SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR [626514]

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : ZI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific,
Conf. univ. dr. Letiția Simona Muntean Trif

Absolvent: [anonimizat] – Iulia 2018

2
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : ZI

STRATEGII DE DEZVOLTARE
A CREATIVITĂȚII ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR ÎN CADRUL ORELOR DE
ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚILOR PRACTICE

Coordonator științific,
Conf. univ. dr. Letiția Simona Muntean Trif

Absolvent: [anonimizat] – Iulia 2018

3

CUPRINS
PARTEA I
Introducere p.4
Capitolul I. Cadrul teoretic p.5
1. Definiții ale creativității p.5
1.2 Scurtă evoluție istorică și principalele contribuții aduse creativității p.6
2.Factorii care stimulează creativitatea p.10
3.Procesul creativ al copilului p.11
3.1 Beneficiile creativității asupra copilului p.13
4.Tendințe actuale în ceea ce privește creativitatea în sala de clasă p.14
4.1 Metode pentru dezvoltarea creativității în sala de clasă p.15
4.2 Profesorul creativ. Factor i novator în creativitate p.16
5.Curriculum integrat pentru Artele vizuale și abilitățile practice p. 16
5.1 Activități integrate pentru Artele vizuale și abilitățile practice p.18
6.Evaluarea în cadrul orelor de Arte vizuale și abilități practice p.19
6.1 Teste de evaluare a creativității p.20

PARTEA A II -A
Capitolul II. Studiu privind strategiile de dezvoltare a creativității
prin intermediul artelor vizuale și a abilităților practice
1. Justificarea cercetării p.22
2. Obiectivele cercetării p. 22
2.1 Obiectivul general p.23
2.2 Obiective specifice p.23
2.3 Obiective operaționale p.23
3. Ipoteza cercetării p.24
4. Strategia cercetării p.25
4.1 Eșantionul cercetării p.25
4.2 Sistemul metodelor de cercetare utilizate p.25
5. Etapele cercetării p.29
5.1. Etapa pre -experimentală, constatativă: testul de evaluare a creativității p.29
5.1.1. Instructajul preliminar p.30
5.1.2. Instructajul specific p.30
5.1.3 Modaliatatea de elaborare a scorului și interpretarea rezultatelor p.31
5.2 Etapa experimentală p.39
5.2.1 Propunerea activităților p.39
5.2.2 Conținuturile propunerii și centralizarea scorurilor obținute p.41
5.3 Etapa post -experimentală p.52
5.3.1 Evaluarea propunerii p.52
5.3.2 Analiza propunerii P.55
6. Concluzii și perspective p.54
6.1 Concluzii p.54
6.2 Perspective p.59
Bibliografie p.60
Anexe

4
PARTEA I

INTRODUCERE
În această lucrare s -a făcut un scurt tur al temei de creativitate, de la definiția sa ca
termen, la activități și propuneri ce se pot desfășura în sala de clasă folosindu -se diverse metode
inovatoare ajungând astfel la definirea termenilor principali car e intervin în procesul creativ al unei
persoane, beneficiile pe care aceasta le aduce, caracteristicile profesorilor creativi dar și a elevilor,
etc. Alegerea acestei teme se datorează importanței care implică incorporarea creativității în
procesul de pred are-învățare. Dintre toate materiile care compun curriculum educațional,
creativitatea se relaționează cel mai mult cu Artele vizuale și abilitățile practice , dar un este singura
materie în care elevii învață să fie creativi. Creativitatea se poate învăța și dezvolta în orice altă
materie. În această lucrare se realizează o propunere în această arie, datorită faptului că deși are o
importanță foarte mare în dezvoltarea creativității elevului, aceasta este un pic neglijată. Există
multe centre școlare în ca re educația plastică este bazată pe lucrări care constau în simpla muncă de
copiere a materialeleor expuse, producând omogenitate, reducându -se astfel creativitatea elevilor și
chiar pierderea stimei de sine și încrederea, atunci când nu reușesc ca modelul lor să fie egal cu cel
al profesorului.
Prin această lucrare se scoate în evidență faptul că o anumită metodă creativă poate fi
predată în cadrul orelor de Arte vizuale și abilități practice din ciclul primar. În acest scop am ales
modelul „IOE” a lui Francisco Menchén, care își are fundamentele în programele dezvoltate de
Guilford și Torrance și încearcă să facă procesul de învățare mai uman și individual. De asemenea
acest model este un i nstrument util pentru profesori, obiectivele educaționale fiind prezentate ca și
capacități și sunt propuse o serie de activități care să promoveze dezvoltarea fiecărui obiectiv care
permite învățarea creativă a elevilor. În lucrarea de față, firul conduct or al tuturor activităților
propuse va fi povestea „Cenușăreasa”. Am ales o poveste tocmai pentru a introduce elevii într -o
lume de fantezie facilitând astfel drumul spre imaginație. Personajele din povești/ basme,
întâmplările prin care acestea trec pre cum și deciziile pe care sunt nevoite să le ia, joacă un rol
decisiv asupra viziunii pe care cei mici o au asupra realității și a modului în care ajung să se
comporte în societate.
Creativitatea este un instrument fantastic pentru dezvoltare a integrală o oamenilor,și din
acest motiv sistemul actual de învățământ trebuie să -și adapteze modelele educaționale,luând in

5
considerare predarea creativității cu același interes care este destinat altor materii(matematica,limba
și literatura româna,etc. )
. Pentru a fi persoane creative trebuie să existe o educație care să favorizeze dezvoltarea
creativității pe care o posedă fiecare copil. Este important să favorizăm un sistem educațional care să
echilibreze învățarea logică și rațională cu în vățarea cea mai creativă, deoarece copilul are nevoie de
o învățare integrală, ținând cont de toate aspectele personale ale acestuia.

CAPITOLUL Ӏ
CADRUL TEORETIC

1.Definiții ale creativității
Termenul de creativitate a fost introdus de către G.W.Allport(1938) ca urmare a înțelegerii
faptului că substratul psihic al creației este ireductibil la aptitudini și presupune o dispoziție generală
a personalității spre nou,o organizare a proceselor psihice în sistemul de personalitate. Acest termen
își are originea în latinescul „creare” care înseamnă „a crea”, „a naște” , „a zămisli”, „a făuri”.
Există o mulțime de definiții date creativității acestea diferind în funcție de prioritatea
abordării, după cum este pus accentual : pe produsul creat, pe persoana creatoare sau pe procesul
creator. Finalitatea creativității este un produs nou cu o valoare individuală dar și socială, superioară.
În pofida numărului mare de cercetări consacrate creativității , nu se poate vorbi încă de un consens
în definirea acesteia. Fenomenul este explicabil dacă avem în vedere faptul că fiecare autor pune
accentul pe o anumită dimensiune a creativității. Câteva definiții ale creativității care ilustrează acest
lucru:
„Creativitatea este capacitatea de a modela experiența în forme noi și diferite, capacitatea de a
percepe mediul în mod plastic și de a comunica altora experiența unică rezultată” (I.A.Taiylor,
1959);
„Creativitatea este procesul modelării unor idei sau ipoteze, al testării acestor idei și al comunicării
rezultatelor” (E.P.Torrance, 1962);
„Creativitatea reprezintă interacțiunea opti mă, generatoare de nou, dintre atitudini și aptitudini”
(P.Popescu -Neveanu, 1978);

6
„Creativitatea este un complex de însușiri și aptitudini psihice care, în condiții favorabile, generează
produse noi și de valoare pentru societate” (Al.Roșca, 1981);
„Creat ivitatea este capacitatea de a imagina răspunsuri la probleme, de a elabora soluții inedite și
originale” ( E.Limbos, 1988);
După P.Popescu -Neveanu „ creativitatea presupune o dispoziție generală a personalității spre nou,o
anumită organizare (stilistică) a proceselor psihice în sistem de personalitate.”(P.Popescu –
Neveanu,1987,p.52).
Margaret A.Baden vede în creativitate „ ansamblul factorilor subiectivi și obiectivi care duc la
realizarea,de către indivizi sau grupuri de indivizi,a unui produs original și de
valoare”.(Al.Roșca,1981)
V.Oprescu considera creativitatea ca fiind „abilitatea de a face combinații noi între două sau mai
multe concepte existente deja în minte,combinații din care rezultă produce care corespund unor
nevoi individuale sau sociale;cu c ât eleméntele noii combinații sunt mai independente únele de
altele,cu atât soluția este mai creativă”.
Al.Rosca definește creativitatea ca o „ caracteristică a performanței persoanei (o performanță
originală și de valoare) strâns legată de nebunie,de deze chilibrul mintal”
M.Rocco afirmă: „creativitatea se definește ca o formațiune deosebit de complexă a personalității –
caracterizată în principal prin originalitate și valoare -ea integrând intr. -un mod specific toate
aspectele care concură la realizarea noulu i”.

1.2 Scurtă evoluție istorică și principalele contribuții aduse creativității .
Una dintre cele mai valoroase interpretări ale creativității pe care în linii generale o
regăsim în lucrările contemporane aparține lui W.Duff și a fost elaborată în secolul al XVIII –lea.
Ipotezele acestei teorii au fost formulate plecând de la analiza i ntelectului unor genii precum:
Platon, Bacon, Shakespeare, Descartes, Newton.
W.Duff a destins astfel trei facilități ale minții creatoare: imaginația, judecata și gustul, facilități pe
carea cesta le consideră principalele componente ale geniului.
Foarte mult timp se credea despre creativitate că este o calitate de care se bucură anumite
persoane privilegiate, înzestrate cu un dar divin. Ființa umană a manifestat un mare interes despre
ceea ce înseamnă creativitate, cine poate să dețină ace astă capacitate și multe alte întrebări care au
determinat omul să caute răspunsuri. În pre zent avem mult mai multe cunoșt ințe despre ceea ce

7
înseamnă creativitatea. Au existat mulți experți și cercetători care au aprobat și au susținut idea c ă
toată omeni rea este creativă. Creativitatea este o capacitate pe care toți o avem doar că trebuie să o
educăm. Cu alte cuvinte, toți acești autori subliniază faptul că, creativitatea este capacitatea de a crea
ceva nou, diferit de ceea ce exista înainte. Creativitate a se definește de asemenea ca fiind capacitatea
necesară de a rezolva o problemă a cărei soluții nu este cunoscută. Încă din antichitate omul a găsit
soluții la problemele întâmpinate și datorită creativității a putut transf orma și îmbunătății realitatea.
Gomez(2010) definește creativitatea ca fiind „motorul ce mișcă evoluția ființei umane”.
La cele expuse mai sus se mai poate lega de asemenea conceptul de imaginație pentru a
sprijini definiția creativității. Conform studiilor efectuate de Jo y Paul Guilford „persoanele creative
sunt caracterízate printr -o combinație de trăsături de personalitate cum ar fi sensibilitatea la
problema, fluiditate, flexibilitate pentru adaptare, originalitate, capacítate de sinteză, capacítate de
analiză, capacita tea de a redefini sau de a reorganiza, asimilarea datelor
complexe”.(Huidobro,2004,p.104) Pentru Guilford nu este suficient a face ceva nou și original ci
este necesar să se dezvolte aceste abilități. Conform unei scheme a conceptului de creativitate
elaborate de acesta, este demn de remarcat faptul că, creativitatea, deși este o aptitudine înnăscută,
necesită condiții de mediu social favorabil.
Această secțiune se încheie cu dezvoltarea unei definiții personale: creativitatea este un
complex de aptitudini și atitudini înnăscute care pot fi dezvoltate într -o măsură mai mare sau mai
mică pr tot parcursul vieții noastre și care ne permite să răspundem într -un mod nou și original
situațiilor cunoscute sau necunoscute.
După c um am mai spus, în antichitate se credea că creativitatea era un dar de care se
bucurau doar anumiți privilegiați.
A fost în secolul XVII și mai concret în secolul XVIII când conceptul de creativitate a început să se
relaționeze cu arta, iar în secolul X IX , Froébel a început să se intereseze de conceptul de creativitate
în domeniul educațional și se referea la acesta ca fiind unul dintre cele mai importante nevoi ale
omului reflectând asupra următoarelor întrebări:„ Este un proces intern sau extern?” ,„ Este nevoie
de o disciplină sau este vorba de spontaneitate?”(Alsina,2009,p.43)
În secolul XX idea creativității a început să fie aplicată în orice activitate. Începând cu anii
’50 s -a avut un mai mare interes în a cunoaște cum s -ar putea dez volta creativitatea în mediul
educațional.

8
Unul dintre liderii actuali în domeniul creativității și educației este Ken Robinson, care apără
existența creativității într -un sistem educațional concentrat și adaptat la nevoile sociale actu ale, mai
degrabă dec ât sistemul tradițional care vizează pregătirea unei societăți industriale.
Să facem un tur al celor mai recunoscuți autori în domeniul creativității și să vedem care au fost
pricipalele lor contribuții in acest domeniu.
Printre autorii care s-au remarcat încă din anii ʾ50, Joy Paul Guilford, este considerat unul
dintre principalii cercetători pe tema creativității. Guilford a dezvoltat un model teoretic privind
structura intelectului, în care acesta desenează o clasificare tridimensională cu scopul de a organiza
diferite caracteristici ale inteligenței. Din acest model apare diferențierea dintre creativitate și
inteligență, o temă care a făcut obiectul numeroaselor studii și interpretări dezvoltate de alți autori ca
Torrance, care, ca urmare a cercetărilor sale despre creativitate și inteligență explică teoría pragului .
Pe scurt, acesta susține faptul că pentru a dezvolta creativitatea este necesar ca elevul să aibă un
anumit nivel de inteligență.(Contreras y Ramo,1989). Pe această temă, Gardn er a obținut de
asemenea concluzii din studiile sale comentate in 1646.
În modelul său de structură Guilford diferențiază două tipuri de gândire: gândirea
convergentă și gândirea divergentă (Diaz,1986). Pentru Guilford gândirea convergentă corespunde
operațiilor de ordin apropiat, adică acelor situații în care problema are o soluție unică. Potrivit
afirmațiilor lui Diaz(1986) acest tip de gândire este utilizat în școli și poate fi observat atunci când
răspunsurile în activitățile elevilor s unt egale între ele.
În contrapoziție definește gândirea divergentă numită și gândirea productivă. Aceasta corespunde
operațiilor de ordin mai îndepărtat. Operațiile se pot distinge prin originalitatea lor, de obicei sunt
acele lucrări ale elevilor care of eră un răspuns neobișnuit referitor la ideea și modul de realizare.
„Imaginea este mediul ideal pentru realizarea operațiilor de ordin îndepărtat ”.(Diaz,1986). Aceste
două tipuri de gândire un sunt independente, ci sunt complementare în procesul de creație: așa cum
gândirea convergentă este utilizată în percepția și descoperirea de idei, gândirea divergentă este
utilizată în evaluarea și punerea în aplicare a acestora.(Alsina,2009).
La jumătatea secolului XX s -a investigat modul în car e s-a dezvoltat creativitatea în
domeniul Pedagogiei. Au fost mai mulți autori carea au cercetat relația dintre creativitate și
rezultatele școlare. În această linie de cercetare, Paul Torrance a fost unul dintre cei mai relevanți în
studiile privind creat ivitatea copiilor. În urma cercetărilor făcute , Torrance a evidențiat factorii care
reprimă creativitatea dar și caracteristicile copilului creativ.

