă de personalitate.
Factorii care inhibă creativitatea sunt:
Imaginația creatoare – factor fundamental al creativității, întrucât realizează
fuziunea informațiilor în structuri noi prin contopirea, transformarea și
unificarea imaginilor, a ideilor, a obiectelor și fenomenelor într -o nouă
semnificație;
Fluiditatea – constă în ușurința asociațiilor dintre cuvinte, fapte, imagini,
idei și expresii ;
Plasticitatea – ușurința de a schimba modul de abordare a unei probleme,
când un procedeu de dovedește inoperant;
Originalitatea – caracterizată prin noutate, inventivitate , previziune,
unicitate și capacitate de elaborare a detaliilor necesare trecerii de la idee la
planul concret de realizare;
Flexibilitatea – jocul liber al imaginației prin plasarea lucrurilor într -o nouă
perspectivă, descoperindu -se noi legături și mai multe soluții pentru
rezolvarea problemei cercetate.
Fazele procesului creativ sunt următoarele :
Faza de pregătire – cuprinde sesizarea și punerea problemei, acumularea de
informații și integrarea lor în anumite sisteme de gândire;
Faza de incubare – fază de așteptare tensională, când are loc distanțarea de
problemă, de tiparele anterioare, producându -se noi combinări de imagini și
idei;
13
Faza de verificare – este faza de control,de evaluare și aplicare a produselor
create.
Nivelurile actului creator sunt:
Creația expresivă – este cea mai simplă formă de creativitate identificat ă în
desenele libere și spontane ale copiilor, constituind premisa de dezvoltare,
în procesul educației, a celorlalte forme ale creației. Ea poate fi stimulată
încă din perioada preșcolară prin jocuri de creație, desene libere și povestiri
din imaginație, ap reciindu -i pe copii, însă fără observații critice pentru a nu
le înfrâna spontaneitatea;
Creația productivă – se caracterizează prin restrângerea jocului liber al
imaginației și îmbunătățirea tehnicii de lucru, deși produsele realizate se
deosebesc prea puțin de cele obișnuite. La acest nivel importantă este
învățarea creativă din școală, folosind metode de descoperire și invenție,
apoi lărgirea orizontului de cunoștințe,îmbogățirea experienței și însuș irea
tehnicilor de creativitate;
Creația inventivă – se realizează prin invenția sau descoperire a unor
corelații noi, originale;
Creația inovatoare – presupune transformări fundamentale în concepții ,
principii sau metode de lucru în domeniul științei sau al artei;
Creația emergentivă – este specifică geniilo r, creatori de școli noi în artă sau
știință, cum sunt, spre exemplu, Leonardo da Vinci sau Einstein.
Învățarea creativă – premisele învățării creative, precizate de Torrance (1964), sunt:
Inițiativa proprie a elevului în procesul învățării, ma nifestată în curiozitate,
uimire și punerea întrebărilor;
Învățarea independentă (în afara programului școlar);
Încrederea în sine pe baza conștientizării asupra capacităților de care
dispune elevul;
Toleranța față de ideile noi și recunoașterea valorilor create, ca mijloc de
stimulare a creativității
În calea descătușării fo rței creative stau o serie de obstacole -blocaje ale creativității,
cum ar fi: neîncredere în propriile capacități, descurajare, dependență e xcesivă față de
opiniile altora, teama de a nu fi ridicol , timiditatea, tendința către perfecțiune etc.
Metode și procedee creative
14
În cardul învăț ării anticipativ e se folosesc metode logice de abordare a problemelor,
metode și procedee euristice și de imaginare cum ar fi:
Brainstorming sau asaltu l de idei – metodă elaborată de Alex.F. Osborn
(1957) și pornește de la următoarea idee: ,,Nimic nu se critică, nimic nu se
șterge, fără atitudini sau prejudecăți, cât mai multe idei!” . Metoda are drept
scop obținerea unui număr mai mare de idei prin emiterea unui număr mai
mare de soluții și cuprinde trei etape: de pregătire, productivă și de selecție
a ideilor emise;
Explozia stelară – este o metodă similară brainstormingului care dezvoltă
creativitatea și are ca bază întrebările: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Când?.
Toate aceste întrebări pot genera altele iar răspunsurile, neașteptate , cer și o
mai mare concentrare;
Metoda ciorchinelui – este o metodă care exersează gândirea liberă și
presupune g ăsirea co nexiunilor dintre idei;
Cvintetul – metodă bazată pe o poezie alcătuită din cinci versuri care are la
bază anumite reguli pe care elevii trebuie să le respecte. Metoda cvintetului
pune accent pe forța elevului și contribuie la dezvoltarea creativității.
Analizând cele descrise mai sus, putem afirma că bogăția unui popor nu stă doar în
resurse materiale, ci și în muncă și inteligență creatoare. Acestea reprezintă aurul de
neprețuit al poporului și îi oferă acestuia libertate de gândire.
Pentru elevi , școala reprezintă locul unde ei pot descoperi aurul de nep rețuit, și
anume creativitatea. În relația elev -proces de învățământ, cunoașterea nivelului de
dezvoltare intelectuală al fiecărui elev este deosebit de importantă pentru dezvoltarea unor
metode ade cvate, care să permită individualizarea învățământului astfel încât fiecare elev
să-și dezvolte la maximum capacitățile și aptitudinile prin procesul învățării. De testarea și
dezvoltarea inteligenței depinde și stabilirea succesului și insuccesului școlar , deoarece cu
ajutorul acestor testări se stabilește măsura în care aptitudinile intelectuale îl influențează.
Dezvoltarea creativității elevilor este influențată de stadiul inteligenței pe care
aceștia o au. Fără inteligență, imginație și materiale didac tice specifice sau din mediul
înconjurător, activarea creativității nu ar fi posibilă.
Activitatea creatoare este stimulată de existența acestor însușiri care asigură
formarea unor personalități creative, permite libertatea creației, recunoaște și aplică
valorile create. Ca urmare, crearea unor condiții favorabile stimulării creativității dau
naștere în interiorul elevului la curiozitate științifică și receptivitate față de nou, spirit de
15
observare, de investigare și atitudine interogativă, gândire divergen tă și spirit inventiv,
capacitatea de a stabili raporturi noi între cunoștințe, fapte, obiecte, fenomene, evenimente,
imagini și idei, de a le combina și restructura, de a le interpreta și redefini din perspective
noi.
Pe toate nivelurile, cultivarea creativității trebuie să reprezinte o mare importanță.
Strategiile de promova re și stimulare a creativității , trebuie să fie gândite împreună.
Stimularea creativității își are punctul de pornire în cultivarea curiozității elevului, a
conduitei permanent in terogative (de ce?; din ce cauză?; cum? ).
O disciplină importantă, unde elevul își pune foarte permanent interogative, este
geografia. Pentru a înțelege și a învăța aceasta disciplină, elevul are nevoie să-și dezvolte
aptitudinile de creație și cunoașter e: memoria, atenția, spiritul de observație, gândirea și
imaginația. Împreună cu aceste aptitudini este necesară și dezvoltarea curiozității, a
interesului, a inițiativei în descrierea și observarea fenomenelor. Prima carte cu care elevul
ia contact este ,,natura” iar primul atlas este ,,orizontul local”, astfel încât ar trebui să se
investească în potențialul creativ al elevilor pe termen lung.
La disciplina geografie pentru clasa a IV -a, învățătorul trebuie să -i facă atenți pe
elevi la fenomenele naturi i, să le dezvolte simțul curiozității astfel încât aceștia să găsească
solutiile la rezolvarea problemelor și să le rezolve singuri. Elevii trebuie, în mod special, să
știe pentru ca au învățat ei în suși și nu pentru că le -a arătat sau spus învățătorul. În urma
acestor reușite, la rândul lor, vor putea să propună și ei propriile teme și să culeagă pe
viitor, în societate, creativitatea pe care au cultivat -o în școală. Elevii îți dezvoltă
creativitatea atunci când apelează la gândire și imaginație. Geografia este o disciplină care
le oferă un mediu unde pot gîndi liber și pot creea atât individual cât și cu cei din jur.
Stimularea creativității la orele de geografie, provine în primul rând de la natură.
Activitățile defășurate cu elevii în natură le oferă ac estora atât resurse materiale cât și
vizuale pentru ca aceștia să creeze anumite gînduri. În același timp , ei pot achizționa
resurse materiale și pot face fotografii cu care, mai apoi, vor putea lucra în școală, în
cabinetul de geografie dar și în sala de clasă. Pentru a putea fi creativi , elevii trebuie să -și
redescopere cunoștințele prin efort propriu de gândire. Astfel , ei vor învăța prin
problematizare, cercetare și descoperire, prin dialog euristic, modelare, dezbatere,
dramatizare, stimulare și prin difeite procedee euristice încât să -și dezvolte spiritul de
observare, gândire logică, științifică și productivă. Totuși este necesar ca aceștia să recurgă
și la învățarea anticipată care îi angajează în procesul creației pri n participarea la invenții,
inovații și descoperiri, dezvoltându -le inteligența și imaginația creatoare. În procesul de
16
dezvoltare a creativității la activitățile geografice, trebuie să ținem co nt și de educarea
creativității care de asemenea este tot un p roces continuu și trebuie realizat pe tot parcursul
activităților didactice, având în vedere toți factorii cognitivi, caracteriali și sociali. Deosebit
de importante sunt însușirea de către elevi a unor procedee de dezvoltare a imaginației
creatoare, exerc ițiile de creativitate, recunoașterea și aprecierea valorilor create de elevi,
existența unor relații de cooperare între învățător și elevi.
Un rezulat al gandirii și muncii creative, poate fi obținut de elevi atât individual, în
grup cât și în echipe. Ac tivitățile didactice desfășurate în grup sau în echipă au o șansă mai
mare de obținere a unui rezultat creativ mult mai reprezentativ. Cooperarea între elevi și
munca în echipă este o metodă de învățare mai plăcută și mai eficientă. Dacă sunt mai
multe păr eri, răspunsuri și rezolvări, șansele de reușită și de învățare sunt mai mari. Astfe l
că și creativitatea ia o formă mai avansa tă și uneori mai interesantă . Chiar dacă unele
activități didactice se desfășoară pe grupe sau în echipă, fiecare elev trebuie să devină și să
fie un creator pentru ca rezulatul învățării să fie mai eficient. Pentru a obține în totalitate un
rezultat al propriei gândiri și imaginații, elevii trebuie să elimine orice piedică din calea
manifestării imaginației.
Un lucru foarte impor tant în ceea ce privește procesul de creativitate, este
stimularea creativității. În cadrul activităților didactice la ora de geografie, stimularea
creativității se realizează prin joc, vizite, excursii în orizontul local și apropiat, desene,
realizarea un or materiale didactice, experimente, descoperir i, cercet ări, observați i și nu în
ultimul rând cu ajutorul învățătorului. Odată stimula tă, creativitatea va avea rolul de a ajuta
în procesul de învățare. Elevii vor fi m ult mai deschiși și cooperativi dacă a u șansa de a se
manifesta liber și fără stres. Vor obține rezultate bune la disciplina geografie și vor fi
încurajați , datorită notelor, să învețe din ce în ce mai mult.
Creativitatea este darul cel mai de preț pe care orice copil îl deține iar școala este
locul unde aceasta este descoperită și dezvoltată . Datorită activităților didactice geografice
realizate atâ t în școală cât și în afara ei, elevii descoperă lumea, o perecep și apoi o înțeleg .
Cu ajutorul minții lor creative îi pot atribui lumii și vieții noi sensuri și însușiri. Pentru
învățătorul care ia parte la toate aceste creații ale elevilor săi, predarea devine mai ușoară ș i
mai complexă. Poate că, la rândul său, acesta va ajunge să învețe din creațiile elevilor și să –
și dezvolte anumite sent imente, atât față de cre atorii săi cât și de disciplina geografie .
Putem spune cu o mare convingere că disciplina geografie cu toate sursele ei de
informații, le stimulează elevilor creativitate a, îi provoacă la noi experimente și le dezvoltă
capacitate a de gândire. Activitățile didactice geografice reprezintă sursa ce -a mai creativă
17
pentru elevi și ce-a mai răspândită formă de predare -învățare. Învățătorul este rădăcina de
la care ia naștere activitatea didactică iar elevii sunt mlădițele care s e dezvol tă în timp ce
descoperă , creează și învață pe tot parcursul desfășurării activității didacti ce.
