Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar [631326]

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

1

Educația estetică

Profesor coordonator:
Conf. Dr. Caciuc Viorica

Student: [anonimizat]: Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar
Anul: I
Grupa: 3

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

2

Cuprins

Cap. 1. Educația estetică. Definire, statut, esență și scop ………………………….. ………………………….. …………….. 3
Cap. 2. Principiile educației estetice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 4
2.1. Principiul educației estetice pe baza valorilor autentice ………………………….. ………………………….. …….. 4
2.2. Principiul receptării creatoare a valorilor estetice ………………………….. ………………………….. …………….. 5
2.3. Principiul perceperii globale, unitare a conținutului și formei obiectului estetic ………………………….. .. 5
2.4. Principiul înțelegerii și situării contextuale a fenomenului estetic ………………………….. …………………… 5
Cap. 3. Obiectivele educației estetice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 6
Cap. 4. Modalități de realizare a educației estetice ………………………….. ………………………….. ……………………… 7
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 8
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 10

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

3

„Imoralitatea nu poate fi decât o consecință a lipsei de sensibilitate estetică.”
Ionel Teodoreanu în Fata din Zlataust (1931)
Cap. 1. Educația estetică. Definire, statut, esență și scop
,,Termenul estetica provine din gre cescul aisthetikos , acoperind semantic acea stare care afectează
sau potențează simțurile ( aisthetsis=simțire) ”1.
Educația estetică este componenta educațională ce a fost definită prin sintagma ,,educație prin și
pentru frumos”. În articolul ,,Cunoașterea umană și educația artistic -estetică”, Vlad Pâslaru punctează
faptul că educația estetică poate fi considerată o ra mură distinctă a științelor educației, sub denumirea
,,pedagogie estetică”, ce are ca obiectiv stabilirea unui ideal educațional, acesta deschinzând din filosofia
greacă ,,kalokagathia” ce înseamnă frumos și bun.
În literatura de specialitate întâlnim diferite definiții ale educației estetice. Dan Barna și Georgeta
Antohi în lucrarea lor ,,Curs de pedagogie” definesc astfel : ,, Educația estetică reprezintă o componentă
indispensabilă a formării personalității prin intermediul căreia se urmărește dezvol tarea capacității de a
recepta, interpreta și crea frumosul.”2 O definiție asemanătoare, însă cu anumite completări, întalnim și
la Cucoș. C., care în lucrarea sa ,,Educație estetică” spune: ,,Educația estetică este acea dimensiune a
formării care urmareș te pregatirea persoanei pentru a recepta, interpreta, interioriza și crea valori estetice
concretizate în diferite suporturi sau situații (artă, natură, conduită umană, comunitate etc.), în perspectiva
sporirii împlinirii spirituale și a imprimarii unui se ns superior existenței persoanei”3 . Nicola I. punctează
ca ,, Educația estetică urmarește pregatirea elevului pentru actul de valorificare (receptare, asimilare) și
cel de creare a valorilor estetice”4 ,iar Vlad Pâslaru oferă urmatoarele informații: ,, Fi ind nu numai un
domeniu de cea mai mare complexitate -căci are ca obiect de cunoa ștere omul, EAE este marcat ă și de o
specialitate deosebită, ea producându -se atât la polul crea ției, cât și la cel al receptării, în ambele existențe
ale omului: fizică și me tafizică, reală și imaginară, concret senzorială și supradimimensională.”5
Citând ace ști autori, se concretizează ideea că educația estetică este acea dimensiune, ce are ca rol
dezvoltarea unor abilități umane de a recepta si crea valori estetice, mai exact de a dezvolta nevoi a de
,,frumos”. Fiecare individ are nevoie creativ itate, de imaginație, de originalitate, tocmai de aceea scopul
educației estetice este acela de a forma personalități capabile de sensibilizare față de frumos , față de artă.
Atât în lucrarea ,,Curs de pedagogie” , cât și în ,,Tratat de pedagogie școlară” a lui Nicola.I. este citat
D.Salade care susține că arta ,, răspunde unor nevoi reale pe care le simte orice per soană de a -și lămuri
unele idei, de a -și motiva unele comportam ente, de a-și fundamenta unele atitudini, sugerând, explicând,
valorificând sau problematizând. Prin caracterul ei stimulativ, tonic, optimist etc ., arta împinge la iubirea
adevărului, a binelui, a științei și a vieții.” 6