9
Ca și concluzie a studiilor sale, Torrance afirma că:„ acei copii care sunt creativi, sunt văz uți
ca fiind atipici, atât de către profesorii lor cât și de colegii lor”.(Esquivias,2004). Totodata Torrance
a demostrat faptul că elevii mai creativi au mai mult succes pe plan profesional.(Esquivias,2004).
Pentru a putea măsura creativitatea elevilor, T orrance a elaborat numeroase teste de creativitate cu
numele de Torrance Test Creative Thinking(TTCT). Aceste teste erau diferite față de testele care
măsurau coeficientul de inteligență. Prin intermediul testelor elaborate de acesta deasemenea se
poate d eosebi gândirea divergentă de cea convergentă, în funcție de tipurile de răspunsuri date la o
problemă propusă.(Diaz,1986).
Până în acel moment cei mai mulți dintre autori au vorbit despre gândire, inteligență,
personalitate,însă Csikszen tmihalyi afirmă faptul că nu este suficientă gândirea, ci pentru a putea fi
creativ este necesară interacțiunea cu contextul socio -cultural.(Alvarez,2010). Autorul a luat în
considerare în cercetările sale atât optimismul cât și motivația personală și a af irmat faptul că
„persoanele creative se bucură de munca lor, motivată de calitatea experienței lor, fără a se preocupa
de eforturile și riscurile necesare. O persoană se simte cu atât mai bine cu cât acumulează mai multă
experință în viața sa și acea perso ană care este creativă arată cât de interesantă și de placută poate fi
învățarea chiar și a acelor activități mai complexe cum ar fi: matematica, științele sociale,
etc.”(Alsina,2009).
În acest proces motivația și curiozitatea sunt într -o legătură foarte strânsă. Doar așa se
poate înțelege de ce persoanele creative gândesc intr. -un mod divergent.(Esquivias,2004).
Oamenii iși dezvoltă creativitatea în mod diferit și la diferite niveluri. Dar toți își pot dezvolta
capacitatea creativă după cum am explicat anterior.
În continuare voi face referire la contribuția făcută de Howard Gardner și anume la „teoría
inteligențelor multiple” prin care Gardner oferă o nouă viziune creativității. Potrivit acestuia mintea
se structurează în nouă tipuri de int eligență: lingvistică sau verbală, logică -matematică, kinestezică,
interpersonală ,intrapersonală, muzicală, vizual -spațială, naturalistă, existențială. Gardner dezvoltă
un nou concept de creativitate, afirmând că la fel cum inteligența poate fi multiplă l a fel se întâmplă
și cu creativitatea, și în consecință nu există doar un singur tip de creativitate după cum au afirmat
Guilford și Torrance. Contra r lui Guilford și lui Torrance, Gardner afirmă că inteligența și
creativitatea sunt același lucru, diferenț iându -se doar în únele aspecte.
Gardner a coincis cu Csikszentmihalyi în faptul că există un aspect socio -cultural de care trebuie
ținut cont.

10
Saturnino de la Torre vede creativitatea ca „ o calitate ce transcede individual, nu doar o aptitudine
personală, ci este totul: o atitudine, un mod de viață, un climat, o cultură, o valoare, o modalitate de
a aborda și a rezolva problemele:pe scurt, un bine social, care trebuie format pentru a asigura
creșterea .Tocmai din acest motiv, educația și creativitatea treb uie să fie inseparabile, unite dacă
dorim să construim viitorul”.(Santaella,2006,p.96).
După cele relatate mai sus, este clar că, creativitatea a fost și este o temă de interes. Tocmai
datorită evoluției studiului în ceea ce privește creativitatea, în prezent dispunem de mai multe
instrumente pentru a afla cum s -a dezvoltat. Ca o scurtă concluzie, putem deduce din contribuțiile
autorilor amintiți mai sus, că acei copii care sunt creativi se bucură mult mai mult de ceea ce învață
și prin urmare se vor simți mai fericiți. De asemenea profesorii ar trebui să țină cont de inteligențe le
multiple ale elevilor pentru ca în acest fel să le poată dezvolta creativitatea ,luându -se în calcul
faptul că fiecare elev își dezvoltă creativitatea într -o formă unică și un ar trebui comparat cu un alt
elev.

2. Factorii care stimulează creativitatea .
Mediul influențează copilul de la naștere până când devine adult, după cum
demonstrează și teoria lui Vygotsky. Pentru învățarea creativă este de asemenea necesar să existe un
mediu care să fie favorabil și anume un mediu creativ. Acest mediu încurajează curiozitatea,
încurajează autoevaluarea și auto învățarea, caută climatul de libertate, comunicare și afecțiune în
sala de clasă, promovează flexibilitatea gândirii, motivează întrebările și explorează dimensiunea
diferitelor situații. ( Iglesias,1999).
Pe langă faptul că trebuie creat un mediu creativ, trebuie să se țină cont de unii factori care ajută la
stimularea creativității la nivel general. Se poate spune că există o atmosferă de libertate și relaxare ,
sensibilitate înaintea prob lemelor și lipsa prejudecăților (Bravo, pag 10.)
În continuare menționez alți factori care trebuie luați în considerare:
 Factorii socio -culturali: copilul trebuie să aibă un ambient stimulator prin experiențele
directe cu lumea înconjurătoare, vizite la mu zeu, concerte, relații cu alți copii și adulți etc.
Realitatea mediatică de asemenea este o sursă de stimulare . ( cărți, reviste, tv., etc.) Dar o
suprastimulare generează saturație și poate produce un efect contrariu.
 Observația: această abilitate este re comandat să fie cultivată de la vârste mici, oferindu -i
copilului un ambient varoat și sugestiv. Trebuie realizate diferite activități care să ducă la
observarea persoanelor, animalelor, peisajelor, obiectelor.

11
 Odihna: favorizează creativitatea. Atunci cân d copilul nu doarme suficient, el nu se poate
concentra, nu are la fel de multă răbdare, este mult mai stresat, iar acestea devin
impredimente în cazul creativității . ( Ladish,2008)
 Manipularea tuturor tipurilor de materiale: nu este necesar niciun materia l specific pentru
dezvoltarea creativității, totul poate fi folositor: hârtie, plastic, strada, ploaia, mobila,
îmbrăcămintea , etc.
 Folosirea exclusivă a vizualului stimuleaz ă capacitatea creatoare. ( Menché n,2005)
Se poate deduce într -un mod clar că nu su nt extravagante și inaccesibile căile mai sus menționate.
„Stimularea creativității este la îndemâna oricărei persoane care își propune acest lucru.”
(Gomez,2010).
Reprimarea creativității unui copil va face din acesta un adult cu frică de a -și depăși condiția și nu
va îndrăzni să fie el însuși și nici de a -și dezvolta propria imaginație. Pentru a evita acest lucru,
factorii stimulatori, împreună cu un mediu adecva t, deschis și receptiv vor fi cei mai buni aliați
pentru a avea copii și adulți creativi.

3. Procesul creativ al elevului.
Lowenfeld și Lambert(1961) afirmă faptul că toți copiii se nasc creativi. Aceștia posedă o
necesítate de a explora , de a investiga, de a descoperi lucruri noi, dar că această necesítate nu este
legată în mod exclusiv de comportamentul uman ci ea există și la animale.
Tocmai din acest motiv, un este necesar să motivăm creativitatea copilului, ci, ceea ce ar trebui să
ne preocupe sunt acele aspecte pe care copilul le va întâlni în drumul său care inhibă și reduc
capacitatea curioasă și investigatoare.
Lowenfeld afirmă că la vârsta preșcolară copilul întreabă în mod constant:„de ce?”,dar
mai târziu, cu tr ecerea anilor, nu mai este copilul cel ce pune întrebările, ci profesorul.
Există și alți autori care au coincis cu această opinie.Diaz(1986) expune faptul că Torrance, în
cercetările sale referitoare la creativitate, spune că școala actuală reduce creativitatea celui educat
ignorând capacitatea creatoare, promovându -se mai mult capacitatea de memorare.
Diaz (1986) afirmă: „actualul eșec școlar este un simptom al situației limită pe care, din cauza
metodologiilor arhaice, le suferă școala, și din ca re putem ieși doar cu un schimb radical al
abordărilor educaționale, înlocuind mímica și memoria, ca valoare unică a curriculumului, cu

12
bogăția creativității; adică a opta pentru valorile gândirii divergente în locul gândirii
convergente…..Trebuie să pregă tim elevii noștri cu o minte deschisă, capabili să asimileze
transformările continue ale societății moderne……și acest lucru îl putem realiza doar prin
creativitate, prin stimularea gândirii divergente pe care o putem încuraja prin viziune ”(p.35 -36)
Pentru Lowenfild și Lambert(1961) există mai mulți factori care sunt implicați în orice
proces creativ, cum ar fi:factorii ambientali (de mediu) în care profesorul deține un control direct .
Aici ,pe lângă structura fizică a clasei și a materialelor, trebuie să luăm în considerare și mediul
psihologic, care poate fi chiar mai important decât materialul. Valorile sociale sunt un alt factor,
deoarece la o anumită vârstă copiii caută mai mult aprobarea propriilor colegi decât a profesorului.
Al treilea factor est e personalitatea elevului, adică atitudinea pe care elevul o dezvoltă față de el
însuși.
Majoritatea psihologilor apreciază că procesul creativ se desfășoară stadial. Punctul de
vedere care s -a impus cel mai mult, aparține lui G. Wallas (1 929). Acest autor descrie patru stadii
esențiale ce pot fi întâlnite atât în creativitatea științifică , cât și în creativitatea artistică . Cele patru
stadii sunt: (1) prepararea (identificarea problemei și formularea ipotezelor), (2) incubația (de la
ipote ză la soluție) (3) iluminarea (momentul aha!) și (4) verificarea (testarea soluției) .
M. Golu (2007), prezintă aceeași versiune menționată anterior, adăugând o etapă
intermediară între iluminare și verificare și anume finalizarea . (1) Conștientizarea și formularea
problemei implică realizarea montajului creativ, care direcționează, din interior, căutările,
combinațiile și transformările. (2) Gestația sau incubația se manifestă prin sedimentarea, filtrarea,
decantarea datelor și conexiunilor la nivel s ubconștient sau inconștient sub influența dominantei
realizate de setul creativ. (3) Iluminarea se materializează prin găsirea in minte a căii de urmat
pentru finalizarea proiectului sau a soluției la problema formulată. (4) Finalizarea presupune
conectare a aparatului operațional -executiv, în plan intern sau extern și verificarea și validarea
acestuia, aspect esențial mai ales în creația științifică și tehnică. Traiectoria ca atare a procesului de
creație dobândește un caracter individual, raporturile dintr e fazele menționate și duratele lor variind
semnificativ de la un subiect la altul.
Pentru a realiza un proces corect de predare -învățare creativ, este necesar ca profesorul să
cunoască fazele componente ale acestuia. În acest fel va fi mu lt mai ușor să se creeze un mediu
prielnic de lucru în sala de clasă, elevul putând fi astfel ajutat în mod constant pe toată perioada
desfășurării procesului, în elaborarea lucrării.

13
3.1 B eneficiile creativității asupra copilului.
Psihologii admit că fenomenul creativității este o caracteristică general -umană,
deoarece fiecare individ posedă însușiri care îi vor permite acte creative dar la niveluri diferite de
realizare. În ultimele decenii cercetarea psihologică a creativității și -a concentrat atenția asupra
studiului căilor și -a condițiilor de dezvoltare a capacităților creatoare. În acest context, sarcina de
bază a educației este dezvoltarea și structurarea forțelor creative existente în fiecare individ în așa fel
încât activitat ea individuală să devină în mod firesc și o activitate creativă. Ajunși în acest punct,
dupa ce am luat în vizor diferitele contribuții ale mai multor autori se poate afirma faptul că
dezvoltarea creativității este o practică pozitivă pentru orice tip de p ersoană așa după cum au afirmat
și experții. Tocmai din acest motiv este foarte important ca de acest beneficiu să să ne bucurăm cât
mai repede. Creativitatea produce satisfacție, bucurie și favorizează autorealizarea. De asemenea
aceasta mărește conștii nța de sine, deoarece procesul creativ stimulează libertatea în exprimare.
Favorizează cumunicarea.Acelor copii cărora li se oferă posibilitatea de a se exprima învață să își
exprime sentimentele, emoțiile și părerile.(Bean,2000). În ceea ce privește stima de sine și
creativitaea, Bean (2000) afirma faptul: „un copil poate fi creativ fără să aibe o autoestimă mare și
poate să aibe o autoestimă mare fără să fie în mod special creativ..Aceste două concepte nu sunt
inseparabile,dar păstrează o anumită relație. ”
După părerea autorului Ladish(2008) un copil cu stimă de sine se simte sigur, se simte iubit
așa cum este el, nu este nevoie ca acesta să facă ceva special pentru a primi cuvinte de laudă. Stima
de sine este relaționată cu creativitatea. Un ui copil cu o stimă de sine ridicată nu îi va fi frică să
probeze lucruri noi, să exploreze, să se relaționeze și să iși dezvolte creativitatea. În schimb, un copil
cu o stimă de sine scăzută se simte nesigur. Acesta trebuie motivat să facă anumite lucrur i și să
experimenteze fără a -i judeca rezultatele obținute, pentru ca astfel, încetul cu încetul să învește să se
bucure de tot ceea ce este nou,diferit. Predarea atitudinilor și abilităților creative copiilor și tinerilor,
îi ajută să fie mai flexibili și mai capabili să se adapteze cu succes intr -o lume care se schimbă
continuu, evitând un răspuns pasiv și conformist. Într -o situație de criză, ca cea cu care ne
confruntăm în prezent, se pot vedea răspunsurile acelor oameni creativi care văd o nouă oportun itate
de arezolva problemele care apar, în comparație cu aceia care nu au capacitatea de a se adapta și de
aceea cad în disperare, frustrare și uneori depresie.
Diaz(1986) afirmă de asemenea că ”stimularea calităților creative ale elevilor noștri ajută
la stimularea aspectelor personalității și a valorilor personale, cum ar fi deschiderea, generozitatea,

14
libertatea, etc. Toate aceste beneficii reprezintă un stimul ent suplimentar pentru dezvoltarea
creativității celor mici pentru binele propriu dar și al societății.”
4. Tendințe actuale în ceea ce privește creativitatea în sala de clasă .
Când vorbim despre creativitate , trebuie să ne întrebăm dacă t oate teoriile propuse se
desfășoară în sălile de clasă , pentru că aceasta este ceea ce se urmărește. În această secțiune ne
interesează să știm dacă într -adevăr creativitatea este aplicată cu succes în ciclul primar . Fiecare
școală are propria identitate și propriul proiect educativ, nu vom găsi două centre identice . Școlile
pot dezvolta și preda creativitatea într -o măsură diferită , datorită faptului că fiecare școală are
propria organizare , metode , programe educaționale și iau în consi derare variabilele economice ,
culturale , sociale , umane , adică fiecare școală reprezintă un subsistem integrat într -un sistem
educativ al unei națiuni .
Vorbind despre tendința școlii curente în ceea ce privește creativitatea , putem afirma faptul că încă
sunt multe lucruri de făcut .
Unul dintre principalele motive este faptul că creativitatea nu este în prioritățile politicii
educaționale , fapt care se reflectă în programele educaționale ale învățămândului primar existente ,
care sunt lipsite de conținuturi orientate spre formarea elevilor creativi . Având în vedere această
lipsă , au apărut diferite școli alternative care acordă prioritate dezvoltării creativității . Printre acestea
amintim : Waldorf – Sternberg, Montessori sau Pestalozzi.
Creativitat ea este mult mai prezentă în nivelele educative inferioare , cum este învățământul
preșcolar , unde elevul are o mai mare libertate de exprimare , experimentând continuu lucruri noi , pe
când , în învățământul primar, profesorii se centrează mai mult pe respect area programei .
Aceste aspecte, împreună cu concepția greșită a cadrelor didactice referitoare la predarea
creativă tind să elimine spațiile care o favorizează.Se păstrează încă plăcerea, din partea profesorilor
de a avea elevi buni, având în vedere modelul elevului exemplar care are întotdeauna soluția corectă
și pur și simplu nu face greșeli, cei care pun întrebări convergente fără a depăși subiectul temei
propuse. Există o percepție negativă asupra elevului care face greșeli, iar de aici ia naștere teama
elevului de a nu greși pentru a nu se face de rușine.
Educația bazată pe creativitate urmărește exact contrariul, promovează libertatea de acțiune,
nu există acea teamă de a face greșeli, pentru că atunci când acestea se comit,e le sunt văzute ca o
oportunitate de învățare.