18
CAPITOLUL 2
DEMERSURI APLICATIVE
Metodica predării geografiei se ocupă cu studiul problemelor instructiv -educative
ale predării acestei discipline în școala de cultură generală. Ea are drept scop ca, prin
perfecționarea continuă a procesului învățării geografiei, să contrib uie la formarea tinerei
generații.
Metodica geografiei are o strânsă legătură atât cu științele geografice cât și cu cele
pedagogice. În etapa actuală, ținând cont de cerințele pe care le pune statul nostru în fața
școlii, sarcinile metodicii predării geografiei pot fi astfel formulate:
să fixeze scopul instructiv -educativ al învățământului geografic în școală în
general, precum și al fiecărei discipline geografice ce se predă;
să stabiliească și să f undamenteze principiile și metodele care asigură însușirea
conștientă a cunoștințelor geografice, formarea priceperilor și a deprinderilor
ținând seama de particularitățile de vârstă și puterea de înțelegere a elevilor.
Predarea geografiei trebuie să se realizeze ținând cont de următoarele competențe -cheie, la
nivelul Uniunii Europene:
funcția formativă a disciplinelor geografice;
contribuția la dezvoltarea capacităților intelectuale ale elevilor;
formarea gândirii geografice logice la elevi;
formarea uno r priceperi și deprinderi utile în viață;
dezvoltarea și exersarea creativității, a imaginației;
activarea motivației interioare, curiozității, interesului și dorinței de cunoaștere;
îmbinarea armonioasă dintre general și particular;
centrarea interesului pe elev și pe învățarea activă.
Toate aceste opt competențe -cheie au în vedere educația permanentă și respectarea
caracterului formativ al geografiei.
La disciplina geografie, pornind de la elemente de geogra fia orizontului local,
elevului i se propune descoperirea progresivă a aspectelor definitorii ale spațiului
geografic românesc. La clasa a IV -a, obiectivele generale la geografie sunt cognitive,
afective și psiho -motorii iar ca și obiective cadru, precizăm:
Reprezentarea spațiului geografi c (de la localitate la planetă);
Relaționarea elementelor geografi ce, pe baza unor surse diferite;
Utilizarea adecvată a limbajului specific geografiei;
19
Manifestarea unui comportament favorabil ameliorării relațiilor dintre om și
mediul înconjurător.
Pe lân gă obiectivele generale și cadru, foarte importante sunt și obiectivele de
referință care corespund cu obiectivele cadru. Fiecărui obiectiv cadru îi corespunde un
obiectiv de referință care indică ce rezultae sunt așteptate de le elev. Obiectivele de
refer ință sunt:
reproducerea datelor – să localizeze (poziția geografică a obiectelor, proceselor și
fenomenelor pe hartă);
operarea logică elementară cu diferite date – să calculeze , să aprecieze (utilizând
scara hărții), să enumere, să analizeze (un proces s au fenomen), să clasifice;
operarea logică mai complicată cu ma multe date – să explice sensul (unei noțiuni
geografice, legități etc.), să coreleze, să demonstreze (relații cauzale etc.);
utilizarea datelor – să elaboreze (portofolii), să înregistreze (d ate);
gândirea creativă – să aplice cunoștințele, să soluționeze situații -problemă (privind
cauzele apariției unui fenomen sau a desfă șurării unui proces etc .), să coreleze.
Toate obiectivele menționate stau la baza procesului de învățare. Cu ajutorul lor se
precizeză ce se cere și ce se așteaptă să se îndeplinească.
Demersurile aplicative la disciplina geog rafie pentru clasa a IV -a const au în
realizarea sarcinilor construit e de învățător și rezolvarea lor de către elevi.
Un demers aplicativ trebuie să implice toți elevii și să fie foarte bine organizat.
Mijloacele de învățământ necesare demersurilor aplicative sunt: semințarul, globul
geografic, colecția de roci și mineral e, colecția de soluri, instrumente și aparate de măsură,
harta, atlasul, retroproiectorul, casetofonul, televizorul, dvd -ul, revistele, colecțiile de
fotografii etc.
La disciplina geografie pentru clasa a IV -a se pune un accent foarte mare pe
aplicații i ar învăț ătorul împreună cu elevii pot realiza explorări ale orizontului local și
cunoașterea mediului înconjurător.
În predarea geografiei, învățătorul trebuie să transmită elevilor cunoștințe și în
același timp să le asigure condiții optime pentru o dezvoltare armonioasă a personalității
acestora. O îndrumare corectă din partea învățătorului contribuie la formarea cognit ivă a
elevilor, la obținerea și fixare a de noi cunoștințe. Tot bagajul de cunoștințe pe care elevul
și-l formează, va contribui la de zvoltarea sa socială și spirituală, la formarea sa
comportamentală și la îmbogățirea culturii sale generale.
20
În școală, prin studierea diferitelor ramuri ale geografie i (geografi a fizică gene rală,
geografia regională, geog rafia economică etc. ) elevii acumulează o mare cantitate de
cunoștințe în legătură cu diversele fenomene care se produc în natură și în societate . De-a
lungul anilor de școală, aceste cunoștințe se generalizează și concretizează pe baza unor
obiecte și fenomene pe care elevii le pot p ercepe nemijlocit în cadrul geografic al regiunii
înconjurătoare, la clasele mici, și în cel al patriei, la clasele mari.
Multe lecții desfășurate în cadrul orelor de geografie le aduc elevilor la cunoștință,
faptul că fenomenele, elementele și procesele se află într -o continuă devenire și mișcare
datorită dinamicii și autodezvoltării proprii, într -un permanent proces.
Predarea întregului curs de geografie în școală începând încă de la clasa a IV -a,
când se formează primele noțiuni geografice, trebuie astfel organizată încât elevii să capete
treptat, în cadrul lecțiilor, noțiuni clare, materialiste despre fenomenele ce se petrec în
natură.
Studierea legil or după care se dezvoltă natura prin evidențierea legăturilor existente
pe de o parte, între fenomenele naturii iar pe de altă parte, între natură și societate, îi ajută
pe elevi să înțeleagă dezvoltarea logică a naturii și a societății.
Cuno ștințele geografice trebuie să se comunice, în așa fel încât să acționeze, nu
numai asupra înțelege rii de către copii a materialului, ci și asupra simțurilor lor, asupra
voinței, caracterului și comportamentului. Dacă elevii înțeleg și percep ceea ce li se
comunică, acțiunea educativă a materialului geografic crește. Tocma i de aceea este
necesară creerea de condiții elevilor pentru ca aceștia să vadă, să cunoască atât natura cât
și viața în general .
În cadrul lecțiilor de geografie din clasă, obținem bune rezultate folosind lecturile
geografice, tablouri, filme, diapozitiv e, etc., materiale care prezintă frumusețile și bogățiile
patriei. O cerință care ajută la fixarea cunoștințelor, la o însușire temeinică a materialului
geografic, la realizarea legăturii dintre aceste cunoștințe și viața practică, o constituie
formarea la elev a unor anumite deprinderi practice.
2.1. Jocul didactic geografic
Motto: “Iubirea mea e jocul, râde copilul. Și dascălul ar trebui să știe un lucru: capul
copilului nu e un vas pe care trebuie să -l umpli, ci o f ăclie pe care trebuie să o aprinzi,
astfel încât, mai târziu, să lumineze cu lumina proprie” (Plutarh)
,,Elevul râde: Înțelepciunea și iubirea mea e jocul…” (Lucian Blaga)
21
Dicționarul explicativ al limbii române definește termenul de joc ca acțiunea de a
se juca și rezultatul ei , ca activitate distractivă, ca activitate fizică și mintală desfășurată
din plăcere, ca joacă.
Platon privește jocul ca pe o atitudine a omului și ne oferă un prețios îndemn:
”faceți în așa fel încât copiii sa se instruiască jucându -se și veți avea prilejul de a cunoaște
înclinațiile fiecăruia.” (Romănescu, 2012, p. 7).
Odată cu trecerea în nivelul primar de învățământ, jocul cedează locul învățării și
devine o formă formă de învățare activă și participativă. La începutul perioadei școlare
asigură continuitatea grădiniță -școală, ușurează sarcinile învățării, facilitând adaptarea
copilului, care trece lent și recreativ. În procesul instruirii s -a afirmat a avea un rol foarte
important jocul didactic, o metodă di dactică activă care solicită integral personalitatea
copilului.
Jocul didactic reprezintă una dintre cele mai complexe tipuri de activitate didactică
iar unul dintre cele mai importante roluri ale sale îl reprezintă dezvoltarea creativității la
elevi. Datorită modului de desfășurare și a conținutului, jocul didactic este un mijloc
eficent de activare a întregului colectiv de elevi dezvoltând spiritul de echipă și de muncă
organizată. El poate fi introdus în orice moment al lecției mai ales dacă se obser vă că
elevilor le scade interesul la învățătură din motive de plictiseală sau oboseală. Prin joc
chiar și elevii cei mai timizi devin volubili, mai curajoși, mai activi și în același timp
capătă încredere în capacitățile lor întegrându -se în grup.
Elementele de joc sunt: simularea, ghicirea, surpriza, descoperirea, așteptarea etc.
Pe toată durata desfășurării jocului, copilul se joacă , învață și socializeză . Jocul este foarte
important în educație și contribuie la dezvoltarea spiritului de independe nță, a stăpânirii de
sine, a disciplinei conștiente și a altor calități de caracter și voință. Așadar, el exercită
asupra întregii personalități a elevilor o influență pozitivă și în cadrul său îi învață pe elevi
să se bucure și să aprecieze succesele altora.
Avantajele oferite de jocul didactic prin prezența acestuia în lecțiile din
învățământul primar sunt:
O sarcină se poate exersa pe conținuturi noi, cu materiale diferite și reguli noi;
Un conținut se poate consoli da prin modificarea situațiilor de învățare și a sarcinilor
de lucru;
Regulile jocului exersează și dezvoltă limbajul și conduita comportamentală;
Elementele de joc, așteptarea, surpriza, emoția, întrecerea fac posibilă rezolvarea
unor sarcini aparent difi cile și plictisitore.
22
Jocul didactic poate fi utilizat la orice disciplină școlară și la orice tip de lecție.
La disc iplina geografie de clasa a IV -a, jocul didactic reprezintă una dintre
activitățile instuctiv -educative prin care se mărește interesul elevilor pentru disciplină și îi
oferă cadrului didactic ocazia de a cunoaște capacitatea elevilor săi în vederea folosirii
celor mai potrivite metode în activitatea sa la catedră. Cel mai mult, cu ajutorul jocurilor
didactice geografice , se dezvoltă rapiditatea gândirii și creativitatea. Elevii pot învăța
jucându -se. Unele jocuri se pot organiza sub formă de concurs între două echipe de elevi
sau două grupe; în felul acesta, intere sul fiind mai mare, munca de pregătire este mai
intensă, iar rezultatul mai bun. Astfel că și creativitatea se dezvoltă mai rapid și mai
eficient. Jocurile didactice integrate în lecțiile cu caracter geografic au adus veselie, au
prevenit plictiseala și mo notonia; au influențat voința de învățare a elevilor; integrarea
jocului ca metodă activ -participativă în predarea geografiei determină o mai mare eficiență
a lecțiilor, reflectată în rezultatele elevilor .
Indiferent de cum se defășoară un joc, el trebuie pregătit, comunicându -se elevilor
tema, regulile jocului și bibliografia necesară. Orice joc geografic este bazat pe simulare și
acțiune pentru ca elevii să învețe cu plăcere și relaxant. Principalele obi ective urmărite ale
jocului didactic geografic , sunt următoarele :
să încurajeze munca în echipă și spiritul de echipă pe principiul cooperării și
colaborării;
să capteze atenția întregului colectiv de elevi;
să dezvolte imaginația și gândirea pe tot parcu rsul învățării;
să contribuie la ridicarea stimei de sine a elevilor;
să fixeze spiritul de observație;
să stimuleze și să dezvolte creativitatea.
Pentru rea lizarea obiectivelor menționate, un joc didactic trebuie să fie bine adaptat
conținutului lecției. Înserarea lui în scenariul lecției va fi gândită cu atenție, astfel încât să
fie realizate funcțiile sale: formativă, informativă și de socializare.
Jocul geografic contribuie la înțelegerea și explicarea unor fenomene și procese
naturale, însușirea și definirea unor noțiuni geografice, citirea și interpretrea hărților,
rezolvarea corectă a unor probleme de metrică a spațiului și a timpului etc.
