SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVAȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR [618096]

1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVAȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ID

STRATEGII DE COMUNICARE ÎN CADRUL
PARTENERIATULUI ȘCOALĂ -FAMILIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC*

IOAN SCHEAU
ABSOLVENT: [anonimizat] 2019
*Conf. univ.dr .

2
CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………………………….4
CAPITOLUL I . ASPECTE TEORETICE
1.1. Comunicarea
1.1.1. Definiția comunicării ……………………… ……………….. …………………….. ………… …….5
1.1.2. Tipuri de comunicare …………. ……………………………………. ……………….. …………….6
1.2. Comunicarea didactică
1.2.1. Definiția comunicării didactice …………………………………. …………….. ………………. 7
1.2.2. Comunicarea cu părinții ………………………………………….. …………….. ……………….. 8
1.2.3. Barierele comunicarii cu parinții …………………………………….. …………….. ……… …9
1.2.4. Organizarea ședințelor cu părinții …………………………. …………….. ………………….10
1.3. Parteneriatul școală -familie
1.3.1. Cadrul legislativ al parteneriatului …………………. ……………… ………………………..11
1.3.2. Forme de colaborare a școlii cu familia ………………………………. …………….. …….1 2
1.4. Metodologia cercetării
1.4.1. Abordări teoretice …………….. …………….. …………………………………………………….1 4
1.4.2. Metoda anchetei prin chestionar ……….. ……………………. ……………………………….1 5
1.4.3. Metoda observației …………………………… ……………. ……………………………………..1 6
CAPITOLUL II. STUDIUL DE CERCETARE
2.1. Importanta cercetarii …………………………………… ………………………… ……………………….. 17
2.2. Motivația alegerii temei …………………………………… ……………………… ……………………… 17
2.3. Obiectivele cercetării …………………………….. ……………………… ……………………………….. 18
2.4. Metodologia cercetar ii…………………………… ……………………… ……………………………….. 18
2.5. Decrierea cercetării ……………………….. …………………………. …………………………. …………20

3
2.6. Analiza rezultatelor …………………………….. ……………….. ……………………………….. ……….20
CONCLUZII ………………………………………………………………………………………………… …….. ….46
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………….. .48

4
INTRODUCERE

Am ales ace asta temă deoarece meseria mea este de profesor ȋn ȋnvățământul primar .
Lucrez cu copii cu vârste cuprinse ȋntre 6 ani și 11 ani. Ȋn toți acești ani mi s -a confirmat faptul
ca școala nu poate funcționa ȋntr -un mod optim fară implicarea și interesul părinților și de
asemeni, nici familia nu se descurcă optim ȋn educarea copii lor lor deoarece ȋntâmpină
situații care ȋi depășesc și atunci se impune intervenția unui specialist.
Mi-am pr opus să abordez această temă deoarece am descoperit că strategiile de
comunicare în cadrul parteneriatului școală -familie s -au diversificat iar diversitatea acestora
poate duce la o îmbunătațire a performanțelor elevilor și nu numai.
Comunicarea a fost și va rămâne cea mai importantă cale de a transmite anumite mesaje.
Fie că se realizează tradițional, prin ședințe cu părinții sau discuții clasice, fie prin intermediul
tehnicilor inovative, comunicarea didactică poate avea beneficii considerabile asupra el evului,
elementul comun ai celor doi parteneri implicați în dialog.
Familia reprezintă un factor esențial în dezvoltarea copiilor, mai ales în perioada
copilăriei. Familia este cea dintâi școală în care copiii învață să se comporte în viață și în
societate . Părinții sunt cei dintâi dascăli ai copilului lor pentru că ei îl cunosc cel mai bine încă
din prima zi de viață, interacționează și comunică constant, sunt un model de urmat pentru
acesta. Școala reprezintă, de asemenea , un factor esențial în care elevu l dobândește cunoștințe,
își formează atitudini și deprinderi, fiind principalul partener educativ al familiei. Parteneriatul
dintre școală și familie presupune o relație de înțelegere, de ajutor reciproc, de colaborare, adică
muncă în echipă pentru stabi lirea unei strategi i comune de educare a copilului.
Primul capitol al acestei lucrări se axează pe definirea noțiunilor teoretice ale
comunicării: definirea și clasificarea comunicării , definirea și descrierea comunicării didactice,
a barierelor care stau în calea unei comunicări eficiente , a noțiunii de parteneriat între școală și
familie și a metodelor de cercetare folosite în această lucrare.
Al doilea capitol, și cel mai amplu, îl reprezintă studiul de cercetare, care detaliază
rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului profesorilor și părinților participanți la
acest studiu.

5

I. ASPECTE TEORETICE
1.1. Comunicarea
1.1.1. Definiția comunicării

Omul a dezvoltat un sistem propriu de comunicare pri n intermediul căruia indivizii î și
pun în comun experiența proprie pentru a construi tezaurul experienței umanității. Putem spune
că omul este, prin natura sa, o ființă comunicațională, iar co municarea este procesul esențial
prin care fiecare devine ceea ce este și intră în relație cu ceilalți.
Conform Enciclopediei Britannica se evidențiază că termenul comunicării derivă din
latinescu „communicare ” ce trimite la înțelesul de „a pune în comun”, „a transmite”, și
consideră că este de preferat să fie realizată între câteva persoane sau în grupuri.
Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, comunicarea reprezintă „acțiunea
de a comunica ș i rezultatul său” termenul putâ nd fi folo sit în două sensuri: „1. Înștiințare, știre,
veste; raport, relație, legatură; 2. Prezentare, într -un cerc de specialiști, a unei contribuții
personale, într -o problemă științifică”( Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Editura
Academiei R. S. R, București, 1 975).
J. DeVito, în cartea sa – Human Communication – la pagina 4, definește comunicarea
ca fiind o acțiune de „trimitere și receptare a unor mesaje, care pot fi deformate de zgomote,
are loc într -un context, presupune anumite efecte și furnizează oportuni tăți de feedback”.
Așadar, prin comunicare întelegem transmiterea unui conținut (mesaj) de la emițător
la receptor prin intermediul unui canal sau căi de comunicare. Rezultă că orice act de
comunicare implica în mod necesar un emitator (E), cel care dețin e informația si transmite
mesajul, un receptor (R), cel care primeste informația, mesajul si un canal de transmitere a
mesajului. Se realizează totdeauna într -un context (spațiu, timp, ambianță, starea psihică a celor
ce participă la comunicare) care influ ențează desfășurarea și calitatea comunicării.
Participanții la actul de comunicare dețin un anumit repertoriu, care este format dintr –
un ansamblu de cunoștințe, deprinderi, priceperi, experiență și nivelul de dezvoltare. Esențial
în reușita actului de com unicare este ca cele două repertorii să prezinte o parte comună.
În acest sens este elocventă schema comunicarii umane propusa de Meyer – Eppler

6

Fig. 1.1. Procesul comunicării după Mayer -Eppler
(Sursa: http://www.scritub.com/profesor -scoala/COMUNICAREA -DIDACTICA65472.php ,
la data de 26.03.2019 )
1.1.2. Tipuri de comunicare

Una dintre cele mai frecvente diferențieri utilizate în analiza comunicării umane are la
bază natura semnelor utilizate în codarea informației și canalul predilect de transmitere a
mesajului astfel rezultat. Consecința este o posibilitate de analiză pe trei planuri:
În cadrul comunicăr ii verbale informația este codificată și transmisă prin cuvânt și prin
tot ceea ce ține de acesta sub aspectul fonetic, lexical, morfo -sintactic. Este cea mai studiată
formă a comunicării umane, deși, din perspectivă antopogenetică și ontogenetică, ap ariția ei
este cu mult devansată de celelalte două forme comunicative. Este specific umană, are formă
orală sau scrisă, iar în funcție de acestea, utilizează canalul auditiv sau vizual.
În cazul comunicării paraverbale informația este codificată și transmisă p rin elemente
prozodice și vocale care însoțesc cuvântul și vorbirea în general și care au semnificații
comunicative aparte. În această categorie se înscriu: caracteristicile vocii (comunică date
primare despre locutori: tânăr/bătrân, alintat/hotărât, energ ic/epuizat), particularitățile de
pronunție (oferă date despre mediul de proveniență: urman/rural, zonă geografică, gradul de
instrucție), intensitatea rostirii, ritmul și debitul vorbirii, intonația, pauza. Canalul folosit este
cel auditiv.
Comunicarea n onverbală presupune codificarea și transmiterea informației printr -o
diversitate de semne legate direct de postura, mișcarea, gesturile, mimica, înfățișarea
partenerului. Vorbim cu ajutorul organelor vocale, dar comunicăm cu întregul nostru corp și
nu numa i. Comunicative sunt și îmbrăcămintea, relațiile pe care le stabilim (democratice, de
autoritate, indiferente) spațiul pe care îl ocupăm și distanțele la care ne plasăm față de
interlocutor.

7
Luminița . Iacob, în 1998, clasifica comunicarea , după criteriul p artenerilor implicați, în
comunicare intrapersonală, interpersonală, în grup mic și publică iar după statutul
interlocutorilor în comunicare pe verticală și comunicare pe orizontală. Deasemenea, după
finalitatea actului comunicării, Iacob clasifica comunic area în comunicare accidentală,
subiectivă și instrumentală.

1.2. Comunicarea didactică
1.2.1. Definiția comunicării didactice

Comunicarea didactică apare ca formă particulară, obligatorie în vehicularea unor
conținuturi determinate, specifice unui act de învățare sistematică, asistată. Din perspectiva
educației formale, comunicarea didactică constituie „baza procesului de predare -asimilare a
cunoștințelor în cadrul instituționalizat al școlii și între parteneri cu status -roluri determinate:
profesor i-elevi/studenți” (Cosmovici A., Iacob L , 1998, p. 181).
Așadar, comunicarea didactică apare atunci când se realizează de persoane cu pregătire
în domeniul pedagogic, care transmit cunoștințe, formează deprinderi și atitudini, într -un cadru
instituțional s pecializat, în vede rea edu cării elevilor.
În cadrul comunicării didactice nu mai poate fi vorba, așadar de o simplă transmitere
de date, ci și de desfășurarea unui proces complex de generare de comportamente durabile,
motivate și integrate, ori de schimbar ea unor atitudini și comportamente ale elevilor. Pentru a
realiza aceste obiective, sunt puse în mișcare ansamblul de mijloace, discursive sau
nediscursive, în ansamblul de canale și de proceduri care să facă mai profitabile intervențiile
didactice. Nu e s uficient să se enunțe o informație pentru ca aceasta să influențeze
comportamentul și nu e destul nici ca sursa care o enunță să fie expertă sau să atragă. În
consecință, dacă vrea cu adevărat să -l influențeze pe elev, provocându -i acestuia modificări
cogn itive, afective și atitudinale, profesorul va trebui să -și propună în mod explicit atingerea
acestor finalități în procesul comunicării didactice. Puterea exercitată de comunicare în
calitatea ei de factor de influențare a celuilalt este indiscutabilă.
Com unicarea educațională vizează, pe de o parte comunicarea dintre profesori și elevi,
iar pe de altă parte, comunicarea dintre cadrele didactice, ca specialiști în educație și părinții
elevilor, ca parteneri indirecți în actul didactic.
Școala, ca instit uție de educație, formare și orientare, are rolul de a crea premise
favorabile pentru elevi pentru a le facilita integrarea socială, spirituală și economică. Școala

8
trebuie să facă tot ce -i stă în putință pentru valorizarea maximă a fiecărui individ prin
stimularea elevilor în ce privește aptitudinile, atitudinile și a trăsăturile lor de personalitate.