15
Prin urmare, este adevărat că a fost și este și astăzi greu să introducem creativitatea în sistemul de
învățământ astfel încât elevul să se poată dezvolta pe deplin.

4.1 Metode pentru dezvoltarea creativității în sala de clasă.
Pentru dezvoltarea unei metodologii care să favorizeze creativitatea, este foarte important
ca aceasta să fie una activă, în care elevul să joace un rol esențial, să favorizeze gândirea divergentă,
stimulând elevii să caut e soluții și răspunsuri diverse. Pentru aceasta este necesar să se propună
activități care să nu aibă soluții unice și închise.
Există numeroase metodologii centrate pe dezvoltarea și învățarea creativă. În această
secțiune voi face refer ire la modelul conceput de Francisco Menchén, denumit modelul „ IOE” prin
care se urmărește stimularea creativității în perioada școlară. Acest model se bazează pe trei axe :I (
Imaginație) , O (Originalitate) și E (Expresie). Acest model își are fundamente le în programele
dezvoltate de Guilford și Torrance și încearcă să facă procesul de învățare mai uman și individual.
De asemenea acest model este un instrument util pentru profesori, obiectivele educaționale fiint
prezentate ca și capacități și sunt propus e o serie de activități care să promoveze dezvoltarea fiecărui
obiectiv care permite învățarea creativă a elevilor. Acesta spunea că pentru a stimula creativitatea în
primul rând trebuie să trezim curiozitatea . Curiozitatea implică un comportament de căutare,
explorare și de anchetă. Aceasta este inima creativității și implică punerea de întrebări. Rousseau a
spus că „ este de preferat ca un copil să inventeze știința nu să o învețe.” „Se spune că cel ce
găsește fără să caute, înainte a căutat făr ă să găsească.”
Stimularea imaginației este o altă acțiune importantă. Abilitatea de a lucra cu imagini este
foarte puțin stimulată în școală. Aceasta are două aspecte: una referitoare la percepția lumii
exterioare și alta la producerea libe ră a imaginilor interioare, adică la privirea spre interior.
reprezentarea mentală a persoanei, a obiectului sau a situației care poate fi considerată ireală,
fictivă, însă aici apar ideile creative. Când Jules Verne descoperă cu imaginația sa că poate să
meargă în jurul Pământului, au existat oameni care i -au batjocorit ideile. Replica acestuia a fost:
"Orice lucru pe care un om este capabil să -l conceapă, altul va fi capabil să -l realizeze.”
O acțiune esențială în primii ani este aceea de a favoriza spon taneitatea . Spontaneitatea provine din
inconștientul care este considerat sursa creativității. Acesta este spațiul ideal pentru a captura idei
creative. Istoria educației are un poster excelent al autorilor care au cultivat acest mediu, cum ar fi
Froebel, Montessori, Pestalozzi, etc.

16
Promovarea autonomiei este o acțiune îndreptată spre a fi tu. „Nu depindeți de nimeni și
aveți încredere în posibilitățile dvs., fiind responsabil pentru comportamentul dvs. Profesorii au uitat
una dintre cele mai importante semnificații ale educației. Uneori, autonomia vă poate duce la eroare,
dar greșelile nu ar trebui să fie pedepsite, ci sunt o oportunitate de care trebuie să profitați.
Descoperirea penicilinei de către Fleming a fost datorată unei erori.”(F rancisco Menchén)
Umorizarea vieții este o acțiune care favorizează sănătatea. Umorul este un comportament
uman, este un mod pătrunzător de a privi, care constă în a descoperi sau a privi la ceea ce este
amuzant sau ridicol despre lucruri sau oameni. Umorul se naște din umilință și modestie. A aborda
problemele cu umor este să le vezi dintr -un unghi diferit, dintr -un unghi necunoscut. Este o condiție
a creativității, este un dar al magicianului care se joacă cu limitele adevărului și iluziei. Umorul a
inspirat mulți scriitori și filosofi. Charles Chaplin a crezut că "Umorul ne ridică simțul supraviețuirii
și ne păstrează sănătatea mintală.”
Există și alte acțiuni foarte importante, cum ar fi promovarea relaxării, evaluarea intuiției, jocul cu
fantezia și activarea sensibilității.

4.2 Profesorul creativ . Factor in ovator în creativitate.

A fi profesor creativ înseamnă a asigura climatul favorabil pentru exprimarea ideilor
proprii, a crea oporunități pentru autoînvățare , a încuraja gândirea divergentă. Profesorul creativ
stimulează elevii să caute conexiuni noi între fenomene, să asocieze imagini și idei, să formuleze
ipoteze îndrăznețe, să emită idei noi dar și să dezvolte ideile altora. Profesorul creativ stăpânește arta
de a pune întebări. Un profesor creativ determină dezvoltarea creativității elevilor săi. Acest lucru s –
ar putea explica prin transferul setului de valori propice creativității de la profesor la elevi, fenomen
urnat de automodelarea elevului în funcție de a titudinile și convingerile interiorizate.
De asemenea, ansamblul metodelor și procedeelor didactice pe care profesorul le utilizează în
procesul de predare -învățare au un rol deosebit în realizarea învățării creative.

5. Curriculum integrat pentru Artele vizuale și abilitățile practice
Disciplina Arte vizuale și abilități practice are un caracter de noutate în raport cu
disciplinele studiate până în prezent în învățământul primar, fiind o disciplină integrată, situată la
intersecția ariilor curriculare Arte și Tehnologii . În Planul -cadru de învățământ, disciplina Arte
vizuale și abi lități practice are alocate 2 ore pe săptămână clasa pregătitoare, clasele I, a II -a, a III -a

17
și 1 oră pe săptămână la clasa a IV -a. Principalele motive care au determinat abordarea integrată a
artelor vizuale și a abilităților practice în cadrul aceleiași discipline de studiu sunt prezentate mai
jos.
Domeniul artelor vizuale acoperă: pictură, desen, grafică, artă decorativă (tapiserie,
scenografie, ceramică, vestimentație, design, arta bijuteriilor etc.), fotografie artistică, arta tiparului,
sculptură, arhitectură, artă monumentală, artele spectacolului etc. Toate acestea sunt prezente în
cotidian și omul contemporan se raportează la ele. Abordarea doar a artelor plastice limitează sfera
preocupărilor și i ntereselor copiilor. În secolul pe care îl traversăm, aceștia sunt expuși unei
multitudini de informații și influențe, cele mai multe venind pe cale vizuală. Cu cât se realizează mai
devreme explorarea în adâncime a unor concepte -cheie specifice limbajului vizual, cu atât sunt
șanse mai mari ca elevii să facă alegeri pertinente și corecte.
Mutarea accentului de pe însușirea diverselor tehnici și dezvoltarea unor abilități practice,
pe formarea caracterului. Expunerea copilului la o mare varietate de domeni i artistice și culturale,
precum și îmbinarea acestora cu experiența concretă a realizării unor produse, au drept consecință
creșterea sensibilității pentru frumos, sporirea îndemânării și încrederii în variate posibilități de
exprimare a sinelui, consolid ând respectul pentru valori, tradiții și semeni.
Activitățile de învățare propuse pentru fiecare domeniu al acestei discipline integrate ajută
la dezvoltarea mușchilor mici ai mâini, având implicații importante în formarea deprinderilor
corecte de scris și de executare a diverselor tehnici specifice artelor vizuale. Integrarea acestor
domenii ajută la înțelegerea concomitentă a două realități esențiale pentru dezvoltarea la elevi a
spiritului estetic și practic: utilitatea produsului artistic și valoarea estetică a lucrurilor utile. Studiul
disciplinei Arte vizuale și abilități practice urmărește, astfel, dezvoltarea progresivă a competențelor
specifice, prin valorificarea experiențelor de învățare ale elevilor în formarea personalității acest ora.
Pentru reușita educației prin artele plastice se impun anumite cerințe: a -i lăsa copilului deplina
libertate de exprimare, profesorii stimulând și sugerând, mai puțin impunând. Lucrările copiilor
dezvăluie lumea așa cum o văd și o percep ei. Nimeni , în afară de ei, copiii, nu va putea să redea
mai bine universul lor. Cunoașterea și folosirea diferitelor tehnici de lucru de către copii, le creează
acestora condiții pentru un start egal în activitatea lor plastică, le creează sentimentul propriei valor i,
sporindu -le încrederea și capacitatea de creație.

18
Prin tehnicile plastice de lucru copiii constrâng materialele(acuarele,tempera,guașă,materiale textile
imprímate,hârtie colorată,etc.) să configureze altceva decât ceea ce sunt ele, fără să -și piardă pro pia
structură.
Mâna condusă de găndirea și simțirea copilului trebuie să acționeze direct și firesc asupra acestor
materiale pentru a le conferí calități plastice noi.
Rolul școlii în formarea comportamentului creator și inovator este foarte imp ortant, deoarece
rămâne principalul instrument pe care societatea îl folosește pentru cultivarea creativității la
membrii ei tineri, de vârstă școlară.

5.1 Activitățile integrate pentru Artele vizuale și abilitățile practice
În continuare vor fi prezentate câteva exemple de modalități de integrare a activităților
în cadrul disciplinei Arte vizuale și abilități practice urmărind câteva exemple de activități de
învățare la nivelul claselor primare – cu precădere la clasa a II -a, dat fiind faptul că acesta reprezintă
cel mai fidel segmentul eșantionului de elevi inclus în cercetare. Activitățile integrate pentru artele
vizuale și abilitățile practice pot fi abordate din perspectivă interdisciplinară. Astfel, în cadrul orelor
de ar te vizuale și abilități practice pot fi integrate activități de dezvoltare a limbajului, matematice,
muzicale, etc. Artele vizuale și abilitățile practice pot fi corelate cu activități de dezvoltare a
limbajului și a abilităților de scriere. De exemplu, el evii pot realiza un portret al mamei , dar și o
poezie sau compunere pornind de la desenul realizat. Se poate alege și abordarea inversă. Pornind de
la textul unei povești, cum ar fi, de exemplu, Albă ca zăpada elevii pot realiza un desen sau chiar să
confecționeze păpuși, marionete sau măști cu ajutorul cărora să dramatizeze povestea. De asemenea,
pot fi folosite și alte tehnici specifice artelor vizuale și abilităților practice pentru ilustrarea
poveștilor, cum ar fi tangram, origami, quilling sau colajul .
Activitățile matematice pot fi integrate cu succes în cadrul orelor de arte vizuale și abilități practice.
De exemplu, elevii pot crea și confecționa diverse jocuri matematice care să implice operațiile
învățate utilizând zaruri, cartonașe, jetoane și ta ble de joc.
În cadrul orelor de arte vizuale și abilități practice pot fi confecționate și diverse instrumente
muzicale folosind materiale reciclabile, acestea putând fi utilizate ulterior pentru activitățile de
muzică și mișcare. De asemenea, pot fi real izate diverse echipamente sportive, popice din flacoane
de plastic decorate, jaloane pentru traseuri aplicative și materiale pentru jocuri sportive.

19
6. Evaluarea în cadrul orelor de Arte vizuale și abilități practice
În ceea ce privește sistemul metodologic al evaluării performanțelor elevilor, în cadrul
orelor de Arte vizuale și abilități practice sunt folosite mai multe forme, metode și procedee. Pe
lângă chestionarea orală și proba scrisă , o pondere mai mare o are proba practică, care constă în
efectuarea unor lucrări specifice, conținuturile curriculare prevăzând o multitudine de sugestii de
teme sau subiecte orientative realizate cu diverse materiale și prin diverse tehnici, ținând cont de
caracteristicile psiho -pedagogice ale clasei.
Evaluarea elevilor pe parcursul lecției, prin observație directă , atunci când ei prin activitate
independentă, exersează o anumită tehnică însușită în urma demonstrării învățătorului, are rolul de a
descoperi și corija modul de lucru al acestora (corectitudine, acuratețe, estetică, așezarea în pagină),
având în vedere că nu toți sunt la fel de îndemânatici și eficienți.
Aprecierile verbale, mereu încurajatoare, trebuie să stârnească interesul și încrederea că,
dacă respectă etapele de lucru și regulile procesului tehnologic, ei pot realiza obiectul propus. La
sfârși tul lecției, în mod obligatoriu, se realizează evaluarea lucrărilor realizate prin selectarea
lucrărilor de către învățător – forma obiectivă – sau de către un elev – forma subiectivă. Indiferent
de abordare, cadrul didactic nu trebuie să evidențieze nereu șitele în comparație cu performanțele
întrucât aceasta poate avea un efect negativ asupra copilului din punct de vedere afectiv.
Un alt instrument de evaluare este observarea permanentă, argumentată de portofoliul
realizat de elevi pe o perioadă mai lung ă. Ea dă o imagine mai largă, mai obiectivă, asupra atitudinii
elevului față de învățătură (interes, responsabilitate, perseverență), precum și asupra
comportamentului și relațiilor cu colegii și cadrul didactic.
O bună și eficientă acțiune de evaluare, evidențiere și valorificare a produselor elevilor sunt
expozițiile. În cele mai multe cazuri, învățătorii organizează aceste expoziții în clasă, cu caracter
temporar. Acest procedeu este eficient deoarece stimulează elevul, motivându -l să realizeze o
lucra re cât mai bună, cu speranța că și lucrarea lui va fi expusă, implicându -1 în actul didactic,
dezvoltându -i o atitudine activă față de învățătură. Astfel de expoziții sunt colective, ele cuprinzând
lucrări de la mai mulți elevi din clasă, incluzând și luc rările elevilor mai puțin îndemânatici și
ingenioși, iar expozițiile temporare și colective cu ieșire în afara clasei, pe ale celor mai talentați.