O mare contribuție la dezvoltarea creativității elevilor o au următoarele jocuri:
călătorie imaginară pe har tă, puzzle, aritmogriful, șaradele geografice, pescuitul,
ghicitorile geografice, lanțul geografic, rebusul geografic, păcăleală geografică , jocul ,,de-
23
a orașele” . În cele ce urmează , vom descrie modul de organizare și desfășurare a câtorva
dintre jocurile precizate.
Șarade le geografice – este un joc care contribuie pe deplin la dezvoltarea spiritului
creativ și poate fi de mai multe feluri :
1.Șarade sub forma unor desene, figuri, semne ciudate, care necesită lămurirea unor reguli;
2.Șarade care cer înlocuirea unor cuvinte din expunerea învățătorului, prin denumiri
geografice, exemple:
-oraș format din ,,de două ori caz” (Bicaz);
-oraș format dintr -un ,,conifer”, bogat în aur (Brad) .
3.Șarade al căror conținut se referă la denumiri geografice:
a) Prin opt țări trec
Trei capitale ud
Din Pădurea Neagră izvorăsc
În Marea Neagră mă opresc. (DUNĂREA)
b) Din Hășmaș eu izvorăsc
Și spre sud grăbit pornesc
Curg rapid din munți în vale
Și urne sc hidrocentrale. (OLTUL)
Rebusul geografi c – este un joc care implică întreg colectivul și poate fi întocmit
fie de învățător, fie de ei însiși. Acest joc stimulează creativitatea și contribuie efectiv la
dezvoltarea gândirii geografice. Procedeele care se pot folosi, după felul în care se
desfășoară sunt:
1. Împărțirea clasei de elevi pe două grupe și prezentarea pe tablă a două rebusuri, câte
unul pentru fiecare grupă;
2. Pregătirea pe foi volante a unui număr de rebusuri egal cu numărul de participanți.
În cazul primului procedeu, elevii trec pe rând la tablă în ordine alfabetică și
completează căuțele iar întrebarea se înmânează în scris elevului care se prezintă la tablă.
Elevul trebuie să citească cu voce tare răspunsurile și apoi să completeze căsuțele
respective. Dacă elevul nu știe să răspundă, următorul elev din grupa respectivă va prelua
întrebarea și va adresa răspunsul, doar că grupa va obține apoi doar jumătate din punctaj.
În cazul în care nici cel de -al doilea elev din grupă nu știe răspunsul la întrebare se va
apela la unul dintre participanții grupei concurente. În acest mod, jocul îi stimu lează pe
elevi să -și demonstreze cunoștințele și să câștige cu ajutorul lor.
24
În cazul celui de -al doilea procedeu, toți elevii lucrează deodată. În prima etapă li
se acordă un timp limitat și se fixează punctajul pentru fiecare răspuns. Conducătorul
jocului marchează numărul punctelor pe care le totalizeză și apoi indică grupa câștigătoare.
Premiile obținut e reprezintă materiale cu conți nut geografic. Rezultatele cele mai
bune se obțin de cele mai multe ori când elevii însuși întocmesc rebusurile deoarece
mintea lor este antrenată continuu iar șansele de reușită sunt mai mari. Rebusul geografic
este un joc care necesită folosirea hărții, fixarea localităților cu stegulețe, steluțe și chiar
folosirea ilustrațiilor.
Creativitatea este stimulată pe tot parcursul jocului și folosită pentru obținerea unor
rezultate bune.
Exemplu de rebus care poate fi întocmit atât de învățător cât și de elevi:
2 3
10 M T
C 1 D U N Ă R I I
R R 13 S 5
I E O 4 A R G E S
11 Ș O M E Ș U L I
U U T 7 R
R L U O E
12 J I U L 6 P R U T
L I
E 8 B U C E G I
N
9 I A L O M I T A
A
L
I
1. Apele curgătoare sunt afluenții…..;
2. Apă curgătoare din partea de vest;
3. Râurile din vest se varsă în….;
25
4. Rîu din sud;
5. Râu din est;
6. Râu din est;
7. Mureșul izvorăște din carpații…;
8. Munții din care izvorăște Ialomița;
9. Râu din partea de sud, izvorăște din bucegi;
10. Râu din partea de vest;
11. Râu din partea de vest;
12. Râu din partea de sud;
13. Râu din partea de sud.
Jocul de rol – Fiind o metodă activă de învățare , bazată pe simularea unor funcții,
relații, activități, fenomene geografice sau din natura înconjurătoare, jocul de rol este din
ce în ce mai mult folosit la lecțiile de Geog rafia României .
În cazul jocului de rol, elevii, ca niște actori, interpretează roluri ale unor elemente
din natură ( picătura de ploaie, ogorul, pădurea, apa râului, câmpia, muntele, dea lul,
podișul, vântul, un munte tocit, un vulcan etc .) fie ca rol principal, fie ca rol secundar.
Obiectivele jocurilor de roluri pot fi:
modul de gândire al elevilor (cu accent pe gândirea creatoare);
trăiri și acțiuni specifice personajului(fenomenului) interpretat;
formarea aspirațiilor, a simpatiil or, a dragostei față de țară, față de mediul
înconjurător;
formarea sentimentului de compasiune față de cei aflați în dificultate dar și
ajutorarea acestora (compasiunea față de apa poluată, față de defrișarea sălbatică a
pădurilor și propunerea unor soluț ii de ieșire din impas);
folosirea de către elevi a unor vechi cunoștințe înainte dobândite pentru înțelegerea
și rezolvarea unor situații noi, diferite;
stabilirea de relații între obiecte și fenomene și traducerea lo r în scenă, etc.
Atât în cadrul jocurilor didactice propriu -zise cât și în cadrul jocului de rol,
învățătorul are sarcini deosebite. Mai ales în cazul jocului de rol, învățătorul este un fel de
regizor care are simțul măsurii, astfel încât să se asigure mesajul științific, dar să se lase și
suficiente posibilități pentru manifestarea personalității, originalității elevilor. Desigur că
,,vedete” vor fi cei care cunosc mai mult, cei care au unele capacități de cunoaștere. Ei vor
,,juca” în rolurile principale. Este posibil ca jocul de rolur i să nu dea rezultatele scontate la
26
început. Este nevoie de noi încercări, de noi căutări, de perseverență și rezultatele nu vor
înceta să apară.
Jocul didactic folosit cu discernământ poate contribui la formarea și exersarea
deprinderilor de orientare, de înțelegere și exp licare a unor fenomene naturale , la însușirea ,
înțelegerea și definirea noțiunilor geografice și științifice de bază, la citirea și interpretarea
hărților, la rezolvarea corectă a unor probleme de metrică a spațiului și timp ului. Prin joc
dar și prin exerciții se face raportarea permanentă a fenomenelor de la parte la întreg și
invers.
Ghicitori le geografice – se pot alcătui atât de elevi cât și de învățător. Ele au temă
geografică iar conținutul cuprinde caracteristici ale obiectului respectiv. Dacă ghicitorile
sunt formulate de elevi , atunci se for forma grupe. Fiecare grupă va alcătui ghicitori pe
care i le va adresa celeilalte grupe. Câștigă grupa cu cele mai relevante ghicitori și cu cele
mai corecte răspunsuri. Dacă ghi citorile sunt formate și adresate de învățătoare, jocul se va
desfășura individual iar elevul cu cele mai multe răspunsuri corecte la ghicitori va avea cel
mai mare punctaj. Exemplu de ghicito ri cu temă geografică:
O localitate mare
Dar ciudată cum se pare,
Are un nume ca m poznaș
Cică-i sat, dar e…oraș. (SATU MARE)
Ce movilă e grozavă
Că aruncă -n ceruri lavă? (VULCANUL)
Ghicitorile constituie un mijloc distractiv pentru elevi și îi provoacă la observație și
descoperire.
Jocul ,,De -a orașele” – este un joc care necesită cunoașterea orașelor României.
Jocul se desfășoară sub forma unui ciorchine și poate deveni foarte creativ și interesant,
după cum urmează:
ORAȘELE
ROMÂNIEI BUCUREȘTI
CONSTANȚA
BACĂU
SIBIU IAȘI
BRAȘOV CLUJ
TIMIȘOARA
27
În concluzie, jocurile didactice geografice antrenează mintea elevilor și le dezvoltă
imaginația crativă. Prin joc, elevii cooperează, socializează, cunosc, învață și creează.
2.2 Vizita geografică
Vizita geografică reprezintă o actvitate didactică geografică, desfășurată în afara
școlii. Ea este o activitate de cunoaștere, descoperire, explorare și dobândire de noi
cunoștințe. În cadrul vizitelor geografice se dezvoltă creativitatea cu ajutorul noilor
informații pe care elevii le culeg pe întreg parcursul desfășurării activității . Vizita le oferă
elevilor liberta te de învățare și în același timp le trezește curiozitatea și interesul de a
cunoaș te direct anumite lucruri și evenimente, contribuind la însușirea unor cunoștințe,
priceperi și deprinderi de viață. În timpul vizitelor, elevii fac cunoștință pe viu cu trecutul
geografic, istoric, literar, religios.
Vizitele pot fi de comunic are de noi cunoștințe sau de fixare . Înainte de a începe
desfă șurarea unei vizite, este foarte importantă colaborarea cu un reprezen tant din
administrația obiectivului de vizitat pentru desemnarea unei persoane care să îndeplinească
rolul de ghid de a oferi posibilitatea unor elemente deosebite care să stârnească interesul
elevilor și de a deține, dacă este posibil, unele eșantioane sau materiale documentare
pentru completa rea colecției cabinetului de geografie și al școlii.
Etapele cuprinse în planul vizitei sunt:
1. Organizarea vizitei – stabilirea obiectivului de vizitat , itinerariul de parcurs,
aplicațiile practice, stabilirea scopului și obiectivele urmărite , documenta ția bibliografică,
mijlocul de transport. În tot acest timp elevii sunt pregătiți: li se dau sfaturi, li se
încredințează sarcini, se recomandă echipamentul necesar și se fixează reguli.
2. Desfășurarea vizitei – pe tot parcursul derulării activității elevii își notează
anumite informații și observații iar învățătorul alege momentele când trebuie să intervină
atât pentru a oferi răspunsuri cât și pentru a transmite noi cunoștințe elevilor.
3. Evaluarea vizitei – pe baza informațiilor culese și a materia lelor realizate, elevii
vor prezenta fiecare în parte ceea ce au realizat la locul pe care l -au vizitat.
Prin exersarea spiritului de observație în vizite, elevii își dezvoltă gândirea
creatoare și spiritul de investigație. Astfel ei își cultivă imaginația , își îmbogățesc
cunoștințele pornind de la ceea ce se vede în mod concret și își dezvoltă interesul de a
cunoaște .
Obiectivele generale urmărite în cadrul vizitei sunt:
28
stimularea creativității, dorinței de cunoaștere și curiozitatea de a investiga și a
descoperi;
formarea și dezvoltarea unor trăsături de caracter: spirit de prietenie, voință,
inițiativă, spirit de investigație, curaj, respect față de semeni și de natură;
dezvoltarea simțului practic și a spiritului științific;
formarea deprinderilor de a face observații și a pune întrebări;
atragerea elevilor către obiectul geografie.
O activitate didactică, precum este vizita, trebuie desfășurată conform etapelor sale.
Elevii trebuie să fie instruiți și pregătiți atât din punct de vedere fizic cât și di n punct de
vedere psihic. Învățătorul se va asigura că elevii sunt gata de începerea activităților și de
realizarea obiectivelor urmărite.
2.3 Fotografia geografică
Pe lângă celelalte activități didactice geografice prezentate, un rol important în
stimularea creativității elevilor de clasa a IV -a îl are și fotografia geografică. Ea poate fi
realizată atât de elevi cât și de învățător. Prin fotografie imaginația elevul ui prinde viață.
Elevii pot cre a compuneri pe baza unor fotografii sau anumite povestiri deprinse din viața
lor reală. Ei pot realiza fotografii în funcție de imaginație. Se pot gândi la un peisaj sau
obiect plăcut de ei ca apoi să -l fotografieze și să -l descrie cu cuvintele proprii . Pe baza
fotografiilor geografice elevii pot realiza o expoziție sau un album care apoi poate fi
premia t în funcție de munca depusă .