1.2.2. Comunicarea cu părinții

De calitatea relațiilor dintre cadrul didactic și părinți depinde, în cea mai mare măsură,
succesul procesului de învățămân t. Cercetările arată că cei mai mulți profesori nu sunt prea
optimiști atunci când sunt rugați să aprecieze acuratețea și eficiența comunicării cu părinții. În
calitatea sa nouă, de manager, cadrul didactic trebuie să conducă cu maximum de eficiență
relați ile cu părinții, transformându -i în aliați și colaboratori.
Un profesor interesat trebuie să afle cât mai multe despre clasa cu care lucrează, despre
elevul pe care îl are la clasă, caută informații despre acesta. Câteva ore petrecute la clasă nu
sunt sufi ciente pentru a descoperii talentele și abilitățile copilului, în condițiile în care se
lucrează cu 30 de elevi. Acesta este și motivul pentru care întâlnirea cu părintele poate fi un
prilej de colectare a informațiilor care să ajute la distrugerea bariere i de comunicare dintre
profesor și elev.
Schimbul de informații trebuie să aiba loc în ambele sensuri ale relației profesor –
părinte. Frecvența și consistența acestor informații despre copil, se dovedește de cele mai multe
ori a fi un test dificil de trecut pentru fiecare participant. Sarcina prof esorilor este să informeze
părinții cu privire la modul în care se pot implica activ în viața și modul de lucru al copiilor.
Observând sistematic copilul , acasă sau în mediul școlar , se poate depista din timp problemele
de comportament sau de adaptare la sarcinile școlare. Cunoașterea acestor probleme din timp
pot să conducă la adoptarea unui program și a unor metode adecvate fiind mai ușor să previi
decât să corectezi problemele deja instalate. Comunicarea eficientă între toți actorii implicați
în acțiuni le educative reprezintă cheia de boltă a dezvoltării corecte a copiilor și a elevilor.
Pentru a putea menține o relație de comunicare adecvată cu părinții, profesorii au
nevoie să țină cont de anumite sugestii, dintre care amintim:
• Cadrele didactice vor anunța părinții cu privire la activitățile și strategiile de învățare
utilizate în cadrul lecțiilor, dar și referitor la progresul/ regresul copilului în raport cu aceste
activități;
• Părinții vor fi înștiințați atunci când copilul are o anum ită performanță școlară;
• Informarea în scris cu privire la comportamentul sau performanța școlară a elevului
este o modalitate prin care părintele se simte implicat activ în procesul instructiv -educativ;

9
• Realizarea unei strategii de acțiune pentru elevii care au avut devieri comportamentale
sau probleme în parcurgerea materiei de studiu pe același nivel cu ceilalți colegi;
• Părinții au nevoie să se simtă confortabil la școală, iar datoria profesorilor este de a fi
primitori cu aceștia;
• Atunci când este în folosul educării și dezvoltării personalității elevilor, profesorul ar
putea să solicite sprijinul din partea părinților.

1.2.3. Barierele comunicării cu părinții

Stabilirea de posibilități de comunicare cu părinții de la începutul anului școlar sau al
stagiului de pr egătire este ideală, deoarece în acele momente festive predomină o atitudine
pozitivă vizavi de toate provocările, cerințele, exigențele cadrului educațional formal, atât
pentru profesori cât și pentru elevi și părinți. Este un moment pri elnic stabilirii unei relații cadru
didactic -părinte, bazată pe încredere, înțelegere și sprijin în așa fel încât aceasta să se mențină
chiar și în momentele de solicitare intensă.
Principalele cauze ale unei comunicări ineficiente cu părinții sunt: probl emele de
ascultare, lipsa conexiunii inverse, falsa conexiune inversă, percepția selectivă și
subiectivitatea, obținerea informației prin manipulare discretă, inadvertențe de limbaj, bariere
culturale, etc.
Problemele de ascultare provin din faptul că pr ofesorul are falsa impresie că
întotdeauna, în comunicarea cu părinții, el are rolul de a -i informa pe scurt pe aceștia desp re
diverse probleme. De fapt, profesorul ar trebui să asculte mesajele care vin din partea părinților,
să lase părintele să aibă inițiativa dialogului.
Altă cauză a comunicării ineficiente o reprezintă lipsa conexiunii inverse între
profesori și părinți. Deoarece există mulț i părinți inhibați în a pune întrebări, un cadru didactic
eficient lasă nu numai spațiu întrebărilor, în comunicarea cu părinții, ci îi și provoacă să facă
ei acest lucru.
Falsa conexiune inversă are în vedere faptul că foarte mulți părinți, dintr -o
multitudine de puncte de vedere, lasă prin tăcere ori prin alte semnale de tip nonverbal, impresia
că au înțeles și că sunt și de acord cu tot ceea ce a transmis cadrul didactic respectiv, numai că,
de foarte multe ori, disimularea este reușită și poate prejud icia o comunicare eficientă și
performantă. Cadrul didactic, cunoscând faptul că părintele are, de cele mai multe ori interesul

10
de a nu -l contrazice, trebuie să se asigure, prin mijloace verbale dar mai ales nonverbale
suplimentare că părintele este în posesia informațiilor corecte;
Percepția selectivă și subiectivitatea se referă la faptul că din cauza unui volum mare
de informații transmise de părinți, cadrul didactic are tendința de a le vedea numai pe acelea pe
care dorește el să le vadă, ignorând faptul că poate elementele concr ete nu se potrivesc
preconcepțiilor cu care managerul școlar intervine în "ecuația relațională". Abilitățile cadrului
didactic în interacțiunile cu părinții trebuie să constea și în a recunoaște zonele problematice
ale unor abordări pline de subiectivism.
Obținerea informației prin manipulare discretă prezintă necesitatea ca, uneori, cadrele
didactice, mai ales dacă au o discuție cu unii părinți inhibați, să prezinte un anumit caz sau o
anumită problemă, comună întregului colectiv de părinți. Lamentarea tâ rzie a cadrului didactic,
"Mie de ce nu mi -a spus nimeni", atunci când este pus în fața unei probleme de interes general,
reproșată într -un cadru organizat, reclamă din partea acestuia o conduită infor mațională mai
atentă în viitor.
Alegerea momentului și a locului pentru a -i invita pe părinți să se exprime, spațiul,
contextul, participanții sunt tot atâtea variabile care pot constitui barie re ale comunicarii cu
parinții. Un limbaj căutat, cu elemente psihopedagogice și de ordin tehnic, ori plin de
neologi sme și de prețiozitate la nivel pe stil, poate constitui un factor de blocaj al comunicării
părinți -cadre didactice. Un limbaj simplu, direct, în termeni normali, adaptat interlocutorului
constituie solu ția acestei situații de blocaj.
Toate fenomenele ant erior amintite trebuie să reprezinte, la nivelul pregătirii inițiale a
cadrului didactic, elemente de formare și dezvoltare profesională pentru un bun management
al clasei de elevi, din perspectiva relațiilor cu colectivul de părinți.

1.2.4. Organizarea ș edințelor cu părinții

Principalul scop al stabilirii de întâlniri cu părinții este de a -i implica activ pe aceștia
în procesul educativ, de a -i informa cu privire la regulile din instituția școlară, de a le prezenta
expectanțele privind rezultatele el evilor și de a -i transforma în parteneri ai demersului de
formare și dezvoltare a acestora. Totodată, părinții pot solicita unele răspunsuri cu privire la
progresul individual al copilului sau unele informații referitoare la obiectivele educaționale
planif icate pentru anul școlar următor.
Dacă în cadrul întâlnirilor cu părinții, unii dintre ei sunt nemulțumiți de anumite aspecte
ale desfășurării procesului educațional, atunci cadrele didactice ar trebui să -și mențină calmul

11
și să permită părinților să se e xprime liber, să asculte motivele care stau la baza acestor
nemulțumiri, să aducă explicații obiective legate de problema/situația ce a declanșat
insatisfacția părinților, să provoace părinții în oferirea de soluții pentru problema ivita. Dacă
profesorul a încălcat anumite reguli sau a săvârșit o greșeală, atunci în cadrul acestor întâlniri
este corect să își prezinte scuze părinților.
De asemenea, uneori părinții pot solicita să asiste la unele activități didactice
desfășurate în clasa din care face par te copilul lor. În aceste situații profesorii vor impune
anumite reguli de conduită cum ar fi:
• Părinții își vor anunța vizita cu o zi înainte;
• La clasă pot asista cel mult doi părinți;
• Timpul pe care părintele îl va petrecere la clasă va fi stabilit în fu ncție de vârsta și
particularitățile elevului;

1.3. Parteneriatul școală -familie
1.3.1. Cadrul legislativ al parteneriatului

Parteneriatul școală – familie este o formulă pedagogică, noțiune relativ nouă înserată în
domeniul educației. Pedagogul Sorin Cristea (2000) consideră că acest parteneriat este de fapt
un segment care „reflectă mutațiile înregistrate la nivelul relațiilor existente între instituțiile
implicate direct și/sau indirect în proiectarea și realizarea obiectivelor sistemului de
învățământ: școala, familia, comunitatea locală, agenții sociali (economici, culturali, politici,
religioși etc.), factori de asistență socială etc.”.
O bună colaborare între familie și școală se poare realiza prin parteneriate. Parteneriatele
trebuie văzute ca o componentă esențială în organizare a școlii și a clasei de elevi. Parteneriatul
nu mai este considerat doar o simplă activitate cu caracter facultativ sau o problemă de natura
relațiilor publice. Parteneriatul determină și orientarea pen tru o abordare flexibilă și deschisă
spre soluționarea problemelor educative, dar și o formă de comunicare și colaborare în sprijinul
copilului la nivelul procesului educativ.
Parteneriatul cu familia insistă pe formarea anumitor competențe și deprinderi d e pregătire
a copiilor pentru viața școlară și cea socială, iar părinților pentru asigurarea unei educații de
calitate copiilor. În general, majoritatea familiilor sunt interesate să întrețină o colaborare
strânsă cu școala.

12
În ultimii ani se pune accent și pe un angajament mutual clar stabilit între părinți și școală,
în baza unui acord de parteneriat pentru educație (Anexa 3) . Scopul acordului este asigurarea
condi țiilor optime de derulare a procesului de înv ățământ prin implicarea și responsabilizarea
părților în educa ția beneficiarilor direc ți ai educa ției elevilor.
Acordul de parteneriat prezintă, în prima parte, cadrul legislativ care stă la baza încheierii
parteneriatului. Cele două părți semnatare ale acordului sunt, pe de o parte, școala reprezent ată
de director și profesori, și părintele sau reprezentatul legal al copilului. Scopul acordului de
parteneriat este clar precizat și presupune asigurarea condițiilor optime de derulare a procesului
de învățământ. Acordul prezintă detaliat care sunt oblig ațiile școlii, ale părinților sau
reprezentantului legal și obligațiile elevilor, ca beneficiari direcți ai actului educativ. Durata
contractului este, în general, pe întreaga durată de școlarizare a elevului în unitatea școlară iar
la secțiunea Alte clauz e sunt prezentate detaliat care sunt consecințele legale ale nerespectării
clauzelor contractuale.
Acordul se încheie în trei exemplare, câte una pentru fiecare parte, se datează ș i se
semnează de toți parteneri i impl icați în procesul de învățământ .

1.3.2. Forme de colaborare a școlii cu familia

Până nu demult educația elevilor a fost considerată responsabilitatea școlii. Noile
orientări în educație aduc schimbări în sensul că familia trebuie implicată un numai sub aspect
financiar, ci și sub aspect ed ucațional și cultural. Factorul hotărâtor pentru succesul școlar este
colaborarea directă și activă în cadrul ecuației școală – familie. Efectul colaborării cu părinții
asigură reușita scopului educațional. Pornind de la necesitatea cunoașterii
sociopsiho pedagogice a adolescentului, școala stabilește colaborarea cu familia sub diverse
forme.
Așadar, familia și școala sunt agenții educativi cu o influență deosebită asupra formării
și dezvoltării personalității copilului. Un factor important îl constituie r aporturile dintre cei doi
factori educativi, relațiile reciproce pe care le dezvoltă, poziția pe care o adoptă fiecare în relația
școală – familie.
Mult timp, concepția potrivit căreia școlii îi revine sarcina instrucției, iar familiei, cea
a educației, a persistat, separând astfel rolurile celor doi agenți educativi. Școala și familia
trebuie să colaboreze real, bazându -se pe încredere și respect reciproc, pe grija față de elev,
făcând loc unei relații deschise. Părinților le revine totuși rolul primordial în creșterea copiilor,
asigurându -le acestora condițiile materiale, cât și un climat afectiv și moral.

