SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR [607584]

UNIVERSITATEA BABEȘ – BOLYAI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
Cluj-Napoca
2018

Modalități de utilizare a N oilor T ehnologii
de Informare și Comunicare în cadrul
disciplinei Științe ale Naturii

COORDONATOR
Lector Univ. Dr. Delia Muste ABSOLVENT: [anonimizat] 3
Capitolul 1: Repere în evoluția tehnologi ei educaționale și impactul asupra procesului de învățare ……….. 5
1.1. Apariția conceptului de învățare bazată pe tehnologie ………………………….. ………………………….. .. 5
1.1.2. Învățarea prin tehnologie în România ………………………….. ………………………….. ………………….. 6
1.2. Procesul de învățare – un abecedar al învățării ………………………….. ………………………….. ………….. 7
1.2.1. Bazele biologice ale învățării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 7
1.2.2. Stimulul mediilor de învățare asupra creierului ………………………….. ………………………….. ……… 8
1.2.3. Rolul povestirii în procesul de învățare ………………………….. ………………………….. ………………… 9
1.2.4. Teorii ale învățării cu ajutorul materialor video ………………………….. ………………………….. …….. 9
1.2.5. Alte teorii educaționale ce explică învățarea prin divertisment ………………………….. …………… 10
1.2.6. Multimedia și învățarea activă ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 10
1.2.7. Teoria inteligențelor multiple ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 11
1.2.8. Obiectele educaționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 12
1.2.9. Teoriile behavioristă, cognitivistă și constructivistă. ………………………….. …………………………. 18
1.3. Stiluri de învățare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 20
Capitolul 2: Integrarea instruirii asistate de calculator în procesul de predare -învățare -evaluare. …………. 26
2.1. Evaluarea digitală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 29
2.2. E -learning ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 32
2.2.1. Forme ale E -learning -ului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 34
2.3. Problematica implementării unui curs electronic ………………………….. ………………………….. …….. 36
2.4. Portofolii electronice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 36
2.5. Aspecte generale privind disciplina Științe ale naturii ………………………….. ………………………….. 38
Capitolul 3: Prezentarea Cercetării Pedagogice ………………………….. ………………………….. …………………….. 40
3.1. Sc opul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 40
3.2. Obiectivele și tipul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 40
3.3. Ipoteza și variabilele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 41
3.4. Metode de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 41
3.5. Coordonate generale ale cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………… 42
3.5.1. Perioada desfășurării cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 43
3.5.2. Eșantionul de subiecți ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 43
3.5.3. Eșantionul de conținut ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 43
Capitolul 4: Desfășurarea experimentului ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 46

4.1. Etapa pr e-test ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 46
4.2. Administrarea pre -testului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 46
4.2.1. Interpretarea rezultatelor pre -testului ………………………….. ………………………….. …………………… 51
4.3. Etapa test ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 52
4.4. Etapa post -test ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 66
4.4.1. Desfășurarea post -testul ui ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 66
4.4.2. Rezultatele post -testului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 74
Concluzii asupra cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 76
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 77

3
Introducere

Dacă am ruga un copil să -și imagineze “învățarea “, în mod natural, îi vor veni în minte sala
de clasă și profesorul. Băncile , sălile de clasă, hârtia, instrumentele de scris, sunt toate parte a
sistemului tradițional de învățare. Ultimul secol a îmbogățit acest mediu tradițional cu noi mijloace
de preze ntare a conținutului de învățat, facându -l mai atractiv pentru e levi și mai ușor de predat de
către profesor.
În prezent, abundă oportunitățile de învățare prin multiple mijloace media – de la poze,
video și web , până la conținut tri -dimensional generat de computer, prezentat cu ajutorul
proiectorului. Cu toate acestea, se impune întrebarea: oferă aceste tehnologii educaționale, alături
de conținutul disponibil, un rezultat îmbunătățit în procesul de învățare ? Cercetări amănunțite pe
marginea acestui subiect oferă dovezi concludente că elevii pot învăța fiind ajutați de tehnologie.
De-a lungul timpului, mai mult de 50 de studii au fost realizate, câteva dintre ele având o
viziune futuristica, folosind tehnologii de ultimă oră (video -conferință, realitate virtuală,
dispozitive portabile inteligente), pentru a facilita procesul de în vățare. Unul dintre cele mai mari
proiecte ș i studii de acest fel a fost demarat de către compania Apple î n anul 2008, demonstrând
multiple avantaje în ut ilizarea tehnologiei în procesul educațional. (Apple Computer, Inc. , 2008)
Această explorare a tehnologiilor educaționale și a modului în care influențează predarea
unei materii cu mare potențial vizual, precum Științele Naturii , începe cu o scurt ă istorie a
dezvoltării tehnologiei pe parcursul ultimului secol. Mă voi limita la prezentarea tehnolog iilor ce
sunt folosite cu scop educațional.
Următo rul capitol enumeră ș i prezintă teorii referitoare la modalitățile de învățare . Voi
discuta, pe scurt, despre procesul neurologic și rezultatul interacțiunii cu mediul înconjurător,
despre învățarea ca un efort de a face conexiuni logice pentru a găsi un înțeles, precum și despre
conceptul “multimedia” și folosirea lui ca mediu de învățare. Studiile care descriu procesul de
învățare , inclusiv referințele pe care le voi menționa în această lucrare, sugerează că tehnologia
are potențial, și chiar reușește, să faciliteze învăț area; are avantajul de a prezenta atractiv și dinamic
noile informații, încurajând stabilirea de noi conexiuni î ntre cunoștințele deja acumulate și cele
noi.
Nu în ultimul rând, această lucrare își propune să prezinte soluțiile existente, câteva dintre
posibilitățile de intergrare a tehnologiilor IT disponibile în școlile din România , precum și
compatibilitatea dint re acestea și programa școlară. Datorită ariei vaste a domeniului evocat ,
precum și al evoluției rapide, această lucrare nu -și propun e să prezinte o imagine completă asupra
subiectului, informațiile și tehnologiile menționate fiind cele disponibile la mome ntul scrierii
lucrării.

4
În scrierea lucrării am încercat, pe cât posibil, să apelez la studii relevante ale cercetătorilor
/ autorilor români, iar pentru studiile autorilor internaționali, am urmărit integrarea cât mai strânsă
și aplicabilitatea în sistemul de educație românesc.
Deși această lucrare oferă cercetări și exemple care sugerează ca integrarea tehnologiilor
IT cu mediul educațional crește eficiența învățării, o atenționare este necesară . Așa cum este cazul
cu majoritatea eforturilor de cer cetare, acest studiu este limitat. Învățarea este un proces complex,
la fel și studiul învățării în sine. Este imposibilă identificarea și c ontrolul fiecărei variabile ce
afectează învățarea, pentru a face o recomandare a unei anumite metode care să ofere cele mai
bune rezultate (ex. Învățareea bazată pe internet – cursurile online) .
Cititorul va primi informații importante și convingătoare ce înclină în favoarea tehnologiei
ca mijoc de învățare. Această lucrare prezintă studii clasice care au rămas necont estate de -a lungul
timpului, precum și studii moderne care accentuează și completează descoperirile precende nte.
Împreună, aceste studii scot in evidență rezultatele obținute prin tehnol ogiile de î nvățare asistată
de computer și de televiziune.

5
Capitolu l 1: Repere în evoluția tehnologiei educaționale și impactul
asupra procesului de învățare

“Mediul reprezintă mesajul” – Marshall McLuhan, 1964 .
Termenul “tehnologie educațională ” de cele mai multe ori creează imaginea unei tehnologii
tangibile, folosită pentru predarea sau prezentarea de conținut – cu alte cuvinte, mediul. De la
simple ilustrații grafice și proiectări de filme și diafilme, până la mult mai complexele computere
cone ctate la internet , aceste instrumente au o mare importanță în ecuația educării cu ajutorul
tehnologiei. Aceste instrumente au o istorie comună, dezvoltarea și evoluția lor în secolul 21 este
punctată de utilizări atât în sistemul de în vățământ tradițional, cât și în cel netradițional.
Deși istoria modernă înfățișează tehnologii fizice potrivite scopului învățării, aceste unelte
ar fi nefolositoare fără disponibilitatea unui conținut potrivit. Este de remarcat schimbarea treptată
de perspectivă din prezentarea următoare – de la focusarea spre tehnologie, la cea spre conținut,
odată cu trecerea timpului.

1.1. Apariția conceptului de învățare bazată pe tehnologie
Cu toate că folosirea ilustrațiilor vizuale în învăță mânt își are originile cu mult înainte de
secolul XX , nașterea învățământului bazat pe tehnologie coincide cu introducerea mijloacelor
audio -vizuale în școli. Acest procedeu a fost adoptat la scară largă în Statele Unite ale Am ericii la
începutul secolului XX , urmând a fi adoptat trepta t și în școlile românești începân d cu anii ’90. De
cele mai multe ori, școala era nevoită să stocheze materialele audio -video în condiții speciale,
pentru prelungirea dur atei de viață și implicit a numă rului de utilizări, acest fapt datorându -se
fragilității mediului pe care erau stocate informațiile (casete audio, video). În consecință, sistemul
era cunoscut în lume ca “muzeul școlii”. Tot în această perioadă, televiziunile au început să ofere
programe educaționale cu subiecte diverse: Geografie, Ist orie, Biologie ; un exemplu notabil de
program educa țional românesc este “Tele-Enciclopedia”.
La nivel mondial referiri la “educa ția vizuală ” există încă din 1908, când compania
Keystone View a publicat Visual Education , un ghid pentru profesori ce încura ja folosirea
diapozitivelor în procesul de predare (Paul Saettler, 1968) . În 1910, a fost publicat primul catalog
de filme educaționale și, în același an, sistemul public de învățământ din Rochester, NY, a fost
primul care a adoptat aceast nou ajutor în predare. În 1913, Thomas Edison a afirmat: “Cărțile vor
fi în curând învechite, […] este posibil să învățăm fiecare ramură a științei prin imagini în mișcare
(n.s. filme). Sistemul nostru de educație va fi schimbat complet în 10 ani. ” (Saettler, 1968, p. 68).
Deși viziunea lui Edison referitoare la schimbarea dramatică a sistemului educațional nu a
avut loc în totalitate, instruirea vizuală a devenit comună în peste 20 de inst ituții reputate din lume.
În perioada prevăzută, 12 dintre cele mai prestigioase sisteme ș colare au adoptat și stabilit catedre
de educație vizuală, precum și cinci jurnale ce tratau același subiect.

6
Între anii 1920 -1930, domeniul educației vizuale a cunoscut o importantă creștere în
interdependență cu tehno logii precum transmisia radio, î nregistrar ea sunetului și filmele cu voce
(Finn, 1972; McCluskey, 1981). Cel de -al doilea Razboi Mondial, a contribuit cu un nou pas în
creșterea instruirii vizuale, majoritatea sesiunilor de instruire se făceau cu ajutorul proiecției de
filme educ ative, lucru ce a dus la o asimilare mai rapidă a cunoștințelor necesare în ce privește
elevii, cât și soldații. Un numă r de 55.000 de proiectoare au fost cumparate cu scop educativ, iar
la nivel național, peste 1 miliard de dolari a fost investit în dezvo ltarea de conținut educativ (Gagné,
2010).
Eforturile de a găsi noi metode de învățare pentru pregătirea soldaților, au fost un factor
decisiv în câștigarea războiului. Un general german, cu respect în fața puterii antrenamentului
vizual, a spus: “Am calcu lat perfect totul, exceptând v iteza cu care America a putut să -și antreneze
oamenii. Marea noastră eroare a fost subestimarea rapidității și eficienței educației prin film ”
(Gagné , 2010 ; Olsen and Bass, 1982, p. 33).
Odată cu anii ’50, interesul în televiziune ca mediu de învățare a crescut, doi factori
influențând mult extinderea acestei metode la nivel global: apariția canalelor sau programelor
educative în majoritatea țărilor dezvoltate, precum și investiția făcută de acestea în dezvoltarea
domeni ului educativ -audio -vizual din nevoia de a adapta conținutul la metodele p articulare de
educație folosi te și de a face disponibile ace ste materiale localizate în limba maternă.
În anii ’60 , în timp ce avântul televiziunii intructiv -educative cunoaște o ate nuare, o altă
ramură a educației vizuale se dezvoltă rapid – învățarea asistată de calculator. Aceasta oferea
promisiunea adaptării perfecte după nevoile elevului. Primul program realizat cu acest sco p a fost
dezvoltat de IBM, totuș i echipamentele ocupau u n spaț iu foarte mare, erau foarte costisitor de
întreținut; din această cauză nu au fost implementate la scară largă niciunde în lume.
Perioada 1970 -1980 a fost marcată de apariția computerului personal, tehnologie mult mai
compactă și mai accesibilă decât computerele preced ente, ceea ce a stimulat multe ș coli, la nivel
global, să achiziționeze unul sau mai multe computere, unele școli înființând laboratoare de
calculatoare. Cu toate că tehnologia devenea din ce în ce mai accesibilă, profesorii au întâmpina t-
o cu ezitare, refuzând ani la rândul să folosească noile instrumente. Lipsa de cunoștințe de operare
a noilor computere, precum și frica de a adopta noua tehnologie. Tendința la acea vreme era de a
vedea tehnologia ca pe instrume ntul care va înlocui prof esorul.

1.1.2. Învățarea prin tehnologie în România
Începând cu anii ’90, computerele încep să fie folosite și în școlile românești, în mare parte
datorită unui program național de dotare a școlilor și liceelor cu laboratoare de informatică. Spre
finalul decadei aceste laboratoare au început să fie interconectate pentru a permite comunicarea
prin email, ca mai apoi să beneficieze și de conexiuni internet.
Deși sistemul de educație românesc a adoptat noile instrumente cam în același timp cu restul
țărilor est -europene, ele nu au fost folosite pentru î ntreg curriculumul, ci în mare parte, doar pentru

7
informatică. Cu toate acestea, odată cu răspândirea și disponibilitatea Internetului către utilizatorul
casnic, profesorii au găsit o s ursă nouă de conți nut pe care să -l folosească în predare.
Profesorii au realizat că pentru a folosi Internetul ca mod de învățare eficient, e nevoie să se
implice activ în organizarea unui sistem de educație bazat pe tehnologie, nu numai să lase elevii
să se delecteze cu p rogramele educaționale disponibile. Astfel s -a ridicat problema accesării și
evaluării conținutului de către profesori și dezvoltarea de activități instructiv -educative care să
integreze conținutul disponibil pe Internet cu materialele tradiționale folosit e în clasă.
Nu numai că trebuie să extragă conținutul potrivit, ci și să îl alinieze cu măiestrie cu cerințele
educaționale, pentru a atinge cel mai bun rezultat. Profesorii trebuie să creeze activități de învățare
care să exploateze eficient și să găseasc ă un echilibru între materialele prezentate în clasă, cu cele
prezentate pe baza tehnologiei.
La ora actuală tehnologia este folosită la toate nive lurile de educație, începând cu grădinița
– până la facultate, iar cererea pentru folosirea tehnologiei în sistemul de educație este din ce în ce
mai mare, atât din partea părinților cât și din partea elevilor/studenților, devenind parte integrată a
conceptului de clasă modernă.
Relația dintre pr ofesor, elev și tehnologia educațională a fost m artoră atât la povești de
succe s, cât și la eșecuri. Rezistența inițială a profesorilor, total opusă deschiderii elevilor spre nou,
poate afecta procesul de învățare. Profesorii de azi trebuie să participe ș i să învețe împreună cu
elevii în clasă și trebuie să -și asume riscul eșecului de învățare al tehnologiei, uneori neștiind nici
ei răspunsul “corect”.

1.2. Procesul de învățare – un abecedar al învățării
Tendința actuală de a face responsabil pe profesor de educația elevului, pune o presiune
considerabilă asupra dascălilor pentru a obține rezultate cât mai bune în dezvoltarea abilităților
elevului precum și în acumularea de informație. De aceea, profesorii au nevoie de dovezi concrete
că experiența multimedi a poate oferi un avantaj în creșterea randamentului de învățare, dacă este
folosită optim. Aceste dovezi vin prin înțelegerea modului în care oamenii învață și îmbinarea
naturală a procesului de învățare cu conținutul multimedia educațional.

1.2.1 . Bazele biologice ale învățării
Pentru un neurolog, învățarea și memoria sunt atât de intrinsec conectate că nu pot fi
discutate una fără cealaltă. Memorarea de lungă durată a fost mult timp acceptată ca fiind o parte
esențială a procesului de învățare. Pro cesul începe printr -un stimul neuronal – poate fi un gând, o
preocupare internă de a găsi o soluție (brainstorming), sau un factor extern, precum vizualizarea
imaginilor în mișcare pe un ecran ( Adăscăliței , 2007, p. 34).
În cartea sa, Teaching with the Brain in Mind , Eric Jensen descrie cum are loc procesul de
învățare în creier: “[o] celul ă este stimulată electric în mod repetat, iar aceasta stimulează la rândul
ei o celulă alăturată . În acest fel, dacă ulterior un al doilea stimul, mai slab decât primu l, este aplicat

8
celulei vecine, abilitatea acesteia de a fi stimulată crește, devenind din ce în ce mai susceptibilă la
acel stimul. ” (Jensen , 2005, p. 14) ,
Pe măsură ce învățăm ceva nou, o parte din celulele creierului, numite neuroni, dezvoltă
ramificați i ale dendritelor, pe care le folosesc în formarea de conexiuni cu celulele vecine. „Când
spunem că celulele se conectează între ele, chiar înse amnă că sunt atât de apropiate încât sinapsele
(spațiile dintre celule) sunt cu ușurinț ă folosite în repetate rânduri pentru crearea de conexiuni ”
(Jensen , 2005, p. 14) .
Aceste conexiuni, sau re țele neuronale, pe măsură ce sunt folosite devin din ce în ce mai
puternice. Hanneke van Mier și Steve Peterson, cercetători la Universitatea de Medicină din
Washington, au găsit dovezi ale existenței acestui fenomen utilizând scanări în timp real ale
creierului. S -a dovedit că deși multe zone ale creierului se “aprind” atunci c ând avem o activitate
nouă, această “aprindere” scade pe măsură ce acea activi tate devine familiar ă, învățată ( Jensen ,
2005, p. 15).
Acest proces poate fi asemănat cu explor area unei pă duri. Prima oară cand mergi prin pădure
formezi o cale, nu este cea mai cu rată cărare, are obstacole și plante. Dacă o vei mai parcuge de
câteva ori, îti vei da seama că este din ce în ce mai ușor de mers, pentru ca vegetația a dispărut și
s-a format o potecă. Într -o manieră similară, rețelele neuronale devin mai eficiente pe măsură ce
sunt folosite, iar mesajele între neuroni circulă din ce în ce mai repede și mai ușor. (Sprenger ,
1999, p. 87).

1.2.2. Stimulul mediilor de învățare asupra creierului
Procesul de învățare aduce schimbări anatomice la nivelul creierului; cu fiecare nouă
stimulare, experiență, compor tament, creierul se poate reorg aniza. Pentru că am fost crescuți în
medii diferite, cu experiențe diferite, fiecare creier este unic. Nici m ăcar gemenii identici nu au
creierul identic.
În anii ’60, diverși cercetători au demonstrat că mediul are o influență substanțială asupra
creierului. Marian Diamon (1967), neurolog de la universitatea din Berkeley, a descoperit modul
în care creierul poate crește și dezvolta noi conexiuni ca răspuns la stimuli din mediul înconjurător,
prin urmare permițând o comunicare mai eficientă între neuroni și o învățare mai bună.
Cercetarea lui Diamond subliniază importanța in teracțiunii elevului cu mediul de învățare
pentru a dobândi noi cunoștințe. Nevoia de medii potrivite, eficiente, variate, în diverse forme și
mărimi, este inerentă. William Greenough a studiat timp de 20 de ani efectele mediilor îmbogățite
și stimulante asupra creierului uman ( Jensen , 2005, p. 21). Cercetarea lui identifică două atribute
majore ale unui mediu propice învățării. În primul rând, mediul trebuie să provoace elevul prin noi
informații și experiențe. În al doilea rând, trebuie să ofere o modalitate de a învăța din experiență
prin feedback interactiv.
Primul atribut al lui Greenough demostrează importanța relevanței, un aspect critic pentru
succesul învățării. La nivel biologic, materialul relevant și g ândurile pe care le stimulează pot
activa întregi noi rețele neuronale.

9
“Cu c ât este mai m are numă rul de legături și asocieri pe care creierul le face, cu atât mai
multe zone neuronale sunt implicate și informația este imprimată mai puternic în memorie. Pentru
mulți elevi, situația este opusă – informațiile prezentate în sala de clasă nu au relevanță p ersonală
și deci niciun înțeles ” (Jensen, 2005, p. 92).
Stabilirea relevanței conținutului instrucțional este o componentă critică în procesul de
învățare, ridicând necesitatea îmbunătățiri i atractivității materialelor educaționale. Ca o consecință
a acestei nevoi au apărut metodele euristice, ce au fost aplicate în con strucția mediilor de învățare
cu scopul de a identifica factorii necesari creșterii motivaț iei individuale și interpersonale. Pentru
a îmbunătăți motivația individuală, metodele euristice identifică necesitatea integrării unui nivel
echilibrat de provocare și feedback în construirea materialelor educative.
Tehnologia poate crea medii de învățare care susțin facerea de asocieri oferind acces la noi
provocări, contexte și informații. Tehnologia, prin sunet, text și imagini, permite utilizatorului să
cunoască oameni, locuri și lucruri ce ar fi greu de cunoscut în lipsa acesteia. Aceste canale, uneor i
lucrând individual, alteori împreună, pot crea medii bogate, favorabile acumulării de noi
informații. O strategie este folosirea unei povești / istorisiri pentru a pune bazele acumularii de noi
cunoștinte.

1.2.3. Rolul povestirii în procesul de învățare
Tehnica f olosirii poveștilor ca adjuvant în învățare are rădăcini în antichitate. În țări unde
tradițiile orale încă există, poveștile din folclor sunt încărcate de mesaje și învățături morale și
joacă un rol impor tant în educația non -formală. Se pot găsi numeroase exemple de -a lungul istoriei.
Dramaturgul grec Euripide a scris una dintre cele mai vechi piese de teatru anti -razboi, Femeia din
Troia , pentru a adresa răul provocat de război, așa cum numeroși scriitori au ales să folosească
înțelepciunea textelor biblice pentru a promova educația morală.
Astăzi, televiziunea și cinematografia sunt principalele mijloace de povestire din care,
asemenea perioadei antice, oamenii învață informal. Există multi ple dovezi că a ceste medii pot
încuraja adoptarea anumitor valori, convingeri și comportamente dintr -o gamă largă de ramuri –
alfabetizarea adulților, responsabilitatea sexual ă în rândul tinerilor, sănătatea prin educație și
voluntariatu l. În ultimii 30 de ani, un numă r însemnat de regizori și produ cători de televiziune au
intenționat să educe publicul în subiecte considerate importante, folosind canelele media.

