Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar [631327]

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

1

Educația estetică

Profesor coordonator:
Conf. Dr. Caciuc Viorica

Student: [anonimizat]: Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar
Anul: I
Grupa: 3

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

2

Cuprins

Cap. 1. Educația estetică. Definire, statut, esență și scop ………………………….. ………………………….. …………….. 3
Cap. 2. Principiile educației estetice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 4
2.1. Principiul educației estetice pe baza valorilor autentice ………………………….. ………………………….. …….. 4
2.2. Principiul receptării creatoare a valorilor estetice ………………………….. ………………………….. …………….. 5
2.3. Principiul perceperii globale, unitare a conținutului și formei obiectului estetic ………………………….. .. 5
2.4. Principiul înțelegerii și situării contextuale a fenomenului estetic ………………………….. …………………… 5
Cap. 3. Obiectivele educației estetice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 6
Cap. 4. Modalități de realizare a educației estetice ………………………….. ………………………….. ……………………… 7
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 8
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 10

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

3

„Imoralitatea nu poate fi decât o consecință a lipsei de sensibilitate estetică.”
Ionel Teodoreanu în Fata din Zlataust (1931)
Cap. 1. Educația estetică. Definire, statut, esență și scop
Una dintre dimensiunile educației este cea estetică, o componentă care pentru unii oameni nu
reprezintă un subiect de mare interes, sau nu o văd ca pe una deosebit de importantă. Însă educația estetică
reprezintă o dimensiune de mare necesitate ființei umane deoarece prin intermediul acesteia se deprind o
mulțime de valori, de maximă necesitate personalității umane. Omul care va înțelege esteticul, care va fi
capabil de sensibilizare față de artă, acesta va fi cap abil să devină sensibil și față de oameni.
În literatura de specialitate întâlnim diferite definiții ale educației estetice. Dan Barna și Georgeta
Antohi în lucrarea lor ,,Curs de pedagogie” definesc astfel : ,, Educația estetică reprezintă o componentă
indispensabilă a formării personalității prin intermediul căreia se urmărește dezvoltarea capacității de a
recepta, interpreta și crea frumosul.”1 O definiție asemanătoare, însă cu anumite completări, înt âlnim și
la Cucoș. C., care în lucrarea sa ,,Educaț ie estetică” spune: ,,Educația estetică este acea dimensiune a
formării care urmarește pregatirea persoanei pentru a recepta, interpreta, interioriza și crea valori estetice
concretizate în diferite suporturi sau situații (artă, natură, conduită umană, com unitate etc.), în perspectiva
sporirii împlinirii spirituale și a imprimarii unui sens superior existenței persoanei”2. În lucrarea sa,
Nicola I. punctează c ă ,, Educația estetică urmarește preg ătirea elevului pentru actul de valorificare
(receptare, asi milare) și cel de creare a valorilor estetice”3, iar Vlad Pâslaru oferă urmatoarele informații:
,, Fiind nu numai un domeniu de cea mai mare complexitate -căci are ca obiect de cunoa ștere omul, EAE
este marcat ă și de o specialitate deosebită, ea producându -se atât la polul crea ției, cât și la cel al receptării,
în ambele existențe ale omului: fizică și metafizică, reală și imaginară, concret senzorială și
supradimimensională.”4
Citând ace ști autori, se poate observa că toți ace știa au păreri asem ănatoare, prin urmare se
concretizează ideea că educația estetică este acea dimensiune a educației , ce are ca rol dezvoltarea unor
abilități , priceperi umane de a recepta , însuși, dar și de a crea valori estetice, mai exact de a dezvolta nevoi a
de frumos, nevoia lucruri bine realizate . Fiecare individ are nevoie creativ itate, de imaginație, de
originalitate, tocmai de aceea scopul educației estetice este acela de a forma personalități capabile de
sensibilizare față de frumos , față de artă. Atât în lucrarea ,,Curs de pedagogie” , cât și în ,,Tratat de
pedagogie școlară” a lui Nicola.I. este citat D.Salade care susține că arta ,, răspunde unor nevoi reale pe
care le simte orice per soană de a -și lămuri unele idei, de a -și motiva unele comportam ente, de a -și
fundamenta unele atitudini, sugerând, explicând, valorificând sau problematizând. Prin caracterul ei
stimulativ, tonic, optimist etc ., arta împinge la iubirea adevărului, a binelui, a științei și a vieții.” 5

