Specializarea: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR [630481]

1
UNIVERSITATEA ,,DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
Specializarea: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
PROF. CONF. DR.: ȚOCU RODICA

ABOLVENT
IVAN VALERICA

2020

2

DEZVOLTAREA COPILULUI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREȘCOLAR CU GRUPE MIXTE (SIMULTAN)

3
CUPRINS

ARGUMENT 6
CAPITOLUL I. GRUPELE MIXTE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREȘCOLAR 8
1.1.Avantajele și dezavantajele grupelor mixte din grădiniță 9
1.2.Proiecte și mijloace pentru îmbunătățirea învățământului simultan în
grădiniță 12
1.3.Organizarea grupei de copii în învățământul preșcolar simultan 14
1.4.Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului în grupele combinate 16
CAPITOLUL II. SPECIFICUL ÎNVĂȚĂRII PRIN JOC A COPILULUI
PREȘCOLAR 19
2.1.Jocul – element central al formării și dezvoltării intelectuale a preșcolarului 19
2.2.Evaluarea progresului copilului din învățământul simultan 21
2.3.Specificul evaluării în învățământul preșcolar simultan 22
2.4.Forme ale evaluării la grupele simultane 24
2.5.Portofoliul copilului – avantaje și dezavantaje la grupele mixte 26
CAPITOLUL III. STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA COPILULUI ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR CU GRUPE MIXTE (SIMULTAN ) 28
3.1. Scopul, ipoteza și obiectivele cercetării 28
3.1.1. Scopul experimentului 28
3.1.2. Ipoteza cercetării 29
3.1.3. Obiectivele cercetării 29
3.2. Metodologia cercetării 29
3.2.1. Eșantionul cercetării 29
3.2.2 . Metode și tehnici de cercetare 31
3.3. Desfășurarea cercetării 33
3.3.1. Etapa inițială 33
3.3.2. Etapa formativă 54
3.3.3. Etapa finală 74
3.4.Analiza și interpretarea datelor 102

4
Concluzii 109
Bibliografie 112
Proiect didactic integrat 114
Anexe 141

5

Motto

,,Un copil este ca o sămânță de floare…cât de frumos va crește, cât de frumos va rodi,
depinde de grădinarul care o va îngriji, de ce pământ și de câtă lumină și apă are, de cât e
ferită de frig, de furtună și de soare prea tare. E atât de plăpândă…Cum ai putea s -o rupi
ori să o calci în picioare când e tot ce va mai rămâne în urma ta?”
(Irina Petrea)

6
ARGUMENT

Activitatea didactică care se desfășoară în cadrul învățământului preșcolar la grupele
mixte este foarte puțin abordată, în literatura de specialitate. Având în vedere că această
modalitate de lucru este destul de răspândită, mai ales în mediul rural, dar și în unele
grădinițe, chiar particulare, din unele orașe mai mici, am considerat importantă abordarea
acestei teme de cerce tare. Astfel, după cum se știe, mediul preșcolar spre deosebire de cel
școlar, oferă copilului un grad mai mare de libertate în decizia acțiunilor sale, fapt care îi
stimulează acestuia interesul pentru cunoaștere. Prin structura ei, grupa mixtă include co pii
de la 3 până la 6/7 ani și pune la dispoziția cadrului didactic o gamă mai largă de posibilități
în lucrul cu copiii, important fiind ca, prin profesionalism și ingeniozitate, educatoarea unei
astfel de grupe să folosească toate oportunitățile pe care le are, pentru transformarea
situațiilor aparent limitative în veritabile atuuri cu care să susțină permanent și concomitent
interesul pentru cunoaștere a copiilor de vârste diferite.
Așadar, învățământul preșcolar are menirea de a forma copiii sub aspect psiho –
intelectual, fizic și socio -afectiv, pentru o mai ușoară adaptare la activitatea ulterioară care
se va desfășura la școală, pentru integrarea școlară dar și socială. Totodată, exprimă opțiunea
politicilor educaționale pentru crearea oportunităților p edagogice de asigurarea a eficienței
procesului didactic în grupele incomplete de preșcolari. Constituirea grupelor preșcolare
simultane constituie o soluție pedagogică reală, ca răspuns la multiplele probleme
înregistrate în ultimii ani în sistemul de șco larizare din România.
Numărul mic de copii din unele sate românești au determinat autoritățile să
organizeze procesul educațional în condiții simultane, cadrele didactice adaptând
curriculumul preșcolar la grupele în care sunt înscriși copii de vârste diferite. Deși, sistemul
educațional are propria logică în interpretarea și traducerea cerințelor sociale în abordările
educaționale, valorificarea structurii acțiunii educaționale este demonstrată de situații
educative, la nivel de proces superior ca importan ță, vizavi de sistem, învățământul simultan
asigurând proiectarea activității didactice conform prevederilor curriculumului național,
operaționalizată de cadrul didactic, în funcție de particularitățile grădiniței și a grupei de
preșcolari cu predare simul tană.
,,În pofida faptului că sursele actuale nu abordează preponderent învățământul
simultan din perspectiva examinării procesului de predare, conținutul procesului poate fi

7
descris în referințe importante care au contribuit la dezvoltarea învățământului simultan la
scară națională și internațională.” ( V. Molan , 2010, pg. 235)
Accesul la educație prin școlarizarea integrală a copiilor de vârstă preșcolară și
pregătirea corespunzătoare pentru viață în orice condiții de dezvoltare socio -economică, sunt
premi se de constituire a cadrului pedagogic de realizare a procesului de învățământ prin
gruparea claselor alcătuite din preșcolari cu vârste diferite dar apropiate.
Lucrarea de față cuprinde o scurtă sinteză cu privire le dezvoltarea preșcolarului din
grupele mixte cu ajutorul diferitelor activități didactice și extrașcolare specifice vârstei
preșcolare. De asemenea, în lucrare am abordat importanța și rolul educatoarei în procesul
de integrare a copilului în grupele combinate cât și avantajele și dezavantajele grupelor
mixte. În ceea ce privește aportul personal, mi -am propus să realizez un studiu experimental
despre dezvoltarea preșcolarului în grupele mixte, abordând o mare atenție noului
curriculum în desfășurarea activităților realizate în cadru l grupei pe care am condus -o.

8
CAPITOLUL I
GRUPELE MIXTE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Introducerea cât mai timpurie a copilului în sistemul de educație instituționalizat este
justificată prin faptul că vârsta preșcolară reprezintă o perioadă fundamentală pentru
dezvoltarea ulterioară a copilului, a adultului de mâine. Obiectivele principale ale
învățământului preșcolar vizează aspecte formative, care pune accentul pe formarea
capacităților intelectuale, pe formarea capacităților de cunoaștere și de exprimare pe
formarea unor deprinderi elementare de muncă și de comportare civilizată.
În țara noastră întâlnim adesea în mediul rural, grădinițe în cadrul cărora sunt
organizate grupe mixte de copii, adică învățământ simultan. În cadrul acestor grup e se
organizează activități cu copii care au vârste cuprinse între 3 și 6/7 ani. Predarea simultană
în învățământul preșcolar înseamnă lucrul concomitent cu toate cele trei grupe: grupa mică,
grupa mijlocie și grupa mare (nivel I și nivel II). Astfel, educ atoarea trebuie să țină seama
de specificul fiecărei vârste și să lucreze diferențiat cu fiecare grupă lucrând uneori și frontal
în funcție de specificul activității. Alternarea acestor tipuri de organizare a activității
reprezintă specificul muncii simult ane și dezvoltă deprinderi de învățare independente și
individuale, achiziții cognitive, achiziții non -cognitive etc.
Grupele din învățământul simultan preșcolar funcționează în special în mediul rural,
acest fapt fiind determinat de numărul mic de locuito ri, de vârsta înaintată a acestora și de
numărul mic de copii cu vârstă preșcolară. La acești factori se mai adaugă specificul
geografic al țării , situația socială și economică a unor localități care mențin acest tip de
învățământ. Așadar, gruparea copiilor cu vârste diferite într -o singură grupă în aceste
localități constituie o necesitate administrativă și economică. O necesitate și nu o alternati vă
din cauza scăderii numerice a populației preșcolare în zonele izolate, aflate la distanțe mari
de alte localități, având o populație cu posibilități reduse din punct de vedere financiar. De
cele mai multe ori, acest tip de învățământ constituie singura sursă de educație din multe
zone rurale, dar și în zonele greu accesibile, îndeosebi din cauza reliefului, accesul și
transportul făcându -se cu dificultate în aceste zone. Astfel, deplasarea copiilor spre alte
grădinițe este imposibilă din cauza vârstei pr ea mici a acestora, a oboselii și a timpului
prețios pierdut .

9
În concluzie, grădinițele care au în componența lor grupe mixte din punct ul de vedere
al vârstelor copiilor vor constitui mereu o realitate a învățământului românesc, un motiv de
,,luptă” între autorități și cadrele didactice cu privire la închiderea lor. În acest sens, este
interesantă afirmația profesorului grec Costas Tsolakidis: ,,Învățământul simultan fie nu
există, fie există dar este invizibil , fie există ,,undeva” dar nu creează probleme, fie este
recunoscut ca fiind problematic dar fără rezolvare și de accea mai bine să nu fie menționat.”
(Tsolakidis, 2005, pg. 75-82). El rămâne la convingerea că acest tip de învățământ va dăinui
datorită faptului că satisface nevoi sociale și pedagogice, constituind un aspect al
învățământului cu o nevoie de cercetare: statistica și funcționarea grupelor simultane,
identificarea modului în care autoritățile educaționale le controlează și încearcă să rezolve
problemele cu care se confruntă, să identifice t endințe și totodată să sugereze politici și
practici pentru cadrele didactice și autoritățile statului.

1.1. Avantajele și de zavantajele grupelor mixte în grădiniță
În Europa, acest tip de învățământ este rar întâlnit, în special, în țările nordice. În
urma unui studiu ,,s -a arătat lipsa de încredere și chiar disprețul unor pedagogi” (Boyd, J,
1984) legat de învățământul simultan în grădinițe și în școli. Însă, p edagogi precum A.
Malmros și B. Sahlin din Suedia , Laukkannen și Selventoinen din Finlanda pr ivesc pozitiv
acest tip de învățământ și văd în el un teren fertil pentru dezvoltarea unor noi idei curriculare
pentru toate grădinițele, nu doar pentru cele simultane.
În țara noastră, cei care promovează acest tip de învățământ vin cu argumente
pedagogic e puternice, cum ar fi: rolul grădiniței în viața comunității și beneficiile existenței
acestei instituții în fiecare comunitate. În schimb, cei care îl combat vin cu argumente
economice: costurile ridicate pe care le implică aceste înstituții preșcolare, preferându -se
transportul copiilor spre alte grădinițe din alte localități apropiate. Practica a demonstrat de
cele mai multe ori că argumentele economice nu sunt întemeiate , cheltuindu -se mai mult pe
transport decât pe localul instituției. Din păcate, mot ivele pedagogice sunt tot mai mult
ignorate existând tendința de re organizare a rețelei preșcolare prin închiderea unor grădinițe
cu o singură grupă, formată din copii de vârste diferite (3 -6/7 ani) și orientarea copiilor spre
grădinițele din apropiere car e au în structura lor, grupe pe nivele de vârstă. De aceea, sunt
promovate studii și rapoarte ale cadrelor didactice care prezintă aspecte negative în
detrimentul celor care prez intă avantaje, ceea ce duce, ine vitabil, la desființarea acestor
grădinițe.

10
Acest tip de învățământ întâmpină adesea probleme. Deși, facilitează accesul tuturor
copiilor la educație și ajută comunitatea locală să -și păstreze identitatea, bugetul de
austeritate alocat acestor instituții este amenințat de scăderea numerică a populației și
implicit, a populației preșcolare, de îngrădire a forței de muncă ce implică migrarea familiilor
tinere spre alte țări. De asemenea, mai poate prezenta și alte probleme după cum urmează:
 educatoarele nu sunt special pregătite pentru acest tip de învățământ, iar posibilitățile
de perfecționare sunt reduse în continuare; de obicei, sunt întâlnite la grădinițele cu
grupe mixte educatoare tinere, navetiste, fără prea multă experiență sau educatoare
pensionare plătite cu ora;
 nu există lucrări metodice de specialitate; educatoarele care lucrează cu grupele
mixte folosesc aceleași cărți de specialitate pe care le folosesc educatoarele din
grădinițele cu grupe pe nivele de vârstă;
 nu există recomandări curriculare speciale pentru aceste grupe; pri n activitatea ei,
educatoarea va urmări îndeplinirea acelorași obiective și formarea de comportamente
la fel ca celelalte educatoare care predau la grupe obișnuite;
 există două moduri în care educatoarea poate lucra la grupă: o predare sincronică –
prezintă teme asemănătoare în mod unitar, adaptând cerințele de lucru
particularităților de vârstă a copilului , sau împarte timpul și se adresează fiecărei
grupe separat, activitatea directă alternând cu cea indirectă (această ultimă modalitate
desfășurându -se cu m are greutate de educatoare și mai ales de preșcolari );
 timpul este un factor crucial în activitățile de la grupele mixte; ac tivitățile necesită o
proiectare atentă, realistă, pentru a se evita apariția ,,timpilor morți” pe parcursul
acestora; activitatea independentă va fi foarte bine realizată, cu un timp de lucru egal
cu activitatea directă pe care educatoarea o va desfășura cu celelal te grupe.
Din cauza acestor probleme interne destul de dificile cu care se confruntă
învățământul simultan din grădinițe, multe educatoare refuză după susținerea examenului de
titularizare, să lucreze în aceste instituții. Desigur, aici intervin și distanț ele mari de parcurs
pentru a ajunge în aceste zone, dar și motivația. De aceea, unele educatoare cu experiență
sugerează modalități de stimulare a cadrelor didactice pentru a le determina să lucreze în
aceste grădinițe: mărirea salariilor, spor pentru simu ltan, îmbunătățirea condițiilor din
grădiniță, dotarea sălilor de clasă cu material didactic corespunzător, finanțarea adecvată a
acestora, dezvoltarea profesională prin schimburi de experiență între grădinițe, facilitarea
progresului în cariera didactică, realizarea unor parcuri de joacă în curtea grăd iniței etc.

11
Totuși, construirea grupelor preșcolare simultane constituie o soluție pedagogică reală, ca
răspuns la multiplele probleme înregistrate în ultimii ani în sistemul de învățământ din
România. Exist ă și avantaje pentru copiii integrați în grupe mixte și se pot identifica prin :
mediul natural în care se află aceste instituții școlare lipsit de poluare și zgomot , contitu ind
o sursă de sănătate, relațiile dintre preșcolari sunt mai s incere, fără diferen țe între ei , decât
cele de vârstă, relația educatoare -preșcolari mai apropiată, relația grădiniță -comunitate mai
puternică etc. De asemenea, acest grup eterogen permite tuturor membrilor să observe, să
inițieze și să încurajeze diferite comportamente. Soci alizarea și învățarea se petrec intrând
în contact cu oameni diverși, în medii și situații diferite. Cu cât aria comportamentelor
manifestate într -o grupă mixtă este mai mare, cu atât cresc și șansele ca membrii grupei să
dezvolte relații și prietenii cu p ersoane cu care se potrivesc, se completează. Aceste grupe
dezvoltă maturitate și abilități diferite dar oferă și suficiente modele cu care se pot identifica
preșcolarii grupei.
În sistemul educațional actual grupele se doresc să fie omogene din punct de vedere
al vârstei, deoarece se consideră că este mai ușoară integrarea, luâ ndu-se în calcul doar
indicatorul de dezvoltare cronologică și anume, vârsta, fără a lua în considerare celelalte
componente, cum ar fi, dezvoltarea socială, emoțională și maturitat ea cognitivă.
În 1967, M. A. Mycock, în studiul său ,,A Comparison of Vertical Grouping and
Horizontal Grouping in the Infant School”, aprecia faptul că, în cercetările sale efectuate
între grupele constituite dintr -un singur nivel de vârstă și grupele sim ultane, nu a înregis trat
diferențe semnificative în ceea ce privește achizițiile cognitive, dar apar unele diferențieri în
ceea ce privește dezvoltarea socio -emoțională a copiilor . Preșcolarii din grupele simultane
s-au dovedit a fi mult mai sociabili, deț in abilități de comunicare la un nivel mai înalt, au o
relație mai apropiată cu educatoarea, o atitudine mai bună față de colegi și de grădiniță și
față de muncă. Copiii de la grupele mixte nu sunt într -o competiție continuă ca la grupele
obișnuite. Acești a își dezvoltă interacțiunea, învață unii de la alții, lucrează în ritmul lor, se
crează sentimentul unei comunități, se dezvoltă ambiția, cooperarea, se îmbunătățește
vocabularul și dicția copiilor mai mici, se dezvoltă foarte bine empatia și inteligența
emoțională. Așadar, sunt și avantaje pentu copiii care frecventează grupele mixte, nu doar
dezavantaje așa cum se vehiculează, acestea dezvoltând succesul învățării, a socializării , în
general.

12
1.2.Proiecte și mijloace pentru îmbunătățirea învățământului preșcolar simultan
Paradigmele teoretice ale învățământului preșcolar simultan explică structura
teoretică a conceptului și recunosc complexitatea acestuia în diverse etape de dezvoltare.
Principalele domenii funcționale ale activității didactice care asi gură creșterea eficienței
actului didactic sunt: curriculum preșcolar, resursele umane, resursele materiale, resursele
informaționale și de timp. Așadar, eficiența activității didactice depinde în mare măsură de
mijloacele educaționale și de proiectele de schimbare continuă, atât de necesară în
învățământul preșcolar simultan.
V. Gh. Cojocaru (2004, pg. 55 -75) specifică importanța crucială a schimbării, a
modernizării pentru succesul dezvoltării sociale, cognitive și emoționale a preșcolarilor ,,A
schimba, a moderniza școala sau a instituție înseamnă a o transforma într -un celebru integrat
de energie, amplificat de informații și competiție, care poate funcționa după criterii clare și
acceptate de toți actorii sociali (preșcolari, elevi, profesori, părinți). Reușita și eficiența
instituției școlare depind, în mare măsură, de managementul schimbării, domeniu de
conducere relativ nou, care începe cu schimbarea viziunii despre om și a atitudinii față de
om.”
Procesul didactic la grupele mixte din învățământul pr eșcolar simultan se înscrie în
această teorie a proiectelor de schimbare semnificativă, deoarece evoluția grădiniței reflectă
influența modelelor de dezvoltare socială. ,,Această deschidere către mediile cultural,
economic, politic, evenimentele și istoria națională, valorile însușite pe această cale
constituie baza cognitivă, metodologică și practică a programelor educaționale, perfectibile
la nivelul instituției școlare.”(S. Cristea pg. 68)
Așadar, găsirea și folosirea de alternative ca o condiție semnificativă a eficienței
actuale a metodologiei educației, în opinia lui E. Joița devine o soluție metodologică pentru
schimbarea de paradigme: diversificarea soluțiilor conceptuale, metodologice,
descentralizarea lor, adaptarea la contexte și situații, la dinamica și varietatea realității, a
preșcolarilor și a experiențelor, a afirmării creativității procedurale, până la a primi valoare
paradigmatică. Astfel, grădinița semnifică principalul mediu educațional care participă la
dezvoltarea personalității preșcolarilor din acest mediu, care oferă aceleași condiții,
oportunități egale de învățare, dezvoltare și socializare, în acord cu idealul educațional,
scopurile, dimensiunile dezvoltării, comportam entele și obiectivele învățământului preșcolar
simultan. Aceste caracteristici necesită tehnici speciale, metode noi de lucru care ar putea
deschide oportunități de utilizare în activități a strategiilor orientate spre valorificarea

13
dezvoltării individuale a copiilor. Așadar, eficiența învățământului preșcolar simultan
depinde de calitatea acțiunilor cadrului didactic prin strategii de diferențiere, individualizare
a instruirii, a educației, aspect important în determinarea dezvoltării individuale a copiilo r și
a îmbunătățirii procesului didactic. Astfel, în lipsa unei perfecționări a cadrelor didactice
care își desfășoară activitatea în învățământul preșcolar simultan, cele mai multe proiecte au
vizat formarea personalului didactic și participarea la strate gii de formare inițială și continuă
pentru creșterea calității acestui tip de învățământ. În principal, aceste proiecte au urmărit
perfecționarea cadrelor didactice în ceea ce privește utilizarea mijloacelor multimedia și
folosirea TIC -ului în activitatea didactică, mijloace atât de necesare în condițiile actuale.
În lipsa unor metodici și materiale specifice învățământului simultan, aceste mijloace
sunt benefice, ele minimizând costurile financiare și de timp. TIC -ul a devenit astfel
indispensabil în activ itatea didactică, oferind mijloace și instrumente necesare
învățământului preșcolar simultan pentru a reduce așadar, timpul pierdut și pentru a crește
timpul de învățare pentru toți preșcolarii. Însă, pentru a putea fi fo losit în toate grădinițele în
care figurează grupe mixte sunt necesare anumite criterii (Tsolakidis C., 2005) , după cum
urmează:
a) criteriul organizatoric: TIC -ul este util în administrarea instituției de învățământ, în
asigurarea grădiniță -mediul educațional exterior, în majoritatea activit ăților cadrelor
didactice. Grădinițele cu grupe mixte de regulă, sunt situate într -o zonă izolată, cu un
număr redus de preșcolari și de cadre didactice, de aceea de cele mai multe ori,
educatoarea deține și funcția de director. Îndeplinirea sarcinilor spe cifice funcției
manageriale este indispensabil legată de tehnicile informatizate;
b) criteriul pedagogic: în predarea simultană din grădinițe, există două tendințe cum ar
fi îmbunătățirea practicilor pedagogice vechi și de inovare prin utilizarea mjloacelor
TIC. Folosit în pregătirea activităților și a materialelor didactice, în principiu,
realizarea fișelor de lucru indispensabile la grupele mixte și a diverselor PPT -uri,
TIC-ul va transforma materialul educațional într -unul accesibil și dinamic;
c) criteriul social: TIC -ul va ajuta la consolidarea relației grădiniță -comunitate.
Mijloacele media vor fi fol osite de educatoare împreună cu preșcolarii a căror părinți
sunt plecați în străinătate pentru a munci. Aceasta poate cădea de comun acord cu
părinții preșcol arului, pentru a se vedea prin anumite aplicații sau site -uri de
socializare, la un anumit interval de timp. Educatoarea, fiind în preajma preșcolarului

14
când acesta vorbește cu părinții, îl poate încuraja și echilibra din punct de vedere
emoțional.
Așadar, TIC-ul este văzut ca un instrument util pentru dezvoltarea comunicării dar și
pentru pregătirea zilnică a activității didactice, mai ales în grădinițele cu grupele mixte,
încurajând astfel educatoarele să opereze cu noi concepte și să experimenteze noi si tuații.

1.3.Organizarea grupei de copii în învățământul preșcolar simultan
Grupa de preșcolari din învățământul simultan este considerată un ansamblu dinamic
de dezvoltare, care asigură cadrul unde au loc procese formative subordonate scopului
fundamental, și anume, predarea -învățarea -evaluarea unor informații, atitudini și
comportame nte, fiind supus în mod constant influențelor educative exercitate de grădiniță.
Managementul grupei de copii are un scop bine determinat și anume exersarea și
dezvoltarea celor trei forme de învățare (frontal, pe grupe sau individual), a unor abilități de
relaționare, simultan cu cele de autoreglare și autocontrol a comportamentului propriu.
Activitatea pe grupe în învățământul preșcolar simultan este inevitabilă, lucrându -se astfel
pe grupe cu același nivel de vârstă sau pe grupe mici cu copii de vârste d iferite. Această
modalitate de lucru este utili zată de cadrul didactic pentru îmbunătățirea condițiilor de
realizare a activității de învățare, indiferent de domeniul sau tipul acesteia, dar și pentru a
reduce stresul copiilor la întâ lnirea cu un conținut nou.
Modelele de integrare curriculară sunt cele care impun cadrului didactic o optimizare
a activității didactice prin împletirea secvențelor de rutină sau tranziție, cotidiene traseului
copilului în grădiniță, urmând în mod practic propunerile impuse de curriculumul
obligatoriu. Promovarea conectării conținuturilor cu modul de organizare a grupei de copii
determină atingerea cu eficiență a comportamentelor, a obiectivelor, dar și identificarea
capacităților de interacțiune socială și de dezvoltare persona lă. Asfel, formele în care
educatoarea își poate organiza spațiul de învățare la grupele simultane, sunt determinate prin
prisma finalităților ce trebuie atinse pe parcursul unui an școlar, al anilor de preșcolaritate.
De aceea, organizarea activităților l a grupele mixte de preșcolari, trebuie să țină seama de
un principiu fundamental, specific învățământului preșcolar, acela a liberei opțiuni a
copilului (a motivației proprii), care presupune că educatoarea face apel la capacitatea
copilului de a alege din tr-o diversitate de activități, pe aceea care corespunde intereselor,
trebuințelor, posibilităților proprii. Din punct de vedere al managementului grupei,
educatoarea trebuie să se axeze pe relațiile de conducere a activității, fără a neglija celelalte

15
relații, folosind modalități de ,,tip democratic”, care stim ulează participarea activă a copiilor,
le dezvoltă inițiativa și independența, spiritul de răspundere, empatia copiilor mai mari față
de copiii mai mici și invers. Educatoarea nu trebuie să se impună , ci să dea sugestii, să
stimuleze interesul și curiozitatea, manifestarea creativității și spontaneitatea.
Comportamentul cadrului didactic trebuie să fie unul de integrare în climatul grupei de
preșcolari, de identificare cu activitatea și preocupările c opiilor. Secretul succesului
activității în condiții simultane îl constituie tocmai capacitatea, priceperea și creativitatea
educatoarei de a asigura, în primul rând, un conținut și forme adecvate sarcinilor de muncă
independentă sau pe grupe, pe care treb uie să le efectueze, precum și alternarea corectă a
muncii directe cu munca independentă a preșcolarilor. Așadar, activitatea desfășurată la
grupele simultane prezintă posibilități de formare a deprinderilor de muncă independentă și
autocontrol, deși proce sul de predare -învățare -evaluare desfășurat la aceste grupe, solicită
un volum mare de lucru pentru educatoare, o pregătire temeinică a fiecărei activități, în
vederea desfășurării și asigurării unei densități a activităților directe cu peșcolarii, precum și
a muncii independente. Realizarea acestor cerințe depinde în ma re măsură, așa cum am mai
spus, de măiestria pedagogică a educatoarei, de puterea ei de creație, de felul în care cunoaște
potențialul fiecărui preșcolar în parte, pentru a acționa în vedere a realizării corecte și
specifice a activităților de predare -învățare -evaluare. Desigur, fiecare moment în organizarea
și desfășurarea activităților, în condiții simultane, are importanță și impune respectarea unor
condiții de ordin pedagogic și psihologic .
Din punct de vedere estetic, mobilierul trebuie să corespundă caracteristicilor
psihomatice ale copiilor, să fie ușor și multifuncțional pentru a permite deplasarea și
reamenajarea lui în funcție de cerințele activităților. Pentru fiecare situație, educa toarea
trebuie să amenajeze locuri potrivite, delimitând astfel sala de grupă cu spații diverse, cu
ajutorul unor parava ne joase, rafturi, panouri, cutii etc., astfel încât, să ofere securitate fizică
și confort. De -a lungul pereților, un spațiu destul de suficient este rezervat cu panouri pentru
a afișa lucrările copiilor sau diverse materiale. De asemenea, spațiul grupei trebuie amenajat
de către educatoare în funcție de tipurile de activități: liniștite -zgomotoase care necesită sau
nu, folosirea unor mat eriale diverse, dar cel mai important este faptul că, sala de grupă
trebuie amenajată așa încât, educatoarea să poată cuprinde cu privirea toate spațiile din grupă
și să permită copiilor să se miște în voie de la o grupă la alta, fără a fi puși în pericol de
diverse obstacole. Astfel, un spațiu educațional organizat eficient pentru învățare la vârstele
mici, este un mediu care oferă siguranță emoțională și afectivă, favorizează jocul liber ales

16
în direcția dezvoltării globale a personalității copilului. De asemenea, spațiul amenajat
corespunzător grupelor mixte pe arii de stimulare, ajută preșcolarii să -și dezvolte
personalitatea prin faptul că le dă posibilitatea de a alege singuri unde, cu ce, cu cine, cum
și cât se joacă, asumându -și responsabilitățile p entru alegerea făcută. Așadar, organizarea
grupei pe arii de stimulare/centre de interes asigură învățarea prin cooperare, descoperire și
explorare, cu ajutorul materialului nelimitat. Nu întâmplător, în sala de grupă trebuie să
existe centre de activitate cum ar fi: ,,Bibliotecă”, ,,Știință”, ,,Construcții”, ,,Joc de rol”,
,,Arte”, ,,Nisip și apă”. Aceste centre trebuie să aibă un mediu interactiv, cu materiale variate
din natură, confecționate de educatoare sau copii, procurate astfel încât, copiii să
experimenteze pentru a -și forma atitudini și comportamente, deprinderi și obișnuințe
specifice comunicării, colaborării, cooperării, rezolvării de probleme și dobândirii de
cunoștințe.
Conform teoriei lui Jean Piaget (1965, pg. 45 ), materialele didactice ajut ă la
realizarea reprezentărilor cognitive, adesea printr -un demers inductiv. Cu cât materialele
didactice utilizate sunt mai diverse și mai complexe, cu atât învățarea este mai stabilă și mai
eficientă. Foarte important în acest demers de organizare a grup ei de copii, este curățenia și
estetica pentru că adesea abundența de materiale nu conduc la un spațiu frumos și plăcut
dacă educatoarea nu reușește să armonizeze abundența cu simplitatea și frumosul cu utilul.
În concluzie, organizarea grupei de copii și amenajarea spațiului educaional trebuie
realizată cu mare grijă, atenție și dăruire astfel încât, să răspundă pe cât posibil tuturor
cerințelor, nevoilor și capacităților de învățare specifice vârstelor copiilor de la grupele
mixte.