1.2.4. Teorii ale învățării cu ajutorul materialor video
Cum învățăm din materialele video ? De -a lungul anilo r, două teorii opuse au ieșit în
evidență în literatura de specialitate. Astfel, cu privire la procesarea cognitivă ce are loc prin
vizionarea materialelor video, se remarcă teoria reactivă și cea activă. Teoria reactivă sugera că
privitorul este o entitat e pasivă care poate reacționa doar la stimulii prezentați. Ritmul rapid și
caracterul de divertisment cu care sunt reprezentate materialele educative, nu lasă suficient timp
privitorului să proceseze informația decât la nivel superficial, acest fapt afectâ nd pe termen lung
capacitatea de învățare și rezultatele șc olare (Singer, 1981, p. 4). Cu toate acestea, studiul nu a

10
reușit să ofere rezultate concrete care să susțină această teorie. Teoria activă consideră privitorul
ca fiind implicat activ, el putând procesa majoritatea informațiilor văzute la un nivel profund,
monitorizând, gândind, structurând și acumulând cunoștinț ele prezentate. În consecință, vizionarea
materialelor video de că tre un copil, elev, implică un proces interior complex de activitate
cognitivă, care dezvoltă și maturizează, încurajând învățarea.

1.2.5. Alte t eorii educaționale ce explică învățarea prin divertisment
Teoria stimulării: Mesaje le transmise prin materialul prezentat evocă nuanțe variate ale
spectrului emoțional, ducând la o stimulare ce poate influența comportamentul individului pe
parcursul stării induse.
Teoria satisfacției pe termen scurt: Mesajul transmis atinge componente afective și
emoționale, inclusiv entuziasmul, perseverența și concentrarea.
Teoria stimulării interesului: Sugerează că divertismentul poate trezi interesul si imaginația
elevului într -un anumit domeniu, prom ovând astfel învățarea și creativitatea.

1.2.6. Multimedia și învățarea activă
Teoriile precedent prezentate sugerează că într -adevăr putem învăța urmărind materiale
video ed ucative sau distractive. Poveștile pot susține procesul de învățare, oferind o schelă
ideologică pe care noua informație este org anizată. Un motiv pentru care aceste tehnologii
facilitează învățarea este folosirea mai multor medii pentru a prezenta informația. În cazul
televiziunii și filmului, mediul vizual este combinat cu cel auditiv pentru a oferi o experiență
bogată pentru priv itor.
Vom defini conceptul de multimedia ca o tehnologie care implică mediile de transmitere a
informației în diferite moduri pentru a transmite un mesaj cât mai detaliat și apropiat de modul
natural de percepție al r eceptorului. Exemplele abundă: împl etirea sunetului cu im aginea într -un
material video, î mbinarea textului cu imaginea si interactivitatea instruirii asistate de calculator,
etc. Fiecare dintre exemple poate încorpora partea audio cu cea vizuală în modalități infinite,
limitate doar de creativi tatea creatorului de material. Materialul audio poate fi folosit pentru a
transmite o voce sau pentru a provoca emoții prin muzică. Efectele sonore pot sublinia un anumit
concept sau trăire. S -a spus că o imagine valorează cât o mie de cuvinte, iar prin mu ltimedia se pot
oferi un număr nelimitat de imagini.
Pentru mulți, experiența tipică a unei săli de clasă este dată de imaginea unui profesor care
împărtășește cunoștințele prin curs și prezentare. Această tradiție de comunicare unidirecțională a
stat la b aza transmiterii informației înc ă din antichitate, cu toate acestea, în ultimul secol, treptat,
este din ce în ce mai contestată. Tehnologiile educaționale au capacitatea de a transcede spectrul
audio, fiind capabile nu numai să prezinte mai multe medii si multan, ci și să determine elevul să
contempleze asupra informației, să desfășoare activități, să -și rafineze modul de gândire și să
înteleagă mai profund subiectul emis. Acest lucru este posibil grație tehnologiilor multimedia și a
învățării active.

11
Cerce tătorii postulează că explicațiile prezentate în cuvinte și imagini, în contrast cu cele
numai în cuvinte sau numai în imagini, au un impac t mai mare asupra elevului, duc ând la un
randament crescut de învățare.
“Conul Experienței” definit de Edgar Dale, oferă informații asupra acestui fenomen. Studiul
lui Dale sugerează că prin diversificarea modalităților de a prezenta conținutul, crește și rata de
absorbție a informației (Dale, 1954, p. 93).
Wiman and Mierhenry (1969) au restrâns “Conul Experien ței” lui Dale pentru a concluziona
că oamenii în general rețin: 10% din ceea ce citesc, 20% din ceea ce aud, 30% din ceea ce văd și
50% din ceea ce aud si văd.
“Cunoașterea umană este unică prin faptul că s -a specializat p e absorbția simultană atât a
limbajului verbal cât și a celui non -verbal, precum și a obiectelor, evenimentelor. Mai mult de atât,
sistemul lingvistic este deosebit prin faptul că se ocupă direct atât de asimilarea de informații cât
și de comunicare (sub f ormă de vorbire și scriere), în același timp servind un rol simbolic, prin
perspectiva obiectelor non -verbale, evenimentelor și comportamentelor. Orice teorie
reprezentațională trebuie să acomodez e ambivalența cunoașterii umane ” (Paivio, 1990, p. 53).
Capt ivarea elevul prin text și imagini s -a dovedit o metodă eficientă de creștere a capacității
de memorare, dar punerea elevului în mijlocul conținutului și făcându -l responsabil, încuranjându –
l să ia decizii în asimilarea informației, duce procesul de învăța re pe noi culmi. Spusele lui
Confucius: “Aud, dar uit. V ăd și rețin . Fac și înțeleg.” întăresc argumentul din învățarea prin
practică rezultă prin noi cunoștințe ce se și sedimentează.
Învățarea activă implică punerea elevului în situații în care trebuie să citească, să comunice,
să asculte, să contempleze, să gândească profund, să scrie și să raspundă.
Bonwell și Eison au definit următoarele atribute ale învățării active :
 Elevii sunt implicați în mai mult decât ascultare.
 Se pune mai puțin accent pe trans miterea informației și mai mult pe dezvoltarea
aptitudinilor elevului.
 Elevii sunt implicați în activități de gândire superioară (ex. analiză, sinteză,
evaluare).
 Elevii sunt implicați în activități precum: discuții, compunere, activități kinestezice.
 Un mare accent este pus pe explorarea propriilor atitudini si trăiri.
Punând elevul în controlul mediului de învățare, software -ul educațional poate susține toate
aceste atribute ale învățării . (Bonwell , Eison, 1991, p. 35)

1.2.7. Teoria inteligențelor multiple
Sursele pentru crearea mediilor de învățare complexe sunt infinite. Putem porni de la citire
și limbă, sport și exercițiu fizic, gândire și rezolvarea problemelor, muzică și artă, precum și de la
mediu înconjurător. Creierul unui copil este dotat cu multiple căi neuronale aștepând să fie

12
dezvoltate. Aceasta însemnă că este de o importanță critică să expunem elevii la o varietate de
abordări în rezolvarea problemelor ( Gardner, 1993, p. 176).
H. Gardner afirmă că sunt cel puțin opt tipuri de inteligență: lingvistică, logico -matematică,
spați ală, muz icală, kinestezică, interpersonală, intrapersonală și naturalistă .
Inteligența ligvis tică: Persoanele care posedă acest tip de inteligență caută înțelesurile
cuvintelor și le folosesc cu multă pricepere , sunt buni oratori (povestitori, avocați) sau buni scriitori
(jurnaliști, poeți, sau cititori împătimiți).
Inteligența logico -matematică: Persoanele care posedă acest tip de inteligență sunt, cel mai
probabil, oameni de știi nță, contabil i sau programator i. Sunt persoane raționale, care utilizează cu
ușurință numerele .
Inteligența spațială: Acest tip de inteligență i mplică gândirea în poze și imagini; de obicei
aceste persoane sunt arhitecți, ingineri, artiști; pot vizualiza tri-dimensional cu ușurință și reușesc
să schițeze ideile.
Inteligența muzicală: În această categorie se încadrează muzicienii, persoanele cu bună
ureche muzicală, precum și cei care trăiesc și se exprimă prin muzică.
Inteligența Kinestez ică: Este des înt âlnită în rândul oamenilor care au un bun simț tactil
(mecanici, chirurgi) sau a celor care se exprimă prin mișcare (atleți, dansatori ).
Majoritatea metodelor tradiționale pentru predarea unui anu mit subiect sunt centrate pe o
abordare lingvistică sau narativă . Astfel, pentru elevii care asimilează mai ușor informațiile
prezentate cu ajutorul descrierii, această abordare va fi una ineficientă . Pentru facilitarea asimilării
informațiilor, se recomandă îmbinarea mijloacelor audio cu cele video (cu alte cu vinte,
multi media) .

1.2.8 . Obiectele educaționale
Obiectele educaționale au apărut pentru a putea fi folosite în diverse situații educaționale și
se caracterizează prin natura lor, acestea fiind digitale, utilizând diverse mijloace media prin care
prezintă/transmit date, informații și un aspect deosebit de important este faptul ca ele pot fi
refolosite în diverse situații educaționale. Obiectele educaționale pot fi clasificate astfel:
a). Obiecte specifice prezentărilor și i nstruirii: acest tip de o biect e fac referire la momentul
predării și au ca scop transmiterea de cunoștințe în vederea atingerii obiectivele propuse. Acest tip
de obiect educațional se realizează prin transmiterea de cunoștințe elevilor cu ajutorul unor
prezentări care au menirea d e a ușura înțelegerea, punându -se accent pe împ ărtășirea de informații
calitat ive și nu cantitative.
În ceea ce privește utilizarea obiectelor educaționale specifice prezentărilor, acestea sunt
divizate astfe l încât elevii să aibă posibilitatea de a asimila informațiile în ritm propriu, selectând,
analizând și acumulând informațiile în funcție de particularitățile individuale.

13
Obiectele specifice predării pot exista independent sau în combinație cu alte obiecte
educa ționale, nu doar din aceeași categorie, fiind îmbinat în așa fel încât să poată fi folosit ca
mijloc de transmitere a informațiilor.
Cu toate că acest tip de transmitere este predominant în învățământul tradițional, el nu este
deloc de neglijat nici în înv ățământul modern, în special dacă se face referire la activități precum
explicarea modului în care se rezolvă o problemă.
Elevii nu asimilează informații do ar intrând în contact cu acestea, ci se folosesc de aceste
informații atunci când trebuie să ia o decizie sau chiar pe întreg traseul cunoașterii.
În ceea ce privește activitățile care pot fi realizate cu ajutorul acestor obiecte educaționale,
se poate face referire la momentele din cadrul predării în care t ransmiterea informațiilor se
realizează utili zând computerul.
b). Obiecte educaționale ce țin de practică: acest tip de obiecte oferă elevilor posibilitatea
de a lua parte la diverse proceduri, spre exemplu, asamblarea/dezasamblarea unor modele din
mediul virtual, oferirea de răspunsuri la anumite t este de tip quiz sau diverse jocuri.
Acest tip de obiecte trebuie să țină cont de câteva aspect e: în primul rând, activitățile trebuie
să fie interactive – elevii trebuie să dorească să se implice în astfel de activități, să fie atrași de
subiectul și mijlo acele de realizare a lecției, etc.; de asemenea, în cadrul activității este necesar să
se ofere feedback imediat și constructiv elevilor – ei trebuie încurajați să continue să se dezvolte,
să găsească și să acumuleze informații noi, să se implice activ în a ctivitate, împărtășind idei,
sentimente, trăiri,etc.; să ușureze înțelegerea și să ofere elevilor libertatea de a alege modalitatea
de asimilare de cunoștințe care li se potrivește, atunci când sunt implicaț i într-o activitate de tipul
celor amintite mai s us.
Jocurile pot fi încadrate în seria activităților practice deoarece presupun exersarea continuă
pentru a ajunge la înțelegere/ asimilare de cunoștințe.
Un exemplu de activitate realizată prin obiecte educaționale de tip practic, la Științe ale
naturii, poate fi următorul test de tip quiz (realizat pe calculator):
1. Câte anotimpuri cunoașteți?
a. Trei
b. Două
c. Patru

2. Câte anotimpuri există în România?
a. Patru
b. Două
c. Trei

14

3. Care sunt anotimpurile din țara noastră?
a. Primăvara, Iarna
b. Toamn a, Iarna, Vara
c. Vara, Toamna, Iarna
d. Vara, Toamna, P rimăvara, Iarna

4. În ce anotimp cad frunzele?
a. Vara
b. Iarna
c. Toamna
d. Primăvara

5. Păsările pleacă în anotimpul:
a. Toamna
b. Iarna
c. Primăvara
d. Vara

6. Care sunt fructele specifice anotimpului Toamna?
a. Mere, gutui, prune, struguri
b. Zmeură, căpșuni, cireșe
c. Pepene roșu, caise, pepene galben
d. Kiwi, ananas, portocale

7. Care sunt activitățile specifice primăverii?
a. Strângerea recoltelor
b. Pregătirea terenului și plantarea le gumelor
c. Pregătirea conservelor pentru iarnă
d. Culegerea strugurilor

15

8. În ce anotimp se întorc păsările călătoare?
a. Toamna
b. Iarna
c. Vara
d. Primăvara

9. În ce anotimp serile sunt mai lungi, iar zilele mai scurte?
a. Vara
b. Toamna
c. Primăvara
d. Iarna

10. În ce anotimp plouă cel mai des?
a. Vara
b. Toamna
c. Iarna
d. Primăvara

11. În ce anotimp vine Moș Crăciun?
a. Primăvara
b. Iarna
c. Vara
d. Toamna

c). Obiecte specific e simulării: acest tip de obiecte au fost concepute pentru a imita diverse
sisteme sau pocese din lumea reală. Cu ajutorul acestor simulări, elevii sunt liberi să exploreze
pentru a descoperi informații cu privire la modul de funcționare a diferitelor sisteme, produse,
creații, etc. Modelele prezentate urmează cu exactitate caracteristicile celor existente în realitate ,
astfel că atunci când elevii vor intra in contact cu un sistem existent în lumea reală, ei își vor aminti

16
ce presupune sistemul respectiv , precum și părțile componente și modul de funcționare al
sistemului/procesului .
Aceste obiecte educaționale își dovedesc utilitatea în special dacă se face referire la un
sistem d in mediul real care ar presupune un mod de funcționare periculos, mult prea costisitor sau
dificil de mânuit/analizat. Simulările de acest fel sunt extrem de folositoar e în cadrul disciplinelor
din a ria curriculară „Științe” deoarece permit observarea, iar mai apoi înțe legerea modulu i de
funcționare a unor sisteme/ procese.
d). Modele conceptuale – acest tip de obiecte educaționale pot fi definite ca sisteme care au
ca scop reprezentarea unor concepte, idei/sisteme între care există o anumită legătură. Aceste
sisteme /conc epte sunt prezentate cu ajutorul imaginilor, în încercarea de a face cât mai interactiv
subiectul propus. Acest tip de obiecte educaționale prezintă interes tocmai pentru că elevilor le
este extrem de utilă în luarea unor decizii, rezolvarea unor probleme sau chiar construirea sau
îmbunătățirea unui limbaj de specialitate caracteristic unei discipline sau unui domeniu de
activitate.
De asemenea, modelele conceptuale, au o deosebită importanță făcând posibilă
reprezentarea grafică a unor concepte, ceea ce co nduce la posibilitatea realizării unor legături
logice între elemente.
Cei care aleg să aplice un astfel de obiect educațional trebuie să aibă în vedere construirea
acestuia în jurul informațiilor/cunoștințelor pe care elevii le dețin. De asemenea, acest tip de
obiecte nu este recomandat să se ut ilizeze independent.
Ca și în cazul oricărui sistem conceptual realizat cu ajutorul computerului, la baza acestor
obiective educaționale stau principii pedagogice și de a crea noi sisteme, produse, idei, concepte,
etc.
Modelele conceptuale care sunt utilizate independent , nu vor reuși să -și atingă scopul,
neavând astfel o finalitate în plan educațional.
În acest caz, în cadrul activităților se vor aborda diverse teme folosindu -se reprezentări care
vor permite trece rea de la situații simple, la cele mai complexe, de la general spre particular.
e). Obiecte cu scop informativ – pentru transmiterea informațiilor se folosesc diverse
mijloace tehnologice : imagini, videoclipuri, diverse prezentări realizate în diverse prog rame,
animații, filme, etc.
În acest caz, este important ca informațiile să fie bine selectate, structurate, ușor de transmis
și de asimilat de către elevi. De asemenea, este foarte important ca profesorii să -i încurajeze pe
elevi să se implice în discuții , prezentând materialele într -un mod cât mai interactiv, astfel încât
elevii să adreseze întrebări, să dorească să asimileze noi cunoștințe, să împărtășească idei și să
emită judecăți de valoare.
Ca și exemple de activități care se pot realiza utilizând obiecte educaționale care privesc
informarea, se poate face referire la prezentări Powe rPoint, menite să implice activ elevii în
discuție și să -i ajute să ajungă la un anumit nivel de înțelegere.

17
f). Obiecte educaționale referitoare la reprezentările conte xtuale – acest tip de obiecte au
scopul de a -i ajuta pe elevi să descopere și să exploreze diverse situații care imită
întâmplări/momente din realitate pentru a aduna cât mai multe informații, cunoștințe sau date și
pentru a reuși să rezolve anumite problem e.
Mai exact, aceste situații prezintă locuri reale care ar fi aproape imposibil de descoperit și
explorat, fie din cauza distanței sau a pericolelor din acele zone, fie pentru că ar fi necesar să se
folosească instrumente de lucru complexe.
Elevilor le -ar fi destul de greu să ajungă în Africa, nu doar din cauza distanței, ci și a
pericolelor existente în acest continent: este o zonă în care rata criminalității este extrem de
ridicată, există boli grave precum malaria, prezența unui număr mare de șerpi ven inoși sau a unor
animale periculoase precum: lei, tigrii, leopard, ghepard, etc.
Elevii din generația actuală pot privi prezentările/lecțiile susținute cu ajutorul computerului
ca fiind neatractive, tocmai pentru că au avut acces la tehnologie și noutățile acesteia de la vârste
foarte fragede, iar profesorii crescând și fiind educați în mediul tradițional, pot întâmpina dificultăți
atunci când vine vorba să opereze cu calculatorul.
Elevii aleg, ca mijloc de comunicare predominant, mesajul text și explicația este una destul
de simplă: pe lângă faptul că mesajele sunt trimise și primesc răspuns foarte ușor, rapid, ei simt
nevoia să comunice cu prietenii lor permanent, chiar și în timpul orelor, moment în care dacă ar
prelua un apel telefonic în timpul orei, pr ofesorul ar fi deranjat, însă, tastând mesaje text, puține
sunt situațiile în care profesorii ar observa preocupările elevilor.
Generația de azi tinde să pună accent pe modalitățile de căutare și găsire a informațiilor
necesare, în detrimentul memorării un ei cantități mari de informații. Este necesară readaptare a
conținuturilor învățării, axându -se pe dezvoltarea capacității de căutare și descoperire de
informații, pe modalitățile prin care pot ajunge la informațiile de care au nevoie , pentru a satisface
gradul de evoluție tehnologică . Totuși, elevii din generația actuală prezintă o mai mare deschidere
spre munca în echipă, împărtășirea de informații și cunoștințe, fiind dispuși să ofere suport
persoanelor care au nevoie.
Elevii de azi nu conștientizează multitudinea schimbărilor care au avut loc odată cu
dezvoltarea tehnologiei și introducerea ei în sistemul educațional, ei s -au născut în această eră
tehnologică, au avut acces, încă de mici, la dispozitive ca: telefon, computer, tabletă, etc.
Media de soci alizare face referire la acele platforme electronice interactive cu ajutorul
cărora se constituie grupuri/ comunități online în care membri pot să discute cu alți tineri de vârsta
lor, pot să creeze diverse conținuturi, să împărtășească idei, imagini, vide oclipuri sau chiar să
colaboreze în anumite proiecte. Cele mai importante platforme de acest fel sunt următoarele:
 Diverse si te-uri pentru creare a unui blog, care permit elevilor să -și creeze propriul
blog, în funcție de preferințele și subiectele care îi atrag. Forumurile adună un număr
mare de membri în care se discută diverse subiecte, caută răspunsuri la diferite
probleme cu care se confruntă, încearcă să găsească persoane care au trecut prin
situații asemănătoare pentru a primi un sfat/o părere.

18
 Divers e rețele de socializare create cu ajutorul computerului și a Internetului au ca
scop satisfacerea nevoii omului de a socializa, de a cunoaște persoane noi, de a
împărtăși idei, experiențe, trăiri, etc. Aceste rețele fac posibilă întâlnirea unor
persoane pe care ar fi fost aproape imposibil ca utilizatorii să le întâlnească în viața
reală și cu care nu ar fi reușit atât de ușor să comunice, să creeze punte de legătură,
etc. Cele mai cunoscute rețele de socializare sunt: Facebook, Instagram, Google +
 Wikipedi a reprezintă o enciclopedie online constituită cu ajutorul unui număr mare
de persoane și care oferă informații diverse, referitoare la: persoane, locuri, momente
importante din istorie, date importante, catastrofe (dezastre) naturale, etc.
Totuși, există semne de întrebare cu privire la autenticitatea informațiilor, fiind
prezente un număr mare de erori.
Se poate afirma faptul că aceste m ijloace virtuale de socializare au doar valoare de
instrumente, iar pentru a îmbunătăți semnificativ sistemul educaționa l, este deosebit de important
modul în care sunt utilizate aceste rețele.

