Specializarea: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR [309756]

UNIVERSITATEA ,,DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREAPERSONALULUI DIDACTIC

Specializarea: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

PROF. CONF. DR.: ȚOCU RODICA

STUDENTĂ: IVAN VALERICA

2020

DEZVOLTAREA COPILULUI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTULPREȘCOLAR CU GRUPE MIXTE (SIMULTAN)

CUPRINS

Motto

,,Un copil este ca o sămânță de floare…[anonimizat], depinde de grădinarul care o [anonimizat], de cât e [anonimizat]. E atât de plăpândă…Cum ai putea s-o rupi ori să o calci în picioare când e tot ce va mai rămâne în urma ta?”

(Irina Petrea)

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Astfel, [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] 3 până la 6/7 ani și pune la dispoziția cadrului didactic o [anonimizat], [anonimizat], pentru transformarea situațiilor aparent limitative în veritabile atuuri cu care să susțină permanent și concomitent interesul pentru cunoaștere a copiilor de vârste diferite.

Așadar, învățământul preșcolar are menirea de a [anonimizat], [anonimizat], pentru o [anonimizat]. Totodată, exprimă opțiunea politicilor educaționale pentru crearea oportunităților pedagogice de asigurarea a eficienței procesului didactic în grupele incomplete de preșcolari. Constituirea grupelor preșcolare simultane constituie o [anonimizat].

[anonimizat]. Deși, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], în funcție de particularitățile grădiniței și a grupei de preșcolari cu predare simultană.

,,[anonimizat] națională și internațională.”( V. Molan)

Accesul la educație prin școlarizarea integrală a copiilor de vârstă preșcolară și pregătirea corespunzătoare pentru viață în orice condiții de dezvoltare socio-economică, sunt premise de constituire a cadrului pedagogic de realizare a procesului de învățământ prin gruparea claselor alcătuite din preșcolari cu vârste diferite dar apropiate.

Lucrarea de față cuprinde o scurtă sinteză cu privire le dezvoltarea preșcolarului din grupele mixte cu ajutorul diferitelor activități didactice și extrașcolare specifice vârstei preșcolare.De asemenea, în lucrare am abordat importanța și rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului în grupele combinate cât și avantajele și dejavantajele grupelor mixte. În ceeace privește aportul personal, mi-am propus să realizez un studiu experimental despre dezvoltarea preșcolarului în grupele mixte, abordând o mare atenție noului curriculum în desfășurarea activităților realizate în cadrul grupei pe care am condus-o.

I. GRUPELE MIXTE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Introducerea cât mai timpurie a copilului în sistemul de educație instituționalizat este justificată prin faptul că vârsta preșcolară reprezintă o perioadă fundamentală pentru dezvoltarea ulterioară a copilului, a adultului de mâine. Obiectivele principale ale învățământului preșcolar vizează aspecte formative, care pune accentul pe formarea capacităților intelectuale, pe formarea capacităților de cunoaștere și de exprimare pe formarea unor deprinderi elementare de muncă și de comportare civilizată.

În țara noastră întâlnim adesea în mediul rural, grădinițe în cadrul cărora sunt organizate grupe mixte de copii, adică învățământ simultan. În cadrul acestor grupe se organizează activități cu copii care au vârste cuprinse între 3 și 6/7 ani. Predarea simultană în învățământul preșcolar înseamnă lucrul concomitent cu toate cele trei grupe: grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare(nivel I și nivel II). Astfel, educatoarea trebuie să țină seama de specificul fiecărei vârste și să lucreze diferențiat cu fiecare grupă lucrând uneori șifrontal în funcție de specificul activității. Alternarea acestor tipuri de organizare aactivitățiireprezintă specificul muncii simultane și dezvoltă deprinderi de învățare independente și individuale, achiziții cognitive, achiziții non-cognitive etc.

Grupele din învățământul simultan preșcolar funcționează înspecial în mediul rural, acest fapt fiind determinat de numărul mic de locuitori,devârsta înaintată a acestorași denumărul mic de copii cu vârstă preșcolară. La acești factori se mai adaugă specificul geografic al țării, situația socială și economică a unor localități care mențin acest tip de învățământ. Așadar, gruparea copiilor cu vârste diferite într-o singură grupă în aceste localități constituie o necesitate administrativă și economică. O necesitate și nu o alternativă din cauza scăderii numerice a populației preșcolare în zonele izolate, aflate la distanțe mari de alte localități, având o populație cu posibilități reduse din punct de vedere financiar. De cele mai multe ori, acest tip de învățământ constituie singura sursă de educație din multe zone rurale, dar și în zonele greu accesibile, îndeosebi din cauza reliefului, accesul și transportul făcându-se cu dificultate în aceste zone. Astfel, deplasarea copiilor spre alte grădinițe esteimposibilă din cauza vârstei prea mici a acestora, a oboselii și a timpului prețios pierdut.

În concluzie, grădinițele care au în componența lor grupe mixte din punctul de vedere al vârstelor copiilor vor constitui mereu o realitate a învățământului românesc, un motiv de ,,luptă” între autorități și cadrele didactice cu privire la închiderea lor. În acest sens, este interesantă afirmația profesorului grec Costas Tsolakidis: ,,Învățământul simultan fie nu există, fie există dar este invizibil, fie există ,,undeva” dar nu creează probleme, fie este recunoscut ca fiind problematic dar fără rezolvare și de accea mai bine să nu fie menționat.”(Tsolakidis, 2005, pg.75-82). El rămâne la convingerea că acest tip de învățământ va dăinui datorită faptului că satisface nevoi sociale și pedagogice, constituind un aspect al învățământului cu o nevoie de cercetare: statistica și funcționarea grupelor simultane, identificarea modului în care autoritățile educaționale le controlează și încearcă să rezolve problemele cu care se confruntă, să identifice tendințe și totodată să sugereze politici și practici pentru cadrele didactice și autoritățile statului.

1.1. Avantajele și dezavantajele grupelor mixte în grădiniță

În Europa, acest tip de învățământ este rar întâlnit, în special, în țările nordice. În urma unui studiu ,,s-a arătat lipsa de încredere și chiar disprețul unor pedagogi”(Boyd, J, 1984) legat de învățământul simultan în grădinițe și în școli. Însă, pedagogi precum A. Malmros și B.Sahlin din Suedia, Laukkannen și Selventoinen din Finlanda privesc pozitiv acest tip de învățământ și văd în el un teren fertil pentru dezvoltarea unor noi idei curriculare pentru toate grădinițele, nu doar pentru cele simultane.

În țara noastră, cei care promovează acest tip de învățământ vin cu argumente pedagogice puternice, cum ar fi: rolul grădiniței în viața comunității și beneficiile existenței acestei instituții în fiecare comunitate. În schimb,cei care îl combat vin cu argumente economice: costurile ridicate pe care le implică aceste înstituții preșcolare, preferându-se transportul copiilor spre alte grădinițe din alte localitățiapropiate. Practica a demonstrat de cele mai multe ori că argumentele economice nu sunt întemeiate, cheltuindu-se mai mult pe transport decât pe localul instituției. Din păcate, motivele pedagogice sunt tot mai mult ignorate existând tendința de reaorganizare a rețelei preșcolare prin închiderea unor grădinițe cu o singură grupă, formată din copii de vârste diferite (3-6/7 ani) și orientarea copiilor spre grădinițele din apropiere care au în structura lor, grupe pe nivele de vârstă. De aceea, sunt promovate studii și rapoarte ale cadrelor didactice care prezintă aspecte negative în detrimentul celor care prezintă avantaje, ceea ce duce, inevitabil, la desființarea acestor grădinițe.

Acest tip de învățământ întâmpină adesea probleme. Deși, facilitează accesul tuturor copiilor la educație și ajută comunitatea locală să-și păstreze identitatea, bugetul de austeritate alocat acestor instituții este amenințat de scăderea numerică a populației și implicit, a populației preșcolare, de îngrădirea forței de muncă ce implică migrarea familiilor tinere spre alte țări. De asemenea, mai poate prezenta și alte probleme după cum urmează:

-educatoarele nu sunt special pregătite pentru acest tip de învățământ, iar posibilitățile de perfecționare sunt reduse în continuare; de obicei, sunt întâlnite la grădinițele cu grupe mixte educatoare tinere, navetiste, fără prea multă experiență sau educatoare pensionare plătite cu ora;

-nu există lucrări metodicede specialitate; educatoarele care lucrează cu grupele mixte folosesc aceleași cărți de specialitate pe care le folosesc educatoarele din grădinițele cu grupe pe nivele de vârstă;

-nu există recomandări curriculare speciale pentru aceste grupe; prin activitatea ei, educatoarea va urmări îndeplinirea acelorași obiective și formarea de comportamente la fel ca celelalte educatoare care predau la grupe obișnuite;

-există două moduri în care educatoarea poate lucra la grupă: o predare sincronică-prezintă teme asemănătoare în mod unitar, adaptând cerințele de lucru particularităților de vârstă a copilului, sau împarte timpul și se adresează fiecărei grupe separat, activitatea directă alternând cu cea indirectă (această ultimă modalitate desfășurându-se cu mare greutate de educatoare și mai ales de preșcolari);

-timpul este un factor crucial în activitățile de la grupele mixte; activitățile necesită o proiectare atentă, realistă, pentru a se evita apariția ,,timpilor morți” pe parcursul acestora; activitatea independentă va fi foarte bine realizată, cu un timp de lucru egal cu activitatea directă pe care educatoarea o va desfășura cu celelalte grupe.

Din cauza acestor probleme interne destul de dificile cu care se confruntă învățământul simultan din grădinițe, multe educatoare refuză după susținerea examenului de titularizare, să lucreze în aceste instituții. Desigur, aici intervin și distanțele mari de parcurs pentru a ajunge în aceste zone, dar și motivația. De aceea, unele educatoare cu experiență sugerează modalități de stimulare a cadrelor didactice pentru a le determina să lucreze în aceste grădinițe: mărirea salariilor, spor pentru simultan, îmbunătățirea condițiilor din grădiniță, dotarea sălilor de clasă cu material didactic corespunzător, finanțarea adecvată a acestora, dezvoltarea profesională prin schimburi de experiență între grădinițe, facilitarea progresului în cariera didactică, realizarea unor parcuri de joacă în curtea grădiniței etc. Totuși, construirea grupelor preșcolare simultane constituie o soluție pedagogică reală, ca răspuns la multiplele probleme înregistrate în ultimii ani în sistemul de învățământ din România. Existăși avantaje pentru copiii integrați în grupe mixte și se pot identifica prin: mediul natural în care se află aceste instituții școlare lipsit de poluare și zgomot, contituind o sursă de sănătate, relațiile dintre preșcolari sunt mai sincere, fără diferențe între ei , decât cele de vârstă, relația educatoare-preșcolari mai apropiată, relația grădiniță-comunitate mai puternică etc. De asemenea, acest grup eterogen permite tuturor membrilor să observe, să inițieze și să încurajeze diferite comportamente. Socializarea și învățarea se petrec intrând în contact cu oameni diverși, în medii și situații diferite. Cu cât aria comportamentelor manifestate într-o grupă mixtă este mai mare, cu atât cresc și șansele ca membrii grupei să dezvolte relații și prietenii cu persoane cu care se potrivesc, se completează. Aceste grupe dezvoltă maturitate și abilități diferite dar oferă și suficiente modele cu care se pot identifica preșcolarii grupei.

În sistemul educațional actual grupele se doresc să fie omogene din punct de vedere al vârstei, deoarece se consideră că este mai ușoară integrarea, luîndu-se în calcul doarindicatorulde dezvoltare cronologică și anume, vârsta, fără a lua în considerare celelalte componente, cum ar fi, dezvoltarea socială, emoțională și maturitatea cognitivă.

În 1967, M. A. Mycock, în studiul său ,,A Comparison of Vertical Grouping and Horizontal Grouping in the Infant School”, aprecia faptul că, în cercetările sale efectuate între grupele constituite dintr-un singur nivel de vârstă și grupele simultane, nu a înregistrat diferențe semnificative în ceea ce privește achizițiile cognitive, dar apar unele diferențieri în ceea ce privește dezvoltarea socio-emoțională a copiilor. Preșcolarii din grupele simultane s-au dovedit a fi mult mai sociabili, dețin abilități de comunicare la un nivel mai înalt, au o relație mai apropiată cu educatoarea, o atitudine mai bună față de colegi și de grădiniță și față de muncă. Copiii de la grupele mixte nu sunt într-o competiție continuă ca la grupele obișnuite. Aceștia își dezvoltă interacțiunea, învață unii de la alții, lucrează în ritmul lor, se crează sentimentul unei comunități, se dezvoltă ambiția, cooperarea, se îmbunătățește vocabularul și dicția copiilor mai mici, se dezvoltă foarte bine empatia și inteligența emoțională. Așadar, sunt și avantaje pentu copiii care frecventează grupele mixte, nu doar dezavantaje așacum se vehiculează, acestea dezvoltând succesul învățării, a socializării, în general.

1.2.Proiecte și mijloace pentru îmbunătățirea învățământului preșcolar simultan

Paradigmele teoretice ale învățământului preșcolar simultan explică structura teoretică a conceptului și recunosc complexitatea acestuia în diverse etape de dezvoltare. Principalele domenii funcționale ale activității didactice care asigură creșterea eficienței actului didactic sunt: curriculum preșcolar, resursele umane, resursele materiale, resursele informaționale și de timp. Așadar, eficiența activității didactice depinde în mare măsură de mijloacele educaționale și de proiectele de schimbare continuă, atât de necesară în învățământul preșcolar simultan.

V. Gh. Cojocaru specifică importanța crucială a schimbării, a modernizării pentru succesul dezvoltării sociale, cognitive și emoționale a preșcolarilor ,,A schimba, a moderniza școala sau a instituție înseamnă a o transforma într-un celebru integrat de energie, amplificat de informații și competiție, care poate funcționa după criterii clare și acceptate de toți actorii sociali (preșcolari, elevi, profesori, părinți). Reușita și eficiența instituției școlare depind, în mare măsură, de managementul schimbării, domeniu de conducere relativ nou, care începe cu schimbarea viziunii despre om și a atitudinii față de om.” (Schimbarea în educație și Schimbarea managerială, Chișinău, 2004, pg. 55-75).

Procesul didactic la grupele mixte din învățământul preșcolar simultan se înscrie în această teorie a proiectelor de schimbare semnificativă, deoarece evoluția grădiniței reflectă influența modelelor de dezvoltare socială. ,,Această deschidere către mediile cultural, economic, politic, evenimentele și istoria națională, valorile însușite pe această cale constituie baza cognitivă, metodologică și practică a programelor educaționale, perfectibile la nivelul instituției școlare.”(S. Cristea pg. 68)

Așadar, găsirea și folosirea de alternative ca o condiție semnificativă a eficienței actuale a metodologiei educației, în opinia lui E. Joița devine o soluție metodologică pentru schimbarea de paradigme: diversificarea soluțiilor conceptuale, metodologice, descentralizarea lor, adaptarea la contexte și situații, la dinamica și varietatea realității, a preșcolarilor și a experiențelor, a afirmării creativității procedurale, până la a primi valoare paradigmatică. Astfel, grădinița semnifică principalul mediu educațional care participă la dezvoltarea personalității preșcolarilor din acest mediu, care oferă aceleași condiții, oportunități egale de învățare, dezvoltare și socializare, în acord cu idealul educațional, scopurile, dimensiunile dezvoltării, comportamentele și obiectivele învățământului preșcolar simultan. Aceste caracteristici necesită tehnici speciale, metode noi de lucru care ar putea deschide oportunități de utilizare în activități a strategiilor orientate spre valorificarea dezvoltării individuale a copiilor. Așadar, eficiența învățământului preșcolar simultan depinde de calitatea acțiunilor cadrului didactic prin strategii de diferențiere, individualizare a instruirii, a educației, aspect important în determinarea dezvoltării individuale a copiilor și a îmbunătățirii procesului didactic. Astfel, în lipsa unei perfecționări a cadrelor didactice care își desfășoară activitatea în învățământul preșcolar simultan, cele mai multe proiecte au vizat formarea personalului didactic și participarea la strategii de formare inițială și continuă pentru creșterea calității acestui tip de învățământ. În principal, aceste proiecte au urmărit perfecționarea cadrelor didactice în ceea ce privește utilizarea mijloacelor multimedia și folosirea TIC-ului în activitatea didactică, mijloace atât de necesare în condițiile actuale.

În lipsa unor metodici și materiale specifice învățământului simultan, aceste mijloace sunt benefice, ele minimizând costurile financiare și de timp. TIC-ul a devenit astfel indispensabil în activitatea didactică, oferind mijloace și instrumente necesare învățământului preșcolar simultan pentru a reduce așadar, timpul pierdut și pentru a crește timpul de învățare pentru toți preșcolarii. Însă, pentru a putea fi folosit în toate grădinițele în cere figurează grupe mixte sunt necesare anumite criterii, după cu urmează:

a)-criteriul organizatoric: TIC-ul este util în administrarea instituției de învățământ, în asigurarea grădiniță-mediul educațional exterior, în majoritatea activităților cadrelor didactice. Grădinițele cu grupe mixte de regulă, sunt situate într-o zonă izolată, cu un număr redus de preșcolari și de cadre didactice, de aceea de cele mai multe ori, educatoarea deține și funcția de director. Îndeplinirea sarcinilor specifice funcției manageriale este indispensabil legată de tehnicile informatizate;

b)-criteriul pedagogic: în predarea simultană din grădinițe, există două tendințe cum ar fi îmbunătățirea practicilor pedagogice vechi și de inovare prin utilizarea mjloacelor TIC. Folosit în pregătirea activităților și a materialelor didactice, în principiu, realizarea fișelor de lucru indispensabile la grupele mixte și a diverselor PPT-uri, TIC-ul va transforma materialul educațional într-unul accesibil și dinamic;

c)-criteriul social: TIC-ul va ajuta la consolidarea relației grădiniță-comunitate. Mijloacele media vor fi folosite de educatoare împreună cu preșcolarii a căror părinți sunt plecați în străinătate pentru a munci. Aceasta poate cădea de comun acord cu părinții preșcolarului, pentru a se vedea prin anumite aplicații sau site-uri de socializare, la un anumit interval de timp. Educatoarea, fiind în preajma preșcolarului când acesta vorbește cu părinții, îl poate încuraja și echilibra din punct de vedere emoțional.

Așadar, TIC-ul este văzut ca un instrument util pentru dezvoltarea comunicării dar și pentru pregătirea zilnică a activității didactice, mai ales în grădinițele cu grupele mixte, încurajând astfel educatoarele să opereze cu noi concepte și să experimenteze noi situații.

1.3.Oraganizarea grupei de copii în învățământul preșcolar simultan

Grupa de preșcolari din învățământul simultan este considerată un ansamblu dinamic de dezvoltare, care asigură cadrul unde au loc procese formative subordonate scopului fundamental, și anume, predarea-învățarea-evaluarea unor informații, atitudini și comportamente, fiind supus în mod constant influențelor educative exercitate de grădiniță.

Managementul grupei de copii are un scop bine determinat și anume exersarea și dezvoltarea celor trei forme de învățare(frontal, pe grupe sau individual), a unor abilități de relaționare, simultan cu cele de autoreglare și autocontrol a comportamentului propriu. Activitatea pe grupe în învățământul preșcolar simultan este inevitabilă, lucrându-se astfel pe grupe cu același nivel de vârstă sau pe grupe mici cu copii de vârste diferite. Această modalitate de lucru este utilizată de cadrul didactic pentru a îmbunătățirea condițiilor de realizare a activității de învățare, indiferent de domeniul sau tipul acesteia, dar și pentru a reduce stresul copiilor la întîlnirea cu un conținut nou.

Modelele de integrare curriculară sunt cele care impun cadrului didactic o optimizare a activității didactice prin împletirea secvențelor de rutină sau tranziție, cotidiene traseului copilului în grădiniță, urmând în mod practic propunerile impuse de curriculumul obligatoriu. Promovarea conectării conținuturilor cu modul de organizare a grupei de copii determină atingerea cu eficiență a comportamentelor, a obiectivelor, dar și identificarea capacităților de interacțiune socială și de dezvoltare personală. Asfel, formele în care educatoarea își poate organiza spațiul de învățare la grupele simultane, sunt determinate prin prisma finalităților ce trebuie atinse pe parcursul unui an școlar, al anilor de preșcolaritate. De aceea, organizarea activităților la grupele mixte de preșcolari, trebuie să țină seama de un principiu fundamental, specific învățământului preșcolar, acela a liberei opțiuni a copilului(a motivației proprii), care presupune că educatoarea face apel la capacitatea copilului de a alege dintr-o diversitate de activități, pe aceea care corespunde intereselor, trebuințelor, posibilităților proprii. Din punct de vedere al managementului grupei, educatoarea trebuie să se axeze pe relațiile de conducere a activității, fără a neglija celelalte relații, folosind modalități de ,,tip democratic”, care stimiulează participarea activă a copiilor, le dezvoltă inițiativa și independența, spiritul de răspundere, empatia copiilor mai mari față de copiii mai mici și invers. Educatoarea nu trebuie să se impună, ci să dea sugestii, să stimuleze interesul și curiozitatea, manifestarea creativității și spontaneitatea. Comportamentul cadrului didactic trebuie să fie unul de integrare în climatul grupei de preșcolari, de identificare cu activitatea și preocupările copiilor. Secretul succesului activității în condiții simultane îl constituie tocmai capacitatea, priceperea și creativitatea educatoarei de a asigura, în primul rând, un conținut și forme adecvate sarcinilor de muncă independentă sau pe grupe, pe care trebuie să le efectueze, precum și alternarea corectă a muncii directe cu munca independentă a preșcolarilor. Așadar, activitatea desfășurată la grupele simultane prezintă posibilități de formare a deprinderilor de muncă independentă și autocontrol, deși procesul de predare-învățare-evaluare desfășurat la aceste grupe, solicită un volum mare de lucru pentru educatoare, o pregătire temeinică a fiecărei activități, în vederea desfășurării și asigurării unei densități a activităților directe cu peșcolarii, precum și a muncii independente. Realizarea acestor cerințe depinde în mare măsură, așa cum am mai spus, de măiestria pedagogică a educatoarei, de puterea ei de creație, de felul în care cunoaște potențialul fiecărui preșcolar în parte, pentru a acționa în vederea realizării corecte și specifice a activităților de predare-învățare-evaluare. Desigur, fiecare moment în organizarea și desfășurarea activităților, în condiții simultane, are importanță și impune respectarea unor condiții de ordin pedagogic și psihologic.