1.4.Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului în grupele mixte
Intrarea în grădiniță , este pentru copilul preșcolar un eveniment social important, iar
procesul adaptării la noua situație nu este foarte ușor. Primul fenomen care se produce în
sufletul copilului este o stare de tensiune, generată de efortul stocării de către copil a unei
cantități excesive de informații noi și de socializare cu persoane pe care acum le vede pentru
prima dată. ,,Adaptarea, inclusiv de grup, se realizează ca acomodare și asimilare a cee a ce
este important în caracteristicile grupului, ale solicitărilor pe care le impune și ale ofertelor
de acceptare.” (R. Vincent, pg. 77). Așadar, grădinița este un cadru mai larg decât familia,
care impune cerințe mai severe conduitei copilului, cum ar f i: un orar mai strict, diversificat
și complex, afecțiunea mai reținută decât în familie, solicitarea de a -și controla personal

17
propria igienă și modul de a mânca etc., toate acestea solicitând eforturi de adaptare din
partea preșcolarului. Însă, în grădin ițele cu grupe mixte, copiilor nou veniți în grupă le este
oarecum mai ușor să se adapteze și să se integreze în colectivitate deoarece aceștia copiază,
imită acțiunile copiilor mai mari, aceștia din urmă cunoscând deja regulile.
Ursula Șchiopu (1997, pg. 130) identifică șase tipuri de integrare a copilului la
cerințele exprimate față de acesta: ,,adaptare foarte bună, adaptare intermitent tensionată,
adaptare continuu tensionată, adaptare dificilă, a titudine de neadaptare radicală ”. Pentru ca
adaptarea cop ilului în mediul grădiniței să se facă mai ușor, rolul cadrului didactic în grupele
mixte este esențial, deoarece educatoarea este principalul intermediar între preșcolar și
atmosfera grădiniței. În acest sens, educatoarea este privilegiată din plin de ate nția copilului,
astfel intră în zona socializării de prim grad, când se produc fenomene interesante de transfer
afectiv și identificare afectivă, în sensul că preșcolarul își transferă toată dragostea și atenția
către educatoare, aceasta fiind pentru el o ,,înlocuitoare” temporară a mamei. Așadar,
educatoarea nu trebuie să fie nici exigentă, dar nici prea blândă, calea de mijloc între cele
două extreme fiind cea mai bună soluție, astfel încât, nici sufocarea personalității prin
severitate, dar nici slăbiciu nea nu vor p ermite copilului să se dezvolte armonios. Desigur,
aceasta trebuie să îndeplinească și o serie de calități pentru a putea modela personalitatea
copilului, cum ar fi: să fie o persoană căreia îi plac cu adevărat copiii, să constituie un model
de adult demn de urmat atât pentru copii, cât și pentru părinții acetora, să fie un bun mediator,
observator, facilitator, să aibă o atitudine pozitivă față de fam ilia copilului, să cunoască
foarte bine teoria și practica pedagogică a copilului etc. Așadar, preșcolarii trebuie să fie
tratați din perspectiva dezvoltării, percepându -i ca fiind unici, demni de respect și înțelegere,
doar astfel se va putea crea prin ei experiențe satisfăcătoare. Copiii învață și se învață unii
pe alții în procesul didactic prin mijlocirea facilitatorului -dascăl, iar prin activitățile
curriculare și extracurriculare de interes comun, dobândesc comportamente necesare
evoluției și devenirii lor ca adulți.
Toate aceste cunoștințe practice și calități ale cadrului didactic crează legă turi între
copii de vârste diferite dar apropiate, care constituie aspectul cel mai pregnant din punct de
vedere social al preșcolarității, pentru că aceste legături își lasă amprenta asupra reușitei
integrării sociale a copiilor din grupele mixte. Din ace st considerent educatoarea, în special
de la grupele mixte, trebuie să asigure toate mijloacele de a facilita integrarea copiilor în
grupele de preșcolari, să le dezvolte sociabilitatea, să le creeze condiții favorabile construirii
unei rețele de legături între copii. Numai în grup, copilul are posibilitatea să se compare, să –

18
și evalueze capacitățile și limitele, să -și formeze imaginea de sine mai obiectivă, premise
importante în încadrarea sa ulterioară în noi grupuri și în general, în societate.
În conclu zie, rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului în grupele mixte
este major și își pune amprenta asupra conturării și dezvoltării continue a personalității
copiilor preșcolari. Să nu uităm că toți copiii au în comun câteva lucruri esențiale: au nevoie
de dragoste, de securitate, de hrană bună, de sprijinul părinților, a societății, a educatoarei,
ca să crească, să se dezvolte armonios, sănătos și să învețe. ,,A cește un copil este un lucru
riscant, căci reușita depinde de multă trudă și grijă, i ar nereușita întrece orice altă durere.”
(Democrit) (Irina Petrea, 2012, pg. 86)

19
CAPITOLUL II
SPECIFICUL ÎNVĂȚĂRII ÎN GRĂDINIȚĂ

2.1.Jocul – element central al formării și dezvoltării intelectuale a preșcolarului
La vârsta preșcolară jocul este unica formă de activitate în procesul căreia se
realizează dezvoltarea psihică a copilului. Activitatea care întregește și desăvârșește funcția
educativă a jocului este capacitatea de învățare de tip preșcolară. În funcție de nivelul de
dezvoltare psihică a preșcolarilor, procesul de învățare prezintă anumite particularități.
Aceste particularități sunt de fapt rezultatul legăturilor funcționale ce se elaborează în
această perioadă între joc și dezvoltarea intelectuală a preșcolarului. Relația amintită între
cele două forme de activitate nu este constantă. Ca regulă generală, pe măsură ce se face
trecerea ascendentă de la o grupă la alta, activitățile obligatorii câștigă teren din ce în ce mai
mult. La această vârstă, copiii manifestă u n viu interes pentru o formă mai organizată de
asimilare, pentru învățătură. Învățarea ca atare , nu apare însă aproape de loc, în preocupările
copiilor. Uneori învățarea este obositoare atât intelectual, dar și fizic. De aceea introducând
cu pricepere activ itățile de joc, creăm o legătură, o contin uitate cu perioada anterioară, î i
dăm copilului satisfacție, și îi captăm atenția, îl înviorăm.
În jocurile preșcolarilor mai mari, intră și activitatea propriu -zisă de învățare.
Acțiunile de joc constau în a „scri e”, „a citi”, într -un cuvânt, în a face tot ceea ce preocupă
un copil care învață. Spre 6 ani, în jocul copiilor, învățarea ocupă un loc important. Îmbinarea
elementelor de joc cu cele de învățare constituie un mijloc important de pregătire psihologică
pentru școală. Jocul și învățarea sunt formele de activitate sub influența cărora copilul
preșcolar se formează și se dezvoltă. În diferite etape ale vârstei preșcolare, corelația dintre
joc și învățare se realiz ează în forme specifice.
La grupele simultane, învățarea prin joc este primordială. Copiii învață și se învață
unii pe alții, jucându -se. Astfel, la vârsta preșcolară mică , asimilarea cunoștințelor și
formarea deprinderilor în cadrul activităților sunt obligatoriu legate de joc. Copilul manifestă
tendi nța de a transforma în joc activitățile programate de educatoare, astfel copilul mânuiește
cu multă plăcere creionul pe hârtie, dar și fără intenția de „a desena” ceva, în pofida
indicațiilor educatoarei. Pe el îl captivează actul de mânuire al creionului, faptul că trasând
cu el pe hârtie apar linii întortocheate și colorate. Cu toate acestea, prin îmbinarea
elementelor de învățare cu cele de joc și invers, copilul își însușește unele cunoștințe și face

20
primii pași în direcția formării deprinderilor efortu lui intelectual. Această particularitate
psihologică a învățării în această perioadă, face necesară includerea procedeelor de joc, în
desfășurarea activ ităților instructiv –educative. Elementele de învățare, îmbinate în mod
rațional cu jocul, devin un important instrument de însușire a cunoștințelor și formare de
deprinderi elementare. La grupa mică, jocul ocupă în preocupările copilului un loc central.
Chiar și învățarea implică elemente de joc. Totuși, în forme mai simple, motivația învățării
începe s ă se contureze și la preșcolarii mici.
La vârsta preșcolară mijlocie, dar și la cea mare, procesul de însușire a cunoștințelor
și de formare a deprinderilor începe să se elibereze de acțiunile cu caracter de joc. În jurul
vârstei de 5 ani, se intensifică f uncția reglatoare a sistemului verbal și se dezvoltă interesul
pentru cunoștințele comunicate, pentru observarea ilustrațiilor, pentru desen, modelaj,
socotit, muzică etc. Preșcolarul mai mare, înțelege că mai întâi trebuie să fie atent la
explicațiile edu catoarei, deoarece așa va ști ce are de făcut ulterior. Începe să pună întrebări,
cere precizări, informații etc. , învață să observe greșelile pe care le face și se străduiește să
le îndrepte. Între dezvoltarea comportamentului psihic și învățare, la vârst a preșcolară se
stabilesc raporturi de interdependență și condiționare, iar forma specifică de realizare a
învățării este jocul. Prin el copilul învață și prin intensificarea învățării se ating nivelurile de
dezvoltare psihică și respectiv forme, tipuri superioare de joc.
Așadar, se poate spune că jocul și învățarea sunt forme de activitate sub influența
cărora copilul preșcolar se formează și se dezvoltă. Între aceste forme există o strânsă
legătură. La diferite etape ale vârstei preșcolare, relațiile reci proce dintre joc și învățare
îmbracă forme caracteristice. Cele două forme – jocul și învățarea – exercită o influență
pozitivă asupra dezvoltării psihice generale a copiilor. La rândul lor, ele suferă o influență
pozitivă din partea dezvoltării . Consecinț ele pedagogice ce se deprind din cele relatate mai
sus, ar putea fi dezvolta te în jurul a două idei principale: crearea condițiilor pentru trecerea
treptată de la activitatea de joc la cea de învățare și îmbinarea lor potrivit principiului
copilului să se joace, învățând și să învețe jucându -se.
Sintetizând cele relatate mai sus, cu referire la specificul învățării prin joc în perioada
preșcolarității, putem nota următoarele coordonate:
 la vârsta preșcolară activitatea de învățare dirijată nu se poate realiza direct decât cu
sprijinul jocului, ea conținând elemente ludice pentru a se înscrie printre activitățile
și ocupațiile preferate ale copiilor;

21
 învățarea dirijată nu se poate realiza în mod strict, ci independent numai sub prezența
și îndrumarea edu catoarei, pas cu pas;
 învățarea sub aspectul conținutului, nu se poate ridica decât la nivelul real de a gândi
și acționa al copilului.
În concluzie, trebuie să fie asigurată o justă proporți onare a jocului cu învățarea,
elementului distractiv cu efortul fizic și intelectual. Deși jocul este activitatea care domină
la vârstele timpurii, totuși ea se îmbină cu anumite forme de muncă intelectuală specifică
acestei vârste.

2.2.Evaluarea progresului copilului din învățământul simultan
Acțiunile de evaluare a progresului înregistrat de copil trebuie să aibă loc în mediul
natural al copilului. În timpul activităților, al jocului liber ales sau al jocului organizat de
către educatoare, al plimbărilor, sau al altor momente ale zilei , educatoarea
urmărește/observă comportamentul copiilor, menționează problemele apărute, stările de
interes cognitive sau cele de lipsă de interes, de bucurie sau supărare , fixează performanțele
fiecărui copil și reacția lui la laudă sau recompensă. Este inadmisibil să i se spună copilului
sau să i se dea de înțeles că el va fi apreciat într -un mod care îi va bloca dorința de a învăța,
de a încerca lucruri noi din curiozitate. Dezvoltarea copilului este un proces global, unitar;
nivelul și ritmul dezvoltării în fiecare domeniu nu p ot fi privite izolat, deoarece acestea sunt
strâns legate între ele și se influențează reciproc. În evaluare a copiilor de la grupele mixte
trebuie ținut seama îndeosebi de faptul că fiecare copil are ritmul său de dezvoltare care
înregistrează uneori momen te de salt, alteori de stagnare.
Pentru a avea o imagine globală despre dezvoltarea copilului, este necesar a aprecia
nivelul tuturor domeniilor de dezvoltare:
 dezvoltarea fizică – sănătate și igienă personală;
 dezvoltare socio -emoțională;
 capacități și atitudini în învățare;
 dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii;
 dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii.
Datele obținute trebuie analizate, stabilindu -se totodată și relevanța lor pentru
ansamblul structurilor individual e. Observând copilul, încă din primele zile ale sosirii lui în
grădiniță, obținem informații despre răspunsurile lui la întrebări, exprimare, idei și
propuneri. Aflăm dacă se desprinde ușor de persoanele din familie, dacă comunică ușor cu

22
educatoarea sau c u ceilalți copii, ce jucării preferă, dacă este curios, cum răspunde la diferiți
stimuli (sunete, z gomote, mișcări, spații largi), dacă este emotiv, afectuos, dacă răspunde la
o sarcina dată, dacă are anumite aptitudini speciale etc. Grupa de copii, ca și context social,
poate servi drept sursă de informație. Educatoarea nu numai că are nevoie de informație
despre caracteristicile ce influențează dezvoltarea personalității copilului ca membru al
grupului, ci, pentru ea este important să știe și cum unii copii influențează atmosfera din
grup. Copilul poate fi concomitent membru al mai multor grupuri: la grădiniță, cu copiii din
curte/cartier, cu frații/surorile lui. Toate aceste grupuri pot servi drept surse de informații
despre abilitățile cognitive, sociale , comunicative ale copilului, despre abilitățile de
rezolvare creativă a situațiilor problematice ce se ivesc în acțiunile sale , modalitățile de luare
a deciziilor și asumarea responsabilităților. Încercăm să fim obiectivi înregistrând rezultatele
observăr ilor noastre. Asupra aprecierilor noastre date copilului acționează mai mulți factori:
informația precedentă, predicțiile și suspiciunile proprii, momentul în care este realizată
observarea și evaluarea etc. Înregistrând comportamentul copilului așa cum s -a derulat el
este necesară fixarea situației care a generat informația. În fapt, ceea ce ne interesează cel
mai mult este dezvoltarea lui sub toate aspectele. Modul de organizare a observării în vederea
evaluării progresului este decis de către educatoare în funcție de numărul de copii în grupă,
de vârsta acestora și, implicit, complexitatea deprinderilor și abilităților pe care le presupune
vârsta acestora. Important este de reținut faptul că, toate obiectivele prevăzute în curriculum
trebuie atinse de toț i copiii și, de aceea, urmărirea lor prin observare trebuie să fie făcută
foarte sistematic. În funcție de dimensiunile de dezvoltare și comportamentele vizate
propuse pent ru o anumită perioadă de timp ( de ex. pentru a anumită temă), ne putem fixa
zilnic u n număr de copii pe care să -i observăm. Durata observării lor poate dura mai multe
zile, întrucât obiectivele respective sunt prevăzute pe parcursul mai multo r activități în zile
diferite. Scopul observării este îndeosebi acela de a constata salturile în d ezvoltare, dar și
dificultățile întâmpinate de copii pentru a ști cum să realizăm scenariile didactice în perioada
următoare.

2.3.Specificul evaluării în învățământul preșcolar simultan
Evaluarea reprezintă, în sens larg, un proces de achiziționare de informații cu scopul
de a lua decizii ulterior. Dacă ne referim la un anumit cadrul educațional, de exemplu
grădinița în care își desfășoară activitatea grupele mixte, evaluarea are drept scop urmărirea
progresului fiecărui copil pentru a putea facilit a, optimiza sau dezvolta anumite abilități ori

23
pentru a interveni în cazul unor comportamente atipice. În grădinițele cu grupe mixte,
evaluarea trebuie să fie obiectivă și bine realizată deoarece, aceasta este punctul final într -o
succesiune de evenimente: stabilirea scopurilor, prin prisma comportamentelor dezirabile,
proiectarea și executarea activit ății, măsurarea rezultatelor și aprecierea lor. În fapt, procesul
nu este încheiat, deoarece, pe baza evaluării va fi reluat într -un mod mai convenabil adecva t
nevoilor de educație și posibilităților reale de a satisface aceste nevoi, astfel încât evaluarea
are rolul unei legături, a unei conexiuni inverse, a unui feed -back operativ între etapa
parcursă și cea următoare. Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al
cunoștințelor sau ca mijloc de măsurare obiectivă, ci ca o cale de perfecționare, ce presupune
o strategie globală a formării copilului. Operația de evaluare nu este o etapă suprapusă
procesului de învățare, ci constituie un act integrat acti vității pedagogice. Evaluarea
constituie o validare a secvențelor educative, a componentelor procesului didactic și un
mijloc de delimitare, fixare și intervenție asupra conținuturilor și obiectivelor educaționale.
Deoarece, activitatea din grădiniță are p reponderent un caracter formativ -educativ, cu
finalități de perspectivă, ce nu se pot concretiza pe termen scurt, ci într -o viziune de
construcție pas cu pas, în colaborare cu alți factori (familie, școală, media, societate),
evaluarea este fragmentară, in completă, unele rezultate apărând mai târziu, în școală sau la
finalul ei. Formarea unor deprinderi de activitate intelectuală, conducerea operațiilor gândirii
de la concret spre abstract, logic, rațional și manifestarea deprinderilor și abilităților în
comportamentul copiilor nu se pot evidenția decât după perioade mari de timp, în
perspectivă.
Evaluarea preșcolarilor realizată în grupele mixte este dificilă și permite doar
prognoze pe termen scurt, dar este importantă și necesară pentru educator și copii, pentru
cunoașterea nivelului atins în dezvoltarea personalității, pentru individualizare și eficiență în
activitate.
Învățământul preșcolar are caracter oral, nu există teme pentru acasă, iar evaluarea
se face tot oral sau prin fișe de evaluare. Preșcolar ii trebuie evaluați unul câte unul,
educatorul trebuie să rețină ce a spus copilul, nu se poate relua corectarea ca în lucrările
scrise. Desigur, fișele de evaluare pot fi reluate, dar ele nu conțin concepte, reguli, legi, ci
doar rodul activității copilul ui, la care el poate ajunge și din întâmplare, fără o înțelegere
verificabilă împlinirii celor propuse prin obiective.
Totodată, evaluarea preșcolarilor din grupele mixte, se extinde și la activitatea de
predare și la măiestria educatorului de a realiza obiectivele propuse, de a individualiza

24
învățarea, de a facilita achiziția noilor cunoștințe, dar mai ales de a forma, de a educa tânăra
generație în vederea integrării într -o societate dinamică și solicitantă. Creativitatea,
spontaneitatea, independența, spiritul critic, modul de autoevaluare sunt mai dificil de supus
unei evaluări obiective. Este mai ușor să evaluăm fișele de activitate matematică decât
creațiile plastice ale copiilor sau nivelul autonomiei personale deși, la grupele mixte sunt
evaluate toate activitățile copiilor.

2.4.Forme ale evaluării la grupele simultane
Fiind o acțiune complexă, un ansamblu de operații mintale și acționale, intelectuale,
atitudinale, afective î n cadrul căreia sunt precizate conținuturile și obiectivele ce trebuie
evaluate , scopul și perspectiva evaluării, momentul, modali tatea și criteriile de evaluare,
modul de prelucrare a dat elor și de valorificare a informațiilor, evaluarea necesită și o bună
cunoaștere psihopedagogică a copilului preșcolar pentru a se putea adapta activitatea la
particularitățile de vârstă și individuale ale acestuia.
Curriculum ul actual precizează că evalua rea ar trebui să urmărească progresul
copilului în raport cu el însuși, care trebuie monitorizat atent și discutat periodic cu părinții
și mai puțin raportarea la normele de grup , având în vedere vârsta diferențiată a copiilor .
Acțiunile de evaluare a prog resului înregistrat de copil ar trebui desfășurat într -un mediu
familiar acestuia, în timpul activităților, a jocului liber sau dirijat sau a unor momente din
timpul zilei. Educatoarea va urmări comportamentul copiilor menționând problemele
apărute: lipsa de interes, disponibilitatea, diversele reacții, performanțele obț inute de fiecare
copil în parte , etc.
Pentru a avea o imagine globală despre dezvoltarea copilului trebuie luat în
considerare nivelul de performanță pe fiecare domeniu de dezvoltare: fizic ă, socio –
emoțională, cognitivă, a capacităților și atitudinilor de învățare, a limbajului și comunicăr ii.
În învățământul preșcolar evaluarea trebuie să înde plinească următoarele funcții:
 Constatativă – se referă la cunoașterea stării fenomenului a activit ăților și a
rezultatelor obținute (cunoștințele asimilate, deprinderile formate etc.);
 Predictivă – indică nivelul de dezvoltare a copilului (dacă este sau nu sufi cient pentru
stadiul următor);
 Diagnostică – vizează identificarea cauzelor care stau la baza fenomenelor constatate
permițând ameliorarea acestora ;

25
 De decizie educațională – determină identificarea direcțiilor de acțiune în vederea
dezvoltării la maximum a potențialităților psiho -fizice de care copilul dispune.
În practica educațională se d isting trei strategii sau forme de evaluare :
1) Evaluarea inițială constituie o condiție pentru reușita activității cu preșcolarii
constând în aprecierea nivelului general al dezvoltării copilului la începutul unui program
educațional: ciclu de învățământ , an școlar, semestru, începutul unui proiect sau a unei lecții,
etc. Curriculum actual recomandă ca la debutul fiecărui proiect să se stabilească inventarul
de probleme (ce știm?, ce nu știm și ce vrem să aflăm?). Concluziile care se desprind în urma
evaluării inițiale ajută la realizarea predicției (selectarea obiectivelor, stabilirea
coordonatelor esențiale ale activității viitoare, alegere a strategiilor și a ritmului de parcurgere
a conținuturilor) și la cunoașterea potențialului de învățare, a premisel or cognitive și
atitudinale necesare parcurgerii activităților viitoare ;
2) Evaluarea formativă sau continuă este una dintre formele cele mai des utilizate
în grădiniță, se manifestă la toate activitățil e derulate luând forme diverse, de la observarea
comp ortamentului copiilor și a reacțiilor acestora la diverse solicitări până la antrenarea lor
în rezolvarea de sarcini de evaluare parțială, pentru identificarea progreselor în rezolvarea
unor sarcini cu grad de dificultate din ce în ce mai ridicat. Pentru a avea un rol pozitiv
evaluarea formativă trebuie să respecte mai multe cerințe: copiii să cunoască dinainte
criteriil e de acordare a recompenselor, intervențiile educatoarei să fie făcute la momentul
potrivit, aprecierile educatoarei să reflecte cu adevăra t performanța (să aibă acoperire în
fapte).
Evaluarea continuă are și funcții cheie:
 înainte de inițierea unei situații noi de învățare, educatoarea se va asigura că
preșcolarii au achizițiile necesare înțelegerii noilor conținuturi (funcția constatativă) ;
 în timpul învățării se aplică măsuri de corectare și ghidare imediată (funcția de
reglare);
 în caz de eșec propune exerciții de recuperare și accelerare a învățării (funcția de
decizie).
Proiectarea și realizarea evaluării formative trebuie să respecte o serie de principii
cum ar fi: să fie planificată riguros, să se focalizeze pe modul în care copiii învață, să fie
constructivă, să motiveze pentru învățare, să se refere la toate aspectele reușite ale învățării,
să contribuie la formarea abilităților de a utoevaluare;

26
3) Evaluarea sumativă (cumulativă) intervine de obicei la finalul perioadei de
parcurgere a unei componente tematice, la sfârșitul unui semestru sau a unui an școlar. Prin
acest tip de evaluare se constată nivelul performanțelor în raport cu domeniile de dezvoltare,
dimensiunile dezvoltării și comportamentele, ca premise ale competențelor ulterioare,
prevăzute în curriculum. În grădiniță evaluarea sumativă este absolut necesară înainte de
finalizarea perioadei de educație preșcolară când se va întocmi fișa psihopedagogică a
copilului pentru a argumenta recomandarea înscrierii sale la școală sau amânarea debutului
școlar. Cele mai frecvente metode de evaluare a progresului utilizate în activitatea cu
preșcolarii sunt : analiza produselor ac tivităț ii copiilor, observația, convorbirea cu scop
evaluativ, portofoliul și asigurarea feed -back -ului formativ.

2.5. Portofoliul copilului – avantaje și dezavantaje la grupele mixte
În evaluarea copiilor din grădiniță sunt utilizate mai multe metode printre care și
portofoliul. Portofoliul este una dintrea cele mai potrivite metode de evaluare a preșcolarului
din grupa simultană, întrucât respectă principiul de bază a ritmului de dezv oltare a acestuia.
Analizând portofoliul la final de semestru sau la final de an școlar, educatoarea poate
constata progresele înregistrate de copil. Așadar, portofoliul constituie un instrument de
evaluare complementară care grupează rezultatele învățării pe o perioadă îndelungată,
oglindind atât evoluția preșcolarilor, cât și performanțele principale și opțiunile acestora.
Acesta este conceput la început de an școlar, are un cuprins, materialele conțin data realizării
lor și nu este limitat numeric din pu ct de vedere al itemilor .
Portofoliul constă în selectarea, îndosarierea și păstrarea diferitelor lucrări ale
copiilor, cum ar fi: desene, picturi, caiete individuale, fotografii din timpul activităților,
colaje, fișe de lucru, povești dictate educatoarei, planșe cu cifre sau cu litere, îndoituri din
hârtie, lucrări de grup, aplicații practice etc. De asemenea, acesta trebuie să conțină și
observațiile educatoarei privind progresele făcute de copil și aspectele care necesită mai mult
sprijin și încurajare. Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii și
opționale selectate de educatoare, care fac referire la diverse obiective și strategii cognitive.
Evaluarea produselor portofoliului se realizează în mod obiectiv din punct de vedere
cantita tiv, dar mai ales calitativ. Această metodă de evaluare oferă fiecărui preșcolar
posibilitatea de a lucra în ritm propriu, stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru și
dezvoltând capacitatea de autoevaluare.

27
Scopul portofoliului poate să țintească dimensiunile dezvoltării și comportamentele
vizate. Astfel, educatoarea trebuie să aprecieze timpul necesar pentru elaborarea
portofoliului, să ofere copiilor sprijin în alcătuirea lui și să planifice sesiuni de prezentare a
acestora. La grupele mixte, deș i copiii mai mici întâmpină dificultăți la nivel metacognitiv,
ei pot alabora astfel de criterii în activități de grup în care sunt implicați copii cu niveluri
diferite ale funcționării cognitive. Pentru a -și recunoaște portofoliul, copiilor de la grupa
mică și mijlocie li se pot aplica diferite imagini preferate pe coperta acestuia, iar pentru copiii
de la grupa mare se poate scrie pe copertă prenumele cu litere de tipar.
La sfârșit de săptămână, în fiecare vineri, cu ajutorul copiilor, educatoarea așază
lucrările în folii de plastic pe domenii experiențiale, pentru a -i învăța să fie ordonați. Copiii
fac cu plăcere acest lucru, pentru că pot să -și revadă lucrările care sunt semnate cu numele,
tema și data, pentru a putea urmări evoluția acestora.
La sfârși tul anului școlar, copiii primesc aceste portofolii într -un cadru festiv cu
aprecieri și laude în prezența părinți lor, motivându -i astfel pentru învățare. Părinții au relatat
că aceste ,,cărți de vizită” stau la loc de cinste în bibliotecă și sunt prezenta te de copii tuturor
celor care intră în casă, cu explicații detaliate și reflecții asupra muncii lor.
Avantajele folosirii portofoliului: Portofoliul este așadar, un instrument flexibil, ușor
adaptabil la specificul domeniilor de dezvoltare, centrelor de i nteres, grupei de copii și
condițiilor concrete ale activității. Permite aprecierea și includerea în actul evaluării a unor
produse ale activității preșcolarului, acest fapt încurajând exprimarea personală a acestuia,
angajarea lui în activități de învățar e mai complexe și mai creative, diversificarea
cunoștințelor, deprinderilor și abilităților exersate, în funcție de nivelul de vârstă a acestuia.
Solicitând mai mult o apreciere calitativă decât cantitativă, este ușor de apreciat pe grupuri
mici, un avanta j pentru grupele mixte.
Un alt avantaj al portofoliului este facilitarea unui dialog eficient între educatoare,
preșcolar și părinte despre progresul copilului și mai ales despre posibilile soluții de
ameliorare a dificultăților apărute pe parcursul activi tăților. Evaluarea portofoliului este
motivantă, aceasta fiind lipsită de stres, a cărei funcție de feed -back devine cu adevărat
operantă și în care procesul învățării devine vizibil și evaluabil. Împlică mai activ preșcolarul
în propria evaluare și în rea lizarea unor materiale care îl reprezintă cel mai bine.
Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede și ușor de evaluat. Este
greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea și originalitatea
preșcolarului.

28
CAPITOLUL III
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA COPILU LUI ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR CU GRUPE MIXTE (SIMULTAN)

3.1. S copul, ipoteza și obiectivele cercetării
Activitățile didactice integrate, pe domenii experiențiale și activitățile
extracurriculare din învățămâ ntul preșcolar simultan se planifică după anumite criterii.
Proiectele didactice se întocmesc pentru fiecare grupă în parte, având aceeași temă, dar cu
nivel diferențiat în funcție de nivelul de vârstă a copiilor, ajutând la realizarea scopului
urmărit și anume dezv oltarea maximă a preșcolarilor. Nevoile și cerințele copiilor de vârste
diferite, dezvoltarea lor psihică ,,pretind” dascălilor folosirea metodelor moderne, a jocurilor
diferite în activitățile didactice și extrașcolare, acestea implicând mult tact din partea
educatoarei. Cadrul didactic trebuie să -și adapteze stilul didactic în funcție de
particularitățile de vârstă și caracteristicile individuale ale copilului din grupă trebuie să
găsească pentru fiecare gestul, mimica, întrebarea, sfatul, orientarea, lauda, reținerea,
entuziasmul, în concordanță cu situația.
De aceea, pe parcursul anului școlar 2019 -2020, mi -am propus să desfășor activități
didactice integrate și activități extrașcolare pe nivele de vârstă, cu fiecare grupă în parte
(atunci când este posibil), sau frontal cu to ate cele trei grupe la un loc, respectând cerințele
noului curriculum pentru educație timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani.
Am ales cercetarea pedagogică de tip combinat: teoretică -funda mentală și practico –
aplicativă, pornind de la încadrarea temei într -un spațiu teoretic și ajungând la reliefarea
implicațiilor practice menite să îmbunătățească, să optimizeze activitatea de învățare.
Din punct de vedere metodologic, cercetarea este experimentală pentru că, prin
activitățile didactice desfășurate la grupa mixtă de copii, cu vârste diferite, se declanșează
acțiuni educaționale noi, ale căror rezulta te sunt înregistrate și prelucrate în vederea
demonstrării valorii pe care o au acestea.

3.1.1.Scopul experimentului
Analiza specificului învățământului preșcolar simultan și identificarea modalităților
de optimizare a activităților instructiv -educative desfășurate în acest contex t în vederea
facilitării dezvoltării preșcolarilor.

29
3.1.2.Ipoteza cercetării:
Dacă în cadrul procesului instructiv -educativ din învățământul preșcolar simultan se
valorifică atât activitățile curriculare cât și cele extracurricul are, adaptate specificului grupei,
atunci vor fi create premise favorabile pentru dezvoltarea preșcolarilor.