20
6.1 Teste de evaluare a creativității
Învățarea crativității se poate realiza printr -o serie de metodologii prin care elevul învață
să gândească, să fie critic în luarea deciziilor și încet încet va învăța să gândească într -un mod
divergent, fiind astfel mai creativ. În fața acestui mod de în vățare, profesorul poate avea anumite
îndoieli asupra faptului de cum se poate evalua dacă elevul învață corect, dacă evoluează și dezvoltă
creativitatea. În acest sens au fost diverși autori care au elaborat numeroase activități servind ca
probe pentru a putea evalua creativitatea fiecărui elev. De exemplu, o formă de a putea evalua
învățarea creativă poate să consiste la începutul inițierii învățării cu o serie de probe evaluative a
creativității pentru a cunoaște nivelul la care este elevul si ulterior, după terminarea procesului de
învățare creativă ar fi convenabil să se reevalueze elevul cu aceleași teste tocmai pentru a putea
analiza progresul în învățare.
Așa după cum afost expus până în prezent, se știe faptul că, creativitatea este o realitate
foarte complexă, și prin urmare și evaluarea acesteia posedă această complexitate.
Oester (citat în Laime,2005) afirmă faptul că foarte mult timp evaluarea creativității a fost
considerată o sarcină foarte complexă datorită naturii imprevizibi le, aspectelor incontrolabile care
împiedică măsurarea exactă. Testele de creativitate au apărut în jurul anilor 50, ca o contrapondere
la testele de inteligență care puteau doar să evalueze problemele cu o singură soluție (gândire
convergentă) în timp ce testele de creativitate evaluau de asemenea probleme care admiteau mai
multe soluții (gândirea divergentă).
Factorii folosiți pentru a măsura creativitatea provin din propunerea lui Guilford, aceste
fiind: fluența, flexibilitatea și origi nalitatea. Același autor menționează și alte aspecte cum ar fi:
sensibilitatea problemelor (identificarea erorilor, a lacunelor) , redefinirea (combinarea a două
obiecte pentru a construi un instrument nou servind astfel unei noi finaliați), și elaborarea
(recompunerea detaliilor pentru elaborarea unui plan). Acestea sunt principalele criterii care sunt
luate în considerare la elaborarea exercițiilor de evaluare a creativității. (Laime,2005). O foarte mare
contribuție a avut -o și psihologul american Ellis Paul Torrance , care împreună cu colaboratorii săi
au elaborat o metodă de benchmarking pentru cuantificarea creativității.Această metodă a fost
denumită Testele Torrance ale Găndirii Creative (TTCT).
Prin aceste teste de gândire divergentă au putut fi măs urate:
 Fluența (numărul total de răspunsuri interpretabile,semnificative și relevante la stimuli)
 Flexibilitatea (varietatea categoriilor de răspunsuri relevante la proba dată).
 Originalitatea (răspunsuri care sunt neașteptate,neobișnuite,unice sau static rare)

21
 Elaborarea (adăugarea de detalii pertinente).
Testele TTCT sunt în momentul actual printre cele mai utilizate măsuri ale creativității, inclusiv
pentru pentru evaluarea efectelor programelor educaționale în școli, a programelor curriculare și a
proce durilor de învățământ creativ. Aceste teste au fost traduse în peste 30 de limbi și sunt utilizate
ca instrument pentru evaluarea potențialului creativ.
Testele Torrance se bazează pe modelul Structurii Intelectului (SOI) al lui J.P.Guilfor d.
Acesta a inclus unele măsuri ale gândirii divergente. Bateria de teste Guilford a diferențiat circa 180
de tipuri de gândire, incluzând mai multe forme de gândire divergentă.
Pe lângă aceste instrumente ale acestor autori se mai pot adăuga și alte modele pentru a evalua
creativitate dezvoltate de alți autori după cum urmează:
Testul preferințelor de figuri (Welch) care se bazează pe scala de arte Barron -Welch, ale cărui
rezultate demonstrează ca persoanele creative preferă figurile asimetrice și complexe și că au o mai
mare fluiditate și originalitate;
Testele Getzeld și Jacks, care constau în cinci probe: asocierea cuvintelor comune
care au sensuri diferite, enumerarea folosirii obiectelor comune, descoperirea unei figuri ascuns e în
alte figuri geometrice complexe, prezentarea a patru istorioare scurte la care trebuie sa adauge final
distinct și inventarea de diferite probleme pe baza unor date. (Alsina et.al.2009).
Prin urmare , pentru a evalua creativitatea majoritatea testelor conțin două tipuri de probe după cum
afirmă și Alsina(2009): „spațiale, cum sunt cele perceptive, în care trebuie să se descopere figuri
ascunse,să se interpreteze din mai multe puncte de vedere sau graficele în care trebuie să se
reprezinte figuri mai co mplexe începând de la desene și materiale simple. Și probele verbale care
pot fi de mai multe tipuri, cum ar fi redactarea unei povești imaginare, scrierea de fraze pornind de
la anumite cuvinte date sau stabilirea de analogii.”
Aceste probe pot fi utile p entru a cunoaște care este gradul de creativitate al elevilor și ca și
consecință, cunoașterea faptului dacă metoda de învățare creativă rezultă a fi eficientă.

22
PARTEA A II -A

Capitolul II. Studiu privind strategiile de dezvoltare a creativității
prin intermediul artelor vizuale și a abilităților practice

1. Justificarea cercetării
Creativitatea este un instrument fantastic pentru dezvoltarea integrală o oamenilor, și
din acest mot iv sistemul actual de învățământ trebuie să -și adapteze modelele educaționale, luând in
considerare predarea creativității cu același interes care este destinat altor materii(matematica,limba
și literatura româna,etc. Încă de la începuturile umanității om ul s-a dovedit a fi o ființă creativă
făcând față dificultăților și găsind soluții noi inaintea problemelor întâmpinate ( a creat focul,
vestimentația ,uneltele de vânătoare,etc) .Chiar și în zilele de astăzi avem capacitatea de a crea,
deoarece, după cum spun experții, oricine poate deveni creativ, doar că pentru aceasta este necesar
să se cunoască întregul proces creativ dar și metodele și tehnicile de învățare. În cele din urmă
putem afirma că,creativitatea poate fi predată și învățată. Societate de astă zi are caracteristici socio –
economice foarte diferite de cele de acum câțiva ani. Evoluția tehnologică accelerată a schimbat
obiceiurile sociale, forma de comunicare, tipul de petrecere a timpului liber consumat, accesul la
informații de formă imediată,etc .Din această cauză elevii noștri au nevoie de noi metode
educaționale pe care școala ar trebui să le adopte, ca și în cazul creativității. Creativitatea ar trebui
incorporată la toate nivelurile și materiile sistemului educațional, deoarece aceasta oferă satisfacție
și bucurie, permite atingerea unor nivele mai bune de viață.
Promovarea creativității încă din copilărie este fundamentală pentru dezvoltarea personală
a individului, de aceea trebuie să educăm în creativitate, pentru a -l pregăti înaintea schimbărilor, a
necunoscutului, ca în acest fel să mod să fie original și flexibil în momentul în care se confruntă cu
anumite probleme și deasemenea să le și poată rezolva.
În concluzie, trebuie să educăm în așa fel încât să formăm persoane cu inițiativă, cu
încredere în ei însuși,pentru ca pe parcursul vieții lor să fie capabili să -și înfrunte deciziile fără
teamă.

23
2. Obiectivele cercetării
2.1 Obiectivul general
Obiectivul general urmărit în cadrul cercetării est e dezvoltarea și promovarea creativității
ca învățătură autentică a unor elevi din ciclul primar, printr -o propunere de intervenție în cadrul
orelor de Arte vizuale și abilități practice , prin prezentarea propriilor contribuții.
2.2 Obiective specifice
1. Identificarea nivelului de creativitate din perspectiva următoarelor caracteristici: originalitate,
unicitate, flexibilitate, fluiditate, elaborare a propriilor creații;
2. Identificarea factorilor care încurajează sau inhibă creativitatea în vederea stimulării gândirii
divergente a elevilor;
3. Proiectarea, analizarea și evaluarea unor strategii didactice care se pot desfășura în sala de clasă,
contribuind astfel la dezvoltarea competențelor creative ale elevilor.
4. Integrarea artelor vizuale și a a bilităților practice în predarea altor discipline din perspectiva
dezvoltării aptitudinilor creative;

2.3 Obiective operaționale
Elevii for fi capabili:
1. Să învețe să folosească gândirea divergentă și imaginația în scopul d ezvoltării anumitor produc ții
relaționate cu Artele vizuale și abilitățile practice .
2.Să-și aprecieze pozitiv propriile idei și să -și valorifice lucrarea proprie ca o creație unică;
3.Să-și dezvolte gândirea critică și să accepte opiniile diferite ale celorlalți colegi ca fiin d soluții
posibile;
4.Să recunoască folosirea diferitelor tehnici și materiale în scopul elaborării anumitor producții.

Se pretinde de asemenea ca sarcina profesorului să fie eficientă și în acest scop aceștia
trebuie să încurajeze utilizarea imaginației elevilor în desfășurarea activităților propuse, să -l învețe
pe elev să reflecteze asupra emoțiilor sale și să -l încurajeze să și le exprime cu ajutorul limbajului
plastic, să încurajeze gândirea critică, acceptarea și respectul difer itelor păreri și lucrări; să creeze un
ambient de armonie și libertate care să favorizeze dezvoltarea creativității .

24
3. Ipoteza cercetării
În organizarea și desfășurarea cercetării am pornit de la ipoteza potrivit căreia
utilizarea în procesul de învățare a unui set de strategii didactice variate specifice artelor vizuale și
abilităților practice determină dezvoltarea aptitudinilor estetice și artistice, a capacității de
exprimare liberă a creativității elevilor, a independenței în acțiune și a interesului pentru activitatea
de învățare în general.
Modificările comportamentale urmărite au în vedere participarea elevilor la anumite
activități din domeniul artelor vizuale și abilităților practice, în scopul dezvoltării gândir ii
divergente. Analizele comparative s -au realizat între nivelul inițial și nivelul final al valorilor pe care
le au variabilele dependente la eșantionul de lucru. Testarea ipotezei s -a realizat prin analize
comparative, calitative și cantitative conform d atelor prezentate în Tabelul 3.1.
Tabelul 3.1. Aspecte testate și analize comparative în desfășurarea experimentului
Aspecte testate Analize comparative
(1) creativitatea artistico -plastică și capacitatea de
înțelegere și transmitere a unor informații,
semnificații, gânduri, sentimente în diverse
compoziții
– observarea directă în cadrul
experimentelor realizate la clasă
– analize comparative cantitative și
calitative ale rezultatelor obținute de
elevi
(2) evaluarea capacității de utilizare a unui set
variat de instrumente, suporturi și medii de lucru, în
realizarea de lucrări practice creative
– observarea directă în cadrul
experimentelor realizate la clasă
– analiza calitativă comparativă a unor
lucrări realizate de elevi
(3) evaluarea capacității de operare creativă cu
elemente specifice Artelor vizuale și abilităților
practice din perspectivă integrată în cadrul orelor
de Comunicare în limba română – observarea directă în cadrul
experimentelor real izate la clasă
– analiza produselor activității
(4) modificări comportamentale
– analiza unor răspunsuri formulate
de elevi la chestionarul administrat
la sfârșitul experimentului
– observarea directă a
comportamentului elevilor

25
4. Strategia cercetării
4.1 Eșantionul cercetării
Cercetarea de tip formativ -constatativ s -a desfășurat la Colegiul Tehnic „ Alexandru
Domșa” din Alba Iulia, iar protagoniștii au fost elevii clasei a -II-a B. Nivelul socioeconomic al
familiilor elevilor este în mare parte echilibrat, situându -se la un nivel mediu. O bună parte a
copiilor din colectivul clasei de elevi provin din familii a căror părinți sunt divorțați sau sunt plecați
la muncă în străinătate. Grupul ales este format din 21 de elevi, 12 fete și 9 băieți cu vârste cuprinse
între 8 -10 an i. Nu există în clasă elevi cu necesități educative speciale declarați. Elevii au un ritm de
învățare corespunzător vârstei. Sala de clasă a acestora este situată la etajul I a clădirii și este foarte
bine iluminată și încăpătoare, suficient pentru ca elev ii să lucreze comod. Este echipată cu
calculator, imprimantă și un sistem audio mic.(anexa 2)

4.2 Sistemul metodelor de cercetare utilizate
Întrucât principalul instrument de cercetare a fost experimentul derulat pe trei etape (etapa
constatativă, etapa experimentală și etapa finală de control) voi prezenta în Tabelul 4.2 câteva dintre
metodele de cercetare utilizate în etapele și sub -etapel e specifice acestuia:
Tabelul 4.2. Metode de cercetare utilizate în etapele și sub -etapele experimentului
Nr.
crt. Etapele
experimentului
Subetapele experimentului Metode de cercetare
utilizate

1.
Etapa constatativă – realizarea unui studiu bibliografic
centrat pe importanța dezvoltării
creativității elevilor; – cercetarea resurselor
bibliografice;
– investigarea unor aspecte legate de
utilizarea strategiilor didactice la orele
de Arte vizuale și abilități practice, în
clasele primare; – observația;
– conversația;

– selectarea eșantionului de subiecți; – testul de evaluare a
creativității;
– prezentarea, analiza și interpretarea
datelor culese în etapa constatativă; – măsurarea și prelucrarea
datelor;
Desfășurarea experimentului: – observația;

26
2. Etapa
experimentală – proiectarea și desfășurarea de activități
didactice care valorifică artele vizuale și
abilitățile practice; – experimentul;
– activitățile practice;
– culegerea de date cât mai obiective cu
ajutorul instrumentarului de cercetare
proiectat în vederea testării capacității de
aplicare a tehnicilor de lucru creative; – analiza produselor
activității subiecților
investigați;

3.
Etapa finală,
de control – analiza comparativă a datelor culese; – măsurarea și
prelucrarea datelor;
– formularea concluziilor cercetării; – prelucrarea datelor;

Au fost alese metode de cercetare obiective, măsurabile, prin care s -au putut culege date,
cuantificate în numere sau scoruri:
 Observarea comportamentului elevilor;
 Studierea produselor activității;
 Experimentul psihopedagogic;
 Testul Torrance pentru gândire creativă – forme figurale;
 Tabele (pentru înregistrarea datelor);
 Histograme (pentru reprezentarea grafică a rezultatelor obținute).

In continuare voi detalia etapele de desfășurare a experimentului:
Etapa constatativă: – Căutarea surselor și a informațiilor necesare pentru a duce la bun sfârșit
activitatea propusă:
 În primul rând au fost cărțile împrumutate de la diferite biblioteci.
 Diferite articole de reviste specializate cu privire la tema creativității.
 Anumite pagini web specializate pe tema creativității sau pedagogiei de unde au fost luate
articolele de revistă.
 Consultarea în Internet a c urriculumului educației în ciclul primar.

27
Analiza și sinteza
Odată selecționată și citită documentația, aceasta a fost utilizată pentru a stabili bazele
teoretice ale investigației în scopul dezvoltării cadrului teoretic. Pentru inițierea cadrului teoretic s -a
stabilit ca și punct de plecare semnific ația conceptului de creativitate și cum a evoluat stadiul
acesteia în ultimii ani. Pentru aceasta s -a recurs la definițiile ș investigațiile diferiților autori experți
în această temă. După clarificarea tuturor acestor concepte, tema creativității s -a cen trat pe copil și
pe procesul creativ al acestuia, deoarece se pretinde să cunoaștem cum poate învăța copilul să fie
cât mai creativ, folosind diferite metodologii ce pot fi desfășurate în sala de clasă. De asemenea s -a
investigat care sunt stimulii favor abili copilului și care este ambientul cel mai propice pentru
dezvoltarea gândirii creative.
Un rol fundamental în procesul învățării creative îl are profesorul și tocmai din acest
motiv s -a vrut să se cunoască cum trebuie să se comporte ș i ce caracteristici trebuie să posede acesta
pentru a stimula creativitatea elevilor săi.
Investigarea s -a realizat cu ajutorul unor elevi de clasa a -II-a în cadrul orelor de Arte vizuale și
abilități practice pe considerentul că această materie este cea care se relaționează cel mai mult cu
creativitatea, dar cu precizarea că este foarte important să stimulăm creativitatea la orice altă
materie și în orice activitate de zi cu zi. Prin această lucrare am vrut să evidențiez care este situația
actuală în tre modelul de învățare creativă și rolul pe care îl joacă creativitatea în legea educației,
care este norma actuală și ce sfătuiesc diferiții autori consultați.

Etapa experimentală – Desfășurarea experimentului
Propunerea realizată caut ă să pună în practică punctele dezbătute în cadrul teoretic al
acestei investigații. În acest scop s -au ales elementele și ambientul necesar punerii în practică a
creativității. Această propunere a fost concepută pentru ca elevii clasei a -II-a să învețe să -și
descopere și să -și dezvolte gândirea creativă, conștientizând că există mai multe modalități de a
vedea lucrurile și multiple soluții a unei probleme, să accepte faptul că cei din jurul lor pot gândi
diferit față de ei și că acest lucru trebuie respect at și acceptat.
Obiectivul principal al acestei propuneri de intervenție este acela de a oferi elevilor instrumentele
necesare pentru a -și putea dezvolta capacitatea creatoare în cadrul orelor de Arte vizuale și abilități
practice. Metodologia folosită va fi modelul „IOE” a lui Francisco Menchén care are ca pilon de
bază dezvoltarea imaginației, originalității și expresivității. Pentru aceasta, elevilor li se prezintă

28
povestea „Cenușăreasa” și sunt încurajați să se întrebe: „Și dacă ar fi altfel povestea?” : „Ce le -ar
plăcea să se întâmple?”.
Această poveste va fi firul conductor al acestei propuneri și se va lucra din diferite puncte de
vedere, pentru a putea oferi elevilor, cu ajutorul desfășurării diferitelor activități didactice, o învățare
și o dezvol tare a propriului proces creativ.
Se alege o poveste deoarece se caută să se inițieze învățarea creativă pornind de la o temă
cunoscută de elevi și în același timp să trateze o lume a fanteziei, deoarece după modelul lui
Menchén, fantezia este un factor stimulator al imaginației, care la rândul ei este un indicator al
creativității. Totodată, această poveste reprezintă un prilej oportun de a lucra cu elevii diferite
aspecte cum ar fi: respectul, toleranța, ruptura de stereotipurile culturale, emoțiile, im aginea
corporală, sentimentele, etc.