1 Cucos, C., 2014, „Educatia estetică”, Editura Polirom, Iasi , (p.13)
2Barna, A., Antohe,G., 2001, „Curs de Pedagogie”, Editura Logos, Galati , (p.83)
3 Cucos, C., 2014, „Educatia estetică”, Editura Polirom, Iasi , (p.13)
4 Nicola, I., 2003, ,,Tratat de pedagogie școlară”, Editura Aramis, București , (p.369)
5 Vlad Pâslaru, 20014, ,,Cunoașterea umană și educația artistic -estetică”, Revista ,,Didactica Pro…”, Nr.1(83) , (p.11)
6 Salade, D.,1966, „Educația prin artă și literatură”, E.D.P., București , apud Barna, A., Antohe,G., 2001, „Curs de Pedagogie”, Editura
Logos, Galati , (p.83) ; Nicola, I., 2003, ,,Tratat de pedagogie școlară”, Editura Aramis, București , (p.369)

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

4

,,Scopul EAE se definște drept formarea c ulturii artistic -estetice a educaților , suficientă
manifestării independente a individului în cali tate de consumator (=receptor) și creator de opere literare
și de artă. Cultura artistic -estetică este aferentă structural culturii generale și se constituie din competențe –
trăsături caracteriale -comportamente -aptitudini -viziuni -constiință artistic -estetice”7 precizează Vlad
Pâslaru. Arta este o expresie a creativității deosebit de profundă. Aceasta este dificil de definit, dar și mai
dificil de evaluat. Nicol a.I spune că ,,În viziunea esteticii, orice operă de artă include un mesaj ce se
transmite printr -un limbaj propriu. Caracteristic pentru ace st mesaj este faptul că în procesul receptării, el
se rasfrănge asupra laturilor și zonelor personalității umane: i ntelectuală, afectivă, morală etc. Temeiul
educației estetice rezidă tocmai în acest proces de comunicare între obiectul estetic și subiectul care
receptează.”8. Din aceste informa ții reiese faptul că operele de artă exprimă diferite mesaj e, sentimente,
idei pe care creatorul a încercat să le transmită și pe care ,,beneficiarul” sau receptorul le asimilează într –
un mod propriu, personal, subiectiv.
În învățământ, educația estetică are ca scop formarea unor personalități armonioase . Aceasta
stimulează expresivitate și originalitatea, încercând sa dezvolte elevilor aspirații cu privire la lucrul bine –
facut, lucrul frumos, bunul gust, dar și un simț al echilibrului, comportam ente și conduite civilizate.

Cap. 2. Principiile educației estetice
Educația estetică are la bază următoarele principii specifice:
-principiul educației estetice pe baza valorilor autentice;
-principiul receptării creatoare a valorilor estetice;
-principiul perceprii globale, unitare a conținutului și formei obiectului est etic;
-principiul înțelegerii și situării contextuale a fenomenului estetic.
2.1. Principiul educației estetice pe baza valorilor autentice
Întregul proces al educației estetice presupune ca indivizii sa își dezvolte capacități de a reproduce
valori estetice, de a deosebi valorile de nonvalori. În lucrearea sa, Cucoș C. afirmă că ,, Acest principiu
recomandă educatorilor utilizarea în educație a acelor valori validate ca atare de o anumită tradiție
culturală, națională sau universală.”9 Deoarece este d eosebit de greu să se facă diferența dintre o opera
valoroasă și una lipsită de valoare ( acest lucru necesită discernământ și co mpetență culturală), profesorilor
le sunt indicate modele artistice illustrative prin chiar conținutul învățământului , presupu se a fi valori
incontestabile. Aceasta este o cale destul de comodă pentru profesor, însă acesta va avea obligația de a
selecta și propune cele mai reprezentative opere și să fie folosite acele valori estetice care au intrat definitiv
în patrimonial națion al și universal al esteticului.

