SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR [309733]
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: [anonimizat]. UNIV. DR. RODICA ȚOCU
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
Stimularea interesului pentru lectură în învățământul primar
GALAȚI
2020
CUPRINS
Argument
I. LECTURA – ACTIVITATE FUNDAMENTALĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
1.1 Clarificări conceptuale
1.2 Tipuri de lectură
1.3 Specificul lecturii la elevii din învățământul primar
1.4 Rolul lecturii în dezvoltarea psihopedagogică a copilului
1.5. Lectura – [anonimizat]. INTERESUL PENTRU LECTURĂ LA ELEVII DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
2.1 Factorii ce influențează interesul pentru lectură al copiilor
2.1.1 Factori ce determină scăderea interesului pentru lectură
2.2 Tipuri de activități ce pot fi valorificate în scopul stimulării interesului pentru lectură la vârsta școlară mică
2.3 Valorificarea textelor literare în activitățile de stimulare a interesului pentru lectură
2.4. Rolul cadrului didactic în formarea și dezvoltarea interesului pentru lectură la școlarul mic
III. STUDIU PRIVIND STIMULAREA INTERESULUI PENTRU LECTURĂ AL ELEVILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
3.1. Scopul, ipoteza și obiectivele cercetării
3.2. Metodologia cercetării
3.2.1. Eșantionul cercetării
3.2.2. Metode și tehnici de cercetare
3.2.3. Instrumente
3.3. Desfășurarea cercetării
3.3.1. Etapa inițială
3.3.2. Etapa formativă
3.3.3. Etapa finală
3.4 Analiza și interpretarea rezultatelor
IV. CONSIDERAȚII FINALE PRIVIND STIMULAREA INTERESULUI PENTRU LECTURĂ A ELEVILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
Bibliografie
Anexe
ARGUMENT
S-[anonimizat], se vor mai scrie. Totuși, ce se (mai) [anonimizat], [anonimizat]?
[anonimizat], copiii nu mai citesc așa cum o făceau odinioară. [anonimizat], studenții, [anonimizat] o [anonimizat], părinți sau dascăli am dus până la capăt un demers coerent de stimulare a lecturii?
[anonimizat]. Poate și pentru că nu conștientizează finalitățile lecturii sau pentru că nu au modele care să-i stimuleze în acest sens.
Ritmul tot mai accelerat de evoluție a lumii contemporane și al acumulării progresive de informații a pus amprenta asupra preocupărilor și modului de viață al familiei de azi. „Oamenii ocupați” s-[anonimizat], calculatorul, [anonimizat] „gestul” de a citi o carte, de a intra într-o bibliotecă, într-o librărie, de a-și construi o bibliotecă proprie.
[anonimizat]-o muncă a factorilor educaționali (familia și școala), o [anonimizat], voință. Pentru ca apropierea de carte să devină o deprindere zilnică, iar plăcerea de a citi – o necesitate dorită și trăită, e potrivit ca și familia să se implice activ în apropierea copilului de miracolul cărții, încă înainte de învățarea alfabetului. Familia constituie primul mediu de viață socială și culturală, iar prin valorile pe care le transmite copilului asigură premisele dezvoltării intelectuale, morale și estetice ale acestuia.
Există factori care determină lectura copiilor: particularitățile de vârstă și psihice, preferințele lor, climatul familial, factori care pot transforma lectura într-o necesitate, „o foame de carte”, o delectare sau nu. Când gustul pentru lectură, cultul pentru carte s-au format din primii ani de școală, acestea rămân pentru toată viața o obișnuință utilă. Lectura propriu-zisă nu începe însă decât după ce copilul reușește singur să descifreze cu ușurință ideile ascunse în spatele semnelor grafice. Învățătorul sau părintele trebuie să sesizeze acest moment dificil din viața micuțului, pe jumătate înspăimântat de tainele scrisului, pe jumătate crispat de efortul făcut de descifrarea acestor semne curioase și pline de mister.
Am observat, în puținii ani de carieră, că mulți copii se luptă ani de-a rândul cu lecturarea cursivă a unui text, rămânând în imposibilitatea de a savura propriile lecturi. În locul curiozității, apare efortul inhibant al descifrării semnelor grafice, dincolo de care se ascund idei atât de frumoase și interesante. Pentru a-i determina pe elevii mei să devină cititori pasionați, mi-am propus să le formez cu răbdare și stăruință, gustul pentru lectură. Am întâlnit adesea copii care ascultă cu mult interes o poveste frumoasă, citită de altcineva, însă preferă să-și piardă vremea în modul cel mai neașteptat, fără să fie tentați să citească ei însiși altceva decât ceea ce li se cere la orele de curs. Chiar și la cei care au învins greutățile începutului, gustul pentru lectură nu este format. Uneori, nu au la îndemână cărțile potrivite, alteori, indiferența pentru lectură a persoanelor apropiate determină aceeași atitudine copiilor. În calitate de dascăli și mentori spirituali, este necesar să-i convingem, că lectura rămâne una dintre cele mai intense, mai educative și mai benefice activități în dezvoltarea personalității individului.