1.2.9 . Teoriile behavioristă, cognitivistă și constructivistă.
Teoriilor dominante în secolul XX (behaviorismul, teoriile cognitiviste și teoriile constructiviste)
au avut un impact major asupra învățării în mediul virtual . Astfel , behaviorismului acordă o
deosebită atenție înspre observarea /analizarea comportamentelor umane și a consecințelor
acestora , focalizându -se asupra modificărilor care au loc în urma existen ței unui anumit tip de
comportament.
De asemenea, anumite principii behavioriste stau la baza instru irii asistate de calculator :
oferirea unui cadru practic al învățării, conținuturi organizate în funcție de particularitățile
individuale și posibilitatea de a învăța în ritm propriu. Instruirea asistată de calculator prezintă,
totodată, și o serie de alte caracteristici, care întăresc afirmația de mai sus: informațiile se transm it
într-un ritm mai lent, permiț ând elevilor să selecteze, analizeze și să prel ucreze acele informații
pentru a putea trage anumite concluzii; oferirea unui feedback imediat si, de preferat, unul
constructiv, dar și încurajarea unui schimb de informații realizat prin întrebări și răspunsuri.
Profesorii trebuie să aibă în vedere urmă toarele aspecte atunci când aleg să utilizeze în
procesul de învățământ metoda instruirii asistate de calculator:
 Este necesar ca elevilor să li se explice într -o manieră clară obiectivele propuse,
pentru ca aceștia să aibă un ghid prin care să se autoeval ueze pentru a analiza măsura
în care au reușit să atingă aceste obiective.
 Elevii trebuie să fie evaluați pentru a se observa dacă s -a atins nivelul de
dezvoltare propus. În funcție de aceste testări se va putea oferi cursanților feedback
imediat.
 Conținut urile vor fi alese și organizate în funcție de nevoile și particularitățile
individuale, astfel încât rezultatul să fie cel dorit: învățarea. Pentru atingerea
obiectivelor propuse se pot fragmenta informațiile, ținându -se cont de cunoștințele

19
deținute de către elevi, făcându -se trecerea de la cunoscut spre necunoscut, de la
general spre particular.
Teoriile cognitiviste urmăresc traseul care duce la precesarea informațiilor : achiziția,
conservarea, recunoașterea și operarea cu aceste informații. De asemene a, aceste teorii subliniază
faptul că învățarea are la bază anumite procese mentale (memorarea, percepții, asimilarea și
dezvoltarea anumitor concepte, analizarea și luarea unor decizii). Aceste teorii urmăresc modul în
care informațiile sunt înțelese de către oameni, atitudinea acestora față de materialele care urmează
a fi învățate, stilurile pe care le adoptă în învățare și măsura în care acestea influențează asimilarea
informațiilor. De asemenea, se susține ideea că învățarea, fiind un act individual, generează
rezultate și experiențe de învățare diferite.
Teoriile cognitiviste contribuie semnificativ îmbună tățirea procesului de învățare în mediul
online:
 Se recomandă găsirea unor modalități prin care momentul în care se creează
percepțiile, iar mai apo i se transformă în informații concrete, să fie înlesnite. Este
necesar să se pună accent pe aspectele care țin de modul de prezentare a
informațiilor, design, așezarea informațiilor în cadrul prezentărilor, transmiterea
informațiilor într -o manieră clară c are să permită înțelegerea.
 Este deosebit de important să se pornească de la cunoștințele pe care le au elevii și
ușor să se facă trecerea spre informații, noțiuni, concepte necunoscute. Odată
realizat acest pas, este necesar să se facă anumite conexiuni î ntre informațiile deja
existente și cele transmise ulterior, prin adresarea de întrebări, oferirea unor teste
menite să le reamintească elevilor cunoștințele achiziționate până în acel moment.
 Un alt aspect important este fragmentarea informației în unităț i mai mici pentru a fi
mai ușor înțeleasă și asimilată de către elevi.
 Nu este suficient ca aceste informații să fie înțelese, ci trebuie să se găsească
modalități prin care aceste informații să treacă în memoria de lungă durată. De
asemenea, dacă se face referire la învățarea în mediu virtual, elevii trebuie pregătiți
în așa fel încât informațiile acumulate în mediul online să poată fi transferate și
aplicate în mediul real.
 În cazul materialelor oferite online trebuie să se țină cont de particularitățile
individuale, oferindu -se materiale adecvate în funcție de nevoile, interesele și stilul
de învățare al fiecărui cursant.
 Informațiile trebuie concepute în așa fel încât procesul de trecere a informației în
memoria de lungă durată să fie înlesnit, lucru ca re se poate realiza utilizându -se, pe
lângă text, și imagini.
 Pentru a se atinge obiectivele propuse, este necesar să se utilizeze ambele tipuri de
motivație: intrinsecă și extrinsecă.
Teoriile constructiviste încearcă să explice modul în care învață oamen ii, susținând că
învățarea nu se produce doar sub influența unor factori externi. În general, traseul spre cunoaștere
se realizează prin descoperire, analizare, modificare a informațiilor din viața reală și prin
comunicare și schimb de informații cu alte persoane. Astfel, oamenii pornesc pe traseul cunoașterii

20
luând parte la activități care -i implică activ, care prezintă interes, care îi de termină să prelucreze
informațiile, creând puncte de legătură între cunoștințele deținute și cele care urmează a fi
achiziționate.
Teoriile constructiviste prezintă și câteva caracteristici de care trebuie să se ț ină cont în
procesul învățării. Învățarea t rebuie să implice activ elevii în activități care să -i stimuleze, să -i
motiveze, categorii de activități care să deschidă calea spre o învățare calitativă în care elevii să
acumuleze, analizeze, prelucreze și reinterpreteze informațiile la un nivel înalt.
Este important ca elevii să prelucreze informațiile, construindu -și traseul spre cunoaștere.
Învățarea în mediul virtual oferă elevilor această libertate tocmai pentru că informațiile nu sunt
prelucrate, finalizate, astfel ei trebuie să treacă acele inform ații prin filtrul gândirii, să le analizeze
și să emită judecăți de valoare.
Elevii trebuie încurajați să comunice cu alte persoane, să împărtășească idei, experiențe
trăite pe parcursul acumulării de cunoștințe și, dacă este posibil, să colaboreze și să l ucreze în
echipă. Este important să li se ofere elevilor libertatea de a controla procesul de învățare, să ia
decizii, să caute soluții la pro blemele pe care le pot întâmpină , să găsească cele mai eficiente
modalități sau strategii pentru atingerea scopulu i și obiectivelor propuse.
Elevii trebuie încurajați să analizeze informațiile cu care intră în contact și să le stocheze
pentru a putea să aibă acces la aceste informații atunci când situația o cere. Învățarea trebuie să fie
una calitativă și prin interme diul căreia elevii să înțeleagă sensul și importanța acelor achiziții,
având un caracter interactiv, care să încurajeze comunicarea cu ceilalți .

1.3. Stiluri de învățare
În momentul în care se face trecerea de la învățământul de tip tradițional, la cel modern în
care se utilizează computerul ca suport în procesul instructiv -educativ, trebuie să se țină cont de
stilurile de predare, care, conform lui Ciprian Ceobanu în cartea “Învățarea în mediul virtual”, sunt
patru la număr: stilul Divergent, stilul Asi milator, stilul Convergent și stilul Acomodator.
(Ceobanu, 2016, p.68)
Formarea unui stil individual de învățare se realizează prin dorința de a înțelege prin acțiune
directă (tangibil), dar și trecând aceste informații prin filtrul gândirii, prelucrând, a nalizând și
ajungând astfel la înțelegere/învățare.
Elevii care manifestă stilul de învățare Asimilator se caracterizează printr -o atitudine
îndreptată spre logică, care are la bază generarea de idei, sunt înclinați spre asimilarea lecțiilor
foarte bine st ucturate, logice, necesitând explicații lipsite de ambiguitate /confuzie . De asemenea,
simt nevoia de a fi într -o comunicare permanentă cu profesorul, atunci când învață în mediul
online.
Un aspect deosebit de important este și faptul că sunt capabili să as imileze și să înțeleagă
un număr mare de informații și de a le prelucra și organiza într -o manieră logică. Acest tip de

21
persoane nu sunt sociabile , se axează mai mult pe descoperirea de idei/concepte și pe generarea
unor concluzii pe baza informațiilor cu care intră în contact, astfel că învățarea în mediul virtual
este o acțiune binevenită.
În cadrul lecțiilor în care predarea se realizează cu ajutorul computerului, aspectele care
reușesc să faciliteze procesul de învățare sunt următoarele: diverse tutoria le, simulările -deoarece
permit libertatea de explorare, prezentările de tip PowerPoint sau alte tipuri de prezentări
multimedia. În ceea ce privește învățarea de tip E -learning, sunt înclinați spre o învățare în ritm
propriu, dar dorind să aibă posibilitat ea de a solicita informații cadrului didactic atunci când
întâmpină dificultăți.
Cei cărora li se potrivește stilul de învățare Divergent pot să analizeze lucrurile din diferite
perspective, preferând colecționarea de informații prin observație și folosind imaginația pentru
găsirea unor soluții la problemele cu care se confruntă; sunt capabili să creeeze o mulțime de idei
și sunt foarte sociabili , preferând comunicarea cu ceilalți, crearea unui anumit tip de relații cu
ceilalți și realizarea unui schimb de idei/concepte cu semenii. De asemenea, elevii prezintă o
curiozitate deosebită pentru informațiile noi, căutând mereu să fie informați și purtând discuții pe
teme intelectuale diverse cu ceilalți, aspect esențial pentru învățarea în mediul online. Elevii care
manifestă acest stil de învățare sunt adepții lucrului în echipă, fiind capabili să -i asculte și să -i
înțeleagă pe ceilalți.
În ceea ce privește predarea asistată de calculator, elevii au tendința de a reține mai ușor
informațiile din cadrul prezentărilor care au caracter investigativ, iar atunci când învață în mediul
virtual pun accent pe învățarea prin colaborare, preferând să discute subiecte diverse .
Elevii care manifestă stilul de învățare Convergent pun mare accent pe găsirea de soluții și
rezolvarea de probleme, folosind cunoștințele pe care le dețin spre atingerea acestui obiectiv;
abrdează situațiile într -un mod practic, explorând anumite idei care pot conduce spre un scop
practic. De asemenea, elevii nu sunt preocupați de c omunicarea și crearea unor relații cu ceilalți,
însă se adaptează cu ușurință la orice schimbare de ordin tehnic, precum și la învățarea în mediul
online.
Sunt atrași de activități ce țin de simulări , tutoriale le pe diverse teme și verific area cu
ajutorul calculatorului, atunci când predarea se realizează având ca suport computerul. Atunci când
învață individual, în mediul online, preferă cursurile organizate și petrec mult timp căutând
informații noi.
Adepții stilului de învățare de tip Acomodator, pun ac cent pe intuiție în detrimentul logicii,
aleg să învețe din experiențele celorlalți și să acționeze ținând cont de acele experiențe atunci când
rezolvă anumite probleme practice. Pentru acest tip de persoane experienț ele noi care necesită
rezolvare, prezintă un real interes . E-learning -ul prezintă interes pentru o perioadă scurtă de timp,
elevii folosind Internetul doar în situațiile în care necesită anumite lămuriri cu privire la rezolvarea
unei probleme, nereușind astfel să se adapteze, decât într -o mică măsură, la învățarea de tip virtual.

22
În ceea ce privește învățarea asistată de calculator, reușesc să le atragă atenția doar acele
turoriale /activități care au la bază subiecte care îi interesează, iar în cazul studiului individual, de
tip E -learning , manifestă preferință pentru activitățile care presupun colaborare cu alte persoane .
Myers -Briggs a realizat o clasificare a tipurile de personalitate:
 Ținând cont de locul spre care elevul își îndreaptă atenția: tipul extrovertit – își
focalizează atenția asupra lumii exterioare, introvertit – își îndreaptă atenția asupra
propriei persoane
 Ținând cont de metodele prin care asimilează informațiile: tipul senzorial – pune
accent pe senzații, tipul intuitiv – intuiția ocupă un loc important
 În funcție de felul î n care ia anumite decizii: tipul reflexiv – pune accent pe gândire
atunci când ia o decizie, tipul afectiv – se bazează pe afectivitate
 În funcție de măsura în care dirijează individul în mediul înconjurător: tipul rațional –
care analizeză totul în manieră r ațională, tipul perceptiv – care se bazează pe
percepții.
Cercetarea realizată de Soles & Moller, 2001 a făcut o legătură între stilurile de învățare în
mediul virtual și tipurile de personalitate. Astfel , s-a concluzinat faptul că persoanele extrovertite
pun accent pe cooperarea în grup, iar atunci când învață în mediul virtual percep acel mediu ca
fiind unul care încurajează competitivitatea și acest lucru îi stimulează . Persoanele introverti te
privesc învățarea cu ajutorul E-learningului ca o modalitate prin care pot asimila informații din
diverse surse, pe care mai apoi reușesc să le organizeze, urmând a fi foarte atent filtrate înainte de
a le u tiliza în dicuțiile cu ceilalți .
Persoanele încadrate în tipul senzorial necesită o atentă structu rare a cursurilor și
informațiilor, înlăturându -se orice ambiguitate /confuzie în formularea acestora. Cei care fac parte
din această categorie trebu ie să înțeleagă cerințele exact și obiectivele care trebuie atinse.
În ceea ce privește învățarea prin coope rare, sunt de cele mai multe ori, persoanele care
organizează grupurile, indiferent dacă acestea sunt de tip față în față sau organizate la distanță.
Preferă, de asemenea, să caute și să găsească singuri rezolvări la problemele cu care se confruntă,
întocm ind planuri foarte atent organizate, pentru a se asigura că reușesc ceea ce și -au propus.
Persoanele care au o personalitate de tip intuitiv pun accent pe crearea unei imagini de
ansamblu asupra situației care prezintă interes /cu care se confruntă . Sunt ad epții unei învățări de
tip virtual pentru că preferă experiențele noi, provocările, Internetul oferindu -le posibilitatea de a
explora și de a acumula noi informații.
Persoanele încadrate în tipul reflexiv vor lua decizii analizând amănunțit situațiile, baz ându –
se pe logică și căutând soluții la problemele lor. Învățarea de tip E -learning își va atinge scopul,
doar dacă cursurile vor fi structurate asemenea celor de tip tradițional: precizându -se clar
obiectivele, sarcinile, pașii necesari, tipurile de activ ități și modalitățile de evaluare. Aceste
persoane prezintă un interes deosebit pentru activitățile care necesită rezolvarea unor probleme
logice reușind să găsească cauzele și analizând, mai apoi, efectele. Acest tip de învățare îi poate
ajuta să stabilească în mod clar obiectivele, traseul și așteptările pe care le au.

23
Persoanele care au o persona litate de tip afectiv pun accent pe sentimente și pe modul în
care acțiunile lor îi influențează pe ce ilalți. În ceea ce privește învățarea în mediul virtual, ei sunt
adepții lucrului în echipe mici, găsind acest tip de învățare util. Este de precizat faptul că persoanele
din această categorie sunt adepții relațiilor de tip față în față, astfel că învățare a în mediul virtual
prezintă interes pentru o perioadă limitată de timp.
Persoanele încadrate în tipul rați onal pun accent pe interacțiun ea cu mediul înconjurător,
sunt persoane ordonate, flexibile și ușor adaptabile. Sunt, de asemenea, persoane care au o
înclinație spre planificarea activităților, găsind în învățarea de tip E -learning un mediu care le
permite acest lu cru. Sunt persoane extrem de organizate, care nu întârzie în îndeplinirea sarcinilor.
Persoanele din categoria perceptivilor se adaptează foarte ușor la situații noi, de cele mai
multe ori însă, se implică în mai multe sarcini și nu reușesc să le ducă la bun sfârșit. Nu reușesc să
termine la timp sarcinile în încercarea de a găsi cât mai mu lte informații care le pot fi de folos în
rezolvarea sarcinilor de lucru. Fiind mereu în căutare de noi informații, găsesc în învățarea de tip
E-learning un ajutor. ( Soles & Moller, 2001 )
De asemenea, Soles și Moller au redenumit aceste stiluri de învățare astfel: auditiv, vizual,
olfactiv și kinestezic.
Stilul de învățare auditiv se referă la persoanele care reușesc să învețe cu ușurință atunci
când ascultă/aud informațiile sau atunci când comunică, rostesc cu voce tare acele informații. În
ceea ce priveșt e tipul de personalitate al acestor persoane, ei se încadrează în tipul Extrovertit,
Intuitiv. Atunci când învață cu ajutorul E -learning -ului, preferă metode, precum: videoconferințe,
sisteme prin care să colaboreze cu ceilalți, M -learning.
Persoanele înc adrate în stilul de învățare vizual reușesc să rețină și să asimileze mai ușor
informațiile cu ajutorul descrierilor/demonstrațiilor. Se încadrează în categoria tipurilor de
personalitate Introvertit, Senzorial, Rațional și preferă activități în cadrul căr ora se utilizează
prezentări multimedia folosind computerul și videoconferințe.
Stilul de învățare tactil se referă la persoanele care reușesc să obțină informații prin atingere.
Se încadrează în categoria tipurilor de personalitate Extrovertit, Introverti t, Senzorial, Rațional și
sunt adepții activităților interactive reali zate cu ajutorul computerului și c ăutarea unor diferite
informații.
Stilul de învățare kinestezic grupează persoanele care obțin informații și învață cu ajutorul
mișcării. În ceea ce pri vește tipul de personalitate, aceste persoane sunt Extrovertite, Intuitive.
Preferă comunicarea de tip M -learning și pot întâmpina dificultăți în utilizarea computerului ca
suport pentru învățare. ( Soles & Moller, 2001 )
În anul 2011, Giilbahar & Alper au i dentificat opt stiluri de E -learning:
Individual/Solitar Social/Colaborativ
 Preferă studiul individual
 Reflectează timp îndelungat asupra
topicilor legate de propria existență  Preferă activitățile interactive de grup
 Apreciază comunicarea cu ceilalți
cursanți și cu tutorii

24
 Își asumă responsabilitatea pentru
propria învățare
 Are încredere în propriile forțe privind
învățarea
 Preferă activitățile de învățare
asincrone (formuri, wiki, bloguri)
 Se angajează în activități de grup după
o pregătire prealabilă  Consideră că responsabilitatea învățării
revine în egală măsură cursantului și
tutorelui
 Preferă rolul de facilitator și își ajută
colegii
 Preferă activitățile de învățare sincrone
(chat, clasa virtuală)
 Îi place să contribuie, dar și să
coordoneze activitatea de grup
Auditiv Vizual
 Crede că învață mai bine auzind
informația
 Ascultă muzică în diverse contexte
 Îi place să asculte experiențele altor
persoane
 Distinge și recunoaște diverse tipuri de
sunete
 Cântă la un instrument sau ca vocalist
 Nu ag reează tăcerea
 Preferă ca tutorii să -i explice în detaliu
activitatea ce urmează a fi realizată
Agreează anumite forme de M -learning  Crede că învață mai bine văzând
 Preferă disciplinele matematice,
tehnice, științele
 Se orientează ușor în spațiu
 Preferă cărțile cu ilustrații, diagrame
 Își amintește ușor obiecte, planuri,
situații
 Preferă să facă fotografii și filme
 Agreează prezentările multimedia,
imaginile sugestive
Concret Abstract
 Crede că își îmbogățește informațiile
dacă optează pentru învățarea p rin
acțiune
 Preferă activitățile fizice de tipul sport
sau dans
 Agreează activitățile manual artistice
(olărit, sculptură)
 Îi place să atingă obiectele
 Agreează problemele care presupun
creativitate
 Preferă învățarea electronică prin
intermediul simulăril or și prin joc
 Agreează explorarea și căutarea de
informații pe Internet  Crede că învață mai bine dacă citește
 Face legături între ce a văzut și ce a
auzit în cursul conversațiilor zilnice
 Îi place să povestească și să spună
glume
 Preferă literatura, istoria, limbile
străine
 Preferă să discute despre probleme
decât să le rezolve
 Are un vocabular bogat și îi place să
folosească cuvintele corecte în context
potrivite
 Se exprimă bine oral și în scris
 Preferă prezentări și tutoriale
prezentate sub formă de text
 Agreează învățarea prin cooperare
Logic Senzitiv
 Crede că învață mai bine dacă gândește
lucrurile în detaliu
 Agreează activitățile care presupun
calcule
 Îi plac jocurile logice  Crede că învață mai bine exprimându -și
emoțiile și sentimentele
 Îi displace ierarhia și preferă activitățile
aleatorii
 Își etalează emoțiile când rezolvă
diverse probleme

25
 Preferă să studieze pas cu pas, fiind
ghidat de un plan
 Este extrem de realist
 Reușește să înțeleagă ansamblul
studiind componentele
 Este un bun subiect pentru tutorialele
on-line  Agreează situațiile când are la
îndemână resurse și alternative pentru
învățare
 Nu agreează situația în care altcineva îi
planifică procesul de învățare
 Uneori este prea creativ
 Reușește să analizeze componentele
dacă înțelege întregul
Tabel 1. Stiluri de e -learning. (Ceobanu, 2016)

26
Capitolul 2 : Integrarea instruirii asistate de calculator în procesul
de predare -învățare -evaluare .

Daniela Vlădoiu descrie instruirea asistată de calculator (IAC) ca fiind o ,,metodă didactică
sau o metodă de învățământ, care valorifică principiile de modelare și analiză cibernetică a
activității de instruire în contextul noilor tehnologii informatice și de comunicații, caracteristice
societății con temporane’’ (Vlă doiu, 2005).
“Ceea ce se cheamă instruire asistată de calculator (lAC), în vogă începând cu anii '80, preia
tot ceea ce s -a dovedit a fi pozitiv, funcțional și de durată în procesul de predare -învățare. Și, în
același timp, ține seama de abordările cele mai noi ale psihologiei cognitive și comportamentale,
ale teoriei acțiunii și informației, ale teoriei comun icării și științelor educației ” (Cerghit , 2008 , p.
139)
Într-o cercetare în care au fost incluse studii începând din anii ' 80 (Bernard et al. , 2004), s –
a făcut o comparație între învățământul la distanță în mediul virtual și învățarea în clasă și s -au
demonstrat câteva aspecte foarte interesante, și anume faptul că “rezultatele obținute prin învățarea
la distanță și învățarea de tip față în față nu diferă semnificativ, deși pentru anumite categorii de
cursuri se constată diferențe în favoarea unuia sau a ltuia dintre cele două modele” (Ceobanu,
2016).
În lucrarea realizată de Tamim, Bernard, Borokhovski , Abrami & Schmid în care au fost
examinate 1.253 de studii grupate în 37 de tip uri de cercetări a scos în evidență câteva aspecte
relevante. Cursanții din clasele în care s -a utilizat tehnologia pentru a susține procesul de învățare
au avut rezultate mai bune decât cei din clasele în care nu existau calculatoare sau în care
calculato rul a fost utilizat pentru prezentare de conținuturi și nu ca suport pentru construcția
cunoașterii. Se poate observa astfel că unul dintre punctele tari ale utilizării tehnologiei în educație
este reprezentat de suportul pe ca re îl oferă elevilor și stude nților în p rocesul de dezvoltare
cognitivă (Tamim, Bernard, Borokhovski , Abrami & Schmid, 2011 ).
„Astfel, se poate afirma că învățarea într -un mediu virtual poate fi cel puțin la fel de eficientă
din perspectiva rezultatelor ca și cea de tip față în față din sălile de clasă tradiționale. În plus,
introducerea calculatorului în clasă, în practica educațională zilnică, poate crește randamentul unor
metode pedago gice considerate tradiționale ” (Ceobanu, 2016, p. 112).
Este important să subliniem faptul că învățarea este influențată de modul în care sunt
concepute cursurile din mediul on -line. Astfel, un număr mare de studii au scos în evidență faptul
că studenții care au învățat cu ajutorul unor cursuri on -line bine organizate au învățat mai eficient
decât studenții care au luat parte la cursuri on -line care nu au fost atent organizate, creând
dificultăți în asimilarea informațiilor.
Cercetările realizate de Palmer și Holt au evidențiat faptul că “percepția asupra calității
instruirii în mediul on -line este influențată de încrederea în abilitățile proprii de comunicare și
învățare, buna înțelegere a sarcinilor și percepția autoeficienței.” (Palmer & HoIt, 2009)