7 Vlad Pâslaru, 20014, ,,Cunoașterea umană și educația artistic -estetică”, Revista ,,Didactica Pro…”, Nr.1(83) , p.11
8 Nicola, I., 2003, ,,Tratat de pedagogie școlară”, Editura Aramis, București , p.369
9 Cucos, C., 2014, „Educatia estetică”, Editura Polirom, Iasi , p.136

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

5

2.2. Principiul receptării creatoare a valorilor estetice
Pentru a rec epeta valorile artistice, este nevoie de un efort participativ din partea elevilor. Opera
de artă este inepuizabilă, iar această inepuizabilitate constă în multitudinea de interpretări pe care
receptorii i le pot da. ,,Arta , ca limbaj universal, nu contituie o valoare în sine, ci în raport cu evaluările
prin care, puțin câte puțin, se livrează oamenilor fără a se termina v reodata.”10. Având în vedere acestea,
se observă de ce este necesar ca atitudinea elevilor să fie una deschisă și explorativă față de mesajul
artistic, iar receptarea sa fie bazată pe interpretări personale, creatoare.
2.3. Principiul perceperii globale, unitare a conținutului și formei obiectului estetic
,, Acest principiu ne aten ționeaz ă asupra conex ării necesare dintre aspectele formale și cele de con ținut
în receptarea operei de art ă. Orice con ținut este ”turnat” sau își „face" o formă adecvată, după cum și orice
formă este formă a ceva (la limită, chiar a ei înseși). Fără a relua vechea discuție privitoare la opțiunea
între ideea „artei pentru artă" și teza „artei cu tendință", să spunem că depl asarea spre un pol (fie formal,
fie „conținutist") poate fi justificată în măsura în care această strategie dobândește o anumită semnificație
în economia simbolizării și transfigurării artistice. Sunt opere care trăiesc prin aspectele formale, dar există
și lucrări ce mizează pe aspectele descriptiv -narative. Înțelegerea și explicarea de către educator a
dialecticii celor două aspecte reprezintă o premisă a receptării profunde, adecvate a operei și o posibilă
apropiere a elevilor de fenomenologia obiectului estetic.” 11
2.4. Principiul înțelegerii și situării contextuale a fenomenului estetic
,, O operă nu -și dezvăluie disponibilitățile decât prin corelațiile ce trebuie realizate între operă,
creator și condițiile socio -culturale în care ea a fost creată și receptată.” Se consideră că orice operă de
artă are o istorie care trebuie sa fie cunosc ută. Receptarea contextuală a acesteia constituie o condiție care
trebuie respecatată de orice inițiator în educația estetică. Este absolut necesar să se cunoască viața, mediul
creatorului, pentru a se determina ce anume a stimulat crearea obiectului de a rtă, dar și procesul de creație.
Acestea au fost principalele principii ale educației estetice ce le regasim în lucrearea lui Constantin
Cucoș, însă Vlad Pâslaru, în articolul pentru revista ,,Didactica Pro..” precizează și alte principii. Acesta
clasifică aceste principii în :
 Principiile teologiei EAE (,,centrarii EAE pe domeniul frumosului artistic”; ,, orientării EAE la
autoeducație și autodefinirea personalității pe principiile artei”; ,,antrenarii în EAE a valorilor
fundamentale ale humanitas -ului” etc)
 Principii de selectare și structurare a conținuturilor EAE – Principii de sel ectare a operelor literare
și artistice pentru EAE (,,certitudinii în ceea ce privește valoarea artistică a operelor ”; ,,adecvării
la interesele literare și a rtistice ale elevilor și asigurării zonei proxime de dezvolatre artistic –
estetică” etc)
 Principiile metodologiei EAE ( principii ale evaluării rezulatelor școlare ale EAE).
Sintetizând, toate aceste principii reprezintă ni ște norme orientative, prin care se asigură succesul
în atingerea obiectevelor educației estetice, pe care le vom aminti mai jos. Fără aceste ,,legități”, actul de