Trezirea și educarea interesului copiilor pentru lectură se poate realiza prin găsirea modalităților potrivite pentru transformare a cărții într-un instrument care să le încânte celor mici copilăria , care să răspundă necesității de formare intelectuală și afectivă a acestora , în care să descopere lumea , să admire eroi , cu care se pot identifica și de la care pot învăța . Stârnirea interesului pentru lectură se poate realiza cu mai multă ușurință dacă activitățile desfășurate în acest sens depășesc spațiul sălii de clasă sau al camerei copilului, bibliotecile, teatrul sau unele case memoriale fiind mediile cele mai potrivite ce oferă posibilitatea familiarizării cu ambientul ce păstrează atmosfera de lucru și parfumul celor care au așternut pe hârtie creațiile lor.
Având în vedere criza lecturii în rândul elevilor, scăderea apetitului pentru carte în favoarea TIC dar și un nivelul de învățare scăzut m-au determinat să propun un program de activități curriculare și extracurriculare pentru a observa modul în care acestea au puterea de a stimula interesul elevilor pentru lectură
I . LECTURA – ACTIVITATE FUNDAMENTALĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
1.1 Clarificări conceptuale
Lectura este un instrument care dezvoltă posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităților de gândire și limbaj.
Privită în perspectiva dinamicii culturii contemporane și a cerințelor educației pe tot parcursul vieții, cartea continuă să întruchipeze ideea de păstrare și transmitere a spiritualității omenești, a valorilor culturale ale umanității. Cu toată concurența cu care se cofruntă, din partea mijloacelor moderne de comunicare, cartea rămâne în continuare una dintre sursele principale de cunoaștere existente în spocietatea contemporană. Lectura cărții își rezervă o mare importanță în viața omului modern oferindu-i pe tot parcursul vieții sale „ o metodă esențială de cultivare continuă și de perfecționare profesională, de autodesăvărșire a propriei formații culturale și de specialitate”. Lectura ne menține în actualitatea creației literare, științifice, tehnice, ea favorizează o experiență interioară de adânci meditații, contribuie la formarea conștiinței morale și civice indispensabile emancipării omului. Psihopedagogul francez Gaston Mialaret consideră lectura „o activitate de descifrare integrativă a unui text, de înțelegere a textului citit, de examinare și apreciere a calității unui text, prilej al unor acțiuni intelectuale cât mai eficiente.
Lectura îndeplinește funcții multiple: a) de culturalizare, b) de învățare propriu-zisă
( de instruire și autoinstruire) și c) de informare și documentare. Prin lectură omul dorește să capteze și să descifreze un mesaj care înseamnă determinarea unor adevăruri, stabilindu-se astfel o legătură între text și cititor . „Lectura declanșează multiple procese psifice, un proces de actualizare a vehilor cunoștințe, dar și de noi asocieri; determină judecăți și raționamente care consolidează noi adevăruri”.
Definiția pe care o dă Paul Cornea lecturii este clară și tehnică. Există două accepții majore ale conceptului de lectură, în primul sens, „prin lectură se înțelege ansamblul activităților perceptive și cognitive vizând identificarea și comprehensiunea mesajelor transcrise scriptic”. Cel de-al doilea sens al termenului e foarte larg: „se referă la identificarea și comprehensiunea mesajelor transmise cu ajutorul altor sisteme semnificante decât grafismul, deci cu alte substanțe ale expresiei ”.
Termenul lectură intră destul de timpuriu în vocabularul copilului de vârstă școlară mică, de obicei prin sinonimul său mai frecvent utilizat de vorbitorii de limbă română: citire. Lectura poate reprezenta o disciplină de studiu din orarul elevului mic, e ora când elevii deprind „ buchea” cărții. În această perioadă se familiarizează cu celălalt termen, lectura suplimentară, prin care se dorește apropierea de conținutul pe care o sugerează. Pornind de la etimologia cuvântului lectură cu sensul de împreunare, a citi presupune a cunoaște literele și a ști să le grupezi în silabe și cuvinte. Citirea poate fi, la prima vedere, superficială, pe când lecturarea implică o receptare specializată, în profunzime. În esență, orice lectură presupune citirea, decodificarea textului la nivel alfabetic ( în cadrul fiecărei limbi există o corelație între litere și sunete), la nivel frastic ( fiecare cuvânt are un număr de denotații și un caracter deschis, incert, ambiguu), la nivel textual ( deoarece semnificațiile parțiale se instituie în funcție de sensul global).
Relația dintre lectură și receptare pare a fi aceea dintre general și particular. Ca o comparație, a recepta înseamnă pe de o parte , a primi, a fi afectat de, a lăsa să intre, a înregistra, a capta, sugerează reacția subiectului față de text, în timp ce lectura are de-a face cu efectul produs. Paul Cornea a pus în evidență operații care precedă de obicei lectura: prelectura- fiind determinată de existența unor elemente textuale foarte importante: titlul poate fixa tema unei lucrări literare, prefața explicativă în care autorul își expune intențiile, citatele, precum și elemente extratextuale: coperta și ilustrațiile. Lectura are un caracter linear, citirea se face de la stânga la dreapta: astfel cititorul integrează semnificațiile structurilor lingvistice, avansând de la o frază la mai multe fraze, apoi la paragraf , de la paragraf la capitol, de la capitol la o secțiune a operei și apoi la lucrarea în întregul ei.
A-i învăța pe elevi să învețe, prin lecțiile de citire, înseamnă, în primul rând a-i învăța cum să folosească o carte, începând cu studiul textelor din manualele școlare.