3.1.3.Obiectivele cercetării
 cunoașterea nivelului inițial al cunoștințelor, deprinderilor copiilor ;
 elaborarea și desfășurarea unor activități curriculare și extracurriculare adaptate
specificului grupelor mixte;
 evidențierea efectelor activităților asupra nivelului de dezvoltare a preșcolarilor .

3.2. Metodologia cercetării
Prezent a lucrare reprezintă o cercetare pedagogică de tip cvasiexperimental,
deoarece a presupus utilizarea unui singur grup de preșcolari (grup experimental), fără a
implica și un grup de control. Cercetarea experimentală nu se mai limitează la a observa sau
constata, ci urmărește în mod explicit modificarea, producerea fenomenelor și evaluarea
consecințelor.

3.2.1.Prezentarea eșantionului
Acest experiment s -a desfățurat pe parcursul anului școlar 2019 -2020, la o grupă
mixtă din punct ul de vedere al vârstelor, format ă din: șapte pr eșcolari la grupa mare (trei fete
și patru băieți ), opt preșcolari la grupa mijlocie ( cinci fete și trei băieți ) și șapte preșcolari la
grupa mică ( trei fete și patru băieți ), de la Grădinița cu Program Normal Măcișeni, comuna
Corni.

Tabel 1 . Structura eșantionului format din copiii preșcolari din grupa mixtă
Categoria de
vârstă Număr participanți
Total Grupa
Fete Băieți
3-4 ani 3 4 7 Mică
4-5 ani 5 3 8 Mijlocie
5-6/7ani 3 4 7 Mare

30

Fig. 1. Distribuția pe categorii de vârstă și sex a eșantionului

Cunoașterea colectivului de preșcolari este una din premisele importante care
trebuiesc urmărite pentru asigurarea succesului demersului didactic, în direcția formativă și
informativă a educației. La venirea copiilor în grădiniță, am încercat să aflu cât mai multe
informații despre preșcolarii cu care lucrez, am adaptat apoi situațiile de învățare și strategia
didactică particularităților de vârstă și individua le a copiilor, dar și bagajului de cunoștințe
cu care au venit din familie . Colectiv ul grupei, așa cum am mai spus, este mixt din punct de
vedere al vârstei. În urma discuțiilor cu părinții copiilor grupei, am adunat următorul material
faptic.

Tabel 2. Nivelul studiilor părinților și al frecventării grădiniței de către copii
Nr.copii Fete Băieți Fără
grădiniță
anterior Studiile
părinților
8 clase Școală
profesională Liceu Studii
superioare
22 11 11 7 13 5 3 1

Au frecventat grădinița anterior toți copiii cu excepția preșcolarilor grupei mici, care
au venit la grădiniță la începutul anului școlar 2019 -2020. La început, aceștia a trebuit să se
obișnuiască cu mediul grădiniței, să se integreze în colectiv, să respecte regulile colectivului
sau a altui grup etc., în comparație cu celelalte două grupe de preșcolari mai mari, car e erau
familiarizați cu mediul instituționalizat și aveau anumite deprinderi școlare deja formate. 0123456789
3-4 ani 4-5 ani 5-6/7 aniFETE
BĂIEȚI
TOTAL
GRUPA

31
Mediul familial în care se dezvoltă copiii este normal din punct de vedere social,
copiii provenind din familii care le oferă suportul și condițiil e necesare desfășurării actului
învățării.

Pe parcursul întregului an, am constatat faptul că rolul meu în proiectarea și
realizarea activităților este împortantă în dezvoltarea și modelarea personalității copiilor, în
stimula rea și cultivarea interesului pentru cunoașt ere, cu ajutorul valorificării inteligenței
prin efort propriu, formării comportamentelor și însușirea capacităților, formării și exersării
abilităților de orientare autonomă în probleme practice, cultivării spiritului investigativ și
motivației sporite pentru performanță. De aceea, consider că la grupele mixte/simultane este
mult mai benefic cadrul de învățare activ și interactiv, deoarece s -a dovedit a fi un proces de
predare transparent și eficient, în cadrul căruia copiii au văzut și au învăț at atât conținutul
cât și procesul de învățare a conținutului. Aceștia pot formula întrebări legate de subiectul
activității, pot căuta răspunsuri în mod activ, reușind astfel să producă schimbările necesare
în achiziționarea cunoștințelor durabile, conclu zii.

3.2.2.Metode și tehnici de cercetare
În activitatea cotidiană, educatoarea cercetător se confruntă cu o paletă largă de fapte
și manifestări pedagogice. Nota specifică a acestora este caracterul individual accentuat a
celor mai multe dintre ele. Din această cauză ele sunt formulate și exprimate adesea în
termeni calitativi, deoarece copiii din grupă sunt pe trei niveluri de vârstă și de cele mai
multe ori întâlnim copii care nu se pot concentra la activități, alții nu reușesc să memoreze
repede și ușo r o poezie sau cunoștințele transmise.
Așadar, am folosit experimentul psihopedagogic și metoda analizei produselor .

PĂRINȚI
8 CLASE
ȘC. PROF.
LICEU
ST. SUP.

32
A. Experimentul
Variabilele cercetării:
Într-un experiment intervin două categorii de variabile: variabila independentă și
variabila dependentă.
a) variabila independent ă – activitățile curriculare și extracurriculare adaptate
specificului învățământului simultan ;
b) variabila dependentă – nivelul de dezvoltare a preșcolarilor din învățământul
simultan , evaluat prin performanțele obținute .
Din punct de vedere metodologic, cercetarea este de tip cvasiexperimental deoarece
a presupus utilizarea unui singur grup de preșcolari (grup experimental), fără a implica și un
grup de control. Astfel, au fost analizate comparativ rezultatele obținute de către grupul
experimental în etapele inițială și finală, în urma desfășurării activităților curriculare și
extracurriculare adaptate învățământului simultan .
Deoarece cercetarea experimentală este un proces secvențial, aceasta s -a realizat în
trei etape:
1. Etapa inițială numită și pretest sau preexperimentală care s -a desfășurat în perioada
16.09.2019 -27.09.2019 și a constat în aplicarea unei probe de evaluare inițială cu
scopul de a evalua nivelul inițial dezvoltare a preșcolarilor ;
2. Etapa experimentală sau f ormativă care s -a desfăș urat în perioada 23.09.2019 –
10.03 .2020 și a urmărit dezvoltarea preșcolarilor din grupele simultane;
3. Etapa finală sau posttest care s -a desfășurat în perioada 1.03.2020 -10.03 .2020 și a
constat în aplicarea probei de evaluare final ă.
B. Metoda analizei produselor activității
Metoda analizei produselor activității este o metodă de explorare a profilului
psihopedagogic al preșcolarului accesibilă, complexă și completă. Astfel, se pot evidenția
aspecte care definesc inteligența, creativitatea, echilibrul emoțional, sensibilitatea,
sociabilitatea, temperamentul, autonomia, gradul de maturitate afectivă și atitudinală.
Așadar, furnizează informații despre procese psihice și unele trăsături de personalitate ale
preșcolarilor, prin pr isma obiectivării lor în ,,produsele” realizate de copii pe parcursul
activității: desene, picturi, portofoliu, piese, proiecte etc. Rezultatele preșcolarilor ,,se
oglindesc” în documente cum ar fi: fișa de observație, rapoarte, portofolii etc. Astfel,
produsele preșcolarilor poartă amprenta, pe de o parte, a cerințelor speciale ale obiectivelor,
pe de altă parte, a caracteristicilor lor individuale.

33
Analiza produselor activității copiilor poate reprezenta o sursă valoroasă de
informații datorită faptului c ă în activitățile pe care le desfășoară și în produsele acestor
activități copilul își proiectează gândurile, trăirile , înclinațiile, dorințele, capacitățile,
nevoile, tensiunile sau conflictele trăite intens. De aceea, analizând produsele activității de
învățare a preșcolarului putem obți ne două categorii de informații :
 informații referitoare la măsura în care copilul a atins nivelul de performanță așteptat
în raport cu media de vârstă și cu performanțele a nterioare ;
 informații part iculare despre autorul lucrării : caracteristici de personal itate, nevoi,
interese, atitudini etc. Se consideră drept rezultate ale activităților de învățare atât
produsele obținute în activitatea de joc (construcții, punere în scenă etc.), produsele
activităților artistico -plastice, performanțele obținute în activitățile sportive,
produsele activităților practice și gospodărești cât și răspunsurile comportamentale
ale copilului, cu ajutorul cărora se urmărește dezvoltarea cunoștințelor, deprinderilor,
abilităților și comportamen telor copiilor.
Pe parcursul desfășurării activităților didactice integrate și extrașcolare, copii i grupei
simultane evaluați prin această metodă, au realizat diverse produse cum ar fi: desene, picturi,
colaje, produs e modelate din plastilină, puzz le-uri, jucării în 3D din hârtie cartonată, insecte,
animale, păsări, flori, felicitări, mărțișoare, divers e construcții din piese Lego și cuburi din
lemn sau din plastic, fișe de lucru cu cifre sau semne grafice și alte lucrări practice regăsite
în portofoliile c opiilor.

3.3. Desfășurarea cercetării
Cercetarea s -a desfăș urat în perioada 16.09.2019 -10.03.2019, la Grădinița Nr. 1
Măcișeni, Grupa mixtă. Fiecare dintre cele trei etape va fi prezentată în continuare . Pentru
că noul curriculum pentru învățământul preșcolar prevede abordarea integrată a conținutului
activităților, probele de evaluare au fost concepute tot din perspectiva abordării integrate a
cunoștințelor din toate domeniile experiențiale. Astfel, am aplicat probele la începutul
experime ntului, pe parcursul lui și la sfârșitul cercetării.

3.3.1.Etapa inițial ă
Etapa inițială este primul pas în realizarea efectivă a cercetării și constă în evaluarea
nivelului de dezvoltare a copiilor la începutul experimentului. Educatoarea poate evalua
progresele înregistrate de copii și calitatea activităților didactice desfășurate în grădiniță cu

34
preșcolarii de la toate cele trei grupe, printr -o varietate de forme și metode de evaluare: probe
orale, probe practice, probe scrise, desene, picturi etc.
Astfel, am planificat la începutul anului școlar 2019 -2020 o probă inițial ă pentru
fiecare grupă prin care am urmărit verificarea cunoștințelor și comportamentelor
preșcolarilor pe domenii experiențiale.
A fost aplicată în cea de -a doua săptămână prima săptămână fiind pentru acomodarea
copiilor din grupa mică, pentru sociali zarea și integrarea lor în grădiniță . Itemii de evaluare
au fost selecta ți ținându -se cont de vârstele diferite ale copiilor, grupa fiind mixtă .

Evaluare inițială GRUPA MICĂ

Domeniul limbă și comunicare – Educarea limbajului
Comportamente măsurabile Tema activității/Forma
de realizare Itemi
 să pronunțe relativ corect
cuvintele, fără omisiuni sau
inversări de sunete ori de
grupuri de sunete;
 să formuleze propoziții
simple, ca răspuns la
întrebările primite.
Joc:
Buburuzele la grădiniță a) Denumește 4 jucării;
b) Pronunță corect
sunetele;
c) Formulează o propoziție
simplă despre o jucărie
numită.

Copiii așezați în semicerc, vor recunoaște, la provocarea educatoarei, jucăriile.
Testarea se va desfășura sub formă de joc – probă orală .
Pronunția clară, core ctă a sunetelor integrate în cuvinte, fără omisiuni, prelungiri sau
inversiuni – probă orală .
Educatoarea va prezenta diferite jucării (avion , barcă, păpușă, minge, ursuleț etc.),
iar copiii vor fi solicitați să alcătuiască propoziții simple. Testarea se va desf ășura sub formă
de joc -probă orală

35
Tabel nominal – Educarea limbajului
Nr.
crt. Numele și
prenumele Comportament
atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
1. D.G.D. X
2. M.R.I. X
3. M.I. X
4. L.A. X
5. H.A. X
6. L.M.A. X
7. S.F.M. X

Domeniul științe – Cunoașterea mediului
Testarea se va desfășura sub formă de joc -probă orală .

Tabel nominal – Cunoașterea mediului
Nr.
crt. Numele și
prenumele Comportament
atins Comportament
în dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
1. D.G.D. X
2. M.R.I. X
3. M.I. X Comportamente măsurabile Tema activității /
Forma de realizare Itemi
 să enumere părțile
componenteale corpului
uman;
 să denumească unele
obiecte de îmbrăcăminte
și încălțăminte;
 să denumească alimente
de bază.
Joc:
Oglindă, oglinjoară! a) Spune care sunt principalele
părți ale corpului uman;
b) Recunoaște și denumește 4
obiecte de
îmbrăcăminte/încălțăminte;
c) Denumeaște cel puțin 4
alimente de bază (lap te, pâine,
ouă, brânză etc.).

36
4. L.A. X
5. H.A. X
6. L.M.A. X
7. S.F.M. X

Domeniul științe – Activități matematice
Comportamente măsurabile Tema activității /
Forma de realizare Itemi
 să clasifice obiecte după
criteriul formei și
mărimii;
 să construiască structuri
după un model dat. Ex. cu material
individual:
La magazinul de
jucării a) Separă jucăriile de alte obiecte;
b) Grupează mașinile după
mărime ;
c) Construiește, după model, un
tren din cuburi.
 să sesizeze relațiile
spațiale între grupe de
obiecte;
 să plaseze obiecte în
pozițiile indicate. Joc:
Unde se află
Buburuza? a) Denumește poziția jucăriei: sus,
jos, sub, pe;
b) Așază jucăria în poziția cerută.

Vor fi prezentate sarcinile și modul de realizare a acestora, în mod general, apoi se
va prezenta câte o sarcină, pe rând, urmată imediat de rezolvarea ei de câte un copil – probă
orală .
Jocul didactic va fi aplicat într -o activitate ulterioară și se va de sfășura la fel ca cel
precedent .

Tabel nominal – Activități matematice
Nr.
crt. Numele și
prenumele Comportament
atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
1. D.G.D. X
2. M.R.I. X
3. M.I. X

37
4. L.A. X
5. H.A. X
6. L.M.A. X
7. S.F.M. X

Domeniul om și societate – Educație pentru societate
Comportamente
măsurabile Tema activității /
Forma de realizare Itemi
 să dobândească
autonomie în
activitatea zilnică;
Observație a) Mănâncă singur;
b) Se încal ță singur.
 să cunoască norme
elementare de
conviețuire în grup
(formule de
politețe); Joc:
La telefon!
a) Folosește formule de salut “Bună
ziua” / “Bună dimineața!”, “ La
revedere!”;
b) Folosește formulele “Te rog!” și
“Mulțumesc !”

Copiii vor fi observați pe parcursul mai multor activități și vor fi notate diferitele
comportamente ale acestora (cele enumerate anterior) – probă orală .
Educatoarea va iniția jocul de rol, încurajând copiii să utilizeze formule de salut
cunoscute, formul e de politețe etc. – proba orală .

Tabel nominal – Educație pentru societate
Nr.
crt. Numele și prenumele Comportament
atins Comportament
în dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
1. D.G.D. X
2. M.R.I. X
3. M.I. X
4. L.A. X
5. H.A. X
6. L.M.A. X
7. S.F.M. X

38
Domeniul om și societate – Activități practice și elemente de activitate casnică
Comportamente
măsurabile Tema activității / Forma
de realizare Itemi
– să rupă și să
mototolească
hârtia; Joc exercițiu:
Mărgele pentru Buburuze a) Rupe hârtia în bucățele;
b) Motolește hârtia, după demonstrația
educatoarei.

Copiii vor rupe bucățele de hârtie creponată, apoi le vor mototoli, pentru a realiza
tema propusă.

Tabel nominal – Activități practice și elemente de activitate casnică
Nr.
crt. Numele și
prenumele Comportament
atins Comportament
în dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
1. D.G.D. X
2. M.R.I. X
3. M.I. X
4. L.A. X
5. H.A. X
6. L.M.A. X
7. S.F.M. X

Domeniul estetic și creativ – Educație artistico -plastică
Copiii vor colora în contur buburuze, după intuirea materialelor și a modelului.
a) Va fi observată și notată modalitatea de a ține/a folosi creionul.
b) Realizarea temei (colorarea) va fi evaluată în funcție de acoperirea suprafeței,
încadrarea în spațiu, folosirea diferitelor culori;
c) Educatoarea va prezenta diverse buburuze având culorile enumerate mai sus, apoi
aceștia vor denumi culoarea buburuzelor propuse asociind -o cu cea a altor elemente
întâlnite în mediul apropiat .

39
Tabel n ominal – Educație artistico -plastică
Nr.
crt. Numele și
prenumele Comportament
atins Comportament
în dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
1. D.G.D. X
2. M.R.I. X
3. M.I. X
4. L.A. X
5. H.A. X
6. L.M.A. X
7. S.F.M. X

Domeniul estetic și creativ – Educație muzicală
Comportamente măsurabile Tema activității /
Forma de realizare Itemi
 să audieze cu interes
cântece cu linie
melodic ă simplă;
 să intoneze linia
muzicală a unui cântec.

Exercițiu muzical
Cântă ca mine! a) Ascultă cu interes să atenție
cântece;
b) Reproduce relativ corect, după
modelul dat, un cântec simplu.
a) Pe parcursul mai multor activități, copiii vor asculta/audia, la alegerea educatoarei,
în grup sau individual, cântecele propuse – probă orală;
b) Copiii vor cânta toți și pe rând, vor “imita” fragmentul/cântecul propus de educatoare
– probă orală
Cântece propuse : Podul de piatră, O mulțime de pitici, Un elefant, Vulpea și gâsca,
Ursulețul Martinel, Veverița, Cocoșelul isteț, Cațeluș cu părul creț, C loșca, Rățuștele,
Azorel, Trenul , Castelul, Bat din palme etc.

40
Tabel nominal – Educație muzicală
Nr.
crt. Numele și
prenumele Comportament
atins Comportament
în dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
1. D.G.D. X
2. M.R.I. X
3. M.I. X
4. L.A. X
5. H.A. X
6. L.M. X
7. S.F.M. X

Domeniul psihomotric – Educație fizică

Cei 7 copii vor executa, la comanda educatoarei, toate cerințele de la punctele a, b și
c. Activitatea se va desfășura prin organizarea unui parcurs aplicativ. Copiii vor merge spre
un reper dat, apoi vor executa restul mișcărilor sugerate de către educatoare, care va evalua
activitatea acestora .

Tabel nominal – Educație fizică
Nr.
crt. Numele și
prenumele Comportament atins Comportament
în dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
1. D.G.D. X
2. M.R.I. X
3. M.I. X Comportamente
măsurabile Tema activității /
Forma de realizare Itemi
 să execute la comandă
mișcări ale diferitelor
segmente a corpului; Joc:
Buburuzele în drumeție a) Merge în direcția arătată de
educatoare;
b) Întinde mâinile sus, în față;
c) Sare pe loc.

41
4. L.A. X
5. H.A. X
6. L.M.A. X
7. S.F.M. X

Tabel nominal – Grupa m ică
DLC DȘ DȘ DOS DOS DEC DEC DPM
CA 3 2 1 3 3 4 2 4
CD 3 4 5 3 3 2 4 3
CNS 1 1 1 1 1 1 1 0

Evaluare inițială GRUPA MIJLOCIE

Domeniul limbă și comunicare
 Obiective vizate :
 Înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor structurilor verbale ;
 Exprimarea orală corectă din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic ;
 Creativitatea și expresivitatea limbajului oral ;
 Capacitatea de a înțelege și transmite intenții, gânduri, semnificații mijlocite
de limbajul scris – citire .
 Material didactic :
 Imagine din povestea „Capra cu trei iezi”.
 Tipul activității :
00,511,522,533,544,55
DLC DȘ DȘ DOSCA
CD
CNS
00,511,522,533,54
DOS DEC DEC DPMCA
CD
CNS

42
 „Cine este personajul?” – joc didactic;
 „Greșeala cumințicăi” – lectura educatoarei
 Itemi:
I1 – Recunoaște personajul și povestea din care face parte;
I2 – Povestește în cel puțin două propoziții momentul prezentat în imagine;
I3 – Ascultă și descifrează mesajul textului.
 Comportament atins: I3;
 Comportament în dezvoltare: I2;
 Comportament care necesită sprijin: I1.

Tabel nominal – Domeniul Educarea limbajului
Comportamente
Nume și prenume CA CD CNS
C.M.A. X
M.A.I. X
M.V.C. X
M.D.A. X
M.S.M. X
P.B.E. X
R.S.I. X

Domeniul Știință
 Obiective vizate:
 Operații intelectuale pre -matematice ;
 Capacitatea de a înțelege și utiliza numerele și cifrele;
 Capacitatea de a recunoaște, denumi, construi și utiliza formele geometrice ;
 Capacitatea de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător, precum și
stimularea curiozității pentru investigarea lui ;
 Deprinderi de îngrijire și ocrotire a mediului înconjurător
 Material didactic:
 Trusa logico -matematică;
 Fișe de muncă independentă;

43
 Imagini cu animale sălbatice și domestice;
 Tipul activității:
 „Ghici la ce folosește ” – joc didactic;
 „Când se întâmplă” – Convorbire ;
 Rezolvare de fișe.
 Itemi:
I1 – Respectă regulile jocului
I2 – Participă activ la convorbire
I3 – Rezolvă corect cel puțin o cerinț ă din fișa 1
I4– Rezolvă corect cel puțin două cerințe din fișa 2
 Comportament atins: I3/I4;
 Comportament în dezvoltare: I2;
 Comportamentcare necesită sprijin: I1

Tabel nominal – Domeniul Știință
Comportamente
Nume și prenume CA CD CNS
C.M.A. X
M.A.I. X
M.V.C. X
M.D.A. X
M.S.M. X
P.B.E. X
R.S.I. X

Domeniul Om ș i Societate
 Obiective vizate:
 Abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
 Deprinderi practic – gospodărești;
 Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate.
 Material didactic:
 Jucării;
 Planșe „Fata moșului și fata babei” ;

44
 Hârtie autocolantă;
 Hârtie glasată;
 Lipici.
 Tipul activității:
 „Ștergarul păpușii” – colaj ;
 „Casa mea ” – aplicație
 Itemi:
I1–Folosește corect materialele și uneltele specifice;
I2– Lipește respectând ordinea, elementele date pentru realizarea temei;
I3– Finalizea ză lucrarea conform cerințelor;
 Comportament atins: I3;
 Comportament în dezvoltare: I2;
 Comportamentcare necesită sprijin: I1

Tabel nominal – Domeniul Om și Societate
Comportamente
Nume și prenume CA CD CNS
C.M.A. X
M.A.I. X
M.V.C. X
M.D.A. X
M.S.M. X
P.B.E. X
R.S.I. X

Domeniul Estetic ș i Creativ
 Obiective vizate:
 Deprinderi de lucru pentru realizarea unor picturi, desene, modelaje;
 Corespondența între diferitele elemente de limbaj plastic și forme – obiecte
din mediul înconjurător ;
 Capacitatea de exprimare prin muzică .
 Material didactic:
 Acuarele;

45
 Planșe;
 Plastilină ;
 CD Player .
 Tipul activității:
 „Colorează -mă cum sunt” – desen –fișă;
 „Bat din palme” – joc muzical;
 „Animalele” – cântec ;
 Modelaj – Temă la alegere
 Itemi:
I1 – Realizează lucrarea respectând poziția corectă a corpului și utilizând
cromatica adecvată ;
I2 – Recunoaște fragmentul audiat și continuă singur sau în grup interpretarea
cântecului;
I3 – Efectuează mișcăr ile cerute de textul cântecului;
I4 – Modelează după cerințe plastilina .
 PComportament atins:I3/I4;
 Comportament în dezvoltare:I2;
 Comportament A care necesită sprijin: I 1

Tabel nomunal – Domeniul Estetic și Creativ
Comportamente
Nume și prenume CA CD CNS
C.M.A. X
M.A.I. X
M.V.C. X
M.D.A. X
M.S.M. X
P.B.E. X
R.S.I. X

Domeniul Psihomotric
 Obiective vizate:
 Deprinderi motrice de bază și aplicativ utilitare ;

46
 Aplicarea indepe ndentă a deprinderilor însușite.
 Material didactic:
 Stegulețe.
 Tipul activității:
 „Sportivii se antrenează” – joc;
 „Veniți la steguleț” – joc.
 Itemi:
I1 – Execută împreună cu educatoarea exerciții de încălzire pentru diferite
segmente ale corpului;
I2 – Merge pe loc și se oprește la semnal;
I3 – Aleargă spre stegulețele indicate;
I4 – Schimbă la comandă direcția de alergare.
 Comportament atins: I3/I4;
 Com portament în dezvoltare: I2;
 Comportamentcare necesită sprijin: I1

Tabel nominal – Domeniul Psihomotric
Comportamente
Nume și prenume CA CD CNS
C.M.A. X
M.A.I. X
M.V.C. X
M.D.A. X
M.S.M. X
P.B.E. X
R.S.I. X

47

Tabel nominal – Grupa Mijlocie
DLC DȘ DOS DEC DPM
CA 3 3 3 6 7
CD 2 1 4 1 0
CNS 2 3 0 0 0

Evaluare inițială GRUPA MARE

Domeniul Limbă Și Comunicare
Scopul:
Cunoașterea potențialului psihic și fizic al fiecărui copil în vederea stabilirii nivelului
de pregătire a vol umului de cunoștințe, priceperi și deprinderi .
Obiective:
 să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât și în calitate de auditor;
 să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l -a înțeles;
 să perceapă și să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori, obiecte, forme
geometrice, etc.;
Itemi:
I1 – Recunoaște personajul și povestea din care face parte;
I2 – Formul ează enunțuri cu cuvintele date;
I3 – Se prezintă la cerința educatoarei.
Forme de evaluare: conversația, întâlnirea de dimineață , lectură după imagine, povestirea,
dramatizarea .
01234567
DLC DȘ DOS DEC DPMCA
CD
CNS

48
Material didactic: planșe ilustrate , TV + DVD cu poveste, fișe de lucru, creioane colorate.
CA – COMPORTAMENT ATINS – I3;
CD- COMPORTAMENT ÎN DEZVOLTARE – I2;
CNS – COMPORTAMENT CE NECESITĂ SPRIJIN – I1

Tabel nominal – Domeniul Limbă și Comunicare
Comportamente
Nume și prenume CA CD CNS
B.V.I. X
S.M. X
T.D.A. X
O.A.M. X
S.D.G. X
M.G. X
N.M.A. X

Domeniul Știință
Scopul:
Cunoașterea potențialului psihic și fizic al fiecărui copil în vederea stabilirii nivelului
de pregătire a volumului de cunoști nțe, priceperi și deprinderi.
Obiective:
 să identifice obiectele din sala de grupă din spațiile grădiniț ei;
 să recunoască anumite schimbări din mediul apropiat;
 să efectueze operații cu grupele de obiecte constituite în funcție de diferite criterii
date;
 să denumească forma geometrică: cerc, pătrat, triunghi în jocurile propuse.
Itemi:
I1 – Denumește corect figurile geometrice învățate;
I2 – Formează grupe de elemente după diferite criterii;
I3- Recunoaște anotimpul reprezentat de imagine și enumeră câteva
caracteristici.
Forme de evaluare: observarea, joc didactic, joc logico -matematic

49
Material didactic: figuri geometrice, jucări din sala de grupă, rechizite, fișe de lucru, creioane
colorate, creioane grafice.
CA – COMPORTAMENT ATINS – I3;
CD – COMPORTAMENT ÎN DEZVOLTARE – I2;
CNS – COMPORTAMENT CE NECESITĂ SPRIJIN – I1;

Tabel nominal – Domeniul Știință
Comportamente
Nume și prenume CA CD CNS
B.V.I. X
S.M. X
T.D.A. X
O.A.M. X
S.D.G. X
M.G. X
N.M.A X

Domeniul Om și Societate
Scopul:
Cunoașterea potențialului psihic și fizic al fiecărui copil în vederea stabilirii nivelului
de pregătire a volumului de cunoștințe, priceperi și deprinderi.
Obiective:
 să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activități
practice;
 să cunoască principalele formule de adresare civilizată în cadrul unui dialog;
 să prezinte comportamente și atitudini igienice corecte față de propria persoană ;
 să lipească hârtia/obiecte din natură (frunze) pe suprafețe diferite, realizând colaje
tematice ;
Itemi:
I1 – Cunoaște și aplică principalele formule de adresare civilizată în cadrul unui
dialog;
I2 – Întinde corect pasta de lipit;

50
I3 – Lipește elementele într -o succesiune logică, denumind sugestiv lucrarea
realizată.
Forme de evaluare: lipire – colaj/ confecționare, desen
Material didactic: carton colorat, hârtie autocolantă colorată, lipici, paiete, siluete decupate
foi de desen, creioane colorate.
CA – COMPORTAMENT ATINS – I3;
CD – COMPO RTAMENT ÎN DEZVOLTARE – I2;
CNS – COMPORTAMENT CE NECESITĂ SPRIJIN – I1

Tabel nominal – Domeniul Om și Societate
Comportamente
Nume și prenume CA CD CNS
B.V.I. X
S.M. X
T.D.A. X
O.A.M. X
S.D.G. X
M.G. X
N.M.A. X

Domeniul Estetic ș i Creativ
Scopul:
Cunoașterea potențialului psihic și fizic al fiecărui copil în vederea stabilirii nivelului
de pregătire a volumului de cunoștințe, priceperi și deprinderi.
Obiective:
 să asculte și să interpreteze cântece simple;
 să execute mișcări ritmice sugerate de text;
 să recunoască culorile lucrurilor sau obiectelor întâlnite în mediul înconjurător;
 să obțină efecte plastice prin îmbinarea culorilor de bază.
Itemi:
I1 – Trasează cu pensula linii, pete de culoare și puncte pentru redarea temei
propuse;

51
I2 – Redă prin tehnici specifice modelajului anumite elemente ale mediului
înconjurător;
I3 – Interpretează o strofă dintr -un cântec cunoscut;
I4 – Execută corect mișcările sugerate de textul cântecului.
I5 – Recunoaște parțial culorile.
CA – COMPORTAMENT ATIN S: I1/I3/I4;
CD – COMPORTAMENT ÎN DEZVOLTARE: I2;
CNS – COMPORTAMENT CE NECESITĂ SPRIJIN: I5.