13
Pentru obținerea unei relații optime cu părinții este nevoie de a îmbina variate forme și
metode de colaborare a școlii cu familia și comunitatea. Unele dintre acestea sunt ședințele cu
părinții, lectoratele cu părinții, consultațiile individuale, convorbi rile telefonice, chestionarul,
participarea părinților la activitățile organizate la școală, consilierea psihopedagogică, vizitele
cadrelor didactice la familiile copiilor, excursii, drumeții, serbările școlare, lecții deschise, ziua
porților deschise, avi zierul școlii, etc.
Ședințele cu părinții se organizează lunar sau ori de câte ori este necesar și le oferă
părinților posibilitatea de a se cunoaște între ei, de a cunoaște cadrele didactice, de a discuta
apecte ale programului școlar. Deasemenea, în cad rul ședințelor, părinții pot cere informații
despre progresele sau regresele copilului său și despre modificările apărute în evoluția acestuia.
Lectoratele cu părinții au ca punct de plecare o tema stabilită, iar părinții sunt informați
cu privire la impor tanța cunoașterii ppersonalității propriului copil, despre tehnici și metode
prin care își pot ajuta copiii la lecții, dar și soluții pentru stoparea comportamentelor negative
ale copiilor.
Consultațiile individuale sau convorbirile oferă prilejul abordări i individualizate a
problemelor cu care se confruntă părintele sau elevul iar părinții pot dicuta situații intime pe
care nu doresc să le facă publice, dar care au un rol semnificativ în educația copilului său.
Convorbirile telefonice sunt o formă de comu nicare modernă, la care părinții și
profesorii apelează din cauza distanței față de școală și a timpului limitat de care dispun fiecare.
Chestionarul aplicat părinților cu ocazia diverselor forme de întâlnire permite obținerea
unor date cu privire la organ izarea colectivului de idei, a doleanțelor părinților dar și referitoare
la subiecte viitoare pe care părinții doresc să le abordeze la ședințe.
O altă metodă de comunicare o reprezintă participarea părinților sau al reprezentanților
legali ai elevilor la lecții deschise, pentru a vedea nivelul de pregatire al copilului, prietenii
acestuia, dar și pentru a se familiariza cu metodele și procedeele folosite de profesor în predare.
Consilierea psihopedagogică se realizează în momentul în care are loc în școală o
situație -problemă care necesita rezolvare și la care participă și profesorul, ca mediator între
elevii implicați în conflict și părinții acestora.
Vizitele cadrelor didactice la familiile copiilor dau posibilitatea ambilor parteneri
implicați în procesu l educativ să se cunoască într -o altă împrejurare decât cea formală, a școlii.
Aceste vizite se realizează de regulă la începutul anului școlar sau ori de câte ori este nevoie și
oferă posibiltatea cadrului didactic să afle condițiile concrete de viață și de educație a copilului

14
în familie. În cadrul excursiilor și al drumețiilor, părinții pot participa ca și supraveghetori ai
grupurilor de elevi, oferindu -le modele de comportament, dar și trăind emoții pozitive alături
de propriul copil.
Serbările școlare se organizează în scoală în cadrul activităților extrașcolare cu ocazia
unor evenimente semnificative din viața comunității: Sărbătoarea Nașterii Domnului, ziua
poetului Mihai Eminecu, ziua mamei, sosirea primăverii, încheierea anului școlar, etc. Acestea
dau posibilitatea părinților să se implice în organizarea activităților copiilor, să le descopere
aptitudinile speciale și să le evalueze performanțele. Ziua ușilor deschise dau șansa părinților
de a asista la orele de curs dar și să participe la alte acti vități desfașurate în școală.
La avizierul școlii părinții au acces deoarece aici sunt prezentate informații de interes
comun atât pentru părinți cât și pentru elevi, informații referitoare la activitățile desfașurate în
școală, la rezultatele unor concur suri și olimpiade școlare dar și programe în derulare.
Pentru o relație optimă de colaborare a școlii cu părinții pot fi utilizate o multitudine
de forme și metode de colaborare. Pentru găsirea unor soluții la problemele educative ale
familiei, părintele trebuie văzut ca un colaborator, ca un partener care se implică activ în aceste
forme de intervenție socio -educațională. Edificarea și menținerea unui parteneriat între școală
și familie depinde de asumarea responsabilităților de către toți actor ii educațional.

1.4. Metodologia cercetării
1.4.1. Abordări teoretice

“Teoretic, termenul de metodă vine dinspre cunoașterea științifică, dinspre știință si
acțiunea întemeiată pe cunoaștere. Astfel, în semnificația originară, cuvântul metodă, provenit
din grecescul methodos (odos = cale, drum si meta = către, spre ), înseamn ă “cale care duce
spre”…aflarea adevărului; “cale de urmat” în vederea descoperirii adevărului; un mod de
“urmărire”, de cercetare a unui lucru, de căutare, de explorarea unui fenomen obiectiv în
vederea aflării adevarului; drum de parcurs în vederea ating erii unui scop, a obținerii unui
rezultat determinat.” (Ioan Cerghit, Metode de invățământ , Editura Polirom, Iași, 2006, p. 17).
Relația dintre subiectul cercetător si obiectul cercetării nu este una directă, ci una
mijlocită de concepte, reguli, metode s i instrmente care amplifică si adâncesc potențele

15
cognitive și acționale ale cercetătorului, fac ca demersul său să fie pe de o parte eficient,
obiectiv si riguros, dar si transparent, verificabil si generalizabil.
Ca activitate cognitivă complexă, cu car acter intentionat, planificat si sistemic,
cercetarea educațională presupune folosirea anumitor metode si mijloace care facilitează
accesul cercetătorului la structurile si procesele semnificative ale obiectului cercetării.
În realizarea acestei cercetări am folosit metoda anchetei prin chestionar și metoda
observației.
1.4.2. Metoda anchetei prin chestionar

Chestionarul este definit ca o „suită de propoziții, având o anumită formă si o anumită
ordine, pe baza cărora se solicită părerea, judecata sau eva luarea unui subiect interogat” (Serge
Moscovici, Fabrice Buschini, Metodologia științelor socio -umane, Editura Polirom, p.230).
Dupa Florea Voiculescu „ancheta prin excelență este o metodă de cercetare a socialului,
ocupând un loc central în registrul meto delor de cercetare sociologică. Desigur, ancheta este și
parte integrantă a sistemului metodelor de cercetare pedagogică.”
El constă într -o succesiune logică si psihologică de întrebări si răspunsuri prin care se
urmărește colectarea unor informații privi nd faptele, cunoștințele si opiniile subiecților
referitoare la un anumit aspect privind educația sau domeniile conexe ale acesteia. Spre
deosebire de test, chesti onarul nu este o proba etalonată , rolul său fiind de colectare d e
informații si nu de a măsur a. Chestionarul se prezintă ca un formular scris si păstrează în bună
măsură caracterul unui dialog, în care întrebările nu sunt entități izolate ci fac parte dintr -un
demers cognitiv și comunicativ coerent, cu o anumită continuitate de conținut si înlă nțuire
logică.
Ancheta prin chestionar se desfășoară în mai multe etape:
– precizarea clară a problemei cercetate;
– stabilirea grupului de subiecți căruia i se va aplica chestionarul;
– realizarea anchetei propriu -zise;
– analiza atât din punct de vedere calitativ, cât și din punct de vedere cantitativ, a datelor
obținute.
Un chestinar este structurat în două părți: o parte introductivă și întrebările propriu -zise.

16
În partea introductivă, după caz, se motivează subiecților necesitatea aplicării
chestionarului și se r ealizează o scurtă prezentare a cercetării, e prezintă cine este inițiatorul
chestionarului și cu ce scop se realizează, se prezintă avantajele anchetei prin chestionar, dar
se menționează și modul de completare a chestionarului.
Întrebările propriu -zise variază ca număr, de la 2 -3 la sute de întrebări, în funcție de mai
multe criterii, cum ar fi: tipul cercetării, obiectul cercetării, finalitatea așteptată, tehnica de
anchetă, felul întrebărilor. Dacă întrebările sunt într -un număr foarte mare, chestiona rul se va
aplica în cadrul mai multor ședințe.

1.4.3. Metoda observației

Observația este considerată, de cele mai multe ori, explicit sau implicit, ca fiind prima
și cea mai simplă metodă de cercetare. „Observația presupune urmărirea intenționată și
sistematică a obiectelor, fenomenelor și evenimentelor, în stare naturalăîn condiții obișnuite de
existențăși manifestare/ desfășurare, cu scopul de a le cunoaște cât mai profund și de a le
descoperi trăsăturile esențiale (Letiția Muntean -Trif, Psohopedagogie. Ghid pentru pregătirea
gradelor didactice, Seria Didact ica, Alba -Iulia, 2017, p. 219).
Pedagogul timișorean Anca Munteanu preferă să definească obser vația drept "una
dintre metodele de cunoaștere a personalității umane, care constă în consemnarea metodică,
fidelă și intenționată a dife ritelor manifestări de comportament individual sau colectiv, așa cum
se prezintă ele în fluxul lor natural de manifestare”.
Cuvântul „observație” își are originea în limba latină și provine de la cuvăntu l „servare”
la care s -a adăugat prefixul „ob -”. Acesta semnifică „a cerceta” a avea ochii pe” și se clasifică
în două categorii:
– observația indusă;
– observația spontană.
În cazul observației spontane, cercetarea nu are un scop exact, precis, nu este
intenț ionată. În al doilea caz, cel al observației induse, cercetarea are la bază o ipoteză, un
anumit scop.
Observarea presupune parcurgerea mai multor etape: organizarea observării,
observarea propriu -zisă, prelucrarea datelor culese și valorificarea observă rii.

17
CAPITOLUL II
STUDIUL DE CERCETARE
2.1. Importanța cercetă rii

În contextul î n care învățământul românesc se află î n plin proces de modernizare iar
noile tehnologii comunicaț ionale încep să aibă o pondere cât mai mare în relația ș coală –
familie , fiecare nou an școlar își propune să realizeze o comunicare mai bună din punct de
vedere calitativ între cei doi factori educaț ionali .
Dacă, în trecut, transmiterea de informa ții dintre școală ș i familie se făcea prin metodele
tradițional e – discuț ii direc te, adrese scrise privind situația școlară a elevilor – în zilele noastre
comunicarea a trecut la un alt nivel, cel în care, pe lâ ngă metodele cun oscute, folosim telefonia
mobilă dar ș i conexiunea la inter net pentru a transmite mesaje părinț ilor.
Din acest punct de vedere am considerat a fi important să cercetăm care sunt strategiile
folosite în parteneriatul școală -familie – atât metodele tradiționale dar și tehnicile moderne de
comunicare – în vederea optimizării rela țiilor dintre instituție și părinț ii sau reprezentanții legali
ai elevilor di n învățămâ ntul primar.