Din punct de vedere estetic, mobilierul trebuie să corespundă caracteristicilor psihomatice ale copiilor, să fie ușor și multifuncțional pentru a permite deplasarea și reamenajarea lui în funcție de cerințele activităților. Pentru fiecare situație, educatoarea trebuie să amenajeze locuri potrivite, delimitând astfel sala de grupă cu spații diverse, cu ajutorul unor paravene joase, rafturi, panouri, cutii etc., astfel încât, să ofere securitate fizică și confort. De-a lungul pereților, un spațiu destul de suficient este rezervat cu panouri pentru a afișa lucrările copiilor sau diverse materiale. De asemenea, spațiul grupei trebuie amenajat de către educatoare în funcție de tipurile de activități: liniștite-zgomotoase care necesită sau nu, folosirea unor materiale diverse, dar cel mai important este faptul că, sala de grupă trebuie amenajată așa încât, educatoarea să poată cuprinde cu privirea toate spațiile din grupă și să permită copiilor să se miște în voie de la o grupă la alta, fără a fi puși în pericol de diverse obstacole. Astfel, un spațiu educațional organizat eficient pentru învățare la vârstele mici, este un mediu care oferă siguranță emoțională și afectivă, favorizează jocul liber ales în direcția dezvoltării globale a personalității copilului. De asemenea, spațiul amenajat corespunzător grupelor mixte pe arii de stimulare, ajută preșcolarii să-și dezvolte personalitatea prin faptul că le dă posibilitatea de a alege singuri unde, cu ce, cu cine, cum și cât se joacă, asumându-și responsabilitățile pentru alegerea făcută. Așadar, organizarea grupei pe arii de stimulare/centre de interes asigură învățarea prin cooperare, descoperire și explorare, cu ajutorul materialului nelimitat. Nu întâmplător, în sala de grupă trebuie să existe centre de activitate cum ar fi: ,,Bibliotecă”, ,,Știință”, ,,Construcții”, ,,Joc de rol”, ,,Arte”, ,,Nisip și apă”. Aceste centre trebuie să aibă un mediu interactiv, cu materiale variate din natură, confecționate de educatoare sau copii, procurate astfel încât, copiii să experimenteze pentru a-și forma atitudini și comportamente, deprinderi și obișnuințe specifice comunicării, colaborării, cooperării, rezolvării de probleme și dobândirii de cunoștințe.

Conform teoriei lui Jean Piaget, materialele didactice ajută la realizarea reprezentărilor cognitive, adesea printr-un demers inductiv. Cu cât materialele didactice utilizate sunt mai diverse și mai complexe, cu atât învățarea este mai stabilă și mai eficientă. Foarte important în acest demers de organizare a grupei de copii, este curățenia și estetica pentru că adesea abundența de materiale nu conduc la un spațiu frumos și plăcut dacă educatoarea nu reușește să armonizeze abundența cu simplitatea și frumosul cu utilul.

În concluzie, organizarea grupei de copii și amenajarea spațiului educaional trebuie realizată cu mare grijă, atenție și dăruire astfel încât, să răspundă pe cât posibil tuturor cerințelor, nevoilor și capacităților de învățare specifice vârstelor copiilor de la grupele mixte.

1.4. Rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului în grupele mixte

Intrarea în grădiniță, este pentru copilul preșcolar un eveniment social important, iar procesul adaptării la noua situație nu este foarte ușor. Primul fenomen care se produce în sufletul copilului este o stare de tensiune, generată de efortul stocării de către copil a unei cantități excesive de informații noi și de socializare cu persoane pe care acum le vede pentru prima dată. ,,Adaptarea, inclusiv de grup, se realizează ca acomodare și asimilare a ceea ce este important în caracteristicile grupului, ale solicitărilor pe care le impune și ale ofertelor de acceptare.”(R. Vicent, pg.77). Așadar, grădinița este un cadru mai larg decât familia, care impune cerințe mai severe conduitei copilului, cum ar fi: un orar mai strict, diversificat și complex, afecțiunea mai reținută decât în familie, solicitarea de a-și controla personal propria igienă și modul de a mânca etc., toate acestea solicitând eforturi de adaptare din partea preșcolarului. Însă, în grădinițele cu grupe mixte, copiilor nou veniți în grupă le este oarecum mai ușor să se adapteze și să se integreze în colectivitate deoarece aceștia copiază, imită acțiunile copiilor mai mari, aceștia din urmă cunoscând deja regulile.

Ursula Șchiopu identifică șase tipuri de integrare a copilului la cerințele exprimate față de acesta: ,,adaptare foarte bună, adaptare intermitent tensionată, adaptare continuu tensionată, adaptare dificilă, atitudine de neadaptare radicală.”(pg.130). Pentru ca adaptarea copilului în mediul grădiniței să se facă mai ușor, rolul cadrului didactic în grupele mixte este esențial, deoarece educatoarea este principalul intermediar între preșcolar și atmosfera grădiniței. În acest sens, educatoarea este privilegiată din plin de atenția copilului, astfel intră în zona socializării de prim grad, când se produc fenomene interesante de transfer afectiv și identificare afectivă, în sensul că preșcolarul își transferă toată dragostea și atenția către educatoare, aceasta fiind pentru el o ,,înlocuitoare” temporară a mamei. Așadar, educatoarea nu trebuie să fie nici exigentă, dar nici prea blândă, calea de mijloc între cele două extreme fiind cea mai bună soluție, astfel încât, nici sufocarea personalității prin severitate, dar nici slăbiciunea nu vor prmite copilului să se dezvolte armonios. Desigur, aceasta trebuie să îndeplinească și o serie de calități pentru a putea modela personalitatea copilului, cum ar fi: să fie o persoană căreia îi plac cu adevărat copiii, să constituie un model de adult demn de urmat atât pentru copii, cât și pentru părinții acetora, să fie un bun mediator, observator, facilitator, să aibă o atitudine pozitivă față de familia copilului, să cunoască foatre bine teoria și practica pedagogică a copilului etc. Așadar, preșcolarii trebuie să fie tratați din perspectiva dezvoltării, percepându-i ca fiind unici, demni de respect și înțelegere, doar astfel se va putea crea prin ei experiențe satisfăcătoare. Copiii învață și se învață unii pe alții în procesul didactic prin mijlocirea facilitatorului-dascăl, iar prin activitățile curriculare și extracurriculare de interes comun, dobândesc comportamente necesare evoluției și devenirii lor ca adulți.

Toate aceste cunoștințe practice și calități ale cadrului didactic crează legături între copii de vârste diferite dar apropiate, care constituie aspectul cel mai pregnant din punct de vedere social al preșcolarității, pentru că aceste legături își lasă amprenta asupra reușitei integrării sociale a copiilor din grupele mixte. Din acest considerent educatoarea, în special de la grupele mixte, trebuie să asigure toate mijloacele de a facilita integrarea copiilor în grupele de preșcolari, să le dezvolte sociabilitatea, să le creeze condiții favorabile construirii unei rețele de legături între copii. Numai în grup, copilul are posibilitatea să se compare, să-și evalueze capacitățile și limitele, să-și formeze imaginea de sine mai obiectivă, premise importante în încadrarea sa ulterioară în noi grupuri și în general, în societate.

În concluzie, rolul educatoarei în procesul de integrare a copilului în grupele mixte este major și își pune amprenta asupra conturării și dezvoltării continue a personalității copiilor preșcolari. Să nu uităm că toți copiii au în comun câteva lucruri esențiale: au nevoie de dragoste, de securitate, de hrană bună, de sprijinul părinților, a societății, a educatoarei, ca să crească, să se dezvolte armonios, sănătos și să învețe. ,,A cește un copil este un lucru riscant, căci reușita depinde de multă trudă și grijă, iar nereușita întrece orice altă durere.”(Democrit)

Capitolul II. Specificul învățării în grădiniță

2.1.Jocul-element central al formării și dezvoltării intelectuale a preșcolarului

La vârsta preșcolară jocul este unica formă de activitate în procesul căreia se realizează dezvoltarea psihică a copilului. Activitatea care întregește și desăvârșește funcția educativă a jocului este capacitatea de învățare de tip preșcolară. În funcție de nivelul de dezvoltare psihică a preșcolarilor, procesul de învățare prezintă anumite particularități. Aceste particularități sunt de fapt rezultatul legăturilor funcționale ce se elaborează în această perioadă între joc și dezvoltarea intelectuală a preșcolarului. Relația amintită între cele două forme de activitate nu este constantă. Ca regulă generală, pe măsură ce se face trecerea ascendentă de la o grupă la alta, activitățile obligatorii câștigă teren din ce în ce mai mult. La această vârstă, copiii manifestă un viu interes pentru o formă mai organizată de asimilare, pentru învățătură. Învățarea ca atare, nu apare însă aproape deloc, în preocupările copiilor. Uneori învățarea este obositoare atât intelectual, dar și fizic. De aceea introducând cu pricepere activitățile de joc, creăm o legătură, o continuitate cu perioada anterioară, îi dăm copilului satisfacție, și îi captăm atenția, îl înviorăm.

În jocurile preșcolarilor mai mari, intră și activitatea propriu-zisă de învățare. Acțiunile de joc constau în a „scrie”, „a citi”, într-un cuvânt, în a face tot ceea ce preocupă un copil care învață. Spre 6 ani, în jocul copiilor, învățarea ocupă un loc important. Îmbinarea elementelor de joc cu cele de învățare constituie un mijloc important de pregătire psihologică pentru școală. Jocul și învățarea sunt formele de activitate sub influența cărora copilul preșcolar se formează și se dezvoltă. În diferite etape ale vârstei preșcolare, corelația dintre joc și învățare se realizează în forme specifice.

La grupele simultane, învățarea prin joc este primordială. Copiii învață și se învață unii pe alții, jucându-se. Astfel, la vârsta preșcolară mică, asimilarea cunoștințelor și formarea deprinderilor în cadrul activităților sunt obligatoriu legate de joc. Copilul manifestă tendința de a transforma în joc activitățile programate de educatoare, astfel copilul mânuiește cu multă plăcere creionul pe hârtie, dar și fără intenția de „a desena” ceva, în pofida indicațiilor educatoarei. Pe el îl captivează actul de mânuire al creionului, faptul că trasând cu el pe hârtie apar linii întortocheate și colorate. Cu toate acestea, prin îmbinarea elementelor de învățare cu cele de joc și invers, copilul își însușește unele cunoștințe și face primii pași în direcția formării deprinderilor efortului intelectual. Această particularitate psihologică a învățării în această perioadă, face necesară includerea procedeelor de joc, în desfășurarea activităților instructiv– educative. Elementele de învățare, îmbinate în mod rațional cu jocul, devin un important instrument de însușire a cunoștințelor și formare de deprinderi elementare. La grupa mică, jocul ocupă în preocupările copilului un loc central. Chiar și învățarea implică elemente de joc. Totuși, în forme mai simple, motivația învățării începe să se contureze și la preșcolarii mici.

La vârsta preșcolară mijlocie, dar și la cea mare, procesul de însușire a cunoștințelor și de formare a deprinderilor începe să se elibereze de acțiunile cu caracter de joc. În jurul vârstei de 5 ani, se intensifică funcția reglatoare a sistemului verbal și se dezvoltă interesul pentru cunoștințele comunicate, pentru observarea ilustrațiilor, pentru desen, modelaj, socotit, muzică etc. Preșcolarul mai mare, înțelege că mai întâi trebuie să fie atent la explicațiile educatoarei, deoarece așa va ști ce are de făcut ulterior. Începe să pună întrebări, cere precizări, informații etc., învață să observe greșelile pe care le face și se străduiește să le îndrepte. Între dezvoltarea comportamentului psihic și învățare, la vârsta preșcolară se stabilesc raporturi de interdependență și condiționare, iar forma specifică de realizare a învățării este jocul. Prin el copilul învață și prin intensificarea învățării se ating nivelurile de dezvoltare psihică și respectiv forme, tipuri superioare de joc.

Așadar, se poate spune că jocul și învățarea sunt forme de activitate sub influența cărora copilul preșcolar se formează și se dezvoltă. Între aceste forme există o strânsă legătură. La diferite etape ale vârstei preșcolare, relațiile reciproce dintre joc și învățare îmbracă forme caracteristice. Cele două forme – jocul și învățarea – exercită o influență pozitivă asupra dezvoltării psihice generale a copiilor. La rândul lor, ele suferă o influență pozitivă din partea dezvoltării. Consecințele pedagogice ce se deprind din cele relatate mai sus, ar putea fi dezvoltate în jurul a două idei principale: crearea condițiilor pentru trecerea treptată de la activitatea de joc la cea de învățare și îmbinarea lor potrivit principiului copilului să se joace, învățând și să învețe jucându-se.

Sintetizând cele relatate mai sus, cu referire la specificul învățării prin joc în perioada preșcolarității, putem nota următoarele coordonate:

-la vârsta preșcolară activitatea de învățare dirijată nu se poate realiza direct decât cu sprijinul jocului, ea conținând elemente ludice pentru a se înscrie printre activitățile și ocupațiile preferate ale copiilor;

-învățarea dirijată nu se poate realiza în mod strict, ci independent numai sub prezența și îndrumarea educatoarei, pas cu pas;

-învățarea sub aspectul conținutului, nu se poate ridica decât la nivelul real de a gândi și acționa al copilului.

În concluzie, trebuie să fie asigurată o justă proporționare a jocului cu învățarea, elementului distractiv cu efortul fizic și intelectual. Deși jocul este activitatea care domină la vârstele timpurii, totuși ea se îmbină cu anumite forme de muncă intelectuală specifică acestei vârste.

2.2.Evaluarea progresului copilului din învățământul simultan

Acțiunile de evaluare a progresului înregistrat de copil trebuie să aibă loc în mediul natural al copilului. În timpul activităților, al jocului liber ales sau al jocului organizat de către educatoare, al plimbărilor, sau al altor momente ale zilei, educatoarea urmărește/observă comportamentul copiilor, menționează problemele apărute, stările de interes cognitive sau cele de lipsă de interes, de bucurie sau supărare, fixează performanțele fiecărui copil și reacția lui la laudă sau recompensă. Este inadmisibil să i se spună copilului sau să i se dea de înțeles că el va fi apreciat într-un mod care îi va bloca dorința de a învăța, de a încerca lucruri noi din curiozitate. Dezvoltarea copilului este un proces global, unitar; nivelul și ritmul dezvoltării în fiecare domeniu nu pot fi privite izolat, deoarece acestea sunt strâns legate între ele și se influențează reciproc. În evaluarea copiilor de la grupele mixte trebuie ținut seama îndeosebi de faptul că fiecare copil are ritmul său de dezvoltare care înregistrează uneori momente de salt, alteori de stagnare.

Pentru a avea o imagine globală despre dezvoltarea copilului, este necesar a aprecia nivelul tuturor domeniilor de dezvoltare:

-dezvoltarea fizică – sănătate și igienă personală;

-dezvoltare socio-emoțională;

-capacități și atitudini în învățare;

-dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii;

-dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii.

Datele obținute trebuie analizate, stabilindu-se totodată și relevanța lor pentru ansamblul structurilor individuale. Observând copilul, încă din primele zile ale sosirii lui în grădiniță, obținem informații despre răspunsurile lui la întrebări, exprimare, idei și propuneri. Aflăm dacă se desprinde ușor de persoanele din familie, dacă comunică ușor cu educatoarea sau cu ceilalți copii, ce jucării preferă, dacă este curios, cum răspunde la diferiți stimuli (sunete, zgomote, mișcări, spații largi), dacă este emotiv, afectuos, dacă răspunde la o sarcina dată, dacă are anumite aptitudini speciale etc. Grupa de copii, ca și context social, poate servi drept sursă de informație. Educatoarea nu numai că are nevoie de informație despre caracteristicile ce influențează dezvoltarea personalității copilului ca membru al grupului, ci, pentru ea este important să știe și cum unii copii influențează atmosfera din grup. Copilul poate fi concomitent membru al mai multor grupuri: la grădiniță, cu copiii din curte/cartier, cu frații/surorile lui. Toate aceste grupuri pot servi drept surse de informații despre abilitățile cognitive, sociale, comunicative ale copilului, despre abilitățile de rezolvare creativă a situațiilor problematice ce se ivesc în acțiunile sale, modalitățile de luare a deciziilor și asumarea responsabilităților. Încercăm să fim obiectivi înregistrând rezultatele observărilor noastre. Asupra aprecierilor noastre date copilului acționează mai mulți factori: informația precedentă, predicțiile și suspiciunile proprii, momentul în care este realizată observarea și evaluarea etc. Înregistrând comportamentul copilului așa cum s-a derulat el este necesară fixarea situației care a generat informația. În fapt, ceea ce ne interesează cel mai mult este dezvoltarea lui sub toate aspectele. Modul de organizare a observării în vederea evaluării progresului este decis de către educatoare în funcție de numărul de copii în grupă, de vârsta acestora și, implicit, complexitatea deprinderilor și abilităților pe care le presupune vârsta acestora. Important este de reținut faptul că, toate obiectivele prevăzute în curriculum trebuie atinse de toți copiii și, de aceea, urmărirea lor prin observare trebuie să fie făcută foarte sistematic. În funcție dedimensiunile de dezvoltare și comportamentele vizate propuse pentru o anumită perioadă de timp ( de ex. pentru a anumită temă), ne putem fixa zilnic un număr de copii pe care să-i observăm. Durata observării lor poate dura mai multe zile, întrucât obiectivele respective sunt prevăzute pe parcursul mai multor activități în zile diferite. Scopul observării este îndeosebi acela de a constata salturile în dezvoltare, dar și dificultățile întâmpinate de copii pentru a ști cum să realizăm scenariile didactice în perioada următoare.

2.3.Specificul evaluării în învățământul preșcolar simultan

Evaluarea reprezintă, în sens foarte larg, procesul de ,,adunare de informație cu scopul de a lua decizii” (McLean, 1996). Dacă ne referim la un anumit cadrul educațional, de exemplu grădinița în care își desfășoară activitatea grupele mixte, evaluarea are drept scop urmărirea progresului fiecărui copil pentru a putea facilita, optimiza sau dezvolta anumite abilități ori pentru a interveni în cazul unor comportamente atipice. În grădinițele cu grupe mixte, evaluarea trebuie să fie obiectivă și bine realizată deoarece, aceasta este punctul final într-o succesiune de evenimente: stabilirea scopurilor, prin prisma comportamentelor dezirabile, proiectarea și executarea activității, măsurarea rezultatelor și aprecierea lor. În fapt, procesul nu este încheiat, deoarece, pe baza evaluării va fi reluat într-un mod mai convenabil adecvat nevoilor de educație și posibilităților reale de a satisface aceste nevoi, astfel încât evaluarea are rolul unei legături, a unei conexiuni inverse, a unui feed-back operativ între etapa parcursă și cea următoare. Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al cunoștințelor sau ca mijloc de măsurare obiectivă, ci ca o cale de perfecționare, ce presupune o strategie globală a formării copilului. Operația de evaluare nu este o etapă suprapusă procesului de învățare, ci constituie un act integrat activității pedagogice. Evaluarea constituie o validare a secvențelor educative, a componentelor procesului didactic și un mijloc de delimitare, fixare și intervenție asupra conținuturilor și obiectivelor educaționale. Deoarece, activitatea din grădiniță are preponderent un caracter formativ-educativ, cu finalități de perspectivă, ce nu se pot concretiza pe termen scurt, ci într-o viziune de construcție pas cu pas, în colaborare cu alți factori (familie, școală, media, societate), evaluarea este fragmentară, incompletă, unele rezultate apărând mai târziu, în școală sau la finalul ei. Formarea unor deprinderi de activitate intelectuală, conducerea operațiilor gândirii de la concret spre abstract, logic, rațional și manifestarea deprinderilor și abilităților în comportamentul copiilor nu se pot evidenția decât după perioade mari de timp, în perspectivă.

Evaluarea preșcolarilor realizată în grupele mixte este dificilă și permite doar prognoze pe termen scurt, dar este importantă și necesară pentru educator și copii, pentru cunoașterea nivelului atins în dezvoltarea personalității, pentru individualizare și eficiență în activitate.

Învățământul preșcolar are caracter oral, nu există teme pentru acasă, iar evaluarea se face tot oral sau prin fișe de evaluare. Preșcolarii trebuie evaluați unul câte unul, educatorul trebuie să rețină ce a spus copilul, nu se poate relua corectarea ca în lucrările scrise. Desigur, fișele de evaluare pot fi reluate, dar ele nu conțin concepte, reguli, legi, ci doar rodul activității copilului, la care el poate ajunge și din întâmplare, fără o înțelegere verificabilă împlinirii celor propuse prin obiective.

Totodată, evaluarea preșcolarilor din grupele mixte, se extinde și la activitatea de predare și la măiestria educatorului de a realiza obiectivele propuse, de a individualiza învățarea, de a facilita achiziția noilor cunoștințe, dar mai ales de a forma, de a educa tânăra generație în vederea integrării într-o societate dinamică și solicitantă. Creativitatea, spontaneitatea, independența, spiritul critic, modul de autoevaluare sunt mai dificil de supus unei evaluări obiective. Este mai ușor să evaluăm fișele de activitate matematică decât creațiile plastice ale copiilor sau nivelul autonomiei personale deși, la grupele mixte sunt evaluate toate activitățile copiilor.

2.4.Forme ale evaluării la grupele simultane

Fiind o acțiune complexă, un ansamblu de operații mintale și acționale, intelectuale, atitudinale, afective în cadrul căreia sunt precizate conținuturile și obiectivele ce trebuie evaluate, scopul și perspectiva evaluării, momentul, modalitatea și criteriile de evaluare, modul de prelucrare a datelor și de valorificare a informațiilor, evaluarea necesită și o bună cunoaștere psihopedagogică a copilului preșcolar pentru a se putea adapta activitatea la particularitățile de vârstă și individuale ale acestuia.

Curriculumul actual precizează că evaluarea ar trebui să urmărească progresul copilului în raport cu el însuși, care trebuie monitorizat atent și discutat periodic cu părinții și mai puțin raportarea la normele de grup, având în vedere vârsta diferențiată a copiilor. Acțiunile de evaluare a progresului înregistrat de copil ar trebui desfășurat într-un mediu familiar acestuia, în timpul activităților, a jocului liber sau dirijat sau a unor momente din timpul zilei. Educatoarea va urmări comportamentul copiilor menționând problemele apărute: lipsa de interes, disponibilitatea, diversele reacții, performanțele obținute de fiecare copil în parte , etc.