Tabel nominal – Domeniul Estetic și Creati v
Comportamente
Nume și prenume CA CD CNS
B.V.I. X
S.M. X
T.D.A. X
O.A.M. X
S.D.G. X
M.G. X
N.M.A. X

Domeniul Psihomotric
Scopul:
Cunoașterea potențialului psihic și fizic al fiecărui copil în vederea stabilirii nivelului
de pregă tire a volumului de cunoștințe, priceperi și deprinderi.
Obiective:
 să execute mișcări corecte de orientare în schema corporală;
 să execute exerciții de mers și alergare păstrând poziția corectă;
 să manifeste în timpul activit ății atitudini de cooperare, spirit de e chipă, de
competiție, fairplay;
 să cunoască și să aplice regulile de igienă după efortul fizic depus.
Itemi:
I1 – Merge corect cu mâinile pe lângă corp;

52
I2 – Sare pe amândouă picioare;
I3 – Aleargă în direcția indicată.

CA – COMPORTAMENT ATINS: I3;
CD – COMPORTAMENT ÎN DEZVOLTARE: I2;
CNS – COMPORTAMENT CE NECESITĂ SPRIJIN: I1

Tabel nominal – Domeniul Psihomotric
Comportamente

Nume și prenume CA CD CNS
B.V.I. X
S.M. X
T.D.A. X
O.A.M. X
S.D.G. X
M.G. X
N.M.A. X

Tabel nominal – Grupa Mare
DLC DȘ DOS DEC DPM
CA 3 3 4 4 6
0123456
DLC DȘ DOS DEC DPMCA
CD
CNS

53
CD 3 3 3 2 0
CNS 1 1 0 1 1

Tabel nominal – Total număr copii din grupă – 21
DLC DȘ DOS DEC DPM
CA 46,66% 33,33% 53,34% 46,66% 98%
CD 43,34% 53,34% 26,66% 43,34% 1%
CNS 10% 13,33% 20% 10% 1%

La sfârșitul perioadei de evaluare inițială s -a constatat că 53,34% dintre copii au un
comportament atins în ceea ce privește adaptarea la regimul de viață al grădiniței; își
îmbunătățe sc comportamentul și reacțiile la circumstanțele sociale 26,66%, manifestân d un
comportament în dezvoltare , iar 20% au nevoie de sprijin pentru a reuși să se adapteze, să
capete autocontrol și stabilitate emoțională.
În ceea ce privește limbajul și comunicarea 46,66% dintre copii au o exprimare și o
pronunție corectă, 43,34% întâmpină greutăți la pronunțarea unor sunete sau în exprimare,
iar 10% au nevoie de sprijin când se exprimă, au dificultăți în pronunție și vocabular sărac .
Rezultatele obținute la dezvoltarea cognitivă arată că 33,33% sunt capabili să înțeleagă și
chiar să găsească soluții pentru o situație problemă, 53,34% întâmpină dificultăți, dar sunt
capabili să înțeleagă și să execute o acțiune simplă, 13,33% posedă cu noștințe minime și au
nevoie de sprijin pentru a cunoaște lumea înconjurătoare. Din cei 21 de copii de la cele trei
grupe, 46,66% manifestă capacități și atitudini de învățare, 43,34% întâmpină greutăți în
trasarea liniilor sau colorare, iar 10% nu partici pă la activitățile de învățare sau la cele de
joc, nu au deprinderea de a ține creionul în mână și necesită sprijinul educatoarei. Din punct
de vedere fizic sunt bine dezvoltați, își coordonează suficient de bine mișcările pentru nivel ul
lor de vârstă astf el încât 98 % au un comportament atins și doar 1% are un comportament în
dezvoltare și necesită sprijin în a respecta comenzile date de educatoare, în a merge sau a
alerga în direcția indicată.
Așadar, rezultatele evaluării inițiale asigură datele necesare pentru stabilirea unor
obiective accesibile, elaborarea unei planificări a activităților instructiv -educative care să
țină cont de datele culese, utilizarea acelor mijloace, metode, tehnici de lucru care să formeze
copiilor priceperile și deprinderile de b ază, necesare integrării active în activitatea
educațională din învățământul preșc olar.

54
3.3.2.Etapa formativă
Pe parcursul acest ei cercetări rolul meu a fost de a organiza situații de instruire care
să faciliteze învățarea eficientă, utilizând la grupa mix tă activități didactice asemănătoare,
dar cu un grad de dificultate mai ridicat pentru grupele mai mari, comparativ cu grupa mică.
În schimb, activitățile extrașcolare s -au realizat frontal, cu toate cele trei grupe, copiii
cântând, dansând și jucând scene te împreună, fără a forța grupele mai mici să cânte, să recite
sau să danseze la fel ca grupa mare. De asemenea, poeziile sau jocul de rol, scenetele, au
fost adaptate pentru copiii de la grupa mică cu un grad mai redus de dificultate față de grupele
mai m ari.
Așadar, însușirea cunoș tințelor, formarea capacităților și a comportamentelor, într –
un cuvânt, dezvoltarea preșcolarilor în grupa mixtă/simultană, se poate realiza cu ajutorul
acestor activități, cu condiția ca preșcolarii să participe activ la jocurile desfășurate pe
parcursul acestora, la acțiunile de instruire și autoinstruire etc. Metodele și procedeele care
predomină în activitățile didactice și extrașcolare desfășurate cu preșcolarii din grupa
simultană, folosite în această lucrare sunt:
a) metode de preda re-învățare: predarea -învățarea reciprocă, conversația, explicația;
b) metode de fixare, consolidare ș i evaluare: turnirul întrebărilor, observația;
c) metode de rezolvare de probleme: explozia stelară etc. În acest sens, reamintim și
metod ele de investigație (cercetare) utilizate pentru a obține rezultatele propuse .
Activitățile curriculare și extracuriculare desfășurate împreună cu preșcolarii de la
grupa mixtă au avut un scop bine determinat în dezvoltarea cognitivă a acestora . Au purtat
titluri semnificative, după cum urmează:
,,Lumea din jurul meu” – desfășurată în perioada 30.09.2019 -25.10.2019;
Scop: Dezvoltarea cunoștințelor unor elemente
componente ale lumii înconjurătoare, precum și
interdependența dintre ele;
,,Toamna cu al său al ai, parcă s –
a desprins din rai!” – 4.11.2019 -22.11.2019;
Scop: Recunoașterea și denumirea fructelor, legumelor
și florilor de toamnă și precizarea caracteristicilor
acestora;
,,1 Decembrie, Ziua Națională
a României” -25.11.2019 -29.11.2019;
Scop: Consolidarea cunoștințelor despre valorile
morale ale poporului român, despre evenimentele

55
Șezătoare – Obiceiuri și tradiții
strămoșești deosebite din istoria României; Cunoașterea tradițiilor
și obiceiurilor poporului român;
,,Magia sărbătorilor de iarnă” – 2.12.2019 -20.12.2019;
Scop: Îmbunătățirea cunoștințelor despre tradițiile și
obiceiurile românești desfășurate de Crăciun și Anul
Nou
,,Mihai Eminescu, rază de
stea!” – 13.01.2020 -17.01.2020 ;
Scop: Dobândirea și consolidarea cunoștințelor despre
poetul Mihai Eminescu și poeziile acestuia;
,,Călătorie în lumea mea” – 20.01.2020 -31.01.2020;
Scop: Dobândirea și consolidarea cunoștințelor despre
mijloacele de transport și mediul în care circulă
acestea;
,,În lumea celor care nu
cuvântă” – 3.02.2020 -14.02.2020,
Scop: Consolidarea cunoștințelor despre animalele
domestice și sălbatice;
,,Copil ca tine, am fost și eu!” – 17.02.2020 -28.02.2020;
Scop: Dezvoltarea și consolidarea cunoștințelor despre
viața insectelor;
,,Mama, izvor nesecat de
iubire” – 2.03.2020 -6.03.2020;
Scop: Valorificarea potențialului artistic și creativ al
copiilor prin intermediul activităților artistico -plastice
și practice, stimularea curiozității și interesului
acestora prin manifestările dedicate zilei mamei;
,,Ion Creangă, mărțișorul de la
Humulești” – 9.03.2020 -13.03.2020;
Scop: Dobândirea cunoștințelor despre viața și
poveștile scriitorului Ion Creangă;
,,Miresme de primăvară” – 16.03. 2020 -10.04.2020;
Scop: Dezvoltarea și consolidarea cunoștințelor despre
fenomene specifice primăverii, florilor de primăvară,
legumelor timpurii, munci specifice primăverii, sosirea
păsărilor călătoare etc.;

56
,,Știu să -mi exprim
sentimentele și gândurile” – 27.04.2020 -29.05.2020;
Scop: Dezvoltarea și consolidarea unor
comportamente și atitudini în raport cu norme
prestabilite necesare integrării în viața socială;
,,Ocolul lumii” – 2.06.2020 -12.06.2020;
Scop: Dezvoltarea cunoștințelor și deprinderilor despre
meserii, despre prietenii naturii, despre copilărie.
În continuare voi prezenta o parte din activitățile didactice și extrașcolare pe care le –
am desfășurat în cadrul grupei mixte în vederea dezvoltării preșcolarului din învățămâ ntul
simultan.
A. ,,Fructele dulci și parfumate, gus toase și sănătoase”
Un proiect desfășurat cu succes la grupa mixtă a fost activitatea integrată ,,Fructele
dulci și parfumate, gustoase și sănătoase” (ADP + ALA I + DȘ + DEC + ALA II). Această
activitate a fost realizată cu toate cele trei grupe deodată, însă o voi detalia pentru grupa mică
și mijlocie împreună, pentru că preșcolarii acestor două grupe sunt de vârste apropiate și vor
avea aceleași sarcini de lucru, iar pentru grupa mare voi detalia separat doar activitățile și
sarcinile de lucru diferențiate.
Tema anuală de studiu: ,,Când , cum și de ce se întâmplă?”
Tema proiectului : ,,Toamna cu al său alai, parcă s -a desprins din rai! ”
Tema săptămânii : ,,Fructe parfumate, dulci și aromate”
Tema activității : ,,Fructe dulci și parfumate, gustoase și sănătoase ”
Elementele componente ale activității integrate sunt:
 ADP : Întâlnirea dedimineață ,,Livezi de toamnă pline cu arome, fructe gustoase și
sănătoase – vitamine, de la cine?”;
 ALA I: ,,Bibliotecă” – Citim imagini cu aspecte d toamnă;
,, Construcții” – Lădițe/coșuri pentru fructe;
 ADE : DȘ – Cunoașterea mediului – ,,Mărul” – observare;
DEC – Activitate artistico -plastică – ,,Mărul” – dactilopunctură;
 ALA II: Joc de mișcare ,,Cursa merelor buclucașe”.
 Dimensiuni ale dezvoltării:
 motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viață familiare;
 conceptul de sine;
 activare și manifestare a potențialului creativ;

57
 finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități);
 mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
 cunoștințe și deprinderi elementare matemat ice pentru rezolvarea de probleme și
cunoașterea mediului apropiat.
 Comportamente vizate :
 își poziționează corpul și membrele în mod corespunzător pentru a imita ceva/pe
cineva sau pentru a executa o mișcare (a merge, a alerga, a prinde, a arunca o minge
etc.);
 exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diverse situații educaționale;
 mani festă creativitate în activități diverse;
 finalizează proiecte simple;
 exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și
receptării lui (comunicarea receptivă);
 demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă g reutate, înălțime,
lungime, volum.
 Obiective operaționale :
O1 – să demonstreze înțele gerea mesajului unui text, ca urmare a audierii acestuia;
O2 – să realizeze diferite forme tridimensionale (lădițe, coșuri), cu diferite piese de
construcții;
O3 – să enumere fructe cunoscute de ei;
O4 – să denumescă însușiri vizibile ale mărului: culoare, formă, miros, gust;
O5 – să se exprime corect cu ajutorul cuvintelor noi: rotund, miez, coajă, sâmbure;
O6 – să picteze mărul folosind tehnica dactilopuncturii;
O7 – să se ajute reciproc, manifestând spirit de colegialitate.
Comportamentele vizate și obiectivele operaționale sunt realizate pentru toate cele
trei grupe, mică, mijlocie, mare, nivel 3 -5-6/7 ani.
Strategiile didactice, de asemenea, vizează toate grupel e.
 Metode și procedee : conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, observația, turul
galeriei;
 Resurse materiale : coș cu fructe/mere, Zâna Toamnă, scrisoare, pise Lego, plastilină,
acoarele, mere din carton colorat, reviste, enciclopedii, pliante, c ărți, jetoane, puzzle;
 Forme de organizare : pe grupe, frontal, în echipe.

58
Activitatea debutează cu ,,Întâlnirea de dimineață – Livezi de toamnă pline cu arome,
fructe gustoase și sănătoase – vitamine, de la cine?” Această activitate se realizează împreună
cu toate cele trei grupe.
Copiii sunt așezați în semicerc pe pernițe, se salută reciproc și se prezintă.
Se realizează prezența copiilor, educat oarea consemnând absenții în catalog. După
efectuarea prezenței, educatoarea numește doi copii pentru a completa calendarul naturii cu
imaginile corespunzătoare anotimpului respectiv. Copiii vor descoperi ziua, starea vremii și
fenomenul naturii văzut pe fereastră.
La împărtășirea cu ceilalți copiii vor discuta liber despre transformările din natură în
anotimpul to amna și cum au venit îmbrăcați în ziua respectivă. De ce? La noutatea zilei
educatoarea anunță copiii că: ,,astăzi, Zâna Toamnă a venit la noi în vizită și ne-a lăsat un
coș plin cu fructe și o scrisoare. Haideți să vedem ce ne scrie Zâna Toamnă!” Educatoa rea
captează atenția copiilor citind scrisoarea.
Apoi educatoarea prezintă coșul cu fructe și le sugerează copiilor să studieze
împreună (toate cele trei grupe) darurile. Îi întreabă apoi dacă recunosc toate fructele din coș
și le spune că astăzi o să înve țe împreună lucruri noi despre acestea, pentru a vedea și Zâna
Toamnă câte lucruri știu copiii despre anotimpul ei. Se vor purta discuții libere sub titlul
,,Fructele dulci și parfumate, gustoase și sănătoase – vitamine, de la cine?”, discuții în care
copiii vor enumera și descrie fructelele de toamnă cunoscute de ei, vor fi date posibile
definiții ale vitaminelor, fiecare copil spunând ce crede el că sunt vitaminele, cu ce ne ajută
ele și vor identifica cât mai multe alimente în care găsim vitamine.
Copiii vor lucra pe arii de stimulare, în cadrul cărora se va avea în vedere pregătirea
pentru activitățile pe domeniile experiențiale. Astfel, cu ajutorul tranziției ,,Bat din palme
clap, clap, clap!” educatoarea îndrumă copiii spre centrul de interes ,,Bibliot ecă” – ,,Citim
imagini cu fructe”. Aici vor găsi următoarele materiale: enciclopedii, pliante, reviste, cărți,
jetoane. Primesc ca sarcină de lucru să identifice în materialele puse la dispoziție, imagini
cu fructe. Pe măsură ce găsesc fructele, să le desc rie (mărime, formă, culoare, miros, gust) .
La centrul de interes ,,Construcții” – ,,Lădițe/coșuri pentru fructe”, copiii vor găsi
piese Lego și vor avea ca sarcină de lucru să îmbine aceste piese pentru a construi
lădițe/coșulețe în care vor depozita fruct e. La toate centrele de interes, înainte de începerea
lucrului se realizează exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinilor.
După terminarea activităților la centrele de interes, copiii fac curat pe măsuțe și cu
ajutorul tranziției ,,Apa, prietena mea !”, merg la baie pentru deprinderi igienico -sanitare.

59
După ce servesc micul dejun cu ajutorul tranziției ,,Bat din palme…” se pregătesc pentru
activitățile de la domeniile experiențiale.
Copiii se așază pe pernuțe în semicerc și educatoarea va împărți f iecărui copil câte
un măr din coșul primit de la Zâna Toamnă. Cere copiilor să denumească fructul primit: ,,Ce –
ați primit? Ce culoare are mărul din mâna mea? Să ridice mâna copiii care au mărul de
culoare roșie! Acum cei care au mărul de culoare verde! Acu m, cei care au mărul de culoare
galbenă!” Va prezenta copiilor o minge mică într -o mână și în cealaltă va prezenta mărul:
,,Priviți! Cum este mingea? Este mărul asemănător cu mingea? Să vedem dacă și mărul se
rostogolește așa cum se rostogolește mingea!” Copiii sunt atenți și amuzaț i când se
rostogolește mărul. ,,Mărul este rotund!”
Apoi, educatoarea prezintă copiilor o bilă de plastilină. O apasă cu degetele și
îndeamnă câțiva copii să facă la fel, aceștia constatând că degetele lasă urme. Apasă apoi
măru l și cere copiilor să execute aceeași acțiune. ,,De ce nu intră degetele în măr așa cum
intră în bila de plastilină, atunci când apăsăm?” Se ixează denumirea acestei însușiri: ,,Mărul
este tare!”
Educatoarea cere copiilor să apropie mărul de nas și să tra gă bine aer în piept. Îi
întreabă ce simt și dacă le place mirosul de măr. ,,Mărul are miros plăcut!” Împarte apoi
copii lor bucățele de măr, îndrumându -i să guste și îi întreabă dacă le plac merele și ce gust
au. ,,Așadar, mărul are gustul dulce -acrișor!” Pentru fiecare răspuns, copiii vor fi
recompensați cu câte un măr de hârtie care va fi pus în piept. Apoi se realizează evaluarea
printr -un joc ,,Spune mai departe!” ,,Mărul are culoarea……. Mărul se rostogolește pentru
că……. Când îl apăsăm cu deget ele, simțim că este……..”
Cadrul didactic taie cu cuțitul un măr, apoi îi curăță coaja și o arată copiilor: ,,Ce fac
eu acum? Cu ce este acoperit mărul? Cum este coaja mărului dacă o pipăiți? Așadar, mărul
are coaja subțire!” Apoi, cere copiilor să indi ce cu dege tul care este coaja și care este miezul.
Se trece apoi la studierea sâmburilor: ,,Ce se află în mijlocul mărului? Luați în mână un
sâmbure și apăsați -l! Spuneți, cum este? Deci, sâmburele este mic și tare!”
,,De unde culegem merele? Dar dacă nu a vem livadă? De ce le cumpărăm? Ce
pregătesc mamele noastre din mere?” Copiii au răspuns că le consumă în stare proaspătă, în
compot, plăcintă, gem, suc de mere. Educatoarea specifică copiilor că înainte de a fi
consumate, merele se spală pentru că altfel, se pot îmbolnăvi. Merele se culeg dinr -un copac
fructifer numit ,,măr”, care crește în grădini sau în livadă, un loc cu mulți pomi fructiferi
care sunt îngrijiți de oameni, ca să dea roade bogate (roade – multe mere). Pomii cresc din

60
semințe puse în pămân t. Din semințe crește pomul, în pom pe crenguțe cresc muguri, din
muguri cresc flori, ar din flori se fac merele. Câțiva copiii (de la grupa mare) pun semințe în
ghiveci iar restul recită poezia ,,Mărul”. Utilizând tranziția , ,Bat din palme clap, clap,
clap….!” Copiii merg și se așază la măsuțe unde sunt pregătite materialele pentru activitatea
de educație plastică (DEC) în cadrul căreia vom picta un măr. Educatoarea poartă o discuție
de intuire a materialelor: ,,Ce aveți pe măsuțe? Pe ce vom picta? o coa lă albă pe care este
conturat un măr) Avem pensule? (nu) Cu ce vom picta? (vom picta cu degetul) De ce mai
avem nevoie pentru a picta? (de acuarele, apă și șervețele)” Se prezintă copiilor planșa model
și sunt întrebați: ,,Ce culoare pot avea merele? (roșii, galbene sau verzi) Ce formă are mărul?
(mărul este rotund) Ce trebuie să pictăm în afară de măr? (codița și frunza) Ce culoare au
frunzele? (verzi)” Educatoarea continuă activitatea arătându -le și spunându -le copiilor cum
să picteze: ,,Înmuiem deg etul arătător de la mâna cu care scriem și colorăm în apă și apoi în
culoarea cu care vrem să pictăm mărul. Punem degetul în interiorul conturului mărului și
pictăm/punctăm cu el până nu mai are culoare. Apoi înmuiem iar degetul în apă și culoare,
având gr ijă să nu stropim lucrarea, să lucrăm cât mai curat.” Copiii efectuează exerciții de
încălzire a mușchilor mici ai mâinilor cântând cântecelul ,,Degețele”.
Educatoarea dă semnalul de începere a lucrului: ,,Puteți începe! Ce vom picta
astăzi?” (,,noi vom pi cta mărul”). În timp ce copiii lucrează, educatoarea trece pe la fiecare
grupă și dă indicații individuale, ajută acolo unde este cazul și pregătește șervețelele umede
cu care se vor șterge copiii după terminarea lucrului. De asemenea, urmărește poziția co piilor
pe scaun: să nu fie prea aplecați peste lucrare și să nu -și deranjeze colegii. După terminarea
lucrului, copiii se șterg pe mânuțe cu șevețele umede, își așază lucrarea pe panoul din fața
clasei, apoi merg la baie să se spele pe mâini. Educatoarea f ixează criteriile de analiză a
lucrărilor: să fie lucrarea terminată, să fie tema respe ctată, să fie lucrarea îngrijită și curată
etc. Copiii vor veni la panou, vor privi lucrările și vor spune care le place cel mai mult și de
ce. Educatoarea va aprecia fi ecare lucrare în parte și toți copiii vor fi aplaudați. Aceste
activități s -au desfășurat cu toate cele trei grupe.
La activități liber alese II, copiii vor juca ,,Cursa merelor buclucașe”, joc de mișcare.
Această activitate se realizează cu toate cele trei grupe. Așadar, copiii vor fi împărțiți în trei
echipe (fiecare grupă câte o echipă) și fiecare echipă va primi câte un măr. Primul copil din
fiecare echipă va trebui să rostogolească mărul pe o distanță precizată și anume până la colț.
Când ajunge la coș , îl pune în interiorul coșului, îl ia imediat și se întoarce alergând spre
următorul copil din echipa sa, predă mărul și merge la coada rândului. Copilul care a primit

61
mărul continuă jocul. Se execută jocul de probă pentru a verifica gradul de înțelegere a
copiilor și se accentuează importanța respectării regulilor jocului. Jocul continuă până când
toți copiii au participat activ la joc, acesta complicându -se doar pentru grupa mare.
Activitatea zilei se va încheia cu adunarea copiilor în semicerc, pe scăun ele. Aici,
copiii își vor aminti activitățile zilei (evaluare). Vor fi solicitați să -și exprime părerea despre
activitatea preferată a zilei sau despre cea care le -a plăcut cel mai mult. Pentru fiecare
răspuns vor primi câte un măr din carton colorat pe ca re îl vor așeza pe panoul ,,Mărul
Toamnei”.
La grupa mare, nivel 5-6/7 ani, activitatea integrată ,,Fructe dulci și parfumate,
gustoase și sănătoase se desfășoară aproximativ la fel cu celelalte grupe datorită faptului că
se realizează împreună cu acestea , diferențe fiind doar la activitățile liber alese I, privind
ariile de stimulare în sensul că preșcolarii grupei mari vor avea mai multe centre de interes
deschise. Asfel, vor avea patru centre de interes deschise după cum urmează: ,,Bibliotecă” –
,,Citim imagini cu aspecte de toamnă”, ,,Construcții” – ,,Lădițe/coșuri pentru fructe”, ,,Joc
de masă” – ,,Livada de meri” – puzzle, ,,Artă” – ,,Mărul” – modelaj din plastilină.
Așadar, la centrul de interes ,,Bibliotecă” vor avea tema ,,Citim imagini cu fructe”,
sarcina didactică fiind identificarea imaginilor cu fructe din materialele puse la dispoziție
(enciclopedii, jetoane, pliante, cărți, reviste) pe măsuță. După ce identifică imaginea cu un
fruct, copiii descriu fructul: culoarea, forma, cum este (t are, moale), gust, miros, unde crește
acesta și cum se înmulțește. Copiii mai mici care nu știu, vor fi atenți la copiii mai mari.
La centrul de interes ,,Construcții” vor avea tema ,,Lăd ițe/coșuri pentru fructe” unde
preșcolarii vor avea la dispoziție o t rusă Lego, din a căror piese trebuie să construiască
lădițe/coșulețe pentru fructe. De asemenea, copiii de la grupa mare îi vor ajuta pe copiii mai
mici.
La centrul de interes ,,Joc de masă” cu titlul ,,Livada de meri”, copiii vor avea de
rezolvat un puzzl e care, după finalizarea lui, va reda o livadă de meri. La acest centru vor
lucra doar copiii de la grupa mare.
La centrul de interes ,,Artă” cu tema ,,Mărul”, copiii vor avea de modelat un măr din
plastilină. Se va explica copiilor tehnica de redare a el asticității plastilinei, se va arăta tehnica
de lucru a merelor, codițelor și a frunzelor. Merele rezultate din modelaj vor fi puse în
lădițele/coșulețele realizate de toate cele trei grupe, la centrul de interes ,,Construcții”. La
acest centru vor lucra d oar copiii de la grupa mare. Toate lucrările de la cele patru centre vor
fi expuse și apreciate.

62
Datorită faptului că activitatea se realizează la o grupă mixtă din punct de vedere a
vârstelor, aceasta se realizează aproximativ la fel la toate grupele , cu diferențe la grupa mare.
Așadar, proiectul didactic cu activități integrate ADP + ALA I + ADE (DȘ + DEC) + ALA
II este descris integral la grupa mică și mijlocie, la grupa mare fiind relatat doar lucrul
diferențiat de celelalte grupe. Preșcolarii au comuni cat și s-au ajutat între ei, astfel cadrul
didactic a constatat încă un pas înaint e în dezvoltarea comportamentelor, a cunoștințelor,
priceperilor și deprinderilor, a abilităților, dezvoltarea cognitivă, capacități și atitudini de
învățare.
B. ,,De la omidă la fluture”
În continuare voi prezenta o activitate integrată cu metoda ERR. Această activitate
integrată are tema anuală: ,,Când, cum și de ce se întâmplă?”, cu tema proiectului
,,Primăvara”, subtema ,,În lum ea insectelor” și tema zilei ,, De la omidă la fluture”, iar tipul
activității este evaluarea. Activitatea durează o zi.
Elementele componente ale activității integrate sunt:
 ADP : – Întâlnirea de dimineață ,, Dacă aș fi insectă, aș vrea să fiu …………. pentru că
…….”;
 Tranziție: ,,Num ărătoarea inversă 10 -1”;
 Rutine: ,,Copiii harnici” .
 ALA I : – Știință: ,,Este fluturele o insectă?”;
 Artă: ,,Omida uriașă” – modelaj;
 Bibliotecă: ,,Omida -fluture” – citire de imagini;
 Joc de masă: ,,Omidă sau fluture?” – puzzle .
 ADE : – DLC: ,,Omida foarte flămândă” de Eric Carle – povestirea educatoarei;
 DȘ: ,,Numără și potrivește” – exercițiu cu material individual .
 ALA II : Joc de mișcare: ,,Cu omida la plimbare” .
Dimensiuni ale dezvoltării:
 mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
 mesaje orale în diverse situații de comunicare;
 cunoștințe și deprinderi elementare matematice și cunoașterea mediului apropiat;
 caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare.
Comportamente vizate:
 demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, c a urmare a valorificării ideilor, emoțiilor,
semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);

63
 demonstrează capacitatea de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni,
emoții proprii (comunicare expresivă);
 respectă reguli de exprimare corectă în diferite contexte de comunicare;
 demonstrea ză familiarizarea cu conceptul de număr și cu numerația;
 efectuează operații de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor;
 descrie unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului și Spațiului.
Obiectivele op eraționale ale activității sunt:
O1 – să asculte cu atenție povestirea educatoarei;
O2 – să relateze succesiunea logică a momentelor povestirii;
O3 – să asambleze imaginile pentru a obține rezumatul poveștii;
O4 – să numere crescător și descrescător în limitele 1 -8 (1-5 nivel I);
O5 – să asocieze numerul la cantitate;
O6 – să recunoască cifrele;
O7 – să enumere în ordine zilele săptămânii;
O8 – să descrie ciclul de viață și corpul unui fluture;
O9 – să decupeze după contur;
O10 – să lipească corect imagi nile decupate pe suportul dat;
O11 – să relaționeze cu partenerii de joc.
Atât domeniile de dezvoltare, comportamentele vizate și obiectivele operaționale
sunt pentru toate cele trei grupe.
Startegii didactice :
a) Metode și procedee : conversația euristică, po vestirea, exercițiul, problematizarea,
Tehnica Fotolimbajului, Adevărat sau Fals, Turul galeriei, învățarea prin
colaborare/cooperare;
b) Mijloace didactice : jetoane cu imagini,, planșe suport, carte cu povestea ,,Omida
flămândă”, fișe de lucru individuale, l ipici, foarfece, creioane colorate;
c) Forme de realizare : frontel, pegrupe, individual;
d) Evaluarea : fișe de lucru, observarea sistematică, chestionare orală.
Activitatea didactică va debuta cu salutul copiilor. Fiecare copil va fi salutat de
educatoare și de ceilalți copii cu ,,Bună dimineața, fluturași și omiduțe!” dar și prin
intermediul jocului ,,Îmbrățișări muzicale”. Copiii vor dansa pe melodia cântecului
,,Omiduța”, iar când educatoarea va opri muzica aceștia se vor îmbrățișa câte doi și se vor

64
saluta. L a a doua oprire a muzicii se vor îmbrățișa câte trei și se vor saluta, urmând ca la
ultima oprire a muzicii să se îmbrățișeze toți copiii (frontal) și să se salute.
În timp ce educatoarea realizează prezența consemnând copiii absenți în catalogul
grupei, c opilul numit ,,ajutorul grupei” așază pozele copiilor absenți în locul s pecial
amenajat pentru absențe.
După terminarea prezenței se aleg jetoanele pentru completarea panoului
,,Calendarul naturii”, unde copiii vor spune ziua săptămânii, luna curentă, anul curent, starea
vremii, fenomenele și aspectele anotimpului respectiv, îmbrăcămintea adecvată pe care
trebuie să o poarte în anotimpul respectiv.
După finalizarea calendarului naturii se realizează activitatea de grup (împărtășirea
cu ceilalți) prin interm ediul întrebărilor: ,, – Cum sunteți azi?” ,, – Ce nout ate doriți să ne
împărtășiți?” Doi sau trei copii vor relata noutățile auzite sau văzute de ei în drum spre casă
sau spre grădiniță, sau chiar acasă. La noutatea zilei educatoarea aduce ca surpriză o cut ie și
va propune copiilor să se gândească și să spună ce insec tă le-ar plăcea să fie și de ce . Se va
insista asupra copilului sau copiilor care și -au ales să fie fluturi. Din cutia cu surprize un
copil va extrage un măr jucărie. Surpriza va fi că din acel măr va ieși o omiduță cântând.
Se va anunța tema și obiectivele activității. ,,Tem a noastră de astăzi se numește ,,De
la omidă la fluture”. Vom desena, vom modela,vom număra și vom vorbi despre omidă și
fluture după ce ascultăm povestea ,,Omida fo arte flăm ândă” de Eric Carle”.
Cu ajutorul numărătorii inverse copiii merg la centrele de interes:
– La centrul deschis ,,Artă”, copiii vor avea de realizat ,,Fluturele mobil” din hârtie colorată,
să-l decupeze, iar la final să -l atașeze pe un pai astfel încât flut urele să -și poată mișca aripile.
Vor mai avea de realizat ,,Omida uriașă„ formată din mingi mai mari din plastilină modelate
de copiii la care vor atașa piciorușe, ochișori și antene. Lucrările realizate de copii se așază
pe măsuța de la centrul de interes ,,Știință”, iar copiii care vizitează acest centru vor avea ca
sarcină de lucru răsfoirea unor cărți cu și despre fluturi și să studieze fluturii și omizile de pe
măsuță. Educatoarea intreabă copiii ,, – Este fluturele o insectă?” și ajută copiii să dea
răspunsuri la înrebare.
– La centrul de interes ,,Bibliotecă”, copiii vor ,,citi” cu ajutorul educatoarei, imaginile
,,Omida -fluture”. Vor alcătui propoziții după imaginile arătate de educatoare.
– La centrul ,,Joc de masă” copiii vor rezolva un puzzle cu t itlul ,,Omidă sau fluture?” Toate
cele trei grupe vor trece pe rând pe la fiecare centru și vor realiza lucrările în funcție de
posibilitatea fiecăruia. Copiii mai mari îi vor ajuta pe cei mai mici. După terminarea

65
activităților de la centrele de interes, copiii vor face curățenie pe măsuț e, apoi cu aju torul
tranziției ,,10, 9, 8, sus, sus, sus, că pot !” vor merge la baie pentru dezvoltarea abilităților
igienico -sanitare. Când se întorc de la baie , copiii servesc micul dejun. După servirea micului
dejun, cu ajutorul tranziției ,,10, 9, 8, mergi nu sta -n loc !” copiii sunt îndrumați de educatoare
să se așeze pe pernuțe. Educatoarea realizează captarea atenției printr -o ghicitoare . Copilul
care a ghicit primește ,,aripi de fluture.” Ceilalți copii vor fi stimul ați să găsească răspunsuri
la diferite întrebări: ,, – Cum apar fluturii?” ,, – Când zboară fluturii?„ ,, -Cu ce și unde se
hrănesc fluturii?” Cu ajutorul acestor întrebări și răspunsuri, copiii sunt integrați în
activitățile domeniilor experiențiale.
– La do meniul experiențial ,,Limbă și comunicare”, ed ucatoarea va da citire poveștii ,, Omida
foarte flămândă” de Eric Carle, folosindu -se de imaginile din carte.
După ce copiii au ascultat povestea, vor fi îndemnați să răspundă la întrebări pa baza
textului audia t: ,,De unde a apărut omida?” ,,Unde a pornit?” ,,Ce a mâncat în prima zi?”
,,Dar în a doua zi?” ,,Ce a mâncat în primele cinci zile?” ,,Ce a mâncat sâmbătă?” ,,Ce a
mâncat duminică?” ,,Ce și -a construit omida?” ,,Ce a ieșit din cocon?” .
Cu ajutorul Tehnic ii Fotolimbajului se va trece la o altă etapă a activității. Pe un
panou va fi ilustrat un grafic al săptămânii în care trebuie să fie notată activitatea omizii din
fiecare zi. Pe o masă se vor afla mai multe jetoane cu imagini (fructe, cifre etc.), printr e care
și imagini care au legătură directă cu povestea. Copiii vor alege jetonul cu imaginea potrivită
pentru ziua respactivă și o va așeza la locul ei pe panou (grafic) verbalizând activitatea
omiduței. Un alt copil va alege cifra potrivită zilei și număr ul de fructe mâncate de omiduță
în acea zi și o va așeza pe panou. Se va proceda astfel până se va completa graficul
săptămânii.
Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
1 2 3 4 5 6 7

După terminarea acestei sarcini copiii vor fi împărțiți în patru grupe de către
educatoare datorită faptului că nu este o grupă omogenă și se va lucra diferențiat.
Prin tranziția ,,10, 9, 8, mergi, nu sta în loc! ” se vor așeza copiii la măsuțe, fiecare
grupă după culoarea fluturelui din pi ept.