2.4 Desenul geografic
Desenul geografic reprezintă o activitate practică care se desfășoară în cadrul
orelor de geografie. Fiind o activitate care se bazeză pe imaginație, desenul geografic,
stimulează creativitatea. În realizarea unui desen geografic elevii își imaginează și în
același timp reproduc o imagine a unui obiect sau peisaj. Fiecare elev în parte are prop ria
îndemânare și abilitate practică pentru realizarea unui desen. În urma realizării desenului
se pot constata diferențele dintre obiectul realizat pe hârtie și cel real. Elevii sunt liberi să –
și imagineze cum ar dori ei să arate acel obiect și apoi să -l redea pe hârtie. Atât
fenomenele cât și obiectele pot fi modificate și recreate prin desen. Desenul geografic este
o activitate care nu trebuie omisă, deoarece are un rol foarte important în stimularea
creativității, asigură o participare activă, conștient ă și temeinică prin care elevii își fixează
cunoștiințele.
29
2.5 Realizarea de materiale didactice la ora de geografie
Pentru o bună desfășurare a activităților didactice geografice este necesară prezența
următoarelor materiale, după cum urmează:
-hărțile: harta fizică a României, harta fizică și politică a lumii;
-planșe: cu conținut esențial în învățarea geografiei: „Pământul și Sistemul So lar”,
„Pământul și evoluția vieții”, „Scara geocronologică”, „Terra -suportul vieții”, „ Localizarea
principal elor medii de viață”, „ Sistemul geogra fic al zonelor de latitudine”, „ Zonele
biogeografice” etc.;
-fotografii: cu peisaje reprezentative atât din Ro mânia cât și din alte țări , astfel încât
ele să aibă un rol educativ;
-în vitrine pot fi expuse semințe, eșantioane de roci, mulaje, corali, colecția de
monede și de bacnote etc.
Materialele cu care se efectuează lucrul efectiv sunt: tabla, radiocasetofonul,
suportul de hărți, atlase (atlasul României, atlasul general), globuri geografice,
calculatorul, impr imanta și xeroxul. Pe lângă aceste materiale există și mijloace obiectuale,
mijloace scrise și grafice , mijloace audiovizuale care nu pot fi expuse din lipsa spațiului
sau pentru a fi protejate. Acestea sunt:
– mijloace obiectuale: colecția de profile de s oluri, colecția de roci, minerale și
fosile, insectare, globuri fizice, politice, globul matematic, busole, lupa, barometrul,
termometrul.
– mijloace scrise și grafice: hărți ale continentelor, hărți ale țărilor, hărți tematice,
tablouri, albume, atlase, c olecții de vederi, jocuri geografice, planșe tematice, schițe,
desene, fotografii.
– mijloace audiovizuale: videoproiector, retroproiector, camera video, CD -uri cu
fotografii sau filme didactice.
În cadrul orelor de geografie, la clasa a IV -a se pot realiza cu elevii diferite
materiale didactice geografice. Machetele pot fi realizate din materiale găsite la îndemâna
elevilor fără a implica costuri suplimentare. Elevii devin creativi atunci când vine vorba de
realizarea unor lucruri frumoase și i nteresante la ora de geografie. Cu ajutorul unor diverse
materiale elevii pot creea lucruri educative care pot fi înțelese și receptate foarte ușor.
Orice material didactic prezentat vizual, este un sprijin pentru elevi în procesul de învățare.
Cu cât se r ealizează mai multe machete și materiale didactice, cu atât mai mult este
stimulată creativitatea elevilor. .
30
CAPITOLUL 3
CERCETAREA APLICATĂ
Motto: ,,Creativitatea este o floare atât de delicată, încât elogiul o face să înflorească, în
timp ce descurajarea o înăbușă adesea chiar înainte ca ea să se poată transforma în
floare.” (Thomas Carlyle)
,, Dacă îmi spui o să uit, dacă îmi arăți o să țin minte, dar dacă mă implici o să
înțeleg” (Anonim)
Tema cercetării: ,,Dezvoltarea creativității la disciplina geografie prin intermediul
activităților didactice”.
Tipul de cercetare: experimentală formativă .
Delimitarea temei / problemei de cercetat: Tema pe care o abordez este legată de
procesul creativ care reprezintă un subiect delica t și foarte necesar învățării și formării
elevilor. Produsul creației este criteriul cel mai cunoscut și palpabil de apreciere a
creativității și se exprimă fie în ceva material fie în ceva spiritual. Tocmai de aceea am
hotărăt s ă desfășor la ora de geografie împreună cu elevii, activități cu rol de dezvoltare a
creativității pentru a dezvolta și obține produsul creației acestora. Cred cu tărie că și la
această disciplină, se dezvoltă creativitatea elevilor iar prin conținutul interesant și atractiv
al acesteia învățarea va avea un succes remarcabil.
Domeniul în care se încadrează: cercetare științifică.
Docu mentarea asupra temei/ problemei
Tema abordată și anume creativitatea , a mai fost cercetată la nivel educațional de:
1. Autorul Elena Țarălungă în lucrarea științifică „ Modalități de dezvoltare a capacităților
creatoare ale școlarului m ic prin conținuturile ariilor Arte și Tehnologii”, din anul 2010,
editura Sfântul Ierarh Nicolae.
Scurt rezumat al cercetării 1:
Experimentul aplicat acestei cercetări a avut trei faze: faza prealabilă, faza
administrării factorului experimental și faza înregistrării rezultatelor. Ca și metode s -au
folosit eșantionarea, observația, convorbirea -interviul, studiul documentelor școlare și
testul. Pentru a diagnoza potențialul creativ al elevilor, la clasă au fost aplicate teste .
Pentru obținerea rezultatelor așteptate în acest experiment, s -au folosit metode de
dezvoltare a creativității: joc didactic, metoda brainstorming, metoda sinectică, exercițiul,
chindogu. T oate metodele care s -au aplicat în această cercetare au contribuit la dezvoltarea
creativității elevilor.
31
2. Autorul Prof. Codreanu (Iordache) Mihaela -Luminița în teza de doctorat ,,Cunoașterea
și stimularea capacităț ii creative a școlarului mic” , 2011.
Scurt rezumat al cercetării 2:
Acea stă teză de doctorat urmărește identificarea a cât mai multor aspecte cu privire
la cunoașterea și stimularea creativității la școlarul mic. Pentru obținerea rezultatelor
așteptate, eșantionului experimental i s -au apli cat te ste, chestionare și interviuri. În finalul
cercetării s -a concluzionat că educarea gândirii creative a elevilor prin diferite tehnici și
metode de predare folosite de învățător, determină elevii să -și folosească imaginația și să
găsească soluții de r ezolvare a diferitelor probleme în mod creativ.
3.1 Scopul și obiectivele cercetării
Motto: „Creativitatea se învață, chiar dacă nu se învață ca fizica sau tâmplăria. Ar fi mai
nimerit să spunem că se descătușează sau se dezvoltă” .( B. Schwartz în lucrarea sa
„Educația mâine” – 1976)
Scopul aceste lucrări este de a evidenția rolul activităților didactice și dezvoltarea
creativității cu ajutorul acestora în cadrul disciplinei geografie, aplicată la clasa a IV -a.
Prin educarea unor procese intelectuale cum ar fi imaginația, memoria și gîndirea se
realizeză educarea creativității. Fiecare dintre noi deținem o doză de creativitate. Marii
pedagogi Jean Pi aget, Comarova , Nicola susțin că de la naștere, copilul posedă doar o
anumită potențialitate creativă, care sub influența procesului educativ și a mediului se
dezvoltă noi nivele ale creativității exprimate prin originalitate și afectivitate. Școala,
definită prin atribute ca accesibilitate, creativitate, fl exibilitat e și continuitate (V.Chiș ,
2002, p. 36), reprezintă principalul factor care poate contribui, decisiv la valorificarea
creativității potențiale a elevilor, la stimularea înclinațiilor lor creative și de educarea
creativității (M. Ionescu, 2007, p. 412).
Scânteia creativității prinde viață sau poate să se stingă în etapa preșcolară sau
primară, moment în care elevii își dezvoltă judecata și simțul responsabilității, învățând să –
și pună întrebări legate de lumea care îi înconjoară. Pentru a nu lăsa scânteia s ă se stingă,
profesorul , indifer ent de specialitatea sa, trebuie să depună eforturi susținute pentru a
forma și dezvolta comporatamente creative la elevii cu care lucrează. Prin intervenția
profesorului cu o gamă largă de modalități și de mijloace concrete , creativitatea elevilor se
dezvoltă iar cunoștințele se înmulțesc.
Creativitatea este modul de învățare directă a elevului. Ea se dezvoltă prin
imaginație și gândire pe tot parcursul activităților didactice pe care cadrul didactic le
32
parcurge împreună cu elevii săi . O activitate didactică bine gândită și planificată reprezintă
cheia cu care i se deschide elevului o nouă încăpere în care acesta să -și dezvolte și să -și
cultive creativitatea. Este foarte important să reliefăm lucrurile prin care elevii învaț ă din
proprie inițiativă fără a se simți constrânși sau obligați. Activitățile didactice geografi ce
descrise în această lucrare au rol ul de a-i ajuta pe elevi să cunoască, s ă învețe și să creeze
liber.
Obiecti vul general este cercetarea modului în car e activitățile didactice geografice
stimulează creativitatea.
Obiectivele cercetării:
O1. Identificarea nivelului creativ al elevilor din clasa a IV -a;
O2. Implementarea activităților cu caracter creativ la disciplina geografie;
O3. Compararea/ evaluarea nivelului creativ la ambele loturi ale cerc etării.
3.2. Ipotezele cercetării
Ipoteza generală: Dacă studiul geografiei la clasa a IV -a, se realizează prin utilizarea
predominantă a unor metode interactive, atunci va crește nivelul creativității elevilor;
Ipoteza 1: Dacă se aplică teste creative , se determină nivelul general de pregătire al
elevilor iar stimularea creativității se activează;
Ipotez a 2: Dacă elevii iau parte la activitățile didactice specifice desfășurate în timpul
orelor de curs dar și ca activități extracurriculare și extrașcolare la disciplina geografie,
atunci ne aștept ăm ca aceștia să devină mai creativi , în funcție de nivelul de participare și
de interes .
Ipotez a 3: Dacă elevii participă activ la activitățile didactice desfășurate la disciplina
geografie, atunci ne așteptăm să se dezvolte creativitatea atât în componenta instructivă
cât și în ce -a educativă.
3.3 Participanți
Experimentul a fost desfășurat în municipiul Făgăraș , la Școala Gimnazială Ovid
Densușianu , unde a u participat la cercetare un număr de 61 de elevi din clasele a IV -a A și
B.
Perioada de desfășurare a cercetării :
– anul școlar 2 015-2016, ianuarie -aprilie.
Lot experimental (e șantionul experimental ) – clasa a IV – a B
– Colectivul clasei este format din 35 de elevi, 22 de fete și 13 băieți;
– 3 dintre elevii clasei provin din familii monoparentale;
33
– 9 elevi sunt navetiști;
– Studiile părinților sunt cel mult superioare: cu facultate (16), cu liceu (15), cu 8
clase (4);
– Situația materială a părinților este în general bună, majoritatea provenind din
familii organizate.
Lot de control (eșantionul de control) – clasa a IV -a A
-Colectivul clasei este format din 26 de elevi, 11 fete și 15 băieți;
-2 dintre elevii clasei provin din familii monoparentale;
-2 ele vi sunt navetiști;
-Studiile părinților sunt cel puțin su perioare: cu facultate (7), cu liceu (12), cu
școală profesională (4), cu 8 clase (3);
-Situația materială a familiilor elevilor este în general bună, majoritatea provenind
din familii organizate.
Toate caracteristicile celor două eșantioane pr ezentate mai sus, le -am preluat de la
învățătoarele claselor, care dețin o situație completă. Acestea mi -au menționat că în
pregătirea și supravegherea elevilor, familiile se implică activ și cu interes.
Pe toată perioada cercetării, la lotul de control s -a parcurs materia în mod obișnuit
iar la lotul experimental s -a intervenit prin desfășurarea unor activități didactice cu rol de
dezvoltarea a creativității: joc didactic, vizită, fotografie, desen și materiale didactice.
Variabilele cercetării
Varia bila independentă: Desfa șurarea activităților didactice geografice precum jocul,
vizita, desenul, fotografia și realizarea materialelor dezvoltă creativitatea elevilor.
Variabila dependentă: Activitățile didactice geografice genereaz ă progres în domeniul
creativit ății.
3.4 Metodologia cercetării
Pentru verificarea ipotezelor formulate, am utilizat în cercetare:
Metoda experimentului
Metoda testelor
Metoda observației
Descrierea metodelor utilizate:
Experimentul este o observație provocată care presupune modificarea sistematică a
unui factor sau a unui grup de factori și înregistrarea efectelor obținute. Conceptele de
34
bază pe care experimentul le implică sunt: variabile, situație experimen tală, manipulare
experimentală.