27
Noile tehnologii prezintă numeroase avantaje în învățământ, oferind o gamă largă de resurse
care pot fi utilizate în procesul instructiv -educativ. Astfel , elevul are posibilitatea, utilizând
informațiile de ordin tehnic, de a se autoeduca și, de multe ori, de a se autoevalua.
Computerul poate fi folosit ca instrument de spr ijin ce contribuie la îmbunătățirea predării
și a transmiterii de noi cunoștințe prin posibilitatea organizării conținuturilor și prezentarea
acestora într -o formă atractivă și accesibilă. „Calculatorul apare ca o adevărată enciclopedie activă
capabilă să pună la îndemâna profesorului și elevilor un repertoriu extraordinar de date”(Gagne,
Briggs, 1977).
“Facilitând un dialog de o manieră interactivă elev -calculator, calculator -elev, achiziția unor
noțiuni noi apare ca un produs interact iv bine făcut” (Gaba ude, Not, 1 972). Cu ajutorul
computerului, profesorul reușește să implice activ elevii în discuții pe teme variate, tocmai pentru
că utilizarea tehnologiei în procesul de învățare face posibilă prezentarea într -un mod interactiv a
conținuturilor, motivează elevii să adreseze întrebări, dar și să formuleze răspunsuri.
Instruirea asistată de calculator oferă elevilor posibilitatea de “a -și utiliza în mod eficient
capacitatea de gândire logică, selectivă și analitică” (Popert, 1980 ; Pogrow, 1990) și „de a -și
dezvolta perceptia vizuală”.(Kozminsky, Perzov, 1989)
„Elevii par să lucreze mai inteligent, cel putin în ceea ce privește prelucrarea informației ,
structurarea mai bună a materiei, și să manifeste mai puțină frică de a nu reuși”. (Dufoyer, 1988 )
Instruirea asistată de calculator se dovedește extrem de utilă în ceea ce privește simularea
elevilor cu ajutorul unor jocuri pedagogice prin posibilitatea creării unei realități virtuale în care
elevul poate să investigheze, analizeze și să emită jude căți de valoare . Această realitate virtuală
“este produsul simulărilor, utilizate într -o mare varietate de situații: atunci când prezentarea
"realului" nu este posibilă, fie că devine prea periculoasă, fie prea anevoioasă sau pur și simplu
inaccesibilă din cauza constrângerilor de timp, de distanță, de dimensiune etc. Tehnicile realității
virtuale pot să furnizeze soluții noi la ansamblul problemelor de simulare a comenzii (dirijării) , al
controlului și comun icării (fluxului de informații) , momente indispensabile real izării procesului
de învățământ ” (Cerghit , 2008, p. 141).
Trebuie subliniat faptul că profesorul este cel în atribuțiile căruia intră sarcina de a planifica,
organiza, structura conținuturile, de a propune activități și de a găsi cele m ai eficiente metode de
evaluare . De asemenea, ut ilizare a computerului în mod eficient în cadrul activităților desfășurate
la clasă sunt în strânsă legătură cu creativitatea, modul de lucru și implicarea profesorului în
realizarea acestor activități.
Introducerea computerului în educație nu are rolul de a anula rolul de a înlocui profesorul ,
ci este doar un instrument de sprijin în cadrul activităților realizate . Astfel, “cadrul didactic se
transformă într -o persoană care monitorizează, analizează și e valuează procesul individual de
învățare” (Cartelli, 2005).
Ioan Cerghit afirmă: “lAC cere o redefinire a rolului profesorului și a pregătirii
corespunzătoare a acestuia. Dintr -odată, sursele cunoașterii tradiționale, profesorul și cartea, se
văd puternic concurate (este adevărat, și completate). Nici profesorul, nici manual ul nu mai dețin

28
o poziție -cheie ; intervenția calculatorului afectează rolul acestora. El preia, de exemplu, multe
funcții și sarcini care, prin tradiție, aparțineau profesorului. Se redu ce funcția de distribuitor de
cunoștințe a acestuia, ca și acelea de a organiza activități de repetiție, de exersare, de evaluare ș.a.,
care pot să fie transferate foarte bine noii tehnologii. În schimb, i se oferă disponibilități de timp
și posibilități d e a folosi acest timp ocupându -se mai mult de organizarea învățării, de structurarea
conținuturilor, de exersarea gândirii la elevi, de stimularea creativității acestora, aspecte adeseori
neglijate până acum, sau de cercetarea fenomenelor educaționale, ca și de perfecționarea proprie.
El va îndeplini, mai mult decât până acum, un rol de coordonator, canalizând și orientând
transmiterea fluxului comunicațional pe traseul profesor -elev-calculator. Nicidecum nu se pune
problema înlocuirii profesorului, ci modi ficarea unora dintre rolurile și funcțiile lui. Firește,
integrarea calculatorului în învățământ nu este o operație ușor de realizat. Ea este o inovație
complexă, care cere timp, costuri și ef orturi umane ” (Cerghit, 2008, p. 144).
Utilizarea computerului c a suport în educație îi ajută pe elevi să -și dezvolte gândirea critică
datorită multitudinii de studii, simulări, probleme care necesită o rezolvare și care se regăsesc în
mediul virtual; încurajează munca în echipă, fapt care le va fi de folos ținând cont de faptul că
majoritatea locurilor de muncă se bazează pe cooperare. Elevul trebuie să învețe cum să fie un
membru de încredere al echipei , oferind suportul necesar celorlalți membri ai echipei , cum să
folosească computerul pentru a comunica cu ceilalți membi ai echipei, care este rolul colegilor și
totodată să respecte munca și implicarea celorlalți.
Un alt avantaj al utilizării computerului în învățământ îl reprezintă formarea și consolidarea
competențelor de comunicare. În era tehnologiei, elevii trebu ie să dezvolte competențe de
comunicare cu alte persoane, în calitate de membri ai echipei. Cu ajutorul noilor tehnologii nu mai
există probleme în ceea ce privește locul și timpul. Elevii pot comunica cu alte persoane în orice
moment, pot menține o relaț ie strânsă /de durată cu ceilalți, fără a fi nevoie să se întâlnească
personal . Noile tehnologii au reușit să implice activ elevul în procesul de învățare, oferindu -i
posibilitatea de a face parte dintr -o echipă, de a exprima idei, de a se documenta și de a -și
îmbunătăți cunoștințele în diverse domenii.
În ultima perioadă, un număr mare de studii demonstrează faptul că utilizarea computerului
ca instrument de sprijin, nu numai că reușește să creeze un mediu atractiv pentru elevi, dar poate
îmbunătăți rezul tatelor elevilor, astfel demonstrându -se faptul că elevii care au utilizat computerul
în procesul de învățare au obținut note mai mari decât cei care nu au avut acces la informațiile din
mediul virtual.
„UNESCO Institute for Information Technologies in Edu cation (UNESCO IITE) a început
în an ul 2011, un studiu prin care a încercat să stabilească rolul Tehnologiei Informațiilor și
Comunicării în ceea ce privește educația în învățământul primar. În cadrul acestui studiu a fost
ales un număr de 20 de școli prim are din 12 țări diferite. Poiectul UNESCO a utilizat chestionare
și a observat direct subiecții pe o perioadă de 3 ani , iar în urma finalizării proiectului, s-au obținut
rezultate pe baza cărora s -a concluzionat faptul că utilizarea noilor tehnologii, în procesul de
predare -învățare, prezintă numeroase beneficii pe termen lung :

29
 Introducerea tehnologiei în educație a determinat o schimbare majoră atât în privința
stilurilor de predare, cât și în ceea ce privește varietatea activităților de învățare ale
elevilor, determinând abordări mai personalizate și mai diferențiate care să servească
condiții diferite, inclusiv nevoi speciale;
 Tehnologia Informațiilor și Comunicării oferă profesorilor oportunitatea de a crea
propriile materiale digitale și a unor scenari i de predare variate, la nivel disciplinar
și transdisciplinar;
 Elevii au posibilitatea de a crea produse diferite, de a munci în echipă pentru
realizarea acestora, de a împărtăși idei și de a învăța din prezentările și experiențele
colegilor;
 Proiectele b azate pe utilizarea tehnologiei încurajează elevii prin stimularea
creativității, a gândirii critice, a rezolvării de probleme și a cooperării;
 Tehnologia Informațiilor și Comunicării are un impact major asupra învățării
independente, oferind elevului posi bilitatea de a învăța în ritm propriu, dar și asupra
dezvoltării autonomiei;
 Utilizarea tehnologiei contribuie la dezvoltarea competenței de comunicare datorită
faptului că elevii au posibilitatea de a se implica online în proiecte colaborative și
de a par ticipa în comunități de învățare.
 Cu ajutorul tehnologiei, cadrele didactice au la dispoziție o gamă variată de
instrumente digitale, pe care le pot selecta în funcție de vârsta și nevoile elevilor,
ceea ce face posibilă dezvoltarea tuturor nivelurilor din Taxonomia lui Bloom;
 Ca modalități de evaluare a cunoștințelor, Tehnologia Informațiilor și Comunicării
oferă noi oportunități, de exemplu feedbackul nominativ trimis pe tabletă atunci
când activ itatea este completă .” (Kalas, 2014, p. 15 – 16)

2.1. Evaluarea digitală
În ciuda faptului că "mai puțini sunt cei care sesisează uriașul și încă insuficient valorificat
potențial educațional al noilor tehnologii în ceea ce privește designul curricular, managementul
clasei și al organizației școlare, evalua rea sau facilitarea interacțiunii directe sau virtuale în
realizarea fiecăreia dintre funcțiile actului educativ, prin urmare, cei care sunt orientați spre a
descoperi cum se î nvață cu TIC" (Toma, 2009, p. 3 1 ), multitudinea studii lor au demonstrat că
Noile Tehnologii de Informare și Comunicare prezintă numeroase avantaje, fapt ce încurajează
utilizarea acestora în cadrul activităților specifice procesului de învățământ.
În ceea ce privește evaluarea elevilor, dezvoltarea într -un ritm rapid a noilor tehnol ogii
determină utilizarea unor noi metode de evaluare, care au la bază computerul. Astfel , evaluarea
trebuie concepută diferit față de cea din sistemul de învțământ tradițional tocmai datorită faptului
că și nevoile și competențele necesare elevilor sunt a ltele decât în trecut, iar evaluarea specifică
sistemului tradițional nu reușește să satisfacă și să formeze aceste c ompetențe și nevoi ale elevilor.
“În secolul 21, competențele și cunoașterea sofisticată nu pot fi evaluate printr -o abordare
tradițională a testării, bazată pe răspunsuri la itemi care minimizează nevoia judecății și a
creativității umane în alegerea răspunsului. Progresul tehnologiei cu rente oferă oportunități
atractive de a proiecta evaluări active și situative, care permit cunoașterea complexă a elevului și

30
conturarea unor observații bogate asupra învățării lui. Aceste instrumente asigură o învățare
deplină și leagă activitatea academi că a elevilor de viața lor de fiecare zi” (Manolescu, 2016, p.
101).
“Noile metode de evaluare se dovedesc cu atât mai eficiente cu cât pun accent pe calitatea
informațiilor, spre deosebire de sistemul tradițional în care accentul cade pe cantitate a inform ațiilor
transmise . În prezent remarcăm o "rigiditate exagerată" și o "tendință de standardizare excesivă pe
care o promovează evaluările naționale și internaționale, care, paradoxal, prin metodologiile și
instrumentele propuse readuc în prim plan unele car acteristici ale evaluării bazate pe măsurare,
deci pe cantitate, în mai mare măsură decât pe aprecierea calității procesului și produsului
învățăr ii"(Manolescu, 2015) .
Evaluarea asistată de calculator (EAC) este definită ca „ metodă de evaluare și componentă
a instruirii asistate de calculator (lAC) și se referă la folosirea calculatoarelor pentru a livra, marca
și analiza teste, teme pentru acasă, proiecte sau examinări, precum și la metodele și practicile care
accentuează ro lul tehnologiei î n aprecierea învățării elevilor” (Manolescu, 2016 , p. 106).
Obiectivele evaluării digitale nu au o structură diferită față de cele din sistemul tra dițional de
învățământ, motiv care i -a determinat chiar și pe profesorii care sunt adepț ii educației tradiționale,
să introducă la clasă noi metode de evaluare, dorind să îmbunătățească sistemul educațional.
J. Cla rke-Midura și C . Dede afirmă că "testările creion -hârtie pot doar să măsoare
competențe minime și eșuează în a măsura cunoașterea mai sofisticată și co mpetențele cerute în
secolul 21 . Progresul tehnologiei curente oferă oportunități atractive de a proiecta evaluări active
și situative, care permit cunoașterea complexă a elevului și pot oferi observații bogate asupra
învățării lui" ( Clarke-Midura și Dede, 2010, p. 311 ).
În prezent, evaluarea asistată de calculator își propune conducerea spre un nivel mai înalt a
sistemului educațional prin utilizarea instrumentele digitale Web 2.0.
Aplicațiile Web 2.0 reușesc să îmbunătățească sistemul de evaluare prin faptul că
“facilitează dezvoltarea competențelor de gândire critică, de comunicare, de colaborare și implică
elevii într -o lume nouă a învățării sociale și a împărtășirii informațiilor. Web 2.0 asigură tr anziția
către nouă pedagogie care implică evaluarea pentru învățare, în care atât profesorii, cât și elevii
participă la procesul de reflecție. la dialog și în luarea deciziilor, iar evaluarea include strategii de
auto-evalua re și de evaluare inter -colegia lă, stabilind care sunt etapele următoare necesare pentru
continuarea învățării. Putem vorbi astfel despre Evaluarea 2.0 în contextul unei Pedag ogii 2.0 ”
(Manolescu, Frunzeanu, 2016, p. 152).
I.Kalas scoate în evidență câteva avantaje ale utilizării în ev aluare a instrumentelor Web
2.0: „elevii privesc cu entuziasm utilizarea tehnologiei; elevii devin responsabili, organizați și
învață să aibă înc redere în propriile capacități și astfel, devin nu numai consumatori de material
mutimedia, ci și producători ș i editori ai propriilor creații: ei se transformă în editori muzicali;
editori de fotografie; editori de broșuri”; învățarea nu are loc doar în clasă, ci și dincolo de pereții
școlii datorită posibilității de a continua explorarea temelor discutate în clas ă; oferă posibilitatea
de a comunica cu persoane din alte pă rți ale lumii; “multitudinea de aplicații și instrumente digitale
disponibile online susține respectarea diversității și a diferențelor individuale, a stilurilor de

31
învățare și a inteligențelor multiple: elevii își demonstrează învățarea prin text, muzică, grafică,
formate audio sau video, în mod individual sau colaborativ.” (Kalas, 2014, p. 20)
Într-un cadrul unui studiu intitulat "Report: Status of ICT Integrat ion in Educati on in
Southeast Asia n Countries " (realizat în anul 2010) , s-au evidențiat avantajele intrducerii noilor
tehnologii în sistemul educațional , făcându -se referire și la modalitățile de evaluare. Astfel , s-a
subliniat faptul că, în urma utilizării tehnologiei, atenția și motivaț ia elevilor a crescut, de
asemenea și frecvența zilnică la școală. Au avut loc modificări și la nivelul structurării lecțiilor, în
sensul că elevii și -au petrecut mai puțin timp transcriind date, reușind astfel să aloce o mai mare
perioadă de timp analizăr ii și gândirii critice . Tot prin intermediul tehnologiei, profesorii au reușit
să st imuleze creativitatea elevilor. S-au constatat , de asemenea, îmbunătățiri atât la nivelul
evaluării, cât și în ceea ce privește î nțelegerea conceptelor și informațiil or transmise , elevii fiind
evaluați cu ajutorul computerului. Realizarea activităților cu ajutorul tehnologiei a reușit să -i
determine pe elevi să -și exprime puncte de vedere, să pună întrebări și să caute răspunsuri,
continuând să -și îmbogățească cunoștințel e în completarea prezentărilor realizate la clasă.
Tehnologia a contribuit și la dezvoltarea capacităților de gândire la un nivel superior, elevii reușind
astfel să creeze produse de calitate. (Southeast Asian Ministers of Education Organization, 2010).
Odată cu introducerea computerului în sistemul de învățământ , instrumentele specifice procesului
de evaluare au fost reconstruite . Astfel “se pune accent pe o evaluare explicită, transparentă, o
evaluare care încurajează comunicarea între parteneri , cooperarea, având la bază un contract social,
un contract pedagogic între parteneri cu drept uri și responsabilități asumate” (Manolescu, 2010, p.
30). Regândirea procesului de evaluare și a instrumentelor acestuia a reprezentat o necesitate, dat
fiind fapt ul că, pentru rezultate optime, trebuie să se țină cont de particularitățile individuale ale
elevi lor și de competențele necesare.
“Realizarea efectivă a evaluării necesită o "atitudine flexibilă" din punct de vedere
metodologic și al instrumentarului . Metodele și instrumentele alternative, categorie în care ar putea
fi introduse și cele digita le, au câteva merite / avantaje : introduc elemente noi de învățare;
contribu ie la dezvoltarea creativității ; permit urmărirea progresului elevului; contribuie la
apropierea dintre elevi și profesori; au o valoare educativă ridicată; stimulează
autoeva luarea”(Cerghit, 2002 , p.313 ).
Noilor tehnologii au reușit să creeze o anumită relație de interdependență într e predare,
învățare și evaluare. De asemenea, trebuie să se țină cont de faptul că introducerea instrumentelor
Web 2.0 în procesul evaluării, trebuie să se realizeze prin îmbinarea eficientă a vechilor metode
și instrumente de evaluare cu cele moderne . “Ca să aibă o contribuție esențială la perfecți onarea
acțiunii de evaluare, utilizarea tehnologiei presupune extinderea sferei evaluării de la performanțe
și produsul învățării la competențe și procesul învățării, promovarea unui model al evaluării
globale și susținerea învățării asistată de evaluare.” (Manolescu, Frunzeanu, 2016 ).

32
2.2. E-learning
,,E-learning este un concept mai nou care presupune învățarea de pe un dispozitiv digital
cum ar fi un smartphone sau un calculator/laptop conceput ca să ușureze învățarea individuală sau
să atingă scopurile unei organizații’’ (Nabil, Haifa, Potter, 2015) .
E-learning -ul își găsește utilitate nu doar în cadrul învățământului univeristar, ci poate fi
folosit în mod eficient în realizarea programele de formare continuă . Procesul de predare -învățare –
evaluare a suf erit numeroase modificări odată cu introducerea noilor tehnologii în educație, în
sensul că s-a făcut trecerea de la o învățare centrată pe conținuturi la învățarea centrată pe elev , pe
particularitățile individuale , oferindu -i-se posibilitatea de a -și pla nifica singur timpul, activitățile,
de a învăța după propriul ritm, fapt ce conduce la cunoașterea propriilor limite și la găsirea
modalităților prin care pot fi depășite aceste limite.
Noile tehnologii determină o dezvoltare continuă a omului oferindu -i posibilitatea de a
achiziționa noi informații, de a -și dezvolta capacitatea de a opera cu calculatorul și de a utiliza în
practică cunoștințele și capacitățile formate . „Calculatorul, prin excelență, sprijină și stimulează
studiul individual, munca indepe ndentă, face să crească gradul de autonomie, redă po sibilitatea
personalizării învăț ării” (Leeuw, 1984 , cf. Dufoyer, 1988 ). De asemenea, scopul princip al al
educației se modifică, trecând dincolo de transmiterea de informații și vizând formarea unor
atitudini, priceperi și deprinderi corespunzătoare societății actuale .
Totuși, în ciuda faptului că E -learning -ul reușește să faciliteze formarea de atitudini,
priceperi și deprinderi, în conceperea cursurilor online se ține cont de programe le și planuri de
învățământ existente : „Realitatea virtuală vine ca o ameliorare notabilă a simulării” , sustine E .
Bruillard deoarece:
 stimulează creativitatea, curiozitatea și interesul pentru cunoaștere și prin feedback –
ul oferit oferă reprezintă o sursă de motivație;
 încurajează elevii, prin feedback pozitiv, imediat, să continue procesul de
cunoaștere dincolo de pereții școlii și atrage atenția asupra existenței anumit or
greșeli, facilitând corectarea acestora.
 stimulează autoinstruirea având un rol fundamental în dezvoltarea capacității de
autocontrol.
 “oferă o altă perspectivă individualizării procesului de instruire. Elementul dom inant
al programelor destinate I AC este natura individualizată a cunoștintelor,
concentrarea pe necesitătile și capacită tile individuale ale elev ului, pe
individualizarea sarc inilor, ceea ce creează o situație în care aceste necesităț i să fie
perfect realizate. În felul acesta, se vine în sprijinul flexibilizării programelor, al
organizării și ghidării învățării i ndependent e, al promovării învăț ării în ritmuri
proprii . Tehnologia calculatorului este furnizoarea "celei mai bogate și mai
individualizate interacț iuni dintre elev și punerea în valoare a oricăror metode de
instruire care au existat sau care vor mai apărea în viit or" , remarcă Janison ( 1974) .
Este, de asemenea, bine știut că elevii asimilează în mod diferit informațiile. Or, din
acest punct de vedere, calculatorul pune la dispozitia fiecărui elev exercitii și

33
posibilităti de recapitulare în functie de cerintele ind ividuale;” ( Cerghit , 2008, p.
142).
 face posibilă individualizarea învățării, permițând fiecărui elev să avanseze la
umătoarele nivele în ritm propriu. Computerul oferă o experiență de învățare
individualizată, în felul acesta nu numai elevii buni pot avansa, ci și elevii care
întâmpină probleme deoarece au posibilitatea de a obține răspunsurile corecte prin
prezența exerciții lor de corectare și verificare a greșelilor.
 calculatorul încurajează studiul individual, stimulează aut oinstruirea și ” contribuie
la diferențierea parcursurilor oferite elevilor.” Astfel , fiecare elev poate să parcurgă
propriul traseu al învățării, să ia decizii și să acționeze după cum consideră că este
necesar pentru devenirea sa.
 se pune un accent deose bit pe evaluarea formativă și se încurajează utilizarea unor
noi metode de învățare, care să urmărească progresele și eficiența muncii elevilor.
 „ca instrument de gestiune pedagogică colectivă , poate oferi diagrame reprezentân d
rezultatele elevilor, compar ații între acestea, între rezultatele unei clase și ale altora,
variaț ii de la un semestru (trimestru) la altul, de la o pr omoț ie la alta ” (Gabaude,
Not, 1 972)
 reprezintă un ajutor de nădejde pentru profesori în pregătirea cursurilor, lecțiilor,
reprezentărilor grafice, a materialelor necesare în procesul de predare -învățare.
 “computerul, împreună cu profesorii și elevii, contribuie la dezvoltarea unei noi
pedagogii, care are la bază noi modalități de predare învățare, strategii diverse de
lucru cu elevii și de evaluare, dar și găsirea unor soluții la problemele existente în
procesul instruirii. ” (Bruillard , 1997)

Dick G. a realizat cercetări în domeniul E -learning -ului subliniind un aspect deosebit de
important : „învățarea cu ajutorul cursuril or on -line poate fi la fel de eficientă ca și metoda
tradițională, însă numai dacă organizarea acestor cursuri se realizează ținându -se cont de câteva
aspecte: este necesară existența unui orar strict, astfel încât între profesor și elev să existe, în fiecare
după -amiază, „o întâlnire virtuală”, precum și a unui număr fix de participanți, ideal ar fi un număr
de 38 de participanți, folosirea î n cadrul acestor cursuri a unor “provocări și obstacole intelectuale“,
crearea unor grupuri de studii, dar și sprijin, din partea profesorilor, în înțelegerea și utilizarea
noilor tehnologii în mod eficient ”. (Dick, 2005)
Într-o proporție de aproxi mativ 30%, participanți i au afirmat că , spre deosebire de
activitățile realizate în stil tradițional , cele propuse în cadrul cursului on -line i -au ajutat să înțeleagă
și să asimileze mai ușor informațiile , însă majoritatea participanților au întâmpinat dificultăți în
înțelegerea și asimilarea informațiilor , dar au susținut și faptul că aceste cursuri on -line s-au
dovedit benefice prin faptul le -a oferit posibilitatea de a asimila informațiile în ritm propri u și, încă
un aspect important este acela că au reușit să observe acele domenii care necesită mai bună
organizarea a informațiilor.
Mai mult, cursurile on -line „dezvoltă sistematic deprinderile metacognitive participanții
care au întâmpinat dificultăți , au conștientizat faptul că nu pot întotdeauna să beneficieze de ajutor