2.2. Motiva ția alegerii temei

Școala are un rol important în colaborarea cu părinții copiilor, pentru a asigura educația
acestora, deoarece educația permanentă presupune o învățare pe tot parcursul vieții.
Colaborarea înt re toți factorii educaționali, î n primul rând între școală și familie , este o
necesitate actuală. Școala nu –și poate realiza pe deplin sarcinile, dacă nu cunoaște familia și
condițiile de muncă ale copiilor.
Legătura școlii cu familia este esențială pentru a cunoaște nenumărate aspecte privitoare
la comportamentul copiilor, sit uația la învățătură, disciplina. D ialogul cu familia este un
element indispensabil pentru reușita șc olară. Pentru o bună reușită în educaț ia copiilor, familia
trebuie să devină un bun colaborator al școlii, să creeze condițiile n ecesare activității de
învățare permanentă, precum și controlul îndeplinirii programului zilnic. Dintotdeauna școala

18
a colaborat cu familia în diferite forme, însă astăzi , din punct de vedere a cerințelor sociale,
apare mai mult ca niciodată necesitatea întăririi legăturii dintre acestea .
Pornind de la aceste aspecte a m ales această temă pentru a vedea care sunt strategiile
de comunicare î n procesul de învățământ între toți factorii implicați, dacă comunicarea se
realizează prin metodele tradiționale sau moderne dar ș i pentru a v edea ca re sunt efectele
comunicării dintre școală si familie.
Prin urmare am realizat două chestionare cu acelaș i tip de itemi: unul care se adresează
părinților sau reprezentanț ilor legali ai el evilor ș i unul care se adresează cadrelor didactice,
pentru a ved ea în ce măsură alegerile pă rinților corespund cu cele al e profesorilor î n ceea c e
privește comunicarea ș coală – familie.

2.3. Obiectivele cercetă rii

Pentru a stabili care sunt strategiile de comunicare cel mai des utilizate în cadrul
parteneriatului școală -familie, ne-am propus urmă toarele obi ective î n cadrul acestei cercetă ri:
– să aflăm cum este apreciată comunicarea profesori -părinț i;
– să vedem dacă părinții si profesorii au cunoștință despre existenț a unor metode moderne
de comunicare ;
– să identifică m care sunt metode le prin care profesorii comunică cu părinti si invers dar
și frecvența cu care se realizează dialogul dintre factorii implicați în educaț ie;
– să află m care este atitu dinea si modul de adresare al părinț ilor în comunicarea cu
profesorii dar ș i al profesorilor în comunicarea cu părinți i elevilor;
– să identificăm efectele comunicării profesori -părinț i.

2.4. Metodologia cercetă rii

Cercetarea s -a realiz at în perioada noiem brie-decembrie 2018, pe o durată de trei
săptămâni. Locul în care s-a desfășurat cercetarea a fost Școala Gimnazială Draș ov, structura
Șpring .

19
La cercetare au participat un număr de 18 părinți ai elevilor din clasel e a II -a, a III -a și
a IV-a cu predare simultană și un număr de 15 profesori și învățători din cele patru structuri ale
Școlii Gimnaziale Drașov.
Metodele de cercetare folosite au fost an cheta prin chestionar și observația .
Dupa Florea V oiculescu „ancheta prin excelență este o metodă de cercetare a socialului,
ocupând un loc central î n registrul me todelor de cercetare sociologică. Desigur, ancheta este și
parte integrantă a sistemului metodelor de cercetare pedagogică .”
Chestionarul repr ezintă un set de întrebă ri care au ca scop colectarea datelor necesar e
atingerii obiectivelor cercetă rii. Pentru a crea un chest ionar „bun” este nevoie de muncă multă ,
dar ș i de creativitate.
Ancheta pe bază de chestionar a cunoscut o extindere progresivă în ultima jumătate de
secol, din necesități practice, dictate de evoluția societății, dar si datorită avantajelor metodei.
R. Muchielli (1968, p. 8) stabile ște 12 etape ale anchetei, pe care P. Golu (1974, p. 304) le
sintetizează în patru secț iuni:
– pregatirea anchetei;
– redactarea si aplicarea chestionarului;
– prelucrarea s i interpretarea rezultatelor obț inute;
– redactarea raportului final.
Observația poate fi considerată, pe bună dreptate, metoda clasică de cercetare științifică.
S-a afirmat nu o dată, că această metodă este cea mai veche. În pedagogie, ea a fost preluată
din științele naturii.
Metoda observației este o metodă principală de investigație directă, care se manifestă
ca un act sistematic de urmărire atentă a procesului instructi v-educativ, în ansamblul său, ori
sub diversele lui laturi, aspecte, situații, fără să aducă modificări din partea cercetătorului.
Această urmărire sistematică, organizată, privește fenomenele în condiții normale de
desfășurare .

20
2.5. Decrierea cercetarii

Cercetarea a fost realizată cu respectarea urmatoarelor etape :
– precizarea clară a problemei cercetate;
– stabilirea grupului de subiecți căruia i se va aplica chestionarul;
– realizarea anchetei propriu -zise;
– analiza atât din punct de vedere calita tiv, cât și din punct de vedere cantitativ, a datelor
obținute.
În prima etapă, de precizare clară a problemei cercetate, am formulat o serie de
întrebări, pentru profesori și pentru părinți, itemi cu răspuns semideschis, care permit
respondenților, pe lân gă selectarea răspunsului cel mai apropiat de opțiunea sa, și scrierea
opiniei proprii, în cazul în care variantele enumerate nu acoperă toate răspunsurile posibile.
Modelul de chestionar pentru părinți și cel pentru profesori sunt prezentate la Anexa 1 și la
Anexa 2.
În a doua etapă, de stabilire a grupului de subiecți căruia i se va aplica chestionarul , am
selectat grupul la care voi aplicat chestionarul. Acesta este format, pe de o parte, din părinții
elevilor din clasele a II-a, a III -a și a IV -a de la Școala Gimnazială Drașov, structura Șpring iar
pe de altă parte, din învăț ătorii și profesorii de la acee ași școală.
În cea de -a treia etap ă, s-a realizat ancheta propriu -zisă, a dica chestionarul le -a fost
înmâ nat părinților și cadrelor didactice în vederea exprimării opiniei proprii î n legătură cu
întrebările formu late.
Ultima etapă este și cea mai complexă, de analiză atât din punct de vedere calitativ, cât
și din punct de vedere cantitativ, a datelor obținute și de prezintare a rezultatelor cu ajutorul
graficelor, tabelelor și semnificația acestora.

2.6. Analiza rezultatelor

Rolul acestei ultime etape a cercetării este acela de a prezenta rez ultatele obținute în
urma aplicării celor două chestionare grupului de părinți și de profesori ales.

21
Prima întrebare adresată profesorilor a fost :
„Cum apreciați comunicarea dintre dumneavoastră și parinții elevilor dumneavoastră?”
Răspunsurile primite de la profesori sunt prezentate în tabelul următor :

În următoar ea diagram ă putem observa răspunsurile primite de la profesori la prima
întrebare a chestionar ului:

Diagrama 1 . Răspunsuri profesori la prima întrebare
Analizănd rezultatele diagramei, putem ob serva că mai mult de jumatate dintre
profesori, mai exact 56 la sută dintre aceștia, apreciază comunicarea cu părinții elevilor lor ca
fiind „Bună”, 31 de procente ca fiind „Foarte bună” și doar 13 la sută au considerat
comunicarea „Suficientă”. De aici putem concluziona că di alogul dintre partenerii educaționali
ar putea fi îmbunătațită prin diverse metode.
A doua întrebare adresată profesorilor a fost: RĂSPUNSURI PROFESORI

Foarte bună 5
Bună 9
Satisfăcătoare 2
Altă opțiune 0
31%56%
13%PROCENTAJ RĂSPUNSURI PROFESORI
Foarte buna
Buna
Satisfacatoare

22
„Aveți cunoștință despre existența unui grup de comunicare modernă (Facebook,
Instagram, WhatsApp) cu părinții elevilor dumneavoastră?”
Răspunsurile primite au fost sintetizate în următo rul tabel :

În următoare a diagram ă putem observa răspunsurile primite de la profesori la a doua
întrebare din chestionar:

Diagrama 2 . Răspunsuri profesori la a doua întrebare

Analizând tabelul și diagrama de mai sus , putem spune că profesorii au cunoștința
despre existența tehnicilor moderne de comunicare în procent de 66%, dar folosesc aceste
tehnici în dialogul cu părinții doar 53 la sută dintre aceștia, diferența de 13 procente nu le
utilizează. RĂSPUNSURI PROFESORI

Da 8
Da, dar nu î l folosesc 2
Nu 4
Nu știu 1
Altă opțiune 0
53%
13%27%7%PROCENTAJ RĂSPUNSURI PROFESORI
Da
Da, dar nu il
folosesc
Nu
Nu stiu

23
Un numar de 4 profesori dintr -un total d e 15, adica 27% nu au cunoștință despre
existența gr upurilor de comunicare modernă iar unul dintre profesori a ră spuns ca nu știe despre
aceste metode, adică un procent de 7%.
A treia întrebare adresată profesorilor a fost:
„Care est e frecvența cu care comunicați cu părinții elevilor dumneavoastră ?”
La aceasta întrebare, fiecare r ăpuns a avut o serie de alte variante de răspuns , în funție
de modalitatea de comunicare preferată de profesori.
Astfel că, f recvența cu care se comunică prin intermediul ședi nțelor cu părinții este
prezentată în tabelul următor :

Concentrând ră spunsurile primite în ceea ce privește frecvența șe dințelor cu părinții,
diagrama se prezintă astfel:

Diagra ma 3 . Răspunsuri profesori la a treia întrebare RĂSPUNSURI PROFESORI

Ședințe săptămâ nale 3
Ședinț e lunare 8
Ședinț e semestriale 2
Ședinț e Altă opț iune 2

20%
54%13%13%PROCENTAJ RĂSPUNSURI PROFESORI
Sedinte saptamanal
Sedinte lunar
Sedinte semestrial
Sedinte Alta optiune

24
Analizâ nd datele de mai sus, putem spune că frecvența săptamânală a ședințelor cu
părinții are o pondere de 20%, mai puțin de un sfert din totalul ședințelor pentru fiecare
categorie în parte.
Cea mai mare frecvență o au ședințele lunare, mai mult de jumătate din răspunsuril e,
adică 54% din profesori prefer ă acesta variantă de comunicare , în timp ce întalnirile semestriale
au fost alese ca și frecvență de un număr de 2 profesori.
Surprinzator este procentul de 13% venit din partea profesorilor care consideră că
ședințele cu părinți ar trebui să se facă la nevoie, atunci când situația o cere, când sunt informații
necesare de transmis între profesori și părinți, nu neapărat cu o regularitate dinainte stabilită .
Frecvența cu care se comunica prin intermediul grupului clasei (Facebook) este
prezentată în tabel ul următor:

În următoarea diagramă putem observa răspunsurile primite de la profesori la întrebarea
privind frecvența comunicarii prin intermediul grupului de pe Facebook:
Diagrama 4. Ră spunsuri profesori la a treia întrebare 67%11%11%0%11%PROCENTAJ RĂSPUNSURI PROFESORI
Grup saptamanal
Grup lunar
Grup zilnic
Grup O data pe an
Grup Alta optiuneRĂSPUNSURI PROFESORI

Grup săptămânal 6
Grup lunar 1
Grup zilnic 1
Grup O dată pe an 0
Grup Altă opțiune 1

25
Studiind diagrama reprezentată mai sus, putem spune ca pentru opțiunea săptămânală
a dialogului pe grupul clasei au raspuns un procent de 67% dintre profesorii.
Surpinzătoare sunt celelalte trei opțiuni de răspuns ale profesorilor care au ales într -un
procent identic, de 11%, ca mod de comunicare pe grup varianta lunară, zilnică și la nevoie în
timp ce pentru varianta comunicării pe Facebook O dată pe an nu a existat nici o opțiune din
partea cadrelor didactice.
Frecvența cu care se comunică prin intermediul telefonului este prezentată în tabelele
de mai jos:

Se poate observa ca același numă r de profesori, si anume 3, au optat pentru frecvenț a
săptamânală și semetrială a comunicării prin intermediul telefonului în cadrul procesului
instructiv -educativ , adică 20% dintre profesori.
Ponderea cea mai mare în cadrul acestei categorii de răpuns o are discuțiile telefonice
lunare, 33% dintre profesori alegand această opțiune .
Dialogul prin telefon „ O data pe an ” nu a fost ales de nici un profesor în timp ce î n
cazul comunicarii la nevoi e, ori de cate ori o cere situaț ia, 27% dintre profesori și-au exprimat
opțiunea .
Urmare a ră spunsurilor primite s -a întocmit următoarea diagramă :
RĂSPUNSURI PROFESORI

Telefon săptămâ nal 3
Telefon lunar 5
Telefon semestrial 3
Telefon O dată pe an 0
Telefon Altă opț iune 4

26

Diagrama 5 . Răspunsuri profesori la a treia întrebare

Tot în ceea ce priveș te frecvența comunicării, răs punsurile la varianta Email -ului este
prezentată î n tabelul de mai jos:

Potrivit datelor din tabel, putem spune că această variantă de comunicare, prin
intermediul Email -ului, este mai puț in utilizată de profesori, doar 8 dintre cadrele didactice au
bifat în chestionar această opțiune de dialog.
Procentual, folo sirea cu regularitate a acestei metode se realizează într -un număr scăzut
de către profesori, doar 12% dintre aceștia utilizând -o săptămânal , semestrial sau o data pe an,
predominantă fiind utilizarea metodei doar la nevoie, când situația o impune , 63 la sută dintre
cadre alegând această variantă .
Diagrama de mai jos prezintă foarte clar frecvența comunică rii prin Email:
RĂSPUNSURI PROFESORI

Email să ptămâ nal 1
Email Semestrial 1
Email O dată pe an 1
Email Altă opț iune 5 20%
33% 20%0%27%PROCENTAJ RĂSPUNSURI PROFESORI
Telefon saptamanal
Telefon lunar
Telefon semestrial
Telefon O data pe
an
Telefon Alta
optiune

27

Diagrama 6. Ră spunsuri profesori la a treia întrebare

Frecvența cu care se comunică prin intermediul consultațiilor individuale, a
discuțiilor față în față, este prezentată în tabel ul următor :

Analizând tabelul de mai sus, putem spune că modul de dialog tradițional, față în față,
se află printre optiunile preferate ale profesorilor. Astfel că, 5 răspunsuri din 15, adica 33%
dintre profesori, preferă consultaț iile lunare, în timp ce 27 de procente au op tat pentru frecvența
săptămânală și lunară a consultațiilor individuale.
În timp ce opțiunea „La nevoie, câ nd este necesar ” a fost aleasă de 2 profesori, adică
13 procente, varianta „O dată pe an” nu se află printre preferințele cadrelor didactice. 1, 12%
1, 12%
1, 13%5, 63%PROCENTAJ SI NUMĂR RĂSPUNSURI PROFESORI
Email saptamanal
Email Semestrial
Email O data pe an
Email Alta optiune
RĂSPUNSURI PROFESORI

Consultații săptămâ nale 4
Consultaț ii lunar e 5
Consultaț ii semestrial e 4
Consultaț ii O dat ă pe an 0
Consultații Altă opț iune 2

28
Frecvența comunică rii prin consultații individuale este prezentată în diagram a de mai
jos:

Diagrama 7 . Răspunsuri profesori la a treia întrebare

Varianta vizitelor la domiciliul elevilor este ultima opțiune în ceea ce privește frecvența
comunicării. Opțiunea cea mai des folosită este cea a vizitelor anuale, în care învățătorul/
profe sorul face cunoștință cu toți membrii familiei și în care părintele îl cunoaște pe cadrul
didactic în alt context decăt în școală. Varianta anuală a vizitelor a fost aleasă de 54% dintre
profesori. Tabel ul următor prezintă numărul profesorilor care au ales varianta vizi telor la
domiciliul elevilor:

RĂSPUNSURI PROFESORI

Vizite lunar 1
Vizite semestrial 2
Vizite o dată pe an 7
Vizite Altă opț iune 3 27%
33%27%0% 13%PROCENTAJ RĂSPUNSURI PROFESORI
Consultatii
saptamanal
Consultatii lunar
Consultatii
semestrial
Consultatii O data pe
an
Consultatii Alta
optiune

29
Procentual, această variantă de răspuns este redată în diagram a de mai jos:

Diagrama 8. Răspunsuri profesori la a treia întrebare

Următoarea întrebare adresată profesorilor a fost:
„Cum vi se adresează părinții în timpul comunicării? Cum formuleaza întrebările?”
La această întrebare, răspunsurile primite de la profesori se prezintă ca în tabelul
următor :

Din acest tabel se poate observa că, într -un număr mai mare, p ărinții li se adresează
profesorilor într-un mod clarificator, adică în procent de 50% din totalul variantelor de răspuns
la această întrebare . RĂSPUNSURI PROFESORI

Directiv 3
Clarificator 8
Delicat 4
Încurajator 1
Altă opț iune 0 8%
15%
54%23%PROCENTAJ RĂSPUNSURI PROFESORI
Vizite lunar
Vizite semestrial
Vizite o data pe an
Vizite Alta optiune

30
O abordare delica tă în timpul dialogului folosesc 4 p ărinți , respectiv 25% din totalul
lor, iar o abordare directă, fără menajamente, 19 la sută dintre părinți , respectiv 3 p ersoane .
Doar 6 la sută dintre părinți folosesc o abordare încurajatoare în dialogul cu cadrele did actice,
ceea ce reprezintă o persoană din totalul respondenților.
Diagram a referitoare la această întrebarea se prezintă astfel :

Diagrama 9. Ră spunsuri profesori la a patra întrebare

A zecea întrebare adresată profesorilor a fost:
„Care este atitudinea părinților în timpul comunicării cu dumneavoastră?”
La această întrebare, răspu nsurile primite de la profesori se prezintă ca în tabel ul
următor :

RĂSPUNSURI PROFESORI

Atitudine prietenoasă 12
Atitudine caldă 3
Atitudine distantă 1
Atitudine rece 0 3, 19%
8, 50%4, 25%1, 6%0, 0%PROCENTAJ ȘI NUMĂR RĂSPUNSURI PROFESORI
Directiv
Clarificator
Delicat
Incurajator
Alta optiune

31

Analizănd tabelul de mai sus, putem observa că răspunsurile profesorilor în ceea ce
privește atitudinea părinților sunt pozitive, predominantă fiind existența unei atitudini
prietenoase și calde în timpul comunicării.
Profesorii au spus că părinții au o atitudine prietenoasă când discută cu ei în procent de
75% și o atitudine caldă în procent de 19%. Atitudinea distantă a fost aleasă într -un procentaj
foarte scăzut, respectiv 6 procente, pe când atitudinea rece a părintilor în dialogul cu profesorii
nu s-a regăsit deloc ca variantă de rășpuns. De aici putem concluziona că părinții preferă vorba
bună și atitudinea plăcută în timp ce dialoghează.
Datele din tabel ul de mai sus sunt reprezentate grafic de urmatoare a diagramă :

Diagrama 10 . Răspunsuri profesori la a cincea întrebare

A șasea întrebare adresată profesorilor a fost:
„Care sunt efectele comunicării dintre dumneavoastră și părinții elevilor
dumneavoastră ?”
Răspunsurile primite se prezintă astfel : 75%19%6%0%PROCENTAJ RĂSPUNSURI PROFESORI
Atitudine prietenoasa
Atitudine calda
Atitudine distanta
Atitudine rece

32

Pornind de la datele din tabel , putem observa că principal ele efect e al comunicării dintre
profesori și părinți sunt ameliorarea rezultatelor la învățătură și ameliorarea comportamentului
elevilor față de profesori . Pro centual, răspunsurilor primite de la profesori reprezintă 37%,
respectiv 10 profesori au ales aceste vari ante de răspuns.
Efecte semnificative sunt și în ceea ce privește respectarea cadrelor didactice de că tre
elevi și particip area acestora la activită țile extrașcolare organizate de școală. Astfel, 15% dintre
profesori au confirmat respectarea cadrelor în urma dialogului cu părinții acestora și 11% dintre
profesori spun că unul din efecte este participarea elevilor la activită țile extrașcolare.
Procentual, ră spunsurile la această întrebare se prezintă ca în diagram a următoare:

Diagrama 11 . Răspunsuri profesori la a șasea întrebare RĂSPUNSURI PROFESORI

Ameliorare rezultate 10
Activităti extraș colare 3
Ameliorare comportament 10
Respectare cadre didactice 4
37%
11%37%15%PROCENTAJ RĂSPUNSURI PROFESORI
Ameliorare rezultate
Activitati extrascolare
Ameliorare
comportament
Respectare cadre

33
Concomitent cu aplicarea chestionarului grupului de profesori, s -a aplicat același
chestionar si părinților elevilor. În urma centralizării tuturor răspunsurilor primite, s -au obținut
următoarele rezultate:
Prima întrebare adresat ă părinților a fost :
„Cum apreciați comunicarea dintre dumneavoastră și învățătorul/profesorii copilului
dumneavoastră ?”Răspunsurile primite de la părinți la prima întrebare din chestionar sunt
prezentate în tabelul următor:

În diagrama de mai jos putem observa răspunsurile primite de la părinți prima
întrebare din chestionar:

Diagrama 12. Răspunsuri părinți la prima întrebare

RĂSPUNSURI PĂRINȚI
Foarte bună 14
Bună 4
Satisfăcă toare 0
Altă opțiune 0
78%22%
0%PROCENTAJ RASPUNSURI PĂRINȚI
Foarte buna
Buna
Satisfacatoare

34
Analizând comparativ tabelul și diagrama, putem spune că părinții apreciază
comunicarea cu profesorii ca fiind „Foarte bună” î ntr-un procent de 78%, în timp ce pentru
varianta „Bună ” au optat 22 la sută dintre părinți. Variantele „Satisfăcatoare” și „Altă optiune”
nu au fost alese de nici un părinte.
A doua întrebare adresată pă rinților a fost:
„Aveți cunoștință despre existența unui grup de comunicare modernă (Facebook,
Instagram, WhatsApp) cu învățătorul/ pr ofesorii copilului dumneavoastră ?”
Răspunsurile primite de la părinți au fost sintetizate în următo rul tabel :
RĂSPUNSURI PĂRINȚI

Da 14
Da, dar nu î l folosesc 1
Nu 3
Nu știu 0

În următoarea diagramă putem observa răspunsurile primite de la părinți la a doua
întrebare din chestionar:

Diagrama 13 . Raspunsuri parinți la a doua întrebare 78%5%17%0%PROCENTAJ RASPUNSURI PĂRINȚI
Da
Da, dar nu il
folosesc
Nu
Nu stiu

35

Așadar, putem spune că un număr de 15 părinți au cunoștință despre existența unui
grup de comunic are modernă, dar doar 78 la sută dintre aceștia îl ș i folosesc în dialogul cu
cadrele didactice.
Un procent de 5% dintre părinti nu au cunoștintă despre existența tehnicilor moderne
de comunicare și utilizează tehnicile tradiționale pentru a discuta cu profesorii elevilor lor în
timp ce nici un părinte nu a ales opțiunea „Nu știu”.
A treia întrebare adresată p ărinților a fost:
„Care este frecvența cu care comunicați cu învățătorul/ profesorii copilului
dumneavoastră ?”
La aceasta întrebare, fiecare răspuns a avut o serie de alte ră spunsuri, în funție de
modalitatea de comunicare preferată de părinți.
Frecvența cu care se comunica prin intermediul ședințelor cu părinții este prezentată î n
tabelul următor :