Tipuri de variabile:
Variabile independente – reprezintă cauzele, factorii sau condițiile pe care
cercetătorul le introduce în cercetare pentru a studia efectele pe care acestea
le produc.
Variabile dependente – reprezintă efectele și cauzele constatate în urma
introducerii variabilei dependente.
Testul reprezintă un instrument de cercetare alcătuit din itemi, care vizează
cunoașterea fondului informativ și formativ dobândit de subiecții investigați. El presupune
rezolvare a unui set de sarcini și poate fi definit ca o probă de evaluare. Testele pot fi
individuale, colective, de grup sau combinate, iar după domeniul de cercetare sunt
pedagogice, psihologice sau docimologice. În cercetarea mea am utilizat testele
pedagogice .
În perioada preexperimentală am folosit testul inițial pentru identificarea nivelului
creativ al elevilor din cele două clase de a IV – a.
În perioada postexperimentală am folosit testul final pentru a stabili evoluția
eșantioanelor experimental și de co ntrol în diferitele faze ale experimentului.
Observația este un proced eu științific care constă în urmărirea faptelor și reacțiilor
elevilor fără a interveni în desfășurarea sa . Este frecvent utilizată deoarece nu necesită o
aparatură sofisticată și este cel mai ușor de aplicat din punct de vedere tehnic. În cazul de
față, observația a fost valorificată la lotul experimental. Au fost observate următoarele
aspecte: interesul și gr adul de participare la activitățile didactice desfășurate pe perioada
experimentală.
Instrumente de cercetare :
testele pedagogice de cunoștințe;
grila de observații .
35
Etapele cercetării
Fig. 3.1 Schema cercetării
Etapa preexperimentală (pretestul) – are rolul de a stabili , la începutul
experimentului, nivelul existe nt de cunoștințe și competențe, atât la eșantionul
experimental cât și la cel de control. Pentru a identifica care este nivelul celor două
eșantioane am avut ca și inspirație, pentru realizarea itemilor, at ât tesul Torrance de
gândire creativă cât și testul nonverbal de creativitate al autorului Frank Barron. Testul
inițial aplicat a fost elaborat ținând cont de nivelul de vârstă al elevilor.
Test inițial
Clasele: a IV-a A și B
Obiectul: Geografie
Subiectul : ,,Natura”
Scopul: cunoașterea potențialului creativ al elevilor
1. Bifați în cel puțin patru imagini care vă plac și vă transmit sentimente :
1 2 3 Măsurarea variabilei
dependente
Administrarea stimulului
experimental
(manipulare )
Re-măsurarea
variabilei dependente Comparare
(este la fel?) Măsurarea
variabilei
dependente Lot de control
Comparare
(este diferit?) Re-măsurarea
variabilei
dependente Etapele cercetării
36
2. Descrieți o fotografie din imaginile de la exercițiul 1, încadrându -vă în spațiul dat. Ce
sentimente vă transmite această fotografie? Specificați în căsuță număru l fotografiei alese .
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_____________________________________ ____________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
__________________________ _______________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4 5 6
7
11 10 9 8
12
37
_____________________________ _________ ___________________________________
______________________ ___________________________________________________
3. Realizați un desen în care să redați, la alegere, o zi ploioasă sau o zi cu soare.
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚǍ
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ
ITEM FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT
1. – bifează patru
imagini – bifează trei
imagini – bifează două
imagini – bifează o
singură imagine
2. – descrie imaginea
și sentimentele
transmise de
aceasta , respectând
regulile de
ortografie și
punctuație; – descrie
imaginea fără
să specifice ce
sentimente îi
transmite
aceasta ,
respectând
regulile de
ortografie; – specifică doar
sentimentele pe
care i le
transmite
imaginea
respectând
regulile de
punctuație; – nu descrie, nu
specifică, ci
doar bifează în
căsuță ;
3. – redă complet pr in
desen una din cele
două teme, folosind
culori care
reliefează
caracteristici ale
lucrării . – redă prin
desen elemente
specifice dar
incomplete . – realizeză doar
o parte a unei
teme . – nu realizează
nici una dintr e
cele două teme .
Punctajul maxim pentru fiecare item este de 5 puncte.
Convertirea punctajului în calificative: 12 – 15 puncte – FB
8 – 11 puncte – B
38
7 – 10 puncte – S
6 – 9 puncte – I
La clasa experimentală s -au obținut următoarele rezultate (Fig. 3. 2) :
Statistics
Fig. 3.2 Rezultatele grupului experimental la testul inițial
În urma testului aplicat, am constatat că elevii au dobândit calificative în ordinea
următoare: B -20, FB-10, S -3, I-2.
La clasa de control s -au obținut următoarele rezultate (Fig.3 .3) :
calificative test initial grup
experimental
N Valid 35
Missing 0 calificative test initial grup experimental
Frequenc
y Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid foarte
bine 10 28.6 28.6 28.6
bine 20 57.1 57.1 85.7
suficient 3 8.6 8.6 94.3
insuficient 2 5.7 5.7 100.0
Total 35 100.0 100.0
39
Fig. 3.3 Rezultatele grupului de control la testul inițial
În urma testului aplicat am constatat ca elevii au dobândit calificative în ordinea
următoare: B -14, FB – 9, S-2, I- 1.
Comparând rezultatele celor două eșantioane s -au obținut următoarele diferențe:
Tabel 3.1 Compararea rezultatelor obținute de cele două grup uri, la testul inițial
Grupe de
calificative Procentaj
Procentaj Diferențe
procentaj
% Clasa
experimentală % Clasa de
control %
FB 10 28,57 9 34,62 6,05
B 20 51,14 14 58,85 7,71
S 3 8,57 2 7,69 0,88
I 2 5,71 1 3,85 1,86
calificative test initial grup control
Frequenc
y Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid foarte
bine 9 34.6 34.6 34.6
bine 14 53.8 53.8 88.5
suficient 2 7.7 7.7 96.2
insuficient 1 3.8 3.8 100.0
Total 26 100.0 100.0 Statistics
calificative test initial grup
control
N Valid 26
Missing 0
40
Din interpretarea rezultatelor obținute în urma testului inițial (Tabel 3.1) , am putut constata
că toți elevii au rezolvat testul conform cerințelor , astfel că între cele două eșanti oane nu
există diferențe majore. Singura diferență majoră care s -a putut constata este numărul
elevilor. Se observă că la clasa experimentală sunt cu 9 elevi mai mulți decât la clasa de
control.
Etapa experimentală – Pe tot parcursul etapei experimentale am pus un mare
accent pe activitățile desfășurate împreună cu lotul experimental , astfel încât să -mi ating
obiectivul cercetării și să validez ipoteza generală. Am observat și apreciat modul în care
elevii au fost interesați de activitățile desfășurate și am parcurs toate etapele necesare
realizării experimentului pedagogic.
Fiecare activitate desfășurată cu eșantionul experimental a fost bine planificată, structurată
și organizată. Pe tot parcursul experimentului comunicarea a fost mereu prezentă între
mine și elevi fără a exista blocaje de exprimare sau cooperare . Toți elevii au fost
familiarizați încă de la început cu disciplina geografie și au participat activ la activități. În
ceea ce privește eșantionul de control, maniera de lucru a fost una obișnuită.
Pentru a înregistra comportamentul și atitudinea lotului experimental pe tot
parcursul etapei experimentale am folosit grila de observații pe care am completat -o pe
perioada desfăș urării activităților didactice la ora de geografie:
Grilă de observații a elevilor asupra manifestărilor la activitățile didactice
a eșantionului experimental
Tabel 3.2 Grilă de observație a gradului de participare și interes al elevilor
Inițiale
nume
și
prenu
me
elevi Interes și grad de participare la activitatile didactice desf ășurate
Joc didactic Vizita Fotografie Desen
Materiale
didactice
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
A.B 3 3 3 3 2
A.P 3 3 1 3 3
A.R 3 3 2 3 2
A.V 1 2 3 3 3
B.A 3 1 3 3 3 1
B.C 3 2 3 3 3
B.D 1 3 3 2 3
41
C.A 3 3 3 2 3
C.D 3 3 1 3 3
C.G 3 3 2 3 3
D.D 3 3 2 3 3
D.V 3 3 1 3 2
D.R 3 1 3 3 2
D.S 3 3 3 1 3
F.A 3 3 3 2 1
F.M 2 3 3 3 2
H.A 3 2 3 3 3
H.B 3 3 3 3 1
I.E 2 3 3 3 1
I.G 3 1 3 3 3
I.F 3 3 3 3 3
I.M 3 2 2 1 3
I.P 2 3 2 3 3
I.L 3 3 3 3 3
K.A 3 3 3 3 3
K.B 3 3 3 3 2
L.A 2 3 3 3 2
L.C 3 3 3 3 3
L.I 3 3 2 3 3
L.M 3 3 3 3 3
M.M 3 3 3 2 3
M.N 2 3 3 3 3
N.I 3 3 3 3 3
N.A 1 3 3 3 3
N.O 2 3 2 3 3
Intructaj: Pentru fiecare elev s upus observației se consemnează interes ul și gradul de
participare la activitățile didactice desfășurate (1 – scăzut, 2 – mediu, 3 – ridicat).
Conform grilei de observație elaborată , am realizat la fiecare activitate didactică, grafice
în care am identificat prin procentaj, implicația elevilor în etapa experimentală.
42
(Sursă inspirație grilă de observație: Caiet de practică pedagogică pentru învățământ
primar , Universitatea Transilvania Brașov, Facultatea de Psihologie și Științele Educației,
2013)
ACTIVITATEA I: JOCUL DIDACTIC
Jocul d idactic reprezintă pentru elevi una dintre cele mai îndrăgite și plăcute
activități didactice cu scop educativ. Atât ca metodă cât și ca activitate didactică, jocul
contribuie la procesul de predare -învățare -evaluare. Aplicarea jocului în cadrul orelor de
geografie a contribuit la dezvoltarea spiritului inventiv și creativ al e levului, al gândirii și a
interesului pentru lărgirea culturii geografice.
Descrierea activității
Scopul activității – dezvoltarea creativității elevilor.
Metode utilizate : jocul di dactic, conversația, explicația, observația.
Sarcina didactică : – să completeze rebusurile;
– să găsească răspunsuri la ghicitori;
– să construiască un dialog între formele de relief.
Material didactic : fișe cu rebusuri, fișe cu ghicitori, ecusoane ilustrate cu forme de relief
din România.
Elemente de joc : surpriza, aplauze.
Reguli respectate: – pentru a primi un rol în desfășurarea jocului elevii trebuie să
completeze rebusurile și să răspundă la ghicitori.
Desfășurarea activității (jocului):
În prima etapă se împart elevilor fișele cu rebusuri pe care le complet ăm împreună.
Desenez pe tablă fiecare rebus în parte și apoi îl completez cu răspunsurile elevilor. După
finalizarea rebusurilor se împart elevilor fișele cu ghicitori. Elev ii care răspund corect
primesc câte un ecuson cu denumirea și imaginea unei forme de relief . În cele din urmă
elevii sunt împărțiți pe grupe. Fiecare grupă reprezintă o formă de relief. După rezolvarea
ghicitorilor elevii au un nou ,,nume” și construi esc un dialog între formele de relief: deal,
podiș, câmpie și munte. F iecare echipă își prezintă conform caracteristicilor, avantajele și
dezavantajele pe care le aduce omului și viețuitoarelor. Prin acest joc de rol elevii descri u
formele de relief și înțeleg ce importanță au ele p entru țara noastră. La finalul jocului
fiecare elev își păstrează ecusonul primit , drept recompensă pentru activitatea pe care a
avut-o pe parcursul orei.Toți elevii au cooperat, au respectat regulile și a u îndeplinit
sarcinile jocului. Creativitatea a fost prezentă la elevi pe tot parcursul defășurării jocurilor.
Am observat interesul și implicarea elevilor în rezolvarea ghicitorilor, a rebusurilor și a
43
jocului de rol . Elevii au avut idei noi cu care au intervenit în completarea jocuilo r care au
avut influență pozitivă și au fost un mijloc de relaxare pentru aceștia . Ei au dat dovadă de
responabilitate, au fost sociabili și interactivi fără să manifeste indiferență , au cooperat
între ei ca un adevărat colectiv și s-au ajutat de câte ori a fost cazul.