34
din partea profesorilor și au fost nevoiți să dezvolte o “hartă mentală” în care trasează etapele
necesare pentru a ajunge la rezultatul dorit. ” (Cartelli, 2005)
Dick G. susține că a ceste cursuri „prezintă o serie de avantaje: individualizarea învățării,
dezvoltarea deprinderilor metaco gnitive, formarea capacităț ilor de operare a textului , dezvoltarea
proceselor de cunoaștere. Un astfel de demers didactic oferă și un grad de libertate tutorelui, în
sensul că dispune de o flexibilitate ridicată în alegerea strategiilor folosite pentru realizarea
demersului didactic. ”(Dick, 2005)
Totuși, p e lângă aspectele pozitive, Dick G. atrage atenția asupra unor posibile probleme
care pot apărea în cadrul cursurilor online : existența unor cadre didactice bine pregătite reprezintă
o necesitate, elevii nu vor putea comunica întotdeauna în mod eficient cu cadrele didactice și
ceilalți participanți, pot exista situații în care elevii aleg să renunțe la a ceste cursuri , ceea ce
împiedică atingerea obiectivelor propuse ; în formularea cerințelor se pot folosi termeni sau
expresii vagi, care pot crea confuzie . Însă toate aceste dezavantaje pot fi înlăturate prin organizarea
atentă a cursurilor și identificarea acelor metode care se dovedesc eficiente în munca cu elevii .
Eficiența acestor cursuri/programe depinde de îmbunătățirea în permanență a acestui sistem de
învățământ, urmărind creșterea motivației elevilor și ajungerea la performanță.
“Ca modalita te de interacțiune între cursanț i și tutore, cursul on -line a încercat să
compenseze anumite limite car e decurg din educația la distanț ă, dar a și d escoperit multiple
oportunități . De la o formă simplă, aproape expozitivă, cu o interacțiune extrem de redusă, cur sul
electronic a căpătat numeroase valențe interactive, ajungându -se astăzi până la forma de predare
interactivă de noi conținuturi prin intermediul calculatorului .” (Ceobanu, 2016, p.111)

2.2.1 . Forme ale E -learning -ului
E-learning -ul poate căpăta diver se forme, oferind situații de învățare care țin cont de
interesele și particularitățile individuale. El poate avea următoarele forme:
Învățare îmbogățită tehnologic, formă ce se caracterizează printr -o învățare care folosește
drept suport computerul/tehnol ogia și se referă la procesul instructiv -educativ realizat prin
intermediul computerului..
Instruire cu ajutorul calculatorului, formă a E -learning -ului ce presupune utilizarea
computerului în procesul instructiv -educativ. Acest tip de instruire a apărut odată cu dezvoltarea
rapidă a tehnologiilor și introducerea ei în sistemul de învățământ. Prin intermediul acestei
forme, se urmărește organizarea în mod cât mai eficient a înformațiilor transmise.
Învățare cu suport multimedia, formă ce presupune utilizarea mai multor sisteme media
(audio, video, animații, filme). Materialele tradiționale folosite în educație, sunt transformate în
materiale electronice interactiv e, menite să faciliteze comunicarea și învățarea. De asemenea, se
promovează noile meto de de predare -învățare, realizate în manieră interactivă și având ca suport
computerul.

35
Management al instruirii cu ajutorul calculatorului, formă a E -learning -ului în cadrul
căreia computerul este folosit nu doar pentru observarea și analizarea evoluției elevilor ci și
evaluarea electronică în vederea înțelegerii nivelului la care elevii au ajuns. De asemenea,
computerul este folosit și pentru corectarea temelor sau a testelor.
Formare cu ajutorul calculatorului, formă ce presupune utilizarea computerului, având ca
scop final formarea. Această formă a E -learning -ului este utilizată în special în procesul de
predare, contribuind semnificativ la dezv oltarea sistemul ui educațional .
Instruire asistată de calculator, această formă a devenit o metodă tot mai des întâlnită în
sistemul educațional și presupune o readaptare/îmbunătățire a instruirii de tip tradițional.
„Instruire inteligentă asistată de calculator reprezintă o ramură a inteligenței artificiale.
Între cele două tipuri de instruire asistată de calculat or există diferențe, în special, atunci când se
face referire la controlul procesului instructiv. În cadrul instruirii asistate de calculator,
profesorul este și cel care stabilește conținuturile, materialele necesare, pași i care vor fi urmați,
pe când ins truirea inteligentă asistată de calculator oferă o mai mare libertate elevilor în ceea ce
privește controlul asupra informațiilor și a calculatorului. Prin libertatea de a interacționa cu
tehnologia și prin intermediul inteligenței artificiale se pot dezvo lta profiluri instrucționale
specifice care includ o analiză amănunțită a cunoștințelor, abilităților și competențelor
caracteristice unui individ. Un astfel de profil este într -o permanentă modificare, îmbunătățire în
așa fel încât computerul poate îndep lini nevoile și interesele fiecărui elev. Aceste profiluri sunt
construite de către sisteme de inteligență artificială variate și avansate și se se denumesc astfel:
sisteme tutorial inteligente. Aceste sisteme au capacitatea de a găsi soluții și de a rez olva
probleme, de a grupa și stoca informațiile, de a eva lua progresul elevilor și greșelile frecvent
apărute, de a implica elevii în activități interactive, de a selecta cele mai eficiente metode și de a
oferi feedback imediat, respectiv sugestii pentru a ctivitățile viitoare. ” (Ceobanu, 2016, p.108)
Învățare cu ajutorul Internetului, formă ce nu se poate realiza în mediul offline, ci doar prin
conectarea la Internet, însă extrem de utilizată în sistemul educațional.
M-learning -ul, este forma ce presupune î nvățarea indife rent de locul în care elevul se află ,
fapt realizabil cu ajutorul unor dispozitive portabile .
Cursuri deschise online cu participanți multipli care reprezintă o formă mai actuală a E –
learning -ului și a fost concepută pentru a oferi participanților posibilitatea de a împărtăși informații
pe anumite teme, diverse videoclipuri, animații, încurajând munca în echipă și învățarea prin
cooperare. Aceste cursuri pot fi create în scop educațional, grupând elevi care au aceleași interese,
pentru a dezbate subiecte pe teme diverse. (Ceobanu, 2016, p.109)
Cursuri selective deschise online, această formă de E -learning deși este constituită din
cursuri deschise, nu au acces toate persoanele interesate. Inițiatorii unor astfel de cursuri își propun
îmbunătățirea cursurilor de tip tradițional, prin alegerea, împreună cu cursantul a celor mai
eficiente modalități, încercând să afle poziția cursantului în raport cu programul propus și decid
împreună metodele și tehnologiile cele mai potrivite pentru sco pul propus. (Ceobanu, 2016, p.110)

36

2.3. Problematica implementării unui curs electronic
În conceperea, organizarea și implementarea unui curs electronic, sunt deseori întâlnit
barier e conceptua le, logice, logistice și de accesibilitate precum:
 cine va crea, menține și actualiza conținutul digital , cine va asigura suportul online
necesar semnalării eventualelor probleme sau neconcordanțe ?
 care sunt conștințele minime necesare pentru beneficiarii acestui material, cât de
rapid se va face acomodarea cu p latforma de învățare în c omparație cu metoda
tradițională – cartea/manualul ?
 cât de comprehensiv trebuie să fie materialul electronic, va avea scopul de
suplimentare a materialelor tradiționale sau se dorește înlocuirea totală a unui curs
clasic ?
 pentru documentare suplimentară, informațiile vor fi comasate în materialul
prezentat sau vor fi oferite referințe către alte su rse de informare (link -uri) ?
 definirea gradului optim de dificultate a sarcinilor, un material prea ușor nu va reuși
să stârnescă inte resul, generând plictiseală, iar unul prea dificil poate duce la dorința
de a renunța la curs.
 în strânsă legătură cu elementul precedent, trebuie definită cu atenție lungimea
optimă a materialului ce constituie o lecție.
 necesitatea oferirii de răspunsuri prompte la eventualele nelămuriri sau la feedback –
ul cursanților.
 găsirea unei modalități optime de evaluare, ț inând cont de viteza individuală de
parcurgere a materialului propus, precum și gradul de fidelitate obținut la verificarea
cunoștințelor. În ac est caz, cea mai recomandată metodă de evaluare este cea
incrementală, cu câteva întrebări definite pentru fiecare delimitare logică, însoțită de
o evaluare sumativă la finalul unității de învățare.
 cât de placut este pentru stud ent/elev să acceseze platfo rma E -learning, oferă aceasta
un impact semnificativ asupra dorinței de învățare/cunoaștere ?
 cât de ușor le este elevilor să -și însușească informația prezentată și să o aplice în
viața de zi cu zi ? Se remarcă o îmbunătățire a performanței de învățare față de
metoda tradițională ?

2.4. Portofolii electronice
Portofoliile electronice sunt tot mai utilizate în procesul instructiv -educativ și se împart în
două categorii, în funcție de orientarea acestora. Prima categorie este reprezentată de portofoliile
electronice orientate spre proces și se întocmesc într -o perioadă mai lungă de timp și au în vedere
o anumită tematică și au în vedere progresul realiz at.
Cea de -a doua categorie este formată din portofoliile orientare spre conținut și au un rol
esențial în actul predării de tip online.

37
Anumiți autori sunt de părere că pentru a întocmi portofoliile electronice, care reprezintă
fundamentul unui curs onlin e, este ne cesară parcurgerea a patru pași :
Primul pas constă în stabilirea clară a obiectivelor și scopului întocmirii portofoliului
electronic în ceea ce privește introducerea și dezvoltarea unui curs online. De asemenea, este
deosebit de important să se anticipeze nevoile cursanților și măsura în care introducerea unui
asemenea curs va reuși să îndeplinească aceste nevoi. Un alt aspect de care trebuie să se țină cont
sunt resursele de care este nevoie pentru dezvoltarea cursului online.
În al doilea rând, trebuie să se stabilească designul portofoliului și aici se face referire la
alegerea software -ului care se potrivește cu aspectele menționate mai sus. Portofoliul electronic
poate fi întocmit asemenea unui site sau blog menit să permită atingerea obiecti velor propuse.
Un alt pas necesar pentru crearea unui portofoliu electronic care să susțină introducerea și
dezvoltarea unui curs online este întocmirea efectivă a portofoliului ținându -se cont de toate
materialele necesare și prin crearea acelor obiecte educaționale care să fie de folos cursanților,
dezvoltarea acestora, renunțarea la cele care nu se dovedesc utile, gruparea tuturor obiectelor
educaționale care prezintă interes și utilitate într -un portofoliu care să -i atragă, să -i motiveze și să
stârneas că curiozitatea participanților și dorința de implicare activă.
De asemenea, un ultim pas, este cel referitor la evaluarea portofoliului și se realizează prin
analizarea procesului instructiv -educativ, integrarea acestui portofoliu în activități, o analiză de
ansamblu asupra portofoliului ținând cont de designul acestuia, o biectele educaționale create și, în
final, căutarea permanentă a unor soluții care să îmbunătățească conținutul portofoliului.
Portofoliile electronice pun într -o nouă lumină actul predării și cel al evaluării determinând
o înțele gere clară a criteriilor pe baza cărora are rol evaluarea, dar și încurajând gândirea critică în
ceea ce privește activitatea personală.
Diferențele dintre portofoliile tradiți onale și cele moderne co nstau nu doar în design și
conținut , dar și în ceea ce privește maniera de realizare și avantajele acestora. Odată cu dezvoltarea
rapidă a tehno logiei, tot mai mulți profesori au devenit adepții realizării portofoliilor electronice
care contribuie la îmbun ătățirea sistemului educațional (atât în ceea ce privește predarea, cât și
evaluarea). Crearea unui astfel de portofoliu determină un mai mare interes pentru învățare și un
grad înalt de motivație.
Actul predării a fost mult îmbunătățit din momentul introd ucerii noilor tehnologii în
educație devenind mult mai complex, interactiv, prezentând conținuturile în mod divers,
organizând activități mult mai dinamice și atractive, spre deosebire de sistemul tradițional de
predare unde actul predării se dovedește unu l rigid. De asemenea, un aspect deosebit de important
este și faptul că introducerea noilor tehnologii în educație prezintă beneficii atât pentru cadrele
didactice, cât și pentru elevi, în sensul că munca profesorului este una de calitate, as emenea
învățăr ii.
Odată cu dezvoltarea într -un ritm rapid a noilor tehnologii se impune utilizarea noilor
tehnologii în procesul instructiv -educativ. Pentru generația elevilor născuți în era tehnologiei, care
au avut acces la diverse dispozitive multimedia, este de o im portanță covârșitoare introducerea în

38
educație a computerului și a altor dispozitive menite să susțină actul învățării. Noile mijloace nu
sunt percepute doar ca instrumente divers e și interactiv e, ci sunt văzut ca dispozitiv e care
facilitează comunicarea și oferă constant informații. Introducerea și utilizarea noilor mijloace în
sistemul tradițional de predare nu reprezintă doar o provocare, ci și o oportunitate.
Provocarea constă tocmai în faptul că introducerea noilor mijloa ce în actul predării, nu a
condus spre utilizarea acest ora în așa fel încât să se atingă o efici ență maximă, folosirea acestora
reducându -se la susținerea anumitor prezentări. Dar dacă aceste mijloace sunt utilizat e în mod
eficient , pot îmbunătăți consider abil procesul instructiv -educativ.

2.5. Aspecte generale privind disciplina Științe ale naturii
“Programa școlară pentru disciplina Științe ale Naturii reprezintă o ofertă curriculară pentru
clasele a III-a și a IV -a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul -cadru de
învățământ în arria curriculară Matematică și științe ale naturii, având un b uget de timp de 1
oră/săptămână).” (Programa Școlară pentru disciplina Științe ale Naturii, 2015)
Programa pentru disciplina Științe ale naturii a fost întocmită conform “modelului de
proiectare curriculară centrat pe competențe” (Programa Școlară pentru disciplina Științe ale
Naturii, 2015) și a urmărit organizarea cunoștințelor dobândite în etapele anterioare de studiu și
îmbunătățirea aspectelor ce țin de dezvoltarea armonioasă a elevilor din ciclul primar.
Programa școlară pentru disciplina Științe ale naturii vizează nu doar formarea de
„competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii” (Programa Școlară pentru
disciplina Științe ale Naturii, 2015) , ci urmărește dezvoltarea individului în plinătatea ființei sale .
Disciplina prezintă importanță deoarece oferă elevilor posibilitatea de a observa și a înțelege
lumea în întregime, de a ana liza anumite procese, carac teristici, componente, fenomene. Studiul
acestei discipline încurajează elevii să asimileze informații, să se dezvolte, pornind de la general
spre particular, folosind informațiile pe care le dețin pentru a acumula noi informații/cunoștințe.
În acest fel, cu pași mărunți, elevii reușesc să facă conexiuni, să înțeleagă modul în care se produc
și ce determină apariția anumitor fenomene.
“Învățarea promovată de această disciplină urmărește, în primul rând, ra portarea copilului
la mediul de viață cu mijloacele adecvate vârstei acestuia și nu acumularea mecanică de fapte și
informații științifice. Importanța unei abordări integrate a științelor naturii constă în multitudinea
conexiunilor pe care profesorul le poate face în dialog cu elevii, în implicarea ele vilor în activități
multiple de observare, aplicare și experimentare. Astfel, se valorifică experi ența copiilor și li se
dezvoltă capacitatea de a integra informațiile noi în modele explicative pr oprii, de a aplica
cunoștințele dobândite în rezolvarea unor probleme simple din viața cotidiană, de a găsi soluții la
probleme noi ” (Programa Școlară pentru disciplina Științe ale Naturii, 2015).
Odată cu dezvoltarea accentuată și a schimbărilor care au loc în societate, elevii se găsesc
în situații diferite și se văd nevoiți să se acomodeze, să fie capabili să găsească soluții pentru
situațiile neprevăzute care pot apărea. Competențele dobândite în cadrul orelor de Științe ale
naturii se vor dovedi de mare folos în ceea ce privește integrarea elevi lor în societate . De

39
asemenea, este deosebit de important ca elevii să manifeste curiozitate, să dorească să exploreze,
să analizeze critic situațiile, să dorească să fie implicați în activități noi și să împărtășească trăiri,
sentimente, experiențe trăite , etc., să știe să aplice cunoștințele dobândite. Dezvoltarea acestor
calități îi ajută pe elevi să -și formeze și să-ți dezvolte o personalitate armonioasă, ușor adaptabilă ,
să manifeste respect față de mediu și față de semeni, să coopereze și să re specte opiniile celorlalți.
Aceast ă disciplină pune accent pe învățarea prin explorare și cooperare, pentru ca elevii să
poată, mai apoi, să aplice cunoștințele dobândite. De asemenea, se dorește să se facă trecerea de la
ceea ce se învață la aflarea și explicarea motivului pen tru care se învață acele noțiuni /concepte.
“Această deplasare de accent poate genera un dublu beneficiu: stimularea interesului de cun oaștere
al copilului, care vede utilitatea propriei munci prin achizițiile dobândite și creșterea caracterului
formativ al învățării ” (Programa Școlară pentru disciplina Științe ale Naturii, 2015).

40
Capitolul 3: Prezentarea Cercetării Pedagogice

Cercetarea pedagogică poate fi definită ca „un tip special de cercetare stiințifică, un proces
continuu, ce are drept scop explicarea, înțelegerea, optimizarea, inovarea, reformarea și
prospectarea activității de instruire și educare, în viziune sistemică, bazându -se pe investigarea
teoretică și/s au practic -aplicativă a relațiilor funcționale și cauzale dintre componentele și
variabilele fenomenului educațional" (Bocoș, 2003, p.7).

3.1. Scopul cercetării
Cerc etarea de față a avut ca scop măsurarea eficienței utilizării Noilor Tehnologii de
Informare și Comunicare în activitățile din cadrul disciplinei Științe ale Naturii .
Mai exact, prin introducerea Noilor Tehnologii de Informare și Comunicare în cadrul
activităților desfășu rate la disciplina Științe ale n aturii , s-a avut în vedere observarea măsurii în
care aceste tehnologii contribuie la creșterea performanței școlare.
Deosebit de importantă este însă și implicarea și experiența cadrului didactic care, folosind
Noile Tehnologii ca suport în actul predării, poate facil ita înțelegerea in formațiilor transmise,
determinând astfel o creștere a performanței școlare.

3.2. Obiectivele și tipul cercetării
Principalul obiectiv al cercetării este dezvoltarea capacității de operare cu computerul , prin
introducerea în cadrul disciplinei Științe ale n aturii a unui program care să faciliteze transmiterea
și asimilarea de informații, în vederea creșterii performanței școlare .
Obiectivele specifice ale cercetării :
 testarea , în etapa pre -experimentală, cunoștințelor pe care elevii le deț in înaintea
începerii activităților didactice ;
 observarea măsurii în care utilizarea computerului ca suport în actul predării reușește
să faciliteze asimilarea informațiilor transmise ;
 observarea impactului pe care îl are utilizarea computerului ca suport în actul
predării asupra performanței școlare, în etapa experimentală ;
 testarea cunoștințelor dobândite în urma aplicării activităților didactice, în etapa
post-experimentală ;
 compararea rezultatelor obținute în etapa pre -experimentală și post expe rimentală,
avându -se în vedere perf ormanța școlară.
Tipul cercetării: cercetare bazată pe experiment .

41
3.3. Ipoteza și variabilele cercetării
Utilizarea constantă la clasa a III -a, în cadrul disciplinei Științe ale n aturii , a Noilor
Tehnologii de Informare și Comunicare , determină creșterea performanței școlare.
Variabilele cercetării :
Variabila independentă:
 utilizarea Noilor Tehnologii de Informare și Comunicare în activitățile did actice
desfășurate la clasa a III -a.
Variabila dependentă:
 performanța școlară a elevilor .

3.4. Metode de cercetare
Pe parcursul desfășurării cerc etării pedagogice se vor utiliza ca metode de cercetare :
observa ția sistematic ă, analiza activității elev ilor și experimentul pedagogic.
În prima etapă a cercetării este necesar să se facă o analiză a programei școlare a disciplinei
Științe ale n aturii pentru a se realiza o documentare cu privire la obiectivele și competențele
specifice clasei a III-a. Pe baza acestora se vor constitui activitățile didactice menite să faciliteze
atingerea acestor obiective și competențe.
In cadrul etapei experimental e s-a utilizat metoda observației sistematice și metoda analizei
activității elevilor .
Metoda observației sistematice reprezintă „una din metodele de cunoaștere a personal ității
umane, care constă în consemnarea metodică, fidelă și intenționată a diferitelor manifestări de
comportament individual sau colectiv, așa cum se prezintă ele în fluxul lor natural de manifestare.”
(Ion Holban, „Cunoașterea elevului: sinteză a metode lor”).
Concret, această metodă este folosită de către cercetător pentru obținerea unor informații
reale și complete referitoare la elevi și atitudinea acestora față de activitățile desfășurate, informații
ce trebuie să fie în concordanță cu scopul și obiectivele cercetării . Utilizarea în mod constant a
unei grile de observare face posibilă evitarea apariției anumitor erori în ceea ce privește evaluarea .
Cadrul didactic care dorește să utilizeze această metodă trebuie să aleagă cu o deosebită
atenție in strumentele cele mai potrivite în funcție de aspectele care se urmăresc. Instrumentele de
evaluare specifice metodei observării sunt :
 fișa de evaluare care se completează de către cadrul didactic și în care se notează
aspectele cele mai importante din comp ortamentul elevilor, urmând ca profesorul să
menționeze anumite completări personale referitoare la atitudinea și
comportam entele notate. Cadrul didactic este cel care hotărăște care sunt
comportamentele care urmează a fi observate.