„Există o adevărată prăpastie între a ști să citești și a ști să înveți, a ști să exploatezi lectura, adică să te slujești cum trebuie de acest mijloc specific, care este textul tipărit” . De aceea este necesară o activitate sistematică pentru a forma la elevi comportamentele de a studia, de a ști să descifreze un text, pentru a-i înțelege multiplele lui valențe. Este vorba, cum se constată, de un complex de capacități și deprinderi cu caracter generalizator, de mare valoare operațională și instrumentală.
1.2. Tipuri de lectură
În epoca exploziei informaționale, lectura rămâne nu numai o activitate strict literar-culturală și o metodă esențială de învățare, ci tinde să devină și o tehnică indispensabilă de informare și de documentare, operațiuni absolut utile în activitatea omului modern. În actul de învățare după textul scris, intervin diferite tehnici speciale de decodare, diferite tipuri de lectură. Fiecare dintre acestea are importanța ei și împreună aduc o contribuție esențială la creșterea capacității de lectură în raport cu finalitățile urmărite. Elevii citesc ca să învețe, să afle informații noi, să-și pregătescă examenele, din plăcere, să se delecteze sau să se recreeze, fiecăruia dintre aceste scopuri îi corespunde o anumită atitudine și o tehnică specială de lectură. Există diferite clasificări ale modurilor lecturii, fiecare mobilizând o mulțime de funcții și modificând comportamente ale cititorului. Prof. universitar Nicolae Ioana stabilește în clasificarea sa diferite relații între lector și text:
Lectura empirică- lectura reprezintă o activitate de divertisment, de relaxare.
Lectura profesionistă- „este lectura critică desfășurată sub semnul funcției interpretative și evaluative.”
Lectura psihanalitică- lectura solictă sinele cititorului , determinând compararea experiențelor personale cu trăirile personajelor literare
După ritmul imprimat lecturii vom putea face distincție între:
Lectura lentă, silențioasă, de profunzime, consacrată înțelegerii noțiunilor exprimateîn textele teoretice, tehnice sau în cele literare;
Lectura rapidă, atât de utilă pentru o promptă sesizare a datelor exacte sau a ideilor principale dintr-un text, pentru reactualizarea unor noțiuni ori pentru obținerea unei vederi globale asupra unui cuprins. Este o tehnică folosită astăzi pentru o informare rapidă, în documentare, în identificarea surselor de informație, în evaluarea și selecția lucrărilor depistate, în consultarea originalelor.
Dacă timp de secole lectura însemna citire cu glas tare, o tehnică astăzi cu totul depășită, „lectura rapidă se prezintă ca o cuprindere cu ochii, ca o citire care utilizează tehnica disocierii mișcării ochiului de verbalizarea interioară, în sensul că ea caută să evite orice asociere posibilă dintre mișcările ochilor și mișcările asociative.”
Ultimele cercetări au demonstrat faptul că lectura lentă nu favorizează o reținere mai bună în memoria textului și de mai lungă durată decât o lectură rapidă. Explicația constă în aceea că lectura rapidă favorizează memoria imediată, care permite descifrarea sfârșitului unei fraze prin aducerea aminte cu rapiditate a începutului frazei respective. Această tehnică permite sesizarea sensului, cuprinderea întregului. Sensurile se memorează mai ușor, ceea ce înseamnă că memoria imediată se transformă în memorie de lungă durată, bazată pe ideile cuprinse în text. Lectura rapidă presupune un antrenament, dar ține și de coeficientul de inteligență al fiecăruia.
După modelul de ralizare a lecturii se practică și alte tehnici eficiente, cum ar fi:
lecturile critice, care invită la analize interpretative subtile, ajutîndu-l pe cititor să înțeleagă semnificațiile mult mai largi care se găsesc în „subtextul frazelor”;
lecturile paralele, care scot în evidență ceea ce este comun și ceea ce este cu adevărat specific unor texte, cu asemănări judecate prin prisma acelorași criterii, care favorizează o confruntare a datelor și ideilor, permițând o mai rapidă clarificare și înregistrare a unor cunoștințe;
lectura explicativă, ca o citire pe fragmente cu explicarea cuvintelor și expresiilor necunoscute, cu extragerea și formularea ideilor principale;
lectura problematizată, condusă de anumite întrebări-problemă adresate în prealabil de profesor, la care elevii urmează să caute în mod activ răspunsurile cuvenite;
lectura-investigație de text, în analiza unor texte literar-științifice originale sau a unor fragmente din acestea, a documentelor istorice scrise, oferă un exercițiu cu foarte multe posibilități de dezvoltare a gândirii;
lectura lineară, o primă lectură de formare a unei imagini de ansamblu asupra cuprinsului unui text;
lectura selectivă, de reținere a unor informații specializate;
lectura continuă de informare;
lectura cu caracter analitic sau cu caracter sintetic;
lectura dirijată, în cursul căreia profesorul, prin indicațiile sale, orientează procesul de gândire al elevilor;
lectura liberă sau autodirijată;
lectura de asimilare, a tuturor celor care pregătesc un examen;
Folosirea acestor tipuri de lectură presupune ca elevii să stăpânească asemenea tehnici, de a-i deprinde să treacă cu ușurință de la o tehnică la alta, să folosească alternativ tehnici de accelerare sau de încetinire a ritmului lecturii în timp, după cum o cere succesiunea sarcinilor de lucru, putându-se preveni practicarea unor tehnici rudimentare de citire și recitire a unui text.