Mai jos prezint rebusurile și ghicitorile rezolvate de lotul experimental în cadrul
activității:
1. Completând corect liniile orizontale, veți descoperi pe verticala A -B numele
păsării pe care o numim ,,doctorul pădu rii”:
A
1. Soțul găinii
2. Soțul bivoli ței
3. Tăiat de crăciun
4. Animal cu cocoașă
5. Pasăre care ouă
6. Căprioară în Africa
7. Animal fricos
8. Acvilă
9. Lângă berbec
10. Are iezi
11. Animal la sanie
12. Soțul căprioarei
B
2. Completând corect liniile orizontale veți descoperi pe verticala A – B, numele celui
mai întins lac din țara noastră. A
1. Lac de baraj natura l
2. Lac glaciar din m -ții Rodnei 2
3. Cel mai adânc
lac din țară
4. Lac de baraj 4
antropic pe râul Argeș 5
5. Lac din Câmpia R omână,
lângă Slobozia B 1 C U C O Ș
2 B I V O L
3 P O R C
4 C Ă M I L Ă
5 G Ă I N Ă
6 A N T I L O P Ă
7 I E P U R E
8 V U L T U R
9 O A I E
10 C A P R Ă
11 R E N
12 C E R B
1 R O Ș U
L A L A
3 Z Ă N O A G A
V I D R A R U
A M A R A
44
3. Completând corect pe orizontală, veți descoperi pe vertical a A – B, numele orașului
român esc cu cei mai mulți locuitori .
A
1. Reședința județului Bacău
2. Reședința județului Tulcea
3. Reședința județului Dolj
4. Reședința județului Sibiu
5. Reședința județului Caraș –
Severin
6. Reședința județului Argeș
7. Reședința județului Iași
8. Râu frate cu Mureș
9. Cel mai estic oraș din România B
4. Completând corect pe orizontală , veți desc operi pe verticala A – B un lanț muntos foarte
cunoscut din țara noastră.
1. Munții în Carpații de Curbură care ajung A
înălțimea de 1954.
2. Munții învecinați cu Bucegi, 3
care au înălțimea de 21 33 m. 3
3. Cei mai înalți munți din țara noastră.
4. Munți în Meridionali cu înălțimea de
2518 m .
5. Munți în care se află Pietrele Doamnei.
6. Munți vulcanici în grupa nordică din Orientali. B
7. Lac glaciar în Munții Iezer.
1 B A C Ă U
2 T U L C E A
3 C R A I O V A
4 S I B I U
5 R E Ș I Ț A
6 P I T E Ș T I
7 I A Ș I
8 O L T
9 S U L I N A
1 C I U C A Ș
2 L E A O T A
F Ă G Ă R A Ș
4 P A R Â N G
5 R A R Ă U
6 G U Ț Â I
7 I E Z E R
45
5. Planetele: Completând corect liniile orizontale veți descoperi pe verticala A -B numele
celei mai aemănătoare planete cu Pământul.
A
1. Prima planetă de la Soare
2. Planeta vie
3. A șaptea planetă
4. Planeta cu inele
5. A opta planetă
B
Ghicitori rezolvate cu elevii:
Locul neted și întins
C-un covor de grâu cuprins. (Câmpia )
A treia planetă de la Soare
Care adăpostește viețuitoare . (Pământul )
Cu coame domoale, fine,
Cu culmi și cu văi largi, line
Cultivate cum se știe
Cu pomi și viță -de-vie,
E între munți și câmpie
Ca-nălțime.
Ce să fie ? (Dealul )
Bogați în metale, fier,
Aur și -alte bogății multe,
Cu păduri de brazi pe frunte
Greu îi poți escalada.
Ia, ghici, ghicitoarea mea ! (Munții)
Podiș în estul țării este,
Câmpie se mai numește
Din dealuri este format,
Numele lui l -ai aflat? (Podișul Moldovei ) 1 M E R C U R
2 T E R R A
3 U R A N U S
4 S A T U R N
5 N E P T U N
46
Pentru a sesiza în ce măsură, elevii s -au implicat în activitate m -am folosit de grila
de observație (Tabel 3.2) și am realizat următo area reprezentare grafică (Fig. 3.4), pentru a
evidenția gradul și interesul de participare al elevilor la jocul didactic:
Fig. 3.4 Reprezentarea grafică a interesului și a gradului de participare , în cadrul jocului
didactic
ACTIVITATEA II: VIZITA
Organizarea vizitei – îmi propun obiectivele de vizitat, stabilesc itinerariul de parcurs,
aplicațiile practice și ofer elevilor sfaturi, le încredințez sarcini, le recomand echipamenul
necesar și fixez regulile.
Scopul vizitei: dezvoltarea creativității și a spiritului de observație.
Obiective de referință:
– să se situeze corect în spațiul imediat, apropiat și local;
– să construiască enunțuri simple și dezvoltate despre fenomene și fapte observate în
realitatea înconjurătoare;
– să realizeze lucrări creative pe baza unor elemente observate .
Metode utilizate : observația, conversația, explicația.
Desfășurarea vizitei :
În cadrul vizitei am mers cu eșantionul exper imental la Cetatea Făgărașului (Anexe: 1, 2,
3, 4, 5) . Am fost însoțită de doamna învățătoare a eșantionului experimental. Do amna a
manifestat interes și a fost încântată de activitatea pe care am propus -o. Împreun ă am
organizat clasa de elevi , am întocmit cele necesare pentru pentru a putea părăsi curtea
școlii. Înainte de a pleca de la școală spre cetate, le -am propus elevilor să-și ia la ei
47
materiale necesare pentru a desena ș i a scrie. Cu ajutorul conversație i și al explicație i, am
comunicat cu elevii de la începutul și până la sfărșitul activității. Drumul de la școală și
până la cetate a fost un prilej de admirație a orizontului local. Elevii a u fost foarte
interactivi și au dat dovadă de respect față de tot ceea ce îi înconjoară. S-au implicat cu
interes și au participat activ în realizarea unor lucrări liber alese . Au admirat peisajul, s -au
orientat după punctele cardinale pe ntru a stabili poziția cetății, a u redat prin desen zidurile
vechi ale cetății ca și cum ar fi vrut să arate trecerea timpului care și -a pus amprenta asupra
acesteia (Anexe: 8, 10, 11, 12, 13 ). În realizarea lucrărilor și -au folosit propria gândire și
imaginație care a u contribuit la dezvoltarea creativității. O parte din ei au ales s ă deseneze
cetatea , conform amplasării acesteia în spațiu ( Anexe: 6, 9 ) , o parte au decis să realizeze
compune ri (Anexe: 7, 14, 16, 17 ) iar o parte să alcătuiască versuri (Anexe: 15, 18 ). La
elaborarea desenelor au folosit culori cu care au redat expresivitate. O parte din
compuneri le și versuri le alcătuite , au fost scrise în mai multe culori de unde reiese
imaginația bogată pe care elevii o au. Nu au omis să specifice câte puțin despre tot c e au
văzut și despre ce au simțit pe tot parcursul vizitei. Elevii care au desenat și -au ales cum au
considerat ei, locul în care s ă redea pe hârtie ceea ce percepeau vizual în jurul lor. Au
observat în exteriorul cetății, lacul de care aceasta este încon jurată și l -au redat pe hârtie.
Nu au omis nici lebedele de pe lac pe care le -au scos în relief în desenele realizate. Toate
manifestările lor au fost din proprie inițiativă și au avut un comportament demn de
apreciat. Pe tot parcursul vizitei au adresat în trebări la care eu și doamna învățătoare le -am
răspuns. Am intervenit la rândul meu cu alte întrebări , pentru a le testa imaginația și
rapiditatea cu care intervin în eleborarea răspunsurilor. O parte din elevi au continuat
munca de la cetate în clasă, la următoarea oră de geografie. Acest fapt a dovedit
capacitatea lor de memorare și reproducere a ideilor pe care le -au cules pe parcursul
vizitei. Am fost plăcut surprinsă de lucrările realizate atît la locul vizitei cât și de cele
nefinalizate dar continuat e și terminate în clasă. Elevii a u demonstrat prin lucrăile lor
originalitate, flexibilitate și fluiditate.
Pentru a sesiza în ce măsură, elevii s -au implicat în activitate m -am folosit de grila
de observație (Tabel 3.2 ) și am realizat următo area reprezentare grafică (Fig. 3.5) pentru a
evidenția gradul și interesul de participare al elevilor în cadrul vizitei :
48
Fig. 3.5 Reprezentare a grafică a interes ului și a grad ului de participare , în cadrul
vizitei
ACTIVITATEA III: FOTOGRAFIA GEOGRAFICĂ
Scopul activității: dezvoltarea creativității.
Obiective operaționale:
– să descrie cu cuvinte proprii imaginile observate;
– să cunoască orizontul local și apropiat;
– să manifeste interes pentru activitatea desfășurată.
Metode utilizate: observația, ciorchinele, conversația, explicația.
Desfășurarea activității:
Fotografia surprinde un moment real cu anumite elemente și poate fi de folos la toate
disciplinele de învățământ . La ora de geografie eu am folosit fotografia pentu dezvoltarea
creativ ității elevilor. În prima etapă am folosit o fotograf ie cu orașul Făgăraș (Anexa 19) și
am plecat de la aceasta cu metoda interactivă ciorchinele, ca și element cheie în
dezvoltarea creativității. Sarcina elevilor a fost de a completa ciorchinele cu caracteristicile
orașului: relief, climă, hidrografie, ocupaț ii ale locuitorilor, vegetație, obiective turistice
etc. În a doua etapă a m împărțit elevilor fotografii cu conținut geografic și cu diferite
ilustraț ii: munti, ape, păduri, animale, orașe și sate din țara noastră. Pe baza imaginilor din
fotografii grupele au realizat compuneri pe care apoi le -au citit cu voce tare. Pe parcursul
activității elevii au venit cu întrebări referitoare la conținutul fotografiilor prezentate. Am
răspuns întrebărilor adresate de aceștia și am folosit conversația euristică și explicația
pentru a avea un continuu feedback cu aceștia. Compunerile elevilor pe care le -au realizat
49
pe baza ilustrațiilor din fotografi i au fos t creative iar unele pline de sentimente. Imaginația
lor nu s -a oprit doar la ceea ce le -a sugerat imaginile. I -am întrebat ce consideră că am mai
putea adăuga în fotografiile prezentate iar aceștia au venit cu idei. Le-am prezenta t o
fotografie în care un om tăia copacii dint r-o pădure , după care i -am întrebat ce am putea
adăuga la acea imagine și să obținem o imagine cu benefic ii pentru om. Răspunsul l -am
primit în cor din partea clasei: ,,să plantăm alți pomi în locul celor tăiați ”. Am concluzionat
că o imagine vizuală ajută foarte mult la dezvoltarea creativității și la îmbogățirea
limbajului. Fotografia dezvoltă spiritul de observație, atenția și creativitatea oferindu -i
elevului surse de inspirație și de învățare.
Pentru a sesiza în ce măsură, elevii s -au implicat în activitate m -am folosit de grila
de observație (Tabel 3.2 ) și am realizat următo area reprezentare grafică (Fig. 3.6) pentru a
evidenția gradul și interesul de participare al elevilor la fotografia geogra fică:
Fig. 3.6 Reprezentare grafică a interes ului și a gradului de participare la fotografia
geografică
ACTIVITATEA IV: DESENUL GEOGRAFIC
Scopul activității : dezvoltarea creativității.
Obiective operaționale :
– Să cunoască caracteristicile formelor de relief;
– Să realizeze desene cu conținut geografic;
– Să descrie atât imaginile proprii realizate cât și ale colegilor.
Metode utilizate: observația, brainstorming, conversația, explicația.
50
Desfășurarea activității:
Desenul a fost una dintre cele mai îndrăgite activități, desfășurate cu elevii la ora de
geografie. Pentru a -mi atinge scopul vizat în cadrul acestei activități m -am folosit de
metoda brainstorming deoarece reprezintă una dintre cele mai răspândite metode în
stimularea a creativității. Ea poate educa atât comportamentul elevilor cât și capacitatea
creatoare a acestora . Nimeni nu are voie să facă observații negative, să critice ideile
celorlalți, să se mire sau să jicnească. Imaginația trebuie să fie liberă și să producă o
cantitate cât mai mare de idei. Pentru ca activitatea să devină cât mai creativă le -am propus
elevilor să se gândească și să -și aleagă o formă de relief pe care să o redea pe hârtie.
Forma de relief aleasă a fost evidențiată prin caracteristicile și prin culorile specifice
acesteia. Fiecare elev a desenat și a reprezentat după imaginația sa . După finalizarea
desenelor, sarcina elevilor a fost ca fiecare să -și prezinte desenul iar ceilalți colegi să
specifice ce îi lipsește sau ce ar trebui să mai adauge la desenul respectiv. Ei au adăugat,
eliminat și înlocuit elemente care au cont ribuit la dezvoltarea desenului iar creativitatea a
fost prezentă și simțită pe tot parcursul activității.