Pentru a avea o imagine globală despre dezvoltarea copilului trebuie luat în considerare nivelul de performanță pe fiecare domeniu de dezvoltare: fizică, socioemoțională, cognitivă, a capacităților și atitudinilor de învățare, a limbajului și comunicării . În învățământul preșcolar evaluarea trebuie să îndeplinească următoarele funcții:

-Constatativă- se referă la cunoașterea stării fenomenului a activităților și a rezultatelor obținute (cunoștințele asimilate, deprinderile formate, etc.);

– Predictivă- indică nivelul de dezvoltare a copilului (dacă este sau nu suficient pentru stadiul următor);

-Diagnostică -vizează identificarea cauzelor care stau la baza fenomenelor constatate permițând ameliorarea acestora ;

-De decizie educațională – determină identificarea direcțiilor de acțiune în vederea dezvoltării la maximum a potențialităților psiho-fizice de care copilul dispune.

În practica educațională se disting trei strategii sau forme de evaluare :

1) Evaluarea inițială constituie o condiție pentru reușita activității cu preșcolarii constând în aprecierea nivelului general al dezvoltării copilului la începutul unui program educațional: ciclu de învățământ, an școlar, semestru, începutul unui proiect sau a unei lecții, etc . Curriculum actual recomandă ca la debutul fiecărui proiect să se stabilească inventarul de probleme (ce știm?, ce nu știm și ce vrem să aflăm?). Concluziile care se desprind în urma evaluării inițiale ajută la realizarea predicției (selectarea obiectivelor, stabilirea coordonatelor esențiale ale activității viitoare, alegerea strategiilor și a ritmului de parcurgere a conținuturilor) și la cunoașterea potențialului de învățare, a premiselor cognitive și atitudinale necesare parcurgerii activităților viitoare;

2) Evaluarea formativă sau continuă este una dintre formele cele mai des utilizate în grădiniță, se manifestă la toate activitățile derulate luând forme diverse, de la observarea comportamentului copiilor și a reacțiilor acestora la diverse solicitări până la antrenarea lor în rezolvarea de sarcini de evaluare parțială, pentru identificarea progreselor în rezolvarea unor sarcini cu grad de dificultate din ce în ce mai ridicat. Pentru a avea un rol pozitiv evaluarea formativă trebuie să respecte mai multe cerințe: copiii să cunoască dinainte criteriile de acordare a recompenselor, intervențiile educatoarei să fie făcute la momentul potrivit, aprecierile educatoarei să reflecte cu adevărat performanța (să aibă acoperire în fapte).

Evaluarea continuă are și funcții cheie:

– înainte de inițierea unei situații noi de învățare, educatoarea se va asigura că preșcolarii au achizițiile necesare înțelegerii noilor conținuturi (funcția constatativă);

– în timpul învățării se aplică măsuri de corectare și ghidare imediată (funcția de reglare);

-în caz de eșec propune exerciții de recuperare și accelerare a învățării(funcția de decizie).

Proiectarea și realizarea evaluării formative trebuie să respecte o serie de principii cum ar fi: să fie planificată riguros, să se focalizeze pe modul în care copiii învață, să fie constructivă, să motiveze pentru învățare, să se refere la toate aspectele reușite ale învățării, să contribuie la formarea abilităților de autoevaluare;

3 ) Evaluarea sumativă (cumulativă) intervine de obicei la finalul perioadei de parcurgere a unei componente tematice, la sfârșitul unui semestru sau a unui an școlar. Prin acest tip de evaluare se constată nivelul performanțelor în raport cu domeniile de dezvoltare, dimensiunile dezvoltării și comportamentele, ca premise ale competențelor ulterioare, prevăzute în curriculum. În grădiniță evaluarea sumativă este absolut necesară înainte de finalizarea perioadei de educație preșcolară când se va întocmi fișa psihopedagogică a copilului pentru a argumenta recomandarea înscrierii sale la școală sau amânarea debutului școlar. Cele mai frecvente metode de evaluare a progresului utilizate în activitatea cu preșcolarii sunt : analiza produselor activității copiilor, observația, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul și asigurarea feed-back-ului formativ.

2.5. Portofoliul copilului-avantaje și dezavantaje la grupele mixte

În evaluarea copiilor din grădiniță sunt utilizate mai multe metode printre care și portofoliul. Portofoliul este una dintrea cele mai potrivite metode de evaluare a preșcolarului din grupa simultană, întrucât respectă principiul de bază a ritmului de dezvoltare a acestuia. Analizând portofoliul la final de semestru sau la final de an școlar, educatoarea poate constata progresele înregistrate de copil. Așadar, portofoliul constituie un instrument de evaluare complementară care grupează rezultatele învățării pe o perioadă îndelungată, oglindind atât evoluția preșcolarilor, cât și performanțele principale și opțiunile acestora. Acesta este conceput la început de an școlar, are un cuprins, materialele conțin data realizării lor și nu este limitat numeric din puct de vedere al itemilor

Portofoliul constă în selectarea, îndosarierea și păstrarea diferitelor lucrări ale copiilor, cum ar fi: desene, picturi, caiete individuale, fotografii din timpul activităților, colaje, fișe de lucru, povești dictate educatoarei, planșe cu cifre sau cu litere, îndoituri din hârtie, lucrări de grup, aplicații practice etc. De asemenea, acesta trebuie să conțină și observațiile educatoarei privind progresele făcute de copil și aspectele care necesită mai mult sprijin și încurajare. Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii și opționale selectate de educatoare, care fac referire la diverse obiective și strategii cognitive. Evaluarea produselor portofoliului se realizează în mod obiectiv din punct de vedere cantitativ, dar mai ales calitativ. Această metodă de evaluare oferă fiecărui preșcolar posibilitatea de a lucra în ritm propriu, stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru și dezvoltând capacitatea de autoevaluare.

Scopul portofoliului poate să țintească dimensiunile dezvoltării și comportamentele vizate. Astfel, educatoarea trebuie să aprecieze timpul necesar pentru elaborarea portofoliului, să ofere copiilor sprijin în alcătuirea lui și să planifice sesiuni de prezentare a acestora. La grupele mixte, deși copiii mai mici întâmpină dificultăți la nivel metacognitiv, ei pot alabora astfel de criterii în activități de grup în care sunt implicați copii cu niveluri diferite ale funcționării cognitive. Pentru a-și recunoaște portofoliul, copiilor de la grupa mică și mijlocie li se pot aplica diferite imagini preferate pe coperta acestuia, iar pentru copiii de la grupa mare se poate scrie pe copertă prenumele cu litere de tipar.

La sfârșit de săptămână, în fiecare vineri, cu ajutorul copiilor, educatoarea așază lucrările în folii de plastic pe domenii experiențiale, pentru a-i învăța să fie ordonați. Copiii fac cu plăcere acest lucru, pentru că pot să-și revadă lucrările care sunt semnate cu numele, tema și data, pentru a putea urmări evoluția acestora.

La sfârșitul anului școlar, copiii primesc aceste portofolii într-un cadru festiv cu aprecieri și laude în prezența părințior, motivându-i astfel pentru învățare. Părinții au relatat că aceste ,,cărți de vizită” stau la loc de cinste în bibliotecă și sunt prezentate de copii tuturor celor care intră în casă, cu explicații detaliate și reflecții asupra muncii lor.

Avantajele folosirii portofoliului: Portofoliul este așadar, un instrument flexibil, ușor adaptabil la specificul domeniilor de dezvoltare, centrelor de interes, grupei de copii și condițiilor concrete ale activității. Permite aprecierea și includerea în actul evaluării a unor produse ale activității preșcolarului, acest fapt încurajând exprimarea personală a acestuia, angajarea lui în activități de învățare mai complexe și mai creative, diversificarea cunoștințelor, deprinderilor și abilităților exersate, în funcție de nivelul de vârstă a acestuia. Solicitând mai mult o apreciere calitativă decât cantitativă, este ușor de apreciat pe grupuri mici, un avantaj pentru grupele mixte.

Un alt avantaj al portofoliului este facilitarea unui dialog eficient între educatoare, preșcolar și părinte despre progresul copilului și mai ales despre posibilile soluții de ameliorare a dificultăților apărute pe parcursul activităților. Evaluarea portofoliului este motivantă, aceasta fiind lipsită de stres, a cărei funcție de feed-back devine cu adevărat operantă și în care procesul învățării devine vizibil și evaluabil. Împlică mai activ preșcolarul în propria evaluare și în realizarea unor materiale care îl reprezintă cel mai bine.

Dezavantajul portofoliului este acela că nu poate fi repede și ușor de evaluat. Este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea și originalitatea preșcolarului.

III. STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA COPILULUI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR CU GRUPE MIXTE (SIMULTAN)

3.1. Scopul, ipoteza și obiectivele cercetării

Activitățile didactice integrate, pe domenii experiențiale și activitățile extracurriculare din învățământul preșcolar simultan se planifică după anumite criterii. Proiectele didactice se întocmesc pentru fiecare grupă în parte, având aceeași temă, dar cu nivel diferențiat în funcție de nivelul de vârstă a copiilor, ajutând la realizarea scopului urmărit și anume dezvoltarea maximă a preșcolarilor. Nevoile și cerințele copiilor de vârste diferite, dezvoltarea lor psihică ,,pretind” dascălilor folosirea metodelor moderne, a jocurilor diferite în activitățile didactice și extrașcolare, acestea implicând mult tact din partea educatoarei. Cadrul didactic trebuie să-și adapteze stilul didactic în funcție de particularitățile de vârstă șicaracteristicile individuale ale copilului din grupătrebuie să găsească pentru fiecare gestul, mimica, întrebarea, sfatul, orientarea, lauda, reținerea, entuziasmul, în concordanță cu situația.

De aceea, pe parcursul anului școlar 2019-2020, mi-am propus să desfășor activități didactice integrate și activități extrașcolare pe nivele de vârstă, cu fiecare grupă în parte(atunci când este posibil), saufrontal cu toate cele trei grupe la un loc, respectând cerințele noului curriculum pentru educație timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani.

Am ales cercetarea pedagogică de tip combinat: teoretică-fundamentală și practico-aplicativă, pornind de la încadrarea temei într-un spațiu teoretic și ajungând la reliefarea implicațiilor practice menite să îmbunătățească, să optimizeze activitatea de învățare.

Din punct de vedere metodologic, cercetarea este experimentală pentru că, prin activitățile didactice desfășurate la grupa mixtă de copii, cu vârste diferite, se declanșează acțiuni educaționale noi, ale căror rezultate sunt înregistrate și prelucrate în vederea demonstrării valorii pe care o au acestea.

3.1.1.Scopul experimentului:

Analiza specificului învățământului preșcolar simultan și identificarea modalităților de optimizare a activităților instructiv-educative desfășurate în acest contex în vederea facilitării dezvoltării preșcolarilor.

3.1.2.Ipoteza cercetării:

Dacă în cadrul procesului instructiv-educativ din învățământul preșcolar simultanse valorifică atât activitățile curriculare cât și cele extracurriculare, adaptate specificului grupei, atunci vor fi create premise favorabile pentru dezvoltarea preșcolarilor.

3.1.3.Obiectivele cercetării:

-cunoașterea nivelului inițial al cunoștințelor, deprinderilor copiilor;

-elaborarea și desfășurarea unor activitățicurriculare și extracurriculareadaptate specificului grupelor mixte;

-evidențierea efectelor activităților asupra nivelului de dezvoltare a preșcolarilor.

3.2. Metodologia cercetării

Prezenta lucrare reprezintă o cercetare pedagogică de tip cvasiexperimental, deoarece a presupus utilizarea unui singur grup de preșcolari(grup experimental), fără a implica și un grup de control.Cercetarea experimentală nu se mai limitează la a observa sau constata, ci urmărește în mod explicit modificarea, producerea fenomenelor și evaluarea consecințelor.

3.2.1.Prezentarea eșantionului

Acest experiment s-a desfățurat pe parcursul anului școlar 2019-2020, la o grupă mixtă din punctul de vedere al vârstelor, formată din: șapte preșcolari la grupa mare (trei fete și patru băieți), opt preșcolari la grupa mijlocie (cinci fete și trei băieți) și șapte preșcolari la grupa mică (trei fete și patru băieți), de la Grădinița cu Program Normal Măcișeni, comuna Corni.

Tabel 1. Structura eșantionului format din copiii preșcolari din grupa mixtă

Fig. 1. Distribuția pe categorii de vârstă și sex a eșantionului

Cunoașterea colectivului de preșcolari este una din premisele importante care trebuiesc urmărite pentru asigurarea succesului demersului didactic, în direcția formativă și informativă a educației. La venirea copiilor în grădiniță, am încercat să aflu cât mai multe informații despre preșcolarii cu care lucrez, am adaptat apoi situațiile de învățare și strategia didactică particularităților de vârstă și individuale a copiilor, dar și bagajului de cunoștințe cu care au venit din familie. Colectivul grupei, așa cum am mai spus, este mixt din punct de vedere al vârstei. În urma discuțiilor cu părinții copiilor grupei, am adunat următorul material faptic.

Tabel 2. Nivelul studiilor părinților și al frecventării grădiniței de către copii

Au frecventat grădinița anterior toți copiii cu excepția preșcolarilor grupei mici, care au venit la grădiniță la începutul anului școlar 2019-2020. La început, aceștia a trebuit să se obișnuiască cu mediul grădiniței, să se integreze în colectiv, să respecte regulile colectivului sau a altui grup etc., în comparație cu celelalte două grupe de preșcolari mai mari, care erau familiarizați cu mediul instituționalizat și aveau anumite deprinderi școlare deja formate.

Mediul familial în care se dezvoltă copiiieste normal din punct de vedere social, copiii provenind din familii care le oferă suportul și condițiile necesare desfășurării actului învățării.

Pe parcursul întregului an, am constatat faptul că rolul meu în proiectarea și realizarea activităților este împortantă în dezvoltarea și modelarea personalității copiilor, în stimularea și cultivarea interesului pentru cunoaștre, cu ajutorul valorificării inteligenței prin efort propriu, formării comportamentelor și însușirea capacităților, formării și exersării abilităților de orientare autonomă în probleme practice, cultivării spiritului investigativ și motivației sporite pentru performanță. De aceea, consider că la grupele mixte/simultane este mult mai benefic cadrul de învățare activ și interactiv, deoarece s-a dovedit a fi un proces de predare transparent și eficient, în cadrul căruia copiii au văzut și au învățat atât conținutul cât și procesul de învățare a conținutului. Aceștia pot formula întrebări legate de subiectul activității, pot căuta răspunsuri în mod activ, reușind astfel să producă schimbările necesare în achiziționarea cunoștințelor durabile.concluzii

3.2.2.Metode și tehnici de cercetare

În activitatea cotidiană, educatoarea cercetător se confruntă cu o paletă largă de fapte și manifestări pedagogice. Nota specifică a acestora este caracterul individual accentuat a celor mai multe dintre ele. Din această cauză ele sunt formulate și exprimate adesea în termeni calitativi, deoarece copiii din grupă sunt pe trei niveluri de vârstă și de cele mai multe ori întâlnim copii care nu se pot concentra la activități, alții nu reușesc să memoreze repede și ușor o poezie sau cunoștințele transmise.

Așadar, am folosit experimentul psihopedagogic și metoda analizei produselor.

A. EXPERIMENTUL

Variabilile cercetării:

Într-un experiment intervin două categorii de variabile: variabila independentă și variabila dependentă.

a)variabila independentă-activitățile curriculare și extracurriculare adaptate specificului învățământului simultan;

b)variabila dependentă- de dezvoltare a preșcolarilor din învățământul simultan.

Din punct de vedere metodologic, cercetarea este de tip cvasiexperimental deoarece a presupus utilizarea unui singur grup de preșcolari(grup experimental), fără a implica și un grup de control. Astfel, au fost analizate comparativ rezultatele obținute de către grupul experimental în etapele inițială și finală, în urma desfășurării activităților curriculare și extracurriculare adaptate învățământului simultan

Deoarece cercetarea experimentală este un proces secvențial, aceasta s-a realizat în trei etape:

Etapa înițială numită și pretest sau preexperimentală care s-a desfășurat în perioada 16.09.2019-27.09.2019 și a constat în aplicareaunei probe de evaluare inițială cu scopul de a evalua nivelul inițial dezvoltare a preșcolarilor;

Etapa experimentală sau formativăcare s-a desfășurat în perioada 23.09.2019-10.03.2020 și a urmărit dezvoltarea preșcolarilor din grupele simultane;

Etapa finală sau posttest care s-a desfășurat în perioada1.03.2020 -10.03.2020 și a constat în aplicarea probeide evaluare finală.

B. METODA ANALIZEI PRODUSELOR ACTIVITĂȚII

Metoda analizei produselor activității este o metodă de explorare a profilului psihopedagogic alpreșcolarului accesibilă, complexă și completă. Astfel, se pot evidenția aspecte care definesc inteligența, creativitatea, echilibrul emoțional, sensibilitatea, sociabilitatea,temperamentul,autonomia,gradul de maturitate afectivă și atitudinală. Așadar, furnizează informații despre procese psihice și unele trăsături de personalitate ale preșcolarilor, prin prisma obiectivării lor în ,,produsele” realizate de copii pe parcursul activității: desene, picturi, portofoliu, piese, proiecte etc. Rezultatele preșcolarilor ,,se oglindesc” în documente cum ar fi: fișa de observație, rapoarte, portofolii etc. Astfel, produsele preșcolarilor poartă amprenta, pe de o parte, a cerințelor speciale ale obiectivelor, pe de altă parte, a caracteristicilor lor individuale.

Analiza produselor activității copiilor poate reprezenta o sursă valoroasă de informații datorită faptului că în activitățile pe care le desfășoară și în produsele acestor activități copilul își proiectează gândurile, trăirile , înclinațiile, dorințele, capacitățile, nevoile, tensiunile sau conflictele trăite intens. De aceea, analizând produsele activității de învățare a preșcolarului putem obține două categorii de informații :

-Informații referitoare la măsura în care copilul a atins nivelul de performanță așteptat în raport cu media de vârstă și cu performanțele anterioare ;

-Informații particulare despre autorul lucrării : caracteristici de personalitate, nevoi, interese, atitudinni, etc. Se consideră drept rezultate ale activităților de învățare atât produsele obținute în activitatea de joc (construcții, punere în scenă, etc.), produsele activităților artistico-plastice, performanțele obținute în activitățile sportive, produsele activităților practice și gospodărești cât și răspunsurile comportamentale ale copilului, cu ajutorul cărora se urmărește dezvoltarea cunoștințelor, deprinderilor, abilităților și comportamentelor copiilor.

Pe parcursul desfășurării activităților didactice integrate și extrașcolare, copii grupei simultane evaluați prin această metodă, au realizat diverse produse cum ar fi: desene, picturi, colaje, produse modelate din plastilină, puzzel-uri, jucării în 3D din hârtie cartonată, insecte, animale, păsări, flori, felicitări, mărțișoare, divers construcții din piese Lego și cuburi din lemn sau din plastic, fișe de lucru cu cifre sau semne grafice și alte lucrări practice regăsite în portofoliile copiilor.

.

3.3. Desfășurarea cercetării

Cercetarea s-a desfășurat în perioada 16.09.2019-10.03.2019, la Grădinița Nr. 1 Măcișeni, Grupa mixtă. Fiecare dintre cele trei etape va fi prezentată în continuare. Pentru că noul curriculum pentru învățământul preșcolar prevede abordarea integrată a conținutului activităților, probele de evaluareau fost concepute tot din perspectiva abordării integrate a cunoștințelor din toate domeniile experiențiale. Astfel, am aplicat probelela începutul experimentului, pe parcursul lui și la sfârșitul cercetării.

3.3.1.Etapa inițială

Etapa inițială este primul pas în realizarea efectivă a cercetării și constă în evaluareanivelului de dezvoltare a copiilor la începutul experimentului. Educatoarea poate evalua progresele înregistrate de copii și calitatea activităților didactice desfășurate în grădiniță cu preșcolarii de la toate cele trei grupe, printr-o varietate de forme și metode de evaluare: probe orale, probe practice, probe scrise, desene, picturi etc.

Astfel, am planificat la începutul anului școlar 2019-2020 o probăinițială pentru fiecare grupă prin care am urmărit verificarea cunoștințelor și comportamentelor preșcolarilor pe domenii experiențiale.

A fost aplicatăîn cea de-a doua săptămână prima săptămână fiind pentru acomodarea copiilor din grupa mică, pentru socializarea și integrarea lor în grădiniță.Itemiide evaluare au fost selectați ținându-se cont de vârstele diferite ale copiilor, grupa fiind mixtă.

Evaluare inițială GRUPA MICĂ

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE

EDUCAREA LIMBAJULUI

Copiii așezați în semicerc, vor recunoaște, la provocarea educatoarei, jucăriile. Testarea se va desfășura sub formă de joc-probă orală

Pronunția clară, corectă a sunetelor integrate în cuvinte, fără omisiuni, prelungiri sau inversiuni – probă orală

Educatoarea va prezenta diferite jucării (avion, barcă, păpușă, minge, ursuleț, etc.), iar copiii vor fi solicitați să alcătuiască propoziții simple. Testarea se va desfășura sub formă de joc-probă orală

Tabel nominal – EDUCAREA LIMBAJULUI

DOMENIUL ȘTIINȚE

CUNOAȘTEREA MEDIULUI

Testarea se va desfășura sub formă de joc-probă orală

Tabel nominal – CUNOAȘTEREA MEDIULUI

DOMENIUL ȘTIINȚE

ACTIVITĂȚI MATEMATICE

Vor fi prezentate sarcinile și modul de realizare a acestora, în mod general, apoi se va prezenta câte o sarcină, pe rând, urmată imediat de rezolvarea ei de câte un copil – probă orală

Jocul didactic va fi aplicat într-o activitate ulterioară și se va desfășura la fel ca cel precedent.

Tabel nominal – ACTIVITĂȚI MATEMATICE

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE

EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE

Copiii vor fi observați pe parcursul mai multor activități și vor fi notate diferitele comportamente ale acestora (cele enumerate anterior) – probă orală

Educatoarea va iniția jocul de rol, încurajând copiii să utilizeze formule de salut cunoscute, formule de politețe etc.– proba orală

Tabel nominal – EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE

ACTIVITĂȚI PRACTICE ȘI ELEMENTE DE ACTIVITATE CASNICĂ

Copiii vor rupe bucățele de hârtie creponată, apoi le vor mototoli, pentru a realiza tema propusă.