1.3. Specificul lecturii la elevii din învățământul primar
Literatura îi apropie pe copii de realitate, permite largi perspective către cunoașterea altor forme ale realității. Ea contribuie la dezvoltarea imaginației și a gândirii creatoare. Aceste componente se realizează prin multiplele perspective și modalități de a privi sau de a concepe lumea înconjurătoare. Textele din manualele de Comunicare în limba română ale elevilor din clasele primare deschid drumul cunoașterii, al formării conștiinței prin intermediul literaturii, al cărții. Bine valorificate, acestea contribuie la reușita și eficiența unei lecții.
În afara suportului pe care îl constituie pentru atingerea obiectivelor disciplinei, majoritatea textelor oferă valori estetice și valori moral-civice, esențiale pentru formarea personalității elevilor: patriotismul, disciplina, spiritul de sacrificiu, respectul pentru personalitățile poporului român, munca, grija pentru mediul înconjurător, dragostea pentru ființele necuvântătoare, iubirea pentru semeni, generozitatea, respectul, bunătatea, inteligența, perseverența.
Familiarizarea elevilor cu unele tehnici eficiente de abordare a textelor literare reprezintă o prioritate, prin urmare, diversitatea textelor de citire oferă largi posibilități de a-i pune pe elevi în situația de a opera cu instrumentele muncii cu cartea în condiții diferite, în funcție de specificul fiecărui text. Majoritatea textelor propuse în manualele școlare pentru învățământul primar aparțin genului epic. Acestea înfățișează aspecte din realitatea înconjurătoare, prin descrierea naturii, a animalelor, a plantelor sau momente din trecutul patriei. Unele dintre ele, precum povestirile și basmele, înfățișează aventurile unor eroi cu care copilul se identifică pe deplin. Alături de personajele prezentate, elevul se aventurează în lumi demult trecute, ia parte la lupte seculare, explorează adâncuri de nepătruns, vizitează epoci și universuri necunoscute, se visează prinț, împărat, cosmonaut, aviator, este prezent în locuri și orașe pe care nu le va vedea poate niciodată, trăiește peripețiile marinarilor de la bordul corăbiilor, urcă pe coamele munților sau explorează interiorul unui castel. Posibilitatea de a cunoaște indirect un alt univers decât cel pe care îl știe este practic infinită.
Deși au o pondere mai restrânsă, textele care se încadrează în genul liric sunt prezente în programa școlară pentru învățământul primar. Acest tip de texte impun o analiză aparte, datorită faptului că sunt lipsite de subiect-acțiune și de personaje, însă ele redau gândurile și sentimentele autorului prin intermediul imaginilor artistice. În aceste creații, accentul se pune pe realizarea unor trăiri emoționale puternice, prin înțelegerea imaginilor artistice și apoi utilizarea în contexte noi a figurilor de stil întâlnite. Prin intermediul lecturii, elevii din ciclul primar pot distinge diferite tipuri de texte literare, iar aceasta devine o practică sistematică la acest nivel de studiu, însă simpla citire a textelor din manual nu contribuie la dezvoltarea capacității operatorii și de transfer a noțiunilor, sunt necesare și alte elemente pentru pentru a-l ajuta pe elev să înțeleagă mesajul textului parcurs și să descopere ce poate el valorifica din actul citirii/lecturii. Orice activitate de învățare implică un efort propriu din partea celui care învață, iar deprinderea muncii cu cartea se realizează prin punerea elevilor în situația de a opera în mod independent cu elemente ale lecturii explicative.
Categorii de opere care pot stimula interesul pentru lectură: povești, basme, legende, povestiri din viața plantelor și animalelor, povestiri din viața copiilor, cărți de aventuri, povestiri științifico- fantastice. Dintre creațiile literare în proză, basmele și poveștile au rămas de-a lungul timpului operele cele mai îndrăgite de copii, începând din primii ani ai copilăriei și până aproape de adolescență. Valoarea instructiv-educativă a basmelor este deosebită. Ele aduc o prețioasă contribuție la dezvoltarea proceselor de cunoaștere, a proceselor afective, la formarea trăsăturilor de voință și caracter, la formarea personalității copiilor.
În lectura preferată a elevilor există numeroase texte cu conținut istoric, înfățișând momente glorioase din trecutul și din prezentul patriei. Ele se încadrează în genul epic, dar au specific anume, determinat de marea lor forță evocatoare, de asemenea, ele însele se diferențiază, ceea ce obligă la o tratare corespunzătoare. Astfel, unele momente din istoria patriei și a poporului nostru sunt înfățișate sub forma legendelor, alte texte istorice, realizate de unii scriitori, au o mare valoare artistică, presupunând o abordare specifică. În sfârșit, pot exista texte cu coținut istoric ,,pur” care îi apropie pe elevi de manualul de istorie. Elevii, deseori, citesc unele texte care evocă viața, activitatea și opera unor personalități marcante din istoria culturii românești sau universale. În mod firesc și aceste texte impun un anumit fel de tratare.