1Barna, A., Antohe,G., 2001, Curs de Pedagogie, Editura Logos, Galati , p.83
2 Cucos, C., 2014, Educatia estetică , Editura Polirom, Iasi , p.13
3 Nicola, I., 2003, Tratat de pedagogie școlară , Editura Aramis, București , p.369
4 Vlad Pâslaru, 20014, Cunoașterea umană și educația artistic -estetic ă, Revista ,,Didactica Pro…”, Nr.1(83) , p.11
5 Salade, D.,1966, Educația prin artă și literatură, E.D.P., București , apud : Barna, A., Antohe,G., 2001, Curs de Pedagogie, Editura
Logos, Galati , p.83 & Nicola, I., 2003, Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București , p.369

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

4

Arta este o expresie a creativității deosebit de profundă. Aceasta este dificil de definit, dar și mai
dificil de evaluat. Nicola.I spune că ,,În viziunea esteticii, orice operă de artă include un mesaj ce se
transmite printr -un limbaj propriu. Caracteristic pentru ace st mesaj este faptul că în procesul receptării, el
se rasfrănge asupra laturilor și zonelor personalității umane: intelectuală, afectivă, morală etc. Temeiul
educației estetice rezidă tocmai în acest proces de comunicare între obiectul estetic și subiectul care
receptează.”6. Din aceste info rmații reiese faptul că operele de artă exprimă diferite mesaj e, sentimente,
idei pe care creatorul a încercat să le transmită și pe care ,,beneficiarul” sau receptorul le asimilează într –
un mod propriu, personal, subiectiv. Este o bună afirmație, deoarece omul este una dintre cele mai
complexe ființe, iar capacitățile sale de a simți, capaci tățile sale emoționale sunt de la cele mai variate.
Prin urmare, daca un individ va fi pus față în față cu o oper ă de artă, acesta o poate interpreta în multe și
variate feluri. Dacă vom pune alt individ să î și spună părerea cu privire la aceeași operă de artă, acesta
poate avea o parere total diferită față de cel precedent. Iată de ce arta este este o creație deosebit de
profun dă, complexă, foarte greu de definit și interpretat, pentru ca aceasta poate trezi atăt de multe
sentimente și stări în conștiința ființei umane.
În învățământ, educația estetică are ca scop formarea unor personalități armonioase . Aceasta
stimulează expresivitate a și originalitatea, încerc ând sa dezvolte elevilor aspirații cu privire la lucrul bine –
facut, lucrul frumos, bunul gust, dar și un simț al echilibrului, comportam ente și conduite civilizate. Dacă
elevii reușesc să își însușescă toate acestea, cu siguranță vor putea sa își susțină d iferite păreri, vor fi
capabili să recunoască ce anume este cert în viața lor, de ce oameni își doresc să fie înconjurați, dar și ce
lucruri îi fac fericiți. Ca un exemplu, un elev se poate simți foarte fericit la vederea unei flori colorate,
ceea ce va de zvolta în interiorul lui această nevoie de a fi înconjurat întotdeauna de astfel de lucruri ce îl
fac fericit , prin urmare apare nevoia de frumos.