42
 scara de clasificare presupune o serie de comportamente care urmează a fi analizate
si evaluate pe baza unui anumit tip de scară . În construirea unui anumit tip de scară
este necesar ca enunțurile să fie formulate în așa fel încât elevii să nu întâmpine
dificultăți în a oferi un răspuns.
 lista de control/verificare prezintă anumite asemănări cu scara de clasificare, în
special în ceea ce privește construcția acest eia, însă se diferențiază prin faptul că
lista de control reprezint ă doar un mijloc prin care s e constată prezența sau absența
unui anumit tip de comportament fara a se menționa alte aspecte.
În momentul utilizării metodei observației sis tematice pentru realizarea unei cercetări, este
necesar să se țină cont de câțiva pași. Un prim pas face referire la selectarea și identificarea
situațiilor , moment în care se verifică corectitudinea ipotezei formulat e și se stabilește tipul de
comportamen t care va fi observat. Mai apoi, se va putea înregistra și interpreta situația identificată .
Pentru utilizarea într -un mod cât mai eficient a metodei observației sis tematice, trebuie să
se aibă în vedere scopurile și obiectivele propuse și să se asigure condițiile necesare desf ășurării
optime. De asemenea, se vor înregistra și interpreta rezultatele obținute în urma întocmirii grilei
de observare (care va fi completată de către cercetător).
Metoda analizei activității elevilor, contribuie semnificativ la obținerea informațiilor
referitoare la personalitatea și interesele copiilor, în funcție de comportamentul manifestat. De
asemenea, facilitează completarea grilei de observare .
Ca metodă principală a fost folosit experimentul pedagogic . Această metodă confirmă sau
infirmă ipoteza cercetării și poate să transmită nevoia modificării sau introducerii unor ipoteze sau
întrebări .
Experimentul pedagogic presupune existența a trei etape impo rtante: etapa pre –
experimentală , experimentală și post -experimentală.
Etapa pre -experimentală (pre-test) face posibilă stabilirea nivelului clasei de elevi înainte
de începerea activităților didactice propuse în cadrul experimentului și se va realiza cu ajutorul
testelor.
Etapa experimentală (test) reprezintă momentul în car e cercetătorul introduce variabila
independentă (computerul).
Ultima etapă, cea post -experimentală (post -test), este etapa în care cercetătorul stabilește
nivelul la care a ajuns clasa de elevi după realizarea activităților didactice propuse în cadrul
expe rimentului și este momentul în care se aplică încă un test.

3.5. Coordonate generale ale cercetării
Este important de menționat faptul că rezultatele acestui proiect de cercetare vor fi anticipate
deoarece proiectul nu s -a aplicat în practică. Acest proiect de cercetare a fost conceput ținându -se
cont de nevoile și interesele elevilor clasei a III -a și poate fi aplicat de către cadrele didactice sub

43
forma unui program ce urmărește facilitarea înțelegerii informațiilor transmise la di sciplina Științe
ale n aturii , în vederea creșterii performanței școlare.

3.5.1 . Perioada desfășurării cercetării
În vederea obținerii unor rezultate optime, este necesar ca cercetarea de față să fie aplicată ,
pe o perioadă de minim 6 luni, în cadrul disciplinei Științe ale n aturii.

3.5.2. Eșantionul de subiecți
Programul realizat pe baza acestui proiect de cercetare are ca eșantion d e subiecți elevii
clasei a III -a. Clasa de elevi poate fi una mixtă, genul neinfluenț ând în vreun fel rezultatele . De
asemenea, nu este necesar să se țină cont nici de particularitățile economice, sociale sau culturale
ale elevilor. În ceea ce privește vârsta elevilor, nu poate fi considerat un criteriu necesar aplicării
programului tocmai datorită faptului că noua generație de elevi este familiarizată , de la o vârsta
fragedă, cu tehnologia și instrumentele ace steia; totuși dacă se dorește ca programul să se aplice
în cadrul unei clase a III -a formată numai di n elevi care au împlinit 9 ani, acest lucru se poate
realiza fără a fi nevoie să se aducă modificări programului în vederea obținerii unor rezultate
corecte.
Pe întreaga perioadă a desfășurării programului (minim 6 luni) , la clasa de elevi se vor
realiza activități di dactice cu ajutorul Noilor Tehnologii de Informare și Comunicare , meni te să
faciliteze înțelegerea și dob ândirea informațiilor transmise, aspect deosebit de important pentru
creșterea performanței școlare.
După fiecare activitate cadrul didactic va purta discuții cu elevii pentru a s e asigura ca
fiecare copil a înțeles conceptele, fenomenele si informațiile prezentate, în special cele care îi pot
pune în dificultate.

3.5.3. Eșantionul de conținut
Eșantionul de conținut va fi selectat după realizarea unei documentări temeinice cu privire
la programa școlară, la activitățile, obiectivele și competențele vizate pentru clasa a III -a. În funcție
de aceste aspecte se vor concepe activitățile care urmează a fi desfășurate, ut ilizându -se Noile
Tehnologii de Informare și Comunicare, ca suport în actul predării. De asemenea, se va determina
nivelul clasei de elevi.
În acest fel, ținându -se cont de nivelul clasei de elevi și de cerințele prevăzute în programa
școlară , se vor selec ta instrumentele didactice care vor fi folosite în cadrul activităților desfășu rate
la disciplina Științe ale n aturii.
Este important de precizat faptul că eșantionul de conținut trebuie conceput în așa fel încât
să acopere întreaga perioadă de desfășurare a programului , minim 6 luni, pentru rezultate optime .
În cele ce urmează vor fi prezentate o serie de activități care pot fi aplicate în ve derea atingerii
scopului propus: creșterea performanț ei școlare la elevii clasei a III -a.

44
Programul poate fi intitulat : “Planeta pe care locuiesc” și urmărește transmiterea unor
informații cu privire la plante, viețuitoare și mediul înconjurător, urmărind facilitarea înțelegerii
acestor informații (utilizând NTIC ca suport pentru predare) , în vederea creșterii performanței
școlare.
Temă Activitate Obiective vizate
1. „Resurse naturale ” „Cunosc resursele
naturale ale Pământului –
joc” – să enumere tipuri de resurse
naturale
– să enumere locurile în care se
găsesc resursele naturale
– să ilustreze modul în care
aceste resurse pot fi utilizate

2. „Apa, aerul și solul –
caracteristici ” “Importanța apei,
aerului și a solului
pentru plante, om și
celelalte viețuitoare” – să recunoască însușirile
apei( miros, gust, etc.)
– să precizeze importanța apei
pentru plante, animale și om
– să ilustreze importanța
oxigenului
– să recunoască compoziția
aerului
– să diferențieze aerul curat de
cel poluat
– să enumere măsuri pentru
protejarea aerului
– să ilustreze importanța
solului pentru plante și
viețuitoare
3. „Surse de apă ” “Cunosc diverse surse
de apă” – să enumere principalele surse
de apă
– să exemplifice modul în care
apa poate fi utilizată în
activitățile zilnice
– să enumere tipurile de ape
curgătoare
– să identifice cauzele apariției
unor fenomene ca inundația
4. „Stările de agregare” “Recunosc stările de
agregare ale apei” – să descrie stările de agregare
ale apei, utilizând exemple
– să identifice factorul care
determină trecerea apei prin
cele trei stări de agregare
– să ilustreze circuitul apei în
natură

45
5. “Fenomenele naturii “ „Identific fenomenele
naturii” – să recunoască diferite
fenomene ale naturii (vânt,
ploaie, ninsoare, etc.)
– să definească noțiunea de
„vânt”, „ploaie”, „ninsoare”,
„fulger” și „tunet”.

6. „Poluarea – Cum să ajut
mediul înconjurător?” „Protejez mediul! Sunt
responsabil!” – să descrie semnificația
poluării
– să ilustreze cauzele apariției
poluării
– să enumere consecințele
poluării
– să enumere măsuri de
protejare a mediului
înconjurător
7. „Lumea vie – caracteristici” „Cunosc caracteristicile
importante ale lumii
vii” – să identifice nevoile de bază
ale viețuitoarelor
– să compare plante și animale
– să clasifice plantele și
animalele, pe diverse criterii
8. „Cum reacționează plantele
la diferite schimbări care au
loc în n atură?” “Observ reacția
plantelor la schimbările
din natură (lumină,
căldură)” – să identifice importanța
luminii naturale pentru plante
– să identifice importanța
plantei pentru om și celelalte
viețuitoare
– să identifice importanța
căldurii pentru plante
9. „Reacții ale corpului
animal în diverse situații ” “Identific modul în se
adaptează animalele la
diverse situații
(temperatură, pericol,
etc.)” – să identifice influența
temperaturii asupra vieții
animalelor
-să exemplifice caracteristicile
care diferențiază animalele
polare de cele care trăiesc în
zonele calde
– să ilustreze modul în care
animalele se apără de frig
– să identifice reacția de
apărare a animalelor în situații
de pericol
10. „Categorii de animale –
caracteristici ” “Învăț să deosebesc
animalele” – să identifice alcătuirea
corpului unor diverse animale
– să descrie animale, ținând
cont de anumite criterii
(alcătuire, înmulțire, mediu de
viață, etc.)

46

Capitolul 4: Desfășurarea experimentului

4.1. Etapa pre -test
În această primă fază a experimentului , elevilor li se va administra un test de evaluare menit
să facă posibilă măsurarea nivelului de dezvoltare al celor testați.
4.2. Administrarea pre -testului
În această fază a experimentului elevii vor primi un test , care va fi notat în vederea analizării
reușitei școlare, prin care cercetătorul va putea observa cunoștințele pe care elevii le dețin , precum
și situațiile/subiectele la care întâmpină probleme .
Mai jos, prezint testul care poate fi administrat în această etapă :

Nume și prenume : Data :

Test de evaluare

1. Scrie , în dreptul punctelor , trei exemple de forme de relief pe care le cunoști :





2. Precizează două animale care trăiesc la munte și două animale care trăiesc la câmpie :

La munte trăiesc următoarele animale:

La câmpie trăiesc următoarele animale :

3. Unește prin săgeți animalele din imgini cu hrana pe care o consumă:

47

4. Încercuiește răspunsul corect :

 Păsările pleacă din țara noastră în anotimpul …
a. vara
b. iarna
c. toamna
d. prim ăvara
 Ursul hibernează în anotimpul…
a. toamna
b. iarna
c. vara
d. primăvara
 Natura reînvie în anotimpul…
a. vara
b. toamna
c. primăvara
d. iarna

5. Încercuiește animalele carnivore :

48

6. Precizează, cu liniuțe, părțile componente ale unui pește:

7. Completează t abelul de mai jos, oferind trei exemp le de animale domestice și trei
exemple de animale sălbatice.

Animale domestice Animale sălbatice
1. 1.
2. 2.
3. 3.

În cele ce urmează se va prezenta baremul de evaluare , corespunzător testului menționat
mai sus .

Barem de evaluare

Descriptori de performanță :

49
Calificative
Itemi Foarte bine Bine Suficient Insuficient
1. Răspuns corect și
complet: noteaz ă
corect trei forme
de relief. Notează corect
doar două forme
de relief. Notează corect o
singură formă de
relief. Nu notează corect
nicio formă de
relief.
2. Răspuns corect și
complet:
precizeaz ă corect
două animale care
trăiesc la munte și
două care trăiesc
la câmpie. Precizează corect
două animal e care
trăiesc la
munte/câmpie Precizează corect
un singur animal
care trăiește la
munte/câmpie. Nu precizează
corect niciun
animal care
trăiește la
munte/câmpie.
3. Răspuns corect și
complet: une ște
corect, prin
săgeți , toate
animalele (3) din
imagini cu hrana
pe care o
consumă. Unește corect
două animale cu
hrana pe care o
consumă. Unește corect un
singur animal cu
hrana pe care o
consumă. Nu unește corect
niciun animal cu
hrana pe care o
consumă.
4. Răspuns corect și
complet :
încercuiește toate
variantele de
răspuns corecte . Încercuiește două
variante corecte . Încercuiește o
singură variantă
corectă. Nu încercuiește
nicio variantă
corectă .
5. Răspuns corect și
complet:
încercuiește
corect toate
animalele
carnivore (3). Încercuiește
corect două dintre
animalele
carnivore. Încercuiește
corect un singur
animal carnivor. Nu încercuiește
corect niciun
animal carnivor.
6. Răspuns corect și
complet:
precizeaz ă corect
toate părțile
componente ale
unui pește . Precizează o parte
componentă
incorectă. Precizează două
părți componente
incorecte. Nu precizează
nicio parte
compone ntă
corectă.
7. Răspuns corect și
complet:
completează
corect tabelul,
oferind trei
exempl e de
animale
domestice și trei
exemple de
animale sălbatice. Complet ează
tabelul cu două
exemple de
animale
domestice și două
exemple de
animale sălbatice. Completează
tabelul oferind
câte un exemplu
din fiecare
categorie de
animale. Nu oferă niciun
exemplu corect
pentru cele două
categorii de
animale.

50

Evaluare finală

Itemi Calificativ final
Rezolvă 5 -6 itemi cu Foarte Bine, restul
itemilor cu Bine/orice altă combinație
apropiată acesteia, stabilită de învățător,
după analiza holistică a testului.
Foarte bine
Rezolvă 3 -4 itemi, 1 -2 itemi cu Bine și restul
itemilor cu Suficient/ orice altă combinație
apropiată acesteia, stabilită de învățător,
după analiza holistică a testului.
Bine
Rezolvă 1 -2 itemi cu Foarte bine, 2 -3 itemi
cu Bine și restul itemilor cu Suficient/ orice
alta combinație apropiata acesteia , stabilită
de învățător, după analiza holistică a testului.
Suficient
Nu rezolvă niciun item cu Foarte bine, 1 -2
itemi cu Bine, 2 -3 itemi cu Suficient și
restul itemilor cu Insuficient / orice alta
combinație apropiata acesteia, stabilită de
învățător, după analiza holistică a testului.
Insuficient

Testul propus este format din șapte itemi și urmărește cunoștințele elevilor pe teme variate
ce țin de di sciplina Științe ale naturii.
Astfel, primul exercițiu urmărește verificarea cunoștințelor cu privire la formele de relief,
mai exact elevii au avut de dat trei exemple de forme de relief. În dreptul fiecărui punct aflat sub
cerință va fi notată o formă de relief. Pentru ca elevul să obțină calificativul Foarte bine es te necesar
să numească corect trei forme de relief , pentru obține rea calificativului Bine, elevul trebuie să
numească corect două forme de relief, dacă elevul scrie corect o singură formă de relief va obține
calificativul Suficient și în cazul în care elev ul nu a oferit nici o variantă de răspuns corectă, atunci
va obține calificativul Insuficient.
La cel de -al doilea exercițiu, elevii au fost solicitați să numească două animale care trăiesc
la munte și două care trăiesc în zona de câmpie. Astfel, elevul ca re numeș te corect două animale
care tră iesc în zona de munte și două care trăiesc în zona de deal va obține calificativul Foarte
bine, elevul care oferă două exemple de animale (indiferent de categorie) va obține calificativul
Bine ; în cazul în care elevul oferă un singur exemplu corect (fie pentru zona de munte, fie pentru
cea de câmpie), va obține calificativul Suficient, iar elevul care nu va oferi niciun răspuns corect
va obține calificativul Insuficient.
Cel de -al treilea exercițiu urmărește verificarea cunoștințelor elevilor cu privire la
categoriile animalelor în funcție de hrana pe care o consumă. Acest exercițiu a solicitat elevilor să
unească prin săgeți cele trei animale, așezate în partea de sus, cu hrana pe care o consumă, așezată

51
în partea de jos. Astfel, elevul care unește corect cele trei animale cu hrana pe care o consumă, va
obține calificativul Foarte bine, elevul care unește corect doar două dintre animale cu hrana pe care
o consumă va obține calificativul Bine ; dac ă elevul unește corect un singur animal cu hrana pe
care o consumă, va obține calificativul Suficient, iar în cazul în care elevul nu unește corect
niciunul dintre animale cu hrana pe care o consumă, va obține calificativul Insuficient.
Exercițiul numărul patru urmăre ște verificarea cunoștințelor cu privire la anotimpuri și
schimbă rile care au loc în fiecare anotimp. Mai exact, elevii au avut ca sarc ină alegerea răspunsului
corect, din variantele de răspuns oferite , pentru cele trei propoziții . Pentru ca elevul să obți nă
calificativul Foarte bine, trebuie să aleagă corect toate variantele de răspuns; elevul care va alege
doar două dintre variantele de răspuns corecte , va obține calificativul Bine, în cazul în care elevul
alege o singură variantă de răspuns corectă, va obține calificativul Suficient, iar elevul care nu va
alege nicio variantă de răspuns corectă, va obține calificativul Insuficient.
Exercițiul numărul cinci urmărește verificarea cunoștințelor cu privire la animalele
carnivore. Exercițiul conține șase anim ale, așezate pe două rânduri (câte trei pe un rând), dintre
care doar trei sunt carnivore. Cerința a fost încercuirea animalelor carnivore. Astfel, elevul care
încercuiește corect toate cele trei animale carnivore, obține calificativul Foarte bin e, elevul care
încercuiește corect doar două animale carnivore, va obține calificativul Bine; în cazul elevului care
încercuiește corect un singur animal carnivor, acesta va obține calificativul Suficient, iar cel care
nu va încercui corect n iciun animal carniv or, va obține calificativul Insuficient.
Exercițiul șase are în vedere verificarea cunoștințelor cu privire la părțile co mponente ale
unui pește. Astfel elevii sunt solicitati să noteze cu liniuțe părțile componente ale unui pește (5
părți componente) ; de asemenea acest exercițiu conține și imaginea unui pește pentru a facilita
enumerarea părților componente. Pentru ca elevul să obțină calificativul Foarte bine, este nevoie
să enumere corect toate părțile componente ale unui pește, elevul care a menționat o parte
componentă incorectă, va obține calificativul Bine; enumerarea a două părți componente incorecte
determină obținerea calificativului Suficient, iar elevul care nu enumeră corect nicio parte
componentă, va obține calificativul Insuficient.
Ultimul ex ercițiu presupune verificarea cunoștințelor cu privire la categoria animalelor
domestice și sălbatice. Acest exercițiu se prezintă sub forma unui tabel, împărțit în două coloane:
prima coloană este destinată exemplificării animalelor domestice, iar cea de -a doua coloană este
destinată notării a trei exemple de animale sălbatice. Pentru fiecare categorie elevii vor trebui să
ofere câte trei exemple. Pentru a obține calificativul Foarte bine, elevul trebuie să ofere corect câte
trei exemple pentru fiecare cat egorie , elevul care completează tabelul cu două exemple corecte, va
obține calificativul Bine; elevul care oferă doar un exemplu corect pentru fiecare categorie, va
obține calificativul Suficient, iar elevul care nu oferă niciun exemplu corect va obține ca lificativul
Insuficient.

4.2.1. Interpretarea rezultatelor pre-testului
Subiecții au fost evaluați prin administrarea unui test, alcăt uit din șapte itemi, menit să
verifice cunoștințele elevilor și nivelul de dezvoltare al acestora înainte de introducerea

52
activităților propuse. Astfel, î n urma administrării testului , se anticipează obț inerea următoarelor
rezultate :
Majoritatea elevilor vor obține calificativele Bine sau Suficient, iar un număr redus de elevi
vor obține calificativele Foarte bine, respect iv Insuficient; de asemenea, este de așteptat ca elevii
să înțeleagă cerințele și să nu întâmpine dificultăți majore în rezolvarea exercițiilor deoarece și-au
însușit aceste cunoștințe în cadrul activităților realizate în anii precedenți. Totuși, numărul r edus
de calificative Foarte bine, se poate datora învățării de tip mecanic , dat fiind faptul că multe din
exercițiile propuse presupun r ealizarea unor conexiuni logice între informații.

4.3. Etapa test
Înainte de prezenta activitățile propuse în această e tapă a cercetării este important de
menționat faptul că este recomandat ca orele de Științe să aibă loc în laboratorul de informatică.
pentru că elevii vor avea de îndeplinit sarcini cu ajutorul computerului.
Astfel, este necesar ca înainte de introducerea activităților propuse să se poarte o discuție cu
elevii cu privire la componentele computerului și la posibilitățile de utilizare a acestuia. Prin
intermediul acestei discuții se dorește familiarizarea elevilor cu utilizarea computerului, aspect
deosebit de important în realizarea sarcinilor propuse.
Elevii fiind familiarizați cu o anumită ordine a literelor(alfabetul), întâmpină dificultăți
atunci când trebuie să utilizeze tastele pentru a căuta diverse informații, tocmai de aceea cadrul
didactic poate să ușureze munca elevilor cu calculatorul. Prin utilizarea unei fișe de lucru, precum
cea atașată mai jos, copiii se familiarizează mai ușor cu ordinea literelor pe tastatură și exersează
căutarea cuvintelor, aspect deosebit de important pentru activități viitoare de explorare, de căutare
independentă, nu doar în timpul orelor, ci și dincolo de pereții școlii, a informațiilor. În acest sens,
se vor acorda două ore procesului de acomodare cu computerul.
Este necesar ca elevii să știe că un calculator este fo rmat din: monitor, unitate centrală,
tastatură și mouse (maus).
Așadar se inițiază o discuție referitoare la computer și componentele acestuia, urmând
simularea introducerii și căutării de informații pe calculator, folosind cuvintele prezente în fișa de
lucru. Pentru a -i stimula și mai mult pe elevi, literele pot fi colorate.
Monitorul este dispozitivul cu ajutorul căruia se afișează date și imagini.
Unitatea centrală este componenta principală a unui computer, ce conține mai multe
subansambluri cu rol de memorare și procesare a informației.
Tastatura este o componentă a calculatorului cu ajutorul căreia utilizatorul, prin apăsarea
anumitor taste, poate să introducă date (folosind literele aflate pe tastatură).
Este de precizat faptul că ordinea literelor p e tastatură diferă în funcție de literele cele mai
utilizate într -o anumită limbă, de aici și diferența dintre o tastatură germană și una americană, spre
exemplu.

53
Termenul de maus provine din limba engleză de la cuvântul „mouse” și este o componentă
a calc ulatorului care permite deplasarea cursorului pe ecranul monitorului pentru a selecta mai
ușor informațiile.
Odată familiarizați cu aceste informații, elevii pot trece la următoarea etapă, cea practică, în
care, cu ajutorul învățătoarei, vor căuta informaț ii, imagini, care le vor fi de folos în activitatea
școlară. În acest moment elevii vor putea să intre în contact cu informații până atunci necunoscute,
dar care le -au stârnit interesul și vor putea sa acceseze informații în completarea celor transmise
de către cadrul didactic.
Mai jos, prezint fișa de lucru propusă pentru familiarizarea elevilor cu utilizarea
computerului :

În această etapă va fi introdusă va riabila independentă – NTIC . Întreaga cercetare se va
realiza ținându -se cont de variabila independentă și se vor observa modificările care apar în cadrul
variabilei dependente. În acest fel, activitățile vor fi realizate avându -se în vedere variabila
independentă și în conformitate cu ipoteza formulată : “ Utilizarea constantă la clasa a III -a, în
cadrul disciplinei Științe ale n aturii , a Noilor Tehnologii de Informare și Comunicare, determină
creșterea performanței școlare. ”

54
De asemenea, se urmărește și o învățare prin intermediul căreia elevii să fie capabili să facă
conexiuni logice, încercân du-se astfel eliminare a învățării mecanice.
Astfel, în această etapă, se va utiliza computerul în cadrul activităților realizate la disciplina
Științe ale naturii , utilizându -se programe și softuri educaționale diverse, în vederea facilitării
înțelegerii și asimilării de noi cunoștințe, ceea ce conduce la creșterea performanței școlare.
În cadrul orelor de Științe ale naturii, o oră pe săptămână, se vor realiza activitățile cu
ajutorul computerului. La începutul fiecărei activități se va face o recapitular e a informațiilor
preze ntate în activitatea anterioară, pentru a avea asigurarea că fiecare elev a reușit să înțeleagă,
noțiunile, conceptele și informațiile prezentate.
Pe întreaga perioadă de desfășurare a testului, pentru fiecare activitate, se va compl eta
aceeași grilă de observare. În cele ce urmează se va prezenta grila de observați e:

Grilă de observație

1. Elevul înțelege sarcinile de lucru :

a. Întotdeauna
b. Deseori
c. Rar
d. Foarte rar
e. Niciodată

2. Elevul rezolvă , în timp util, sarcinile propuse:

a. Întotdeauna
b. Deseori
c. Rar
d. Foarte rar
e. Niciodată

3. Elevul manifestă interes pentru activitate :

a. Întotdeauna
b. Deseori
c. Rar
d. Foarte rar
e. Niciodată

4. Elevul face conexiuni logice între informații :

a. Întotdeauna
b. Deseori

55
c. Rar
d. Foarte rar
e. Niciodată

5. Elevul se implică în activități:

a. Întotdeauna
b. Deseori
c. Rar
d. Foarte rar
e. Niciodată

În această etapă, pe perioadă de minim 6 luni, în cadrul orelor de Științe ale naturii, se vor
realiza activități diverse menite să faciliteze înțelegerea și asimilarea informațiilor transmise,
precum și să determine creșterea performanței școlare. Pentru ajungerea la rezultatele dorite,
fiecare oră se va desfășura în laboratorul de informatică și fiecare elev va avea în faț ă un calculator.