66
Prima grupă de copiii, fiind grupa mare, va avea de rezolvat o sarcină mai dificilă:
vor primi o fișă cu povestea împărțită în imagini care vor trebui să fie colorate, apoi lipite pe
altă planșă suport în ordinea evenimentelor din poveste. Tot această grupă va p rimi buline
cu cifre. Acestea vor fi decupate și lipite pe altă planșă, astfel încât să formeze o omidă, cu
cifrele în ordine descrescătoare.
A doua grupă de copii, grupa mijlocie, va trebui să coloreze jumătatea necolorată, să
decupeze și să lipească flut urași în mulțimi, tot atâția cât le indică cifra.
A treia grupă, grupa mică, va avea de lipit buline verzi pe cercurile care formează
corpul omizilor și să lipească apoi omizile pe o fișă în or dine crescătoare, după lungime.
A patra grupă este formată din copii care nu au formate priceperi și deprinderi la
nivelul vârstei lor, preșcolari cu care se lucrează mai mult pe socializare și integrare în grupă.
Acești copii vor primi, după dorință, fluture sau omidă de colorat. La final, toate lucrările
vor fi afiș ate pe un panou pentru a fi analizate cu ajutorul metodei ,,Turul galeriei”. Fiecare
grupă vine la panou și poartă o discuție liberă cu educatoarea despre lucrările celorlalți
colegi.
Apoi, cu ajutorul tehnicii ,,Adevarat sau Fals” se va realiza reflecția activității. Pe un
panou împărțit în două pe verticală se află două buline, una roșie pentru ,,Adevărat” și una
albastră pentru ,,Fals”. Copiii vor alege de pe o măsuță câte un jeton, sarcina primită fiind
aceea de a lipi în dreptul bulinei roșii ,,Adevăra t” jetonul care face parte din poveste și este
corect din punct de vedere al conținutului și în dreptul bulinei albastre ,,Fals”, jetonul care
nu corespunde.
Exemplu: Pe un jeton sunt cinci căpșuni dar indică cifra trei.
Cu ajutorul tranziției: , ,Bat din p alme clap, clap, calp!” copiii se pregătesc pentru
activitățile liber alese II, unde vor realiza jocul de mișcare ,,Cu omida la plimbare”. Copiii
se vor împărți în două grupe numărând din doi în doi. Astfel vor forma grupa numerelor pare
și grupa numerelor impare. Fiecare grupă își va alege un lider care va reprezenta ,,capul
omiduței”, iar ceilalți se vor prinde de mijloc unul pe altul, în șir indian și se vor apleca în
față astfel încât să dea impresia că formează corpul.
Sarcina jocului este aceea de a a duna mere și de a le așeza într -o cutie. Omida
numerelor pare adună mere roșii și omida numerelor impare, adună mere verzi. Câștigă
,,omida” care reușește să adune prima merele . Activitatea se încheie cu aprecierea copiilor
pentru implicarea lor în activit ate și recompensarea cu câte un măr, cules de cele două

67
,,omiduțe”. Până la sosirea părinților, vor urmări filmul ,,Omida cea flămândă” prezentat la
laptop.
C. ,,Comorile Toamnei”
În continuare voi prezenta o activitate outdoor, în care participanții au fo st plasați
într-un mediu fizic și social unic, mai apoi au primit un set de provocări și probleme, care
într-o primă fază au dus la apariția neîncrederii, însă ulterior, prin perseverența, abilitățile și
competențele însușite au fost rezolvate, acest fapt determinând autocunoașterea și
dezvoltarea personalității. Asfel, împreună cu preșcolarii și părinții acestora am organizat
aceasă activitate în cadrul căreia copiii au avut ocazia să -și însușească noi cunoștințe despre
anotimpul ,,Toamna” prin intermediul tuturor simțurilor: au văzut culorile și formele
frunzelor, au adunat castane, crenguțe și frunze, au ascultat păsărelele, au mirosit florile, au
gustat fructele, au pictat împreună cu părinții, au cântat, au dansat. Au spus poezii despre
anotimpul ,,Toam na” și au utilizat materiale oferite de natură pe ntru realizarea unor lucrări.
Activitate outdoor : ,,Comorile Toamnei”
Tema anuală de studiu: ,,Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema proiectului tematic: ,,Cu papucii ei de frunze, toamna a sosit în zori”
Tema proiectului săptămânal: ,,Comorile Toamnei”
Tema proiectului zilei: ,,Bogățiile toamnei”
Tipul activității: activitate outdoor – sistematizarea cunoștințelor
Durata: 1 zi
Elementele componente ale activității:
Activități de dezvoltare personală (ADP): Întâlnirea de dimineață – ,,Bună dimineața,
natură!”
Tranziție: ,,Bate vântul frunzele”
Rutine: ,,Copiii harnici”
Activități liber alese I (ALA I): se desfășoară în aer liber
Activități pe domenii experiențiale: Domeniul estetic și creativ (DEC): copiii v or picta
,,Borcanul cu murături” și ,,Zâna Toamna”, împreună cu părinții, vor cânta și vor recita
poezii.
Activități liber alese II (ALA II): copiii vor dansa
Scopul activității: Dezvoltarea și consolidarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor
psihofizice, matematice și estetice, respectiv, variante de mers, operare cu mulțimi,

68
explorarea mediului înconjurător prin antrenarea preșcolarilor în găsirea de strategii de
acțiune.
Dimensiuni ale dezvoltări i:
 conduită senzorio -motorie, pentru orientarea mișcării;
 interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate;
 curiozitate, interes și inițiativă de învățare;
 mesaje orale în diverse situații de comunicare;
 cunoștințe și deprinderi elementare matemati ce pentru rezolvarea de probleme și
cunoașterea mediului apropiat;
 exprimarea orală a mesajului, a emoțiilor etc. (comunicare expresivă);
 caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare.
Comportamente vizate:
 utilizează simțurile (văzul, auzul, simțul tactil, mirosul etc.) în interacțiunea cu
mediul apropiat;
 inițiază/participă la interacțiuni pozitive cu copiii de vârstă apropiată;
 inițiază activități de învățare și interacțiuni cu copii sau cu adulții din mediul
apropiat;
 demonstrează c apacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni,
emoții proprii (comunicare expresivă);
 efectuează operații de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor;
 participă la acțiunile de grup și la activitățile de joc, în situați i uzuale, în calitate de
vorbitor;
 evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător.
Obiective operaționale:
O1 – să observe mediul înconjurător din anotimpul toamna;
O2 – să sorteze frunzele după culoare și crenguțele după grosime;
O3 – să numere în limitele 1 -10;
O4 – să realizeze grupe cu ,,tot atâtea elemente”;
O5 – să execute mișcări specifice jocurilor de mișcare;
O6 – să ghicească ce fruct a gustat;
O7 – să găsească comorile toamnei;
O8 – să interpreteze cântece și poezii asociate anotimpului toamna;
O9 – să picteze împreună cu părinții posterele cu ,,Zâna Toamna” și ,,Borcanul cu murături”;

69
O10 – să confecționeze din frunze o cărticică.
Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, demonstrația, exercițiul, explicația, jocul, problematizarea,
munca independentă, instructajul verbal, aprecierea verbală;
Mijloace didactice: frunze, castane, ghinde, crenguțe, coșuri cu fructe și legume de toamnă
aduse de părinți și bunici, ,,harta comorii”, poster cu ,,Zâna Toam nă” și ,,Borcanul cu
murături”, coșulețe, cretă colorată, plicuri cu sarcini didactice,, carton colorat, lipici,
plastilină, acu arele, pen sule, ochișori mobili, scobitori, bețe de chibrit, bețișoare colorate,
pitricele, aparat foto, laptop;
Forme de organi zare: frontal, individual, pe grupe;
Modalități de evaluare:
 continuă: observarea comportamentului, analiza răspunsurilor și a acțiunilor copiilor;
 finală: aprecierea verbală și realizarea machetei ,,Bogățiile Toamnei”
Activitatea debutează cu preg ătirea c opiilor pentru drumeția în parcul grădiniței. La
ora fixată preșcolarii împreună cu părinții s -au adunat în curtea grădiniței bucurându -se de
drumeția surpriză. Educatoarea le -a reamintit regulile pe care trebuie să le respecte pe
parcursul activității. To ate acestea fiind verificate și stabilite, copiii vor merge doi câte doi,
într-o atmosferă de voioșie, prin antrenarea acestora în diverse jocuri muzicale și cântece.
Această activitate se va desfășura cu toate cele trei grupe. Așadar, întâlnirea de dimine ață
are loc într -un mod inedit, în jurul unui co pac din parc.
Copiii se salută între ei după care se realizează prezența, educatoarea consemnând
absenții în catalogul grupei. Apoi, se realizează calendarul naturii care debutează tot cu
câteva versuri reci tate de educatoare:
,,Ne bucurăm că suntem aici
A-nceput o nouă zi
Cum e vremea, dragi copii?”
Copiii stabilesc cu ajutorul educatoarei ziua, luna și anotimpul în care se află,
aspectele vremii din dimineața respectivă, îmbrăcămintea adecvată acelei zile. La mesajul
zilei, educatoarea transmite copiilor scopul drumeției din parc: ,,Dragi copii, am venit în parc
pentru că dorim să cunoaștem mai bine anotimpul toamna prin intermediul tuturor simțurilor
(văz, auz, gustat, pipăit, mirosit). La noutatea zilei, educatoarea roagă copiii să închidă ochii
și să asculte cântecul păsărelelor din acest anotimp. În acest ti mp, sosește Zâna Toamnă
cântând.

70
Copiii sunt încântați de cântecul și rugămintea zân ei și îi decorează rochița cu frun ze
adunate din jurul copacului și spunându -i acesteia cât de frumos cântă păsărelele în
anotimpul ei. Zâna le mulțumește și le spune că mai are încă nevoie de ajutorul lor. Zâna
Vară jucăușa, i -a ascuns comoara cu toate bogățiile pe care le aduce oamenilor, aceasta
lăsându -i doar o hart ă pe care trebuie să o descifreze pentru a ajunge la comoară.
Copiii sunt încântați să participe la o vânătoare de comori și doresc să o ajute pe zână,
parcurgând traseul hărții. Educatorea întreabă copiii dacă sunt pregătiți pentru a pleca în
căutarea co morii și le propune să se încălzească înainte de a pleca la drum cu ajutorul
tranziției ,,Bate vântul frunzele!”
Apoi, zâna propune copiilor să zboare ca păsărelele până la primul indiciu arătat de
hartă. Când ajung la indiciu, copiii au de rezolvat o sarc ină de lucru pentru a putea merge
mai departe.
Sarcina 1: ,,Vântul jucăuș a amestecat frunzele căzute pe pământ. Voi trebuie să umpleți
coșulețele cu frunze de diferite culori, forme și mărimi, pentru că ve -ți avea nevoie de ele
mai târziu:”
Copiii au adunat, sortat și clasificat frunzele punându -le în coșulețe. Zâna și
educatoarea îi felicită și primesc următoarea sarcină.
Sarcina 2: ,,Umpleți coșulețele cu castane și mai mari și mai mici. Le veți găsi sub copacul
din care au căzut. În timp ce căutați și adunați castanele, mergeți ca piticii.” Copiii își
reamintesc mersul piticului ș i realizează acest pas, cântând.
După ce copiii au umplut coșulețele cu castane primesc sarcina următoare.
Sarcina 3: ,,Adunați în coșulețe crenguțe și mai lungi și mai scur te și mai gro ase și mai subțiri
pentru că ve ți avea nevoie de ele mai târziu.”Copiii pornesc în căutarea crenguțelor, cântând
versurile de mai jos pe melodia cântecului ,,Noi suntem piticii” .
Copiii au realizat cu succes și această sarcină și fel icitându -i, zâna și educatoarea le
spune cealaltă sarcină.
Sarcina 4: ,,Sortați materialele din natură astfel: frunzele după culoare, crenguțele după
grosime, așază în fieecare mulțime tot atâtea castane câte frunze sunt, apoi construiește cu
ajutorul lor un cadou p entru zână.” Copiii sortează materialele după cerință, apoi construiesc
o căsuță pe care o va dărui zânei să locuiască în ea pe parcursul iernii.
Sarcina 5: ,,Realizează o cărticică din cele mai frumoase frunze ale toamnei. Folosește
crenguțe subțiri pentr u a lega cărticica, apoi lipește pe ,,paginile cărții” frunze mai mici de
altă formă și culoare pentru a le presa.” Copiii realizează o cărticică din frunze cu ajutorul

71
educatoarei și o prezintă zânei. Aceasta îi aplaudă și le spune că au terminat vânătoar ea de
comori. Așadar, după realizarea celei din urmă sarcini, se verifică harta care indică drumul
spre comoară. Aceasta se află în sala de grupă. Copiii aleargă nerăbdători spre comoară și
descoperă în sala de grupă, bogățiile toamnei: fructe, legume, flo ri, dovleci, porumb, castane,
borcane cu dulceață, compot și murături (toate bunătățile au fost aduse de păriți și bunici).
Zâna Toamnă se bucură alături de copii și le cere să -i îndeplinească o ultimă dorință:
,,Dragile mele buburuze, am aici două poster e, cu mine și un borcan cu murături. Vă rog, să
le pictați împreună cu părinții. Pe mine mă pictați așa cum m -ați văzut astăzi, iar borcanul
cu murături, așa cum știți borcanele din cămara voastră. Aceste două tablouri pictate de voi,
o să vă înfrumusețeze clasa.” Copiii pictează posterele împreună cu părinții la măsuțele
pregătite din timp de educatoare cu materialele necesare activității de pictură. Zâna
mulțumește copiilor, părinților și bunicilor și împarte cu aceștia bogățiile ei. Apoi asistă la
surpri za copiilor și a educatoarei pregătită pentru ea și părinți/bunici. Educatoarea invită
copiii să desfășoare un joc care se numește ,,Ghicește ce ai mirosit și ce ai gustat!” Copiii
sunt legați la ochi cu o eșarfă și trebuie să ghicească prin intermediul pi păitului, mirosului și
gustului ce fruct sau legumă au gustat. Părinții/bunicii, zâna și educatoarea sunt amuzați de
reacțiile copiilor când aceștia gustă. După ce a gustat fiecare copil și a ghicit ce a gustat,
continuă surpriza pentru părin ți și zână. Ac eștia îi dăruiesc căsuța, recită poezii și cântă
cântecele dedicate anotimpului ,,Toamna”, mulțumindu -i astfel zânei pentru bogățiile
dăruite.
Evaluarea activității: Încântați de frumusețile și bogățiile anotimpului ,,Toamna”,
copiii, ajutați de părinți realizează în sala de grupă macheta ,,Bogățiile Toamnei” cu ajutorul
fructelor, legumelor, florilor, dovlecilor, porumbului și borcanelor cu bunătăți. Aceste daruri
urmează să fie donate bătrânilor din sat următoarea săptămână, pe ntru că este ,,Săptămâna
fructelor și al legumelor” cu ajutorul Preotului Paroh care păstorește Biserica ,,Sfântul
Gheorghe” din sat.
În încheiere activității copiii au primit apre cieri verbale și câte un fruct.

D. ,,Zi mare de sărbătoare, poftiți la mândra noastră șezătoare!”
În continuare, voi detalia un proiect educațional dedicat Zilei Naționale a României.
Activi tatea s -a desfășurat cu sprijinul părinților copiilor celo r trei grupe și a avut aspectul
unei șezători.
Tema anuală:,,Cine sunt, suntem?”

72
Tema proiectului tematic:,,1 Decembrie, Ziua Națională a României”
Tema proiectului săptămânii:,,Sunt român, român voinic”
Tema proiectului zilei:,,Zi mare de sărbătoare, poftiți la mândra noastră șezătoare!”
Tipul activității: program artistic/șezătoare
Resurse de timp: 1 zi
Resurse umane: preșcolarii celor trei grupe, educatoarea, părinți, bunici
Motto:,,Țara nu se servește cu declarații de dragoste, ci cu muncă cinstită și, la nevoie, cu
jertfă” (Mihail Sadoveanu)

Argument
Ziua Națională a României este o zi deosebită pentru toți românii, aceasta
semnificând o mare realizare istorică a poporului nostru prin Marea Unire de la 1918.
Insuflarea dragostei pentru strămoșii noștri, pentru trecutul istoric al poporului
nostru, pentru realizările istorice și culturale, precum și pentru pe rsonalitățile pe care le -a dat
acest popor de la începuturile sale și până astăzi, sunt doar câteva din subiectele pe care le
abordăm cu ocazia acestui eveniment.
Încă de la grădiniță, copiii trebuie să afle depre istoria și strămoșii noștri, tot la fel
cum este obligatoriu să -și cunoască familia: părinți, frați, bunicii, rudele mai apropiate sau
mai îndepărtate. Ziua Națională este un bun prilej de a aborda astfel de teme și de activități,
prin care să le insuflăm copiilor sentimente de dragoste, respect ș i unire cu ,,cei de -o ființă
și de-o seamă.”

Invitați: Doamna Director, Doamna Bibliotecar, cadre didactice, părinți, bunici.
Scopul activității: consolidarea cunoștințelor despre valorile morale ale poporului român,
despre evenimentele deosebite din isto ria României, cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor
poporului român, cultivarea sentimentelor de dragoste, respect și admirație față de strămoșii
neamului și consolidarea deprinderilo r practice și estetic -creative.
Dimensiuni ale dezvoltării:
 conduită se nzorio -motorie, pentru orientarea mișcării;
 autocontrol și expresivitate emoțională;
 activare și manifestare a potențialului creativ;
 mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
 relații, operații și deducții logice în mediul apropiat.

73
Comportamente v izate:
 își coordonează mișcările în funcție de ritm, cadență, pauză, semnale sonore, melodii;
 recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare,
obiecte de artă etc.;
 demonstrează simț muzical ritmic, armonic prin cântec, joc cu text și cânt, dans etc.;
 demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmarea a valorificării ideilor,
emoțiilor, semnificațiilor etc. (comunicare expresivă);
 construiește noi experiențe, pornind de la experiențe trecute.
Obiective operaționale:
O1 – să cunoască importanța istorică a zilei de 1 Decembrie;
O2 – să denumească țara, capitala, județul, localitatea natală în propoziții clare, expresive,
corecte din punct de vedere gramatical;
O3 – să identifice însemnele țării (drapel, hartă, stemă, imn);
O4 – să exprime atitudini pozitive față de țară și popor;
O5 – să enumere evenimentele importante (Ziua Națională, Ziua Unirii, alte evenimente
naționale);
O6 – să recite clar și expresiv, poeziile memorate;
O7 – să participe activ în grup la realizarea activ ităților practice -gospodărești specifice
șezătorilor.
Strategii didactice:
Metode și procedee: observația, conversația, demonstrația, explicația;
Mijloace didactice: Însemnele țării (drapel, hartă, stemă), costume populare, planșe
corespunzătoare temei, ex poziție cu fișele de lucru ale copiilor, laptop, CD cu negativele
cântecelor pe care le vor cânta copiii, diverse obiecte casnice folosite de bunicii noștri: furcă
de tors lâna, fus, vârtelniță, război de țesut în miniatură, gheme de lână, trăistuțe, fasol e,
nuci, porumb, costum popular în miniatură, păpuși îmbrăcate în costum popular, vase de lut,
linguri de lemn;
Forme de realizare: frontal, în grup, individual
Evaluarea: observația sistematică a comportamentului copiilor în timpul activității și
evaluare a orală (întrebări și răspunsuri)
Rezultate așteptate: dezvoltarea unor sentimente și atitudini pozitive față de țară și popor.
Proiectul a constat în desfășurarea unei activități interdisciplinare cu preșcolarii celor
trei grupe, purtând numele ,,Zi mare de sărbătoare, poftiți la mândra noastră șezătoare!”

74
Activitatea s -a desfășurat sub forma unui program artistic prezentat de cele trei grupe, acesta
cuprinzând cântece, poezii, zicători, glume, dansuri și activități specifice șezătorilor. Aceasta
s-a desfă șurat în sala de grupă și la căminul cultural al Comunei Corni. Am fost sprijiniți de
părinți și bunici în achiziționarea obiectelor și materialelor necesare. De asemenea, aceștia
au gătit diverse specialități și prăjituri cu specific tradițional românesc pentru ,,Târgul de
prăjituri” care s -a desfășurat în aceeași zi la căminul cultural al comunei. Prăjiturile s -au
licitat, iar banii strânși au fost folosiți de către părinți pentru achiziționarea cadourilor pentru
copii, de Moș Nicolae.
Așadar, activitatea debutează în sala de grupă cu Imnul de Stat al României. Apoi,
copiii sunt așezați în semicerc pe scăunele, ținând în mână câte un drapel în miniatură. Sala
de grupă este gătită de sărbătoare, amenajată în a șa fel încât, să imite o odaie a bunicii cu
cergi de lână, perne, prosoape lucrate manual, covoare de lână și diverse obiecte casnice de
lut sau de lemn. Educatoarea adresează diverse întrebări legate de țara noastră, de Ziua
Națională a României, de însemnele statului etc. Copiii dau răspunsuri clare ș i corecte. După
ce au răspuns la întrebări, încep programul artistic. Preșcolarii recită pe rând poezii despre
țară și români, spun glume, zicători, proverbe. În timp ce se recita, se realizau și activități
casnice care se desfășurau la șezători: băieții c urățau porumb, spărgeau nuci, alegeau miezul,
alegeau fasole, iar fetele torceau, împleteau, coseau, confecționau gheme din lână cu ajutorul
vârtelniței. Ținând cont de faptul că activitatea s -a desfășurat cu preșcolari, aceste
îndeletniciri erau doar mima te.
Copiii de la grupa mare și grupa mijlocie au avut de memorat și recitat poezii cu un
grad de dificultate mai ridicat decât copiii de la grupa mică. După ce au terminat de recitat
poeziile, copiii intonează cântecele cu: ,,Sunt român voinic, voinic”, ,, Țara mea are”,
,,Româncuța”, ,,Românașul”, ,,Drag mi -e jocul românesc”, ,,Foaie verde, foi de cimbru”
La final, după ce au terminat de cântat, copiii dansează împreună cu părinții, invitații
și educatoarea ,,Hora Unirii”, apoi merg la căminul cultural al c omunei pentru a participa la
activitatea din cadrul târgului de prăjituri. Aici vor urca pe scenă și vor interpreta cântecele
dedicate Zilei Naționale. În încheierea activității, copiii au primit aplauze, aprecieri verbale
și prăjiuri.

3.3.3.Etapa Finală
Perioada în care s -a realizat eval uarea finală a fost 9.09.2019 -10.03.20 20, acest fapt
datorându -se închiderii instituțiilor școlare, cauza fiind pandemia COVID -19. Evaluarea

75
finală a fost aplicată pe un număr de 21 preșcolari, cu vârste cuprinse între 3 -6/7 ani. La
grupa mare, preșcolarii au participat activ și cu interes în cadrul activitățior și au manifestat
ingeniozitate, creativitate, imaginație, înțelegând corect regulile de realizare a produselor.
Au lucrat foarte bine și bine, cu acuratețe, lucrări le fiind deosebite de celelalte lucrări din
grupă, terminând mult mai repede decât ceilalți copii.
La un nivel mediu, copiii din grupa mijl ocie în special, au înțeles regu lile, au redat
oarecum bine forma produselor, dar nu atât de reuși t, viteza de lucru fiind medie.
La un nivel scăzut, copiii de la grupa mică au comis unele greșeli în realizarea
formelor, culorilor, compoziției etc., lucrările fiind slab îndeplinite cu o originalitate și
creativitate scăzută, cu o viteză de lucru relativ mică. De aceea co piii de la grupa mică sunt
adesea ajutați de educatoare și de cole gii mai mari.

Evaluare finală -GRUPA MICĂ

Domeniul Limbă ș i Comunicare -Educarea Limbajului
Comportamente urmărite:
 Denumește obiectul indicat;
 Formulează cu ajutor un enunț simplu;
 Găsește obiectul cerut de educatoare.
Tipul de activitate : „Am învățat în grupa mică!” -joc didactic
Itemi:
1. Dați exemple de propoziții simple care descriu: natura, gâze, animale, igienă, copilul,
familia (un singur criteriu, la alegere) ;
2. Denumiți obiectele indicat e.
3. Indicați jucăria cerută de educatoare.
Rezultate evaluare :
 Comportament atins – 3 itemi;
 Comportament in dezvoltare – 2 itemi;
 Comportament care necesită sprijin – 1 item.

76
Tabel nominal – Educarea limbajului
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
D.G.D. X
M.R.I. X
M.I. X
L.A. X
H.A. X
L.M.A. X
S.F.M. X

Domeniul Știință – Cunoașterea Mediului
Comportamente urmărite :
 denumește părți componente ale corpului păpușii ;
 selectează elemente specifice anotimpului indicat;
 numește animale domestice și sălbatice.
Tipul de activitate : „Denumește ce -ți arat!” – joc didactic
Itemi:
1. Denumește părțile corpul ui Mayei (cap, mâini, picioare).
2. Să facem un tablou de ……….. toamnă, iarnă ….!
3. Așează la fermă/pădure animalul potrivit!
Rezultate evaluare :
 Comportament atins – 3 itemi ;
 Comportament în dezvolta re – 2 itemi;
 Comportament care necesită sprijin – 1 item.

Tabel nominal – Domeniul Știință
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
D.G.D. X
M.R.I. X
M.I. X
L.A. X

77
H.A. X
L.M.A. X
S.F.M. X

Domeniul Știință – Activitate Matematică
Comportamente urmărite :
 diferențiază ob iectele după criteriul culorii, mărimii;
 formează mul țimi și grupează ținând cont de apartenența unui obiect la grupul de
obiecte;
 verbalizează acțiunile făcute.
Tipul de activitate : „Micii campioni!” – joc didactic
Itemi:
1. Grupează obiectele după criteriile: culoare, mărime;
2. Unde este locul lui? (apartenența);
3. Precizează poziția obiectului pe care l -am arătat.
Rezultate evaluare :
 Comportament atins – 3 itemi;
 Comportament în dezvoltare – 2 itemi;
 Comportament care necesită sprijin – 1 item.