Analizănd datele din tabel putem observa că majoritatea parinț ilor preferă varianta
lunară a ședințelor cu profesorii, această opțiune fiind aleasă de un număr de 11 părinți,
respecti v 65% din totalul lor. Pentru „Ș edințe semestrial” au optat 23% dintre părinți iar pentru
„Ședințe săptămânal” doar 12 procente dintre părinți, în timp ce pentru varianta „Altă opțiune”
nu a optat n ici un respondent.
Concentrând ră spunsurile primite în ceea ce privește frecvența ședințelor cu părinții,
diagram a se prezintă astfel: RĂSPUNSURI PĂRINȚI

Ședințe săptămânale 2
Ședințe lunare 11
Ședințe semestriale 4
Ședințe Altă opțiune 0

36

Diagrama 14 . Răspunsuri părinți la a treia întrebare

Frecvența cu care se comunică prin intermediul grupului clasei (Facebook) este
prezentată în tabel ul următor :
RĂSPUNSURI PĂRINȚI

Grup săptămânal 12
Grup lunar 3
Grup zilnic 0
Grup O dată pe an 2
Grup Altă opțiune 0

În următoare a diagramă putem observa răspunsurile primite de la părinți la întrebare a
privind frecvența comunică rii prin intermediul grupului de pe Facebook: 12%
65%23%0%PROCENTAJ RASPUNSURI PĂRINȚI
Sedinte saptamanal
Sedinte lunar
Sedinte semestrial
Sedinte Alta optiune

37

Diagrama 15. Răspunsuri părinți la a treia întrebare
Studiind diagrama de mai sus, putem spune ca pentru opțiunea săptămânală a dialogului
pe grupul clasei au optat 70% dintre părinți iar pentru d iscuțiil e lunare pe grup 18 % dintre cei
întrebați, repectiv 3 părinți.
Un procent mai scăzut l-a reprezentat dialogul „O dată pe an”, pe câ nd niciun părinte
nu a optat pentru varianta zilnică ș i la nevoie a dialogului pe rețelele de socializare.
Frecvența cu care se comunică prin intermediul telefonului este prezentată în tabel ul de
mai jos:

Se poate observa că un numar de 3 părinți au răspuns că frecvența săptă mânală a
comunicării prin intermediul telefonului în cadrul procesului instructiv -educativ este preferată 70%18%0% 12%0%PROCENTAJ RĂSPUNSURI PĂRINȚI
Grup saptamanal
Grup lunar
Grup zilnic
Grup O data pe an
Grup Alta optiune
RĂSPUNSURI PĂRINȚI

Telefon saptămânal 3
Telefon lunar 1
Telefon semestrial 0
Telefon O dată pe an 2
Telefon Altă opțiune 2

38
de ei, respectiv 37 de procente . Un număr identic de părinți, căte 2, au optat p entru dialogul la
telefon o dată pe an sau ori de câte ori este nevoie, pe când pentru con vorbirile telefonice lunare
și-au expri mat opțiunea un singur părinte, respectiv 13%.
Urmare a ră spunsurilor primite s -a întocmit o diagramă , referitoa re la varianta
comunică rii prin intermediul telefonului:

Diagrama 16 . Raspunsuri profesori la a treia întrebare

Tot în ceea ce privește frecvența comunicării, răs punsurile la varianta Email -ului sunt
prezentate în tabelul de mai jos:

37%
13%
0%25%25%PROCENTAJ RĂSPUNSURI PĂRINȚI
Telefon saptamanal
Telefon lunar
Telefon semestrial
Telefon O data pe an
Telefon Alta optiune
RĂSPUNSURI PĂRINȚI

Email săptămânal 0
Email Semestrial 0
Email O dată pe an 3
Email Altă o pțiune 3

39
Se pare că această variantă de comunicare, prin intermediul Ema il-ului este mai puț in
utilizată de pă rinti, doar 6 dintre ei au bifat în chestionar această opț iune, 3 părinț i au ales acest
mijloc de dialog o dată pe an iar alți 3 doar atunci când e necesar .
Opțiunea dialogului săptămânal și semestrial nu a fost selectata de nici un părinte, ceea
ce ne face să concluzionăm că informațiile prin email sunt transmise mai rar, părinții preferând
alte mijloace de comuninicare.
Diagrama de mai jos prezintă foarte clar frecvența comunică rii prin Email:

Diagrama 17 . Raspunsuri părinț i la a treia întrebare
Frecvența cu care se comunică prin intermediul consultațiilor individuale, a discuțiilor
față în față, este prezentată în tabe lul următor:

0, 0%0, 0%
3, 50% 3, 50%PROCENTAJ SI NUMĂR RĂSPUNSURI PĂRINTI
Email saptamanal
Email Semestrial
Email O data pe an
Email Alta optiune

RĂSPUNSURI PĂRINȚI

Consultații săptămânale 4
Consultații lunare 6
Consultații semestriale 0
Consultații O dată pe an 1
Consultații Altă opțiune 1

40
Analizând tabelul de mai sus, putem concluziona că t ipul de consultații preferat de
părinți este consultațiile lunare, ales în procent de 50% de părinți, respectiv 6 perso ane.
Deasemenea, tot cu frecvență semnificativă, de 34%, a fost aleasă și opțiunea
consultați ilor săptămânale în timp ce câte un părinte a optat pentru consultațiile față în față doar
o dată pe an sau atunci când este necesar.
Frecvența comunic arii individuale este prezentata în diagram a de mai jos:

Diagrama 18 . Răspunsuri părinți la a treia întrebare

Varianta vizitelor la domiciliul elevilor este ultima opțiune în ceea ce privește frecvența
comunicării. Opțiunea cea mai des folosită este cea a vizitelor anuale, în care părintele îl
cunoaște pe cad rul didactic în alt context decâ t în școală. Varianta an uală a fost aleasă de 71%
dintre părinți.
Alti 29 de procente dintre părinți au considerat ca este necesar ca profesorii să îi
viziteze, adică un numar de 2, pe cand vizitele lunare și semestriale neaflându -se printre
opțiunile părinților.
Tabel ul următo r redau numărul părinților care au ales varianta vizitelor la domiciliu :
34%
50%0%8%8%PROCENTAJ RĂSPUNSURI PĂRINȚI
Consultatii saptamanal
Consultatii lunar
Consultatii semestrial
Consultatii O data pe an
Consultatii Alta optiune

41
RĂSPUNSURI PĂRINȚI

Vizite lunar 0
Vizite semestrial 0
Vizite o dată pe an 5
Vizite Altă opț iune 2

Procentual, această variantă de răspuns este redată în diagram a următoare :

Diagrama 19 . Răspunsuri părinți la a treia întrebare

Urmatoarea întrebare adresată parinților a fost:
„Cum vi se adresează învățătorul/ profesorii în timpul comunicării ? Cum formulează
întrebările?”
La această întrebare 9 dintre parinți au spus ca profesorii li se adresează directiv, ceea
ce reprezinta un procent de 32 la suta din totalul respondenților. Același procent au afirmat că
profesorii li se adresează încurajator, pe cănd variantele clarificator și delicat au fost selectate
în procente de 18, respectiv 14%.
Răspunsurile primite de la părinți se prezintă ca în tabel ul următor : 0%0%
71%29%PROCENTAJ RĂSPUNSURI PĂRINȚI
Vizite lunar
Vizite semestrial
Vizite o data pe an
Vizite Alta optiune

42

Diagram a referitoare la această întrebare adresată părinților se prezintă ca mai jos:

Diagrama 20 . Răspunsuri parinți la a patra întrebare

A cincea întrebare adresată părinților a fost:
„Care este atitudinea p rofesorilor în timpul comunicării cu dumneavoastră?”
La această întrebare, răspunsurile primite de la părinți se prezintă ca în tabel ul următo r:
9, 32%
5, 18%4, 14%9, 32%1, 4%PROCENTAJ ȘI NUMĂR RASPUNSURI PĂRINȚI
Directiv
Clarificator
Delicat
Incurajator
Alta optiuneRĂSPU NSURI PĂRINȚI

Directiv 9
Clarificator 5
Delicat 4
Incurajator 9
Alta optiune 1

43
RĂSPUNSURI PĂRINȚI

Atitudine prietenoasă 13
Atitudine caldă 10
Atitudine distantă 1
Atitudine rece 1

Analizănd tabelul de mai sus, putem observa că părinții sunt de părere ca este mult mai
eficientă existența unei atitudini prietenoase și calde în timpul comunicării. Părinții con sideră
că profesorii au o atitudine prietenoasă când discută cu ei în procent de 52% și o atitudine caldă
în procent de 40%.
Atitudinea rece și distantă a fost aleasă într -un procentaj foarte scăzut, doar 4 la sută în
ambele cazuri, de unde reiese și faptul că profesorii preferă vorba bună în dialogul cu familia
elevilor.
Datele d in tabel ul de mai sus sunt reprezentate grafic de urmă toare a diagram ă:

Diagrama 21 . Răspunsuri părinți la a cincea întrebare
52%40%4%4%PROCENTAJ RĂSPUNSURI PĂRINȚI
Atitudine prietenoasa
Atitudine calda
Atitudine distanta
Atitudine rece

44
A șasea întrebare adresată pă rinților a fost:
„Care sunt efectele comunicării dintre dumneavoastră și profesorii copilului
dumneavoastră?”
Răspunsurile primite se prezintă ca în tabel ul următor:
RĂSPUNSURI PĂRINȚI

Ameliorare rezultate 11
Activități extraș colare 4
Ameliorare comportament 8
Respectare cadre didactice 10

Procentual, răspunsurile la această întrebare se prezintă ca în diagram a următoare:

Diagrama 22. Răspunsuri părinți la a șasea întrebare

Analizănd comparativ tabelul și graficul de mai sus, putem concluziona că părinții
consideră că dialogul cu profesorii copiilor sai au efecte benefice atăt din punctul de vedere al 34%
12%24%30%PROCENTAJ RĂSPUNSURI PĂRINȚI
Ameliorare rezultate
Activitati extrascolare
Ameliorare
comportament
Respectare cadre

45
rezultatelor școlare, 34%, cât și în ceea ce privește respectul față de cadrele didactice, 30 de
procente, și asupra ameliorării comportamentului copiilor, în procent de 30 la sută.
Tot ca efect al dialogului cu profesorii este și participarea copiilor la activitățile
extrașcolare, un număr de 4 părinți optând pentru aceasta variantă de răspuns.

46
CONCLUZII

Analizâ nd rezultatele care reies în urma aplicării chestionarului am putea spune că o
bună comunicare între profesori și părinți și între părinți si profesori, indiferent dacă se
realizează tradițional sau prin mijloacele moderne de comunicare, este în beneficiul elevilor.
În următoare a diagramă , primul răspuns este dat de profesori iar al doilea de părinți lor.
Sintetizâ nd răspunsurile majoritare primite de la profesori și de la părinți , acestea se prezintă
astfel :
0246810121416Răspuns majoritar profesori și părinți

47
Privind comparativ rezultatele prezentate mai sus, putem concluziona că în ce a mai
mare parte răspunsurile profesorilor la întrebările din chestionar corespund cu răspunsurile
părinților .
Așadar, dacă profesorii au apreciat comunicarea cu părinții elevilor lor ca fiind bună,
părinții au coniderat -o ca fiind foarte bună. Ambii parteneri ai dialogului au cunoștință despre
existența unui grup de comunicare modernă, respectiv de un grup pe Facebook.
Identice sunt și răspunsurile care vizează frecvența comunicării prin intermediul
ședințelor cu părinții -lunară, prin intermediul gru pului clasei -saptămânală, a consultațiilor
individuale -lunare și a vizitelor la domiciliul elevilor -o dată pe an. Răspunsuri diferite apar în
cazul frecvenței prin intermediul telefonului -frecvență lunară au afirmat profesorii și o
frecvență săptămânală au ales părinții și în cazul comunicării prin intermediul email -ului-doar
la nevoie au bifat profesorii, pe când părinții au ales și varianta o dată pe an pe lângă opțiunea
la nevoie.
Daca majoritatea profesorilor au considerat că părinții li se adresează c larificator în
timpul comunicării, majoritatea părinților sunt de părere că profesorii li se adresează directiv
și încurajator în timpul dialogului.
Atât atitudinea profesorilor cât și atitudinea părinților atunci cănd discută este una
prietenoasă, iar ef ectele comunicării sunt, pe lănga o îmbunătățire a rezultatelor la învățătură,
efect ales atât de profesori cât și de părinți, și o ameliorare a comportamentului elevilor.
Așadar, p rin intermediul acestei lucrări am încercat să aflăm punctele de vedere al e
profesorilor și ale părinților în ceea ce privește modul în care se dialoghează, a modalităților
de comunicare alese de ambele categorii, a atitudinii și a modului de adresare a profesorilor și
părinților implicați în dialog dar și a efectelor pe care ac este strategii de comunicare le au asupra
elevilor, elementul comun a comunicării dintre profesori si părinți.
În urma cercet ării efectuate s -a observat că implementarea cât mai multor strategii de
comunicare între părinți și profesori au efecte benefice a tât asupra comportamentului cât și
asupra rezultatelor școlare ale elevilor.
În final trebuie subliniat faptul că în școala la care am efectuat cercetarea se comunică,
indiferent de strategie, și acest fapt are rezultate benefice asupra atăt asupra elevil or, dar și
asupra relațiilor dintre școală și familie.