Activitatea 1
În cadrul primei activități propuse, având ca temă „Resursele naturale “, cadrul didactic va
purta discuție cu elevii pentru a afla ce cunoștințe au aceștia în legătură cu subiectul propus. În
continuare vor viziona un film uleț educativ, menit să clarifice și să transmită informații noi
referitoare la resursele naturale ale Pământului. Apoi, cadrul didactic va iniția o discuție referitoare
la filmulețul pe care l -au vi zionat. Împreună vor defini resursele naturale și vor explica termenii
necunoscuți. Apoi, e levii v or fi întrebați care sunt resursele naturale pe care le -au reținut din
filmuleț, unde se găsesc resursele naturale , cum pot fi folosite aceste resurse naturale, de ce vânatul
și pescuitul au fost reglementate pri n lege, dacă aceste resurse sunt inepuizabile și de ce este atât
de important să fie folosite cu chibzuință
În continuare , elevii vor viziona un filmuleț care prezintă modul în care se extrag
zăcăm intele de minerale și minereuri, precum și mașinăriile folosite în acest proces. Apoi, vor
discuta informațiile prezentate: ce sunt mineralele, unde se gă sesc acestea și de ce mașinării este
nevoie pentru a se extrage mineralele , precum și utilizarea acestora . De asemenea, se va discuta și
despre petrol, modul de extragere al acestuia, despre sondele p etroliere și importanța petrolului
pentru societatea noastră. Apoi, se va purta o discuție referitoare la gazele naturale, modul în care
se obțin, se transportă și se depozitează, precum și importanța acestora.
De asemenea, elevii vor învăța că există și alte tipuri de resurse naturale ca apa, aerul,
lemnul, piatra, nisipul, sarea. Apoi, elevii vor fi rugați să întocmească, pe calculator, lista cu
reusursele naturale care pot fi regăsite în sala de clasă.

56
Spre fin alul orei, elevii vo r putea să exerseze cele învățate prin intermediul unui joc
educativ, pe computer. Ceea ce vor avea de făcut este să foreze pentru a descoperi cât mai multe
zăcăminte și să le denumească.

Activitatea 2
Cea de -a doua activitate presupune aprofundarea temei precedente, punându -se accent pe
trei resurse naturale importante: apa, aerul și solul.
Înainte de a începe activitatea propusă, elevii vor primi un test de tip quiz, pe calculator,
Astfel, cu ajutorul programului Google Forms, la finalul testului elevii vor fi evaluați automat de
către computer.
Prezint mai jos un posibil test:

Test quiz -Resurse naturale

1. Ce sunt resursele naturale?

a. totalitatea mașinăriilor folosite pentru extragerea zăcămintelor de minerale și de
minereuri

b. totalitatea zăcămintelor de minerale și de minereuri, a terenurilor cultivabile, a
pădurilor și apelor de care dispune o anumită țară.

c. totalitatea locurilor în care se găsesc minerale și minereuri

2. Ce tipuri de resurse naturale cunoști?

a. cărămidă, lemn, legume, fructe

b. apă, aer, sol, piatra, lemn, nisip, argilă, cărbuni, gaze naturale

c. plante, medicamente, cauciuc, cretă

3. De unde se extrag mineralele?

a. sol

57

b. aer

c. apă

4. Care sunt mineralele pe care le cunoști?

a. aur, argint, cupru

b. fosfor, potasiu, calciu

c. piatră, fier, cărămidă

5. Unde se găsește petrolul

a. în aer

b. în scoarța pământului

c. în apă

6. Cu ce se extrage petrolul?

a. cu excavatorul

b. sonde petroliere

c. cisternă

7. La ce poate fi folosit petrolul?

a. dulciuri

b. combustibil

c. pentru a uda florile

8. Cum se transportă gazele naturale?

a. în sticle

b. în vase speciale

c. prin conducte

58

9. Care este importanța gazului natural?

a. ne ajută să respirăm

b. generează electricitate

c. ne menține sănătoși

10. De ce vânatul și pescuitul au fost reglementate prin lege?

a. pentru că sunt resurse naturale inepuizabile

b. pentru că sunt nesănătoase

c. pentru că sunt resurse naturale epuizabile

După ce toți elevii au oferit răspunsuri acestor întrebări, cadrul didactic va clarifica
eventualele întrebări la care elevii au oferit răspunsuri greșite, se va începe activitatea propusă
pentru această oră.
Lecția va începe prin vizionarea unor filmulețe integrate în softuri educaționale , asemenea
celor prezente în manualul digital.
Vor vizualiza în primul rând un filmuleț referitor la importanța aerului pentru plante,
animale și om. Cadrul didactic împreună cu elevii vor defini noțiunea de “ aer” și vor specifica
importan ța oxigenului pentru viețuitoare . Se va defini procesu l de f otosinteză și vor descoperi
importanța plantelor în procesul de respirație. De asemenea, se va discuta despre diferența dintre
aerul de munte și cel din orașe , precum și despre măs urile care pot fi luate pentru a menține aerul
întotdeauna curat.
În continuare, în urma vizionării unui filmuleț referitor la apă, vor discuta despre locurile în
care se găsește apa în natură, diferența dintre apa potabilă și nepotabilă, precum și însușirile și
importanța acesteia.
Elevii vor observa, cu ajutorul progr amului Google Earth , existența apei pe suprafața
Pământului. Elevilor li se va explica ce presupune programul Google Earth și modul în care poate
fi folosit. Google Earth este un program care poate fi accesat utilizând computerul și care afișează
o simular e a Pământului bazată pe imagini preluate prin satelit. Google Earth este un program ușor
de folosit și care prezintă într -un context vizual geospațial, o multitudine de informații care sunt
de un real folos în cadrul orelor de geografie. Oferind abilitate a de a plasa informația în combinație
cu modelul tridimensional al Pământului, poate facilita înțelegerea sistemului Pământului și, de
asemenea, poate acoperi o gamă largă de subiecte din diverse arii, începând de la științele naturale,

59
până la științele s ociale, istorie, artă, etc. Informațiile care pot fi afișate cu ajutorul Google Earth
includ imagini din satelit.
În continuare, vor viziona un scurt filmuleț pentru a observa componența solului : apă, aer,
nisip, resturi de plante. Apoi, vor discuta despre importanța solului nu doar pentru plante, ci și
pentru om și celelalte viețuitoare. Vor discuta, de asemenea, despre legumele și fructele care cresc
în zona în care locuiesc . În acest moement al lecției își vor reaminti formele de relief, încercând să
afle și diferența dintre soluri, în funcție de forma de relief în care este prezent.
După această discuție, elevii vor putea să se joace, având la dispoziție un joc educativ, pe
calculator, care presupune identificarea pe hartă a formelor de relief, dar vo r fi rugați să specifice
și câte un exemplu de animal care trăiește în fiecare zonă de relief prezentă pe hartă.
La finalul lecției, se va sublinia importanța aerului, apei și a solului.

Activitate a 3
Cea de -a treia activitate are în vedere facilitarea înțelegerii de către elevi a informațiilor
referitoare la sursele de apă.
Înainte de a începe activitatea, elevii vor realiza împreună cu învățătoarea o scurtă
prezentare PowerPoint în care vor preciza principalele idei pe care l e-au discutat în cadrul
activității precedente.
La începutul activității, cadrul didactic va iniția o discuție referitoare la principalele surse
de apă , încercând totodată să determine tipuri le de ape curgătoare. Apoi, pentru a clarifica și a
completa cuno ștințele elevilor, vor viziona împreună un videoclip care va prezenta informații
corecte și complete referitoare la principalele surse de apă și tipurile de ape curgătoare. Elevii vor
fi rugați să enumere diverse tipuri de ape curgătoare aflate în zona în care locuiesc.
Cu ajutorul unui joc educativ, realizat pe calculator, elevii vor localiza pe hartă diverse tipuri
de ape curgătoare din România. Astfel, având harta în față, prin apăsarea unui click, vor vedea
numele apei curgătoare prezente în zona respec tivă. Fiecare tip de apă curgătoare descoperit, va fi
punctat.
Apoi, cadrul didactic va conduce discuția înspre utilizarea apei în activitățile zilnice,
rugându -i pe elevi să dea exemple de diverse activități cotidiene în realizarea cărora se utilizează
apa. În continuare, vor viziona un scurt filmuleț din care vor afla cât de necesară este apa și cât de
important este să nu fie irosită.
Înainte de încheierea activității , cu ajutorul programului Microsoft Publisher, cadrul didactic
le va arăta cum pot să utilizeze acest program pentru a realiza un pliant. După ce elevii au înțeles
modul de funcționare al programului, vor realiza un pliant prin care vor atrage atenția asupra
importanței apei și vor trage un semnal de alarmă asupra irosirii acesteia. Toate pliantele vor fi
expuse în sala de clasă.

60
Activitatea 4
Această activitate vine în ajutorul elevilor prin facilitarea asimilării de cunoștințe referitoare
la stările de agregare ale apei.
Înainte de a începe activitatea, se va realiza o scurtă recapitulare a informațiilor prezentate
în activitatea precedentă. Astfel, elevii vor avea în fața lor, pe calculator, două scheme pe care vor
trebui să le completeze. În centrul primei scheme va fi notat : “tipuri de ape curg ătoare” și vor fi
mai m ulte săgeți în dreptul căror a elevii vor tasta răspunsurile c orecte. Cea de -a doua schemă va
avea în centru: “ utilizarea apei în activități casnice ”, tot în dreptul săgeților vor nota activitățile în
realizarea cărora se utilizează apa.
Pentru început, ele vii vor viziona un soft educațional (filmuleț) special creat pentru a facilita
înțelegerea stărilor de agregare ale apei. Apoi, cadrul didactic va iniția o discuție cu privire la cele
vizonate. Astfel, elevii vor fi rugați să exemplifice trecerea apei din stare lichidă, în stare solidă și
gazoasă. Apoi, vor da exemple de corpuri lichide, solide și gazoase.
Cu ajutorul unui joc educativ ca “States of matter”, elevii vor așeza corpurile prezentate în
cadrul jocului, în coloana corespunzătoare: solid, lichid, gazos.
În continuare, vor viziona un filmuleț care prezintă circuitul apei în natură. Vor defini
termenii necunoscuți: condensare, evaporare, pânză freatică, etc. Apoi, vor discuta et apele
circuitului. Cadrul didactic va purta o discuție , cu elevii , din care vor desc operi de unde apare apa
atunci când plouă, precum și unde dispare aceasta.
La finalul activității, elevii vor realiza în programul PowerPoint, circuitul apei în natură,
utilizând săgeți și căutând imagini pe care le vor atașa în program, pentru a obține un circuit.

Activitatea 5
Această activitate are în vedere facilitarea asimilării cunoștințel or cu privire la fenomenele
naturii.
La începutul orei, se va realiza o scurtă recapitulare a informațiilor transmise în activitatea
precedentă. Astfel, elevii îș i vor reami nti stările de agregare ale apei și v or viziona circuitele
realizate, reamintindu -și etapele circuitului.
În cadrul activității propuse, elevii vor începe prin a analiza vremea de afară, specificând și
anotimpul în care se află. Apoi, vor discuta despre celelelalte fenomene ale naturii, realizând o
descriere a acestora.
Elevii vor avea în fața lor, pe computer, o lis tă cu ghicitori referitoare la f enomenele naturii
la care vor căuta răspunsul corect :
1. “Cad din nori mărgele,
Lacrimi mari și grele.
Pământul le primește

61
Căci se răcorește
Grâul bine crește. (Ploaia)”

2. “Fără trup prin lume trece
Stol de frunze îl petrece,
Cum pornește la plimbare,
Pomii i se -nclină -n zare. (Vântul )”

3. “O scânteie mare
Printre nori răsare.
Zarea luminează,
Ne înfricoșează. (Fulger)”

4. “Zgomot mare se pornește
Parcă ne -asurzește,
Pe toți ne vestește,
Că ploaia sosește. (Tunet)”

5. “Nu-i făină, dar se cerne,
Nu-i covor, dar se așterne,
Peste case și ogoare,
Albă și strălucitoare. ” (Zăpadă -ninsoare)

Apoi vor viziona scurte filmulețe despre ploaie, vânt, tunet, fulger și ninsoare. Vor defini
fiecare fenomen în parte, apoi c adrul didactic va iniția o discuție cu privire la modul în care se
formează fenomenele naturii mai sus precizate. De asemenea, vor discuta despre modificările care
apar atunci când afară plouă sau ninge (îmbrăcămintea oamenilor, folosirea umbrelelor pe timp de
ploaie, etc.)
În continuare, elevii vor viziona un desen anima t educativ ( ca “Peep and the Big Wide
World”) care prezintă apariția furtunii, precizând cât este de importan t să găsești un adăpost în
cazul unei furtuni.
La finalul activități i, cu ajutorul unui joc didactic ca “Word clouds”, elevii vor crea, pe
computer, nori în interiorul cărora vor scrie toate cuvintele care le vin în minte atunci când aud
cuvântul “ploaie”.

Activitatea 6
În cadrul acestei activități, elevii își vor îmbogăți cunoștințele cu privire la poluare și la
modul în care poate fi prote jat mediul înconjurător.

62
Lecția va începe printr -o scurtă recapitulare a informațiilor transmise în cadrul activității
precedente. Astfel, utilizându -se un test , realizat pe computer cu ajutorul programului Google
Forms, se vor verifica cunoștințele elevilor referitoare la fenomenele naturii, iar la finalul testului
elevii vor fi evaluați automat de către computer.
Prezint mai jos un posibil test:

Test -Fenomene ale naturii

1. Completează spațiile punctate:

a. Ploaia este……………………………………………………………………………
b. Vântul este……………………………………………………………………………
c. Tunetul reprezintă……………………………………………………………………
d. Fulgerul este………………………………………………………………………….
e. Ninsoarea este………………………………………………………………………..

2. Ploaia se formează atunci când:

a. norii traversează straturile cu aer rece ale atmosferei, iar vaporii de apă se
condensează și cad pe pământ sub formă de picături
b. afară este frig
c. picăturile de apă se transformă în fulgi de zăpadă și cad pe pământ

3. Ninsoarea se formează atunci când :

a. afară plouă
b. vântul bate cu putere
c. picăturile de apă din care sunt formați norii se transformă în fulgi de zăpadă atunci
când temperatura este foarte scăzută

4. Vântul se formează:

a. atunci când urmează să plouă
b. atunci când norii traversează straturile cu aer rece ale atmosferei, iar vaporii de apă
se co ndensează și cad pe pământ sub f ormă de picături
c. prin deplasarea aerului de la o regiune cu aer mai rece și presiune atmosferică mai
mare către o altă regiune cu aer mai cald și presiune atmosferică mai mică

5. Fulgeru l este………………………………………………………………………….

63

După relizarea testului , cadrul didactic va iniția o discuție referitoare la poluare și la efectele
aceste ia asupra mediului înconjurător. Vor defini poluarea, apoi elevii vor da exemple de surse de
poluare, iar prin viziona rea unui scurt filmul eț își vor completa aceste cunoștințe.
De asemenea, vor discuta despre poluarea apei și care pot fi cauzele, poluarea solului și care
sunt factorii care determină poluarea solului, precum și despre poluarea aerului și factorii care
determină poluarea aerului.
În continuare, se va iniția o discuție referitoare la importanța protejării mediului înconjurător
și se vor enumera măsurile care pot fi luate pentru a avea un mediu mai curat.
La fin alul lecției, elevii vor realiza un pliant, cu ajutorul programului PowerPoint prin care
vor atenționa oamenii de importanța protejării mediului înconjurător. Pliantele vor fi expuse în
sala de clasă.

Activitatea 7
Această activitate este menită să ușureze înțelegerea caracteristicilor lumii vii.
Înainte de începerea activității, se va realiza o scurtă recapitulare. Astfel, elevii vor realiza
pe computer o schemă cu principalale surse de poluare ale aerului, apei și solului. Și își vor
reaminti impor tanța ocrotirii mediului înconjurător, vizualizând expoziția pliantelor realizate.
Elevii v or viziona câteva scurte documentare realizate de Discovery Channel , în care sunt
surprinse animale din diverse zone ale Planetei noastre, pentru ca elevii să observ e diferențele
dintre acestea, mediul lor de viață și modul în care se hrănesc .
Elevii vor da exemple de animale care trăiesc în țara noastră, scoțând în evidență
caracteristicile acestora : felul în care arată, modul în care se hrănesc, mediul în care trăiesc,
specificând și dacă fac parte din categoria animalelor sălbatice sau domestice. Vor învăța de
asemenea conceptele: „carnivor”, „ierbivor” și „omnivor ”. Apoi , vor da exemple de animale care
nu trăiesc în țara noastră și vor explica de ce acestea an imale nu sunt prezente și în țara noastră.
De asemenea, elevii vor da exemple de animale pe care le -au întâlnit la grădina zoologică.
În continuare, elevii vor vizona câteva scurte documentare, realizate tot de Discovery
Channel, în care vor observa divers e tipuri de plante, precum și mediul în care trăiesc. Apoi, vor
da exemple de plante care trăiesc în diverse unități de relief.
La finalul activității , cu ajutorul unui joc educativ ca “Dora saves the farm” elevii vor fi
introduși în interiorul unei ferme, unde vor recunoaște animalele ascunse după sunetele specifice
fiecărui animal . La finalul jocului, vor denumi animalele prezentate și vor specifica caracteristicile
acestora.

64
Activitatea 8
Această activitate presupune dobândirea de cunoștințe cu privire la modul în care
reacționează plantele la diferite schimbări din natură.
Înainte de începerea activității , se va realiza o scurtă recapitulare a informațiilor prezentate
în activitatea precedentă. Astfel, elevii vor primi un tabel, realizat cu Google Form s, în care vor
scrie animalele prezentate în imagini în categoria din care fac parte : animale domestice/s ălbatice.
În continuare, se va iniția o discuție prin care cadrul didactic urmărește cunoștințele pe care
le au elevii, din viața cotidiană, cu privire la modul în care reacționează plantele la diverse
schimbări din natură ( lumină, căldură , apă ).
Apoi, cu ajutorul unui soft educațional, vor afla că plantele verzi au nevoie de lumină pentru
a-și prepara hrana , dar că există și plante care nu preferă lumina naturală din timpul zilei .
Cadrul didactic va iniția o discuție referitoare la motivul pentru care frunzele și tulpinile
plantelor sunt orientate spre lumină , subli niind importanța luminii naturale pentru creșterea și
dezvoltarea plantelor.
În conti nuare, va discuta cu elevii aspectele referitoare la reacția plantelor atunci când
temperatura aerului se schimbă sau când nu primesc apă suficientă. Cu ajutorul unui soft
educațional, elevii vor observa etapele prin care trece o plantă atunci când nu prim ește apă. Totuși,
se va sublinia faptul că nu toate plantele se ofilesc atunci când nu primesc apă și că aceste plante
s-au adaptat la condițiile de mediu. De asemenea, elevii vor viziona un filmuleț și vor afla că
majoritatea plantelor au nevoie de căldur ă pentru a supraviețui și că în zonele cu temeraturi scăzute
cresc puține plante.
La finalul activității, elevii vor realiza, cu ajutorul programului PowerPoint, etapele prin
care trece o plantă atunci când nu primește apă suficientă, selectând poze și atașându -le. Apoi vor
primi un test, realizat cu Google Forms, în care vor clasifica plantele din imagini, notându -le în
coloana corespunzătoare : “plante care au nevoie de multă apă pentru a supraviețui”, “ plante care
nu necesită multă apă pentru a supraviețui”, “plante care au nevoie de lumina naturală din timpul
zilei”, “plante care nu preferă lumina din timpul zilei”, “p lante care au nevoie de căldură pentru a
supraviețui”, “plante care nu au nevoie de caldură” pentru a supravie țui.

Activitatea 9
Această act ivitate are în vedere facilitarea înțelegerii modului în care corpul ani malelor
reacționează în diverse situații (pericol, temperatură).
Înainte de începerea activității, se va realiza o scurtă recapitulare a informațiilor transmise
în activitatea precedentă. Astfel, își vor reaminti prin intermediul unui scurt filmuleț ideile
principale transmise, urmând să ofere c âteva exemple de plante pentru categoriile precizate mai
sus.

65
La începutul activităț ii, elevii vor fi întrebați cum sunt influențate animalele de către
temperatura aerului și cum reușesc anumite animale să supraviețuiască în zone cu temperaturi
foarte scăz ute. Apoi, vor viziona împreună un scurt documentar realizat de Discovery Channel,
unde vor putea să observe cum reușesc să supraviețuiască animalele la temperaturi foarte scăzute.
Vor discuta, de asemenea, despre motivul pentru care păsările pleacă, toamn a, din țara noastră,
precum și despre faptul că unele animale hibernează în timpul iernii.
Elevii vor alege o imagine, utilizând motorul de căutare Google, a unui animal din zona
polară/ de deșert, și vor explica modul în care aceste animale s -au adaptat l a temperaturi foarte
scăzute/foarte ridicate .
În continuare, vor viziona un alt documentar realizat de Discovey Channel, în care vor
observa cum se apără animalele în diverse situații de pericol. Vor discuta despre faptul că anumite
animale pot să -și schim be culoarea, reușind să se camufleze -fiind și un mod de apărare , precum și
faptul că pentru a prelua informații din mediul înconjurător și pentru a se apăra de posibile pericole,
se folosesc de simțuri.
Spre finalul activității, elevilor le vor fi prezent ate mai multe imagini, pe computer, cu
diverse animale (cameleon, șarpe, vultur, pește, etc.) și vor fi rugați să descrie modul în care s -au
adaptat la mediul în care trăiesc.