Etapa finală – Analiza și concluziile propunerii
După elaborarea propunerii de intervenție se definesc unele dintre avantajele și
dezavantajele ce pot apărea în momentul în care se lucrează cu elevii. Unul dintre avantajele acestei
propuneri este faptul că elevii vor realiza o învățare mai ludică decât academică, se va putea lucra în
grup, individual, în acest mod putând fi abordată diversitatea, luând în considerare învățarea
elevilor. Unul dintre de zavantajele ce pot apărea, poate fi lipsa imaginației și prin urmare blocajul
din partea elevului, pentru că nu știe sau nu este obișnuit să lucreze cu metodologia utilizată, ca și
consecință a gradului de învățare academică la care este expus zilnic în cl asă, bazat în principal pe
achiziționarea conceptelor și memorarea acestora. Propunerea elaborată poate constitui un prim pas
în încorporarea metodologiilor creative în predarea -învățarea Artelor vizuale și abilităților practice,
arătând elevilor un set de activități ale căror rezultate pot fi pozitive în procesul lor de învățare
atunci când observă că sunt capabili să -și desfășoare propriile creații. Ținând cont de tipul cercetării
se consideră adecvat cadrul metodologic utilizat. Sursele consultate au fo st de mare ajutor pentru
elaborarea cadrului teoretic și a concluziilor. Achiziționarea de documente și manuale consultate a
fost una ușoară. Toate etapele în care a fost elaborat procesul de cercetare au fost delimitate într -un
interval de timp, adaptat nevoilor, așa după cum este indicat în grafic. În acest sens, se poate spune
că faza care a necesitat mai mult timp și dedicare a fost elaborarea cadrului teoretic, datorită
cantității informațiilor disponibile în sursele consultate, urmată apoi de proiec tarea și desfășurarea
propunerii de intervenție.

29
Tabelul 4.2.1 Detalierea grafică a activităților desfășurate în cadrul cercetării

Luni săptăm ni

Activități Noiembrie
Februarie
Martie
Aprilie

1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Căutarea și selecționarea surselor
bibliografice
Elaborarea cuprinsului

Obiective generale și specifice

Cadrul teoretic

Cadrul metodologic

Proiectarea și desfășurarea
propunerii de intervenție
Concluzii și perspective

5. Etapele cercetării
5.1. Etapa pre -experimentală, constatativă: testul de evaluare a creativității
(adaptat după testele Torrance -metoda figurală)
Cu ajutorul acestui test, s -a dorit evaluarea prezenței factorilor intelectuali care
definesc gândirea creativă, care sunt: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea.
Proba a cuprins două activități (anexa 1) în care elevii au îndeplinit următoarele sarcini:
 Activitatea 1 – Construcția unui desen/ tablou folosind cercul ca element de bază.
 Activitatea 2 – Elaborarea unui desen începând de la figurile date, astfel încât să obțină un
desen/ tablou

30
În etapa de pregătire a testării, am stab ilit și un ghid de elaborare a scorului, criteriile de
evaluare, detaliile instructajului preliminar, al instructajului general și al celui specific fiecărei
activități.
Am întocmit un tabel de înregistrare a datelor, pe activități, în care am not at criteriile de
evaluare și scorurile obținute. De asemenea, am conceput și câte o foaie de profil pentru fiecare
elev, pentru o viziune cât mai clară și pentru a înregistra rezultatele măsurabile în scoruri. Am
consemnat în ele: inițialele elevului, sex ul, clasa, vârsta, lista trăsăturilor creative evaluate,
bonificațiile obținute și indicele de creativitate. La evaluarea inițială au participat un număr de 21
elevi din clasa a II -a, de la Colegiul Tehnic„ Alexandru Domșa” din Alba Iulia.

5.1.1 Inst ructajul preliminar
O să le dau elevilor instrucțiunile necesare pentru o bună desfășurare a activităților.Pentru
început, îi rog pe elevi să își scrie numele pe spatele foilor prmite.
5.1.2 Instructaje specifice
(a) Instructajul general:
„ Pe băncuțe în fața voastră aveți două foi. După cum bine observați fiecare foaie cuprinde
mai multe desene care pot fi completate. Aveți posibilitatea de a vă folosi imaginația, creativitatea
pentru a adăuga la acestea tot ce vă trece prin min te pentru a le face cât mai interesante, originale,
amuzante și neobișnuite. După ce ați desenat prima idee, puteți adăuga și altele pentru a face o
poveste interesantă. Vă rog, însă să nu lucrați superficial. Pentru a nu fi influențați și pentru a
rămâne originali, este important să nu vă aruncați privirea la lucrarea colegilor. Dacă aveți
nelămuriri sau întrebări vă rog să le puneți acum, înainte de începerea lucrului.”
(b) Instructaj specific pentru Activitatea 1 (Folosește)
„Prima foaie cuprinde patru forme rotunde (cercuri). Vă rog să desenați câte un tablou sau un
obiect, pentru toate cele patru cercuri, incluzând această figură ca pe o parte integrantă a desenului.
Încercați să fiți originali și să vă gândiți l a ceva la care nimeni nu s -ar gândi. Puteți adăuga tot ce
doriți, astfel încât să concepeți o poveste. După terminarea desenului, gândiți -vă la un nume sau la
titlu cât mai interesant și neobișnuit și scrieți -l pe foaie. La expirarea timpului de lucru, cân d vi se va

31
cere, vă rog să vă opriți din activitate. Ați înțeles instructajul? Acum puteți pune întrebări.
Întrebările se pot adresa doar acum, înainte de începerea lucrului.”
(c) Instructaj specific pentru Activitatea 2 (Elaborează)
„La a doua activitate aveți patru figuri . Ceea ce trebuie voi să faceți, cu aceste figuri este să
elaborați un desen începând de la figurile date astfel încât să creați ceva unic, cât mai ieșit din
comun. Puteți face oricâte desene doriți pentru a exprima o idee cât mai inter esantă. Încercați să vă
gândiți la ceva la care nimeni nu s -ar gândi. La final vă rog să dați un titlu desenului vostru. Veți
începe să desenați și vă veți opri doar când vi se va indica acest lucru. Ați înțeles instructajul? Puteți
pune întrebări doar acu m, înainte de a începe proba.” Le urez elevilor spor la lucru și îi rog să nu se
uite în foaie colegului.
Durata acestei activități este de o oră.
5.1.3 Modalitatea de elaborare a scorului și interpretarea rezultatelor.
După observarea lucrărilor elevilor, în elaborarea scorului au fost luate în considerare
următoarele categorii de evaluare a originalității și flexibilității elevilor:
Tabelul 5.1.3.1 Categorii de evaluare a originalității
Folosește:
cal (5)
ceas (1)
băiat (1) frunză (5)
glob (1)
ochelari (1) floare (1)
soare (3)
melc (5)

Elaborează:
mașină (1)
caracatiță (1)
creangă (2)
cifră (1)
inimă (1)
floarea – Soarelui (1) pasăre (6)
barcă (2)
vânt (2)

Tabelul 5.1.3.2 . Categorii de evaluare a flexibilității
construcții
automobile
forme geometrice
animale
locuințe
păsări
peisaje
plante Nori
simboluri
sistemul solar
tablouri

32
Tabelul 5.1.3.3 . Criterii de evaluare a creativității
Fluiditatea Flexibilitatea Originalitatea Elaborarea
producțiilor
Numărul de puncte
acordate este direct
proporțional cu
numărul de elemente
distincte din desen,
exceptând elementele
irelevante / repetitive Numărul de puncte
acordate este direct
proporțional cu
numărul de criterii în
care poate fi încadrat
desenul. Numărul de puncte
acordate este indirect
proporțional cu
frecvența apariției
elementelor desenate. Numărul de puncte
acordate este direct
proporțional cu numărul de
detalii din desen (1:10).
1 element – 1 p.
2 elemente – 2 p.
3 elemente – 3 p.
4 elemente – 4 p.
5 elemente – 5 p.
1 criteriu – 1 p.
2 criterii – 2 p.
3 criterii – 3 p.
4 criterii – 4 p.
5 criterii – 5 p. 1 apariție – 5 p.
2 apariții – 4 p.
3 apariții – 3 p.
4 apariții – 2 p.
5 apariții – 1 p.
> 5 apariții – 0 p. 1-10 detalii – 1 p.
11-20 de detalii – 2 p.
21-30 de detalii – 3 p.
31-40 de detalii – 4 p.
41-50 de detalii – 5 p.
> 50 de detalii – 6 p.

Astfel în urma testelor inițiale elevii au obținut următoarele scoruri:
Tabelul 5.1.3.4 -Activitatea 1 -folosește cercul ca parte integrantă a desenului
Criterii de
evaluare Scorul la testul de evaluare a creativității (adaptat după E. P. Tor rance)
B.C C.A C.D D.L F.D G.A I.R L.D M.V N.A
Originalitate 1 1 2 1 4 2 1 1 2 4
Elaborare 2 3 2 1 2 2 1 3 2 3
TOTAL 3 4 4 2 6 4 2 4 4 7

Criterii de
evaluare Scorul la testul de evaluare a creativității (adaptat după E. P. Torrance)
N.A.
D N.D O.I P.A P.T P.D R.N T.R U.F V.N V.D
Originalitate 1 1 2 2 3 1 3 1 2 2 1
Elaborare 2 1 2 3 2 2 3 3 1 2 1

33
TOTAL 3 2 4 5 5 3 6 4 3 4 2

Tabelul 5.1.3.5 – Activitatea 2: Elaborează un nou desen pornind de la figurile date
Criterii de
evaluare Scorul la testul de evaluare a creativității (adaptat după E. P. Torrance)
B.C C.A C.D D.L F.D G.A I.R L.D M.V N.A
Fluiditate 2 3 3 3 4 4 2 3 3 5
Flexibilitate 2 4 2 2 4 3 1 3 2 5
Originalitate 3 3 3 0 5 5 0 1 1 4
Elaborare 4 5 2 1 5 1 3 3 2 4
TOTAL 11 15 10 6 18 13 6 10 8 18

Criterii de
evaluare Scorul la testul de evaluare a creativității (adaptat după E. P. Torrance)
N.A
.D N.D O.I P.A P.T P.D R.N T.R U.F V.N V.D
Fluiditate 2 1 3 4 4 3 4 3 2 2 6
Flexibilitate 2 2 4 3 4 2 4 2 2 3 4
Originalitate 0 2 3 3 2 1 3 1 4 0 2
Elaborare 2 3 3 4 5 3 3 3 2 1 2
TOTAL 6 8 13 14 15 9 14 9 10 6 14

Pe lângă trăsăturile principale menționate anterior, testul a cuprins o listă
suplimentară a trăsăturilor creative pentru a determina cu mai multă acuratețe indicele de
creativitate. Aceste trăsături suplimentare sunt următoarele: expresivitatea emoțională a desenului;
 gradul de complexitate a desenului;
 expresivitatea titlului
 umor în titluri sau desene;
 bogăția coloristicii;
 viteza de angajare cre ativă
Astfel, după acordarea bonificațiilor (acolo unde a fost cazul) rezultatele arată:

34
Tabelul 5.1.3..6 Scorul la testul Torrance de gândire creativă
Criterii de evaluare Inițiale:
B.C (M/9 ani) Inițiale:
C.A (M/10 ani) Inițiale:
C.D (M/9 ani)
Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2
Originalitate 1 3 1 3 2 3
Elaborare 2 4 3 5 2 2
Flexibilitate 2 4 2
Fluiditate 2 3 3
BONIFICAȚII
1.Expresivitatea emoțională a desenului +1 +1
2.Expresivitatea titlului +1 +1
3.Bogăția coloristicii +1
4.Gradul de comlexitate a desenului +1
5.Umor în titluri sau desene +1
6.Viteza de angajare creativă +1
TOTAL 18 21 15

În urma desfășurării celor două activități în cadrul testării inițiale a creativității cei trei
elevi au obținut un scor cuprins între 15 și 21. Elevul C.D care o obținut cel mai mic punctaj dintre
cei menționați în tabel, după cum bine obse rvăm a obținut un punctaj mai mare în ceea ce privește
originalitatea în cadrul primei activități desfășurate și un punctaj aproape egal la cea de -a doua
activitate. Diferența de punctaj provenind din bonificațiile acordate. Desenele acestuia erau bune dar
parcă lipsite de culoare transmițând parcă tristețe. Menționez faptul ca elevul provine dintr -o familie
numeroasă iar părinții acestuia sunt desparțiți, elevul locuind cu tatăl său.

Tabelul 5.1.3.7 Scorul la testul Torra nce de gândire creativă
Criterii de evaluare Inițiale:
D.L (F/10 ani) Inițiale:
F.D (F/8 ani) Inițiale :
G.A (F/9 ani)
Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2
Originalitate 1 0 4 5 2 5
Elaborare 1 1 2 5 2 1
Flexibilitate 2 4 3
Fluiditate 3 4 4

35
BONIFICAȚII
1.Expresivitatea emoțională a desenului +1
2.Expresivitatea titlului
3.Bogăția coloristicii +1 + +1
4.Gradul de comlexitate a desenului
5.Umor în titluri sau desene
6.Viteza de angajare creativă
TOTAL 8 27 20

După cum bine observăm există o diferență semnificativă între punctajul obținut de D.L și cel
obținut de F.D și G.A. În acest caz D.L este o elevă recent transferată de la altă unitate de
învățământ în această clasă care încă nu se relaționează foarte mult cu colegii săi. Să fie oare acesta
motivul pentru care eleva a obținut un scor mai scăzut sau pur și simplu nu este obișnuită cu astfel
de activități?
Tabelul 5.1.3..8 Scorul la testul Torrance de gândire creativă
Criterii de evaluare Inițiale:
I.R (M/9 ani) Inițiale:
L.D (M/ 9 ani) Inițiale:
M.V (M/ 9 ani)
Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2
Originalitate 1 0 1 1 2 1
Elaborare 1 3 3 3 2 2
Flexibilitate 1 3 2
Fluiditate 2 3 3
BONIFICAȚII
1.Expresivitatea emoțională a desenului +1 +1
2.Expresivitatea titlului
3.Bogăția coloristicii
4.Gradul de comlexitate a desenului
5.Umor în titluri sau desene +1
6.Viteza de angajare creativă
TOTAL 8 16 13

36
În acest caz, elevul care o obținut punctajul cel mai mic, I.R , este un elev care nu prea
frecventează școala. Nu se relaționează cu colegii săi și de obicei nu se implică în activitățile de
grup desfășurate la clasă. Ceilalți doi elevi sunt niște băieței mai năzdrăvani care se plictisesc foarte
repede la orice activi tate. De multe ori trebuie împinși de la spate să ducă la bun sfârșit o activitate.
Sunt mereu puși pe șotii deranjând astfel intreg colectivul de elevi.
Tabelul 5.1.3.9 Scorul la testul Torrance de gândire creativă
Criterii de evaluare Inițiale:
N.A (F/9 ani) Inițiale:
N.A.D (F/9 ani) Inițiale:
N.D ( F/10 ani)
Activitatea
1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2
Originalitate 4 4 1 0 1 2
Elaborare 3 4 2 2 1 2
Flexibilitate 5 2 2
Fluiditate 5 2 1
BONIFICAȚII
1.Expresivitatea emoțională a desenului +1 +1
2.Expresivitatea titlului +1 +1
3.Bogăția coloristicii +1 +1
4.Gradul de comlexitate a desenului
5.Umor în titluri sau desene
6.Viteza de angajare creativă
TOTAL 29 9 11

În acest caz, eleva care a obținut punctajul cel mai mic afirmă faptul că nu îi place să
deseneze, fiind nevoie de muncă de lămurire pentru ca aceasta să realizeze activitățile propuse.
Eleva cu cel mai mare punctaj obținut de declară o pasiona tă a Artelor vizuale și abilităților
practice. La toate celelalte materii după titlul lecției aceasta avea desenat în caiete câte o imagine
sugestivă pentru lecția în cauză .