Textele care creează dificultăți mai mari în înțelegerea lor sunt cele care aparțin genului liric. Ele au o pondere mai mică în lectura elevilor, dar valoarea lor este incontestabilă în ciuda dificultăților pe care le impun, creează satisfacții deosebite. Pentru a depăși greutatea parcurgerii și a analizării poeziilor trebuie să se țină seama de faptul că el exprimă sentimentele, emoțiile autorului în mod direct, prin intermediul imaginilor artistice.
În lectura elevilor se întâlnesc și texte cu conținut științific, a căror pondere este însă diminuată mult în manuale. În formarea capacității de receptare a mesajului scris se pornește de la premisa că accesibilitatea și evitarea supraîncărcării elevilor nu exclud punerea lor în contact cu o literatură de valoare, adresată anume copiilor. „ Accesibilitatea unui text pe care îl citesc școlarii mici nu este dată atât de nivelul lui artistic ridicat , de numărul figurilor de stil, cât de măsura în care problematica acestei creații se înscrie în sfera de interese ale copiilor, precum și de felul în care elevii sunt conduși, prin intermediul lecturii explicative, să-i înțeleagă sensurile.”
Un text literar îl atrage și-l captează pe copil, cu cât acțiunea lui este mai concentrată, mai bine dozată și condusă către punctul culminant și deznodământ. Copilul urmărește cu sufletul la gură conflictul dintre bine și rău din basme, în povestiri, unde aceste două elemente contradictorii sunt mai bine conturate. El se bucură sincer de succesul binelui, este tot timpul alături de eroul preferat. Există așadar o participare activă determinată, s-ar putea spune de tendința înnăscută de a dori triumful binelui. Deseori timpul nu prezintă interes, deoarece faptele și caracterele înfățișate sunt general valabile, fiind manifestări ale unor atitudini fundamentale ale omului în fața vieții (munca, hărnicia, lenea, lăudăroșenia, minciuna etc.), iar comentariul asupra expozițiunii poate fi orientat în acest sens. ,,Copiii de vârstă școlară preferă povestirile a căror acțiune se desfășoară în ritm alert, trepidant, realizate prin aglomerare de verbe, uneori la timpul prezent. Nu pot fi ocolite însă nici povestirile desfășurate într-un ritm lent care au frumusețea lor prin atmosfera calmă, alunecând uneori, în descrieri prin înclinație spre meditație, orientată prin comentariul autorului (Fetița cu chibrituri, de H.C. Andersen).”
Cea mai accesibilă și în același timp plăcută de școlari este fabula. O astfel de scriere se citește și se învață ca orice povestire în care apar întâmplări și personaje. Morala care se derprinde din conținutul celor povestite este așezată ce cele mai multe ori la sfârșit. Deznodământul fabulei conține chiar concluzia autorului, care face o paralelă între întâmplarea închipuită de el și viața oamenilor. Autorii „sensibilizează ” mult specte din viața ființelor „ tăcute”, le pătrund înțelesurile și le povestesc emoționant. Aceste opere, pe lângă finalitatea lor educativă, stimulează și simpatia față de animale.
Familiarizarea elevilor cu unele tehnici de activitate eficientă cu cartea trebuie rezolvată, prin urmare, pornindu-se de la diversitatea textelor de citire care este extrem de mare și oferă largi posibilități de a-i pune pe elevi în situația să opereze cu „ instrumentele muncii cu cartea ” în condiții diferite, în funcție de specificul fiecărui text.
1.4. Rolul lecturii în dezvoltarea psihopedagogică a elevului
Dragostea pentru lectură nu se moștenește, nu se învață, ci se dezvoltă prin apropierea de lumea minunată și sensibilă a cuvintelor potrivite.
„Oricărui copil mic îi face plăcere să se exprime , pentru ca aceasta îi dă bucuria de a se simți trăind; de aici se deduce necesitatea de ase da exprimării personale cea mai mare libertate și de a o recunoaște drept cea mai instinctuală dintre manifestările spontane: a vorbi, a face, a crea, a acționa în toate domeniile, iată miezul fundamental al pedagogiei- libera exprimare.”(Pedagogia Freinet)
Sunt nenumărate mărturiile oamenilor de cultură care relatează impactul extraordinar pe care l-au avut asupra lor lecturile la vârsta copilăriei. Sub influența cărților citite, și mai ales, recitite, ei nu numai că evocau momente extraordinare de noblețe vitejie, aventură ale altora, dar se imaginau ca participanți activi ai acțiunilor din acele cărți . Copiii își asumau solidaritatea de a fi alături de eroii pozitivi și își stabileau de pe acum un tipar de personalitate.
În cartea de interviuri luate de Claude-Henri Rocqet lui Mircea Eliade , aceasta înregistra o stare de spirit generală pentru copiii de vârsta claselor primare , caracterizată prin foamea de a ști, prin setea nemăsurată de lectură, fără selecție și fără răgaz. La întrebarea despre amintirile păstrate din vremea când frecventa cursurile școlii de pe strada Mântuleasa din București, Mircea Eliade a răspuns: „ Îndeosebi, amintirea lecturii. Când aveam vreo zece ani, am început să citesc romane, romane polițiste, povestiri, în sfârșit, tot ceea ce citește la zece ani, chiar mai mult. Alexandre Dumas, de exemplu, tradus românește” . Începând cu vârsta școlară, lectura are un rol hotărâtor în îmbogățirea și dezvoltarea cunoștințelor elevilor, în formarea gustului pentru citit, la cultivarea respectului față de carte, în cultivarea și îmbogățirea limbajului prin formarea și dezvoltarea unui vocabular adecvat, la educarea sentimentelor estetice.