Activitatea 10
Această activitate își propune transmiterea informațiilor cu pri vire la categoriile de animale .
Înainte de a începe activitatea propusă, se va realiza o scurtă recapitulare a informațiilor
transmise în activitatea precedentă. Astfel, elevii vor oferi exemple de animale care reușesc să
supraviețuiască în zone cu tempera turi f oarte scăzute/foarte ridicate, specificând și factorii care au
ajutat acele animale să se adapteze la condițiile de mediu în care trăiesc.
La începutul activității, elevilor li se vor arăta, pe computer, câteva imagini cu animale
pentru a putea observa diferențele dintre ele. Vor analiza împreună componentele corpului fiecărei
viețuitoare din imagine și vor descoperi asemănările, precum și diferențele dintre acestea.
Apoi cadrul didactic le va explica că animalele care nu au un sch elet intern se numesc
nevertebrate, iar cele care au în structura fizică scheletul intern se numesc vertebrate.
Elevii vor viziona un filmuleț despre animalele vertebrate și nevertebrate, a poi, elevii vor fi
rugați să ofere exemple de animale pentru fieca re dintre cele două categorii. În continuare, vor
învăța noi categorii de animale (insecte, pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere) și le vor
defini. Apoi, vor da exemple de animale corespunzătoare fiecărei categorii.
La finalul activității, elevii vor realiza, o scurtă prezentare PowerPoint , alocând un slide
fiecărei categorii de animale, atașând în fiecare slide poze cu animale care se încadrează în
respectiva categorie și menționând dacă sunt vertebrate sau nevertebrate.

66
4.4. Etapa post -test

4.4.1. Desfășurarea post -testului
În această etapă, prin a plicarea unui test, se va observa nivelul la care se află clasa de elevi,
după realizarea activităților propuse. Mai jos, pre zint un posibil test, format din zece itemi (primii
șapte itemi au aceeași structura ca testul administrat în etapa pre -test), corespunză tori celor zece
activități propuse în etapa test.

Nume și prenume: Data:

Test de evaluare

1. Scrie , în dreptul punctelor , trei exemple de resurse naturale pe care le cunoști :





2. Precizează două animale care fac parte din categ oria vertebratelor și două animale care
fac parte din categoria nevertebratelor.

Din categoria vertebratelor fac parte următoarele animale:

Din categoria nevertebratelor fac parte următoarele animale :

3. Unește, prin săgeți, cuvintele din prima coloană cu cele din a d oua coloană pentru a
obține propoziția corectă :

 Aerul este a. stratul fertil de la suprafața pământului
pe care se dezvoltă vegetația.

 Solul reprezintă b. un amestec de gaze care formează
straturile atmsferei

 Apa este c. una dintre cele mai răspândite
Substanțe din natură

67

4. Încercuiește răspunsul corect:

 Iarna…………hibernează

a. girafa

b. ursul

c. calul

 Cameleonul se apără prin:

a. schimbarea pielii potrivit locului în care se află

b. faptul că face pe mortul

c. faptul că stă în grupuri mai mari de cameleoni

 Toamna………….pleacă în țările calde

a. șopârlele

b. ariciul

c. păsări le migratoare

5. Scrie, pe liniile punctate, categoria din care face parte animalele din imagine, ținând
cont de hrana pe care o consumă ( carnivor, ierbivor, omnivor)

………………………………………………………………………..

68
……………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………

6. Precizează, cu liniuțe, părțile componente ale unei oi :

7. Notez ă în tabelul de mai jos 3 exemple pentru fiecare categorie :

Corp Solid Corp Lichid Corp Gazos
1.

2.

3. 1.

2.

3. 1.

2.

3.

69

8. Scrie în dreptul săgeților definiția următoarelor fenomene ale naturii :

……………………………………………………….

………………………………………………………

………………………………………………………

……………………………………………………..

…………………………………………………….

9. Scrie pe liniile punctate 5 exemple de măsuri prin care po ți proteja mediul înconjurător
împotriva poluării :

a. ………………………………………………………………………………………..

b. ……………………………………………………………………………………… ..

c. ………………………………………………………………………………………..

d. ………………………………………………………………………………………..

e. ……………………………………………………………………………………….. Ploaie
Ninsoare
Vânt
Tunet
Fulger

70

10. Notează în tabelul de mai jos 3 exemple pentru fiecare categorie:

Plante care supraviețuiesc în zone cu
temperaturi scăzute Plante care nu supraviețuiesc în zone cu
temperaturi scăzute
1.

2.

3. 1.

2.

3.

Descriptori de performanță

Item Foarte bine Bine Suficient Insuficient
1. Răspuns corect
și complet : scrie
trei exemple de
resurse naturale . Scrie corect
două exemple
de resurse
naturale Scrie corect un
exemplu de
resurse naturale Nu scrie corect
niciun exemplu
de resurse
naturale
2. Răspuns corect
și complet :
precizează
corect două
animale care fac
parte din
categoria
vertebratelor și
duă animale
care fac parte
din categoria
nevertebratelor. Precizează două
exemple corecte
(indiferent de
categorie) Precizează crect
un singur
exemplu Nu precizează
corect niciun
exemplu
3. Răspuns corect
și complet :
grupează corect
toate cuvintele
din prima
coloană cu cele
din a doua Grupează corect
două cuvinte din
prima coloană
cu două cuvinte
din a doua
coloană și
formează două Grupează corect
un singur cuvânt
din prima
coloană cu unul
din a doua
coloană și
formează o Nu grupează
corect niciun
cuvânt din
prima coloană
cu cuvinte din a
doua coloană și
nu formează

71
coloană și
formează
propozițiile
corecte. propoziții
corecte. propoziție
corectă nicio propoziție
corectă
4. Răspuns corect
și complet:
alege toate
variantele
corecte Alege două
variante corecte Alege o variantă
corectă Nu alege corect
nicio variantă
5. Răspuns corect
și complet:
încadrează
corect toate
animalele în
categoria din
care fac parte Încadrează
corect două
animale în
categoria din
care fac parte Încadrează
corect un animal
în categoria din
care face parte Încadrează
corect un animal
în categoria din
care face parte
6. Răspuns corect
și complet:
precizează
corect toate
părțile
componente ale
unei oi . Precizează o
parte
componentă
incorectă. Precizează două
părți
componente
incorecte. Nu precizează
nicio parte
componentă
corectă.
7. Răspu ns corect
și complet:
notează corect
câte trei
exemple pentru
fiecare categorie Notează corect
duă exemple Notează crect
un singur
exemplu Nu notează
crect niciun
exemplu
8. Răspuns corect
și complet:
notează corect
definiția tuturor
fenomenelor
naturii precizate Notează corect
definițiile a 3 -4
fenomene ale
naturii Notează corect
definițiile a 1 -2
fenomene ale
naturii dintre
cele precizate Nu notează
corect nicio
definiție
9. Răspuns corect
și complet: scrie
corect 5
exemple de
măsuri pentru
protejarea
mediului
înconjurător Scrie corect 3 -4
exemple de
măsuri pentru
protejarea
mediului
înconjurător Scrie corect 1 -2
exemple de
măsuri pentru
protejarea
mediului
înconjurător Nu scrie corect
niciun exemplu
de măsuri de
protejare a
mediului
înconjurător
10. Răspuns corect
și complet:
notează 3 Scrie corect
două exemple Scrie corect un
exemplu Nu scrie niciun
exemplu corect

72
exemple pentru
fiecare categorie (indiferent de
categorie) pentru cele două
categorii

Evaluare finală

Itemi Calificativ final
Rezolvă 9 -10 itemi cu Foarte Bine, restul
itemilor cu Bine/orice altă combinație
apropiată acesteia, stabilită de învățător,
după analiza holistică a testului. Foarte bine
Rezolvă 6 -7 itemi, 2 -3 itemi cu Bine și restul
itemilor cu Suficient/ orice altă combinație
apropiată acesteia, stabilită de învățător,
după analiza holistică a testului. Bine
Rezolvă 2-3 itemi cu Foarte bine, 4 -5 itemi
cu Bine și restul itemilor cu Suficient/ orice
alta combi nație apropiata acesteia, stabilită
de învățător, după analiza holistică a testului. Suficient
Nu rezolvă nici un item cu Foarte bine,
rezolvă 1 -2 itemi cu Bine, 3 -4 itemi cu
Suficient, restul itemilor cu Insuficient/orice
altă combinație apropiată acesteia, stabilită
de învățător, după analiza holistică a testului. Insuficient

Primul exercițiu are în vedere verificarea cunoștințelor cu privire la resursele naturale.
Astfel , pentru a obține calificativul Foarte bine, elevul trebuie să scrie corect trei exemple de
resurse naturale ; elevul care va scrie corect două exemple de resurse naturale va obține calificativul
Bine, elevul care va scrie un singur exemplu corect va obține calificativul Suficient, iar elevul care
nu va scrie niciun exemplu corect va obține calificativul Insuficient.
Cel de -al doilea exercițiu are în vedere verificarea cunoștințelor cu privire la categoriile de
animale (vertebrate și nevertebrate). Astfel, elevul care va scrie corect două exemple pentru fiecare
categorie, va primi calificativul Foarte bine. Elevul care va scrie corect două exemple (indiferent

73
de categorie), va obține calificativul Bine; elevul care va scrie corect un exemplu , va primi
calificativul Suficient, în timp ce elevul care nu va scrie corect niciun ex emplu, va obține
calificativul Insuficient.
Cel de -al treilea exercițiu presupune verificarea cunoștințelor cu privire la resursele
naturale : apa, aer și sol. În acest fel, elevul care grupează corect toate cuvintele din prima coloană
cu cele din a doua co loană și obține propozițiile corect, va obține calificativul Foarte bine; elevul
care grupează corect doar două cuvinte din prima coloană cu două cuvinte din a doua coloana și
va alcătui astfel două propoziții corecte va obține calificativul Bine, în timp ce elevul care grupează
corect un singur cuvânt din prima coloană cu un cuvânt din a doua coloană, alcătuind astfel o
propoziție corectă, va primi calificativul Suficient ; elevul care nu reușește să grupeze corect niciun
cuvânt din prima coloană cu cuvinte din cea de -a doua coloană, va obține calificativul Insuficient.
Exercițiul numărul patru presupune verificarea cunoștințelor cu privire la modul în care
reacționează anim alele la diverse schimbări din mediu. Astfel, elevul care va alege toate variantele
corecte, va primi calificativul Foarte bine. Elevul care va alege două variante corect, va primi
calificativul Bine; elevul care va alege o singură variantă corectă va prim i calificativul Suficient,
în timp ce elevul care nu va alege nici variantă corectă, va primi calificativul Insuficient.
Exercițiul numărul cinci are în vedere verificarea cunoștințelor referitoare la clasificarea
animalelor. Astfel, elevul care scrie înca drează corect toate cele trei animale în categoria din care
fac parte, va primi calificativul Foarte bine. Elevul care va încadra corect două animale în categ oria
din care fac parte, va obține calificativul Bine; elevul care va încadra corect un animal în categoria
din care face parte, va primi calificativul Suficient, în timp ce elevul care nu va încadra corect
niciunul dintre cele trei animale în categoria din care fac parte, va obține califi cativul Insuficient.
Exercițiul numărul șase are în vedere verif icarea cunoștințelor cu privire la părțile
componente ale unui animal . Astfel elevii sunt solicitati să noteze cu liniuțe p ărțile componente
ale unei oi ; de asemenea , acest exercițiu conține și imaginea un ei oi pentru a facilita enumerarea
părților componente. Pentru ca elevul să obțină calificativul Foarte bine, este nevoie să enumere
corect toate p ărțile componente ale unei oi , elevul care a menționat o parte componentă incorectă,
va obține calificativul Bine; enumerarea a două părți componente incorecte determină obținerea
calificativului Suficient, iar elevul care nu enumeră corect nicio parte componentă, va obține
calificativul Insuficient.
Exercițiul numărul șapte are în vedere verificare cunoștințelor cu p rivire la proprietățile
corpurilor. În acest fel, elevul care scrie corect câte trei exemple pentru fiecare categorie va obține
calificativul Foarte bine ; elevul care va scrie corect dou ă exemple (indiferent de categorie), va
obține calificativul Bine, în timp ce elevul care scrie corect un singur exemplu, va primi
calificativul Sufici ent, iar elevul care nu va nota corect niciun exemplu, va primi calificativul
Insuficient.
Exercițiul numărul opt urmărește verificarea cunoștințelor cu privire la fenomenele naturii.
Astfel, elevul care scrie corect definițiile tuturor fenomenelor naturii precizate, va primi
calificativul Foarte bine. Elevul care va scrie corect definițiile a 3 -4 fenomene ale naturii, va obține
calificativul Bine ; elevul care scrie corect definițiile a 1 -2 fenomene ale naturii, va primi

74
calificativul Suficient, în timp ce elevul care nu va scrie corect nicio definiție pentru cele cinci
fenomene ale naturii, va primi calificativul Insuficient.
Exercițiul numărul nouă presupune verificarea cu noștințel or cu privire la poluare și la
măsurile care pot fi luate pentru a proteja mediul încnjurător. Î n acest fel, elevul care va nota corect
cinci exemple de măsuri pentru protejarea mediului înconjurător, va obține calificativul Foarte
bine. Elevul ca re va scrie corect 3 -4 exemple de măsuri pentru protejarea mediului încnjurător, va
primi calificativul Bine; elevul care va scrie corect 1-2 exemple de măsuri pentru protejarea
mediului înconjurător, va primi calificativul Suficient, în timp ce elevul car e nu va scrie corect
nicio măsură de protejare a mediului înconjurător, va obține calificativul Insuficient.
Ultimul exercițiu vizează verificarea cunoștințelor cu privire la categoriile de plante. În acest
fel, elevul care va nota corect câte trei exemple pentru fiecare categorie, va obține calificativul
Foarte bine. Elevul care va scrie corect două exemple (indiferent de categorie), va primi
calificativul Bine; Elevul care va nota corect un exemple , va primi calificativul Suficient, în timp
ce elevul car e nu va scrie corect niciun exmplu, va obține calificativul Insuficient.

4.4.2 . Rezultatele post-testului
În urma administr ării unui test , alcătu it din zece itemi și având un grad de dificultate mai
mare decât testul administrat în etapa pre -test, pentru a măsura nivelul de dezvoltare al elevilor ,
după realizarea activităților propuse și ținându -se cont de grila de observație completată pe
parcursul desfășurării activităților, se anticipează obținerea următoarelor rezultate :
Atitudinea elevilor cu privire la activitățile din cadrul disciplinei Științe ale naturii va fi
îmbunătățită considerabil. Astfel, u n număr mai mare de elevi vor manifesta interes pentru
activități, implicându -se activ . Totodată, se va putea observa că sub iecții reușesc să rezolve în timp
util sarcinile de lucru propuse prin realizarea unor conexiuni logice între informații.
Anticipăm, de asemenea, că elevii nu vor întâmpina dificultăți în ceea ce privește înțelegerea
și rezolvarea corectă a exercițiilor, tocmai datorită faptului că aceste exerciții au fost selectate
ținându -se cont de activitățile desfășurate în etapa test.
De asemenea, considerăm că activitățile propuse în etapa test vor determina creșterea
performanței elevilor la testul administrat în e tapa post -test. Astfel, anticipăm că majoritatea
subiecților vor obține calificativele Foarte bine și Bine, în timp ce un număr redus de elevi vor
obține calificativele Suficient și Insuficient.
Considerăm, totodată, că î n urma realizării activităților pro puse în cadrul disciplinei Științe
ale naturii, la clasa a III-a, se anticipează obținerea următoarelor rezultate :
Subiecții vor obține calificative mai mari la testul administrat în cadrul etapei post -test
comparativ cu testul administrat în etapa pre-test. Este de menționat și faptul că primele șapte
exerciții ale testului aplicat în etapa post -test se aseamănă celor din testul aplicat în etapa pre -test,
însă au un grad mai mare de dificultate.

75
Considerăm că realizarea acestor activități poate îmb unătăți considerabil nu numai
calificativele elevilor, ci și atitudinea acestora față de cunoaștere. An ticipăm că elevii nu vor
întâmpina dificultăți în ceea ce privește înțelegerea și rezolvarea corectă a cerințelor. De asemenea,
vor prezenta un interes s porit pentru activitățile desfășurate la disciplina Științe ale naturii,
manifestând implicare activă, dorința de a dobândi noi cunoștințe cu privire la subiectele abordate,
interes pentru lucrul cu calculatorul și căutarea de noi informații în completarea celor transmise la
clasă. Tototdată, elevii vor începe să facă conexiuni logice între informații, fapt ce va conduce spre
facilitarea realizării sarcinilor primite din partea cadrului didactic.
Un alt aspect important care va putea fi observat este faptu l că elevii vorlua parte la discuțiile
care vor avea loc în timpul activităților, dorind să adreseze întrebări referitoare la subiectele
prezentate, dar și să ofere răspunsuri la întrebările adresate de cadrul didactic. Cu alte cuvinte,
elevii vor perecepe ora de Științe ale naturii drept o provocare și nu o povară.

76
Concluzii asupra cercetării

Acest proiect de cercetare a avut în vedere introducerea unor activități diverse, realizate cu
ajutorul Noilor Tehnologii de Informare și Comunicare , în cadrul orelor de Științe ale naturii , în
vederea creșterii perf ormanței școlare a elevilor de clasa a III -a.
Scopul acestui proiect a măsurarea eficienței utilizării Noilor Tehnologii de Informare și
Comunicare în activitățile din cadrul disciplinei Științe ale Naturii. Mai exact, s -a dorit analizarea
măsurii în care introducerea NTIC în cadrul activităților realizate la disciplina Științe ale naturii,
reușește să faciliteze înțelegerea și asimilarea informațiil or transmise, fapt ce determină creșterea
performanței școlare.
Pentru a măsura nivelul clasei de elevi înainte și după realizarea activităților propuse, s -a
utilizat testul . În urma anticipării rezultatelor din etapa pre -test, am apreciat că elevii ar put ea
întâmpina dificultăți în ceea ce privește realizarea unor conexiuni logice între informații,
consecință a învățării mecanice, fapt ce conduce la imposibilitatea obținerii unor rezultate școlare
optime. Astfel, ținând cont de subiectele prevăzute în prog rama școlară și prin introducerea unor
activități atractive ca jocuri educative, realizarea unor pliante, vizionarea unor documentare
educative, realizarea de prezentări, scheme și tabele , realizate cu ajutorul NTIC , am anticipat că
această intervenție ar putea facilita înțelegerea și asimilarea informațiilor transmise, conducând,
inevitabil, la creșterea perf ormanței școlare. Așadar s -a anticipat obținerea unor calificative mai
mari în etapa post -test, după in troducerea activităților, în co mparație cu cal ificativele din etapa
pre-test.
Aceste activități au urmărit dezvoltatea nivelului de cunoștințe al elevilor, în vederea
creșterii performanței școlare, motiv pentru care cerințele formulate în testul din etapa post -test au
avut un grad mai mare de dificul tate decât cele formulate în etapa pre -test.
Se consideră că introducerea unui program atent organizat, având la bază activități
desfășurate cu ajutorul noilor mijloace de informare și comun icare, reușește să faciliteze
înțelegerea și asimilarea informațiilor transmise în cadrul orelor de Științe ale naturii , atingându –
se astfel obiectivul propus : creșterea performanței școlare a elevilor de clasa a III -a.

77
Bibliografie

Bocoș, M . (2002), Instruire interactivă. Repere pentru reflecție și acțiune . Cluj : Editura Presa
Universitară Clujeană.
Brândză., Em. M. (1939), Pedagogie școlară. București: Editura Cartea Românească.
Ceobanu, C. (2016), Învățarea în mediul virtual. Ghid de utilizare a calculatorului în educație. Iași: Editura
Polirom.
Cerghit, I. (1983), Perfecționarea lecției în școala modernă. București: Editura Didactică și Pedagogică.
Cerghit, I. (1997), Metode de învățământ (ed. a III -a). București: Editura Didactică și Pedagogică.
Cerghit, Ioan (2002), Sisteme de instruire alternative și contemporane. Structuri, stiluri și strategii.
București: Editura Aramis.
Cerghit, I. (2006), Metode de învățământ (ed. a IV -a). Iași: Editura Polirom.
Chină, R. (2015), Managementul calității în învățământul preuniversitar. București: Editura Universitară .
Cucoș, C. (2002), Pedagogie. Iași: Editura Polirom.
Dick, G. (2005), Academic Workload in Online Courses. În C. Howard, J. V. Boettcher, L. Justice, K.
Schenk, P. L. Rogers & G. A. Berg (eds.), Encyclopedia of Distance Leaming (pp. 1 -6). Hershey, PA:
IGI Global.
Dumitriu, C -ța ( 2003), Strategii alternative de evaluare. Modele teoretico -experimentale. București :
Editura Didactică și Pedagogică.
Gagne, R. M. (1975), Condițiile învățării (trad.). București: Editura Didactică și Pedagogică.
Gagne, R. M ., Brigs, L. Y. (1977), Principii de design al instruirii (trad.). București: Editura Didactică și
Pedagogică
Gardner, H. (1993), Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences. New York: Basic Book.
Gardner, H. (1993), Frames of Mind: The Theory of Mul tiple Intelligences. New York : Basic Book.
Gauthier, A. (1992), La traiectoire de la modernite. Paris: PUF.
Geissler, E. (1977), Mijloace de educație. București : Editura Didactică și Pedagogică.
Istrate, O. (2000), Educația la distanță. Botoșani: Editura A gata.
Leroy, Gilbert (1974), Dialogul în educație (trad.). București: Editura Didactică și Pedagogică.
Lisievici, P. (2002), Evaluarea în învățământ. Teorie, practică, instrumente. București: Editura Aramis
Manolescu, M. (2010). Teoria și Metodologia evalu ării. București: Editura Universitară.
Manolescu, M. (coord.), Frunzeanu, M. (2016), Perspective inovative ale evaluării în învățământul primar.
Evaluarea digitală. București: Editura Universitară.
Negreț, I. D., Pânișoară, I. 0. (2005), Știința învățării. De la teorie la practică. lași: Editura Polirom.

78
Pânișoară, I. O. (2003), Comunicarea eficientă. Metode de interacțiune educațională. Iași: Editura Polirom.
Peretti, A. (1996), Educația în schimbare (trad.). Iași: Editura Spiru Haret.
Radu, I. T. (1981), Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului. București.
Skinner, B. E, Cornell, W. (1974), Pensare ed apprendre. Metodica dell insegnamento. Roma: Armando
Armando.
Soles, C., & Molle, L. (2001 ), Myers Briggs Type Preferences in distance learning education. International
Journal of Educational Technology.
Steinberg, E. R. (1991), Computer -assisted instruction: A synthesis oftheory, practice. HiIlsdale, NJ:
Lawrence Erlbaum.
Stoica, A. (2000), Reforma evaluării în învățământ. București : Editura Sigma.
Stoica, A. (2003), Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică. București: Editura Humanitas
Educațional.
Toma, S. (2009), Instruirea în societatea cunoașterii: Impactul Programului Intel Teach în România.
eLearning. România.
Voicule scu, E. (2001), Factorii subiectivi ai evaluării școlare. București: Editura Aramis.
Zlate, M. (1999), Psihologia mecanismelor cognitive. Iași: Editura Polirom.