Tabel nominal – ACTIVITĂȚI PRACTICE ȘI ELEMENTE DE ACTIVITATE CASNICĂ

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV

EDUCAȚIE ARTISTICO-PLASTICĂ

Copiii vor colora în contur buburuze, după intuirea materialelor și a modelului.

Va fi observată și notată modalitatea de a ține/a folosi creionul.

Realizarea temei (colorarea) va fi evaluată în funcție de acoperirea suprafeței, încadrarea în spațiu, folosirea diferitelor culori;

Educatoarea va prezenta diverse buburuze având culorile enumerate mai sus, apoi aceștia vor denumi culoarea buburuzelor propuse asociind-o cu cea a altor elemente întâlnite în mediul apropiat.

Tabel nominal – EDUCAȚIE ARTISTICO-PLASTICĂ

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV

EDUCAȚIE MUZICALĂ

a)Pe parcursul mai multor activități, copiii vor asculta/audia, la alegerea educatoarei, în grup sau individual, cântecele propuse – probă orală;

b)Copiii vor cânta toți și pe rând, vor “imita” fragmentul/cântecul propus de educatoare – probă orală

Cântece propuse: Podul de piatră, O mulțime de pitici, Un elefant, Vulpea și gâsca, Ursulețul Martinel, Veverița, Cocoșelul isteț, Cațeluș cu părul creț, Cloșca, Rățuștele, Azorel, Trenul, Castelul, Bat din palmeetc.

Tabel nominal – EDUCAȚIE MUZICALĂ

DOMENIUL PSIHOMOTRIC

EDUCAȚIE FIZICĂ

Cei 7 copii vor executa, la comanda educatoarei, toate cerințele de la punctele a, b și c. Activitatea se va desfășura prin organizarea unui parcurs aplicativ. Copiii vor merge spre un reper dat, apoi vor executa restul mișcărilor sugerate de către educatoare, care va evalua activitatea acestora.

Tabel nominal – EDUCAȚIE FIZICĂ

Tabel nominal-Grupa Mică

Evaluare inițială GRUPA MIJLOCIE

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE

Obiective vizate:

● Înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor structurilor verbale

●Exprimarea orală corectă din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic

●Creativitatea și expresivitatea limbajului oral

●Capacitatea de a înțelege și transmite intenții, gânduri, semnificații mijlocite de limbajul scris – citire

Material didactic:

● Imagine din povestea „Capra cu trei iezi”.

Tipul activității:

● „Cine este personajul?” – joc didactic;

● „Greșeala cumințicăi” – lectura educatoarei

Itemi:

I1 – Recunoaște personajul și povestea din care face parte;

I2 – Povestește în cel puțin două propoziții momentul prezentat în imagine;

I3 – Ascultă și descifrează mesajul textului.

-Comportament atins:I3;

-Comportament în dezvoltare:I2;

-Comportament care necesită sprijin:I1

Tabel nominal-Domeniul Educarea limbajului

DOMENIUL ȘTIINȚĂ

Obiective vizate:

● Operații intelectuale pre – matematice ;

● Capacitatea de a înțelege și utiliza numerele și cifrele;

● Capacitatea de a recunoaște, denumi, construi și utiliza formele geometrice

● Capacitatea de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător, precum și stimularea curiozității pentru investigarea lui

● Deprinderi de îngrijire și ocrotire a mediului înconjurător

Material didactic:

● Trusa logico-matematică;

● Fișe de muncă independentă.

● Imagini cu animale sălbatice și domestice;

Tipul activității:

●„Ghici la ce folosește ” – joc didactic;

● „Când se întâmplă” – Convorbire

● Rezolvare de fișe.

Itemi:

I1 – Respectă regulile jocului

I2 – Participă activ la convorbire

I3 – Rezolvă corect cel puțin o cerință din fișa 1

I4– Rezolvă corect cel puțin două cerințe din fișa 2

Comportament atins:I3/I4;

Comportament în dezvoltare:I2;

Comportamentcare necesită sprijin: I1

Tabel nominal-Domeniul Știință

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE

Obiective vizate:

● Abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;

● Deprinderi practic – gospodărești;

● Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate.

Material didactic:

● Jucării;

● Planșe „Fata moșului și fata babei”

● Hârtie autocolantă;

● Hârtie glasată;

● Lipici.

Tipul activității:

● „Ștergarul păpușii” – colaj

● „Casa mea ” – aplicație

Itemi:

I1–Folosește corect materialele și uneltele specifice;

I2– Lipește respectând ordinea, elementele date pentru realizarea temei;

I3– Finalizează lucrarea conform cerințelor;

Comportament atins:I3;

Comportament în dezvoltare:I2;

Comportamentcare necesită sprijin:I1

Tabel nominal-Domeniul Om și Societate

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV

Obiective vizate:

● Deprinderi de lucru pentru realizarea unor picturi, desene, modelaje;

● Corespondența între diferitele elemente de limbaj plastic și forme – obiecte din mediul înconjurător

● Capacitatea de exprimare prin muzică

Material didactic:

● Acuarele;

● Planșe.

● Plastilină

● CD Player

Tipul activității:

● „Colorează-mă cum sunt” – desen -fișă

● „Bat din palme” – joc muzical;

● „Animalele” – cântec

● Modelaj – Temă la alegere

Itemi:

I1 – Realizează lucrarea respectând poziția corectă a corpului și utilizând cromatica adecvată

I2 – Recunoaște fragmentul audiat și continuă singur sau în grup interpretarea cântecului;

I3 – Efectuează mișcările cerute de textul cântecului.

I4 – Modelează după cerințe plastilina

PComportament atins:I3/I4;

Comportament în dezvoltare:I2;

Comportament Acare necesită sprijin: I1

Tabel nomunal-Domeniul Estetic și Creativ

DOMENIUL PSIHOMOTRIC

Obiective vizate:

● Deprinderi motrice de bază și aplicativ utilitare

● Aplicarea independentă a deprinderilor însușite;

Material didactic:

● Stegulețe.

Tipul activității:

● „Sportivii se antrenează” – joc

● „Veniți la steguleț” – joc

Itemi:

I1 – Execută împreună cu educatoarea exerciții de încălzire pentru diferite segmente ale corpului;

I2 – Merge pe loc și se oprește la semnal;

I3 – Aleargă spre stegulețele indicate;

I4 – Schimbă la comandă direcția de alergare.

Comportament atins:I3/I4;

Comportament în dezvoltare:I2;

Comportamentcare necesită sprijin: I1

Tabel nominal-Domeniul Psihomotric

Tabel nominal-Grupa Mijlocie

Evaluare inițială GRUPA MARE

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE

Scopul:

Cunoașterea potențialului psihic și fizic al fiecărui copil în vederea stabilirii nivelului de pregătire a volumului de cunoștințe, priceperi și deprinderi.

Obiective:

-să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor;

-să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles;

-să perceapă și să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori, obiecte, forme geometrice, etc.;

Itemi:

I1- Recunoaște personajul și povestea din care face parte;

I2- Formulează enunțuri cu cuvintele date,

I3-Se prezintă la cerința educatoarei.

Forme de evaluare:

conversația, întâlnirea de dimineață, lectură după imagine, povestirea, dramatizarea.

Material didactic:

planșe ilustrate , TV +DVD cu poveste, fișe de lucru, creioane colorate.

CA- COMPORTAMENT ATINS-I3;

CD- COMPORTAMENT ÎN DEZVOLTARE-I2;

CNS- COMPORTAMENT CE NECESITĂ SPRIJIN-I1

Tabel nominal-Domeniul Limbă și Comunicare

DOMENIUL ȘTIINȚĂ

Scopul:

Cunoașterea potențialului psihic și fizic al fiecărui copil în vederea stabilirii nivelului de pregătire a volumului de cunoștințe, priceperi și deprinderi.

Obiective:

-să identifice obiectele din sala de grupă din spațiile grădiniței;

-să recunoască anumite schimbări din mediul apropiat;

-să efectueze operații cu grupele de obiecte constituite în funcție de diferite criterii date;

-să denumească forma geometrică : cerc, pătrat, triunghi în jocurile propuse.

Itemi:

I1-Denumește corect figurile geometrice învățate;

I2- Formează grupe de elemente după diferite criterii;

I3-Recunoaște anotimpul reprezentat de imagine și enumeră câteva caracteristici.

Forme de evaluare:

observarea, joc didactic, joc logico-matematic

Material didactic:

Figuri geometrice, jucări din sala de grupă, rechizite, fișe de lucru, creioane colorate, creioane grafice.

CA- COMPORTAMENT ATINS-I3,

CD- COMPORTAMENT ÎN DEZVOLTARE-I2;

CNS- COMPORTAMENT CE NECESITĂ SPRIJIN-I1;

Tabel nominal-Domeniul Știință

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE

Scopul:

Cunoașterea potențialului psihic și fizic al fiecărui copil în vederea stabilirii nivelului de pregătire a volumului de cunoștințe, priceperi și deprinderi.

Obiective:

-să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activități practice;

-să cunoască principalele formule de adresare civilizată în cadrul unui dialog;

-să prezinte comportamente și atitudini igienice corecte față de propria persoană ;

-să lipească hârtia /obiecte din natură ( frunze) pe suprafețe diferite, realizând colaje tematice;

Itemi:

I1- Cunoaște și aplică principalele formule de adresare civilizată în cadrul unui dialog;

I2-Întinde corect pasta de lipit;

I3- Lipește elementele într-o succesiune logică, denumind sugestiv lucrarea realizată.

Forme de evaluare: lipire – colaj / confecționare, desen

Material didactic:

carton colorat, hârtie autocolantă colorată, lipici, paiete, siluete decupate foi de desen, creioane colorate.

CA- COMPORTAMENT ATINS-I3;

CD- COMPORTAMENT ÎN DEZVOLTARE-I2;

CNS- COMPORTAMENT CE NECESITĂ SPRIJIN-I1

Tabel nominal-Domeniul Om și Societate

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV

Scopul:

Cunoașterea potențialului psihic și fizic al fiecărui copil în vederea stabilirii nivelului de pregătire a volumului de cunoștințe, priceperi și deprinderi.

Obiective:

-să asculte și să interpreteze cântece simple;

-să execute mișcări ritmice sugerate de text;

-să recunoască culorile lucrurilor sau obiectelor întâlnite în mediul înconjurător;

-să obțină efecte plastice prin îmbinarea culorilor de bază;.

Itemi:

I1- Trasează cu pensula linii, pete de culoare și puncte pentru redarea temei propuse;

I2-Redă prin tehnici specifice modelajului anumite elemente ale mediului înconjurător;

I3-Interpretează o strofă dintr-un cântec cunoscut;

I4-Execută corect mișcările sugerate de textul cântecului;

I5-Recunoaște parțial culorile;

CA- COMPORTAMENT ATINS:I1/I3/I4;

CD- COMPORTAMENT ÎN DEZVOLTARE:I2;

CNS- COMPORTAMENT CE NECESITĂ SPRIJIN:I5

Tabel nominal- Domeniul Estetic și Creativ

DOMENIUL PSIHOMOTRIC

Scopul:

Cunoașterea potențialului psihic și fizic al fiecărui copil în vederea stabilirii nivelului de pregătire a volumului de cunoștințe, priceperi și deprinderi.

Obiective:

-să execute mișcări corecte de orientare în schema corporală;

-să execute exerciții de mers și alergare păstrând poziția corectă;

-să manifeste în timpul activității atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiție, fairplay;

-să cunoască și să aplice regulile de igienă după efortul fizic depus;

Itemi:

I1- Merge corect cu mâinile pe lângă corp;

I2- Sare pe amândouă picioare;

I3- Aleargă în direcția indicată.

CA- COMPORTAMENT ATINS:I3;

CD- COMPORTAMENT ÎN DEZVOLTARE:I2;

CNS- COMPORTAMENT CE NECESITĂ SPRIJIN:I1

Tabel nominal-Domeniul Psihomotric

Tabel nominal-Grupa Mare

Tabel nominal- Total număr copii din grupă-21

La sfârșitul perioadei de evaluare inițială s-a constatat că 53,34% dintre copii au un comportament atins în ceea ce privește adaptarea la regimul de viață al grădiniței; își îmbunătățesc comportamentul și reacțiile la circumstanțele sociale 26,66%, manifestând un comportament în dezvoltare , iar 20% au nevoie de sprijin pentru a reuși să se adapteze, să capete autocontrol și stabilitate emoțională.

În ceea ce privește limbajul și comunicarea 46,66% dintre copii au o exprimare și o pronunție corectă, 43,34% întâmpină greutăți la pronunțarea unor sunete sau în exprimare, iar10% au nevoie de sprijin când se exprimă, au dificultăți în pronunție și vocabular sărac. Rezultatele obținute la dezvoltarea cognitivă arată că 33,33% sunt capabili să înțeleagă și chiar să găsească soluții pentru o situație problemă, 53,34% întâmpină dificultăți, dar sunt capabili să înțeleagă și să execute o acțiune simplă, 13,33% posedă cunoștințe minime și au nevoie de sprijin pentru a cunoaște lumea înconjurătoare. Din cei 21 de copii de la cele trei grupe, 46,66% manifestă capacități și atitudini de învățare, 43,34% întâmpină greutăți în trasarea liniilor sau colorare, iar 10% nu participă la activitățile de învățare sau la cele de joc, nu au deprinderea de a ține creionul în mână și necesită sprijinul educatoarei.Din punct de vedere fizic sunt bine dezvoltați, își coordonează suficient de bine mișcările pentru nivelul lor de vârstă astfel încât 98% au un comportament atins și doar 1% are un comportament în dezvoltare și necesită sprijin în a respecta comenzile date de educatoare, în a merge sau a alerga în direcția indicată.

Așadar, rezultatele evaluării inițiale asigură datele necesare pentru stabilirea unor obiective accesibile, elaborarea unei planificări a activităților instructiv-educative care să țină cont de datele culese, utilizarea acelor mijloace, metode, tehnici de lucru care să formeze copiilor priceperile și deprinderile de bază, necesare integrării active în activitatea educațională din învățământul preșcolar.

3.3.2.Etapa formativă

Pe parcursul acestei cercetări rolul meu a fost de a organiza situații de instruire care să faciliteze învățarea eficientă, utilizând la grupa mixtă activități didactice asemănătoare, dar cu un grad de dificultate mai ridicat pentru grupele mai mari, comparativ cu grupa mică. În schimb, activitățile extrașcolare s-au realizat frontal, cu toate cele trei grupe, copiii cântând, dansând și jucând scenete împreună, fără a forța grupele mai mici să cânte, să recite sau să danseze la fel ca grupa mare. De asemenea, poeziile sau jocul de rol, scenetele, au fost adaptate pentru copiii de la grupa mică cu un grad mai redus de dificultate față de grupele mai mari.

Așadar, însușirea cunoștințelor, formarea capacităților și a comportamentelor, într-un cuvânt, dezvoltarea preșcolarilor în grupa mixtă/simultană, se poate realiza cu ajutorul acestor activități, cu condiția ca preșcolarii să participe activ la jocurile desfășurate pe parcursul acestora, la acțiunile de instruire și autoinstruire etc.Metodele și procedeele care predomină în activitățile didactice și extrașcolare desfășurate cu preșcolarii din grupa simultană, folosite în această lucrare sunt:

a)-metode de predare-învățare: predarea-învățarea reciprocă, conversația, explicația;

b)-metode de fixare, consolidare și evaluare: turnirul întrebărilor, observația;

c)-metode de rezolvare de probleme: explozia stelară etc. În acest sens, reamintim și metodele de investigație(cercetare) utilizate pentru a obține rezultatele propuse.

Activitățile curriculare și extracuriculare desfășurate împreună cu preșcolarii de la grupa mixtă au avut un scop bine determinat în dezvoltarea cognitivă a acestora.Au purtat titluri semnificative, după cum urmează:

În continuare voi prezenta o parte din activitățile didactice și extrașcolare pe care le-am desfășurat în cadrul grupei mixte în vederea dezvoltării preșcolarului din învățământul simultan.

A. ,,Fructele dulci și parfumate, gustoase și sănătoase”

Un proiect desfășurat cu succes la grupa mixtă a fost activitatea integrată ,,Fructele dulci și parfumate, gustoase și sănătoase” (ADP+ALA I +DȘ+DEC+ALA II). Această activitate a fost realizată cu toate cele trei grupe deodată, însă o voi detalia pentru grupa mică și mijlocie împreună, pentru că preșcolarii acestor două grupe sunt de vârste apropiate și vor avea aceleași sarcini de lucru, iar pentru grupa mare voi detalia separat doar activitățile și sarcinile de lucru diferențiate.

Tema anuală de studiu: ,,Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema proiectului: ,,Toamna cu al său alai, parcă s-a desprins din rai!”

Tema săptămânii: ,,Fructe parfumate, dulci și aromate”

Tema activității: ,,Fructe dulci și parfumate, gustoase și sănătoase”

Elementele componente ale activității integrate sunt:

ADP: Întâlnirea dedimineață ,,Livezi de toamnă pline cu arome, fructe gustoase și sănătoase-vitamine, de la cine?”;

ALA I: ,,Bibliotecă”-Citim imagini cu aspecte de toamnă;

,, Construcții”-Lădițe/coșuri pentru fructe;

ADE: DȘ-Cunoașterea mediului-,,Mărul”-observare;

DEC-Activitate artistico-plastică-,,Mărul”-dactilopunctură;

ALA II: Joc de mișcare ,,Cursa merelor buclucașe”.

Dimensiuni ale dezvoltării:

-Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viață familiare;

-Conceptul de sine;

-Activare și manifestare a potențialului creativ;

-Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități);

-Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;

-Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat.

Comportamente vizate:

-Își poziționează corpul și membrele în mod corespunzător pentru a imita ceva/pe cineva sau pentru a executa o mișcare (a merge, a alerga, a prinde, a arunca o minge etc.);

-Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diverse situații educaționale;

-Manifestă creativitate în activități diverse;

-Finalizează proiecte simple;

-Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui (comunicarea receptivă);

-Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă greutate, înălțime, lungime, volum.

Obiective operaționale:

O1-să demonstreze înțelegerea mesajului unui text, ca urmare a audierii acestuia;

O2-să realizeze diferite forme tridimensionale(lădițe, coșuri), cu diferite piese de construcții;

O3-să enumere fructe cunoscute de ei;

O4-să denumescă însușiri vizibile ale mărului: culoare, formă, miros, gust;

O5-să se exprime corect cu ajutorul cuvintelor noi: rotund, miez, coajă, sâmbure;

O6-să picteze mărul folosind tehnica dactilopuncturii;

O7-să se ajute reciproc, manifestând spirit de colegialitate.

Comportamentele vizate și obiectivele operaționale sunt realizate pentru toate cele trei grupe, mică, mijlocie, mare, nivel 3-5-6/7 ani.

Strategiile didactice, de asemenea, vizează toate grupele.

Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, observația, turul galeriei;

Resurse materiale: coș cu fructe/mere, Zâna Toamnă, scrisoare, pise Lego, plastilină, acoarele, mere din carton colorat, reviste, enciclopedii, pliante, cărți, jetoane, puzzle;

Forme de organizare: pe grupe, frontal, în echipe.

Activitatea debutează cu ,,Întâlnirea de dimineață-Livezi de toamnă pline cu arome, fructe gustoase și sănătoase-vitamine, de la cine?” Această activitate se realizează împreună cu toate cele trei grupe.

Copiii sunt așezați în semicerc pe pernițe, se salută reciproc și se prezintă.

Se realizează prezența copiilor, educatoarea consemnând absenții în catalog. După efectuarea prezenței, educatoarea numește doi copii pentru a completa calendarul naturii cu imaginile corespunzătoare anotimpului respectiv. Copiii vor descoperi ziua, starea vremii și fenomenul naturii văzut pe fereastră.

La împărtășirea cu ceilalți copiii vor discuta liber despre transformările din natură în anotimpul toamna și cum au venit îmbrăcați în ziua respectivă. De ce? La noutatea zilei educatoarea anunță copiii că: ,,astăzi, Zâna Toamnă a venit la noi în vizită și ne-a lăsat un coș plin cu fructe și o scrisoare. Haideți să vedem ce ne scrie Zâna Toamnă!” Educatoarea captează atenția copiilor citind scrisoarea.

Apoi educatoarea prezintă coșul cu fructe și le sugerează copiilor să studieze împreună (toate cele trei grupe) darurile. Îi întreabă apoi dacă recunosc toate fructele din coș și le spune că astăzi o să învețe împreună lucruri noi despre acestea, pentru a vedea și Zâna Toamnă câte lucruri știu copiii despre anotimpul ei. Se vor purta discuții libere sub titlul ,,Fructele dulci și parfumate, gustoase și sănătoase-vitamine, de la cine?”, discuții în care copiii vor enumera și descrie fructelele de toamnă cunoscute de ei, vor fi date posibile definiții ale vitaminelor, fiecare copil spunând ce crede el că sunt vitaminele, cu ce ne ajută ele și vor identifica cât mai multe alimente în care găsim vitamine.

Copiii vor lucra pe arii de stimulare, în cadrul cărora se va avea în vedere pregătirea pentru activitățile pe domeniile experiențiale. Astfel, cu ajutorul tranziției ,,Bat din palme clap, clap, clap!” educatoarea îndrumă copiii spre centrul de interes ,,Bibliotecă”-,,Citim imagini cu fructe”. Aici vor găsi următoarele materiale: enciclopedii, pliante, reviste, cărți, jetoane. Primesc ca sarcină de lucru să identifice în materialele puse la dispoziție, imagini cu fructe. Pe măsură ce găsesc fructele, să le descrie (mărime, formă, culoare, miros, gust)

La centrul de interes ,,Construcții”-,,Lădițe/coșuri pentru fructe”, copiii vor găsi piese Lego și vor avea ca sarcină de lucru să îmbine aceste piese pentru a construi lădițe/coșulețe în care vor depozita fructe. La toate centrele de interes, înainte de începerea lucrului se realizează exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinilor.

După terminarea activităților la centrele de interes, copiii fac curat pe măsuțe și cu ajutorul tranziției ,,Apa, prietena mea!”, merg la baie pentru deprinderi igienico-sanitare. După ce servesc micul dejun cu ajutorul tranziției ,,Bat din palme…” se pregătesc pentru activitățile de la domeniile experiențiale.