37
Tabelul 5.1.3.10 Scorul la testul Torrance de gândire creativă

După cum bine observăm în acest tabel situația este echilibrată, scorurile obținute find între 20 -23
de puncte, o diferență aproape nesemnificativă.
Tabelul 5.1.3.11 Scorul la testul Torrance de gândire creativă
Criterii de evaluare Inițiale:
P.D (M/10 ani) Inițiale:
R.N (F/9 ani) Inițiale:
T.R (F/9 ani)
Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2
Originalitate 3 1 3 3 1 1
Elaborare 2 3 2 3 3 3
Flexibilitate 3 4 2
Fluiditate 2 4 3
BONIFICAȚII
1.Expresivitatea emoțională a desenului +1 +1
2.Expresivitatea titlului +1
3.Bogăția coloristicii +1 +1 +1
4.Gradul de comlexitate a desenului Criterii de evaluare Inițiale:
O.I (F/10 ani) Inițiale:
P.A (F/9 ani) Inițiale:
P.T (M/9 ani)
Activitatea
1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2
Originalitate 2 3 3 3 3 2
Elaborare 2 3 2 5 2 3
Flexibilitate 4 3 4
Fluiditate 3 4 4
BONIFICAȚII
1.Expresivitatea emoțională a desenului
2.Expresivitatea titlului +1
3.Bogăția coloristicii +1 +1 +1
4.Gradul de comlexitate a desenului
5.Umor în titluri sau desene +1 +1 +1 +1
6.Viteza de angajare creativă
TOTAL 20 23 20

38
5.Umor în titluri sau desene
6.Viteza de angajare creativă +1
TOTAL 14 24 15

Deși provine din familie de părinți despărțiți, la fel ca și ceilalți doi colegi ai săi, R.N s -a
detașat remarcabil cu un punctaj de 24 de puncte în comparație cu P.D care a obținut 14 puncte și
respectiv T.R cu 15 puncte.
Tabelul 5.1.3.12 Scorul la testul Torrance de gândire creativă
Criterii de evaluare Inițiale:
U.F (M/ 9 ani) Inițiale:
V.N (F/ 10 ani) Inițiale:
V.D (F/10 ani)
Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2
Originalitate 2 4 2 0 1 2
Elaborare 1 2 2 1 1 2
Flexibilitate 2 3 3
Fluiditate 2 2 4
BONIFICAȚII
1.Expresivitatea emoțională a desenului
2.Expresivitatea titlului
3.Bogăția coloristicii +1
4.Gradul de comlexitate a desenului
5.Umor în titluri sau desene +1
6.Viteza de angajare creativă
TOTAL 15 10 13

Dintre cei trei elevi prezentați în acest tabel, U.F a obținut punctajul cel mai mare. Elevul
locuiește doar cu mama sa, care este aproape toată ziua la lucru din cauza situației financiare
precare. În ceea ce privește eleva V.N este o eleva r ecent transferată în această clasă. De cele mai
multe ori aceasta afirma că nu prea are timp de școală și de lecții deoarece acasă trebuie să îi
îngrijească pe frații săi mai mici.
Am făcut această scurtă descriere a elevilor și a punctajelor obținute,( pentru că așa după
cum am menționat în secțiunea anterioară în descrierea eșantionului mulți dintre elevi provin din

39
familii ai căror părinți sunt despărțiți) pentru observa cu mai multă acuratețe dacă acest aspect poate
fi un factor inhibator al creativității copiilor.

Figura 5.1.3.13 Evaluarea inițială – Scoruri test creativitate

5.2. Etapa experimentală -desfășurarea experimentului.
5.2.1 Propunerea activităților desfățurate în cadrul orelor de arte vizuale
și abilități practice
Firul conductor al tuturor activităților desfășurate în această propunere va fi povestea
„Cenușăreasa”. Cu ajutorul acestei povești se va dezvolta modelul „IOE”, a lui Francisc Menchén.
Vor fi propuse o serie de activități plastice, bazate în principal p e dezvoltarea imaginației,
originalității și expresiei, pentru ca în acest mod elevul să învețe să -și dezvolte abilitățile gândirii
creative (fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea). Fiecare dintre activitățile propuse
încearcă să promovez e una sau mai multe dintre aceste patru abilități generale.
Francisco Menchén, a elaborat o metodologie care încearcă să explice distinctele
capacități și procese ce intervin în dezvoltarea creativității și care oferă elevilor instrumentele 18 21
15
8 27
20
8 16
13 29
9 11 20 23
20
14 24
15 15
10 13
0 5 10 15 20 25 30 35
B.C
C.A
C.D
D.L
F.D
G.A
I.R
L.D
M.V
N.A
N.A.D
N.D
O.I
P.A
P.T
P.D
R.N
T.R
U.F
V.N
V.D Scor test inițial de creativitate

40
neces are pentru atingere acestui scop. Menchén afirma faptul că pentru ca un elev să poată avea idei
creative acesta trebuie să -și exercite lumea sa interioară utilizând trei căi după cum urmează:
 Modul intelectual – care presupune utilizarea intuiției, imaginației și gândirii. Acestuia i se
asociază ca și capacitate inteligența (I);
 Modul ecologic – care constă în identificarea și descoperirea naturaleții și culturii a mediului
în care acesta trăiește. Acesta este asociat cu dezvoltarea capacității socioc ulturale și
indicatorul acestuia este originalitatea (O);
 Modul multisenzorial – care presupune expresia senzațiilor, emoțiilor și sentimentelor.
Capacitatea atribuită acestui mod sunt simțurile și este indicată cu ajutorul expresiei (E).
Acestea au fost el ementele care au fost luate în considerare în proiectarea acestei propuneri de
intervenție și au fost încorporate în majoritatea activităților desfășurate pentru a dezvolta cât mai
mult posibil modelul lui Francisc Menchén.
Cu ajutorul diferitelor tehnici plastice și folosirea diverselor materiale se va lucra stimularea și
dezvoltarea creativității elevilor. Învățarea va fi una semnificativă, începându -se de la cunoștiințele
anterioare și experiențele personale ale elevilor.
Metodologia care va fi efectuată va fi explicativă, pentru introducerea și clarificarea
conceptelor, discursivă, astfel încât elevii să ajungă la o învățare prin descoperire și investigativă în
dezvoltarea activităților și utilizarea materialelor. Voi detalia în continuare activitățile propuse și
desfășurate în cadrul orelor de Arte vizuale și abilități practice cu elevii clasei a -II-a.
Metoda Menchén este baza acestei propuneri de intervenție (OIE: O-originalitate, I –
imaginație, E -expresia). Atât originalitat ea cât și imaginația și expresia sunt lucrate în activitățile
desfășurate atunci când elevii: schimbă imaginea fizică a protagoniștilor, construiesc ochelarii
magici folosindu -se de diverse materiale, schimbă personajele și finalul poveștii, construiesc
marionete, compun un colaj. Pe lângă valorificarea metodelor creative, această propunere
evidențiază, începând de la povestea ”Cenușăreasa ”, atitudinile și valorile care influențează mediul
copiilor. Sensul critic este preluat din reflecția asupra frumuseț ii fizice a persoanelor. Se încearcă să
se transmită importanța calităților personale bune, precum frumusețea adevărată a persoanei, mai
presus de frumusețea fizică. Aceasta este o chestiune foarte importantă în prezent, deoarece copiii
sunt puternic influ ențați vizual de modă și publicitate.

41
Li se explică ce sunt stereotipurile de gen, să le poată recunoaște dar și să le rupă creând alte
posibilități. Un alt scop al abordării didactice este de a -i învăța pe copii că o poveste poate fi
schimbată și po ate fi mai bună, la fel cum de altfel se întâmplă în viața de zi cu zi, ei având
posibilitatea și capacitatea de a schimba și îmbunătății lucrurile prin creativitatea lor, fiind persoane
active.În toate sarcinile primite, respectul față de profesor și cole gi, cooperarea, inițiativa,
participarea și motivația vor fi apreciate la un nivel foarte înalt.
În concluzie s -a incercat scimbarea conținutului poveștii ”Cenușăreasa”, oferind elevilor
posibilitatea de a crea ei înșiși ceva nou într -o form ă cooperantă, în timp ce -și descoperă propria
capacitate creatoare, bucurându -se și împărtășind diversitatea rezultatelor.
5.2.2 Conținuturile propunerii și centralizarea scorurilor obținute
În scopul elaborării acestei propuneri au fost stabil ite o serie de conținuturi, cu ajutorul
cărora elevul să poată să -și dezvolte cât mai bine învățarea creativă:
 Definirea termenului de creativitate;
 Frumusețea fizică și frumusețea interioară a persoanelor;
 Construcția de diferite elemente utilizând distin cte și variate materiale;
 Compoziția și liniile;
 Tehnica colajului;
 Utilizarea gândirii divergente în scopul elaborării diferitelor produse;
 Respectul față de munca în echipă;
 Valorificarea și autoevaluarea învățării creative.

Activitatea 1
Titlul: Cenușăreasa și Prințul au nevoie de ochelari
Obiective : Utilizarea imaginației și originalității pentru desenarea unor ochelari pentru
protagoniștii poveștii.
Reflectarea asupra aspectului fizic al persoanelor care poartă ochelari .
Conținuturi: Frumusețea fizică a persoanelor
Imaginația
Desenarea unor ochelari.

42

După ce elevii s -au familiarizat cu
conținutul poveștii, le voi arăta două imagini cu
protagoniștii acesteia (Cenușăreasa și Prințul)
(anexa 2). Elevii vor analiza aspectul fizic
acestora. Vor observa că sunt frumoși, înalți și
slabi. În continuare voi întreba e levii dacă toate
persoanele sunt la fel de frumoase. Le voi acorda
timp elevilor pentru a răspunde și voi trece la
următoarea întrebare: „persoanele care poartă
ochelari sunt frumoase? ”( mulți dintre elevi care
poartă ochelari se simt complexați). Le prop un
elevilor să -și imagineze că Cenușăreasa și Prințul
poartă ochelari. „ Ar mai fi așa de frumoși? ”
Fiecare își exprimă punctul de vedere, după care
elevii sunt rugați să își imagineze niște ochelari iar
apoi să îi deseneze pentru acești doi protagoniști.
Le împart acestora câte o imagine cu chipul fiecărui personaj. Elevii își aleg personajul și desenează
ochelarii. Se pot folosi atât creioane colorate cât și carioci.
Resurse : Spațiale: sala de clasă
Materiale: cartoane cu imaginea celor doi protagoniști, creioane colorate, carioci
Criterii de evaluare: Este inventiv și original în realizarea activității propuse
Manifestă interes în rezolvarea sarcinii.
Durata : o oră

Activitatea 2
Titlul: Ochelarii magici (I)
Obiective: Dezvoltarea gândirii divergente cu ajutorul abilităților practice
Reflectarea asupra calității de frumusețe interioară a persoanelor.

43
Conținuturi: Frumusețea interioară a persoanelor.
Proiectarea liberă și imaginativă a unor ochelari.
Se reia tema activității anterioare. Se observă
imaginile cu Cenușăreasa și Prințul purtând ochelari și
se întreabă dacă aceștia s unt la fel de frumoși. Folosind
metoda brainstorming, se vor nota pe o coală de hârtie
calitățile și atitudinile care îi fac pe aceștia doi să fie
persoane frumoase. Li se prezintă apoi elevilor alte două
imagini cu alte personaje. Imaginea unei doctorițe și cea
a unui pompier ( anexa 3 ). Ambii sunt frumoși și în plus
de acest lucru, ambii își dedică timpul salvând viețile
altora. Acesta va fi punctul de plecare al discuțiilor
purtate cu elevii (constatăm că aceste două persoane sunt
frumoase atât din punct de vedere fizic cât și datorită
calităților sale bune). Elevii sunt întrebați dacă cei doi ar
fi la fel de frumoși dacă aceștia ar avea aceleași calități
dar din punct de vedere fizic ar fi mai puțin frumoși (ar
fi chei, mai grași, etc). Elevii schimbă păreri între ei și
descoperă că ex istă frumusețe fizică și frumusețe
interioară. Plecând de la această idee, în continuare
solicit elevilor să își imagineze niște ochelari magici
care să ne permită să vedem adevărata frumusețe a unei
persoane și anume frumusețea interioară. Le împart elevi lor câte o coală de carton pentru a desena
acești ochelari magici și pe aceeași foaie vor nota acele lucruri care din punctul lor de vedere fac ca
o persoană să fie frumoasă pe interior. Fiecare elev își va prezenta apoi lucrarea și își va exprima
oral pun ctul de vedere.
Resurse : Spațiale: sala de clasă
Materiale: cartoane pentru desenat, creioane colorate, carioci, imagini reprezentative,
acuarele, pixuri
Criterii de evaluare : Manifestă fluiditate și originalitate în realizarea desenului
Diferențiază frumusețea interioară de frumusețea exterioară .
Durata: o oră

44
Activitatea 3
Titlul: Ochelarii magici ( II)
Obiective: Experimentarea, descoperirea și utilizarea diferitelor materiale în scopul obținerii
unui produs nou:
Confecționarea unor ochelari folosind materiale diverse.
Conținuturi : Construcția și expresia creativă:
Calitățile unei persoane.
Raportându -ne la activitatea anterioară în care am
desenat ochelarii magici, în această activitate vom
confecționa acei ochelari magici. Elevii vor avea la
dispoziție o gamă largă de mater iale pentru realizarea
ochelarilor cu ajutorul cărora vor putea vedea toate acele
frumoase lucruri pe care aceștia și le imaginează, dar și
frumusețea interioară a colegilor. La finalul activității
fiecare elev își va expune produsul și de asemenea va
spun e câteva dintre calitățile ce se pot vedea cu ajutorul
ochelarilor săi.
Resurse : Spațiale: sala de clasă
Materiale: cartoane, materiale reciclabile,
materiale textile, plastelină, acuarele,
ață, sârmă, paiete, etc.
Criterii de evaluare:
Valorifică posibilitățile diferitelor materiale ca o sursă
de creativitate;
Este creativ în elaborarea produsului;
Respectă lucrările colegilor
Durata : o oră

45
Activitatea 4
Titlul: Confecționăm marionete

Obiective: Schimbarea personajelor poveștii folosind gândirea divergentă;
Construirea unei marionete folosind tehnica colajului.
Conținuturi: Tehnica colajului
Fantezia în limbajul plastic .
Se începe sesiunea explicându -le elevilor în ce
constă această activitate. Le prezint elevilor imagini cu
toate personajele poveștii (anexa 4): Cenușăreasa,
Prințul, mama vitregă, surorile vitrege.. Se observă
imaginile și elevii sunt solicitați să își imagineze aceste
personaje din altă perspectivă.Le propun elevilor să își
imagineze o altă variantă a poveștii. Ghidez activitatea
acestora cu adr esarea următoarelor întrebări: „Cum
credeți că ar arăta Cenușăreasa în timpurile noastre?”
„Care credeți că ar fi viața Cenușăresei acum?” „Ce
credeți că s -ar fi întâmplat dacă Cenușăreasa nu
mergea la bal?”,etc. Le împart elevilor coli A4 și le cer
să no teze ideile personale și să schimbe povestea. După această secvență elevii vor trebui să
confecționeze căte o marionetă, mai precis să realizeze personajul pe fiecare și la imaginat. Voi pune
la dispoziția acestora diferite imagini (decupaje din reviste, d esene, abțibilduri, diferite materiale,
etc) și le voi cere să recreeze, folosind tehnica colajului, personajele poveștii, creând astfel o altă
poveste. După ce elevii își aleg imaginile, le vor lipi pe un carton. Cartonul îl vor decupa ținând cont
de cont urul imaginii, iar la finalizare îi vor lipi în spate un bețișor de lemn, obținând astfel câte o
marionetă cu fiecare personaj. După ce elevii termină de făcut marionetele, în funcție de ceea ce au
realizat sunt solicitați să schimbe versiunea poveștii, ad aptând -o marionetelor confecționate, după
care urmează expunerea noii variante a poveștii create de copii.
Resurse: Spațiale: sala de clasă
Materiale: imagini, foarfece, cartoane, bețișoare de lemn, lipici, carioci
Criterii de evaluare: Crează o nouă variantă a unui personaj din poveste;
Manifestă originalitate în realizarea marionetei.