Pentru a sesiza în ce măsură, elevii s -au implicat în activitate m -am folosit de grila de
observație (Tabel 3.2 ) și am realizat următo area reprezentare grafică (Fig. 3.7) pentru a
evidenția gradul și interesul de participare al elevilor la desenul geografi c:
Fig. 3.7 Reprezentare grafică a interes ului și a gradului de participare la desenul
geografic
51
ACTIVITATEA V: MATERIALE DIDACTICE
Scopul desfășurării activității : dez voltarea creativității elevilor .
Obiective operaționale:
– să lucreze cu harta;
– să identifice formele de relief;
– să realizeze machete cu conținut geografic.
Metode utilizate: observația, cvintetul, conversația, explicația.
Desfășurarea activității:
O activitate interactivă și creativă este realizarea de materiale didactice. Pe perioada
etapei experimentale am realizat această activitate pentru stimularea creativității elevilor.
Am ales în cadrul acestei activități, realizarea machetelor geografice având ca model harta
României. Elevii au lucrat atât individual cât și pe echipe. Toate materialele din care au
fost realizate machetele au fost alese de către aceștia și nu au implicat deloc costuri
materiale. Au reușit să se folosească doar de ceea ce au avut acasă : hârtie, scobitori, bețe
de chibrit, acuarele, plastelină, materiale decorative , lipici, foi de bloc de desen. În cadrul
aceste i activități am observat modul in care au lucrat si contribuit la realizarea machetelor.
Toți elevii au folosit culori prin care au redat expresivitate și au evidențiat formele de
relief . Realizarea machetelor la ora de geografie a reprezentat mi jlocul prin care elevii au
luat contact cu harta României și cu reprezentarea acesteia (Anexe 20, 21, 22, 23, 24, 25,
26, 27). Pe tot parcursul activității am observat modul de lucru al elevilor. Fiecare elev în
parte a contribuit în realizarea machetelor cu imaginație, creativitate și atenție.
Desfășurarea activității și pe echipe a demonstrat cooperarea și comunicarea intre elevi. La
final, când machetele au fost finalizate , le-am adresat întrebări referitoare la modul cum s –
au simțit în cadrul acestei activități și de ce au ales materialele respective pentru realizarea
machetelor . Răspunsurile au fost pe măsura lucrărilor: pline de imaginație. La finalul
activității le -am propus să creeze cinci versuri care să se rezume la machetele realizate.
Am aplicat in acest fel metoda cvintetului iar versurile create au fost următoarele:
Munții,
Înalți, mândri,
Poposind, privind, fermecând
Aduc bucurii tuturor oamenilor
Resurse.
Realizarea de materiale didactice la ora de geografie reprezintă un mijloc eficient de
învățare, cooperare, comunicare și dezvoltare a creativității.
52
Pentru a determina în ce măsură, elevii s -au implicat în activitate m -am folosit de
grila de observație (Tabel 3.2) și am realizat următo area reprezentare grafică (Fig. 3.8)
pentru a evidenția gradul și interesul de participare al elevilor la realizarea de material e
didactice :
Fig. 3.8 Reprezentare grafică a interes ului și a grad ului de participare , în realizarea de
materiale didactice
Etapa postexperimentală – constă în a plicarea testului final de cunoștințe , identic
pentru cele două eșantioane. În această etapă se determină dacă diferența dintre cele două
eșantioane este semnificativă. Testul final a fost întocmit și adaptat la nivelul de vârstă și
înțelegere a elevilor. Calificativele obținute de lotul experimental demon strează faptul că
activități le la care au luat parte au contribuit la dezvoltarea creativității și la rezultate mai
bune în procesul învățării. Lotul de control a rezolvat testul doar pe baza informațiilor din
cadrul orelor de geografie fără intervenția unor metode sau activități cu rol de dezvoltare a
creativității. Dacă la testul inițial cele două eșantioane nu au avut diferențe majore în
privința calificativelor, la testul final se cunoaște cantitativ și calitativ diferența între cele
două eșantioane datorită activităților didactic e cu care s -a intervenit la eșantionul
experimental. Pentru elaborarea testului final am procedat la fel ca și în cazul testului final
în ceea ce privește sursa de inspirație , și anume , testele creative ale lui Paul E. Torrance și
testele nonverbale ale lu i Frank Barron. Ambele tipuri de teste m -au ajutat la întocmirea
itemilor pentru a valida ipoteza cercetării.
53
Test final
Clasele a IV -a A și B
Obiectul : Geografie
Subiectul : Cât sunt de creativ?
Scopul: Identificarea potențialului creativ
1. Specificați , sub fiecare imagine , denumire a formei de relief corespunzătoare și precizați ,
pentru fiecare, benefici ile aduse omului:
___________________________
_________________________________________________________________________
______________________________________________________________________ ___
_________________________________________________________________________
_____________________________________ ____________ _______________________ _
____________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
__________________________________________ ______________________________ _
54
_____________________________
_______________________________________________________________ _________ _
____ _____________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
______ ________ _______________________ ____________________________________
_____________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________ ________________________________
_________________________________________________________________________
______________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
______ ________ _______________________ ____________________________________
55
2. Sunteți î n Depresiunea Transilvania la o altitudine de 650 m. Descrieți peisajul din jurul
vostru, ghidându -vă după punctele cardinale. Puteți adăuga detalii de mișcare.
3. Desenați un monument din localitatea natală. Denumiți -l.
4. Denumiți și descrieți localitatea bunicilor voștri.
5. Alcătuiți un scurt text (7 – 10 rânduri) despre Delta -Dunării, ajutându -vă de imaginea
oferită mai jos. Aveți în vedere:
– locul de izvor al Dunării ;
– ce traseu parcurge;
– unde se varsă.
6. Rezolvă rebusul următor:
1. România este situată aproape în ………………………………………. …………… Europei.
2. Țara noastră se află în continentul……………………………………. …………………………
3. România este o țară ……………………… ……., deoarece are ieșire la Marea Neagră.
4. Granița de sud a României o formează fluviul …………………. ………………………….
5. În partea de nord -vest, România se învecin ează cu………………….. …………………..
6. În partea de nord a țării , ne învecinăm cu………………………….. ………………. ……….
7. Granița pe apă se mai nu mește și hotar……………………… …………………………….. …
A-B Țara noastră este ………………………… !
Delta -Dunării
56
A
B
(NOTĂ: Se pune accent pe originalitate )
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚǍ
ITEM FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT
1. – specifică corect
form ele de relief la
cinci imagini și
descrie avantajele
fiecăreia – specifică
formele de
relief doar la
patru imagini
și descrie
avantajele
acesteia – specifică
corect formele
de relief doar la
două imagini și
descrie
avantajele
acestei a – specifică
corect
denumirea
formei de
relief doar la o
imagine fără sa
descrie
avanatajele
2. – descrie peisajul
ghidîndu -se după
punctele cardinale și
adăugarea unor detalii
de mișcare – descrie
peisajul dar
nu se
ghidează după
punctele
cardinale;
adaugă detalii
de mișcare – descrie
peisajul fără a
se ghida după
punctele
cardinale ; nu
adaugă detalii
de mișcare – nu descrie în
niciun fel
peisajul.
3. – realizează un desen
complet cu imaginea
unui monument și îl
descrie în mod creativ – realizeză un
desen complet
cu imaginea
unui
monument
fără să îl
descrie – realizează un
desen incomplet
a unui
monument și îl
descrie sumar – realizează un
desen
incomplet fără
descriere 1
6
2
4
3
5
7
57
4. – denumește corect
numele localității și
județul de ca re
aparține cu descriere
complexă în mod
original – denumește
numele
localității și
județul de
care aparține
cu descriere
în câteva
cuvinte – denumește
numele
localității și
județul de care
aparține, fără
descriere – denumește
numele
localității fără
a specifica
județul de care
aparține și
descrierea
acesteia
5. – alcătuiește un text
creativ și respectă
cerința în întregime – alcătuiește
un text fără a
respecta
punctele de
vedere – alcătuiește un
text de maxim
cinci rînduri
fără a ține cont
de punctele de
vedere – alcătuiește un
text de două
rânduri fără a
ține cont
depunctele de
vedere
6. – rezolvă corect șapte
verticale ale rebusului – rezolvă
corect cinci –
șase vericale
ale rebusului – rezolvă corect
trei-patru
verticale ale
rebusului -rezolvă corect
o verticală a
rebusului
Punctajul maxim pentru fiecare item este de 5 puncte.
Convertir ea punctajului în calificative: 25-30 PUNCTE – FB
19-24 PUNCTE – B
13-18 PUNCTE – S
8-7 PUNCTE – I
În urma aplicării testului final la clasa experimentală s -au obținut următoarele
rezultate (Fig. 3.9 ):
Statistics
calificative test final grup
experimental
N Valid 35
Missing 0
calificative test final grup experimental
Freque
ncy Percen
t Valid
Percent Cumulative
Percent
Vali
d foarte
bine 22 62.9 62.9 62.9
bine 11 31.4 31.4 94.3
suficient 2 5.7 5.7 100.0
Total 35 100.0 100.0
58
Fig. 3.9 Rezultatele grupului experimental la testul final
În urma testului aplicat am constatat că elevii au dobândit calificative în ordinea
următoare: 22 – FB, 11 – B, 2 – S
La clasa de control , am obținut următoarele rezultate (Fig. 3.10):
calificative test final grup control
Frequenc
y Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
V
a
l
i
d foarte bine 8 30.8 30.8 30.8
bine 13 50.0 50.0 80.8
suficient 3 11.5 11.5 92.3
insuficient 2 7.7 7.7 100.0
Total 26 100.0 100.0 Statistics
calificative test final grup control
N Valid 26
Missing 0
59
Fig. 3.10 Rezultatele grupului de control la testul final
În urma testului aplicat , am constatat că elevii au obținut calificative în ordinea
următoare: 13 – B, 8 – FB, 3 – S, 2 – I.
Comparând rezultatele celor două eșantioane s -au obținut următoarele rezultate (Tabel
3.3):
Tabel 3.3 Rezultate obținute de ambele grupuri la testul final
Calificative Procentaj
Procentaj Diferențe
procentaj
% Clasa
experimentală % Clasa de
control %
FB 22 62,86 8 30,77 32,09
B 11 31,43 13 50,00 18,57
S 2 5,71 3 11,54 5,83
I 0 – 2 7,69 7,69
Din rezultatele obținute la testul final, se observă evoluția grupului experimental prin
desfășurarea activităților didactice în cadrul orelor de geografie. Se co nstată că la grupul de
control procentajele calificativului foarte bine sunt mult mai mici decât procentajele de
foarte bine obținute de grupul experimental.
3.5 Rezultatele obținute și interpretarea lo r
În prima etapă a cercetării am aplicat testul inițial ambelor grupe implicate în
experiment. Am urmărit identificarea nivelului creativ iar testul a fost ghidul
experimentului desfășurat la clasa a IV – a. Pe baza lui am desfășurat activitățile didactice
60
cu caracter creativ din etapa experimentală. În această etapă, preexperimentală , am vizat
îndeplinirea obiectivului O1: Identificarea nivelului creativ al elevilor din clasa a IV – a și
validarea ipotezei nr.1: Dacă se aplică teste creative se determină nivelul general de
pregătire al elevilor iar stimularea creativității se activează.
Prin aplicarea testului inițial am constatat nivelul grupelor care s -a dovedit a fi omogen.
Ambele grupe au înregistrat puncataje asemănătoare. Lotul experimental a obținut un
procent de 28,57 % la calificativul FB iar lotul de control a obținut un procent de 34,62%.
Procentul obținut de lotul experimental la calificativul B este de 57,14% iar cel obținut de
lotul de control este de 53,85%. Procentul obținut de lotul experimental la califi cativul S
este de 8,57% iar de lotul de control 7,69%. Cel mai mic calificativ obținut a fost I cu un
procent de 5,71% obținut de lotul experimental și 3,85% obținut de lotul de control.
La itemul 1 și itemul 2 elevii nu au întâmpinat dificultăți. În schi mb la itemul 3 au
întâmpinat dificultăți unde au avut și rezultate mai slabe. Am observat în corectarea
lucrărilor că elevilor le place mai mult să rezolve sarcini cu material intuitiv și că sunt
indeciși la realizarea unei lucrări cu temă la alegere.