Cap. 2. Principiile educației estetice
Principii le reprezintă ni ște norme orientative, prin care se asigură succesul în atingerea
obiectevelor educației estetice, pe care le vom aminti mai jos. Fără aceste ,,legități”, actul de instruire ar
putea devia de pe drumul și calea sa, de aceea este absolut necesar ca aceste principii să fie respectate . În
cartea lui Cucoș C. sunt enumerate următoarele principii :
2.1. Principiul educației estetice pe baza valorilor autentice
Întregul proces al educației estetice presupune ca indivizii sa își dezvolte capacități de a reproduce
valori estetice, de a deosebi valorile de nonvalori. În lucrearea sa, Cucoș C. afirmă că ,, Acest principiu
recomandă educatorilor utilizarea în educație a acelor valori validate ca atare de o anumită tradiție
culturală, națională sau universală.”7 Deoarece este deosebit de greu să se facă diferența dintre o opera
valoroasă și una lipsită de valoare ,profesorilor le sunt indicate presupuse a fi valori incontestabile. Aceasta
este o cale destul de comodă pentru profesor, însă acesta va avea obligația de a selecta și propune cele m ai

6 Nicola, I., 2003, Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București , p.369
7 Cucos, C., 2014, Educatia estetică, Editura Polirom, Iasi , p.136

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

5

reprezentative opere și să fie folosite acele valori estetice care au intrat definitiv în patrimonial național și
universal al esteticului.
2.2. Principiul receptării creatoare a valorilor estetice
Pentru a rec epeta valorile artistice, este nevoie de un efort participativ din partea elevilor. Opera
de artă este inepuizabilă, iar această inepuizabilitate constă în multitudinea de interpretări pe care
receptorii i le pot da. ,,Arta , ca limbaj universal, nu contituie o valoare în sine, ci în raport cu ev aluările
prin care, puțin câte puțin, se livrează oamenilor fără a se termina vreodata.”8. Având în vedere acestea,
se observă de ce este necesar ca atitudinea elevilor să fie una deschisă , iar aceștia trebuie să încerce să
descifreze mesajul artistic, ca mai apoi receptarea sa fie bazată pe interpretări personale, subiective și pline
de creativitate.
2.3. Principiul perceperii globale, unitare a conținutului și formei obiectului estetic
,, Acest principiu ne aten ționeaz ă asupra conex ării necesare dintre aspectele formale și cele de con ținut
în receptarea operei de art ă. Orice con ținut este ”turnat” sau își „face" o formă adecvată, după cum și orice
formă este formă a ceva (la limită, chiar a ei înseși). Fără a relua vechea discuție pri vitoare la opțiunea
între ideea „artei pentru artă" și teza „artei cu tendință", să spunem că deplasarea spre un pol (fie formal,
fie „conținutist") poate fi justificată în măsura în care această strategie dobândește o anumită semnificație
în economia simb olizării și transfigurării artistice. Sunt opere care trăiesc prin aspectele formale, dar există
și lucrări ce mizează pe aspectele descriptiv -narative. Înțelegerea și explicarea de către educator a
dialecticii celor două aspecte reprezintă o premisă a rec eptării profunde, adecvate a operei și o posibilă
apropiere a elevilor de fenomenologia obiectului estetic.” 9
2.4. Principiul înțelegerii și situării contextuale a fenomenului estetic
,, O operă nu -și dezvăluie disponibilitățile decât prin corelațiile ce trebuie realizate între operă,
creator și condițiile socio -culturale în care ea a fost creată și receptată.”10 Se consideră că orice operă de
artă are o istorie care trebuie sa fie cunoscută. Receptarea contextuală a acesteia constituie o condiție care
trebuie respecatată de orice inițiator în educația estetică. Este absolut necesar să se cunoască viața, mediul
creatorului, pentru a se determina ce anume a stimulat crearea obiectului de artă, dar și procesul de creație.
Acestea au fost principalele principii ale educației estetice ce le regasim în lucrearea lui Constantin
Cucoș, însă Vlad Pâslaru, în articolul pentru revista ,,Didactica Pro..” precizează și alte principii. Acesta
clasifică aceste principii în :
 Principiile teolo giei EAE (,,centrarii EAE pe domeniul frumosului artistic”; ,, orientării EAE la
autoeducație și autodefinirea personalității pe principiile artei”; ,,antrenarii în EAE a valorilor
fundamentale ale humanitas -ului” etc)
 Principii de selectare și structurar e a conținuturilor EAE – Principii de sel ectare a operelor literare
și artistice pentru EAE (,,certitudinii în ceea ce privește valoarea artistică a operelor ”; ,,adecvării
la interesele literare și artistice ale elevilor și asigurării zonei proxime de dezv olatre artistic –
estetică” etc)