46
Activitatea 5
Titlul: Expoziția noastră

Obiective : Să se implice activ în realizarea unei
expoziții;
Să recunoască meritele tuturor elevilor
implicați în organizarea expoziției .
Conținuturi : Expoziția;
Respectul față de munca în echipă .
Li se explică elevilor că își vor expune lucrările pe un
panou pentru a -l putea arăta și celorlați colegi din alte
clase. Materialele vor fi expuse pe un panou de polistiren
ținându -se cont de ordinea efectuării lucrărilor. La
realizarea panoului sunt solicitați să participe toți elevii.
Resurse : Spațiale: sala de clasă
Materiale: panou din polistiren, lucrările
elevilor.
Criterii de evaluare : Să coopereze în echipă pentru a du ce la bun sfârșit sarcina primită .
Durata : o oră

Activitatea 6
Titlul: Ce am învățat?
Obiective : Reflectarea și valorificarea învățării obținute.
Cunoașterea propriei capacități creative.
Conținuturi : Valorificarea învățării;
Autoevaluarea creativă
În această ultimă activitate a propunerii se va face o scurtă recapitulare a tuturor activităților desfășurate.
Voi întreba elevii ce le -a plăcut cel mai mult din tot ceea ce am făcut și ce au învățat ei din toate activitățile

47
desfășurate. Elevii vor a vea 10 minute la dispoziție pentru a -și formula răspunsurile, iar apoi pe rând, fiecare
își va exprima părerea cu privire la activitățile desfășurate. „ Considerați că v -au fost de folos toate aceste
activități?” După ce fiecare elev își spune părerea, le voi împărți din nou chestionarele inițiale, pentru a
vedea dacă activitățile propuse au avut vreun impact asupra învățării creative. În etapa de pregătire a
testării, au fost pregătite fișele de evaluare și instrumentele de măsurare a scorurilor de creati vitate. S -au
folosit aceleași criterii de evaluare, s -au dat aceleași detalii în instructajul preliminar, cel general și specific
fiecărei activități ca pentru evaluarea inițială.
S-a utilizat același tabel de înregistrare a datelor, în care au fost notate criteriile de evaluare și
scorurile obținute. La evaluarea finală au participat un număr de 21 elevi din clasa a II -a, de la
Colegiul Tehnic „Alexandru Domșa” din Alba Iulia.
Resurse : Spațiale: sala de clasă
Materiale: testele figural e de creativivate Torrance, pixuri.
Criterii de evaluare : Valorificarea propriei învățări creative;
Durata : o oră

În cadrul evaluării finale elevii au obținut următoarele rezultate la Testul Torrance de evaluare a
creativității – forme figurale:

48
Tabelul 5.2.2..1 – Scorul la testul Torrance de gândire creativă
Criterii de evaluare Inițiale:
B.C (M/9 ani) Inițiale:
C.A (M/10 ani) Inițiale:
C.D (M/9 ani)
Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2
Originalitate 3 4 3 4 2 4
Elaborare 3 4 3 3 2 2
Flexibilitate 4 4 2
Fluiditate 3 3 3
BONIFICAȚII
1.Expresivitatea emoțională a desenului +1
2.Expresivitatea titlului +1
3.Bogăția coloristicii +1 +1 +1
4.Gradul de comlexitate a desenului +1
5.Umor în titluri sau desene +1 +1 +1
6.Viteza de angajare creativă +1 +1
TOTAL 25 24 18
Tabelul 5.2.2..2 – Scorul la testul Torrance de gândire creativă
Criterii de evaluare Inițiale:
D.L (F/10 ani) Inițiale:
F.D (F/8 ani) Inițiale :
G.A (F/9 ani)
Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2
Originalitate 1 1 4 5 3 5
Elaborare 1 2 3 5 3 2
Flexibilitate 2 4 3
Fluiditate 3 4 4
BONIFICAȚII
1.Expresivitatea emoțională a desenului +1 +1
2.Expresivitatea titlului
3.Bogăția coloristicii +1 +1 +1 +1
4.Gradul de comlexitate a desenului +1
5.Umor în titluri sau desene +1 +1 +1
6.Viteza de angajare creativă
TOTAL 10 30 25

49
Tabelul 5.2.2.3 -Scorul la testul Torrance de gândire creativă
Criterii de evaluare Inițiale:
I.R (M/9 ani) Inițiale:
L.D (M/ 9 ani) Inițiale:
M.V (M/ 9 ani)
Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2
Originalitate 1 0 2 2 2 3
Elaborare 1 3 3 3 2 2
Flexibilitate 1 4 2
Fluiditate 2 3 3
BONIFICAȚII
1.Expresivitatea emoțională a desenului +1 +1
2.Expresivitatea titlului
3.Bogăția coloristicii +1 +1 +1
4.Gradul de comlexitate a desenului
5.Umor în titluri sau desene +1 +1
6.Viteza de angajare creativă
TOTAL 10 19 17
Tabelul 5.2.2.4 – Scorul la testul Torrance de gândire creativă
Criterii de evaluare Inițiale:
N.A (F/9 ani) Inițiale:
N.A.D (F/9 ani) Inițiale:
N.D ( F/10 ani)
Activitatea
1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2
Originalitate 4 5 2 1 2 3
Elaborare 4 4 2 2 2 2
Flexibilitate 5 2 2
Fluiditate 5 2 1
BONIFICAȚII
1.Expresivitatea emoțională a desenului +1 +1
2.Expresivitatea titlului +1
3.Bogăția coloristicii +1 +1 +1 +1
4.Gradul de comlexitate a desenului
5.Umor în titluri sau desene +1
6.Viteza de angajare creativă +1
TOTAL 32 12 15

50
Tabelul 5.2.2..5 – Scorul la testul Torrance de gândire creativă
Tabelul 5.2.2.6 -Scorul la testul Torrance de gândire creativă
Criterii de evaluare Inițiale:
P.D (M/10 ani) Inițiale:
R.N (F/9 ani) Inițiale:
T.R (F/9 ani)
Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2
Originalitate 3 2 4 3 2 2
Elaborare 3 3 3 4 3 3
Flexibilitate 3 5 2
Fluiditate 2 4 3
BONIFICAȚII
1.Expresivitatea emoțională a desenului +1 +1
2.Expresivitatea titlului +1
3.Bogăția coloristicii +1 +1 +1 +1 +1
4.Gradul de comlexitate a desenului +1
5.Umor în titluri sau desene
6.Viteza de angajare creativă +1 +1 Criterii de evaluare Inițiale:
O.I (F/10 ani) Inițiale:
P.A (F/9 ani) Inițiale:
P.T (M/9 ani)
Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea
2
Originalitate 3 4 3 4 3 3
Elaborare 2 3 3 5 2 3
Flexibilitate 4 4 4
Fluiditate 3 4 4
BONIFICAȚII
1.Expresivitatea emoțională a desenului +1 +1
2.Expresivitatea titlului +1 +1
3.Bogăția coloristicii +1 +1 +1 +1
4.Gradul de comlexitate a desenului
5.Umor în titluri sau desene +1 +1 +1 +1
6.Viteza de angajare creativă
TOTAL 22 27 24

51
TOTAL 19 28 18
Tabelul 5.2.2.7 -Scorul la testul Torrance de gândire creativă
Criterii de evaluare Inițiale:
U.F (M/ 9 ani) Inițiale:
V.N (F/ 10 ani) Inițiale:
V.D (F/10 ani)
Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 1 Activitatea 2
Originalitate 2 4 2 1 2 3
Elaborare 2 3 2 2 1 2
Flexibilitate 2 3 3
Fluiditate 2 2 4
BONIFICAȚII
1.Expresivitatea emoțională a desenului
2.Expresivitatea titlului +1
3.Bogăția coloristicii +1
4.Gradul de comlexitate a desenului
5.Umor în titluri sau desene +1
6.Viteza de angajare creativă
TOTAL 18 12 15

Rezultatele obținute de elevi la evaluare finală au fost sintetizate în Figura 5.2.2.8
Figura 5.2.2..8 Evaluarea finală – Scoruri test creativitate
25 24
18
10 30
25
10 19
17 32
12 15 22 27
14 19 28
18 17
12 15
0 5 10 15 20 25 30 35 Scor test final de creativitate

52
5.3 Etapa post -experimentală
5.3.1 Evaluarea propunerii
Evaluarea care va fi efectuată în această intervenție didactică va fi diferită în funcție de
fiecare moment și tip de activitate, deoarece nu totul poate fi evaluat în același mod.
EVALUAREA INIȚIALĂ : se va evalua cu ajutorul unor probe orale precum brainstormingul și
difer ite întrebări pentru a determina cunoștiințele anterioare ale elevilor.
EVALUAREA PROCESULUI : va fi evaluat procesul în care au fost desfășurate activitățile realizate
de elevi. Se va ține cont de metodologia care va fi urmată, de resursele utilizate cât și de rezultatele
activităților. Valorificarea rezultatelor creative ale elevilor se va face în funcție de anumite criterii de
evaluare: fluență, flexibilitate, originalitate și autonomie.Vor fi luate în calcul și înregistrările
activităților de muncă în e chipă pentru a observa mai bine gradul de participare, motivare și
inițiativă a elevilor. Rezultatele obținute în chestionarul din prima activitate vor fi comparate cu
rezultatele obținute în ultima activitate. Obiectivul va fi acela de a observa dacă metoda de
predare creativă dezvoltată pe parcursul acestei intervenții a fost satisfăcătoare și elevii au reușit să
învețe să -și dezvolte creativitatea . În momentul în care va fi aplicată propunerea de intervenție, vor
fi colectate toate rezultatele și răspunsurile elevilor, astfel încât propunerea va fi evaluată în
conformitate cu urmatoarele criterii:
CRITERII DE EVALUARE A PROPUNERII DE INTERVENȚIE
-Activitățile propuse s -au adaptat corect atât tipului cât și nivelului elevilor
-Activitățile propuse au avut un rezultat bun în execuția acestora.
-Metodolo gia utilizată în toate activitățile a fost corectă
-Creativitatea elevilor a evoluat spre rezultate satisfăcătoare.
-Elevii au demonstrat interes în executarea lucrărilor.
-Sarcina profesorului a fost adaptată nevoilor.

53
5.3.2 Analiza propunerii
Intervenția propusă a fost concepută cu scopul de a oferi elevilor o nouă viziune de a
învăța lucruri noi, într -un mod diferit de cel care este utilizat la celelalte materii. În momentul
elaborării propunerii, sala de clasă obișnuită a fost considerată un spațiu adecvat pentru desfășurarea
tuturor activităților, deoarece, după cum bine știm, în majoritatea școlilor publice nu există o sală de
clasă special amenajată pentru această materie. De asemenea, pentru desfășurarea tuturor
activităților, resursele utilizate sunt ușor accesibile.
Această propunere favorizează atât munca individuală cât și munca în echipă, oferind
elevilor o capacitate mult mai mare în dobândirea unei abilități atunci când gândesc divergent,
gândire stimulată în fiec are din activitățile propuse.
Activitățile pot rezulta a fi stimulante și motivante și nu în ultimul rând distractive pentru elevi,
atunci când axul central al acestora este o poveste bine cunoscută de ei. Nu trebuie să uităm că li se
cere elevilor să își imagineze, să inventeze lucruri total diferite, fantastice, originale și mai presus de
toate care să le placă, toate acestea fiind apecte pozitive. Rezultatul acestor activități va fi total
diferit unul de celălalt, deoarece fiecare elev este diferit în f elul său.
Această propunere caută ca elevii să se bucure de această materie, dând naștere
fanteziilor, ci nu să se reproducă 22 de lucrări identice, copiate după modelul profesorului.
Cu toate acestea pot să apară unele probleme în sala de clasă. De exemplu, sunt activități în care
elevii pot pierde cu ușurință ordinea clasei, lucru care împiedică buna desfășurare a activităților. De
asemenea în clasă există întotdeauna un elev care tinde să distragă atenția și să încalce regulile. Pot
exista de altfel elevi cărora le este mai greu să se implice în acest tip de activități deoarece nu sunt
obișnuiți să gândească liber și să își imagineze anumite lucruri, motiv pentru care profesorului îi
revine sarcina de a -și folosi toate competențele pent ru a-i motiva și încuraja pe acești elevi în
realizarea activităților propuse.
În cele din urmă, una din posibilele consecințe ale propunerii prezentate aici, este de a -i
învăța pe elevi modul în care creativitatea poate fi un instrument de lucru util, dar fără a uita că
necesită un anumit efort, mai ales la început, iar în cele din urmă acest efort devine plăcut și
distractiv.

54
Aceasta propunere poate servi totodată pentru a oferi o bună abordare a di sciplinei Arte
vizuale ș i abilități practice, și a permite acesteia să îmbrățișeze expresivitatea, libertatea,
comunicarea, imaginația, fantezia și bine -nțeles creativitatea ca abilitate de dezvoltare.
6. CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE
6.1 CONCLUZII
Analizele comparative ale cercetării s -au realizat între nivelul inițial și nivelul final al
valorilor pe care le -au luat variabilele dependente la eșantionul de lucru . Testarea ipotezei s -a
realizat prin analize comparative, calitative și cantita tive, conform datelor prezentate în Figura 6.1.
Figura 6.1 Analiza comparativă între testele inițiale și cele finale

După compararea datelor obținute la evaluarea inițială și la cea finală, am constatat că
activitățile desfășurate în etapa experimentală au avut ca rezultat ridicarea nivelului de cunoștințe și
al potențialului creativ al elevilor din clasa a II -a. S-au observat creșteri semnificative în ceea ce
privește originalitatea, flexibilitatea, fluiditatea, elaborarea lucrărilor plastice, precum și prezența în
lucrările lor a trăsăturilor creative ca: viteza de angajare creativă, expresivitatea emoțională; g radul
crescut de complexitate a desenului; mișcarea și acțiunea; expresivitatea în titluri; bogăție în
coloristică. 18 21
15
8 27
20
8 16
13 29
9 11 20 23
20
14 24
15 15
10 13 25 24
18
10 30
25
10 19
17 32
12 15 22 27
14 19 28
18 17
12 15
0 5 10 15 20 25 30 35
B.C
C.A
C.D
D.L
F.D
G.A
I.R
L.D
M.V
N.A
N.A.D
N.D
O.I
P.A
P.T
P.D
R.N
T.R
U.F
V.N
V.D Scor test inițial
scor test final

55
Acest progres s -a resimțit și a avut un impact pozitiv și asupra celorlalte ore, la materiile
studiate în clasa a II -a cum ar fi la Comunic are în limba română . A crescut bogăția de imagini
artistice și verbale, vorbirea lor a devenit mai rapidă, mai fluentă, își găsesc mai ușor cuvintele
potrivite pentru a -și exprima ideile, părerile, ceea ce ridică precizia în desfășurarea activităților
cognitive.
A crescut numărul elevilor care doresc să își exprime ideile în fața colectivului. Îndrăznesc
chiar să facă unele greșeli, învățând din ele, folosindu -le ca pe trepte spre dezvoltare. S -au observat
progrese și în gândirea critică, în imaginație, î n capacitatea de concentrare a atenției.
În timpul activităților din perioada experimentală activităților și în perioada post -experimentală,
școlarii au achiziționat competențe și comportamente noi, iar atitudinea față de muncă, față de
ceilalți s -a îmbună tățit.
Diversificarea contextelor de învățare a îmbogățit experiențele elevilor și a favorizat
realizarea conexiunilor dintre informațiile deja existente și cele noi. Ipoteza potrivit căreia utilizarea
în procesul de învățare a unui set de strategii didact ice variate specifice artelor vizuale și
abilităților practice determină dezvoltarea aptitudinilor estetice și artistice, a capacității de
exprimare liberă a creativității elevilor, a independenței în acțiune și a interesului pentru activitatea
de învăța re în general se confirmă și este validată de rezultatele obținute de elevi.
Ca punct final al acestei lucrări se vor analiza obiectivele inițiale ale acesteia, din care se
extrag următoarele concluzii:
Din obiectivul general acela de a promova și dezvolta creativitatea ca învățătură autentică a unor
elevi din ciclul primar, printr -o propunere de intervenție în cadrul orelor de arte vizuale și abilități
practice ”, concluzionăm că: așa după cum s -a expus și în partea teoretică există numeroase me tode
care permit dezvoltarea creativității în sala de clasă, indiferent de materie. În general Artele vizuale
și abilitățile practice este materia care se relaționează cel mai mult cu creativitatea, deoarece în
funcție de tipul de activități desfășurate ș i diversitatea materialelor cu care se lucrează ( desigur într –
un mod adecvat), oferă elevilor posibilitatea de a -și pune în mișcare gândirea divergentă.
Metoda „IOE” a lui Menchen, cea pe care de altfel se bazează această propunere didactică ,
este o metodă special creată pentru dezvoltarea creativității elevilor. Consider că această metodă a
fost una adecvată pentru elevii clasei a -II-a, în cadrul orelor de Arte vizuale și abilități practice ,
deoarece solicită imaginația, originalitatea și ex presivitatea diverselor activități propuse.