Copiii se așază pe pernuțe în semicerc și educatoarea va împărți fiecărui copil câte un măr din coșul primit de la Zâna Toamnă. Cere copiilor să denumească fructul primit: ,,Ce-ați primit? Ce culoare are mărul din mâna mea? Să ridice mâna copiii care au mărul de culoare roșie! Acum cei care au mărul de culoare verde! Acum, cei care au mărul de culoare galbenă!” Va prezenta copiilor o minge mică într-o mână și în cealaltă va prezenta mărul: ,,Priviți! Cum este mungea? Este mărul asemănător cu mingea? Să vedem dacă și mărul se rostogolește așa cum se rostogolește mingea!” Copiii sunt atenți și amuzați când se rostogolește mărul. ,,Mărul este rotund!”

Apoi, educatoarea prezintă copiilor o bilă de plastilină. O apasă cu degetele și îndeamnă câțiva copii să facă lafel, aceștia constatând că degetele lasă urme. Apasă apoi mărul și cere copiilor să execute aceeași acțiune. ,,De ce nu intră degetele în măr așa cum intră în bila de plastilină, atunci când apăsăm?” Se fixează denumirea acestei însușiri: ,,Mărul este tare!”

Educatoarea cere copiilor să apropie mărul de nas și să tragă bine aer în piept. Îi întreabă ce simt și dacă le place mirosul de măr. ,,Mărul are miros plăcut!” Împarte apoi copiilor bucățele de măr, îndrumându-i să guste și îi întreabă dacă le plac merele și ce gust au. ,, Așadar, mărul are gustul dulce-acrișor!” Pentru fiecare răspuns, copiii vor fi recompensați cu câte un măr de hârtie care va fi pus în pipt. Apoi se realizează evaluarea printr-un joc ,,Spune mai departe!” ,,Mărul are culoarea…….Mărulse rostogolește pentru că…….Când îl apăsăm cu degetele, simțim că este……..”

Cadrul didactic taie cu cuțitul un măr, apoi îi curăță coaja și o arată copiilor: ,,Ce fac eu acum? Cu ce este acoperit mărul? Cum este coaja mărului dacă o pipăiți? Așadar, mărul are coaja subțire!” Apoi, cere copiilor să indice cu degetul care este coaja și care este miezul. Se trece apoi la studierea sâmburilor: ,,Ce se află în mijlocul mărului? Luați în mână un sâmbure și apăsați-l! Spuneți, cum este? Deci, sâmburele este mic și tare!”

,,De unde culegem merele? Dar dacă nu avem livadă? De ce le cumpărăm? Ce pregătesc mamele noastre din mere?” Copiii au răspuns că le consumă în stare proaspătă, în compot, plăcintă, gem, suc de mere. Educatoarea specifică copiilor că înainte de a fi consumate, merele se spală pentru că altfel, se pot îmbolnăvi. Merele se culeg dinr-un copac fructifer numit ,,măr”, care crește în grădini sau în liadă, un loc cu mulți pomi fructiferi care sunt îngrijiți de oameni, ca să dea roade bogate(roade-multe mere). Pomii cresc din semințe puse în pământ. Din semințe crește pomul, în pom pe crenguțe cresc muguri, din muguri cresc flori, ar din flori se fac merele. Câțiva copiii ( de la grupa mare) pun semințe în ghiveci iar restul recită poezia ,,Mărul”. Utilizând tranziția ,,Bat din palme clap, clap, clap….!”copiii merg și se așază la măsuțe unde sunt pregătite materialele pentru activitatea de educație plastică (DEC) în cadrul căreia vom picta un măr. Educatoarea poartă o discuție de intuire a materialelor: ,,Ce aveți pe măsuțe? Pe cevom picta?( o coală albă pe care este conturat un măr)Avem pensule?(nu) Cu ce vom picta? (vom picta cu degetul) De ce mai avem nevoie pentru a picta?( de acoarele, apă și șervețele)” Se prezintă copiilor planșa model și sunt întrebați: ,,Ce culoare pot avea merele?(roșii, galbene sau verzi) Ce formă are mărul? (mărul este rotund) Ce trebuie să pictăm în afară de măr?(codița și frunza) Ce culoare au frunzele?(verzi)” Educatoarea continuă activitatea arătându-le și spunându-le copiilor cum să picteze: ,,Înmuiem degetul arătător de la mâna cu care scriem și colorăm în apă și apoi în culoarea cu care vrem să pictăm mărul. Punem degetul în interiorul conturului mărului și pictăm/punctăm cu el până nu mai are culoare. Apoi înmuiem iar degetul în apă și culoare, având grijă să nu stropim lucrarea, să lucrăm cât mai curat.”Copiii efectuează exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinilor cântând cântecelul ,,Degețele”.

Educatoarea dă semnalul de începere a lucrului: ,,Puteți începe! Ce vom picta astăzi?” (,,noi vom picta mărul”). În timp ce copiii lucrează, educatoarea trece pe la fiecare grupă și dă indicații individuale, ajută acolo unde este cazul și pregătește șervețelele umede cu care se vor șterge copiii după terminarea lucrului.De asemenea, urmărește poziția copiilor pe scaun: să nu fie prea aplecați peste lucrare și să nu-și deranjeze colegii. După terminarea lucrului, copiii se șterg pe mânuțe cu șevețele umede, își așază lucrarea pe panoul din fața clasei, apoi merg la baie să se spele pe mâini. Educatoarea fixează criteriile de analiză a lucrărilor: să fie lucrarea terminată, să fie tema respectetă, să fie lucrarea îngrijită și curată etc. Copiii vor veni la panou, vor privi licrările și vor spune care le place cel mai mult și de ce. Educatoarea va aprecia fiecare lucrare în parte și toți copiii vor fi aplaudați. Aceste activități s-au desfășurat cu toate cele trei grupe.

La activități liber alese II, copiii vor juca ,,Cursa merelor buclucașe”, joc de mișcare. Această activitate se realizează cu toate cele trei grupe. Așadar, copiii vor fi împărțiți în trei echipe (fiecare grupă câte o echipă) și fiecare echipă va primi câte un măr. Primul copil din fiecare echipă va trebui să rostogolească mărul pe o distanță precizată și anume până la colț. Când ajunge la coș, îl pune în interiorul coșului, îl ia imediat și se întoarce alergând spre următorul copil din echipa sa, predă mărul și merge la coada rândului. Copilul care a primit mărul continuă jocul. Se execută jocul de probă pentru a verifica gradul de înțelegere a copiilor și se accentuează importanța respectării regulilor jocului. Jocul continuă până când toți copiii au participat activ la joc, acesta complicându-se doar pentru grupa mare.

Activitatea zilei se va încheia cu adunarea copiilor în semicerc, pe scăunele. Aici, copiii își vor aminti activitățile zilei (evaluare). Vor fi solicitați să-și exprime părerea despre activitatea preferată a zilei sau despre cea care le-a plăcut cel mai mult. Pentru fiecare răspuns vor primi câte un măr din carton colorat pe care îl vor așeza pe panoul ,,Mărul Toamnei”.

La grupa mare, nivel 5-6/7 ani, activitatea integrată ,,Fructe dulci și parfumate, gustoase și sănătoase se desfășoară aproximativ la fel cu celelalte grupe datorită faptului că se realizează împreună cu acestea, diferențe fiind doar la activitățile liber alese I, privind ariile de stimulare în sensul că preșcolarii grupei mari vor avea mai multe centre de interes deschise. Asfel, vor avea patru centre de interes deschise după cum urmează: ,,Bibliotecă”-,,Citim imagini cu aspecte de toamnă”, ,,Construcții”-,,Lădițe/coșuri pentru fructe”, ,,Joc de masă”-,,Livada de meri”-puzzle, ,,Artă”-,,Mărul”-modelaj din plastilină.

Așadar, la centrul de interes ,,Bibliotecă” vor avea tema ,,Citim imagini cu fructe”, sarcina didactică fiind identificarea imaginilor cu fructe din materialele puse la dispoziție (enciclopedii, jetoane, pliante, cărți, reviste) pe măsuță. După ce identifică imaginea cu un fruct, copiii descriu fructul: culoarea, forma, cum este (tare, moale), gust, miros, unde crește acesta și cum se înmulțește. Copiii mai mici care nu știu, vor fi atenți la copiii mai mari.

La centrul de interes ,,Construcții” vor avea tema ,,Lădițe/coșuri pentru fructe” unde preșcolarii vor avea la dispoziție o trusă Lego, din a căror piese trebuie să construiască lădițe/coșulețe pentru fructe. De asemenea, copiii de la grupa mare îi vor ajuta pe copiii mai mici.

La centrul de interes ,,Joc de masă” cu titlul ,,Livada de meri”, copiii vor avea de rezolvat un puzzle care, după finalizarea lui, va reda o livadă de meri. La acest centru vor lucra doar copiii de la grupa mare.

La centrul de interes ,,Artă” cu tema ,,Mărul”, copiii vor avea de modelat un măr din plastilină. Se va explica copiilor tehnica de redare a elasticității plastilinei, se va arăta tehnica de lucru a merelor, codițelor și a frunzelor. Merele rezultate din modelaj vor fi puse în lădițele/coșulețele realizate de toate cele trei grupe, la centrul de interes ,,Construcții”. La acest centru vor lucra doar copiii de la grupa mare. Toate lucrările de la cele patru centre vor fi expuse și apreciate.

Datorită faptului că activitatea se realizează la o grupă mixtă din punct de vedere a vârstelor, aceasta se realizează aproximativ la fel la toate grupele, cu diferențe la grupa mare. Așadar, proiectul didactic cu activități integrate ADP+ALA I+ADE(DȘ+DEC)+ALA II este descris integral la grupa mică și mijlocie, la grupa mare fiind relatat doar lucrul diferențiat de celelalte grupe. Preșcolarii au comunicat și s-au ajutat între ei, astfel cadrul didactic a constatat încă un pas înainte în dezvoltarea comportamentelor, a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, a abilităților, dezvoltarea cognitivă, capacități și atitudini de învățare.

B. ,,De la omidă la fluture”

În continuare voi prezenta o activitate integrată cu metoda ERR. Această activitate integrată are tema anuală: ,,Când, cum și de ce se întâmplă?”, cu tema proiectului ,,Primăvara”, subtema ,,În lumea insectelor” și tema zilei ,,De la omidă la fluture”, iar tipul activității este evaluarea. Activitatea durează o zi.

Elementele componente ale activității integrate sunt:

ADP: -Întâlnirea de dimineață ,, Dacă aș fi insectă, aș vrea să fiu………….pentru că…….”;

-Tranziție: ,,Numărătoarea inversă 10-1”;

-Rutine: ,,Copiii harnici”

ALA I:-Știință: ,,Este fluturele o insectă?”;

-Artă: ,,Omida uriașă”-modelaj;

-Bibliotecă: ,,Omida-fluture”-citire de imagini;

-Joc de masă: ,,Omidă sau fluture?”-puzzle

ADE:-DLC: ,,Omida foarte flămândă” de Eric Carle-povestirea educatoarei;

-DȘ: ,,Numără și potrivește”-exercițiu cu material individual

ALA II: Joc de mișcare: ,,Cu omida la plimbare”

Dimensiuni ale dezvoltării:

-Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;

-Mesaje orale în diverse situații de comunicare;

-Cunoștințe și deprinderi elementare matematice și cunoașterea mediului apropiat;

– Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare.

Comportamente vizate:

-Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc.(comunicare expresivă);

-Demonstrează capacitatea de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii (comunicare expresivă);

-Respectă reguli de exprimare corectă în diferite contexte de comunicare;

-Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr și cu numerația;

-Efectuează operații de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor;

– Descrie unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului și Spațiului.

Obiectivele operaționale ale activității sunt:

O1-să asculte cu atenție povestirea educatoarei;

O2-să relateze succesiunea logică a momentelor povestirii;

O3-să asambleze imaginile pentru a obține rezumatul poveștii;

O4-să numere crescător și descrescător în limitele 1-8 (1-5 nivel I);

O5-să asocieze numerul la cantitate;

O6-să recunoască cifrele;

O7-să enumere în ordine zilele săptămânii;

O8-să descrie ciclul de viață și corpul unui fluture;

O9-să decupeze după contur;

O10-să lipească corect imaginile decupate pe suportul dat;

O11-să relaționeze cu partenerii de joc.

Atât domeniile de dezvoltare, comportamentele vizate și obiectivele operaționale sunt pentru toate cele trei grupe.

Startegii didactice:

Metode și procedee: conversația euristică, povestirea, exercițiul, problematizarea, Tehnica Fotolimbajului, Adevărat sau Fals, Turul galeriei, învățarea prin colaborare/cooperare;

Mijloace didactice: jetoane cu imagini,, planșe suport, carte cu povestea ,,Omida flămândă”, fișe de lucru individuale, lipici, foarfece, creioane colorate;

Forme de realizare: frontel, pegrupe, individual;

Evaluarea: fișe de lucru, observarea sistematică, chestionare orală.

Activitatea didactică va debuta cu salutul copiilor. Fiecare copil va fi salutat de educatoare și de ceilalți copii cu ,,Bună dimineața, fluturași și omiduțe!” dar și prin intermediul jocului ,,Îmbrățișări muzicale”. Copiii vor dansa pe melodia cântecului ,,Omiduța”, iar când educatoarea va opri muzica aceștia se vor îmbrățișa câte doi și se vor saluta. La a doua oprire a muzicii se vor îmbrățișa câte trei și se vor saluta, urmând ca la ultima oprire a muzicii să se îmbrățișeze toți copiii (frontal) și să se salute.

În timp ce educatoarea realizează prezența consemnând copiii absenți în catalogul grupei, copilul numit ,,ajutorul grupei” așază pozele copiilor absenți în locul special amenajat pentru absențe.

După terminarea prezenței se aleg jetoanele pentru completarea panoului ,,Calendarul naturii”, unde copiii vor spune ziua săptămânii, luna curentă, anul curent, starea vremii, fenomenele și aspectele anotimpului respectiv, îmbrăcămintea adecvată pe care trebuie să o poarte în anotimpul respectiv.

După finalizarea calendarului naturii se realizează activitatea de grup (împărtășirea cu ceilalți) prin intermediul întrebărilor: ,,-Cum sunteți azi?” ,,-Ce noutate doriți să ne împărtășiți?” Doi sau trei copii vor relata noutățile auzite sau văzute de ei în drum spre casă sau spre grădiniță, sau chiar acasă. La noutatea zilei educatoarea aduce ca surpriză o cutie și va propune copiilor să se gândească și să spună ce insectă le-ar plăcea să fie și de ce . Se va insista asupra copilului sau copiilor care și-au ales să fie fluturi. Din cutia cu surprize un copil va extrage un măr jucărie. Surpriza va fi că din acel măr va ieși o omiduță cântând.

Se va anunța tema și obiectivele activității. ,,Tema noastră de astăzi se numește ,,De la omidă la fluture”. Vom desena, vom modela,vom număra și vom vorbi despre omidă și fluture după ce ascultăm povestea ,,Omida foarte flămândă” de Eric Carle”.

Cu ajutorul numărătorii inverse copiii merg la centrele de interes:

La centrul deschis ,,Artă”, copiii vor avea de realizat ,,Fluturele mobil” din hârtie colorată, să-l decupeze, iar la final să-l atașeze pe un pai astfel încât fluturele să-și poată mișca aripile. Vor mai avea de realizat ,,Omida uriașă„ formată din mingi mai mari din plastilină modelate de copiii la care vor atașa piciorușe, ochișori și antene. Lucrările realizate de copii se așază pe măsuța de la centrul de interes,,Știință”, iar copiii care vizitează acest centru vor avea ca sarcină de lucru răsfoirea unor cărți cu și despre fluturi și să studieze fluturii și omizile de pe măsuță. Educatoarea intreabă copiii ,,-Este fluturele o insectă?”și ajută copiii să dea răspunsuri la înrebare.

La centrul de interes ,,Bibliotecă”, copiii vor ,,citi” cu ajutorul educatoarei, imaginile ,,Omida-fluture”. Vor alcătui propoziții după imaginile arătate de educatoare.

La centrul ,,Joc de masă” copiii vor rezolva un puzzle cu titlul ,,Omidă sau fluture?” Toate cele trei grupe vor trece pe rând pe la fiecare centru și vor realiza lucrările în funcție de posibilitatea fiecăruia. Copiii mai mari îi vor ajuta pe cei mai mici. După terminarea activităților de la centrele de interes, copiii vor face curățenie pe măsuțe, apoi cu ajutorul tranziției ,,10, 9, 8, sus, sus, sus, că pot!” vor merge la baie pentru dezvoltarea abilităților igienico-sanitare. Când se întorc de la baie , copiii servesc micul dejun. După servirea micului dejun, cu ajutorul tranziției ,,10, 9, 8, mergi nu sta-n loc!” copiii sunt îndrumați de educatoare să se așeze pe pernuțe. Educatoarea realizează captarea atenției printr-o ghicitoare. Copilul care a ghicit primește ,,aripi de fluture.” Ceilalți copii vor fi stimulați să găsească răspunsuri la diferite întrebări: ,,-Cum apar fluturii?” ,,-Când zboară fluturii?„ ,,-Cu ce și unde se hrănesc fluturii?” Cu ajutorul acestor întrebări și răspunsuri, copiii sunt integrați în activitățile domeniilor experiențiale.

La domeniul experiențial ,,Limbă și comunicare”, educatoarea va da citire poveștii ,, Omida foarte flămândă” de Eric Carle, folosindu-se de imaginile din carte.

După ce copiii au ascultat povestea, vor fi îndemnați să răspundă la întrebări pa baza textului audiat: ,,De unde a apărut omida?” ,,Unde a pornit?” ,,Ce a mâncat în prima zi?” ,,Dar în a doua zi?” ,,Ce a mâncat în primele cinci zile?” ,,Ce a mâncat sâmbătă?” ,,Ce a mâncat duminică?” ,,Ce și-a construit omida?” ,,Ce a ieșit din cocon?”

Cu ajutorul Tehnicii Fotolimbajului se va trece la o altă etapă a activității. Pe un panou va fi ilustrat un grafic al săptămânii în care trebuie să fie notată activitatea omizii din fiecare zi. Pe o masă se vor afla mai multe jetoane cu imagini (fructe, cifre etc.), printre care și imagini care au legătură directă cu povestea. Copiii vor alege jetonul cu imaginea potrivită pentru ziua respactivă și o va așeza la locul ei pe panou (grafic) verbalizând activitatea omiduței. Un alt copil va alege cifra potrivită zilei și numărul de fructe mâncate de omiduță în acea zi și o va așeza pe panou. Se va proceda astfel până se va completa graficul săptămânii.

După terminarea acestei sarcini copiii vor fi împărțiți în patru grupe de către educatoare datorită faptului că nu este o grupă omogenă și se va lucra diferențiat.

Prin tranziția,,10, 9, 8, mergi, nu sta în loc!” se vor așeza copiii la măsuțe, fiecare grupă după culoarea fluturelui din pipt.

Prima grupă de copiii, fiind grupa mare, va avea de rezolvat o sarcină mai dificilă: vor primi o fișă cu povestea împărțită în imagini care vor trebui să fie colorate, apoi lipite pe altă planșă suport în ordinea evenimentelor din poveste. Tot această grupă va primi buline cu cifre. Acestea vor fi decupate și lipite pe altă planșă, astfel încât să formeze o omidă, cu cifrele în ordine descrescătoare.

A doua grupă de copii, grupa mijlocie, va trebui să coloreze jumătatea necolorată, să decupeze și să lipească fluturași în mulțimi, tot atâția cât le indică cifra.

A treia grupă, grupa mică, va avea de lipit buline verzi pe cercurile care formează corpul omizilor și să lipească apoi omizile pe o fișă în ordine crescătoare, după lungime.

A patra grupă este formată din copii care nu au formate priceperi și deprinderi la nivelul vârstei lor, preșcolari cu care se lucrează mai mult pe socializare și integrare în grupă. Acești copii vor primi, după dorință, fluture sau omidă de colorat. La final, toate lucrările vor fi afișate pe un panou pentru a fi analizate cu ajutorul metodei ,,Turul galeriei”. Fiecare grupă vine la panou și poartă o discuție liberă cu educatoarea despre lucrările celorlalți colegi.

Apoi, cu ajutorul tehnicii ,,Adevarat sau Fals” se va realiza reflecția activității. Pe un panou împărțit în două pe verticală se află două buline, una roșie pentru ,,Adevărat” și una albastră pentru ,,Fals”. Copiii vor alege de pe o măsuță câte un jeton, sarcina primită fiind aceea de a lipi în dreptul bulinei roșii ,,Adevărat” jetonul care face parte din poveste și este corect din punct de vedere al conținutului și în dreptul bulinei albastre ,,Fals”, jetonul care nu corespunde.

Exemplu: Pe un jeton sunt cinci căpșuni dar indică cifra trei.

Cu ajutorul tranziției: ,,Bat din palme clap, clap, calp!” copiii se pregătesc pentru activitățile liber alese II, unde vor realiza jocul de mișcare ,,Cu omida la plimbare”. Copiii se vor împărți în două grupe numărând din doi în doi. Astfel vor forma grupa numerelor pare și grupa numerelor impare. Fiecare grupă își va alege un lider care va reprezenta ,,capul omiduței”, iar ceilalți se vor prinde de mijloc unul pe altul, în șir indian și se vor apleca în față astfel încât să dea impresia că formează corpul.

Sarcina jocului este aceea de a aduna mere și de a le așeza într-o cutie. Omida numerelor pare adună mere roșii și omida numerelor impare, adună mere verzi. Câștigă ,,omida” care reușește să adune prima merele. Activitatea se încheie cu aprecierea copiilor pentru implicarea lor în activitate și recompensarea cu câte un măr, cules de cele două ,,omiduțe”. Până la sosirea părinților, vor urmări filmul ,,Omida cea flămândă” prezentat la laptop.

C. ,,Comorile Toamnei”

În continuare voi prezenta o activitate outdoor, în care participanții au fost plasați într-un mediu fizic și social unic, mai apoi au primit un set de provocări și probleme, care într-o primă fază au dus la apariția neîncrederii, însă ulterior, prin perseverența, abilitățile și competențele însușite au fost rezolvate, acest fapt determinând autocunoașterea și dezvoltarea personalității. Asfel, împreună cu preșcolarii și părinții acestora am organizat aceasă activitate în cadrul căreia copiii au avut ocazia să-și însușească noi cunoștințe despre anotimpul ,,Toamna” prin intermediul tuturor simțurilor: au văzut culorile și formele frunzelor, au adunat castane, crenguțe și frunze, au ascultat păsărelele, au mirosit florile, au gustat fructele, au pictat împreună cu părinții, au cântat, au dansat. Au spus poezii despre anotimpul ,,Toamna” și au utilizat materiale oferite de natură pentru realizarea unor lucrări.