8 Cucos, C., 2014, Educatia estetică, Editura Polirom, Iasi , p.137
9 Ibidem, p.138
10 Ibidem

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

6

 Principiile metodologiei EAE ( principii ale evaluării rezulatelor școlare ale EAE).

Cap. 3. Obiectivele educației estetice
Constantin Cucoș, în lucrarea „Educația estetică”, propune urmatoarele obiective ale acestei
dimensiuni:
 Formarea capacității de receptare a valorilor estetice (aceste obiective țintesc capacitățile de
primire și întâpinare a frumosului) ;
 Potențarea competenței de valorizare, apreciere, judecare a obiectelor sau situațiilor estetice ( se
urmărește crearea de exerciții de apreciere și emitere de judecăți de valoare cu privire la obiectele
sau actele artistice) ;
 Dezvolatrea trebuințelor de valorificare și integra re a esteticlui în viața proprie ( se urmarește
creșterea apetitului pentru expe riența estetică și a dorinței de apropiere a faptelor artistice,
dezvolatea unoi nevoi permanente de a intra în contact direct sau mediat cu opera de artă) ;
 Formarea capacității de a crea sau genera esteticul (acest obiectiv țintește formarea deprinderilor
și abilităților cerute de specificul creației fiecări arte în parte)
 Întărirea capacității de conturare a propriei indentități culturale ( racordarea individului la tradițiile
spirituale ale comunității din care face parte) ;
 Integrarea în umaninate prin cunoașterea și interiorizarea valorilor estetice universale (educația
estetică potențează comunicarea între civilizații și generații conducănd la statuarea unei solidarități
umane) .
În lucrarea ,,Curs de pedagogie” întâlnim următoarele obiective :
 Formarea trebuințelor estetice ( formarea și dezvoltarea stilului estetic de viață, crearea unui spațiu
intim ,compensator și psihoterapeutic și formarea sensibilității estetice);
 Dezvoltarea aptitudinilor creato are în diferite domenii ale artei;
 Educarea atitudinii estetice ( Gustul estetic, Judecata estetică, Idealul estetic, Sentimentele estetice,
Convingerile estetice) .
Atât în ,, Tratat de pedagogie școlară” a lui Ioan Nicola , cât și în ,,Curs de pegagogie” a
autorilor Barna A. și Antohe G, componentele atitudinii estetice sunt urmatoarele :
 Gustul estetic reprezintă calitatea și capacitatea omului de a iubi și aprecia frumosul sub raport
cognitiv, afectiv și comportamental. Gustul estetic îi va ajuta pe elevi să se orienteze în domeniul
valorilor estetice, să discearnă în separarea valorilor de nonvalori.
 Judecata estetică este un aspect psihic prin exce lență intelectual și constă în capacitatea de
apreciere a valorilor estetice pe baza unor criterii de evaluare. La nivelul judecății intervine
argumentarea și motivarea acelei reacții.
 Idealul estetic reprezintă ceea ce este specific, dominant în d iversitatea gusturilor estetice și se
exprima prin principii care se impun și acționeaza la nivelul unei epoci istorice.