10 Cucos, C., 2014, „Educatia estetică”, Editura Polirom, Iasi , p.137
11 Ibidem, p.138

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

6

instruire ar putea devia de pe drumul și calea sa, de aceea este absolut necesar ca aceste principii să fie
respec tate.

Cap. 3. Obiectivele educației estetice
Literatura de specialitate propune doua grupe de obiective urmarite de educația estetică:
 Obiective privind formarea capacității de a percepe, a însuși, și a folosi adecvat valorile estetice.
 Obiective privind dezvoltarea capacității de a crea valori estetice.
Constantin Cucoș, în lucrarea „Educația estetică”, realizează o sinteză, plecând de la mai mulți
autori și propune urmatoarele obiective ale acestei dimensiuni:
 Formarea capacității de receptare a valorilor estetice (aceste obiective țintesc capacitățile de
primire și întâpinare a frumosului) ;
 Potențarea competenței de valorizare, apreciere, judecare a obiectelor sau situațiilor estetice ( se
urmărește crearea de exerciții de apreciere și emitere de judecăți de valoare cu privire la obiectele
sau actele artistice) ;
 Dezvolatrea trebuințelor de valorificare și integra re a esteticlui în viața proprie ( se urmarește
creșterea apetitului pentru experiența estetică și a dorinței de apropiere a faptelor artistice,
dezvolatea unoi nevoi permanente de a intra în contact direct sau mediat cu opera de artă) ;
 Formarea capacității de a crea sau genera esteticul (acest obiectiv țintește formarea deprinderilor
și abilităților cer ute de specificul creației fiecări arte în parte)
 Întărirea capacității de conturare a propriei indentități culturale ( racordarea individului la tradițiile
spirituale ale comunității din care face parte) ;
 Integrarea în umaninate prin cunoașterea și interi orizarea valorilor estetice universale (educația
estetică potențează comunicarea între civilizații și generații conducănd la statuarea unei solidarități
umane) .
În lucrarea ,,Curs de pedagogie” întâlnim următoarele obiective :
 Formarea trebuințelor estetice ( formarea și dezvoltarea stilului estetic de viață, crearea unui spațiu
intim ,compensator și psihoterapeutic și formarea sensibilității estetice);
 Dezvoltarea aptitudinilor creatoare în diferite domenii ale artei;
 Educarea atitudinii estetice ( Gustul estetic, Judecata estetică, Idealul estetic, Sentimentele estetice,
Convingerile estetice) .
Atât în ,, Tratat de pedagogie școlară” a lui Ioan Nicola , cât și în ,,Curs de pegagogie” a
autorilor Barna A. și Antohe G, componentele atitudinii es tetice sunt urmatoarele :
 Gustul estetic reprezintă calitatea și capacitatea omului de a iubi și aprecia frumosul sub raport
cognitiv, afectiv și comportamental. Gustul estetic îi va ajuta pe elevi să se orienteze în domeniul
valorilor estetice, să di scearnă în separarea valorilor de nonvalori.