Activitate outdoor ,,Comorile Toamnei”

Tema anuală de studiu:,,Când, cum și de ce se întâmplă?”

Tema proiectului tematic:,, Cu papucii ei de frunze, toamna a sosit în zori”

Tema proiectului săptămânal:,,Comorile Toamnei”

Tema proiectului zilei:,,Bogățiile toamnei”

Tipul activității: activitate outdoor-sistematizarea cunoștințelor

Durata:1 zi

Elementele componente ale activității:

Activități de dezvoltare personală(ADP):Întâlnirea de dimineață-,,Bună dimineața,natură!”

Tranziție:,,Bate vântul frunzele”

Rutine:,,Copiii harnici”

Activități liber alese I (ALA I): sedesfășoară în aer liber

Activități pe domenii experiențiale: Domeniul estetic și creativ(DEC): copiii vor picta ,,Borcanul cu murături” și ,,Zâna Toamna”, împreună cu părinții, vor cânta și vor recita poezii.

Activități liber alese II(ALA II): copiii vor dansa

Scopul activității:Dezvoltarea și consolidarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor psihofizice, matematice și estetice, respectiv, variante de mers, operare cu mulțimi, explorarea mediului înconjurător prin antrenarea preșcolarilor în găsirea de strategii de acțiune.

Dimensiuni ale dezvoltării:

-Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării;

-Interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârste apropiate;

-Curiozitate, interes și inițiativă de învățare;

-Mesaje orale în diverse situații de comunicare;

-Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat;

-Exprimarea orală a mesajului, a emoțiilor etc.(comunicare expresivă);

-Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare.

Comportamente vizate:

-Utilizează simțurile(văzul, auzul, simțul tactil, mirosul etc.) în interacțiunea cu mediul apropiat;

-Inițiază/participă la interacțiuni pozitive cu copiii de vârstă apropiată;

-Inițiază activități de învățare și interacțiuni cu copii sau cu adulții din mediul apropiat;

-Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni, emoții proprii (comunicare expresivă);

-Efectuează operații de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor;

-Participă la acțiunile de grup și la activitățile de joc, în situații uzuale, în calitate de vorbitor;

-Evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător.

Obiective operaționale:

O1-să observe mediul înconjurător din anotimpul toamna;

O2-să sorteze frunzele după culoare și crenguțele după grosime;

O3-să numere în limitele 1-10;

O4-să realizeze grupe cu ,,tot atâtea elemente”;

O5-să execute mișcări specifice jocurilor de mișcare;

O6-să ghicească ce fruct a gustat;

O7-să găsească comorile toamnei;

O8-să interpreteze cântece și poezii asociate anotimpului toamna;

O9-să picteze împreună cu părinții posterele cu ,,Zâna Toamna” și ,,Borcanul cu murături”;

O10-să confecționeze din frunze o cărticică.

Strategii didactice:

Metode și procedee: conversația, demonstrația, exercițiul, explicația, jocul, problematizarea, munca independentă, instructajul verbal, aprecierea verbală;

Mijloace didactice:frunze, castane, ghinde, crenguțe, coșuri cu fructe și legume de toamnă aduse de părinți și bunici, ,,harta comorii”, poster cu ,,Zâna Toamnă” și ,,Borcanul cu murături”, coșulețe, cretă colorată, plicuri cu sarcini didactice,, carton colorat, lipici, plastilină, acoarele, pensuli, ochișori mobili, scobitori, bețe de chibrit, bețișoare colorate, pitricele, aparat foto, laptop;

Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe;

Modalități de evaluare:

-continuă: observarea comportamentului, analiza răspunsurilor și a acțiunilor copiilor;

-finală: aprecierea verbală și realizarea machetei ,,Bogățiile Toamnei”

Activitatea debutează cu pregătirea copiilor pentru drumeția în parcul grădiniței. La ora fixată preșcolarii împreună cu părinții s-au adunat în curtea grădiniței bucurându-se de drumeția surpriză. Educatoarea le-a reamintit regulile pe care trebuie să le respecte pe parcursul activității. Toate acestea fiind verificate și stabilite, copiii vor merge doi câte doi, într-o atmosferă de voioșie, prin antrenarea acestora în diverse jocuri muzicale și cântece. Această activitate se va desfășura cu toate cele trei grupe. Așadar, întâlnirea de dimineață are loc într-un mod inedit, în jurul unui copac din parc.

Copiii se salută între ei după care se realizează prezența, educatoarea consemnând absenții în catalogul grupei. Apoi, se realizează calendarul naturii care debutează tot cu câteva versuri recitate de educatoare:

,,Ne bucurăm că suntem aici

A-nceput o nouă zi

Cum e vremea, dragi copii?” Copiii stabilesc cu ajutorul educatoarei ziua, luna și anotimpul în care se află, aspectele vremii din dimineața respectivă, îmbrăcămintea adecvată acelei zile. La mesajul zilei, educatoarea transmite copiilor scopul drumeției din parc: ,,Dragi copii, am venit în parc pentru că dorim să cunoaștem mai bine anotimpul toamna prin intermediul tuturor simțurilor(văz, auz, gustat, pipăit, mirosit). La noutatea zilei, educatoarea roagă copiii să închidă ochii și să asculte cântecul păsărelelor din acest anotimp. În acest timp, sosește Zâna Toamnă cântând.

Copiii sunt încântați de cântecul și rugămintea zânei și îi decorează rochița cu frunze adunate din jurul copacului și spunându-i acesteia cât de frumos cântă păsărelele în anotimpul ei. Zâna le mulțumește și le spune că mai are încă nevoie de ajutorul lor. Zâna Vară jucăușa, i-a ascuns comoara cu toate bogățiile pe care le aduce oamenilor, aceasta lăsându-i doar o hartă pe care trebuie să o descifreze pentru a ajunge la comoară.

Copiii sunt încântați să participe la o vânătoare de comori și doresc să o ajute pe zână, parcurgând traseul hărții. Educatorea întreabă copiii dacă sunt pregătiți pentru a pleca în căutarea comorii și le propune să se încălzească înainte de a pleca la drum cu ajutorul tranziției ,,Bate vântul frunzele!”

Apoi, zâna propune copiilor să zboare ca păsărelele până la primul indiciu arătat de hartă. Când ajung la indiciu, copiii au de rezolvat o sarcină de lucru pentru a putea merge mai departe.

Sarcina 1: ,,Vântul jucăuș a amestecat frunzele căzute pe pământ. Voi trebuie să umpleți coșulețele cu frunze de diferite culori, forme și mărimi, pentru că ve-ți avea nevoie de ele mai târziu:”

Copiii au adunat, sortat și clasificat frunzele punându-le în coșulețe. Zâna și educatoarea îi felicită și primesc următoarea sarcină.

Srcina 2: ,,Umpleți coșulețele cu castane și mai mari și mai mici. Le ve-ți găsi sub copacul din care au căzut. În timp ce căutați și adunați castanele, mergeți ca piticii.” Copiii își reamintesc mersul piticului și realizează acest pas, cântând.

După ce copiii au umplut coșulețele cu castane primesc sarcina următoare.

Sarcina 3:,,Adunați în coșulețe crenguțe și mai lungi și mai scurte și mai groase și mai subțiri pentru că ve-ți avea nevoie de ele mai târziu.”Copiii pornesc în căutarea crenguțelor, cântând versurile de mai jos pe melodia cântecului ,,Noi suntem piticii”

Copiii au realizat cu succes și această sarcină și felicitându-i, zâna și educatoarea le spune cealaltă sarcină.

Sarcina 4:,,Sortați materialele din natură astfel: frunzele după culoare, crenguțele după grosime, așază în fieecare mulțime tot atâtea castane câte frunze sunt, apoi construiește cu ajutorul lor un cadou pentru zână.” Copiii sortează materialele după cerință, apoi construiește o căsuță pe care o va dărui zânei să locuiască în ea pe parcursul iernii.

Sarcina 5:,,Realizează o cărticică din cele mai frumoase frunze ale toamnei. Folosește crenguțe subțiri pentru a lega cărticica, apoi lipește pe ,,paginile cărții” frunze mai mici de altă formă și culoare pentru a le presa.” Copiii realizează o cărticică din frunze cu ajutorul educatoarei și o prezintă zânei. Aceasta îi aplaudă și le spune că au terminat vânătoarea de comori. Așadar, după realizarea celei din urmă sarcini, se verifică harta care indică drumul spre comoară. Aceasta se află în sala de grupă. Copiii aleargă nerăbdători spre comoară și descoperă în sala de grupă, bogățiile toamnei: fructe, legume, flori, dovleci, porumb, castane, borcane cu dulceață, compot și murături (toate bunătățile au fost aduse de păriți și bunici).

Zâna Toamnă se bucură alături de copii și le cere să-i îndeplinească o ultimă dorință: ,,Dragile mele buburuze, am aici două postere, cu mine și un borcan cu murături. Vă rog, să le pictați împreună cu părinții. Pe mine mă pictați așa cum m-ați văzut astăzi, iar borcanul cu murături, așa cum știți borcanele din cămara voastră. Aceste două tablouri pictate de voi, o să vă înfrumusețeze clasa.” Copiii pictează posterele împreună cu părinții la măsuțele pregătite din timp de educatoare cu materialele necesare activității de pictură. Zâna mulțumește copiilor, părinților și bunicilor și împarte cu aceștia bogățiile ei. Apoi asistă la surpriza copiilor și a educatoarei pregătită pentru ea și părinți/bunici. Educatoarea invită copiii să desfășoare un joc care se numește ,,Ghicește ce ai mirosit și ce ai gustat!” Copiii sunt legați la ochi cu o eșarfă și trebuie să ghicească prin intermediul pipăitului, mirosului și gustului ce fruct sau legumă au gustat. Părinții/bunicii, zâna și educatoarea sunt amuzați de reacțiile copiilor când aceștia gustă. După ce a gustat fiecare copil și a ghicit ce a gustat, continuă surpriza pentru părinți și zână. Aceștia îi dăruiește căsuța, recită poezii și cântă cântecele dedicate anotimpului ,,Toamna”, mulțumindu-i astfel zânei pentru bogățiile dăruite.

Evaluarea activității: Încântați de frumusețile și bogățiile anotimpului ,,Toamna”, copiii, ajutați de părinți realizează în sala de grupă macheta ,,Bogățiile Toamnei” cu ajutorul fructelor, legumelor, florilor, dovlecilor, porumbului și borcanelor cu bunătăți. Aceste daruri urmează să fie donate bătrânilor din sat următoarea săptămână, pentru că este,,Săptămâna fructelor și al legumelor” cu ajutorul Preotului Paroh care păstorește Biserica ,,Sfântul Gheorghe” din sat.

În încheiere activității copiii au primit aprecieri verbale și câte un fruct.

D. ,,Zi mare de sărbătoare, poftiți la mândra noastră șezătoare!”

În continuare, voi detalia un proiect educațional dedicat Zilei Naționale a României. Activiatea s-a desfășurat cu sprijinul părinților copiilor celor trei grupe și a avut aspectul unei șezători.

Tema anuală:,,Cine sunt, suntem?”

Tema proiectului tematic:,,1 Decembrie, Ziua Națională a României”

Tema proiectului săptămânii:,,Sunt român, român voinic”

Tema proiectului zilei:,,Zi mare de sărbătoare, poftiți la mândra noastră șezătoare!”

Tipul activității: program artistic/șezătoare

Resurse de timp: 1 zi

Resurse umane: preșcolarii celor trei grupe, educatoarea, părinți, bunici

Motto:,,Țara nu se servește cu declarații de dragoste, ci cu muncă cinstită și, la nevoie, cu jertfă”(Mihail Sadoveanu)

Argument

Ziua Națională a României este o zi deosebită pentru toți românii, aceasta semnificând o mare realizare istorică a poporului nostru prin Marea Unire de la 1918.

Insuflarea dragostei pentru strămoșii noștri, pentru trecutul istoric al poporului nostru, pentru realizările istorice și culturale, precum și pentru personalitățile pe care le-a dat acest popor de la începuturile sale și până astăzi, sunt doar câteva din subiectele pe care le abordăm cu ocazia acestui eveniment.

Încă de la grădiniță, copiii trebuie să afle depre istoria și strămoșii noștri, tot la fel cum este obligatoriu să-și cunoască familia: părinți, frați, bunicii, rudele mai apropiate sau mai îndepărtate. Ziua Națională este un bun prilej de a aborda astfel de teme și de activități, prin care să le insuflăm copiilor sentimente de dragoste, respect și unire cu ,,cei de-o ființă și de-o seamă.”

Invitați: Doamna Director, Doamna Bibliotecar, cadre didactice, părinți, bunici.

Scopul activității: consolidarea cunoștințelor despre valorile morale ale poporului român, despre evenimentele deosebite din istoria României, cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor poporului român, cultivarea sentimentelor de dragoste, respect și admirație față de strămoșii neamului și consolidarea deprinderilor practice și estetic-creative.

Dimensiuni ale dezvoltării:

-Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării;

-Autocontrol și expresivitate emoțională;

-Activare și manifestare a potențialului creativ;

-Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;

-Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat.

Comportamente vizate:

-Își coordonează mișcările în funcție de ritm, cadență, pauză, semnale sonore, melodii;

-Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de artă etc.;

-Demonstrează simț muzical ritmic, armonic prin cântec, joc cu text și cânt, dans etc.;

-Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmarea a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc.(comunicare expresivă);

-Construiește noi experiențe, pornind de la experiențe trecute.

Obiective operaționale:

O1-să cunoască importanța istorică a zilei de 1 Decembrie;

O2-să denumească țara, capitala, județul, localitatea natală în propoziții clare, expresive, corecte din punct de vedere gramatical;

O3-să identifice însemnele țării (drapel, hartă, stemă, imn);

O4-să exprime atitudini pozitive față de țară și popor;

O5-să enumere evenimentele importante (Ziua Națională, Ziua Unirii, alte evenimente naționale);

O6-să recite clar și expresiv, poeziile memorate;

O7-să participe activ în grup la realizarea activităților practice-gospodărești specifice șezătorilor.

Strategii didactice:

Metode și procedee: observația, conversația, demonstrația, explicația;

Mijloace didactice: Însemnele țării(drapel, hartă, stemă), costume populare, planșe corespunzătoare temei, expoziție cu fișele de lucru ale copiilor, laptop, CD cu negativele cântecelor pe care le vor cânta copiii, diverse obiecte casnice folosite de bunicii noștri: furcă de tors lâna, fus, vârtelniță, război de țesut în miniatură, gheme de lână, trăistuțe, fasole, nuci, porumb, costum popular în miniatură, păpuși îmbrăcate în costum popular, vase de lut, linguri de lemn;

Forme de realizare:frontal, în grup, individual

Evaluarea: observația sistematică a comportamentului copiilor în timpul activității și evaluarea orală (întrebări și răspunsuri)

Rezultate așteptate: dezvoltarea unor sentimente și atitudini pozitive față de țară și popor.

Proiectul a constat în desfășurarea unei activități interdisciplinare cu preșcolarii celor trei grupe, purtând numele ,,Zi mare de sărbătoare, poftiți la mândra noastră șezătoare!” Activitatea s-a desfășurat sub forma unui program artistic prezentat de cele trei grupe, acesta cuprinzând cântece, poezii, zicători, glume, dansuri și activități specifice șezătorilor. Aceasta s-a desfășurat în sala de grupă și la căminul cultural al Comunei Corni. Am fost sprijiniți de părinți și bunici în achiziționarea obiectelor și materialelor necesare. De asemenea, aceștia au gătit diverse specialități și prăjituri cu specific tradițional românesc pentru ,,Târgul de prăjituri” care s-a desfășurat în aceeași zi la căminul cultural al comunei. Prăjiturile s-au licitat, iar banii strânși au fost folosiți de către părinți pentru achiziționarea cadourilor pentru copii, de Moș Nicolae.

Așadar, activitatea debutează în sala de grupă cu Imnul de Stat al României. Apoi, copiii sunt așezați în semicerc pe scăunele, ținând în mână câte un drapel în miniatură. Sala de grupă este gătită de sărbătoare, amenajată în așa fel încât, să imite o odaie a a bunicii cu cergi de lână, perne, prosoape lucrate manual, covoare de lână și diverse obiecte casnice de lut sau de lemn. Educatoarea adresează diverse întrebări legate de țara noastră, de Ziua Națională a României, de însemnele statului etc. Copiii dau răspunsuri clare și corecte. După ce au răspuns la întrebări, încep programul artistic. Preșcolarii recită pe rând poezii despre țară și români, spun glume, zicători, proverbe. În timp ce se recita, se realizau și activități casnice care se desfășurau la șezători: băieții curățau porumb, spărgeau nuci, alegeau miezul, alegeau fasole, iar fetele torceau, împleteau, coseau, confecționau gheme din lână cu ajutorul vârtelniței. Ținând cont de faptul că activitatea s-a desfășurat cu preșcolari, aceste îndeletniciri erau doar mimate.

Copiii de la grupa mare și grupa mijlocie au avut de memorat și recitat poezii cu un grad de dificultate mai ridicat decât copiii de la grupa mică. După ce au terminat de recitat poeziile, copiii intonează cântecele cu: ,,Sunt român voinic, voinic”, ,,Țara mea are”, ,,Româncuța”, ,,Românașul”, ,,Drag mi-e jocul românesc”, ,,Foaie verde, foi de cimbru”

La final, după ce au terminat de cântat, copiii dansează împreună cu părinții, invitații și educatoarea ,,Hora Unirii”, apoi merg la căminul cultural al comunei pentru a participa la activitatea din cadrul târgului de prăjituri. Aici vor urca pe scenă și vor

interpreta cântecele dedicate Zilei Naționale. În încheierea activității, copiii au primit aplauze, aprecieri verbale și prăjiuri.

3.3.3.Etapa Finală

Perioada în care s-a realizat evaluarea finală a fost 9.09.2019-10.03.2020, acest fapt datorându-se închiderii instituțiilor școlare, cauza fiind pandemia COVID-19. Evaluarea finală a fost aplicată pe un număr de 21 preșcolari, cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani. La grupa mare, preșcolarii au participat activ și cu interes în cadrul activitățior și au manifestat ingeniozitate, creativitate, imaginație, înțelegând corect regulile de realizare a produselor. Au lucrat foarte bine și bine, cu acuratețe, lucrările fiind deosebite de celelalte lucrări din grupă, terminând mult mai repede decât ceilalți copii.

La un nivel mediu, copiii din grupa mijlocie în special, au înțeles regilile, au redat oarecum bine forma produselor, dar nu atât de reușit, viteza de lucru fiind medie.

La un nivel scăzut, copiiide la grupa mică au comis unele greșeli în realizarea formelor, culorilor, compoziției etc., lucrările fiind slab îndeplinite cu o originalitate și creativitate scăzută, cu o viteză de lucru relativ mică. De aceea copiii de la grupa mică sunt adesea ajutați de educatoare și de colegii mai mari.

Evaluare finală-GRUPA MICĂ

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE

Educarea limbajului

Comportamente urmărite:

Denumește obiectul indicat;

Formulează cu ajutor un enunț simplu;

Găsește obiectul cerut de educatoare.

Tipul de activitate: „Am învățat în grupa mică!”-joc didactic

Itemi:

1.Dați exemple de propoziții simple care descriu:natura,gâze,animale,igienă, copilul,familia(un singur criteriu,la alegere).;

2.Denumiți obiectele indicate;

3.Indicați jucăria cerută de educatoare.

Rezultate evaluare:

*Comportament atins-3 itemi;

*Comportament in dezvoltare-2 itemi;

*Comportament care necesită sprijin-1item.

Tabel nominal-Educarea limbajului

DOMENIUL ȘTIINȚĂ

Cunoașterea mediului

Comportamente urmărite:

-denumește părți componente ale corpului păpușii ;

-selectează elemente specifice anotimpului indicat;

-numește animale domestice și sălbatice.

Tipul de activitate: „Denumește ce-ți arat!”-joc didactic

Itemi:

1.Denumește părțile corpului Mayei(cap, mâini, picioare).

2.Să facem un tablou de……….. toamnă, iarnă….!

3.Așează la fermă/pădure animalul potrivit!

Rezultate evaluare:

*Comportament atins-3 itemi;

*Comportament în dezvoltare-2 itemi;

*Comportament care necesită sprijin-1item.

Tabel nominal-Domeniul Știință

DOMENIUL ȘTIINȚĂ

Activitate matematică

Comportamente urmărite:

-diferențiază obiectele după criteriul culorii, mărimii;

-formează mulțimi și grupează ținând cont de apartenența unui obiect la grupul de obiecte;

-verbalizează acțiunile făcute.

Tipul de activitate: „Micii campioni!” –joc didactic

Itemi:

1.Grupează obiectele după criteriile:culoare,mărime!

2.Unde este locul lui?(apartenența);

3.Precizează poziția obiectului pe care l-am arătat!

Rezultate evaluare:

*Comportament atins-3 itemi;

*Comportament în dezvoltare-2 itemi;

*Comportament care necesită sprijin-1item.

Tabel nominal-Activitate matematică

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE

Activitate practică

Comportamente urmărite:

-abilități de mototolire a hârtiei;

-lipirea unor elemente decorative;

-realizarea temei, adăugarea unor elemente proprii.

Tipul de activitate: „Mingea cu buline”-mototolire , lipire.

Itemi:

1.Mototoliți hârtia colorată cu ajutorul degetelor!

2.Lipiți hârtia mototolită pe mingea de pe foaie!

3.Nu depășiți conturul dat, lipiți doar în interiorul lui!

Rezultate evaluare:

Comportament atins-3itemi;

Comportament în dezvoltare-2 itemi;

Comportament care necesită sprijin-1item.

Tabel nominal-Domeniul Om și Societate

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV

Educație muzicală

Comportamente urmărite:

-interpretează individual un cântec, la alegere;

-interpretează omogenfrontal sau în grupuri mici un cântec;

-cântă un fragment dintr-un cântec nuanțat;

-execută mișcări sugerate de textul interpretat.

Tipul de activitate: „Cel mai bun solist!”-repetare cântece învățate.

Itemi:

1.Cântă o strofă din cântecul preferat!

2.Dansează corect …….!

3.Ce cântec este…..?