Tabel nominal – Activitate matematică
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
D.G.D. X
M.R.I. X
M.I. X
L.A. X
H.A. X
L.M.A. X
S.F.M. X

Domeniul Om Și Societate – Activitate Practică
Comportamente urmărite :

78
 abilități de mototolire a hârtiei;
 lipirea unor elemente decorative;
 realizarea temei, adăugarea unor elemente proprii.
Tipul de activitate : „Mingea cu buline” – mototolire , lipire.
Itemi:
1. Mototoliți hârtia colorată cu ajutorul degetelor!
2. Lipiți hârtia mototolită pe mi ngea de pe foaie!
3. Nu depășiți conturul dat, lipiți doar în interiorul lui!
Rezultate evaluare :
 Comportament atins – 3itemi;
 Comportament în dezvoltare – 2 itemi;
 Comportament care necesită sprijin – 1item .

Tabel nominal – Domeniul Om și Societate
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
D.G.D. X
M.R.I. X
M.I. X
L.A. X
H.A. X
L.M.A. X
S.F.M. X

Domeniul Estetic Și Creativ – Educație Muzicală
Comportamente urmărite :
 interpretează individual un cântec, la alegere;
 interpretează omogenfrontal sau în grupuri mici un cântec;
 cântă un fragment dintr -un cântec nuanțat;
 execută mișcări sugerate de textul interpretat.
Tipul de activitate : „Cel mai bun solist!” – repetare cântece învățate.
Itemi:
1. Cântă o strofă din cântecul preferat!

79
2. Dansează corect …….!
3. Ce cântec este …..?
Rezultate evaluare :
 Comportament atins – 3 itemi;
 Comportament în dezvoltare – 2 itemi;
 Comportament care necesită sprijin – 1 item.

Tabel nominal – Domeniul Estetic și Creativ
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
D.G.D. X
M.R.I. X
M.I. X
L.A. X
H.A. X
L.M.A. X
S.F.M. X

Domeniul Estetic Și Creativ – Educație Plastică
Comportamente urmărite :
 folosește corect instrumentele de lucru;
 pictează cu degetele;
 respectă spațiul și conturul dat.
Tipul de activitate : pictură „Baloane colorate” – dactilopictură.
Itemi:
1. Folosim corect materialele!
2. Pictează cu degetele balonul!
3. Nu depăși conturul dat!
Rezultate evaluare :
 Comportament atins – 3 itemi;
 Comportament în dezvoltare – 2 itemi;
 Comportament care necesită sprijin – 1 item.

80
Tabel nominal – Domeniul Estetic și Creativ
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
D.G.D. X
M.R.I. X
M.I. X
L.A. X
H.A. X
L.M.A. X
S.F.M. X

Domeniul Psiho -Motric – Educație Fizică
Comportamente urmărite :
 respectă poziția cor ectă a corpului și răspunde la comenzi: „drepți!”
 și-a însușit corect deprinderi de mers, alergare, în mod obișnuit și în variante;
 execută corect săritura de pe loc în lungime.
Tipul activității : Parcurs aplicativ „În excursie ”
Itemi:
1. Mergeți în coloană până la pădure, răspunzând comenzilor;
2. În coloană câte unul mergem, alergăm, ne odihnim!
3. Ajungem în pădure și sărim peste lac ca să ajungem la poiana cu floricele!
Rezultate evaluare :
 Comportament atins – 3 itemi;
 Comportament în dezvoltare – 2 itemi;
 Comportament care necesită sprijin – 1 item.

Tabel nominal – Domeniul Psiho -motric
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
D.G.D. X
M.R.I. X
M.I. X
L.A. X

81
H.A. X
L.M.A. X
S.F.M. X

Tabel nominal – Grupa Mică
DLC DȘ1 DȘ2 DOS DEC DEC DPM
D.G.D. CA CD CA CA CA CA CA
M.R.I. CA CA CA CA CA CA CA
M.I. CD CD CA CA CA CA CA
L.A. CA CA CA CA CA CA CA
H.A. CA CD CA CA CA CA CA
L.M.A. CA CD CD CA CA CA CA
S.F.M. CA CA CA CA CA CA CA

Evaluare finală Grupa Mijlocie

Domeniul Limbă Și Comunicare -Educarea Limbajului
Proba 1 – Joc didactic „În lumea poveștilor ”
Comportamente așteptate : construirea de propo ziții cu acord între subiect și predicat,
pluralul și singularul substantivelor, acordul pronumelui cu unele părți ale propoziției, verbe
la timpul trecut și prezent, folosirea corectă ca cazurilor nominativ și genitiv.
Obiective:
 să denumească povești cunoscute;
 să enumere personajele dintr -o poveste aleasă;
 să redea un fragment di n povestea din imagine.
01234567
CA CD CNSDLC
DȘ1
DȘ2
DOS
DEC
DEC2
DPM

82
Itemi:
I1 – Recunoaște povestea din imagine;
I2 – Enumeră personajele din poveste;
I3 – Povestește un fragment din poveste ce i -a plăcut cel mai mult.
Rezultate evaluare:
 Comportament Atins CA – 3 Itemi ;
 Comportament în dezvoltare – 2 Itemi ;
 Comportament care necesităă sprijin – 1Item .

Proba 2 – Joc didactic : „Noi știm multe poezii !”
Comportamente așteptate : Exprimare nuanțată, intonație, interpretare, dramatizare.
Obiective
 să menționeze poezii învățate pe parcursul anului;
 să recite (chiar și cu sprijin din partea educatoarei) o poezie învățată;
 să descrie un personaj dintr -o poezie cunoscută.
Itemi:
I1 – Numește câteva poezii învățate;
I2 – Recită o poezie, la alegere;
I3 – Alege un personaj din poezie și spune ceva despre el.
Rezultate evaluare:
 3 Itemi – CA;
 2 Itemi – CD;
 1 Item – CNS .

Tabel nominal – Dezvoltarea limbajului
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
C.M.A. X
M.A.I. X
M.V.C. X
M.D.A. X
M.S.M. X
P.B.E. X

83
R.S.I. X

Domeniul Știință -Activitate Matematică
Proba 1 – Joc didactic : „Cifrele magice !”
Comportamente: cunoașterea numerelor în limite le 1-5, număratul în limitele 1 -5, raportarea
numărului la cantitate, constituire de mulțimi cu 1-5 elemente.
Obiective :
 să numere în limitele 1 -5;
 să recunoască și să denumescă cifrele în limitele 1 -5;
 să formeze mulțimi cu 1, 2, 3, 4, 5 elemente;
 să asocieze c ifra cantității corespunzătoare.
Itemi:
I1 – Spune ce cifră este;
I2 – Formează o mu lțime cu 1 -5 elemente;
I3 – Alege cifra care se potrivește la mulțimea …
 3 Itemi – CA;
 2 Itemi – CD;
 1 Item – CNS .

Proba 2 – Joc logic : „În lumea formelor geometrice ”
Comportamente urmărite: Cunoașterea formelor geometrice: cerc, pătrat; triunghi ; sortare și
clasificare după: formă, culoare, mărime.
Obiective:
 să denumească corect formele geometrice cerc, pătrat și triunghi;
 să clasifice formele geometrice dup ă criteriul formei, culorii și al mărimii;
 să folosească piesele în redare a plană a unor obiecte din joc.
Itemi:
I1 – Denumește figurile geometrice;
I2 – Grupează formele geometrice după formă, mărime și culoare;
I3 – Constru iește ceva din piese geometrice și spune ce piese a folosit.
 3 Itemi – CA;
 2 Itemi – CD;
 1 Item – CNS .

84
Tabel nominal – Activitate matematică
Nume și prenume Comportament
atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
C.M.A. X
M.A.I. X
M.V.C. X
M.D.A. X
M.S.M. X
P.B.E. X
R.S.I. X

Domeniul Știință – Cunoașterea Mediului
Proba 1 Joc didactic : „Cine cunoaște cel mai bine animalele ?”
Comportamente urmărite: denumirea animalelor o bservate, descrierea animalelor observate,
mediul de viață, foloase, hrană.
Obiective:
 să denumească animalul din imagine;
 să enumere părțile din care este alcătuit corpul animalului;
 să spună unde trăiește;
 să enumere câteva foloase pe care le avem de la animalul prezentat.
Itemi:
I1 – Denumește corect animalul din imagine;
I2 – Spune ce știe despre el;
I3 – Spune un de trăiește și ce foloase aduce .
 3 Itemi – CA;
 2 Itemi – CD;
 1 Item – CNS .

Proba 2 Joc didactic : „Minunățiile anotimpurilor ”
Comportamente urmărite: recunoașterea și denumirea celor patru anotimpuri, aspecte
specifice fiecărui anotimp, fenomene specifice fiecărui anotimp, care este cel mai iubit
anotimp.
Obiective:

85
 să denumească anoti mpurile prezentate în imagine;
 să spună care sunt semnele specifice fiecărui anotimp;
 să numească anotimpul îndr ăgit argumentându -și preferința.
Itemi:
I1 – Numește anotimpul din imagine;
I2 – Spune care sunt semnele primăverii, verii;
I3 – Alege un anotimp preferat și își motivează preferința.
 3 Itemi – CA;
 2 Itemi – CD;
 1 Item – CN.

Tabel nominal – Cunoașterea mediului
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
C.M.A. X
M.A.I. X
M.V.C. X
M.D.A. X
M.S.M. X
P.B.E. X
R.S.I. X

Domeniul Estetic ș i Creativ – Educație Plastică
Proba 1 – ,,Cadouri oferim celor dragi !”
Comportame nte urmărite: exprimarea liber -creativă prin intermediul desenului, picturii sau
modelajului
Obiectivesă:
 să denumească materialele specifice activităților de educație plastică (educatoarea
pregătește din timp materialele cu care au lucrat în timpul anului): acuarele, pensule,
pahare, plastilină, planșete, creioane colorate, etc.
 să redea liber teme plastice specifice desenului, picturii sau modelajului;
 să folosească cuvinte și expresii specifice activităților artistico – plastice: apăsare,
frământare, colorare, ștampilare, rupere, șnuruire, etc.

86
Itemi:
I1 – Denumește materialele prezentate;
I2 – Realizează un ,,cadou” pentru cei dragi folosind tehnicile învățate;
I3 – Explică modul de realizare al lucrării.
 3 Itemi – CA;
 2 Itemi – CD;
 1 Item – CN.

Tabel nominal – Educație plastică
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
C.M.A. X
M.A.I. X
M.V.C. X
M.D.A. X
M.S.M. X
P.B.E. X
R.S.I. X

Domeniul Estetic ș i Creativ – Educație Muzicală
Proba 1: ,, Muzicanții ”
Comportamente urmărite: interpretarea expresivă a cân tecelor de diferite categorii;
Obiective:
 să recunoască unele sunete din natură;
 să diferențieze auditiv timbrul/ intensitatea/durata sunetelor ;
 să interpreteze expresiv un cântec învățat, individual sau în grup.
Itemi:
I1 – Recunoaște sunetul din natură;
I2 – Imită unele animale ori fenomene fol osind o intensitate a sunetului corespunzătoare:
Plouă încet – tare, ceasul; ursul, lupul, etc.
I3 – Interpretează un cântec învățat, individual sau în grup.
 3 Itemi – CA;
 2 Itemi – CD;

87
 1 Item – CNS .

Tabel nominal – Educație muzicală
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
C.M.A. X
M.A.I. X
M.V.C. X
M.D.A. X
M.S.M. X
P.B.E. X
R.S.I. X

Domeniul Om și Societate – Activitate Practică
Proba 1: ,,Lănțișoare și brățări !”
Comportamente urmărite: Verificarea cunoștințelo r despre materialele utilizate în cadrul
activităților practice, a modului de însușire a deprinderilor specifice acestui gen de activități.
Obiective:
 să denumescă materialele folosite în cadrul act ivităților practice (mărgele, sârmă );
 să utilizeze corect materialele și instrumentele de lucru ;
 să efectueze operația de insirare în vederea realizării temei propuse .
Itemi:
I1 – Denumește materialele pe care le -ai găsit în farfurioare;
I2 – Realizează un tablou folosind tehnicile de lucru învățate;
I3 – Alege un lănțișor s au o brățară care îi place motivând alegerea făcută.
 3 Itemi – CA;
 2 Itemi – CD;
 1 Item – CNS .

Proba 2 – ,,Tabloul !”
Comportamente urmărite: verificarea cunoștințelo r despre materialele utilizate în cadrul
activităților practice, a modului de însușire a deprinderilor specifice acestui gen de activități.
Obiective :

88
 să denumescă materialele folosite în cadrul activităților practice (hartie colorată /
lipici, fire,etc) ;
 să utilizeze corect materialele și instrumentele de lucru;
 să efectueze operații simple de lucru în vederea realizării temei propuse.
Itemi:
I1 – Denumește materialele prezentate;
I2 – Realizează un tablou folosind tehnicile de lucru învățate;
I3 – Alege un tablou care îi place motivând alegerea făcută.
 3 Itemi – CA;
 2 Itemi – CD;
 1Item – CNS.

Tabel nominal – Activitate Prac tică
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
C.M.A. X
M.A.I. X
M.V.C. X
M.D.A. X
M.S.M. X
P.B.E. X
R.S.I. X

Domeniul Om ș i Societate – Educație Pentru Societate
Proba 1 – Joc didactic : ,,Așa da, așa nu !”
Comportamente urmărite: Norme de comportament și de conviețuire în grup.
Obiective:
 să cunoască și să aplice norme de conviețuire în grup;
 să aprecieze în situații concrete unele comportamente și atitudini în raport cu norme
prestabilite și cunoscute;
Itemi:
I1 – Descrie comportamentul observat în imagine;
I2 – Identifică comport amentul pozitiv și cel negativ;

89
I3- Dă el însuși un exemplu de comportament pozitiv.
 3 Itemi – CA;
 2 Itemi – CD;
 1 Item – CNS .

Proba 2 – Joc didactic : ,,Magia cuvintelor !”
Comportamente urmărite: utilizarea formulelor de politețe și a formulelor de salut .
Obiective:
 să utilizeze formule de salut: “Bună dimineța!”, “Bună ziua!”, “La revedere!” ;
 să utilizeze în vorbi rea curentă formule de politețe : “Te rog”, “Mulțumesc” ;
 să adreseze mesaje frumoase persoanelor din jur.
Ittemi:
I1 – Folosește formule de salut: “Bună dimine ața!”, “Bună ziua!”, “La revedere!”
I2 – Utilizează în vorbirea curentă formule de politețe: “Te rog”, “Mulțumesc”
I3 – Adresează un mesaj frumos colegului său.
 3 Itemi – CA;
 2 Itemi – CD;
 1 Item – CNS .

Tabel nominal – Educație pentru Societate
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
C.M.A. X
M.A.I. X
M.V.C. X
M.D.A. X
M.S.M. X
P.B.E. X
R.S.I. X

90
Domeniul Psihomotric – Educație Fizică
Proba 1 – Parcurs aplicativ : ,,În drumeție ”
Comportamente urmărite: Participă la activități fizice var iate, adecvate nivelului lui de
dezvoltare
Obiective:
 să execute corect deprinderile motrice învățate;
 să manifeste spirit de echipă, dar și de competiție în cadrul jocu lui;
 să cunoască și să aplice regulile de igienă a efortului fizic.
Itemi:
I1 – Execută corect deprinderile motric e învățate în cadrul traseului aplicativ;
I2 – Manifestă spirit de echipă și de competiție în cadrul jocului;
I3 -Aplică regulile de igienă a efortului fizic.
 3 Itemi – CA;
 2 Itemi – CD;
 1 Item – CNS .

Proba 2 – Joc: „Micii sportivi !”
Comportamente urmărite: cunoașterea schemei corporale, modul de executare a unei
comenzi, variante de mers și alergare.
Obie ctive:
 să indice anumite părți ale corpului dovedind o bună cu noaștere a schemei corporale;
 să răspundă adecvat la o comandă primită;
 să execute corect diferite variante de mers și alergare.
Itemi:
I1 – Așează mâinile pe partea de corp cerută;
I2 – Răspunde adecvat la comandă primită;
I3 – Execute corect diferite variante de me rs și alergare.
 3 Itemi – CA;
 2 Itemi – CD;
 1 Item – CNS .

91
Tabel nominal – Educație fizică
Nume și prenume Comportament
atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
C.M.A. X
M.A.I. X
M.V.C. X
M.D.A. X
M.S.M. X
P.B.E. X
R.S.I. X

Tabel nominal – Grupa Mijlocie
DLC DȘ DȘ DEC DEC DOS DOS DPM
C.M.A. CA CA CA CA CA CA CA CA
M.A.I. CA CA CD CD CA CA CA CA
M.V.C. CA CD CD CD CD CA CA CA
M.D.A. CA CD CA CD CA CA CA CA
M.S.M. CA CA CA CA CD CA CA CA
P.B.E. CA CA CA CA CA CA CA CA
R.S.I. CA CA CD CA CA CA CA CA

01234567
DLC DȘ DȘ DEC DEC DOS DOS DPMCA
CD
CNS

92
Evaluare finală – Grupa Mare

Domeniul Limbă și Comunicare – Comunicare orală
1. Probă pentru determinarea deficiențelor de vorbire: „C e este acesta?” – joc
exercițiu.
Comportamente urmărite: construirea de propo ziții cu acord între subiect și predicat, pluralul
și singularul substantivelor, acordul pronumelui cu unele părți ale propoziției, verbe la
timpul trecut și prezent, folosirea corectă ca cazurilor nominativ și genitiv.
Obiective:
 să recunoască obiectele de pe jeton;
 să pronunțe corect toate sunetele din cuvântul respectiv;
Sarcină de lucru : copilul ridică jetonul și denumește obiectul de pe acesta.
2. Probă pentru determinarea volumului vocabularului copiilor: „Eu spun una, tu spui
multe.” – joc exercițiu
Obiective:
 să denumească corect imaginile de pe jeton;
 să folosească corect singularul și pluralul (măr – mere, copil – copii, fruct – fructe).
Sarci nă de lucru: un copil ridică jetonul cu un obiect indicat, la întrebarea ”Eu spun…, tu
spui…!”
3. Probă pentru determinarea fluenței, expresivității, creativității în vorbire .
3.a. „Cine recită cel mai bine?” – joc exercițiu
Comportament urmărit : să extragă un bilețel din coșuleț, să recite poezia pe care i -am citit –
o de pe bilețel, să continue poezia începută de mine, să respecte intonația, ritmul și pauza.
Sarcină de lucru: recită clar și expresiv cu/ fără ajutor din partea educatoarei, poezii învăț ate
anterior.
3.b. „În țara poveștilor” – joc didactic
Obiective:
 să recunoscă personajele din povești din imaginile prezentate (planșe, jetoane, film);
 să spună din ce poveste fac parte;
 să identifice comportamente pozitive și negative ale personajelor.
Sarcina didactică: Comportamentele au fost urmărite prin rezolvarea unor sarcini cuprinse
în jocul didactic.
3.c. „Propoziții – Cuvinte – Sunete” – joc didactic – exercițiu

93
Obiective:
 să formuleze propoziții cu două – trei cuvinte;
 să stabilească numărul cuvintelor în propoziție;
 să identifice și să recunoască sunetul inițial dintr -un cuvânt dat.
Sarcină didactică: Formulează o propoziție cu 2 -3 cuvinte, stabilește numărul cuvintelor în
propoziție, identifică sunetul inițial al unui cuvânt dat.
Itemi:
I1 – recunoaște obiectul de pe jeton;
I2 – folosește corect pluralul și singularul cuvintelor;
I3 – recită o poezie;
I4 – recunoaște povestea și personajele acesteia;
I5 – identifică comportamente pozitive și negative a personajelor;
I6 – alcătuiește propoziții și stabilește din câte cuvinte este alcătuită aceasta.
Rezultate evaluare:
 Comportament atins – 6 itemi;
 Comportament în dezvoltare – 4 itemi;
 Comportament care necesită sprijin – 2 itemi.

Tabel nominal – Comunicare orală
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
B.V.I. X
S.M. X
Ț.D.A. X
O.A.M. X
S.D.G. X
M.G. X
N.M.A. X

Domeniul Știință – Cunoașterea mediului
I. Probă pentru cunoașterea plantelor. „Spune ce sunt și la ce îți folosesc?” – joc
didactic – exercițiu (fructe, legume, flori, obiecte de toaletă și alimente)

94
Comportamente urmărite: Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/relații din
mediul apropiat; evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător,
Obiective:
 să se verifice capacitatea de generalizare a copiilor;
 să denumească categoria de: fructe, legume, flori, obiecte de toaletă și alimente;
 să denume ască întrebuințările acestora.
Sarcină didactică :
1. Spune ce sunt? (….)
2. Spune la ce folosesc? (…..)
II: Probă de cunoaștere și descriere a unor elemente componente ale lumii
înconjurătoare. „Când se întâmplă și de ce?” – joc didactic – exercițiu
Obiective:
 să identifice și să descrie imagini ale anotimpurilor toamna și iarna;
 să identifice asemănări și deosebiri între anotimpuri;
 să recunoască aspecte ale celor două anotimpuri.
Itemi:
I1 – denumește categoria de fructe, flori, obiecte de toaletă și alimente;
I2 – denumește întrebuințarea acestora;
I3 – identifică și descrie anotimpurile.
Rezultatele evaluării:
 Comportament atins – 3 itemi;
 Comportament în dezvoltare – 2 itemi;
 Comportament care necesită sprijin – 1 item.

Tabel nominal – Cunoașterea mediului
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
B.V.I. X
S.M. X
Ț.D.A. X
O.A.M. X
S.D.G. X
M.G. X

95
N.M.A. X

Domeniul Știință – Activitate matematică
Proba I : Recunoaște și descrie figurile geometrice. „Ce este și ce nu este la fel” – joc
exercițiu
Comportamente urmărite: Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă,
greutate, înălțime, lungime, volum; efectuează operații de seriere, grupare clasificare,
măsurare a obiectelor.
Obiective:
 să recunoască formele geometrice: cerc, pătrat, triunghi (+dreptunghi, oval, romb);
 să asocieze formele geometrice cu forma obiectelor din sala de grupă sau din
exteriorul ei;
 să deseneze liber, în sarcini matematice, formele geometrice învățate.
PROBA II: Dezvoltarea capacității de a înțelege și utiliza numerele și cifrele
„Rezolvă repede și bine” – joc didactic – exercițiu
Obiective:
 să grupeze obiecte după diverse criterii (toate grupele), exprimând și s criind cifra
corespunzătoar e;
 să numere diverse obiecte, în jocuri sau individual;
 să denumească în desene ordi nea, folosind numeralul ordinal.
PROBA III: Dezvoltarea capacității de rezolvare de probleme prin achiziții de
strategi i adecvate „Răspunde repe de și bine” – joc exercițiu
Obiective:
 să deseneze tot atâtea obiecte într -o grup ă cât le arată cifra din căsuță.
Itemi:
I1 – recunoaște formele geometrice: cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, oval, romb;
I2 – desenează liber formele geometrice;
I3 – grupe ază obiecte și asociază cu cifra;
I4 -numără crescător și descrescător în concentrul 1 -10;
I5 – denumește ordinea, folosind numeralul ordinal;
I6 – desenează tot atâtea obiecte câte indică cifra.
Rezultatele evaluării:
 Comportament atins – 6 itemi;

96
 Comportament în dezvoltare – 4 itemi;
 Comportament care necesită sprijin – 2 itemi.

Tabel nominal – Activitate matematică
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
B.V.I. X
S.M. X
Ț.D.A. X
O.A.M. X
S.D.M. X
M.G. X
N.M.A. X

Domeniul Om și Societate – Educație pentru Societate
Proba I : „Așa da, așa nu” – concurs de ghicitori și proverbe privind comportamentul pozitiv
sau negativ
Comportamente urmărite: Demonstrează unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor,
emoțiilor, semnificațiilor etc.
Obiective:
 să răspundă la ghicitorile și proverbele prezentate în imagini;
 să cunoască și să respecte norme de comportare în societate;
 să-și exprime opinia cu privire la consecințel e pozitive sau negative ale unor
comportamente.
Sarcină didactică :
 răspunde la ghicitorile și proverbele prezentate;
 acceptă și respectă regulile stabilite pentru grupul de copii;
 conștientizeză consecințele pozitive și negative ale comportamentului său as upra
celor din jur.
Itemi:
I1 – răspunde la ghicitorile și proverbele prezentate în imagini;
I2 – își exprimă opinia cu privire la consecințele pozitive și negative ale unor comportamente;
I3 – cunoaște și respectă norme de comportare în societate;

97
Rezultatele evaluării:
 Comportament atins – 3 itemi;
 Comportament în dezvoltare – 2 itemi;
 Comportament care necesită sprijin – 1 item.

Tabel nominal – Educație pentru Societate
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
B.V.I. X
S.M. X
Ț.D.A. X
O.A.M. X
S.D.G. X
M.G. X
N.M.A. X

Domeniul Om și Societate – Activități practice și elemente de activitate casnică
Proba I: Tablou de iarnă – evaluarea tehnicilor de lucru diferite – îndoire, mototolire, lipire.
Comportamente urmărite: Manifestă creativitate în activități diverse .
Obiective:
 să lipească diferite forme pe suprafețe, realizând colaje;
 să ducă la bun sfârșit lucrarea începută.
Itemi:
I1 – realizează colaje;
I2 – lipește diferite forme pe anumite suprafețe;
I3 – finalizează lucrarea.
Rezultatele evaluării:
 Comportament atins – 3 itemi;
 Comportament în dezvoltare – 2 itemi;
 Comportament care necesită sprijin – 1 item.

98
Tabel nominal – Activități Practice și elemente de activitate casnică
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
B.V.I. X
S.M. X
Ț.D.A. X
O.A.M. X
S.D.G. X
M.G. X
N.M.A. X

Domeniul Estetic și Creativ – Educație Plastică (desen, modelaj)
Proba I : Anotimpurile – desen/ pictură.
Comportamente urmărite: Demonstrează creativitate prin activități artistico -plastice,
muzicale și practice
Obiective:
 să discrimineze culori după criterii asociate unor aspecte întâlnite în natură ;
 să aplice culoarea pe o suprafață liberă;
 să obțină efecte plastice prin îmbinarea culorilor de bază.
Sarcină didactică : Pictați, folosindu -vă de culorile învățate, un peisaj de toamnă/iarnă, la
alegere .

Proba II: „Îmi place să modelez” – personaje din povești, fructe și legume de toamnă –
modelaj.
Obiective:
 să recunoască și să denumească materialele folosite;
 să redea teme plastice specifice modelajului.
Sarcină didactică : veți modela un personaj, fructe și legume de primăvară , jucării
Proba III: „Proba copacul ui” – desen .
Obiective:
 să deseneze un copac în anotimpul toamna și/sau iarna;
 să realizeze trunchiul, ramurile, frunze;
 să folosească culorile specifice anotimpului menționat.

99
Sarcină didactică : desenați un copac/pom.
Itemi:
I1 – aplică culoarea pe o suprafață liberă;
I2 – îmbină culorile de bază;
I3 – modelează fructe, legume de primăvară;
I4 – desenează un copac din anotimpul toamnă/iarnă;
I5 – folosește culorile adecvate anotimpului menționat.
Rezultatele evaluării:
 Comportament atins – 4-5 itemi;
 Comportament în dezvoltare – 2-3 itemi;
 Comportament care necesită sprijin -1item.

Tabel nominal – Educație Plastică
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
B.V.I. X
S.M. X
Ț.D.A. X
O.A.M. X
S.D.G. X
M.G. X
N.M.A. X

Domeniul Estetic și Creativ – Educație Muzicală
Proba I: Cântece îndrăgite de copii – repetarea cântecelor învățate pe parcursul anului
Recunoaște și mergi cum bat – joc ritmic.
Comportamente urmărite: Demonstrează simț muzical ritmic, armonic prin cântec, joc cu
text și cânt, dans etc.
Obiective:
 să recunoscă cântecul ascultând un fragment melodic;
 să interpreteze cântece scurte, respectând înălțimea sunetelor;
 să recunoască după un fragment melodic jocul cu cântec;
 să execute mișcări ritmice pe melodie, sugerate de text;

100
 să meargă mai repede, mai încet sau mai rar după bătăile din palme.
Sarcină didactică:
 ascultați cu atenție ce cânt eu;
 voi trebuie să recunoașteți melodia și s -o cântați;
 mergeți cum bat eu din pa lme.
Itemi:
I1 – recunoaște cântecul ascultând un fragment melodic;
I2 – interpretează cântece scurte, respectând înălțimea sunetelor;
I3 – execută mișcări ritmice pe melodie, sugerate de text.
Rezultatele evaluării:
 Comportament atins – 3 itemi;
 Comportament în dezvoltare – 2 itemi;
 Comportament care necesită sprijin – 1 item.

Tabel nominal – Educație muzicală
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
B.V.I. X
S.M. X
Ț.D.A. X
O.A.M. X
S.D.G. X
M.G. X
N.M.A. X

Domeniul Psihomotric – Educație Fizică
Proba I: „Sportivii la concurs” – evaluarea mișcărilor motrice utilitar – aplicative
învățate: mers, alergare, săritură, aruncare;
Comportamente urmărite: Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități
diversificate, specifice vârstei; participă la activități fizice variate, adecvate nivelului de
dezvoltare
Obiective:
 să execute exerciții de mers și alergare păstrând poziția corectă;

101
 să execute corect și rapid dife rite mișcări la comandă, raportându -se la un reper dat;
 să sară pe o distanță de 5 metri pe piciorul stâng, apoi pe cel drept;
 să nu balanseze brațele în timpul săriturii;
 să nu devieze de la linia dreaptă mai mult de 50 cm.
Sarcină didactică :
 execută rela tiv corect mersul și alergarea;
 ridică brațele, sare ca mingea, stă într -un picior;
 aleargă spre reperul dat.
Itemi:
I1 – execută exerciții de mers și alergare păstrând poziția corectă;
I2 – sare pe o distanță de 5 metri pe piciorul stâng, apoi pe cel drept;
I3 – ridică brațele, sare ca mingea, stă într -un picior;
Rezultatele evaluării:
 Comportament atins – 3 itemi;
 Comportament în dezvoltare – 2 itemi;
 Comportament care necesită sprijin – 1 item.