48
Bibliografie:

1. Agabrian , M., Milea , V., Parteneriate școală -familie -comunitate , Ed. Institutul European,
Iași, 2005.
2. Bocoș , M., Didactica disciplinelor pedagogice , Editura Didactică și Pedagogică, Paralela
45, 2008.
3. Bontaș, I. , Pedagogie , Editura All, București, 1994.
4. Cerghit , I., Metode de învățământ , Editura Polirom, Iași, 2006.
5. Cosma , T., Ședințele cu părinții în gimnaziu , Editura Polirom, Iași, 2001 .
6. Cosmovici , A., Iacob L.M., Psihologie ș colară , Editura Polirom, Iași, 1998.
7. Cristea , S., Fundamentele pedagogiei , Editura Polirom, Iași, 2010
8. Cristea , S., Dicționar de termeni pedagogici , Editura Didactică și P edagogică, București,
1998.
9. Cucoș , C., Pedagogie Ediția a II -a revăzută și adăugită , Editura Polirom, Iași, 2006.
10. Cucoș , C., Pedagogie , Editura Polirom, Iași, 2002.
11. De Singly , F., Blanchet , A., Gotman , A., Kaufmann , J.C., Ancheta și metodele ei:
chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv , Editura Polirom, Iași,
1998.
12. DeVito , J., Human Communication, The basic Course, Harper&Row, Inc., New York,
1988.
13. Gherguț , A., Management gen eral și strategic în educație , Editura Polirom, Iași, 2007.
14. Iacob , L, Cosmovici , A, Psihologie școlară , Editura Polirom, Iași, 1998 .
15. Iordăchescu, D. G., Teoria și metodologia curriculum -ului – note de curs , Alba Iulia, 2017.
16. Iordăchescu, D. G., Teoria și practica evaluării – note de curs , Alba Iulia, 2017.
17. Jigău , M., coord., Curriculum clasele V -VIII Consiliere și orientare , Institutul de Științe
ale Educației, Consiliul Național pentru Curriculum, București, 2005.
18. Jinga , I., Negreț , I., Învățarea eficientă , Editura Aldin, București, 1999.
19. Leroy , G., Dialogul în educație, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974.

49
20. Moscovici , S., Buschini , F., Metodologia științelor socio -umane , Editura Polirom , Iași,
2007.
21. Nicola , I., Pedagogie școlară , Editura Didactică și pedagogică, București, 1980.
22. Sălăvăstru , C., Logică si limbaj educațional , Editura Didactică și Pedagogică, București,
1995.
23. Schaub , H & Zenke, Dicționar de pedagogie , Editura Polirom , Iași, 2001.
24. Scheau , I., Comunicare și metodologie didactică , Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2017.
25. Scheau , I. & Levițchi I ., Comunicare , Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007.
26. Scheau , Ioan, Limbaj si analiză , Editura Continental, Alba Iulia, 1999.
27. Todor, I., Fundamentele psihologiei – note de curs, Alba Iulia, 2016.
28. Todor , I., Introducere in psihologie – note de curs , Alba Iulia, 2009.
29. Todo, I., Psihologia educației – note de curs, Alba Iulia, 2018.
30. Todor, I., Educație rațional emotivă – note de curs, Alba Iulia, 2018.
31. Todor , I., Psihologie generală , Editura Didactică și Pedagogică, București, 2013.
32. Trif -Muntean, L., Voiculescu E., Teoria și metodologia instruirii, Editura Didactică și
pedagogică, București, 2013.
33. Trif -Muntean, L., Teoria și metodologia instruirii – note de curs , Alba Iulia, 2017
34. Trif-Muntean, L., Psihopedagogie. Ghid pentru pregătirea gradelor didactice , Ser ia
Didactica, Alba Iulia, 2017.
35. Van Cuillenburg , J.J., Scholten O., Noomen G. W., Știința comunicării, Editura Humanitas,
București, 2000.
36. Vințanu , N., Educația adulților. Idei pedagogice contemporane , Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1998.
37. Voiculescu , F., Voiculescu , E., Aldea , D., Pedagogie – note de curs , Alba Iulia, 2002 .
38. Voiculescu , E., Voiculescu , F., Todor , I., Aldea , D., Petrovan , R., Buda , L., Tăușan , L.,
Pedagogie și Elemente de Psihologie Școlară , Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2007.
39. Vrășmaș , E. A., Consilierea și educația părinților , Editura Aramis, București, 2002.
40. Dicționarul Explicativ al Limbii Române , Editura Academiei R.S.R., București, 1975.
41. Dicționar de pedagogie , Editura Didactică si Pedagogica, București, 1979.
42. Enciclopedia Universală Britannica , Editura Litera, 2010.
43. Legea Invățământului, Monitorul Oficial al Romăniei, anul VII, nr. 167, București, 1995

50
ANEXA 1
Chestionar pentru părinți

Bifați una sau mai multe căsuțe in funcție de opțiunea dumneavoastră!
1. Cum aprecia ți comunicarea dintre dumneavoastră si învățătorul/ profesorii copilului
dumneavoastră?
□ Nesatisfăcatoare
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□ Altă opțiune ____________________________________________ _________________

2. Aveți cunostință despre existența unui grup de comunicare modernă (Facebook,
Instagram, WhatsApp) cu învățătorul/ profesorii copilului dumneavoastră?
□ Da
□ Da, dar nu îl folosesc
□ Nu știu
□ Nu
□ Altă opțiune ______________________________________ ________________________

3. Care este frecvența cu care comunicați cu învățătorul/ profesorii copilului
dumneavoastră?
* Ședințe cu părinții:
□ Săptămânal □ Lunar □ Semestrial □ O dată pe an □ Altă opț iune_______________
* Grupul clasei (Facebook):
□ Săptămânal □ Lunar □ Semestrial □ O dată pe an □ Altă opțiune_______________
* Telefon (inclusiv SMS):
□ Săptămânal □ Lunar □ Semestrial □ O dată pe an □ Altă opțiune_ ______________
* Email:
□ Săptămânal □ Lunar □ Semestrial □ O dată pe an □ Altă opțiune_______________
* Consultații individuale:
□ Săptămânal □ Lunar □ Semestrial □ O dată pe an □ Altă opțiune _______________
* Vizite la domiciliu:
□ Săptămânal □ Lunar □ Semestrial □ O dată pe an □ Altă opțiune _______________

51
4. Cum vi se adresează învățătorul/ profesorii in t impul comunicării? Cum formulează
intrebările?
□ Directiv
□ Delicat
□ Încurajator
□ Clarificator
□ Evaluativ
□ Neclar
□ Altă opțiune ___________________________________________ ___________________

5. Care este atitudinea invatatorului/ profesorilor in tim pul comunicării cu
dumneavoastră?
□ Atitudine caldă
□ Atitudine prietenoasă
□ Atitudine distantă
□ Atitudine rece
□ Atitudine superioară
□ Altă opțiune ___________________________________________ ___________________

6. Care sunt efectele comunicarii dintre dumneavoastră si invățătorul/ profesorii
copilului dumneavoastră?
□ Ameliorarea rezultatelor la învățătură
□ Ameliorarea comportamentului dintre elevi si profesori
□ Respectarea cadrelor didactice
□ Participarea la activitați extrașcolare
□ Nici un efect
□ Altă opțiune __________________________________________ ____________________

52
ANEXA 2
Chestionar pentru profesori

Bifați una sau mai multe căsuțe in funcție de opțiunea dumneavoastră!
1. Cum apreciați comunicarea dintre dumneavoastră si părinții elevilor
dumneavoastră?
□ Nesatisfăcătoare
□ Satisfăcătoare
□ Bună
□ Foarte bună
□ Altă opțiune____________________________________________ __________________

2. Aveti cunoștință despre existența unui grup de comunicare modernă (Facebook,
Instagram, WhatsApp) cu părinții elevilor dumneavoastră?
□ Da
□ Da, dar nu îl folosesc
□ Nu știu
□ Nu
□ Altă opțiune_________________________________________ _____________________

3. Care este frecvența cu care comunicați cu părinții e levilor dumneavoastră?
* Ședințe cu părinții:
□ Săptămânal □ Lunar □ Semestrial □ O dată pe an □ Altă opț iune_______________
* Grupul clasei (facebook):
□ Săptămânal □ Lunar □ Semestrial □ O dată pe an □ Altă opțiune ______________
* Telefon (inclusiv SMS):
□ Săptămânal □ Lunar □ Semestrial □ O dată pe an □ Altă opțiune ______________
* Email:
□ Săptămânal □ Lunar □ Semestrial □ O dată pe an □ Altă opțiune ______________
* Consultații individuale:
□ Săpt ămânal □ Lunar □ Semestrial □ O dată pe an □ Altă opțiune _______________
* Vizite la domiciliu:
□ Săptămânal □ Lunar □ Semestrial □ O dată pe an □ Altă opțiune _______________

53
4. Cum vi se adresează părinții in timpul comunicării? Cum formule ază întrebările?
□ Directiv
□ Delicat
□ Încurajator
□ Clarificator
□ Evaluativ
□ Neclar
□ Altă opțiune ___________________________________________ ___________________

5. Care este atitudinea părinților in timpul comunicării cu dumneavoastră?
□ Atitudine caldă
□ Atitudine prietenoasă
□ Atitudine distantă
□ Atitudine rece
□ Atitudine superioară
□ Altă opțiune ___________________________________________ ___________________

6. Care sunt efectele comunicării dintre dumneavoastră si părinții elevilor
dumneavoastră?
□ Ameliorarea rezultatelor la învățătură
□ Ameliorarea comportamentului dintre elevi si profesori
□ Respectarea cadrelor didactice
□ Participarea la activități ex trașcolare
□ Nici un efect
□ Altă opțiune ___________________________________________ ___________________

54
ANEXA 3
Nr………………./………………………………..

ACORD DE PARTENERIAT PENTRU EDUCAȚIE

Având în vedere:
▪ Prevederile Constituției României;
▪ Legea Educatiei Nationale –Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare,
implicit actele normative subsecvente acesteia;
▪ Regulamentul de organizare si functionare a unitatilor de învățământ preuniversitar
OMEN 5115/15 decembrie 2014, cu modificăr ile și completările ulterioare;
▪ Regulamentul Intern al Liceului Tehnologic, Comuna Cerașu
▪ Codul muncii, republicat în Monitorul Oficial nr. 0345 din 18 Mai 2011, actualizat prin:
Legea nr. 12/2015 (publicata in Monitorul Oficial nr. 52 din 22 ianuarie 2015)
Legea nr. 97/2015 (publicata in Monitorul Oficial nr. 316 din 8 mai 2015)
Decizia nr. 261/2016 a Curtii Constitutionale (publicata în Monitorul Oficial cu nr. 511
din 7 iulie 2 016), Legea nr. 57/2016 (publicata în Monitorul Oficial nr. 283 din de 14
aprilie 2016)
▪ Legea nr. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului,
Republicată si actualizată 2016.