Rezultate evaluare:

*Comportament atins-3itemi;

*Comportament în dezvoltare-2itemi;

*Comportament care necesită sprijin-1item.

Tabel nominal-Domeniul Estetic și Creativ

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV

Educație plastică

Comportamente urmărite:

-folosește corect instrumentele de lucru;

-pictează cu degetele;

-respectă spațiul și conturul dat.

Tipul de activitate:pictură „Baloane colorate”-dactilopictură.

Itemi:

1.Folosim corect materialele!

2.Pictează cu degetele balonul!

3.Nu depăși conturul dat!

Rezultate evaluare:

*Comportament atins-3itemi;

*Comportament în dezvoltare-2 itemi;

*Comportament care necesită sprijin-1 item.

Tabel nominal-Domeniul Estetic și Creativ

DOMENIUL PSIHO-MOTRIC

Eucație fizică

Comportamente urmărite:

-respectă poziția corectă a corpului și răspunde la comenzi: „drepți!”

-și-a însușit corect deprinderi de mers, alergare, în mod obișnuit și în variante;

-execută corect săritura de pe loc în lungime.

Tipul activității:Parcurs aplicativ„În excursie”

Itemi:

1.Mergeți în coloană până la pădure,răspunzând comenzilor;

2.În coloană câte unul mergem, alergăm, ne odihnim!

3.Ajungem în pădure și sărim peste lac ca să ajungem la poiana cu floricele!

Rezultate evaluare:

*Comportament atins-3 itemi;

*Comportament în dezvoltare-2 itemi;

*Comportament care necesită sprijin-1 item.

Tabel nominal-Domeniul Psihomotric

Tabel nominal-Grupa Mică

Evaluare finală Grupa Mijlocie

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE

Educarea limbajului

Proba1 – Joc didactic„În lumea poveștilor”

Comportamente așteptate: construirea de propoziții cu acord între subiect și predicat,pluralul și singularul substantivelor, acordul pronumelui cu unele părți ale propoziției,verbe la timpul trecut și prezent, folosirea corectă ca cazurilor nominativ și genitiv.

Obiective : -să denumească povești cunoscute;

-să enumere personajele dintr-o poveste aleasă;

-să redea un fragment din povestea din imagine.

Itemi: I 1-Recunoaște povestea din imagine;

I 2-Enumeră personajele din poveste;

I 3-Povestește un fragment din poveste ce i-a plăcut cel mai mult.

Rezultate evaluare:

Coportament Atins CA- 3 Itemi

Coportament în dezvoltare- 2 Itemi

Comportament care necesităă sprijin- 1Item

Proba 2 Joc didactic„Noi știm multe poezii!”

Comportamente așteptate:Exprimare nuanțată, intonație, interpretare, dramatizare.

Obiective-să menționeze poezii învățate pe parcursul anului;

-să recite (chiar și cu sprijin din partea educatoarei) o poezie învățată;

-să descrie un personaj dintr-o poezie cunoscută.

Itemi: I 1-Numește câteva poezii învățate;

I 2-Recită o poezie, la alegere;

I 3-Alege un personaj din poezie și spune ceva despre el.

3 Itemi-CA

2 Itemi-CD

1 Item –CNS

Tabel nominal-Dezvoltarea limbajului

DOMENIUL ȘTIINȚĂ

Activitate matematică

Proba 1 Joc didactic„Cifrele magice!”

Comportamente: cunoașterea numerelor în limitele 1-5, număratul în limitele 1 -5, raportarea numărului la cantitate, constituire de mulțimi cu 1-5 elemente.

Obiective : – să numere în limitele 1-5:

-să recunoască și să denumescă cifrele în limitele 1-5;

-să formeze mulțimi cu 1,2,3,4,5 elemente.

-să asocieze cifra cantității corespunzătoare;

Itemi: I 1-Spune ce cifră este;

I 2- Formează o mulțime cu 1-5 elemente;

I 3-Alege cifra care se potrivește la mulțimea…

3 Itemi-CA

2 Itemi-CD

1 Item -CNS

Proba 2 Joc logic„În lumea formelor geometrice”

Comportamente urmărite:Cunoașterea formelor geometrice:cerc, pătrat; triunghi

sortare și clasificare după:formă, culoare, mărime.

Obiective: -să denumească corect formele geometrice cerc, pătrat și triunghi;

-să clasifice formele geometrice după criteriul formei, culorii și al mărimii;

-să folosească piesele în redarea plană a unor obiecte din joc.

Itemi: I 1-Denumește figurile geometrice;

I 2-Grupează formele geometrice după formă, mărime și culoare;

I 3-Construiește ceva din piese geometrice și spune ce piese a folosit.

3 Itemi-CA

2 Itemi-CD

1 Item –CNS

Tabel nominal-Activitate matematică

DOMENIUL ȘTIINȚĂ

Cunoașterea mediului

Proba 1 Joc didactic„Cine cunoaște cel mai bine animalele?”

Comportamente urmărite: denumirea animalelor observate, descrierea animalelor observate, mediul de viață, foloase, hrană.

Obiective:- să denumească animalul din imagine;

-să enumere părțile din care este alcătuit corpul animalului;

-să spună unde trăiește;

-să enumere câteva foloase pe care le avem de la animalul prezentat.

Itemi: I 1-Denumește corect animalul din imagine;

I 2-Spune ce știe despre el;

I 3-Spune unde trăiește și ce foloase aduce .

3 Itemi-CA

2 Itemi-CD

1 Item -CNS

Proba 2 Joc didactic„Minunățiile anotimpurilor”

Comportamente urmărite: recunoașterea și denumirea celor patru anotimpuri, aspecte specifice fiecărui anotimp, fenomene specifice fiecărui anotimp, care este cel mai iubit anotimp.

Obiective: -să denumească anotimpurile prezentate în imagine;

-să spună care sunt semnele specifice fiecărui anotimp;

-să numească anotimpul îndrăgit argumentându-și preferința.

Itemi:I 1-Numește anotimpul din imagine;

I 2-Spune care sunt semnele primăverii,verii;

I 3-Alege un anotimp preferat și își motivează preferința.

3 Itemi-CA

2 Itemi-CD

1 Item –CN

Tabel nominal-Cunoașterea mediului

DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV

Educație Plastică

Proba 1,,Cadouri oferim celor dragi!”

Comportamente urmărite: exprimarea liber- creativă prin intermediul desenului, picturii sau modelajului

Obiective- să denumească materialele specifice activităților de educație plastică

( educatoarea pregătește din timp materialele cu care au lucrat în timpul anului): acuarele, pensule, pahare, plastilină, planșete, creioane colorate, etc.

– să redea liber teme plastice specifice desenului, picturii sau modelajului;

– să folosească cuvinte și expresii specifice activităților artistico – plastice: apăsare, frământare, colorare, ștampilare, rupere, șnuruire, etc.

Itemi: I 1- Denumește materialele prezentate;

I 2- Realizează un ,,cadou” pentru cei dragi folosind tehnicile învățate;

I 3-Explică modul de realizare al lucrării.

3 Itemi-CA

2 Itemi-CD

1 Item –CN

Tabel nominal-Educație plastică

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV

Educație Muzicală

Proba 1 ,, Muzicanții”

Comportamente urmărite: interpretarea expresivă a cântecelor de diferite categorii;

Obiective:- să recunoască unele sunete din natură;

– să diferențieze auditiv timbrul/ intensitatea/durata sunetelor

– să interpreteze expresiv un cântec învățat, individual sau în grup.

Itemi: I 1-Recunoaște sunetul din natură;

I2-Imită unele animale ori fenomene folosind o intensitate a sunetului corespunzătoare: Plouă încet- tare, ceasul; ursul, lupul, etc.

I 3-Interpretează un cântec învățat, individual sau în grup.

3 Itemi-CA

2Itemi-CD

1Item –CNS

Tabel nominal-Educație muzicală

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE

Activitate Practică

Proba 1 ,,Lănțișoare și brățări!”

Comportamente urmărite:Verificarea cunoștințelor despre materialele utilizate în cadrul activităților practice, a modului de însușire a deprinderilor specifice acestui gen de activități.

Obiective:-să denumescă materialele folosite în cadrul activităților practice (margele, sarma)

– să utilizeze corect materialele și instrumentele de lucru

– să efectueze operația de insirare în vederea realizării temei propuse

Itemi: I 1-Denumește materialele pe care le-ai găsit în farfurioare;

I 2-Realizează un tablou folosind tehnicile de lucru învățate;

I 3-Alege un lănțișor sau o brățară care îi place motivând alegerea făcută.

3Itemi-CA

2 Itemi-CD

1 Item -CNS

Proba 2 ,,Tabloul!”

Comportamente urmărite: verificarea cunoștințelor despre materialele utilizate în cadrul activităților practice, a modului de însușire a deprinderilor specifice acestui gen de activități.

Obiective :- să denumescă materialele folosite în cadrul activităților practice (hartie colorată / lipici, fire,etc)

-să utilizeze corect materialele și instrumentele de lucru;

-să efectueze operații simple de lucru în vederea realizării temei propuse.

Itemi: I 1-Denumește materialele prezentate;

I 2-Realizează un tablou folosind tehnicile de lucru învățate;

I 3-Alege un tablou care îi place motivând alegerea făcută.

3 Itemi-CA

2 Itemi-CD

1Item –CNS

Tabel nominal-Activitate Pracitcă

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE

Educație pentru societate

Proba 1 Joc didactic,,Așa da, așa nu!”

Comportamente urmărite: Norme de comportament și de conviețuire în grup.

Obiective:-să cunoască și să aplice norme de conviețuire în grup;

-să aprecieze în situații concrete unele comportamente și atitudini în raport cu norme prestabilite și cunoscute;

Itemi: I 1- Descrie comportamentul observat în imagine;

I 2- Identifică comportamentul pozitiv și cel negativ;

I 3- Dă el însuși un exemplu de comportament pozitiv.

3 Itemi-CA

2 Itemi-CD

1 Item -CNS

Proba 2 Joc didactic,,Magia cuvintelor!”

Comportamente urmărite: utilizarea formulelor de politețe și a formulelor de salut .

Obiective:- să utilizeze formule de salut: “Bună dimineța!”, “Bună ziua!”, “La revedere!”

-să utilizeze în vorbirea curentă formule de politețe : “Te rog”, “Mulțumesc”

-să adreseze mesaje frumoase persoanelor din jur.

ITtemi: I 1-Folosește formule de salut: “Bună dimineța!”, “Bună ziua!”, “La revedere!”

I 2-Utilizează în vorbirea curentă formule de politețe: “Te rog”, “Mulțumesc”

I 3- Adresează un mesaj frumos colegului său.

3 Itemi-CA

Itemi-CD

1 Item –CNS

Tabel nominal-Educație pentru Societate

DOMENIUL PSIHOMOTRIC

Educație Fizică

Proba 1 Parcurs aplicativ,,În drumeție”

Comportamente urmărite: Participă la activități fizice variate, adecvate nivelului lui de dezvoltare

Obiective:-să execute corect deprinderile motrice învățate;

– să manifeste spirit de echipă, dar și de competiție în cadrul jocului;

-să cunoască și să aplice regulile de igienă a efortului fizic.

Itemi: I 1- Execută corect deprinderile motrice învățate în cadrul traseului aplicativ;

I 2- Manifestă spirit de echipă și de competiție în cadrul jocului;

I 3-Aplică regulile de igienă a efortului fizic.

3 Itemi-CA

2 Itemi-CD

1 Item -CNS

Proba 2 Joc „Micii sportivi!”

Comportamente urmărite: cunoașterea schemei corporale, modul de executare a unei comenzi, variante de mers și alergare.

Obiective:- să indice anumite părți ale corpului dovedind o bună cunoaștere a schemei corporale;

– să răspundă adecvat la o comandă primită;

-să execute corect diferite variante de mers și alergare.

Itemi:I 1- Așează mâinile pe partea de corp cerută;

I 2- Răspunde adecvat la comandă primită;

I 3- Execute corect diferite variante de mers și alergare .

3 Itemi-CA

2 Itemi-CD

1 Item -CNS

Tabel nominal-Educație fizică

Tabel nominal-Grupa Mijlocie

Evaluare finală-Grupa Mare

Domeniul Limbă și Comunicare

Comunicare orală

1.Probă pentru determinarea deficiențelor de vorbire: „Ce este acesta?” – joc exercițiu

Comportamente urmărite:construirea de propoziții cu acord între subiect și predicat,pluralul și singularul substantivelor, acordul pronumelui cu unele părți ale propoziției,verbe la timpul trecut și prezent, folosirea corectă ca cazurilor nominativ și genitiv.

Obiective:-să recunoască obiectele de pe jeton;

-să pronunțe corect toate sunetele din cuvântul respectiv;

Sarcină de lucru: copilul ridică jetonul și denumește obiectul de pe acesta.

2.Probă pentru determinarea volumului vocabularului copiilor: „Eu spun una, tu spui multe.” – joc exercițiu

Obiective:-să denumească corect imaginile de pe jeton;

-să folosească corect singularul și pluralul (măr – mere, copil – copii, fruct – fructe).

Sarcină de lucru:un copil ridică jetonul cu un obiect indicat, la întrebarea ”Eu spun…, tu spui…!”

3.Probă pentru determinarea fluenței, expresivității, creativității în vorbire.

3.a. „Cine recită cel mai bine?” – joc exercițiu

Comportament urmărit:să extragă un bilețel din coșuleț, să recite poezia pe care i-am citit-o de pe bilețel, să continue poezia începută de mine, să respecte intonația, ritmul și pauza.

Sarcină de lucru: recită clar și expresiv cu/ fără ajutor din partea educatoarei, poezii învățate anterior.

3.b. „În țara poveștilor” –joc didactic

Obiective:-să recunoscă personajele din povești din imaginile prezentate (planșe, jetoane, film);

-să spună din ce poveste fac parte;

-să identifice comportamente pozitive și negative ale personajelor.

Sarcina didactică:Comportamentele au fost urmărite prin rezolvarea unor sarcini cuprinse în jocul didactic.

3.c. „Propoziții – Cuvinte – Sunete” – joc didactic – exercițiu

Obiective:- să formuleze propoziții cu două- trei cuvinte;

– să stabilească numărul cuvintelor în propoziție;

– să identifice și să recunoască sunetul inițial dintr-un cuvânt dat.

Sarcină didactică:formulează o propoziție cu 2-3 cuvinte, stabilește numărul cuvintelor în propoziție, identifică sunetul inițial al unui cuvânt dat.

Itemi:

I1-recunoaște obiectul de pe jeton;

I2-folosește corect pluralul și singularul cuvintelor;

I3-recită o poezie;

I4-recunoaște povestea și personajele acesteia;

I5-identifică comportamente pozitive și negative a personajelor;

I6-alcătuiește propoziții și stabilește din câte cuvinte este alcătuită aceasta.

Rezultate evaluare:

-Comportament atins-6 itemi;

-Comportament în dezvoltare-4 itemi;

Comportament care necesită sprijin-2 itemi.

Tabel nominal-Comunicare orală

Domeniul Știință

Cunoașterea mediului

I. Probă pentru cunoașterea plantelor. „Spune ce sunt și la ce îți folosesc?” – joc didactic – exercițiu (fructe, legume, flori, obiecte de toaletă și alimente)

Comportamente urmărite: Identifică elementele caracteristice ale unor fenomene/relații din mediul apropiat; evidențiază caracteristicile unor obiecte localizate în spațiul înconjurător,

Obiective:- să se verifice capacitatea de generalizare a copiilor;

– să denumească categoria de: fructe, legume, flori, obiecte de toaletă și alimente;

– să denumească întrebuințările acestora.

Sarcină didactică:

Spune ce sunt? (….)

Spune la ce folosesc? (…..)

II: Probă de cunoaștere și descriere a unor elemente componente ale lumii înconjurătoare. „Când se întâmplă și de ce?” – joc didactic – exercițiu

Obiective:-să identifice și să descrie imagini ale anotimpurilor toamna și iarna;

-să identifice asemănări și deosebiri între anotimpuri;

-să recunoască aspecte ale celor două anotimpuri.

Itemi:

I1-denumește categoria de fructe, flori, obiecte de toaletă și alimente;

I2-denumește întrebuințarea acestora;

I3-identifică și descrie anotimpurile.

Rezultatele evaluării:

-Comportament atins-3 itemi;

-Comportament în dezvoltare -2 itemi;

-Comportament care necesită sprijin-1 item.

Tabel nominal-Cunoașterea mediului

Domeniul Știință

Activitate matematică

PROBA I: Recunoaște și descrie figurile geometrice. „Ce este și ce nu este la fel” – joc exercițiu

Comportamente urmărite:Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălțime, lungime, volum; efectuează operații de seriere, grupare clasificare, măsurare a obiectelor.

Obiective:-să recunoască formele geometrice: cerc, pătrat, triunghi (+dreptunghi, oval, romb);

-să asocieze formele geometrice cu forma obiectelor din sala de grupă sau din exteriorul ei;

-să deseneze liber, în sarcini matematice, formele geometrice învățate.

PROBA II: Dezvoltarea capacității de a înțelege și utiliza numerele și cifrele „Rezolvă repede și bine” – joc didactic – exercițiu

Obiective:-să grupeze obiecte după diverse criterii (toate grupele), exprimând și scriind cifra corespunzătoar;

-să numere diverse obiecte, în jocuri sau individual;

-să denumească în desene ordinea, folosind numeralul ordinal;

PROBA III: Dezvoltarea capacității de rezolvare de probleme prin achiziții de strategii adecvate „Răspunde repede și bine” – joc exercițiu

Obiective:-să deseneze tot atâtea obiecte într-o grupă cât le arată cifra din căsuță;

Itemi:

I1-recunoaște formele geometrice: cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, oval, romb;

I2-desenează liber formele geometrice;

I3-grupează obiecte și asociază cu cifra;

I4-numără crescător și descrescător în concentrul 1-10;

I5-denumește ordinea, folosind numeralul ordinal;

I6-desenează tot atâtea obiecte câte indică cifra.

Rezultatele evaluării:

-Comportament atins-6 itemi;

-Comportament în dezvoltare-4 itemi;

-Comportament care necesită sprijin-2 itemi.

Tabel nominal-Activitate matematică

Domeniul Om și Societate

Educație pentru Societate

PROBA I: „Așa da, așa nu” – concurs de ghicitori și proverbe privind comportamentul pozitiv sau negativ

Comportamente urmărite:Demonstrează unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc.

Obiective:-să răspundă la ghicitorile și proverbele prezentate în imagini;

-să cunoască și să respecte norme de comportare în societate;

-să-și exprime opinia cu privire la consecințele pozitive sau negative ale unor comportamente.

Sarcină didactică:-răspunde la ghicitorile și proverbele prezentate;

-acceptă și respectă regulile stabilite pentru grupul de copii;

-conștientizeză consecințele pozitive și negative ale comportamentului său asupra celor din jur.

Itemi:

I1-răspunde la ghicitorile și proverbele prezentate în imagini;

I2-își exprimă opinia cu privire la consecințele pozitive și negative ale unor comportamente;

I3-cunoaște și respectă norme de comportare în societate;

Rezultatele evaluării:

-Comportament atins-3 itemi;

-Comportament în dezvoltare-2 itemi;

-Comportament care necesită sprijin-1 item.

Tabel nominal-Educație pentru Societate

Domeniul Om și Societate

Activități practice și elemente de activitate casnică

PROBA I: Tablou de iarnă – evaluarea tehnicilor de lucru diferite – îndoire, mototolire, lipire.

Comportamente urmărite:Manifestă creativitate în activități diverse

Obiective:-să lipească diferite forme pe suprafețe, realizând colaje;

-să ducă la bun sfârșit lucrarea începută.

Itemi:

I1-realizează colaje;

I2-lipește diferite forme pe anumite suprafețe;

I3-finalizează lucrarea.

Rezultatele evaluării:

-Comportament atins-3 itemi;

-Comportament în dezvoltare-2 itemi;

-Comportament care necesită sprijin-1 item.

Tabel nominal-Activități Practice și elemente de activitate casnică

Domeniul Estetic și Creativ

Educație Plastică (desen, modelaj)

PROBA I: Anotimpurile – desen/ pictură.

Comportamente urmărite: Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice

Obiective:-să discrimineze culori după criterii asociate unor aspecte întâlnite în natură

-să aplice culoarea pe o suprafață liberă;

-să obțină efecte plastice prin îmbinarea culorilor de bază.

Sarcină didactică: Pictați, folosindu-vă de culorile învățate, un peisaj de toamnă/iarnă, la alegere

Proba II: „Îmi place să modelez” – personaje din povești, fructe și legume de toamnă – modelaj.

Obiective:-să recunoască și să denumească materialele folosite;

-să redea teme plastice specifice modelajului.

Sarcinădidactică: veți modela un personaj, fructe și legume de primăvară, jucării

Proba III: „Proba copacului” – desen.

Obiective:-să deseneze un copac în anotimpul toamna și/sau iarna;

-să realizeze trunchiul, ramurile, frunze;

-să folosească culorile specifice anotimpului menționat.

Sarcină didactică: desenați un copac/pom.

Itemi:

I1-aplicăculoarea pe o suprafață liberă;

I2-îmbină culorile de bază;

I3-modelează fructe, legume de primăvară;

I4-desenează un copac din anotimpul toamnă/iarnă;

I5-folosește culorile adecvate anotimpului menționat.

Rezultatele evaluării:

-Comportament atins-4-5 itemi;

-Comportament în dezvoltare-2-3 itemi;

-Comportament care necesită sprijin-1item.

Tabel nominal-Educație Plastică

Domeniul Estetic și Creativ

Educație Muzicală

Proba I: Cântece îndrăgite de copii – repetarea cântecelor învățate pe parcursul anului

Recunoaște și mergi cum bat – joc ritmic.

Comportamente urmărite:Demonstrează simț muzical ritmic,armonic prin cântec, joc cu text și cânt, dans etc.

Obiective:-să recunoscă cântecul ascultând un fragment melodic;

-să interpreteze cântece scurte, respectând înălțimea sunetelor;

-să recunoască după un fragment melodic jocul cu cântec;

-să execute mișcări ritmice pe melodie, sugerate de text;

-să meargă mai repede, mai încet sau mai rar după bătăile din palme.

Sarcină didactică: -ascultați cu atenție ce cânt eu;

-voi trebuie să recunoașteți melodia și s-o cântați;

-mergeți cum bat eu din palme.

Itemi:

I1-recunoaște cântecul ascultând un fragment melodic;

I2-interpretează cântece scurte, respectând înălțimea sunetelor;

I3-execută mișcări ritmice pe melodie, sugerate de text.