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

7

 Sentimentele estetice reprezintă o multitudine de emoții, ce au rezultat în urma unor trăiri destul
de profunde în urma contactului cu frumosul din natură, societate și artă. Aceste sentimente își pun
amprenta asupra întregii personalități și ele pot fi cu ușurință diferențiate de acele emoții simple,
înnăscute (bucurie, tristețe), emoții complexe, specific umane (regretul, dorul, mila) , toate acestea
își pun amprenta asupra personalității omului.
 Convingerile estetice sunt acele idei despre frumos care reușesc sa orienteze unele procupări
umane pentru ca individul să își însușescă noțiunile de frumos în modul său de viață, în re lațiile
cu semenii și cu toata lumea.
În lucrarea sa, Nicola aduce încă un scop, obiectiv al educației estetice, și anume, dezvoltarea
aptitudinii creatoare în diferite domenii ale artei. Educa ția estetică urmărește depistarea acelor
aptitudi ni estetice care se manifestă la individ, dar în același timp, această componentă a educației
urmarește să asigure și condițiile, mijloacele necesare pentru ca acestea să se dezvolte. Profesorii
trebuie să depisteze aptitudinile artistice ale elevilor, ca ma i apoi sa îi antreneze pentru ca aceștia
să îsi optimizeze aceste aptidudini. Nicola punctează că pentru urmarirea și îndrumarea lor este
nevoie de mult tact pedagogic și răspundere din partea profesorilor.
Toate aceste obiective vizează o dezvoltare armo nioasă a ființei umane. Însă pentru a se
ajunge la aceste obiective este necesar ca educația estetică să fie realizată prin diferite metode. Cu
aceaste abilități de a cunoaște frumosul, adevarul, bunul gust, nu se naște nimeni, toate acestea
urmând spre a fi dobândite pe parcursul vieții, începând chiar de la o vârstă fragedă. Modalitățile
de realizare a esteticului propuse de literatura de specialitate sunt enumerate mai jos.

Cap. 4. Modalități de realizare a educației estetice
,,În procesul de învățământ educația estetică se realizează prin toate disciplinele școlare ”11
spun autorii Barna A. și Antohe G., însă cele mai importante contribuții le au literatura,
muzica,desenul. Următoarele modalități enumerate, le întalnim atât în lucrarea lui Barna A. și
Antohe G., dar și în lucrarea lui Nicola I.
Educația pentru și prin valori literare este o modalitate importantă, literatura fiind
definită ca ,,arta cuvântului”. Prin intermediul acesteia se pot crea imagini vizuale , tactile,se pot
provoca stări de spirit de la cele mai diverse, precum admirație, revoltă, melancolie, toate acestea
ducâ nd la dezvoltarea sesibilității , dar și dezvoltarea capacității de a discerne frumusetea lumii
reale de aceea creată prin ficțiune. ,, A dezvolta receptivitatea literar artistică a elevilor înseamnă
a mări coeficientul de receptare sezorială și emoțională a textului ca structură artistică (metaforică,
cu ritm, rimă, frazare, sonoritate). Totodată, aceasta înseamnă să dorești, să simți nevoia să citești
poezie bună, eseu, proză, teatru etc., să poți aprecia ceea ce lecturezi prin introducerea unor
categorii estetice, cum sunt frumosul, grotescul, sublimul, tragicul, comicul, satiricul, ironicul,
umoristicul , dar și opusul acestora în sens valoric.”12 Prin urmare, literatura constituie una dintre