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

7

 Judecata estetică este un aspect psihic prin excelență intelectual și constă în capacitatea de
apreciere a valorilor estetice pe baza unor criterii de evaluare. La nivelul judecății intervine
argumentarea și motivarea acelei reacții.
 Idealul estetic reprezintă ceea ce este specific, dominant în diversitatea gusturilor estetice și se
exprima prin principii care se impun și acționeaza la nivelul unei epoci istorice.
 Sentimentele estetice reprezintă o multitudine de emoții, ce au rezultat în urma unor trăiri destul
de profunde în urma contactului cu frumosul din natură, societate și artă. Aceste sentimente își pun
amprenta asupra întregii personalități și ele pot fi cu ușurință diferențiate de acele emoții simple,
înnăscute (bucurie, tristețe), emoții complexe, speci fic umane (regretul, dorul, mila) , toate acestea
își pun amprenta asupra personalității omului.
 Convingerile estetice sunt acele idei despre frumos care reușesc sa orienteze unele procupări
umane pentru ca individul să își însușescă noțiunile de frumos în modul său de viață, în relațiile
cu semenii și cu toata lumea.
În lucrarea sa, Nicola aduce încă un scop, obiectiv al educației estetice, și anume, dezvoltarea
aptitudinii creatoare în diferite domenii ale artei. Educa ția estetică urmărește depistarea acelor
aptitudi ni estetice care se manifestă la individ, dar în același timp, această componentă a educației
urmarește să asigure și condițiile, mijloacele necesare pentru ca acestea să se dezvolte. Profesorii
trebuie să depisteze aptitudinile a rtistice ale elevilor, ca mai apoi sa îi antreneze pentru ca aceștia
să îsi optimizeze aceste aptidudini. Nicola punctează că pentru urmarirea și îndrumarea lor este
nevoie de mult tact pedagogic și răspundere din partea profesorilor.

Cap. 4. Modalități de realizare a educației estetice
,,În procesul de învățământ educația estetică se realizează prin toate disciplinele școlare ”12
spun autorii Barna A. și Antohe G., însă cele mai importante contribuții le au literatura,
muzica,desenul. Următoarele modalități enumerate, le întalnim atât în lucrarea lui Barna A. și
Antohe G., dar și în lucrarea lui Nicola I.
Educația pentru și prin valori literare este o modalitate importantă, literatura fiind
definită ca ,,arta cuvântului”. Prin intermediul acesteia se pot crea imagini vizuale , tactile,se pot
provoca stări de spirit de la cele mai diverse, precum admirație, revoltă, melancolie, toate acestea
ducând la dezvoltarea sesibilității , dar și dezvoltarea capacității de a discerne frumusetea lumii
reale de a ceea creată prin ficțiune. ,, A dezvolta receptivitatea literar artistică a elevilor înseamnă
a mări coeficientul de receptare sezorială și emoțională a textului ca structură artistică (metaforică,
cu ritm, rimă, frazare, sonoritate). Totodată, aceasta îns eamnă să dorești, să simți nevoia să citești
poezie bună, eseu, proză, teatru etc., să poți aprecia ceea ce lecturezi prin introducerea unor
categorii estetice, cum sunt frumosul, grotescul, sublimul, tragicul, comicul, satiricul, ironicul,
umoristicul , dar și opusul acestora în sens valoric.”13 Prin urmare, literatura constituie una dintre