Tabel nominal – Educație Fizică
Nume și prenume Comportament atins Comportament în
dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
B.V.I. X
S.M. X
Ț.D.A. X
O.A.M. X
S.D.G. X
M.G. X
N.M.A. X

Tabel nominal – Grupa Mare
DLC DȘ1 DȘ2 DOS1 DOS2 DEC1 DEC2 DPM
B.V.I. CA CA CA CA CA CA CA CA
S.M. CA CA CA CA CA CA CA CA

102
Ț.D.A. CA CA CA CA CA CA CA CA
O.A.M. CA CA CA CA CA CA CA CA
S.D.G. CA CA CD CA CA CA CA CA
M.G. CD CD CD CD CD CD CD CA
N.M.A. CA CA CD CA CA CA CA CA

3.4. Analiza și interpretarea rezultatelor

După realizarea evaluării finale s -a constatat că din cei 21 de preșcolari de la cele trei
grupe, 66,46% manifestă capacități și atitudini de învățare, fiind bine dezvoltați din punct de
vedere cognitiv, iar 33,54% în tâmpină greutăți în trasarea liniilor, colorare sau limbaj. Din
punct de vedere fizic și motric sunt bine dezvoltați coordonându -și foarte bine mișcările
astfel încât, 100% au un comportament atins.
Progresul realizat de preșcolarii supuși experimentului p edagogic, comparând
rezultatele obținute la cele două tipuri de teste (inițiale și final e), poate fi observat în tabelele
următo are.
Progresul realizat de grupul supus experimentului:

Tabel 1 – Grupa Mică
Evaluare Inițială Evaluare Finală
Comportament atins 3 5
Comportament în dezvoltare 3 1
Comportament care necesită sprijin 1 1
01234567
DLCDȘ1DȘ2 DOS1 DOS2 1-Dec 2-Dec DPMCA
CD
CNS

103
Tabel 2 – Grupa Mijlocie
Evaluare Inițială Evaluare Finală
Comportament atins 3 6
Comportament în dezvoltare 2 1
Comporament care necesită sprijin 2 0

Tabel 2 – Grupa Mare
Evaluare Inițială Evaluare Finală
Comportament atins 5 6
Comportament în dezvoltare 1 1
Comportament care necesită sprijin 1 0

Grupa Mică

Grupa Mijlocie

EV.INIT.EV. FIN.Column1
05
CACDCNSEV.INIT.
EV. FIN.
Column1
EV.INIȚ.EV.FIN.Column1
0246
CACDCNSEV.INIȚ.
EV.FIN.
Column1

104
Grupa Mare

 -EV. INIȚ. -Evaluare inițială ;
 -EV. FIN. -Evaluare finală.

GRUPA MICĂ GRUPA MIJLOCIE GRUPA MARE
E. INIȚ. E. FIN. E. INIȚ. E. FIN. E. INIȚ. E. FIN.
C A 3 5 3 6 5 6
CD 3 1 2 1 1 1
CNS 1 1 2 0 1 0

Evaluarea Inițială

EV. INIȚ.EV. FIN.Column1
0246
CACDCNSEV. INIȚ.
EV. FIN.
Column1
0123456
CA CD CNSG. MICĂ
G. MIJL.
G.MARE

105
Evaluare Finală

Analizând și interpretând datele obținute raportate la obiectivele propuse și
comparate totodată cu cele obținute la începutul etapei de instruire am tras următoarele
concluzii:
Domeniul limbă și comunicare – Educarea limbajului
Referitor la educarea limbajului, copiii au realizat progrese în ceea ce privește
volumul vocabularului cât și exprimarea. Sunt și unii copiii care prezintă o exprimare
defectuoasă din punct de vedere fonetic și gramatical, prezintă deficiențe de pronunție și
exprimare; atenția și memoria voluntară sunt slab dezvoltate de sc urtă durată , acest lucru
conducând la reproducerea defectuoasă a fra gmentelor de poezie sau poveste (grupa mică).
Totuși, preșcolarii reușesc să formuleze pro poziții simple despre un obiect , rețin cu ușurință
expresii ritmate , recită expresiv, repovestesc fragmente din poveștile învățate, utilizând în
povestirea lor dialogul.
Măsuri ameliorative
Copiii care se exprimă mai greu în propoziții vor fi antrenați și activați într -un
program de recupertare și exersare a comunicării orale în activitățile alese, de repovestire
după imagini pentru reactualizarea conținuturilor poveștilor cunoscute, memorarea de
cuvinte/propoziții, cântece și jocuri muzicale, imitarea ritmurilor diferite, jocuri și frăm ântări
de limbă. Copii vor fi antrenați în activități pentru dezvo ltarea limbajului oral și a
comunicării orale, fiind solicitați în rezolvarea unor sarcini cu grad de dificultate mai ridicat,
în anul școlar următor .
Domeniul știință – Cunoașterea mediului
În urma evaluării am constatat că majoritatea copiilor au însușite cunoștințele
referitoare la mediul înconjurător. Ei descriu, enumeră, clasifică elemente componente ale
mediului (plante, animale, obiecte, …), însă nu toți adresează întrebări în legătură cu cele
0123456
CA CD CNSG. MICĂ
G. MIJL.
G. MARE

106
observate, nu toți denumesc corect anotimpurile, n u asociază corect imaginea cu anotimpul,
nu respectă ordinea efectuării operațiilor din sarcina didactică, nu caută informații
suplimentare despre tema studiată.
Având în vede situația dată, î n parteneriat cu părinții, și alte surse de informare, voi
creea mediul educațional care să permită dezvoltarea liberă a copilului și să pună în evidență
dimensiunea interculturală și pe cea a incluziunii sociale.
Măsuri ameliorative
Se va lucra diferențiat, cu copiii care au întâmpinat dificultăți, atât la activ itățile
comune cât și la jocurile desfășurate la sectorul știință. Fiecare copil va fi ajutat ca prin toate
activitățile să -și consolideze și sistematizeze cunoștințele referitoare la mediul înconjurător,
să comunice impresii, idei pe baza observărilor efe ctuate, în anul școlar următor.
Se vor organiza vizite și excursii, urmărindu -se formarea unor atitudini ecologice
față de mediul înconjurător – participarea la proiecte de educație ecologică, în anul școlar
următor.

Domeniul știință – Activitate matemati că
Am observat la perșcolari un progres în ceea ce privește cunoștințele și reprezentările
matematice. Toți copiii formează și denumesc corect mulțimi după diferite criterii; numără
corect în limitele 1 –3 la grupa mică, 1 -5 la grupa mijlocie și 1 -10 la gr upa mare. Recunosc
și descriu corect formele geometrice învățate și identifică corect pozițiile spațiale ale
obiectelor. Cu toate acestea pot spune că am observat și o durată scurtă de concentrare a
atenției la unii copii, precum și manipularea defectuoasă a materialelor, a fișelor de lucru și
folosirea unui limbaj matematic inadecvat (grupa mică).
Măsuri ameliorative
Copiii se vor juca mai mult în cadrul activităților de la aria știință și în activitățile
recuperatorii. De asemenea voi încerca să folosesc softurile educaționale matematice pentru
a atrage mai mult copiii în fixarea cunoștinț elor matematice, în anul școlar următor .

Domeniul om și societate – Educație pentru societate
Copi ii acceptă și respectă regulile de co nviețuire în grup, colaborează p entru
realizarea unei sarcini, însă mai sunt copii la grupa mică care preferă lucrul (jocul)
individual.

107
Am constatat că majoritatea copiilor se implică să ia atitudine în anumite situații
problemă, conștientizează consecințele pozitive și negative ale act elor de comportament
asupra celorlalți, își adaptează comp ortamentul la diferite situații, iar copiii mai mari îi ajuta
pe cei mai mici. Prin tot demersul educativ s -a realizat înțelegerea unor concepte precum:
dreptatea, echitatea, bunătatea, adevărul, et c.
Măsuri ameliorative
Copiii vor fi antrenați în jocuri și exerciții atractive pentru a -și dezvolta capacitățile
de a lua inițiativă într -o situație oarecare. De asemenea voi desfășura majoritatea jocurilor și
activităților pe grupuri pentru a le dezvolt a abilitățile de lucru în echipă, exersarea lor precum
și dezbaterea unor opere literare specifice domeniului și vârstei copiilor .

Domeniul om și societate –Activități practice
Copiii cunosc materialele folosite în cadrul activităților practice, utilizân du-le în
cadrul diferitelor tehnici însușite , realizând în general lucrări practice estetice.
Nu toți copiii finalizează lucrările, nu au formate deprinderile de a asambla întregul
din părțile lui componente; coordonarea ambe lor mâini nu este perfecționată (grupa mică).
Măsuri ameliorative
Copiii vor fi încurajați, stimulați și ajutați în finalizarea lucrărilor și vor fi puși în
contact cu acest domeniu prin manipularea unor materiale și executarea unor lucrări care țin
de domeniul abilităților practice .

Domeniul estetic creativ – Activitați artistico – plastice
În urma evaluării am constatat mari progrese în ceea ce privește mânuirea corectă a
instrumentelor de lucru (creion, pensulă, cretă); modelează plastilina realizând forme d e
dimensiuni și culori diferite utilizând tehnici specifice. Copiii au acumulat cunoștințe și
abilități, ceea ce le -a permis să reacționeze într -o manieră personală specifică nivelului de
vârstă.
Sunt unele probleme în ceeea ce privește aranjarea și încadr area în pagină,
respectarea proporțiilor,respectarea poziției de lucru, rigiditatea mâinilor (grupa mică).
Măsuri ameliorative
Copiii vor fi încurajați să acopere tot spațiul de lucru, să respecte proporțiile, să
realizeze lucrări îngrijite, originale, să -și exprime opinia față de propria lucrare sau a altora
și mai ales să -și motiveze părerea .

108
Domeniul estetic creativ – Educație muzicală
Am constatat că majoritatea copiiilor respectă linia melodică și textul cântecului,
audiază cu atenție un fragment dint r-un cântec cunoscut, unii recunoscând cu ușurință
cântecul și denumind titlul.
Am observat însă ezitări la marcarea ritmului, nu execută mișcările în concordanță
cu textul și uneori, nu cântă toți deodată.
Măsuri ameliorative
Se vor învăța și repeta în cadrul ariilor curriculare (muzică, activitățile artistico –
plastice, drama, euritmia, etc), unele cântece ritmate la care se folosesc bătăi din palme,
observații sonore, în așa fel încât să facilitez formarea deabilități de a răspunde adecvat la
experiențe perceptive, aprecierea frumosului .

Domeniul psihomotric – Educație fizică
În urma activităților de evaluare am constatat că aproape toți preșcolarii execută
corect deprinderile motrice învățate: mers, alergare, săritură;execută mișcăr i care necesită
orientare spațială și temporalăși reușesc să le utilizeze corect în diferite contexte.
Unii copii întâmpină dificultăți de a răspunde motric la comanda dată și a utiliza
deprinderi le înșușite în diferite contexte (grupa mică).
Măsuri ameliorative
Se va face repetarea așezării în formație și în cadrul altor activități; exersarea
individuală pentru a -și însuși corect cunoștințele referitoare la propria schemă corporală;
copiii vor fi antrenați în activități sportive și ajutați ca să-și perfecționeze deprinderile
motrice .
Voi ave a ca obiectiv cele trei funcții ale evaluării: măsurarea (ce a învățat copilul),
predicția (dacă nivelul de dezvoltare al copilului este suficient pentru stadiul următor) și
diagnoza (ce anume frânează dezv oltarea copilului) .
Constatările prezentate mai sus evidențiază progresul realizat de copii în ceea ce
privește nivelul de cunoștințe, priceperi, deprinderi și abilități însușite pe parcursul anului
școlar și deci , o evoluție în ceea ce privește dezvoltare a intelectuală, psiho -fizică și socio –
afectivă a copiilor, astfel încât toți preșcolarii grupei po t urma cu succes grupa mijlocie,
grupa mare și clasa pregătitoare.

109
CONCLUZII

În grădiniță nu se predau lecți i, ci se organizează activități, adevărate ocazii de
învățare instituțională. Forța și eficiența actului didactic depinde, astfel, de capacitatea
educatoarei de a reproduce o situație de viață pe care copilul să o găsească interesantă,
atrăgătoare. Dacă în învățământul școlar predarea e urmată de verificare imediată a
capacității elevilor de a asimila conținuturile transmise de către profesor și de a opera cu ele,
în grădiniță există, o preocupare expresă pentru gradul de satisfacție pe care îl produce
copilului realizarea sarcinii de joc (învățare!). Grupa supusă experimentului a parcurs un
drum lung, colectivul fiind orientat în permanență în procesul de dobândire a cunoștințelor,
priceperilor și deprinderilor, spre formarea gândirii logice, spre dezvoltarea mobilității,
flexibilității g ândirii, dezvoltarea creativității, prin folosirea unor strategii euristice de
învățare. Astfel, activitățile instructiv -educative desfășurate în cadrul grupei mixte au fost
restructurate și reorientate. Am observat că metodele moderne variate, cu sarcini pe măsura
particularităților de vârstă ale copiilor au asigurat participarea activă și creativă a acestora la
formarea și dezvoltarea deprinderilor de activitate intelectuală. Pentru a obișnui copiii cu
munca intelectuală am aplicat în activități metode mo derne variate cu sarcini de lucru cât
mai interesante pentru a nu cădea în monotonie. Acest lucru a condus la formarea unor
deprinderi noi, la înțelegerea unor cerințe de rezolvare exactă a unei sarcini, fără omisiuni
datorate neînțelegerii ei, decât în mi că parte. Pentru a susține dorința copiilor de a -și forma
deprinderi de muncă intelectuală din ce în ce mai bune, precum și pentru a urmări pașii
acestora în acumulările cantitative și calitative, am avut în vedere permanent evaluarea
randamentului preșcolar. Utilizarea metodelor active nu presupune eliminarea metodelor
tradiționale, ci îmbinarea armonioasă a celor două tipuri de metode pentru o reușită a
activității. Acest fel de a proceda combinat cu folosirea metodelor moderne și tradiționale în
activită ți integrate, au condus la rezultate bune în progresul realizat de colectivul de
preșcolari. Astfel, eficiența activităților integrate utilizând metode active, este demonstrată
de rezultatele obținute de către copii la testele aplicate pe parcursul experim entului, rezultate
care dovedesc îmbunătățirea performanțelor școlare prin trecerea de la calificative inferioare
la altele superioare. Desigur, aceste treceri n -au fost bruște, ci ele s -au făcut după ce copiii
au depus eforturi susținute de activitate int electuală în procesul de dobândire de cunoștințe
și formare de priceperi și deprinderi .

110
Așadar, pe parcursul întregului an, am constatat faptul că rolul meu în proiectarea și
realizarea activităților este împortantă în dezvoltarea și modelarea personalităț ii copiilor, în
stimularea și cultivarea interesului pentru cunoașt ere, cu ajutorul valorificării inteligenței
prin efort propriu, formării comportamentelor și însușirea capacităților, formării și exersării
abilităților de orientare autonomă în probleme pr actice, cultivării spiritului investigativ și
motivației sporite pentru performanță. De aceea, consider că la grupele mixte/simultane este
mult mai benefic cadrul de învățare activ și interactiv, deoarece s -a dovedit a fi un proces de
predare transparent și eficient, în cadrul căruia copiii au văzut și au învățat atât conținutul
cât și procesul de învățar e a conținutului. Aceștia pot formula întrebări legate de subiectul
activității, pot căuta răspunsuri în mod activ, reușind astfel să producă schimbările necesare
în achiziționarea cunoștințelor durabile.
De asemenea, p e parcursul anului școlar, a m observat că activitățile integrate , pe
domenii experiențiale și activitățile extrașcolar e, în care am utilizat metode moderne și
tradiționale cu sarcin i pentru fiecare nivel de vârst a copiilor, au asigurat participarea activă
și creativă a acestora la însușirea de cunoștințe. Astfel se creează situații de dezvoltare și
învățare optim structur ate din punct de vedere logic, psihologic și pedagogic, determinând
experiențe de învățare mai complexe, net su perioare celor monodisciplinare . În activitățile
de învățare copiii au fost încurajați în permanență să se manifeste, să -și exprime ideile, să
interpreteze date, să facă predicții, să -și asume roluri și responsabilități, să se ajute între ei,
creându -se astfel, o relație puternică de em patie, un ii față de c eilalți .
Așadar, î n urma experimentului ped agogic, preșcolarii au dobândit prin participarea
la activitățile integrate, pe domenii expe riențiale sau extrașcolare desfășurate în cadrul
grupei de copii , operațiuni durabile, mobile și cunoștințe ușor de reprodus. Acest lucru a fost
posibil datorită faptului că preșcolarii au participat intens, în fapt și în gândire, la rezolvarea
sarcinilor acestora, ajutându -se unii pe alții, dar și implicarea activă cu interes a părinților de
câte ori a fost nevoie , ținând cont de faptul că grupa este formată din preșcolari cu vârste
diferi te. În urma activității de cer cetare am constatat următoarele :
 copiii învață de la ceilalți și învață s ă-i aprecieze fără prejudecăți;
 copiii învață mult mai repede să capete încredere în capacitățile proprii devenind
motivați intrinsec și își dezvoltă ca pacități de ascultare, cooperare, implicare activă
în rezolvarea independentă a unei sarcini;
 preșcolarii din grupele mixte dezvoltă o empatie puternică unii față de ceilalți;
 la grupa mixtă , activitatea de învățare are o mare încărcătură afectivă;

111
 activi tățile desfășurate cu părinții sunt extrem de benefice copii lor.
Observațiile pe care le -am cules de la grupa mixtă pe care am condus -o, duc la
concluzia că activitățile desfășurate în cadrul acesteia au influențat pozitiv dezvoltarea
gândirii, a capacității de investigație a preșcolarilor, precum și participarea lor activă la
însușirea cunoștințel or. De asemenea este foarte important să se realizeze parteneriate cu
comitetele de părinți, cu familia în general, pent ru o mai bună colaborare și spijinire în
procesul didactic.

112
BIBLIOGRAFIE

Avram, S.,; Mihu, E.,; Său, Z., (2004 ), Jocul didactic pentru preșcolari. Ghid metodic,
Editura Terra, Focșani;
Barbu, H.,; Popescu, E.,; Șerban, F., (1993 ), Activități de joc și recreativ -distractive, E.D.P.,
București;
Bîrlea, O., (1970 ), Poetică folclorică, Editura Univers, București;
Bontaș, I., Pedagogie, Editura ALL, București , 1996 ;
Cerghit, I., Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, B ucurești , 1980 ;
Cerghit, I.,(coordonator), Perfecționarea lecției în școala modernă, E.D.P., București 1980 ;
Chateau, J., (1970 ), Copilul și jocul, E.D.P., București;
Claparede, E., (1975), Psihologia copilului și peda gogia experimentală, Editura Didactică și
Pedagogică, București;
Cojocaru, V., Gh., (2004), Schimbarea în educație și Schimbarea managerială, Chișinău ;
Cosmovici, A.,; Iacob, L., (1999 ), Psihologie școlară, Editura Polirom, Iași;
Crăciunescu, N., (2000 ), Forme de activități extrașcolare cu elevii ciclului primar, revista
Învățământul primar, nr. 2-3;
Cristea, S., (2016), Pedagogia, Științele Educației, Științele Pedagogiei, Ed itura Didactică
Publishinghouse;
Dima, S., (1997 ), Copilăria – fundament al personalității. Cunoaștere – Exploatare – Educare
– București, Editată de Revist a Învățământului Preșcolar, București;
*** Programa activității instructiv -educative în grădinița de copii, (2005 ), București,
Editura V&I Integral, București
Ferry, G., (1975 ), Practica muncii în grupuri, Editura Di dactică și Pedagogică, București;
Herseni, T., (1977 ), Forme străvechi de cultură populară românească, Editura Dacia, Cluj-
Napoca;
Lespezeanu, ( 2007 ) M., Tradițional și modern în învățământul preșcolar, Editura ALL,
București;
Lespezeanu, M., (2008 ), Activitatea integrată din grădiniță, E.D.P., București;
Mitrofan, N.,(coordonator), (2000 ), Psihologie judiciară, Editura Press Mihaela, S.R.L.,
ediția a III-a;

113
Molan, V., (2010), Didactica disciplinei ”Limba și Literatură Rom ână” în învățământul
primar, E ditura Miniped, București;
Mycock, M., A., (1967), A Comparison of Vertical Grouping and Horizontal Grouping in
the Infant School”;
Nicola, I., Pedagogie, E.D.P., București , 1994,
Petrea, I., (2012), Și tu poți fi supernanny, Ed itura Trei, București.
Piage t, J., (1965), Psihologia inteligenței, Ed itura Științifică, București;
Pop, M.,; Ruxăndoiu, P., (1971 ), Folclor literar românesc, Editura Didactică și Pedagogică,
București;
Rășcanu, R., (1999 ), Neuropsihofiziologia devianței la adolescenți și tineri, Editura Actami,
București;
Șchiopu, U., Verzea, E., (1997), Psihologia vârstelor / Ciclurile vieții, Ed itura Didactică și
Pedagogică, R.A., București;
Tomșa, Ghe., (coordonator), (2005 ), Psihopedagogie preșcolară și școlară, Editura Coresi,
București;
Tsolak idis, C., (2005) Învățământul simultan în Europa – Revista de Pedagogie;
Verza, E.,; Șchiopu, U., (1995 ), Psihopedagogia vârstelor. Ciclurile vieții, Editura Didactică
și Pedagogică, București;
*** Metode interactive de grup – Ghid metodic;
*** Revista Învățământ ul Preșcolar 1-2/2005;
Vincent, R., (1972), Cunoașterea copilului, Ed itura Didactică, București;

114

115
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

Data:
Educatoare:
Nivelul: I + II
Grupa: Mixtă
Tema anuală de studiu: ,,Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema proiectului: ,,De la firul ierbii la arborii uriași”
Tema zilei: ,,Drumul Dochiei spre casă”
Tema activității : ,,Emoții de primăvară”
Tipul activității : Activitate de consolidare a cunoștinț elor, priceperilor și deprinderilor
Mijloc de realizare: Activitate integrată
Durata : 4 ore
Scopul: Consolidarea deprinderilor de a formula propoziții enunțiative, interogative și exclamative, folosind intonația corespunzătoa re și
stimularea potențialului creativ prin intermediul activităților de învățare abordate în mod integrat.
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
1. ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP)
Întâlnirea de dimineață : ,,Astăzi sunt bucu ros/trist/furios pentru că….” , ,,Știu, pot, vreau!” – deprinderi de dezvoltare a încrederii în sine, în
forțele proprii
Tranziții : ,,Poveste de primăvară” – cântec; ,,Soarele a răsărit” – joc muzical; ,,Sosește primăvara” – cântec
Rutine : Primirea copiilor, întâlnirea de dimineață, micul dejun, deprinderi de igienă personală

116
2. ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE (ADE)
Domeniul Limbă și comunicare (DLC)
Tema activit ății: ,,Ne distrăm și ne jucăm, despre emoții învățăm!”
Mijloc de realizare: joc didactic
Dimensiuni ale dezvoltării:
– Mesaje orale în diverse situații de comunicare;
– Exprimarea orală a mesajului, a emoțiilor etc.(comunicare expresivă);
– Conceptul de sine
Comportamente vizate:
– Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii (comunicare expresivă);
– Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc, în situații uzuale, în calitate de vor bitor;
– Își promovează imaginea de sine, prin manifestarea sa ca persoană unică, cu caracteristici specifice
Obiective operaționale:
O1 – să formuleze propoziții enunțiative, interogative și exclamative, pe baza imaginilor;
O2 – să răspundă corect din punct de vedere logic și gramatical la întebările educatoarei;
O3 – să completeze posterul ,,Copacul Emoțiilor” cu imaginile corespunzătoare
Strategia didactică:
Metode și procedee : conversația, povestirea, explicația, demonstrația, exercițiul, explozia st elară;
Mijloace de învățământ : poster cu ,,Copacul Emoțiilor”, elementul -surpriză: păpușa Dochia, jetoane cu imagini de primăvară, jetoane cu
emoticoane, calculatoare, CD -PitiClic;
Forme de organizare : frontal, pe grupe, individual

117
Domeniul Științe (DȘ)
Tema activității: ,, Ne distrăm și ne jucăm, despre emoții învățăm!”(continuare)
Mijloc de realizare: joc didactic
Dimensiuni ale dezvoltării:
– Curiozitate, interes și inițiativă în învățare;
– Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolva rea de probleme și cunoașterea mediului apropiat
Comportamente:
– Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;
– Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și cu numerația
Obiective operaționale:
O1 – să numere cuvintele din propoziții;
O2 – să identifice locul cuvintelor în propoziție, utilizând numerele ordinale, reprezentate de numerele în concentrul 1 -7;
O3 – să recunoască emoțiile de la ,,Copacul Emoțiilor”
Sarcina didactică a jocului : Formularea celo r trei tipuri de propoziții învățate, folosind intonația corespunzătoare și localizarea fiecărui cuvânt
în propoziție.
Regulile jocului: Preșcolarii vor formula propoziții enunțiative, interogative, exclamative, vor număra cuvintele din fiecare propoziție, vor
preciza care este locul fiecărui cuvânt în propoziție.
Elemente de joc: Păpușa Dochia, surpriza, aplauzele, bagheta fermecată a Zânei Primăvara, închiderea și deschiderea ochilor.
Strategia didactică:
Metode și procedee : explicația, demonstrația, conversația, exercițiul;
Mijloace de învățământ : zarul cu cifre, recompense dulci (cireșe)

118
Forme de organizare : frontal, pe grupe, individual.
Evaluare: – forme de evaluare: evaluare formativă;
– metode de evaluare: verificare orală, ana liza produselor activității
3. ACTIVITATI PE CENTRE DE INTERES:
Centrul de interes ,,Știință”: ,,ABC -ul emoțiilor” -joc distractiv
Obiective operaționale:
O1 – să alcătuiască propoziții cu tot atâtea cuvinte câte indică cifra;
O2 – să indice cifra de pe zar;
Centrul de interes ,,Joc de rol” : ,,Exprim ceea ce văd” -mima
Obiective operaționale:
O1 -să identifice emoția reprezentată pe cartonaș;
O2 – să mimeze emoția respectivă;
Centrul de interes ,,Artă”: ,,Emoții în culori” -pictură
Obiective operaționale:
O1 – să picteze ,,Copacul Emoțiilor”;
O2 – să redea emoțiile cu diferite culori.
Centrul de interes ,,Bibliotecă”: ”Calendarul emoțiilor de primăvară” -confecționare și citirea imaginilor
Obiective opraționale:
O1 – să realizeze,, Calendarul emoțiilor de primăvară”;
O2 – să lipească imagini cu anotimpul primăvara;
O3 – să păstreze curățenia la locul de muncă.

119

STRATEGIA DIDACTICĂ
Metode și procedee: explicația, demonstrația, conversația, exercițiul;
Mijloace de învățământ : jetoane cu flori colorate, imagini de primăvară, machetă, creioane colorate, acuarele, pensule, calendare, zarul cu cifre,
recompense, jetoane cu cifre, foi colorate, lipici, ilustrații cu emoții, CD -,,Primăvara” de Antonio Vivaldi;
Forme de organizare : pe grupe

SCENARIUL ZILEI

Întâlnirea de dimineață: ,,Astăzi sunt bucuros/trist/furios pentru că…..” , ,,Știu, pot, vreau!”
Moment organizatoric: Se vor așeza scăunelele în semicerc. Copiii vor alege un ecuson cu floricele colorate care reprezintă emoții diferite și
se vor așeza pe scăunele.
Salutul: ,,Dimineața a sosit,
Toți copiii au venit,
În semicerc să ne -adunăm ,
Pe scăunele să ne -așezăm,
Cu toți să ne salutăm.
Bună dimineața, copii voinici!
Mă bucur că sunteți aici!
A-nceput o nouă zi,
Bună dimineața copii!”

120
Salutul se va realiza în concordanță cu ecusonul pe care îl poartă în piept fiecare copil, după formula:,,Bună dimineața, George!Atun ci
când sunt vesel/trist/furios/fericit, vreau să….”Se va folosi tehnica comunicării rotative.
Prezența: Se realizează de către e ducatoare care citește catalogul și consemnează absențele. Preșcolarul desemnat de educatoare va așeza
fotografiile copiilor absenți în locul special amenajat pe panoul prezenței.
Calendarul naturii: ,,Timpul ce rămâne/Între ieri și mâine?”
Se vor preciza: ziua săptămânii, data, luna, anul, anotimpul, starea vremii, se va completa Calendarul Naturii cu cartonașele respective, dup ă
care se va intona cântecul ,,Soarele a răsărit”
Împărtășirea cu ceilalți: ,,Foaie verde, măr domnesc,
Astăzi eu vă povestesc…”
Copilul care vrea să povestească își alege un jeton care reprezintă o emoție și împărtășește celorlalți când s -a simțit așa și de ce.
Tranziția: ,,Sosește primăvara!” -cântec
Noutatea zilei: Va cuprinde informați i privind desfășurarea activității. Se va anunța tema activității: ,,Emoții de primăvară”. Educatoarea va
numi doi copii care vor repeta tema activității integrate.
Educatoarea prezintă copiilor oaspetele surpriză, păpușa Dochia și povestea ei:,,Astăzi, în grupa noastră a venit Dochia, care de obicei
este o zână jucăușă, veselă, dar acum este tristă, pentru că o vrăjitoare de pe alt tărâm a făcut o magie rea și ea nu mai po ate simți nici bucuria,
nici veselia de altădată. De aceea, ne roagă s ă o însoțim în călătoria ei spre Copacul Emoțiilor. Dacă va ajunge la el, Dochia va deveni zâna de
altădată, va zâmbi și se va bucura din nou. Însă drumul până acolo este plin de obstacole. Fiecare obstacol din pădurea întun ecată ascunde un
răvaș unde regă sim sarcina pe care noi trebuie să o rezolvăm. Vreți s -o ajutăm pe Dochia să depășească obstacolele? Dacă vom îndeplini sarcina
fiecărei probe, ne vom putea continua călătoria și astfel o vom ajuta pe Zâna Dochia să ajungă la Copacul Emoțiilor.”
Educatoa rea anunță copiii că:,,Pentru a putea porni la drum, va trebui să deschidem calea Dochiei. La intrarea în pădurea întunecată se
găsește o barieră, iar aceasta se va ridica numai dacă vom efectua câteva exerciții:

121
,,Vraja se va destrăma
Dacă toți veți f ace așa:
Aerul să -l respirăm
În pădure când intrăm
Acum toți să ascultăm
Glasuri dulci de primăvară,
Ce-au sosit la noi în țară,
Cip-cirip, cip -cirip!
Iar un cuc din depărtare
Cântă singur de uitare:
Cu-cu, cu -cu!
Dar ce să vezi?
De-ndată a tăcut pădurea toată:
Șșșșșșș, șșșșșșș!
Fiincă acum din depărtare
Vine un prieten care
Vâjâie și suflă tare:
Vâjjjjjj, vâjjjjjjjj!
Și-o insectă somnoroasă
A uitat să intre -n casă
Și tot bâzâie de zor:

122
Bââââzzzz, bâââââzzzzz!”

Joc didactic: ,,Ne distrăm și ne jucăm, despre emoții învățăm!”
Varianta I: ,,Ce să vezi în calea mea?
O ciupercă otrăvită!
Și s-o depășesc, mi -e frică!
Dar voi mă veți ajuta
Dacă propoziții enunțiative veți formula!”