Lectura este un instrument care dezvoltă posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităților de gândire și limbaj.
Importanța lecturii este dată și de aspectele educative pe care le implică:
prin lectură elevii își îmbogățesc cunoștințele despre lume, despre realitate, sub toate aspectele ei: sociale, etice, estetice;
lectura contribuie esențial la educarea copiilor în dimensiunile etice și estetice;
lectura are drept consecință formarea și consolidarea deprinderilor de muncă intelectuală, dezvoltarea gândirii, a imaginației, a capacității de exprimare corectă și expresivă;
dezvoltarea gustului estetic, cultivarea faptelor estetice;
îmbogățirea și activizarea vocabularului, dezvoltarea capacității de exprimare;
stimularea capacității creative;
formarea idealurilor etice și estetice
Finalitățile lecturii la școlarul mic sunt următoarele:
consolidarea deprinderii de citire corectă, fluentă, conștientă și expresivă;
formarea și dezvoltarea gustului pentru lectură;
lărgirea ariei de informație a elevilor;
creșterea interesului pentru cunoașterea realității, în general;
îmbogățirea și dezvoltarea sentimentelor într-o gamă complexă;
cunoașterea și dezvoltarea sentimentelor într-o gamă complexă;
cunoașterea și înțelegerea valorilor etice;
cultivarea sentimentelor, convingerilor și comportamentelor morale;
definirea și aprecierea valorilor morale;
formarea discernământului gândi și de a se exprima în conexiuni interdisciplinare;
lărgirea orizontului imaginativ, al capacității de imaginare a unor universuri posibile, ca anticipare a lumii viitorului.
Lectura elevilor din învățământul primar se desfășoară sub îndrumarea învățătorului . În această activitate se angajează, uneori din proprie inițiativă, familiile elevilor, care pot avea un rol determinant în constituirea bibliotecii personale și în alegerea unui anumit tip de carte pentru citit.
Rolul important deținut de lectură –ca activitate intelectuală – este determinat de contribuția sa la dezvoltarea personalității copilului din mai multe puncte de vedere:
Sub aspect cognitiv: îmbogățește orizontul de cultură al elevilor, prezentându-le evenimente din existența universului, a comunităților umane și a indivizilor.
Sub aspect educativ: le oferă exemple de conduită morală superioară, le prezintă cazuri de comportamente care-i îndeamnă la reflexii, pentru a distinge binele de rău și de a urma binele.
Sub aspect formativ: le dezvoltă gândirea, imaginația, capacitatea de comunicare.
Lectura contribuie în mod evident la dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor. Scopul principal al activităților de lectură este dezvoltarea gustului pentru citit, căruia i se adaugă și alte deziderate: stimularea interesului pentru cunoașterea realității,
sporirea volumului de informații, îmbogățirea vieții sufletești, cultivarea unor trăsături morale pozitive etc. În alegerea operelor literare pentru lectură, învățătorul va avea în vedere ca acestea să corespundă următoarelor exigențe, pentru a-și putea găsi locul în orizontul de așteptare a copilului:
să se potrivească gradului lor de dezvoltare din punct de vedere al experienței de viață, al gândirii, al limbajului, al trăirilor psihice, al imaginației;
să dețină valori estetice și etice;
să se refere la universul de viață propriu elevilor.
Începând cu vârsta de 10-12 ani, copiii se interesează de ceea ce a fost înainte și de ceea ce poate va fi, de expediții, de descoperiri, de explorările cosmosului. Interesul lor pentru ceea ce este dincolo de cunoscut le deschide perspective noi. Învățătorul va trebui să-l îndrume pe elev nu numai înspre cărțile beletristice, dar și spre literatura științifico- fantastică și spre cărțile de știință popularizată. Ele satisfac setea de nou și de necunoscut a copilului, nevoia lui de acțiune imaginară, răspund zborului imaginației. De la această vârstă, lecturile pot fi diversificate într-o paletă foarte largă, în care să intre cărțile de călătorii, viețile oamenilor celebri, cărți despre lumea animalelor. Religia, istoria și geografia, știința și tehnica, expuse pe înțelesul copiilor, pot să devină la această vârstă preferințe și să le marcheze personalitatea și destinul. Alegerea cărților potrivite este doar un prim pas. Al doilea pas și tot atât de important este deprinderea lecturii, obținerea eficienței ei maxime în urma citirii. Titlurile lecturilor vor fi indicate copiilor în funcție de următoarele criterii:
gradul dezvoltării psihice a elevilor: gândire, limbaj, imaginație, emoții, sentimente ;
sfera de interese și preocupări ale elevilor;
posibilitățile de înțelegere a mesajului conținut în opera literară; calitățile educative
calitățile stilului – simplitate, naturalețe, proprietate – să permită elevului înțelegere ușoară a mesajului lecturii.”