56
Creativitatea este prezentă în mod natural în toate persoanele, dar este necesar ca aceasta să
fie învățată în majoritatea cazurilor. Acest lucru împlică efort și muncă atât din partea profesorului
cât și din partea elevilor, oferind totodată numeroase beneficii în procesul de învățare și în
dezvoltarea integrală a elevilor. Principalii responsabili de a exercita creativitatea celor mici sunt
părinții sau orice altă persoană din familie prin intermedi ul limbajului verbal și nonverbal. Așadar,
limbajul este elementul principal în inițierea procesului de creativitate. De asemenea, personalitatea
este un factor foarte important ce intervine în dezvoltarea creativității, astfel încât situația
ambientală în care se dezvoltă copilul este un alt indicator ce trebuie luat în calcul.
Ușurința cu care își imaginează și crează, nu va fi la fel la un copil care crește și se dezvoltă
în condiții defavorabile, comparativ cu un copil crescut în condiții normale bune. Faptul că un copil
trăiește în condiții mai favorabile un înseamnă că este mai creativ decât celălal, dar da, este adevărat
că are mai multe posibilități și facilități de a -și exercita capacitatea creativă.
De asemenea este posibil ca acel co pil care trăiește în situații mai defavorabile, având în minte
posibilitatea de a trăi în condiții mai bune, să exercite cu mai multă putere imaginația pentru a găsi o
formă de a -și face viața un pic mai bună.
Educația primită acasă de la părinți este foarte importantă, dar din nefericire un întotdeauna este cea
adecvată, de aceea rolul profesorului este la fel de esențial.
De aceea, pentru a le deschide noi orizonturi, cu șanse egale este important ca toți copiii să
frecventeze școala, unde cu ajutorul cadrelor didactice, li se oferă posibilitatea de a învăța să fie
creativi, să își rezolve problemele, să aibă o gândire flexibilă, să experimenteze lucruri noi, să facă
față necunoscutului fără teama că au greșit, să -și asume greșelile și să le corecteze.
Obiectivul școlii este să formeze elevi, persoane cu o serie de valori pentru a putea trăi în armonie
cu societatea. Așadar școala este unul dintre cele mai mari scenarii pentru dezvoltarea creativității,
pentru unii poate singurul.

Profeso rul trebuie să dobândească atitudini și valori specifice în fața elevilor săi pentru a le
trezi acestora gândirea divergentă. Trebuie să îndeplinească o serie de caracteristici care se
îndepărtează de figura profesorului care a existat pe o perioadă îndelu ngată, și anume acela care

57
dorește ca toți elevii să asculte, să răspundă corect într -o formă omogenă, cel care crede că știe totul
și cel care crede că sunt elevii cei care trebuie să învețe ci nu el.
Acest obiectiv poate fi atins într -o măsură mai mare sau mai mică, în funcție de
caracteristicile clasei de elevi, deoarece uneori profesorul se confruntă cu situații mai puțin
favorabile în procesul de dezvoltare a creativității copiilor. Profesorul creativ este acel profesor care
are ceva special pentru elevii săi, deoarece acesta îi încurajează să învețe prin participare, îi sprijină
și totodată îi învață că greșeala reprezintă de fapt noi oportunități de învățare. Acest profesor trebuie
să continue să se formeze pe întrega sa activitate didactică.
Așa după cum am menționat și în cadrul teoretic există mai multe metodologii care permit
dezvoltarea creativității. Am considerat modelul „IOE” a lui Menchén unul foarte util și ade cvat
pentru această propunere de intervenție, deoarece permite elevilor exprimarea liberă a fanteziei,
imaginației și originalității, utilizând desenul, culoarea, colajul, construcția de marionete,
manipularea diverselor tipuri de materiale,etc. Consider c ă activitățile proiectate permit punerea în
practică a diferitelor metode care favorizează dezvoltarea gândirii creative.
Toate aceste activități, pe lângă faptul că permit o învățare creativă contribuie la abordarea
unor conținuturi transversale cum ar fi:
 acceptă criticile cu privire la lucrarea lor ca pe oportunități de îmbunătățire a activității
pentru viitor;
 acceptă părerile colegilor, fără să se supere, ținând cont de ele fără să își piardă
originalitatea;
 au devenit mai curioși și deschiși la nou;
 colaborează cu ceilalți;
 compun texte sau poezii pe baza unei lucrări artistice;
 doresc să învețe tehnici artistice noi;
 folosesc materiale convenționale sau neconvenționale în lucrări;
 inventează personaje;
 învață unii de la alții;
 își exprimă părerile despre lucrarea colegilor, în mod obiectiv și politicos;
 își exprimă sentimentele prin desen, pe fond musical;
 lucrează în liniște, cu plăcere;

58
 nu mai depind de modelul învățătoarei;
 nu mai spun la început „Eu nu știu” sau „Nu pot”;
 se organizează mai ușor și mai rapid în realizarea unor lucrări sau proiecte comune;
 sunt mai interesați să se implice în activități creative și să -și demonstreze creativitatea;
 și-au dezvoltat potențialul creativ, specific vârstei și caracteristicilor person ale;
 și-au format priceperi și deprinderi de lucru noi, specific Artelor vizuale și abilităților
practice;
 și-au îmbogățit progresiv lucrările;
 utilizează materiale din natură și materiale reciclabile pentru a crea lucrări noi;

Din punct de vedere critic, se pun următoarele întrebări: „Sunt în prezent realizate aceste
metodologii de lucru în învățământul primar?”, ”Sunt beneficiile creativității cunoscute de elevi?”:
”Este școala o forță motrice pentru predarea creativă?”.
Referi tor la aceste întrebări există numeroși profesioniști ai creativității care gândesc
contrariul. De exemplu, Ken Robinson în conferința sa ”Do Schools Kill Creativity?” evidențiază
faptul că este chiar sistemul educațional creat pentru o societate industria lă, cel care face să dispară,
prin metodele sale de predare, creativitatea înnăscută a copilului și face apel la o reformă
educațională care să se adapteze elevilor actuali și să -i formeze pe viitorii cetățeni ai lumii.
În acest sens se subliniaz ă necesitatea unei reforme educaționale posibile în curriculumul
educației primare. Pentru a forma ființa umană creatoare pe care societatea contemporană o cere este
necesar ca pedagogia să recurgă la noi strategii didactice de învățare și la noi criterii educaționale.
În cele din urmă, ceea ce este destinat să reflecte din această cercetare, este faptul că a învăța
elevii să fie creativi, nu presupune o mare investiție nici resurse tehnologice majore. Este necesar
doar ca însuși profesorul să fie convins de cât de valoroasă este creativitatea, pentru a o dezvolta în
procesul de predare. Acesta este modul în care se va putea trece la o reînnoire a predării, cu metode
și proceduri divergente, care vor putea pregăti elevul pentru ca în viitor să fie o persoană capabilă să
se adapteze schimbărilor și să găsească soluții într -un mod cât mai creativ.

59
6.2 Perspective
Ultimul pas al acestei lucrări va fi punerea sa în practică. Prin urmare se intenționează
să se anticipeze și să se țină cont de aspectele cele mai relevante care decurg din concluzii.
Obiectivul este acela de a continua îmbunătățirea și aprofundarea acestei activități după cum
urmează:
 Este de dorit ca în viitor să se dezvolte propunerea didactică a educației plastice , astfel încât
aceasta să reprezinte punctul de plecare de la care să se continue atât proiectarea altor unități
didactice bazate pe modelul „IOE” a lui Menchén cât și învățarea elevilor a unui alt mod de a
vedea și de a reflecta asupra lucrurilor și situa țiilor care au fost întotdeauna prezentate în
același fel, dar care pot fi schimbate ca în cazul povestirii expuse.
 Ideal ar fi ca toți acei profesori din învățământul primar care nu cunosc prea multe despre
subiectul creativității să devină mai conștienți și să se instruiască pe această temă pentru a
putea să o aplice cu succes în procesul de predare.
 Pentru a îmbunătăți sarcina profesorului în viitor, ar fi interesant să se reflecteze personal
modul în care acesta le predă elevilor și să se recunoască dacă sunt îndeplinite sau nu
caracteristicile relevante. Este important ca profesorii să facă o evalu are personală și să se
simtă motivați și entuziasmați pentru munca lor, lăsând la o parte prejudecățiile, opiniile
proprii sau problemele personale, pentru ca în acest mod să poată îndeplini obiectivele
creativității. Fiecare profesor trebuie să aprofundez e diferitele aplicații și să se
îmbunătățească pentru practica didactică în ceea ce privește modelul „IOE”, să continue
investigarea și consultarea diferitelor surse pentru a se găsi o metodă adecvată și practică cu
privire la evaluare evoluției creativită ții elevilor atât în domeniul educației plastice, cât și în
cazul altor discipline curriculare.
 Deoarece schimbarea legii învățământului, în ceea ce privește acordarea unei mai mari
importanțe creativității, este foarte dificilă și nu ne este la îndemână, o opțiune foarte bună ar
fi stabilirea a mai multor proiecte educaționale a căror axă centrală să fie creativitatea.
 În viitor, punând în practică acest tip de activități se vor putea analiza rezultatele obținute de
elevi și se vor putea valorifica aspecte le care contribuie la îmbunătățirea acestui proces
creativ și nu în ultimul rând se vor putea analiza rezultatele mai puțin satisfăcătoare. Se va
valorifica astfel întregul proces, ținând cont de criteriile de evaluare ale propunerii de
intervenție detalia te în secțiunea anterioară.

60
 Se vor observa rezultatele obținute de elevi lucrând astfel de teme transversale și se vor căuta
alte teme pentru o bună continuitate a acestor tipuri de activități.

Atunci când vorbim de situația educaționa lă a viitorului, din punctul de vedere al
creativității, se pune întrebarea dacă va fi posibil să se ajungă la o educație bazată pe creativitate și
dacă elevii și profesorii se pot bucura de numeroasele beneficii individuale și colective pe care
aceasta le aportă. După cum am văzut, creativitatea se dezvoltă într -un mediu pozitiv, motiv pentru
care trebuie să adoptăm o astfel de atitudine și să credem în calea învățării creative.
Prezicerea viitorului este dificilă și tocmai din acest motiv t rebuie să formăm cetățeni mai
bine pregătiți, astfel încât să se poată adapta cu succes la viața complexă, globală și nedeterminată a
secolului XXI.

61
BIBLIOGRAFIE
Cărți și lucrări de autor în edituri
1. ALLPORT, G. W. Structura și dinamica personalității, București: Editura Didactică și
Pedagogică. (1981)
2. ALSINA, P., DIAZ M., GIRALDEZ, A. ,IBARRETXE, G El aprendizaje creativo: 10
ideas claves. Barcelona: Grao. (2009)
3. BOCOȘ, M. D. Instruirea interactivă, Iași: Polirom (2013)
4. BLOOM, B. S. Taxonomy of Educational Objectives , New York: Longman, Pearson
Education (1984)
5. BRAVO, D. Desarrollo de la creatividad en la escuela. San José: Coordinacion Educativa
y Cultural Centroamericana (2009)
6. COJOCARIU, V. -M. Educație pentru schimbare și creativitate , București: Editura
Didactică și Pedagogică (2003)
7. COSMOVICI , A. Psihologie generală. Iași. Editura Polirom (1996).
8. CUCOȘ, C. Pedagogie , Iași: Editura Polirom (1998)
9. DULAMĂ, M. E. Dezvoltarea creativității și abilităților practice , Cluj -Napoca: Editura
Presa Universitară Clujeană (2010)
10. GOMEZ, B . Ideas que invitan a crear. Proyecto para estimular la creatividad en Primaria,
Brief (2010)
11. GUILFORD , J. P . The Nature of Human Intelligence . New York: McGraw -Hill (1967)
12. HANCHEȘ, L . Instruirea diferențiată. Aspecte moderne în elaborarea strategiilor
didactice , Timișoara: Editura Eurostampa (2003)
13. JINGA , I., I STRATE , E Manual de pedagogie. București. Editura ALL (2001 ).
14. LADISH, L . Niño creativo, niño feliz. Barcelona (2008)
15. MENCHĖN, F . Descubrir la creatividad. Desaprender para volver a aprender. Madrid,
Ediciones Piramide (2005)
16. OBRADORS, M. Creatividad y generacion de ideas. Bellaterra, Universitat Autonoma de
Brcelona (2007)
17. OPREA, C. L. Strategii didactice interactive, București: Editura Didactică și Pedagogică
(2009)
18. OSBORN, A. F. Applied Imagination . Nueva York: Charles Scribner ‘s Sons (1979)

62
19. Roco, M . (2004) Creativitate si inteligen ță emoțional ă. Iasi: Polirom,
20. ROȘCA, A Creativitatea, București: Editura Enciclopedică Română (1972)
21. TRIF, L . Pedagogia învățământului preșcolar și primar, Timișoara: Editura Eurostampa
(2008)

Studii și articole în reviste de specialitate sau prezentate la conferințe

1. BEAN , R. Como desarrollar la creatividad en los niños, Madrid: debate (2000)
2. BRAVO, E. Preguntas a Ken Robinson. Escuelas que piensan, nacion que aprende
(2012).
3. MENCHĖ N, F. Atrvete a ser creativo: pasos para ser creativos.Revista Iberoamericana
sobre Calidad, Eficacia y Cambio en Educación (2012) – Volumen 10, Número 2
4. Revista Digital Universitaria Creatividad: el arte de reinventar la vida. Entrevista con
el Dr. Francisco Men chén Bellón (2009 )- Volumen 10 Número 12

RESURSE INTERNET
1. http://www.revista.unam.mx/vol.10/num12/art91/art91.pdf
2. https://www.conmishijos.com/ninos/ninos -educacion/la -creatividad -y-los-ninos.html
3. https://sloyu.com/2017/02/22/experto -en-creatividad -entrevista -a-ismael -pantaleon/
4. http://www.fundaciocreativacio.org/es/blog/el -blog -creativador/como -podemos –
fomentar -la-creatividad -en-los-ninos/

.

63
ANEXA 1

Realizează următoarele activități conform cerințelor:

1) Folosește cele patru cercuri ca parte integrantă a unui desen. La terminare numește
desenul/tabloul pe care l -ai realizat.

___________________________________ __________________________________

___________________________________ _____________________________________

64

2. Începând de la următoarele figuri elaborează un desen, adaugă ceea ce vrei, dar trebuie să
însemne ceva. La terminare pune -i un titlu fiecărui desen.

65

66

ANEXA 2

67

ANEXA 3

68

ANEXA 4