Educatoarea explică modul în care trebuie să procedeze copiii în cadrul jocului.
Jocul de probă: Educatoarea va atinge un copil cu bagheta fermecată, iar acesta va formula o propoziție enunțiativă cu ajutor ul cuvântului
reprezentat pe ecusonul lui, va număra cuvintele și va preciza l ocul fiecăruia în propoziție.
Jocul propriu -zis: Cu ajutorul baghetei și a unei numărători recitative sunt numiți și alți copii să rezolve această sarcină.
,,Bagheta fermecată se -nvârtește,
1, 2, 3 cât ai zice ,,pește”
Și la tine se oprește!”
După re zolvarea acestei probe, Dochia își poate continua drumul prin pădurea cea întunecată.
Varianta II:,,Buturugă răsturnată
Din pădurea -ntunecată,
Te voi depăși de -ndată
Fiincă astăzi am intrat

123
Într-o grupă minunată.
Copiii vor formula
O-ntrebare pe seama mea.
Întrebarea -i desenată
Pe steluța fermecată!”

Unde?

Cine? Când?

De ce? Ce?

124
Se intuiește imaginea din mijlocul steluței. Copiii vor formula propoziții interogative folosind c uvintele cheie: Unde? Când? Ce? De ce? Cine?
Vor număra cuvintele și vor preciza locul fiecăruia în propoziție. După rezolvarea acestei probe, Dochia își va continua drum ul spre Copacul
Emoțiilor.
Varianta III:,,Ia te uită -n depărtare
Se zărește copacul cel mare
Ei, se pare c -am ajuns…
Dar o apă -nvolburată
Trebuie să trec de -ndată.
Poate mă veți ajuta
Dacă vă veți minuna
De pădurea -ntunecată!”

Copiii vor formula propoziții exclamative cu cuvintele date, vor număra cuvintele și vor preciza locul lor în propoziție. Dup ă rezolvarea acestei
probe, Dochia își va putea continua călătoria.
Varianta IV:,,Ajutoare, ajutoare,
Ce să fie acum, oare?
Multe pietre s -au surpat,
Drumul mi l -au ocpat.
Hai, veniți și vă jucați,
Drumul mi -l eliberați!”

125
Copiii vor fi împărțiți în două echipe formate din copii mai mari dar și mici și se vor juca pe calculator, folosind softul educațional
,,Moș Suflet și Emoțica”. Pentru fiecare rezolvare corectă a sarcinilor, copiii din fiecare echipă vor primi câte o bulină ro șie. La finalul jocul ui,
echipa câștigătoare va fi aplaudată și o vor îndruma pe Dochia să -și continuie drumul. Copiii vor continua jocul după ce vor servi micul dejun.
Varianta V:,,Ce pădure fermecată
Tare este -ntunecată!
Vraja se va destrăma
Dacă acum toți veți cânta
Și la centre veți lucra!”
Călătoria spre Copacul Emoțiilor va continua și copiii se vor deplasa spre cele patru centre intonând cântecul ,,Poveste de p rimăvară”.
Aceștia se vor așeza la centre dup ă alegere, astfel încât, copii mai mari să îi ajute pe cei mai mici. Cu ajutorul Dochiei, educatoarea va prezenta
sarcinile de lucru pentru fiecare centru. Înainte de începerea realizării sarcinilor primite la centre, copiii vor executa e xerciții pentru î ncălzirea
mușchilor mici ai mâinilor:
,,Mâna lebădă o fac
Care dă mereu din cap,
Lebedele -n jur privesc,
Mâinile eu le rotesc,
Palmele nu stau deloc,
Ci se pregătesc de joc.
Degetele -mi sunt petale,
Se deschid precum o floare.”

126
La centrul ,,Bibliotecă”, copiii vor realiza individual un calendar cu numele ,,Calendarul emoțiilor de primăvară”. Copiii tr ebuie să
selecteze imagini specifice anotimpului de primăvară, să le lipească într -o ordine logică adesfășurării lor, după care să deseneze în pătratul
alăturat fiecărei imagini emoția pe care o simte. După finalizarea acestei sarcini, vor descrie calendarul realizat.
La ,,Știință”, copiii vor formula propoziții folosind jetoane cu imagini cu tot atâtea cuvinte cât le indică fața zaru lui. Fiecare copil care
lucrează la acest centru trebuie să arunce zarul și să alcătuiască propoziții, să numere cuvintele și să sp ecifice locul lor în propoziție.
La ,,Artă”, copiii vor realiza individual ,,Copaclul Emoțiilor”. Pe foie de culoare verde vo r picta ,,Copacul Emoțiilor”, iar pentru a reda
emoțiile vor folosi culori diferite.
La centru ,,Joc de rol”, copiii vor alege dintr -o ,,cutie fermecată” jetoane cu imagini care reprezintă emoții, va numi emoția, apoi vor
mima emoția respectivă(grupa mic ă șimijlocie).
Educatoarea va trece pe la fiecare centru, va da indicații și va oferi ajutor acolo unde este nevoie. Aceasta va urmări corec titudinea
realizării srcinilor și gradul de implicare a copiilor în activități și jocuri. După finalizarea sarcinilo r, copiii vor așeza fișele de lucru în spațiul
special amenajat și vor face curat la locul de muncă. Educatoarea va face aprecieri globale și individuale cu privire la acti vitățile realizate de
copii.
După finalizarea celei de -a cincea probe, Dochia va aju nge la Copacul Emoțiilor, unde va primi săculețul cu emoții, vraja se va destrăma
și ea va deveni Zâna Dochia cea veselă și jucăușă așa cum a fost altădată. La rugămintea zânei, copiii vor trece pe la Copacu l Emoțiilor pentru
a-și primi recompensa. În schi mbul ecusoanelor lor, care reprezintă emoții diferite, vor primi un emoticon cu o cireașă zâmbitoare.
După desfășurarea activităților pe domenii experiențiale și pe centre, copiii vor juca ,,Găsește un prieten!”, ,,Pălăria magi că pentru
soluții” și ,,Scău nelele muzicale cooperante”.
Activitatea se va încheia prin realizarea evaluării activității. Educatoarea numește un copil care va repeta tema activității integrate și ce
activități s -au desfășurat pe parcursul zilei. Va face aprecieri care privesc comport amentul și implicarea copiilor în timpul activităților.

127
ETAPELE ACTIVITĂȚII

Nr.
Crt. Ob
op. Etapele
activității Conținutul științific al activității Strategia didactică Evaluare/
metode și
indicatori Activitatea educatoarei Activitatea copiilor Metode și
procedee Mijloace
de
învățământ Forme de
organizare
1. Moment
organizato –
ric Amenajează sala de clasă pentru
activități;
-așază scăunelele în semicerc și
materialele la centrele de interes;
-spune copiilor să aleagă câte un
ecuson. Copiii aleg un ecuson cu
floricele colorate care
reprezintă emoții diferite și se
așază pe scăunele. Conversația Jetoane cu
flori
colorate Frontal
2.

O2 Întâlnirea
de
dimineață
-salutul

-prezența

-Calendarul
Naturii
,,Dimineața a sosit,/Toți copiii au
venit /Însemicerc să ne -adunăm,/
Pe scăunele să ne -așezăm/Cu toți
să ne salutăm./Bună dimineața,
copii voinici/Mă bucur că sunteți
aici!/ A-nceput o nouă zi,/Bună
dimineața, dragi copii!”
Educa toarea numește fiecare copil
și consemnează absențele în
catalog.

Adresează întrebări legate de
anotimp, vreme, fenomene ale
naturii:
-În ce anotimp suntem? Copiii stau pe scăunele și
ascultă versurile recitate de
educatoare, apoi se salută după
indicațiile acesteia.

Când se aud strigați răspund
cu,,prezent!”Copilul desemnat
de educatoare va așeza
fotografiile copiilor absenți pe
panoul prezenței în locul
special amenajat pentru
absenți.

Copiii sunt atenți și răspund la
întrebările educatoarei.
Demonst ra-
ția

Conversația

Imagini
specifice
calendaru –
lui naturii

Frontal

Individual

Individual

128

O3

–
împărtășire
a cu ceilați -Câte luni are?
-Care sunt acestea?
-Ce zi este astăzi?
-Ce zi a fost ieri? Dar mâine ce zi
va fi?
-Ce fenomen al naturii vedeți pe
fereastră?
-Dacă este soare, înseamnă că
astăzi va fi…

Numește un copil și cere celorlalți
să facă liniște și să asculte cu
atenție

-intonează cântecul ,,Soarele a
răsărit”

Se așază pe scănelul
povestitorului, își alege un
jeton care reprezintă o emoție
și împărtășește celorlalți când
s-a simțit așa și de ce.
Conversația

Exercițiu

Conversația

Jetoane cu
emoții Frontal

Frontal

Individual

Frontal Convorbir
ea cu scop
evaluativ

Obsertva –
rea
3. Captarea
atenției
-prezintă copiilor oaspetele
surpriză și povestea ei: ,,Dragii
mei, astăzi ne vizitează Zâna
Doch ia să ne povestească pățania
ei cu o vrăjitoare rea de pe alt
tărâm. Vă rog, faceți liniște să
ascultăm ce are de spus!”(citește
povestea) despre Dochia și admiră
păpușa adusă de educatoare.

Explicația

Demonstrați
a

Povestirea Păpușa
Dochia

Frontal

129

4. Anunțarea
temei și a
obiective –
lor ,,Tema noastră de astăzi se
numește ,,Emoții de primăvară”
Vom consolida cunoștințele
noastre despre emoții cu ajutorul
jocului ,,Ne distrăm și ne jucăm,
despre emoții învățăm!”
Vom alcătui propoziții, vor
număra cuvintel e din acestea și
vom preciza locul lor în
propoziție.” -ascultă povestea educatoarei

-ascultă ceea ce spune
educatoarea;
-doi copii repetă tema zilei
după educatoare.
Conversația

Explicația

Frontal
Individual

5.

Prezentarea
conținutulu
i și dirijarea
învățării

,,Dochia are nevoie de ajutor și noi
trebuie să o ajutăm să ajungă la
Copacul Emoțiilor. În drumul ei se
află o barieră iar aceasta se va
ridica numai dacă vom efectua
câteva exerciții: Vraja se va
destrăma/Dacă toți veți face
așa…”(continuarea în scenariul
zilei. -ascultă versurile recitate de
educatoare, repetă
onomatopeele și gesticulează
după versuri.

Explicația

Demonstrați
a

Frontal

Frontal

130

O1
O3

O1
O2

-explicarea
regulilor
jocului
Varianta I

-jocul de
probă

,,Ce să vezi, în calea mea?/O
ciupercă otrăvită!/Și s -o depășesc
mi-e frică./Dar voi mă veți ajuta/
Dacă propoziții enunțiative veți
formula!”
Trebuie să alcătuiți propoziții
enunțiative cu ajutorul cuvântului
reprezentat pe ecusonul vostru
(emoția), să numărați cuvintele din
fiecare propoziție și să specificați
locul fiecărui cuvânt în prop oziție.
-alege un copil cu bagheta
fermecată și dă un exemplu

-ascultă explicațiile
educatoarei

-copilul atins cu bagheta
fermecată va formula o
propoziție enunțiativă;
denumește emoția
reprezentată pe ecusonul lui și
formulează o propoziție,
numără cuvintele și spune
care este primul cuvânt, care
este al doilea etc. Explicația

Exercițiul
Demonstrați
a

Ecusoane
cu emoții

Bagheta
fermecată

Jetoane cu
cifre

Frontal

Individual

Individual

Frontal

Observare
a

Observare
a

131

O1
O1
O2
O3

O1
O2 -jocul
propriu -zis

Varianta II

-numește și alți copii, tot cu
ajutorul baghetei și a unei
numărători recitative:,,Bagheta
fermecată se -nvârtește/1,2,3, cât ai
zice ,,pește”/Și la tine se oprește!”
,,Buturugă răsturnat ă/Din
pădurea -ntunecată/Te voi depăși
de-ndată/Fiindcă astăzi am
intrat/Într -o grupă
minunată/Copilașii vor formula/
O-ntrebare pe seama
mea./Întrebarea -i desenată/Pe
steluța fermecată.”

De ce?
Cine? Ce?

Unde? Când?
Ex. George este furios.
Andreea este veselă.
-copiii atinși cu bagheta vor
rezolva aceleași sarcini de
lucru și o vor ajuta pe Dochia
să-și continuie drumul prin
pădurea cea întunecată.
-intuiesc imaginea din
interiorul steluței;
-formulează propoziții
interogative folosind cuvintele
cheie: Ce? Cine? Când? Unde?
De ce?
-vor număra cuvintele și vor
preciza locul lor în propoziț ie,
apoi o ajută pe Dochia să
meargă mai departe.
Ex.Ce fel este acum
Dochia?(tristă, supărată)
Cine a întristat -o?
Exercițiul

Explozia
stelară

Planșă cu
explozia
stelară

Frontal

Individual

Observare
a

132
O1
O2

O1

O1
O2

O1
O2

Varianta III

-ascultă întrebările și ajută acolo
unde este nevoie.

,,Ia te uită -n depărtare/Se zărește
copacul cel mare/Ei, se pare c -am
ajuns…/Dar o apă –
nvolburată/Trebuie s -o trec de –
ndată/Poate mă veți ajuta/Apoi vă
veți minuna/De pădurea –
ntunecată!” Unde trebuie să ajungă
Dochia?
De ce vrea să ajungă la
Copacul Emoțiilor?
Când ajunge la Copacul
Emoțiilor, ce se întâmplă cu
Dochia? etc.
Ce fel este acum Dochia? –
această propoziție interogativă
este alcătuită din cinci cuvinte.
Cuvântul ,,ce” este primul,
cuvântul ,,fel” este al doilea,
cuvântul ,,este” este al treilea
etc.
-vor formula propoziții
exclamative cu cuvintele date,
vor număra cu vintele și vor
preciza locul lor în propoziție.
Dochia este speriată de apa
învolburată!
Andreea, tu ești furioasă!

Exercițiul

Exercițiul

Jetoane cu
cifre

Individual

Frontal

Individual

Observare
a

133

O1

O2

O3

O1
O2

Varianta IV

Varianta V
Alcătuiți propoziții exclamative
cu cuvintele: speriată, furioasă,
întunecată, veselă, tristă.

,,Ajutoare, ajutoare/Ce să fie
acum oare?/Multe pietre s -au
surpat,/Drumul mi l -au
ocupat/Hai, veniți și vă
jucați,/Drumul mi -l eliberați!”
-împarte copiii în două
echipe:,,Dragii mei, acum vom
merge la cele două calculatoare și
vom juca joculețul cu numele Ce pădure întunecată!
Ce tristă este Dochia! –
propoziția aceasta are patru
cuvinte. Primul este cuvântul
,,ce”, al doilea este cuvântul
,,tristă”, cuvântul al treilea
,,este”, al patrulea și ultimul
cuvânt este ,,Dochia”
Dochia își continuă călătoria
cu ajutorul copiilor pentru că
au trecut și de acest obstacol.
-se așază la și în jurul
calculatorului și încep jocul
-participă toți copiii cu
variante de răspuns;
-Dochia merge mai departe în
călătoria ei pentru că
preșcolarii au realizat cu
succes și această probă.

Explicația
Conversația

Demonstrați
a

Exercițiul

Laptopuri
CD-
PitiClic

Pe grupe

Frontal

Individual

Observare
a

134

O1
O2
O1
O2

O1
O2

O3

O3

,,Moș Suflet și Emoțica”. Tre buie
să fiți atenți la sarcinile de lucru
pentru a putea răspunde corect.
Trebuie s -o ajutăm pe Dochia
până la capăt, nu?”
,,Ce pădure fermecată,/Tare este –
ntunecată/Vraja se va destrăma
Dacă acum toți veți cânta/Și la
centre veți lucra!”
La centrul ,,Bib liotecă” veți
realiza ,,Calendarul emoțiilor de
primăvară”; veți selecta imagini
specifice anotimpului de
primăvară, le lipiți în ordine
logică și desenați în pătratul
alăturat emoția pe care o simțiți.
La Știință, vom formula propoziții
cu ajutorul jetoan elor, cu tot atâtea
cuvinte câte indică fața zarului
după ce îl aruncați;
La ,,Artă” veți picta Copacul
Emoțiilor cu o culoare și emoțiile
cu alte culori;
La ,,Joc de rol” veți alege un jeton
din ,,cutia fermecată”, veți numi și

-merg la centre intonând
cântecul ,,Poveste de
primăvară”
-se așază pe centre la alegere;
-ascultă indicațiile
educatoarei;

,Mâna lebădă o fac/Care dă
mereu din cap/ Lebedele -n jur
privesc,/Mâinile eu le
rotesc/Palmele nu stau
deloc,/Ci se pregătesc de
joc/Degetele -mi sunt
petale,/Se deschid precum o
floare.” –execută mișcările
indicate de versuri

Explicația
Demonstrați
a

Conversația

Explicația
Exercițiul

Demonstra –
ția

Calendare
Imagini de
primăvară
Lipici
Creioane
colorate
Jetoane cu
imagini de
primăvară,
Zar
Acuarele,
pensule, foi
colorate,
,,cutia
fermecată”,
Jetoane cu
emoții

Individual
Individual

Individual

Individual

Frontal

Frontal

Observare
a

Analiza
produselor

135
veți mima emoția exprimată pe
jeton;
-înainte de începerea lucrului vom
realiza exerciții de încălzire a
mușchilor mici ai mâinilor.”
-merge pe la fiecare centru, dă
explicații necesare și intervine
acolo unde este nevoie;
-face aprecieri globale și
individuale asupra activităților
desfășurate de copii la fiecare
centru.
,,Dochia a ajuns la Copacul
Emoțiilor, vraja s -a destrămat, ea a
devenit o zână veselă și jucăușă, a
primit săculețul cu emoții și vă
invită în fața copacului pentru a
completa copacul cu emoții și
pentru a vă recomp ensa pentru
ajutor. -după ce termină sarcina d e
lucru de la un centru, copiii
merg la alt centru până ajung,
prin rotație, la toate centrele;
-după terminarea sarcinilor de
lucru, fac curat la locul de
muncă.

-merg lângă Copacul
Emoțiilor pe care îl vor
completa cu emoții din sacul
Dochiei și după ce pun
emoticonul pe panou vor fi
recompesați cu câte un ecuson
cu o cireașă zâmbitoare Explicația

Demonstra –
ția

Conversația

Exercițiul
Poster cu
Copacul
Emoțiilor
Recompens
e
Săculeț cu
emoții(emo
ticoane)
Individual

Observare
a
Apreciere
a verbală

6. O2

Obținerea
performanț
ei -numește un copil să specifice
tema și activitățile relizate în
cursul zilei. -spune titlul temei ,,Emoții de
primăvară” -am alcătuit
propoziții, am număr at Conversația

Explicția

Individual

136

O3

O3

Vom juca jocul ,,Găsește -ți un
preieten!”
-ne vom așeza în cerc și ne vom
deplasa cântând și dansând; un
copil va sta în interiorul cercului;
la semnalul meu (bat din palme),
copilul din centrul cercului se
oprește în dreptul unui copil de pe
margine, adresându -i întrebarea:,,
Ce te -a făcut fericit azi?” După ce
răspunde, copilul întrebat face
schimb cu prietenul său. Jocul se
repetă de 3 -4 ori.
Joc exercițiu ,,Pălăria magică
pentru soluți i”-am aici câteva cuvintele acestora, am stabilit
locul cuvintelor în propoziție,
am vorbit despre emoții, am
ajutat -o pe Dochia să ajungă la
Copacul Emoțiilor etc.
-se așază în cerc și se
deplasează cântând și dansând;

-fac schimb de locuri;

-tristețe -persoana în cauză are
o supărare; Demonstrați
a

Explicația

Demonstrați
a

Explicația

Demonstrați
a

Ilustrații cu
emoții

Frontal

Individual

Frontal

Individual

Frontal

Observare
a

Observare
a

137

ilustrații care reprezintă diferite
emoții. Voi trebuie să identificați
posibile cauze ale reacțiilor
emoționale.
În continuare vom juca un joc de
mișcare ,,Scăunelele muzicale
cooperante”. Vă luați scăunelul, în
afara unui copil și le aș ezați în cerc
cu șezutul spre voi (exterior); Vă
așezați în picioare lângă scăunele.
Vom dansa în jurul lor și când
opresc muzica, ne vom așeza pe
scăunele. Copilul rămas fără
scăunel se va așeza pe genunchii
unui coleg.Când se reia jocul
scăunelul pe care au stat cei doi se
scoate din joc, astfel încât să fie și
mai puține scaune. La finalul
jocului, copiii care au fost primiți
de colegii lor vor adresa acestora
câte un compliment. -veselie -persoana în cauză este
fericită;
-frică-persoana în cauză s -a
speriat de ceva etc.

-se așază în semicerc în jurul
scaunelor, după indicațiile
educatoarei

–

-adresează complimente
colegilor.
Ex.,,Ești un coleg drăguț!”
,,Ești un prieten bun, îți
mulțumesc!”
Exercițiul

Conversația
Explicația
Demonstrați
a

Explicația

CD cu
piesa
,,Primăvara
” de
Antonio
Vivaldi

Frontal

138
7. Încheierea
activității Face aprecieri verbale globale și
individuale privind
comportamentul și implicarea
copiilor în cadrul activităților.
,,Astăzi ați fost foarte atenți, ați
lucrat foarte frumos, ați reușit să
duceți toate sarcinile până la final
și ați ajutat -o pe Dochia să ajungă
la Copacul Emoțiilor. Pentr u
aceasta eu vă felicit și Dochia vă
mulțumește pentru că ați scăpat -o
de vrajă și ați făcut -o fericită și
veselă cum era înainte.” Împarte
copiilor cireșe. Copiii ascultă ceea ce le
comunică educatoarea.

-servesc cireșe Conversația

Recompens
e dulci:
cireșe Frontal

Apreciere
a verbală

139

140

141
ANEXA 1
,,Dragi copii,
Mă numesc ,,Toamna”, sunt una dintre cele patru fiice ele anului. Deși, am promis că
astăzi vin la voi la grădiniță, să mă iertați că nu m -am putut ține de cuvânt pentru că am încă
foarte multă treabă. Alerg toată ziua prin grădini, prin livezi, pe câmp. V reau să ajut oamenii
să-și strângă repede recoltele pentru că după mine știți voi cine vine? Da…..iarna, sora mea mai
mică, care vine cu zăpadă și îngheț. Însă, până atunci toate fructele, legumele și cerealele trebuie
să fie strânse și puse la păstrare. Să nu fiți supărați pe mine, v -am trimis această scrisoare, un
panou cu un copac numit măr, pe care voi îl veți împodobi cu mere ș i un coș cu mere dulci și
aromate. Doamna educatoare va fi ajutorul meu de astăzi și -mi va spune câte lucruri interesante
știți voi despre anortimpul meu. Vă iubesc pe toți, ,,Toamna”

,,Bat din pelme clap, clap, clap,
Din picioare trap, trap, trap,
Ne-nvârtim, ne răsucim
Spre centre acum pornim!” ,,Mișcăm degețelele
Batem tare palmele
Răsucim încheietura
Și dăm mingea dura-dura!”
,,După ce -am lucrat
Mâinile ni le -am spălat
Cu apă și cu săpun
De microbi le -am curățat”
Apa, preietena mea,
Mă spală pe mâini așa!
Cu săpun facem clăbuc
Mă clătesc și pe năsuc
Apoi iute eu pornesc,
Mic dejunul să -l servesc!” După servirea mi cului dejun, copiii
merg la pernuțe cântând:

,,Bat din palme clap, clap, c lap,
Din picioare trap, trap, trap,
Ne-nvârtim, ne răsucim
Pe pernuțe poposim!”

142
ANEXA 2

,,Degețelele”
Tată deget, tată deget,
Unde ești?
Sunt aici, sunt aici,
Ce mai faci?
Mamă deget, mamă deget,
Unde ești?
Sunt aici, sunt aici,
Ce mai faci?
Frate deget, frate deget,
Unde ești?
Sunt aici, sunt aici,
Ce mai faci?
Soră deget, soră deget,
Unde ești?
Sunt aici, sunt aici,
Ce mai faci?
Bebe deget, bebe deget ,
Unde ești?
Sunt aici, sunt aici,
Ce mai faci?” ,,Omiduța” -cântec
I. ,,O galbenă omiduță
Trăia pe sub o ciupercuță
Și-aici, dintr -o frunză din poiană
Un pat își făcuse, să doarmă
Mânca frunze gustoase,
Lega amiciții frumoase,
Încântată urca într -un pridvor
Toți futurașii să -i vadă în zbor.
R: De ce n -am și eu aripioare
Să mă -nalțe așa pân* la soare
De ce mă târăsc vai și -amar
Când zborul visez iar și iar
II. Deodată starea -i părea gravă
Umfaltă era, cam bolnavă
Nu avea chef de mai nimic,
Numai să doarmă un pic!
S-a pus în cocon de mătase,
S-a ascuns, nici urmă să lase.
Cât ținu iarna dormi,
Și-avea aripi când se trezi!
R: Acum îndrăznesc a zbura
Cu toți prietenii, daaa”
Fluturaș sunt acum
Cu aripioare……plec la drum!”
,,10, 9, 8, mergi, nu sta în loc!
7, 6, 5, noi suntem pitici
4, 3, 2, mergem toți în pas vioi
1, stop! Mergi la masă, nu sta -n loc!”

143
ANEXA 3

Se realizează prezența:
,,După ce ne -am salutat
Și frumos ne -am așezat,
Să vedem cine -i prezent
Dar și cine e absent!” ,,10, 9, 8, sus, sus, sus, că pot
7, 6, 5, mergem ici și aici,
4, 3, 2, toți în pas vioi
1 va veni, uite -aici copiii!”
,,10, 9, 8, sus, sus, sus, că pot
7, 6, 5, noi suntem pitici,
4, 3, 2 , mergem toți în pas vioi
,,10, 9, 8, mergi nu sta -n loc
7, 6, 5, noi suntem voinici,
4, 3, 2, mergem toți în pas vioi
1 stop! Mergi pe pernă nu sta -n loc!”

,,Frumos și foarte colorat
Cu aripi de catifea
Peste câmpii a zburat
Ghicești oare, draga mea?”

,,Omida foarte flămândă„
de Eric Carle
,,Un oușor stătea pe o frunză, în lumina lunii.
Într-o duminică dimineața, când soarele răsări, cald și zâmbitor -poc!-din oușor ieși o
omidă mică. Îi era foarte foame, așa că porni degrabă să caute de mâncare.
Luni găsi un măr și -l mâncă. Totuși, îi mai era foame.
Marți mâncă două pere. Totuși, nu se sătură.
Miercuri mâncă trei prune.Tot îi mai era foame.
Joi mâncă patru căpșuni. Tot nu se sătură.
Vineri mănâncă cinci portocale, dar tot îi mai era foame.
Sâmbătă oare ce -a mai mâncat omida? O prăjitură, o ciocolată, o înghețată, un castravete
murat, o felie de cașcaval, o bucată de salam, o acadea, o felie de plăcintă cu cireșe, un cârnat,
o brioșă și o felie de pepene. În noaptea care a urmat, pe omidă a durut -o burtica.
Veni o nouă zi, duminică .Omida mâncă o frunză verde și fragedă și se simți mult mai
bine. În sfârșit, nu -i mai era foame. Și, dintr -o omidă mititică, se făcuse o omidă mare și grasă.
Omida își construi o căsuță, numită cocon, și se culcă înăuntru. După două săptămâni și
mai bine de somn, se trezi. Fă cu o gaură -n cocon și, când se strecură încet afară…..era un
minunat fluture!”

144
ANEXA 4

,,Dimineața a sosit
Și în parc noi am venit,
În cerc să ne adunăm
Cu toți să ne salutăm,
Bună dimineața!”
,,Unii îmi zic ,,toamna cea bogată”
Alții ,,zâna cea brumată”
Eu golesc grădinile
Să umplu cămările,
Dar sunt tare supărată
Că rochița -mi preferată
A rămas neterminată
Eu m -am pregătit de drum,
Și vă rog pe voi acum
Cu toți să mă ajutați
Rochița să -mi terminați! ” ,,Bate vântul frunzele,
Se-nvârt moriștile,
Cocorii acuma zboară
Și se duc în altă țară”

,,Noi suntem piticii
Piticii voinicii
Piticii bărboșii
Cu scufițe roșii
Mergem pe cărare
În pădurea mare
S-adunăm castane
Mari și dolofane”
,,Bat din palme, clap, clap, clap!
Din picioare, trap, trap, trap!
Ne-nvârtim, ne răsucim
Printre frunze noi pășim,
Hai, la dreapta, uite -așa,
Și la stânga, tot așa
Ne-aplecăm, ne ridicăm,
Frunzele le adunăm!”
Zâna Toamnă:,, Tuturor vă mulțumesc
Și din suflet vă doresc
Anotimpul care vine,
Să fie mai bun ca mine!”
,,Câte unul pe cărare
Mergem în pădurea mare
În pădure, copăcei
Frunzele -au căzut din ei,
Frunze sus și frunze jos,
Totu -i galben și feumos
Și-adunănm crenguțe, noi
Că ne trebuie apoi”

145
ANEXA 5

146
ANEXA 6

147
ANEXA 7

148
ANEXA 8

149
FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICĂ ȘI SPORT

D E C L A R A T I E
privind originalitatea proiectului de licență

Subsemnatul(a) ____ _______________________________ ____ cu domiciliul în
________________________, jud. ____________________, str. ____________________ nr.
______, născu t(ă) la data de _________________ identificat prin _______ seria _____, nr.
______________, absolvent al Universității „Dunărea de Jos” din Galați, Facultatea de
Educație Fizică și Sport, programul de studii Pedagogia învățământului primar și preșcolar,
declar pe proprie răspundere, cunoscând prevederile legale cu privire la falsul în declarații și
dispozițiile Legii Educației Naționale nr. 1/2011 referitoare la plagiat, că lucrarea intitulată
_____________________________________________ __________________ ________ ____
__________________________________________________________ _________________
_____________________________________________________________ ______________
pe care urmează să o susțin în fata comisiei este originală, îmi aparține și îmi asum ca autor
conținutul său în întregime. De asemenea, declar ci sunt de acord ca lucrarea mea să fie
verificată prin orice modalitate legală, penmi confirmarea originalității, consimțind inclusiv la
introducerea conținutului său într -o bază de date în acest scop .
Am luat la cunoștință faptul că îmi este interzisă comercializarea/ transmiterea lucrării
mele către uri terț în vederea falsificării de către acesta a calității de autor al lucrării.

Data astăzi ______________________, în fața noastră:

Coordonator șt iințific, Absolvent,
Grad didactic, prenume, nume Prenume, nume