11 Barna, A., Antohe,G., 2001, Curs de Pedagogie, Editura Logos, Galati , p.86
12 Ibidem

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

8

cele mai importante modalități de realizare a esteticului în școa lă, prin varietatea de sentimente,
stări, sensibilități ce pot fi trezite individului prin puterea ,,cuvântului”.
Educația pentru și prin valori plastic -picturale este modalitatea de realizare a
dimensiunii estetice prin puterea desenului. Desenul, cu to ate formele sale (desen dupa natură,
desen decorativ, desen tehnic) reprezintă un mijloc de familiarizare a individului cu artele plastice,
acesta stimulând expresivitatea plastică . Alte forme și mijloace de realizare a educației plastice în
scoală sunt lecția de lucru manual, vizitarea muzeelor si expozițiilor, cercurile de arte plastice.
Educația pentru și prin valori muzicale este modalitatea prin care se încearca
sensibilizarea elevului prin intermediul muzicii. ,, Dintre toate artele, muzi ca este c el mai aproape
de sufletul omenesc, fiind prezentă în toate etapele devenirii sale. De la cântecul de leagăn, la cele
școlărești, de dragoste, ostănești, doine, cântece haiducești și până la cele funebre omul a găsit
mereu ocazia să -șă exprime ,,simțirea”ș i să gasească în muzică curaj, alinare etc.13” Dintre formele
si mijloacele folosite în școală pentru realizarea educației muzicale, se menționează următoarele:
lecția de muzică, ansamblul coral, audițiile mu zicale, concursurile mu zicale etc.
În lucrarea sa, Nicola I. menționează si Educația estetică în cadrul orelor de dirigenție ,
dar și Educația estetică prin intermediul mass -mediei . Cucoș C. î n lucrarea sa, menționează și
alte tipuri de modalități prin care educația estetică este realizată. Printre acestea se numără
Educația fotografică, Educația cinematografică, Educația coregrafică, Educația prin teatru ,
toate acestea având la bază forme ale artei, iar prin ele se încearcă potențarea setei de trăire a
frumosului, de formare a conduitelor ci vilizate, de stimulare a creativității.

Concluzii
În concluzie, educația estetică este o dimensiune cu o deosebită importanță în dezvoltarea
ființei umane. Aceasta, prin faptul ca reușeste sa creeze sensibilitate față de natură, față de oameni,
față de frumos, aduce o contribuție importantă în dezvoltarea empatiei oamenilor, în dezvoltarea
conduitelor și comportamentelor civilizate, dezvoltarea judecății umane de a distinge binele de
rău, de a distinge frumosul față de urât, de a căuta întotdeauna adevă rul. După cum menționează
și Vlad Pâslaru ,,Ignorarea educației artistic -estetice provoacă degradarea ființei umane”14, se
poate observa că această componentă a educației este congenitală și definitorie pentru omenire.
Funcționând după toate principiile e numerate și având ca obiective dezvoltarea,
cunoașterea frumosului, deprinderea de valori estetice, formarea judecăților de valoare,
deprinderea gustului estetic etc, fiind realizată prin atât de multe mijloace , educația estetică nu
trebuie niciodată ignor ată în procesul educațional, ace sata trebuind să se afle în relație de
interdependență cu celelalte dimensiuni ale educației, pentru ca individul să reușească să atingă
potențialul maxim pe care fenomenul, procesul educațional îl urmărește.

13 Barna, A., Antohe,G., 2001, Curs de Pedagogie, Editura Logos, Galati , p.87
14 Vlad Pâslaru, 20014, Cunoașterea umană și educația artistic -estetică, Revista ,,Didactica Pro…”, Nr.1(83 ), p.14

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

9

,,Educația estetică favorizează formarea sentimentelor intelectuale, a convingerilor morale
și a altor laturi ale structurii personalității umane. Cultivarea sensibilității prin intermediul
educației estetice asigură premise favorabile realizării idealului educațional.” 15

15 Nicola, I., 2003, Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București , p.378

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

10

Bibliografie

Barna , A., Antohe,G., 2001, „Curs de Pedagogie”, Editura Logos, Galati
Cucos, C., 2014, „Educatia estetic ă”, Editura Polirom, Iasi
Nicola , I., 2003, ,,Tratat de pedagogie școlară”, Editura Aramis, București
Vlad Pâslaru, 20014, ,,Cunoașterea umană și educația artistic -estetică ”, Revista ,,Didactica Pro…”,
Nr.1(83)