1.5. Lectura – abordare comparativă între perioada antepreșcolară, preșcolară și școlară mică
„Lectura – spunea istoricul N. Iorga – joacă un rol important în viața copiilor, un rol mai mare decât în viața celor vârstnici. Cartea citită în copilărie rămâne prezentă în amintire aproape toată viața și influențează dezvoltarea ulterioară a copiilor. Din cărțile pe care le citesc, copiii își formează o anumită concepție asupra lumii, cărțile formează la ei anumite norme de conduită.” Așa cum și statutul de cititor se formeaza în etape și pașii în lumea cărților sunt treptați, fiecare vârstă școlară având înțelegerile și acumulările sale. Cu toate că în principiu, elevii pot citi orice, la vârsta școlară mică nu înțeleg orice.
Preocuparea deosebită ce e acordată literaturii pentru copii provine din caracterul deosebit al cititorului căruia i se adresează, din particularitățile de vârstă ale copilului în diferitele etape de dezvoltare.
Copilul se naște cu un potențial ereditar în ceea ce privește calitățile intelectuale și fizice. Pe măsură ce crește își dezvoltă și perfecționează aceste aptitudini prin influența mediului și a educației. Creierul , baza materială a întregii vieți sufletești , este în perioada copilăriei într-o permanentă dezvoltare. Paralel cu acesta se dezvoltă calitățile psihice, posibilitățile intelectuale ale copilului.
Un studiu realizat de Centrul pentru Lectură și Alfabetizare din cadrul Spitalului pentru Copii Cincinnati arată cât de benefice sunt efectele cititului asupra creierului în în în primii 5 ani de viață arată că părinții care le dau copiilor cărți în loc de tablete sau telefoane în primii ani îi ajută pe cei mici să își dezvolte creierul. Copiilor cărora li se citește frecvent în comparație cu cei care sunt lasați mai mult în fața ecranelor ajută la dezvoltarea materiei albe în zonele din creier responsabile cu limbajul și cititul, zone care vor spijini și învățarea la școală.
Autorul studiului arată că „Rezultatele sunt importante pentru că în primii cinci ani de viață, creierul copiilor se dezvoltă în cel mai rapid ritm. Copiii care au experiențe interesante , care le organizează structura creierului, vor avea avantaje imense când vor ajunge la școală. Și este din ce în ce mai greu pentru copii să recupereze dacă intră în școală deja cu lacune.”
La acest studiu au participat 47 de copii cu vârsta între 3 și 5 ani care încă nu au fost la grădiniță.
Materia cenușie din creier conține neuronii care transmit corpului ce trebuie să facă. Materia albă este formată din fibre care formează coonexiuni între celulele din creier și restul sistemului nervos din corp. Când materia albă se dezvoltă suficient și este organizată eficient, creierul funcționează mai bine, deoarece diferitele părți ale acestuia comunică mai ușor. Fără un sistem bine dezvoltat de comunicare, creierul funcționează lent, iar învățarea are de suferit.
Autorii mai adaugă: „La naștere, copiii au mai mulți neuroni decât vor avea vreodată în viață . În funcție de ce tip de stimualre primește copilul de la cei care au grijă de ei – dacă i se vorbește , dacă este ținut în brațe, plimbat pe afară, dacă i se citește – conexiunile dintre neuroni sunt consolidate, iar acele coneziuni care nu sunt folosite dispar în timp.” Efectele cititului asupra creierului(2020).http:// https://www.suntparinte.ro/stiri/efectele-cititului-asupra-creierului-copiilor (Accesat la data de 28.02.2020)
Chiar dacă învățarea și schimbarea sunt posibile la orice vârstă, acestea sunt mult mai eficiente în primii cinci ani și de aceea experiențele din copilărie sunt atât de importante.
Copilul, cu puterea lui de imitație, simte de timpuriu atracție pentru cărți daca îi vede și pe părinți citind cu pasiune. Atrași la început de imagini, copii descoperă încet, încet minunile pe care cărțile le conțin și rămân legați de ele pe viață. Începutul lecturii pentru copii nu poate fi făcut cu orice carte. E deosebit de important a se ține cont de particularitățile de vârstă ale elevilor.
Nu se poate vorbi despre o literatură scrisă pentru copii de la 1 an la 3 ani , pentru că în această perioadă copilul abia începe să vorbească , iar gândirea lui e săracă . În această perioadă copiii răsfoiesc cărțile cu poze. Acestea au uneori imagini disparate: pe o față cu un om, pe alta cu un animal, pe alta o casă etc. Alteori imaginile sunt înșirate după o idee , cu un fir de acțiune, cu o întâmplare. Mai târziu, în prejma vârstei de 3 ani , copiii sunt atrași de cărți cu poze însoțite de texte, în versuri sau în proză ritmată. Sunt primele producții literare accesibile copiilor.
Gândirea concretă , bazată pe imagini și senzații directe este formată între 3 și 5 ani . Neputând generaliza sau abstractiza , copilul este atras de culori , de mișcare și de sunete. Pentru această perioadă sunt indicate poveștile despre lumea înconjurătoare, în proză sau versuri . Acestea îl ajută pe copil să depășească limitele înguste ale mediului familial în care trăiesc. Povestirile realiste sau fantastice destinate acestei vârste sunt în general scurte, cu un conflict bine închegat, personaje puține, schițate prin câteva trăsături definitorii, desfășurarea acțiunii este vie, iar umorul și duioșia sunt sentimente între care oscilează afectivitatea copilului.