Obținerea calificativului B în procente mai mari decât a calificativului FB (Fig.3. 11),
dovedește necesitatea aplicării activităților didactice cu caracter creativ la ora de geografie.
Fig. 3.11 Rezultatele obținute de cele două grup uri la testul inițial
În etapa experimentală am vizat îndeplinirea obiectivului O2: Implementarea
activităților cu caracter creativ la disciplina geografie . Pentru atingerea o biectivului vizat
în această etapă am implementat următoarele activități: joc didactic, vizita, fotogra fia
geografică, desenul geografic și realizarea de materiale didactice. Pe tot parcursul etapei
experimantale am obser vat gradul de participare și interes al eș antionului experimental la
activitățile didactice desfășurate. Rezultatele obținute la grila de observație au demonstrat
că elevii s -au implicat cu interes în toate activitățile desfășurate pe perioada etapei
experimentale. În schimb la lotul de control nu s -au aplicat activități cu rol creativ. Asupra
05101520
test inițial lot
experimental test inițial lot
control10
920
14
3
22
1foarte bine
bine
suficient
insuficient
61
lotului de control s -au desfășurat activități no rmale. Din analiza grilei de observație (Tabel
3.2) aplicată la lotul experimental , se constată în Fig. 3.12, nivelul gradului de partcipare și
interes al lotului experimental la activitățile desfășurate în perioada experimentală .
Fig. 3.12 Reprezentarea grafică a interesu lui și a grad ului de participare la activități le
desfășurate
În Fig. 3.12 se observă numărul elevilor și repartiția acestora pe fiecare nivel:
scăzut, mediu și ridicat. Lotul experimental a avut un grad de interes și participare ridicat
la fiecare activitate ceea ce confirmă ipoteza nr. 2 a cercetării: Dacă elevii iau parte la
activitățile didactice specifice desfășurate în timpul orelor de curs dar și ca activități
extracurriculare și extr așcolare la disciplina geografie, atunci ne aștept ăm ca aceștia să
devină mai creativi în funcție de nivelul de participare și de interes .
În etapa postexperimentală (finală) am vizat îndeplinirea obiectivului O3:
Compararea/evaluarea nivelului creativ la ambele loturi ale cercetării . Prin aplicarea
testului final la ambele clase am identificat nivelul creativ al elevilor după ce am intervenit
asupra lotului experimental prin implementarea activităților didactice cu rol creativ. Dacă
la testul inițial re zultatele obținute de cele două eșantioane au fost omogene, la testul final
se observă o diferență a calificativelor obținute de cele două clase. La itemul 1, 3, 4 și 6
elevii au obținut rezultate foarte bune ceea ce dovedește că acestora le place să rezolve
sarcini creative iar la itemul 2 au întâmpinat mici dificultăți. În ceea ce privește itemul 5
elevii au avut rezultate mai slabe. Itemii eleborați în testul final au pus un mare accent pe
imaginația elevilor și pe originalitatea cu care aceștia rez olvă sarcinile date. Punctajele
obținute de cele două loturi la testul final sunt diferite și se constată o creștere a
calificativului FB în favoarea lotului experimental care a obținut un procent de 62,86% iar
JocVizităFotografieDesenMateriale
didactice3332464 7
4 72628 25
29 24
Scăzut Mediu Ridicat
62
lotul de control a obținut un procent de 30, 77%. La calificativul B lotul experimental a
obținut un procent de 31,43% iar lotul de control a obținut un procent de 50%. L a
calificativul S lotul experimental a obținut un procent de 5,71% iar lotul de control un
procent de 11,54%. În privința calificat ivului I s -a constatat dispariția lui la lotul
experimental și prezența acestuia doar la lotul de control cu un procent de 7,69%.
Tabelul 3. 5 și graficul (Fig. 3.13) de mai jos pun în evidență rezultatele obținute
de cele două grupe la tes tul inițial cât și la cel final, unde se obse rvă cantitativ și calitativ
diferența între calificativele obținute la testele aplicate:
Tabel 3. 4 Rezultatele obținute la tesul inițial și testul final de ambele grup uri
Foarte bine Bine Suficient Insuficient
test inițial grup experimental 10 20 3 2
test final grup experimental 22 11 2 0
test inițial grup control 9 14 2 1
test final grup control 8 13 3 2
Fig. 3. 13 Calificativele obținute de cele două grup uri la testul inițial și testul final
Dacă la testul inițial lotul experimental a obținut 10 calificative de FB, la testul
final obținut un număr de 22, ceea ce demonstreză eficiența activităților creative
implementate la disciplina geografie. În cazul lotului de control, acesta a obținut la t estul
inițial 9 calificative de FB iar la testul final numărul acestuia a scăzut la 8 calificative de
FB. Se constată că aceștia nu au luat parte la activitățile desfășurate cu lotul experimental
iar creativitatea nu a fost dezvoltată ei rezvolvând testul final doar pe baza cunoștințelor
acumulate la orele de geografie.
test inițial grup
experimentaltest final grup
experimentaltest inițial grup
controltest final grup
control1022
9 820
1114 13
3 2 2 3 20 1 2Foarte bine Bine Suficient insuficient
63
Dator ită activităților implementate în etapa experimentală și a rezultatelor obținute la testul
final, se confirmă ipoteza generală a cercetării.
Prin interpretarea și prelucrarea datelor culese pe parcursul desfășurării cercetării,
dovedesc faptul că ipotezele de la care am pornit se verifică, iar obiectivele enunțate au
fost îndeplinite. Prin activitățile pe care le -am propus, am stimulat dezvoltarea creativității
la grupul experimental c are la finalul cercetării și -a cules roadele muncii. Creativitatea
elevilor a fost identificată cu ajutorul testelor aplicate la ambele clase și apoi a fost
recompensată cu calificative pentru a analiza și compara progresul acestora la disciplina
geografie .
64
CAPITOLUL 4
CONCLUZII
Lucrarea de față este o primă încercare de a demonstra că Geografia pentru clasa a
IV-a este o disciplină creativă și foarte atractivă. Creativitatea este un subiect foarte
abord at la multe discipline școlare și de aceea am plecat la drum cu convingerea că și la
disciplina geografie se poate stimula și dezvolta creativit atea. Pentru a -mi atinge scopul,
am implementat la clasă activități didactice cu rol de dezvoltare a creativității. Am ales
două clase de a IV -a pentru a face diferențe între rezultatele obținute de acestea la testele
aplicate și pentru a mă convinge că și la geografie se poate realiza o învățare creativă.
Creativitatea este o structură caracteristică psihicului care implică componente
intelectuale, voluntare, afective și caracteriale. Chiar dacă există multiple instrumente și
metode de măsurare a creativității, până acum încă nu a fost elaborată o măsură
standardizată, general acceptată. Testele Torance ale Gândirii Creative, au devenit unele
dintre cele mai utilizate măsuri ale creativității .
În cadrul experimentului pe care l -am realizat am avut ca și sursă de inspirație
testele Torance și astfel am eleborat testele aplicate eșantionului experimental și celui de
control.
În urma aplicării la clasă a unei învățări creative, desfășurând activități didactice
într-un climat afectiv favorabil, cu rol de dezvoltare a creativității, mi-am atins obiectivele
și scop ul acestei cercetări, validând astfel ipotezele.
Materialele și mijloacele didactice folosite au contribui t la realizarea unor activitati
atractive , la activizarea elevilor ,la stimularea creativității acestora, asigur ând o bună și
eficientă desfășurare a procesului instructiv -educativ . Pe parcursul ce rcetării am
întâmpinat și unele dificultăți, date de factorul de timp. Fiecare activitate pe care am
desfășurat -o a necesitat timp și implicație atât din partea elevilor cât și din partea mea.
La începutul experimentului, prin aplicarea testului inițial , am de terminat , cu
ajutorul calificativelor obținute , potențialul creativ al eșantionului de control și al celui
experimental. Diferența minoră între calificativele obținute , au demonstrat că nu existau
diferențe între aceste două eșantioane. După ce am i ntervenit asupra eșantionului
experimental, prin aplicarea metodelor și desfășurarea activităților în cadrul orelor de
geografie, am constatat progresul acestuia și am observat modul în care creativitatea a fost
stimulată . Prin aplicarea test ului final , am obținut rezultate ce au demonstrat modul în care
65
activitățile didactice , desfășurate cu eșantionul experimental, au contribuit la dezvoltarea
creativității.
Astfel , pot concluziona că:
Activitățile didactice geografice desfășurate la ora de geografie dezvoltă
creativitatea;
Elevii au realizat un real progres în alcătuirea de dialoguri, compuneri, texte,
versuri, dând dovadă de imaginație creatoare, originalitate, fluență, flexibilitate în
exprimare;
Elevii c unosc și respectă munca în echipă , încât o pot aplica și în alte domenii;
Au devenit mai comunicativi, mai inventivi și mai deschiși;
Sunt mai motivați pentru creativitate și mai încrezători în produsul creației rezultat
din munca lor ;
Au o atitudine mai creativă față de mediul înconjurăto r și își exprimă sentimentele
față de acesta;
Sunt activi și au interes în cadrul orelor de geografie.
Toate activitățile desfășurate cu lotul experimental, în această cercetare, au
contribuit la dezvoltarea creativității acestora și la progres , în ceea ce privește rezultatele
școlare.
66
BIBLIOGRAFIE
CERGHIT, I., RADU, I.T., POPESCU, E., VLĂSCEANU, L. (1995). Didactica.
București: E ditura Didactică și Pedagogică.
DINCA CORNELIA (2015). Metodica predării geografiei. București: Editura Decesfera
Media.
DULAMĂ MARIA ELIZA (2011). Geografie și didactica geografiei pentru
învățământul prima și preșcolar. Cluj – Napoca: Presa Universitară Clujeană
DULAMĂ, M.E. (1996). Didactica . București: Ed. Clusium .
ILINCA, N. (2007). Didactica geografiei. București: Editura ALL
LANDAU, ERICA (1979) . Psihologia creativității . București: Editura Didactică și
Pedagogică.
LUCIAN, I. I., TĂTARU ALEXANDRA , IULIA ANCA ILINCA (2010 ). Rebusuri și
integrame geografice . Editura Mustang.
NEAGU, M. R. (2011). Jocul didactic – cale de acces spre sufletul copilului. Bacău:
Rovimed Publishers.
PĂLĂȘAN, T. (2011). Metodologia cercetării educaționale – curs. Brașov: Universitatea
Transilvania.
RADU, I., IONESCU, M. (1987). Experiență didactică și creativitat e. Cluj-Napoca:
Editura Dacia.
STOICA ANA (1983). Creativitatea elevilor. București: Editura Didactică și Pedagogică.
STOICA, D., STOICA, M. (1982). Psihopedagogie școlară. Craiova: Scrisul Românesc.
STOICA, D. (1980). Metodica predării geografiei la clasele I -IV. București: Editura
Didactică și Pedagogică.
ȘANDOR, C. G. (2012). Resurse de apă din depresiunea Bârsei. Valorificare și implicații
în peisaj. București: Teză de doctorat.
ȚOPALĂ LAURA (1980). Creativitatea . București: Editura Științifică și Enciclopedică.
VOINEA MIHAELA (2013). Caiet de practică pedagogică pentru învățământ primar .
Brașov: Universitatea Transilvania .
Referințe website:
Link -uri:
https://anatolbasarab.ro/creativitatea -in-scoala/
https://marimarcu.blogspot.ro/2012/12/metode -de-stimulare -creativitatii.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Creativitate
67
ANEXE
Vizită la cetatea Făgărașului , împreună cu grupul experimental ș i doamna învățătoare .
Rezultat ele obținute în timpul vizitei : dezvoltarea creativități i elevilor prin desen și
compunere de versuri sau scurt eseu .
Anexa 1
Anexa 2
68
Anexa 3 Anexa 4
Anexa 5 Anexa 6 Anexa 7
Anexa 8 Anexa 9 Anexa 10
69
Anexa 11 Anexa 12 Anexa 13
Anexa 14 Anex a 15 Anexa 16
Anexa 17 Anexa 18
70
Anexa 19 (Orașul Făgăraș)
Machete geografice realizate de grupul experimental – dezvoltarea creativității în grup sau
individual
Anexa 20 Anexa 2 1
71
Anexa 2 2 Anexa 2 3
Anexa 2 4 Anexa 2 5
Anexa 2 6 Anexa 2 7
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonatori științifici: Conf. univ. dr. Pălășan Toader Prof. gr…. [600197] (ID: 600197)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.