Rezultatele evaluării:

-Comportament atins-3 itemi;

-Comportament în dezvoltare-2 itemi;

-Comportament care necesită sprijin-1 item.

Tabel nominal-Educație muzicală

Domeniul Psihomotric

Educație Fizică

Proba I: „Sportivii la concurs” – evaluarea mișcărilor motrice utilitar – aplicative învățate: mers, alergare, săritură, aruncare;

Comportamente urmărite:Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei; participă la activități fizice variate,adecvate nivelului de dezvoltare

Obiective:-să execute exerciții de mers și alergare păstrând poziția corectă;

-să execute corect și rapid diferite mișcări la comandă, raportându-se la un reper dat;

-să sară pe o distanță de 5 metri pe piciorul stâng, apoi pe cel drept;

-să nu balanseze brațele în timpul săriturii;

-să nu devieze de la linia dreaptă mai mult de 50 cm.

Sarcină didactică:-execută relativ corect mersul și alergarea;

-ridică brațele, sare ca mingea, stă într-un picior;

-aleargă spre reperul dat.

Itemi:

I1-execută exerciții de mers și alergare păstrând poziția corectă;

I2-sare pe o distanță de 5 metri pe piciorul stâng, apoi pe cel drept;

I3-ridică brațele, sare ca mingea, stă într-un picior;

Rezultatele evaluării:

-Comportament atins-3 itemi;

-Comportament în dezvoltare-2 itemi;

-Comportament care necesită sprijin-1 item.

Tabel nominal-Educație Fizică

Tabel nominal-Grupa Mare

3.4. Analiza și interpretarea rezultatelor

După realizarea evaluării finale s-a constatat că din cei 21 de preșcolari de la cele trei grupe, 66,46% manifestă capacități și atitudini de învățare, fiind bine dezvoltați din punct de vedere cognitiv, iar 33,54% întâmpină greutăți în trasarea liniilor, colorare sau limbaj. Din punct de vedere fizic și motric sunt bine dezvoltați coordonându-și foarte bine mișcările astfel încât, 100% au un comportament atins.

Progresul realizat de preșcolarii supuși experimentului pedagogic, comparând rezultatele obținute la cele două tipuri de teste (inițiale și finale), poate fi observat în tabelele următoare.

Progresul realizat de grupul supus experimentului:

Tabel 1-Grupa Mică

Tabel 2-Grupa Mijlocie

Tabel 2-Grupa Mare

GRUPA MICĂ

GRUPA MIJLOCIE

GRUPA MARE

-EV. INIȚ.-Evaluare inițială;

-EV. FIN.-Evaluare finală.

Evaluarea Inițială

Evaluare Finală

Analizând și interpretând datele obținute raportate la obiectivele propuse și comparate totodată cu cele obținute la începutul etapei de instruire am tras următoarele concluzii:

Domeniul limbă și comunicare – Educarea limbajului

Referitor la educarea limbajului, copiii au realizat progrese în ceea ce privește volumul vocabularului cât și exprimarea. Sunt și unii copiii care prezintă o exprimare defectuoasă din punct de vedere fonetic și gramatical, prezintă deficiențe de pronunție și exprimare; atenția și memoria voluntară sunt slab dezvoltate de scurtă durată , acest lucru conducând la reproducerea defectuoasă a fragmentelor de poezie sau poveste(grupa mică). Totuși, preșcolarii reușesc să formuleze propoziții simple despre un obiect , rețin cu ușurință expresii ritmate , recită expresiv, repovestesc fragmente din poveștile învățate, utilizând în povestirea lor dialogul.

Măsuri ameliorative

Copiii care se exprimă mai greu în propoziții vor fi antrenați și activați într-un program de recupertare și exersare a comunicării orale în activitățile alese, de repovestire după imagini pentru reactualizarea conținuturilor poveștilor cunoscute, memorarea de cuvinte/propoziții, cântece și jocuri muzicale, imitarea ritmurilor diferite, jocuri și frământări de limbă. Copii vor fi antrenați în activități pentru dezvoltarea limbajului oral și a comunicării orale, fiind solicitați în rezolvarea unor sarcini cu grad de dificultate mai ridicat, în anul școlar următor.

Domeniul știință – Cunoașterea mediului

În urma evaluării am constatat că majoritatea copiilor au însușite cunoștințele referitoare la mediul înconjurător. Ei descriu, enumeră, clasifică elemente componente ale mediului (plante, animale, obiecte,…), însă nu toți adresează întrebări în legătură cu cele observate, nu toți denumesc corect anotimpurile, nu asociază corect imaginea cu anotimpul, nu respectă ordinea efectuării operațiilor din sarcina didactică, nu caută informații suplimentare despre tema studiată.

Având în vede situația dată, în parteneriat cu părinții, și alte surse de informare, voi creea mediul educațional care să permită dezvoltarea liberă a copilului și să pună în evidență dimensiunea interculturală și pe cea a incluziunii sociale.

Măsuri ameliorative

Se va lucra diferențiat, cu copiii care au întâmpinat dificultăți, atât la activitățile comune cât și la jocurile desfășurate la sectorul știință. Fiecare copil va fi ajutat ca prin toate activitățile să-și consolideze și sistematizeze cunoștințele referitoare la mediul înconjurător, să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate, în anul școlar următor.

Se vor organiza vizite și excursii, urmărindu-se formarea unor atitudini ecologice față de mediul înconjurător – participarea la proiecte de educație ecologică, în anul școlar următor.

Domeniul știință – Activitate matematică

Am observat la perșcolari un progres în ceea ce privește cunoștințele și reprezentările matematice.Toți copiii formează și denumesc corect mulțimi după diferite criterii; numără corect în limitele 1 – 3 la grupa mică, 1-5 la grupa mijlocie și 1-10 la grupa mare.Recunosc și descriu corect formele geometrice învățate și identifică corect pozițiile spațiale ale obiectelor. Cu toate acestea pot spune că am observat și o durată scurtă de concentrare a atenției la unii copii, precum și manipularea defectuoasă a materialelor, a fișelor de lucru și folosirea unui limbaj matematic inadecvat (grupa mică).

Măsuri ameliorative

Copiii se vor juca mai mult în cadrul activităților de la aria știință și în activitățilerecuperatorii. De asemenea voi încerca să folosesc softurile educaționale matematice pentru a atrage mai mult copiii în fixarea cunoștințelor matematice, în anul școlar următor.

Domeniul om și societate – Educație pentru societate

Copii acceptă și respectă regulile de conviețuire în grup, colaborează pentru realizarea unei sarcini, însă mai sunt copii la grupa mică care preferă lucrul (jocul) individual.

Am constatat că majoritatea copiilor se implică să ia atitudine în anumite situații problemă, conștientizează consecințele pozitive și negative ale actelor de comportament asupra celorlalți, își adaptează comportamentul la diferite situații, iar copiii mai mari îi ajuta pe cei mai mici. Prin tot demersul educativ s-a realizat înțelegerea unor concepte precum: dreptatea, echitatea, bunătatea, adevărul, etc.

Măsuri ameliorative

Copiii vor fi antrenați în jocuri și exerciții atractive pentru a-și dezvolta capacitățile de a lua inițiativă într-o situație oarecare. De asemenea voi desfășura majoritatea jocurilor și activităților pe grupuri pentru a le dezvolta abilitățile de lucru în echipă, exersarea lor precum și dezbaterea unor opere literare specifice domeniului și vârstei copiilor.

Domeniul om și societate –Activități practice

Copiii cunosc materialele folosite în cadrul activităților practice, utilizându-le în cadrul diferitelor tehnici însușite, realizând în general lucrări practice estetice.

Nu toți copiii finalizează lucrările, nu au formate deprinderile de a asambla întregul din părțile lui componente; coordonarea ambelor mâini nu este perfecționată (grupa mică).

Măsuri ameliorative

Copiii vor fi încurajați, stimulați și ajutați în finalizarea lucrărilor și vor fi puși în contact cu acest domeniu prin manipularea unor materiale și executarea unor lucrări care țin de domeniul abilităților practice.

Domeniul estetic creativ – Activitați artistico – plastice

În urma evaluării am constatat mari progrese în ceea ce privește mânuirea corectă a instrumentelor de lucru (creion, pensulă, cretă); modelează plastilina realizând forme de dimensiuni și culori diferite utilizând tehnici specifice.Copiii au acumulat cunoștințe și abilități, ceea ce le-a permis să reacționeze într-o manieră personală specifică nivelului de vârstă.

Sunt unele probleme în ceeea ce privește aranjarea și încadrarea în pagină, respectarea proporțiilor,respectarea poziției de lucru, rigiditatea mâinilor(grupa mică).

Măsuri ameliorative

Copiii vor fi încurajați să acopere tot spațiul de lucru, să respecte proporțiile, să realizeze lucrări îngrijite, originale, să-și exprime opinia față de propria lucrare sau a altora și mai ales să-și motiveze părerea.

Domeniul estetic creativ – Educație muzicală

Am constatat că majoritatea copiiilor respectă linia melodică și textul cântecului, audiază cu atenție un fragment dintr-un cântec cunoscut, unii recunoscând cu ușurință cântecul și denumind titlul.

Am observat însă ezitări la marcarea ritmului, nu execută mișcările în concordanță cu textulși uneori, nu cântă toți deodată.

Măsuri ameliorative

Se vor învăța și repeta în cadrul ariilor curriculare (muzică, activitățile artistico-plastice, drama, euritmia, etc), unele cântece ritmate la care se folosesc bătăi din palme, observații sonore, în așa fel încât să facilitez formarea deabilități de a răspunde adecvatla experiențe perceptive, aprecierea frumosului.

Domeniul psihomotric – Educație fizică

În urma activităților de evaluare am constatat că aproape toți preșcolarii execută corect deprinderile motrice învățate: mers, alergare, săritură;execută mișcări care necesită orientare spațială și temporalăși reușesc să le utilizeze corectîn diferite contexte.

Unii copii întâmpină dificultăți de a răspunde motric la comanda datășia utiliza deprinderie înșușite în diferite contexte(grupa mică).

Măsuri ameliorative

Se va face repetarea așezării în formație și în cadrul altor activități; exersarea individuală pentru a-și însuși corect cunoștințele referitoare la propria schemă corporală; copiii vor fi antrenați în activități sportive și ajutați ca să-și perfecționeze deprinderile motrice.

Voi avea ca obiectiv cele trei funcții ale evaluării: măsurarea(ce a învățat copilul), predicția (dacă nivelul de dezvoltare al copilului este suficient pentru stadiul următor) și diagnoza(ce anume frânează dezvoltarea copilului).

Constatările prezentate mai sus evidențiază progresul realizat de copii în ceea ce privește nivelul de cunoștințe, priceperi, deprinderi și abilități însușite pe parcursul anului școlar și deci, o evoluție în ceea ce privește dezvoltarea intelectuală, psiho-fizică și socio-afectivă a copiilor, astfel încât toți preșcolarii grupei pot urma cu succes grupa mijlocie, grupa mare și clasa pregătitoare.

CONCLUZII

În grădiniță nu se predau lecții, ci se organizează activități, adevărate ocazii de învățare instituțională. Forța și eficiența actului didactic depinde, astfel, de capacitatea educatoarei de a reproduce o situație de viață pe care copilul să o găsească interesantă, atrăgătoare. Dacă în învățământul școlar predarea e urmată de verificare imediată a capacității elevilor de a asimila conținuturile transmise de către profesor și de a opera cu ele, în grădiniță există, o preocupare expresă pentru gradul de satisfacție pe care îl produce copilului realizarea sarcinii de joc (învățare!). Grupa supusă experimentului a parcurs un drum lung, colectivul fiind orientat în permanență în procesul de dobândire a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, spre formarea gândirii logice, spre dezvoltarea mobilității, flexibilității gândirii, dezvoltarea creativității, prin folosirea unor strategii euristice de învățare. Astfel, activitățile instructiv-educative desfășurate în cadrul grupei mixte au fost restructurate și reorientate. Am observat că metodele moderne variate, cu sarcini pe măsura particularităților de vârstă ale copiilor au asigurat participarea activă și creativă a acestora la formarea și dezvoltarea deprinderilor de activitate intelectuală. Pentru a obișnui copiii cu munca intelectuală am aplicat în activități metode moderne variate cu sarcini de lucru cât mai interesante pentru a nu cădea în monotonie. Acest lucru a condus la formarea unor deprinderi noi, la înțelegerea unor cerințe de rezolvare exactă a unei sarcini, fără omisiuni datorate neînțelegerii ei, decât în mică parte. Pentru a susține dorința copiilor de a-și forma deprinderi de muncă intelectuală din ce în ce mai bune, precum și pentru a urmări pașii acestora în acumulările cantitative și calitative, am avut în vedere permanent evaluarea randamentului preșcolar. Utilizarea metodelor active nu presupune eliminarea metodelor tradiționale, ci îmbinarea armonioasă a celor două tipuri de metode pentru o reușită a activității. Acest fel de a proceda combinat cu folosirea metodelor moderne și tradiționale în activități integrate, au condus la rezultate bune în progresul realizat de colectivul de preșcolari. Astfel, eficiența activităților integrate utilizând metode active, este demonstrată de rezultatele obținute de către copii la testele aplicate pe parcursul experimentului, rezultate care dovedesc îmbunătățirea performanțelor școlare prin trecerea de la calificative inferioare la altele superioare. Desigur, aceste treceri n-au fost bruște, ci ele s-au făcut după ce copiii au depus eforturi susținute de activitate intelectuală în procesul de dobândire de cunoștințe și formare de priceperi și deprinderi

Așadar, pe parcursul întregului an, am constatat faptul că rolul meu în proiectarea și realizarea activităților este împortantă în dezvoltarea și modelarea personalității copiilor, în stimularea și cultivarea interesului pentru cunoaștre, cu ajutorul valorificării inteligenței prin efort propriu, formării comportamentelor și însușirea capacităților, formării și exersării abilităților de orientare autonomă în probleme practice, cultivării spiritului investigativ și motivației sporite pentru performanță. De aceea, consider că la grupele mixte/simultane este mult mai benefic cadrul de învățare activ și interactiv, deoarece s-a dovedit a fi un proces de predare transparent și eficient, în cadrul căruia copiii au văzut și au învățat atât conținutul cât și procesul de învățare a conținutului. Aceștia pot formula întrebări legate de subiectul activității, pot căuta răspunsuri în mod activ, reușind astfel să producă schimbările necesare în achiziționarea cunoștințelor durabile.

De asemenea, pe parcursul anului școlar, am observat că activitățile integrate, pe domenii experiențiale și activitățile extrașcolare, în care am utilizat metode moderne și tradiționale cu sarcini pentru fiecare nivel de vârstă a copiilor, au asigurat participarea activă și creativă a acestora la însușirea de cunoștințe. Astfel se creează situații de dezvoltare și învățare optim structurate din punct de vedere logic, psihologic și pedagogic, determinând experiențe de învățare mai complexe, net superioare celor monodisciplinare.. În activitățile de învățare copiii au fost încurajați în permanență să se manifeste, să-și exprime ideile, să interpreteze date, să facă predicții, să-și asume roluri și responsabilități, să se ajute între ei, creându-se astfel, o relație puternică de empatie, unuii față de celălalți.

Așadar, în urma experimentului pedagogic, preșcolarii au dobândit prin participarea la activitățile integrate, pe domenii experiențiale sau extrașcolare desfășurate în cadrul grupei de copii, operațiuni durabile, mobile și cunoștințe ușor de reprodus. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că preșcolarii au participat intens, în fapt și în gândire, la rezolvarea sarcinilor acestora, ajutându-se unii pe alții, dar și implicarea activă cu interes a părinților de câte ori a fost nevoie, ținând cont de faptul că grupa este formată din preșcolari cu vârste diferite. În urma activității de cercetare am constatat următoarele :

-copiii învață de la ceilalți și învață să-i aprecieze fără prejudecăți;

– copiii învață mult mai repede să capete încredere în capacitățile proprii devenind motivați intrinsec și își dezvoltă capacități de ascultare, cooperare, implicare activă în rezolvarea independentă a unei sarcini;

-preșcolarii din grupele mixte dezvoltă o empatie puternică unii față de ceilalți;

-la grupa mixtă, activitatea de învățare are o mare încărcătură afectivă;

-activitățile desfășurate cu părinții sunt extrem de benefice copiior.

Observațiile pe care le-am cules de la grupa mixtă pe care am condus-o, duc la concluzia că activitățile desfășurate în cadrul acesteia au influențat pozitiv dezvoltarea gândirii, a capacității de investigație a preșcolarilor, precum și participarea lor activă la însușirea cunoștințelor. De asemenea este foarte important să se realizeze parteneriate cu comitetele de părinți, cu familia în general, pentru o mai bună colaborare și spijinire în procesul didactic.

BIBLIOGRAFIE:

Nicola,I., 1994, Pedagogie, E.D.P., București;

Bontaș, I., 1996, Pedagogie, Editura ALL, București;

Cerghit, I.,(coordonator), 1980, Perfecționarea lecției în școala modernă, E.D.P., București;

Cerghit,I.,1980, Metode de învățământ, Edirura Didactică și Pedagogică, București;

Lespezeanu, M., 2007, Tradițional și modern în învățământul preșcolar, Editura ALL, București;

Claparede, E., 1975, Psihologia copilului și pedagogia experimentală, Editura Didactică și Pedagogică, București;

Ferry, G., 1975, Practica muncii în grupuri, Editura Didactică și Pedagogică, București;

Herseni, T., 1977, Forme străvechi de cultură populară românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca;

Bîrlea, O., 1970, Poetică folclorică, Editura Univers, București;

Pop, M.,; Ruxăndoiu, P., 1971, Folclor literar românesc, Editura Didactică și Pedagogică, București;

Mitrofan, N.,(coordonator), 2000, Psihologie judiciară, Ed. Press Mihaela, S.R.L., ediția a III-a;

Rășcanu, R., 1999, Neuropsihofiziologia devianței la adolescenți și tineri, Ed. Actami, București;

Cosmovici, A.,; Iacob, L., 1999, Psihologie școlară, Editura Polirom, Iași;

Verza, E.,; Șchiopu, U., 1995, Psihopedagogia vârstelor. Ciclurile vieții, Editura Didactică și Pedagogică, București;

Crăciunescu, N., 2000, Forme de activități extrașcolare cu elevii ciclului primar, revista Învățământul primar, nr. 2-3;

Tomșa, Ghe.,(coordonator), 2005, Psihopedagogie preșcolară și școlară, Editura Coresi, București;

Metode interactive de grup-Ghid metodic;

Revista Învățământul Preșcolar 1-2/2005;

Lespezeanu, M., 2008, Activitatea integrată din grădiniță, E.D.P., București;

Avram, S.,; Mihu, E.,; Său, Z., 2004, Jocul didactic pentru preșcolari. Ghid metodic, Editura Terra, Focșani;

Barbu, H.,; Popescu, E.,; Șerban, F., 1993, Activități de joc și recreativ-distractive, E.D.P., București;

Chateau, J., 1970, Copilul și jocul, E.D.P., București;

Dima, S., 1997, Copilăria-fundament al personalității. Cunoaștere-Exploatare-Educare-București, Editată de Revista Învățământului Preșcolar, București;

Programa activității instructiv-educative în grădinița de copii, 2005, București, Editura V&I Integral, București

Cojocaru, V., Gh., Schimbarea în educație și Schimbarea managerială, Chișinău, 2004;

Mycock, M., A., A Comparison of Vertical Grouping and Horizontal Grouping in the Infant School”, 1967;

Tsolakidis, C., Învățământul simultan în europa – Revista de Pedagogie, 2005;

Cristea, S., Pedagogia, Științele Educației, Științele Pedagogiei, Ed.: Didactica Publishinghouse, 2016;

Vincent, R., Cunoașterea copilului, Ed. Didactică, București;

Șchiopu, U., Verzea, E., Psihologia vârstelor/Ciclurile vieții, Ed. Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997;

ANEXA 1

,,Dragi copii,

Mă numesc ,,Toamna”, sunt una dintre cele patru fiice ele anului. Deși, am promis că astăzi vin la voi la grădiniță, să mă iertați că nu m-am putut ține de cuvânt pentru că am încă foarte multă treabă. Alerg toată ziua prin grădini, prin livezi, pe câmp. Vreau să ajut oamenii să-și strângă repede recoltele pentru că după mine știți voi cine vine? Da…..iarna, sora mea mai mică, care vine cu zăpadă și îngheț. Însă, până atunci toate fructele, legumele și cerealele trebuie să fie strânse și puse la păstrare. Să nu fiți supărați pe mine, v-am trimis această scrisoare, un panou cu un copac numit măr, pe care voi îl veți împodobi cu mere și un coș cu mere dulci și aromate. Doamna educatoare va fi ajutorul meu de astăzi și-mi va spune câte lucruri interesante știți voi despre anortimpul meu. Vă iubesc pe toți, ,,Toamna””

ANEXA 2

ANEXA 3

,,Omida foarte flămândă„

de Eric Carle

,,Un oușor stătea pe o frunză, în lumina lunii.

Într-o duminică dimineața, când soarele răsări, cald și zâmbitor-poc!-din oușor ieși o omidă mică. Îi era foarte foame, așa că porni degrabă să caute de mâncare.

Luni găsi un măr și-l mâncă. Totuși, îi mai era foame.

Marți mâncă două pere. Totuși, nu se sătură.

Miercuri mâncă trei prune.Tot îi mai era foame.

Joi mâncă patru căpșuni. Tot nu se sătură.

Vineri mănâncă cinci portocale, dar tot îi mai era foame.

Sâmbătă oare ce-a mai mâncat omida? O prăjitură, o ciocolată, o înghețată, un castravete murat, o felie de cașcaval, o bucată de salam, o acadea, o felie de plăcintă cu cireșe, un cârnat, o brioșă și o felie de pepene. În noaptea care a urmat, pe omidă a durut-o burtica.

Veni o nouă zi, duminică .Omida mâncă o frunză verde și fragedă și se simți mult mai bine. În sfârșit, nu-i mai era foame. Și, dintr-o omidă mititică, se făcuse o omidă mare și grasă.

Omida își construi o căsuță, numită cocon, și se culcă înăuntru. După două săptămâni și mai bine de somn, se trezi. Făcu o gaură-n cocon și, când se strecură încet afară…..era un minunat fluture!”

ANEXA 4

ANEXA 5

ANEXA 6

ANEXA 7

ANEXA 8