se încheie prezentul:

ACORD DE PARTENERIAT PENTRU EDUCAȚIE

I. PĂRȚILE SEMNATARE:
1. Unitatea de învățământ: _____________________________________,
reprezentată prin director:__________________________________și
învățător/diriginte ……………………………………………………………… al clasei
……………….. .
2. Beneficiarii indirecți: ________________________________________________
3. Beneficiarii direcți: __________________________________________________

55

II. SCOPUL ACORDULUI:
Asigurarea condițiilor optime de derulare a procesului de învățământ prin responsabilizarea
părților și implicarei în educația copiilor/elevilor.
➢ Școala își asumă principala responsa bilitate în procesul instructiv -educativ.
➢ Elevul își asumă răspunderea pentru propria educație.
➢ Părintele/reprezentantul legal se declară o persoană responsabilă pentru educarea și
comportamentul copilului și pentru colaborarea cu școala spre binele copilu lui.
Pentru realizarea la standarde de calitate a activității în învățământ, părțile se angajează, prin
voința proprie, după cum urmează:

 Școala se angajează:
• să asigure spațiu, cadrul organizatoric și logistic pentru desfășurarea actului
educațional în c ondiții optime;
• să ofere servicii educaționale de calitate, la nivelul standardelor elaborate de MECS
pentru fiecare nivel de studiu/ciclu de școlarizare;
• să asigure securitatea și siguranța elevilor pe perioada prezenței lor în incinta și spațiul
școlar, precum și în deplasările organizate de unitatea de învățământ cu aprobarea
inspectoratului școlar județean;
• să dea dovadă de respect și considerație în relație cu elevii și părinții acestora
(reprezentanților legali), într -un raport de egalitate;
• să asigure transparența tuturor acțiunilor organizate de școală;
• să nu desfășoare acțiuni care să afecteze negativ imaginea publică a elevului, viața
intimă sau viața privată a elevului sau a familiei acestuia;
• să stabilească de comun acord cu părinții, cal endarul întâlnirilor periodice (ședințe,
lectorate, consilieri, alte acțiuni) și să -l pună în aplicare;
• să întocmească tematica acțiunilor de consiliere săptămânală a părinților și să asigure
buna desfășurarea a acestor acțiuni de către diriginte;
• să elibe reze documentele școlare necesare elevului, la solicitarea părinților (foi
matricole, certificate de absolvire, adeverințe etc);
• să pună la dispoziția elevului manuale școlare, carnete de elev, rechizite (conform
legii), precum și alte mijloace de învățămâ nt în conformitate cu prevederile legale;

56
• să asigure accesul egal la educație, în limitele planului de școlarizare și al efectivelor
aprobate, fără nici un fel de discriminare;
• să asigure accesul neîngrădit la informare și documentare, folosind mijloacele existente
în școală ( biblioteca, Internet, laboratoare etc);
• să analizeze și să soluționeze, în timp util, responsabil, orice solicitare din partea
elevului sau părintelui acestuia;
• să analizeze și să soluționeze orice sesizare venită din partea elevilor sau a părinților
privind unele abateri de la normele legale săvârșite în școală, indiferent la cine se referă
acestea;
• să elaboreze proiectul Regulamentului intern, după consultarea și cu acordul elevilor
(peste 14 ani) și al părinților;
• să stabilească, î mpreună cu consiliul clasei și părinții elevilor, CDS pentru anul școlar
viitor, în funcție de oferta școlii și solicitările părinților;
• să recompenseze/sancționeze, obiectiv și nediscriminator, rezultatele și conduita
elevilor;
• să asigure premii și distin cții elevilor pentru situația școlară sau în urma participării
acestora la diferite concursuri școlare sau extrașcolare;
• să asigure consilierea părinților de către cadrele didactice, în special dirigintele, pe
orice temă de interes general sau particular;
• să informeze părinții, în timp legal, despre anumite schimbări legate de școală, de
susținerea examenelor etc.;
• să informeze periodic familia despre rezultatele elevilor, prin diriginți, iar la sfârșitul
anului școlar prin secretariatul școlii (corigențe, situații neîncheiate, sancțiuni
disciplinare, repetenție);
• să monitorizeze frecvența elevilor și să informeze părinții în legătură cu adoptarea
măsurilor adecvate, prevenirea abandonului școlar, a sancțiunilor;
• să asigure ordine și disciplină în derularea programului zilnic, promovarea valorilor
umane bazate pe libertatea individului, creativitate și respectul opiniei altuia;
• să asigure protecția elevilor, a spațiilor și a utilităților din școală și din curtea școlii;
• să asigure condiții optime prin curățe nie, căldură, mobilier adecvat, instalații sanitare;
• să coopereze cu toate instituțiile care au un rol în bunul mers al procesului de
învățământ;

57
• să asigure dezvoltarea armonioasă a personalității elevilor în vederea bunei integrări a
acestora în societate ;
• să explice clar părților semnatare toate prevederile acestui acord.

 Beneficiarul indirect: părintele/reprezentantul legal al elevului se angajează:
• să-și înscrie copilul la liceu/ școală/grădiniță;
• să trateze cu respect și considerație școala și reprezentanții acesteia;
• să-și asume responsabilitatea promovării principiilor, valorilor și normelor de conduită
susținute de școala la care este înscris elevul;
• să-și asume, împreună cu elevul, responsabilitatea pentru orice faptă svârșită de acesta
în afara școlii, dar care ar putea prejudicia prestigiul școlii;
• să participe la adunările, lectoratele și consultațiile organizate de școală;
• să respecte prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a învățământului
preuniversitar;
• să respecte Reg ulamentul Intern al Liceului Tehnologic Cerașu;
• să informeze școala cu privire la orice aspect care poate contribui la îmbunătățirea
situației școlare/sociale a copilului;
• să dea curs oricăror solicitări ale conducerii școlii în vederea luării unor măsuri cu
privire la conduita, ținuta, situația școlară sau disciplinară a elevului;
• să ia legătura săptămânal cu dirigintele pentru a cunoaște situația la învățătură,
disciplină și comportamentul copilului;
• să asigure frecvența regulată a elevului la cursuri și la toate activitățile școlare și
extrașcolare/extracurriculare;
• să asigure copiilor condiții optime de viață, hrană, sănătate, ținută școlară (uniformă),
climat familial favorabil dezvoltării fizice, psihice, morale și intelectuale;
• să asigure controlul i nfluenței grupurilor de prieteni asupra propriului copil,
împiedicarea posibilelor fapte antisociale(consumul de droguri, băuturi alcoolice,
jocuri de noroc, fumat, difuzarea materialelor obscene, violență,etc);

 Beneficiarul direct: elevul, se obligă:
• să respecte școala, însemnele și personalul acesteia;

58
• să aibă o ținută decentă prin purtarea zilnică a uniformei, precum și a ecusonului;
• să aibă un comportament care să nu afecteze sănătatea, securitatea, demnitatea și
libertatea celorlalți colegi , a cadrelor didactice sau personalului nedidactic al școlii;
• să frecventeze zilnic orele de curs, activitățile extrașcolare sau extracurriculare, alte
manifestări la care a fost solicitat de diriginte sau alți profesori;
• să poarte zilnic la sine carnetul de elev pentru consemnarea notelor și pentru a se
legitima;
• să păstreze și să restituie în bune condiții manualele școlare și cărțile de la biblioteca
școlii;
• să respecte prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a învățământului
preuniversit ar;
• să respecte prevederile Regulamentului Intern al Liceului Tehnologic Cerasu;
• să respecte normele de protecție, de prevenire și stingere a incendiilor, de lucru în
laboratoarele școlii, de protecție a mediului;
• să învețe, potrivit nivelului său intelect ual, solicitărilor profesorilor și standardelor
învățământului românesc în vederea propriei formări profesionale și culturale;
• să păstreze în bună stare bunurile școlii și să folosească cu grijă manualele și celelalte
mijloace care -i sunt puse la dispoziț ie, gratuit, de școală;
• să nu dețină asupra lui în timpul programului școlar, obiecte nejustificate pentru
desfășurarea activității școlare: corpuri contondente sau orice poate provoca accidente,
aparate electrice, telefoane mobile, reviste sau alte materi ale pornografice, cărți de joc,
băuturi alcoolice, droguri, țigări, arme, petarde etc.;
• să nu incite, să nu amenințe sau să participe la acte violente, să nu lezeze în nici un fel
demnitatea umană a colegilor sau personalului didactic și nedidactic al șco lii;
• să anunțe profesorul -diriginte sau orice cadru didactic despre orice abatere realizată de
un coleg sau altă persoană și care ar putea aduce daune de orice fel școlii sau procesului
instructiv -educativ;
• să aibă un comportament civilizat în afara școlii, să promoveze interesele și prestigiul
școlii cu fiecare ocazie.
•
III. DURATA ACORDULUI:
Prezentul acord se încheie pe durata școlarizării elevului în unitatea școlară.

59
IV. ALTE CLAUZE:
 orice neînțelegere dintre părți se poate soluționa pe cale amiabilă, în cadrul
Consiliului clasei sau al Consiliului profesoral al școlii;
 părțile semnatare înțeleg că nerespectarea angajamentelor proprii, poate genera
schimbări de atitudine ale celorlalte părți;
 nerespectarea angajamentelor asumate de școală duce la monitorizarea școlii de către
ISJ și aplicarea sancțiunilor legale corespunzătoare dacă se dovedește nerespectarea
lor;
 personalul unității de învățământ răspunde disciplinar, conform Legii învățământului
și normelor de aplicare a acesteia, pentru încălcarea obligațiilor ce le revin potrivit
acestui contract, a contractului individal de muncă, a Regulamentului de funcționare
și organizare a învățământului preuniversitar și pentru încălcarea normelor de
comportare care dăunează interesului învățămân tului și prestigiului școlii;
 conf. Art. 360 din Legea Învățământului, (1) Următoarele fapte constituie contravenții
și se sancționează după cum urmează:
a) nerespectarea dispozițiilor art. 86 alin. (3) – ( Părintele sau tutorele legal este
obligat să ia măsuri pentru școlarizarea elevului, pe perioada învățământului
obligatoriu) , din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit, cu amendă cuprinsă
între 100 lei și 1.000 lei ori cu muncă echivalentă în folosul comunității, prestată
de părinte sau de tutorele legal;
 nerespectarea de către elev, a prevederilor prezentului contract, atrage după sine
supunerea abaterilor săvârșite de acesta discuției în Consiliul elevilor, Consiliul clasei
și Consiliul profesoral al școlii, urmată de aplicarea sancțiunilor disciplinare
prevăzute de Regulamentul de funcționare și organizare a învățământului
preuniversitar;
 prezentul contract încetează d e drept în următoarele situații:
o părintele semnatar decade din drepturile părintești, urmând a se încheia în
acest caz un nou contract cu celălalt părinte sau reprezentantul legal al
copilului;
o decesul părintelui semnatar;
o transferul elevului la altă unitate școlară;
o abandonul școlar al elevului;
o încetarea activității unității de învățământ;

60
o alte cazuri prevăzute de lege.

Încheiat azi, ……………………………….
Prezentul acord se încheie în trei exemplare, câte una pentru fiecare parte.

Unitatea școlară,
Director Învățător/ Diriginte,

61

Am luat cunoștință,

Beneficiar direct,
Elev, Semnătura Beneficiar indirect,
Părinte / repr.legal,
Semnătura Obs.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

62