12 Barna, A., Antohe,G., 2001, „Curs de Pedagogie”, Editura Logos, Galati , p.86
13 Ibidem

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

8

cele mai importante modalități de realizare a esteticului în școală, prin varietatea de sentimente,
stări, sensibilități ce pot fi trezite individului prin puterea ,,cuvântului”.
Educația pentru și prin valori plastic -picturale este modalitatea de realizare a
dimensiunii estetice prin puterea desenului, acesta fiind definit ca o forma de expresie a
dinamismului interior. Desenul, cu toate formele sale (desen dupa natur ă, desen decorativ, desen
tehnic) reprezintă un mijloc de familiarizare a individului cu artele plastice, acesta stimulând
expresivitatea plastică . Alte forme și mijloace de realizare a educației plastice în scoală sunt lecția
de lucru manual, vizitarea mu zeelor si expozițiilor, cercurile de arte plastice.
Educația pentru și prin valori muzicale este modalitatea prin care se încearca
sensibilizarea elevului prin intermediul muzicii. ,, Dintre toate artele, muzi ca este cel mai aproape
de sufletul omenesc, fiind prezentă în toate etapele devenirii sale. De la cântecul de leagăn, la cele
școlărești, de dragoste, ostănești, doine, cântece haiducești și până la cele funebre omul a găsit
mereu ocazia să -șă exprime ,,simțirea”și să gasească în muzică curaj, alina re etc.14” Dintre formele
si mijloacele folosite în școală pentru realizarea educației muzicale, se menționează următoarele:
lecția de muzică, ansamblul coral, audițiile mu zicale, concursurile mu zicale etc.
În lucrarea sa, Nicola I. menționează si Educația estetică în cadrul orelor de dirigenție ,
dar și Educația estetică prin intermediul mass -mediei . Cucoș C. î n lucrarea sa, menționează și
alte tipuri de modalități prin care educația estetică este realizată. Printre acestea se numără
Educația fotogr afică, Educația cinematografică, Educația coregrafică, Educația prin teatru ,
toate acestea având la bază forme ale artei, iar prin ele se încearcă potențarea setei de trăire a
frumosului, de formare a conduitelor civilizate, de stimulare a creativității.

Concluzii
În concluzie, educația estetică este o dimensiune cu o deosebită importanță în dezvoltarea
ființei umane. Aceasta, prin faptul ca reușeste sa creeze sensibilitate față de natură, față de oameni,
față de frumos, aduce o contribuție importantă în dezvoltarea empatiei oamenilor, în dezvoltarea
conduitelor și comportamentelor civilizate, dezvoltarea judecății umane de a distinge binele de
rău, de a distinge frumosul față de urât, de a căuta întotdeauna adevărul. După cum menționează
și Vlad Pâslar u ,,Ignorarea educației artistic -estetice provoacă degradarea ființei umane”15, se
poate observa că această componentă a educației este congenitală și definitorie pentru omenire.
Funcționând după toate principiile enumerate și având ca obiective dezvoltar ea,
cunoașterea frumosului, deprinderea de valori estetice, formarea judecăților de valoare,
deprinderea gustului estetic etc, fiind realizată prin atât de multe mijloace , educația estetică nu
trebuie niciodată ignorată în procesul educațional, ace sata trebuind să se afle în relație de

14 Barna, A., Antohe,G., 2001, „Curs de Pedagogie”, Editura Logos, Galati , p.87
15 Vlad Pâslaru, 20014, ,,Cunoașterea umană și educația artistic -estetică”, Revista ,,Didactica Pro…”, Nr.1(83 ), p.14

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

9

interdependență cu celelalte dimensiuni ale educației, pentru ca individul să reușească să atingă
potențialul maxim pe care fenomenul, procesul educațional îl urmărește.
,,Educația estetică favorizează formarea sentim entelor intelectuale, a convingerilor morale
și a altor laturi ale structurii personalității umane. Cultivarea sensibilității prin intermediul
educației estetice asigură premise favorabile realizării idealului educațional.” 16

16 Nicola, I., 2003, ,,Tratat de pedagogie școlară”, Editura Aramis, București , p.378

Universitatea „Dunărea de Jos ”- Galați
Facultatea de Educație Fizică și Sport
Specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar

10

Bibliografie

Barna , A., Antohe,G., 2001, „Curs de Pedagogie”, Editura Logos, Galati
Cucos, C., 2014, „Educatia estetic ă”, Editura Polirom, Iasi
Nicola , I., 2003, ,,Tratat de pedagogie școlară”, Editura Aramis, București
Vlad Pâslaru, 20014, ,,Cunoașterea umană și educația artistic -estetică ”, Revista ,,Didactica Pro…”,
Nr.1(83)