Încă de la vârsta de 3-4 ani, copiii pot fi obișnuiți cu cărțile. Educatoarele trebuie sa ofere copiilor cărți mari cu fotografii puternic colorate, să îi supravegheze cu atenție să nu rupă foile, să îi obișnuiască să răsfoiască și să insiste asupra imaginilor care le plac mai mult. Copiii vor ajunge să prețuiască cărțile pentru minunile care le cuprind, să le cunoască după copertă, ba uneori să rețină numele autorilor amintiți într-o doară de educatoare când voiau sa deosebeasca o carte de alta.
„Dacă folosind această sănătoasă pasiune, le vom arata copiilor ca poveștile sunt cuprinse în cărți și dacă le vom arata copiilor că poveștile sunt cuprinse în cărți, și dacă le vom citi pe cele mai frumoase, ei vor îndrăgi cărțile și le vor arăta toată recunostința lor.”
Fără îndoială că la 5 ani, cunoașterea și preferințele lor pentru anumiți autori ar fi prematură, dar copilul ține minte fără greș fiecare carte, și daca i se spune o dată numele celui ce a scris-o el îl va reține și îl va folosi ori de câte ori va face referire la acea carte. Părinții care acordă atenție acestei pasiuni a copiilor și care își pierd din când în când câte o jumătate de oră citindu-le expresiv câte o poveste realizează un lucru de o însemnatate deosebită: cultivă de timpuriu la copiii lor deprinderea lecturii.
Poveștile care au cea mai mare trecere la această vârstă sunt cele ale căror eroi sunt animalele. Firea acestor personaje e mai ușor de înțeles pentru cei mici, iar conflictele și ele sunt mult mai simple. Animalele reprezintă pentru copii o lume cu un farmec deosebit. La această vârstă, ei au reușit să le identifice și să le individualizeze. Se creează așadar o lume de personaje atipice, apropiate din acest punct de vedere de personajele fabulelor: lupul este lacom și crud, dar poate fi păcălit ușor din cauza prostiei lui. Vulpea e rea si șireată, dar uneori tocmai această șiretenie îi aduce pieirea. Cocoșul e veșnic treaz în fața primejdiei și gata de luptă, iar iepurele e cumsecade, dar neîndemânatic și fricos.
Astfel trăirile sufletești sunt elementare si polarizate spre extreme, bunătate sau răutate, omenie sau fărădelege, prostie sau deșteptăciune. Sentimentele sunt la fel: bucurie sau tristețe, dragoste sau ură. Așa cum personajele sunt fixate pe una sau doua coordonate, acțiunile sunt si ele reduse la câteva episoade simple care se repetă de obicei fără o modificare esențială.
Basmele cu animale redau aspecte din viață, reale dar elementare si reprezintă oarecum „un abecedar al conflictelor si sentimentelor omenești” cum îl numea Ilie Stanciu . Acesta e motivul pentru care sunt atât de apropiate de puterea de înțelegere a copiilor.
În jurul vârstei de 7 ani , intervine o schimbare calitativă a gândirii copilului . La acest salt se ajunge pe de o parte datorită dezvoltării centrilor de gândire și pe de altă parte acumulării de noi cunoștințe. Copilul trece de la faza intuitivă a gândirii la faza logică și rațională. Acum încep să se consolideze noțiunile, să se înlănțuie asociațiile , să intervină gândirea abstractă.
În clasele primare, poveștile joacă rolul esențial în formarea cititorului de mâine. Atrași la început de imagini, copiii descoperă încet-încet minunile pe care cărțile le conțin și rămân legați de ele pe viață. Micuții se transpun în eroi și își doresc să afle cât mai multe fapte mărețe săvârșite de aceștia .
Între 5 și 7 ani , când se desăvârșește această schimbare calitativă , copiii sunt în perioada întrebării De ce ?. Acum copilul este curios să afle cauza lucrurilor: De ce plouă?, De ce se nasc…?, De ce zboară avioanele? etc. În această perioadă copiii ascultă cu plăcere povestiri realiste sau povestiri despre fenomenele naturii , despre viața oamenilor de ieri și de azi.
De la 7 la 10 ani , dezvoltarea gândirii copilului continuă cu o intensitate din ce în ce mai mare. Pe lângă basmele care le încântă copilăria , și le stimulează imaginația, copiii încep să guste din ce în ce mai mult povestirile istorice, descrierea călătoriilor celebre, povestirile cu caracter științific sauu fantastic. Având mai multă putere de asimilarre la această vârtă copiii încep să fie pasionați de schițe, nuvele și chiar romane scrise pe înțelesul lor. În această perioadă se formează gustul pentru citit al copilului.
Există riscul că văzând interesul manifestat de copii pentru lectura să recomande romane de aventuri cu intrigă complicată cum ar fi „Cei trei mușchetari” de Alexandru Dumas. Copiii nu vor înțelege marea bogăție de idei conținute de aceste cărți valoraoase, nu vor înțelege motivația acțiunilor personajelor, nu vor pricepe conflictele personale ale eroilor pentru că puterea lor de înțelegere este încă fragedă, sar pasajele de descriere a stărilor sufletești și se opresc doar la dialoguri și acțiune. Cu astfel de lectură copilul fie nu înțelege nimic , fie capătă o imagine greșită asupra operei.De aceea este bine ca micii cititori să epuizeze mai întâi cărțile destinate vârstei lor, apoi treptat să fie introduși în lumea marilor povestiri.În felul acesta copilul va căpăta cunoștință și experiențele necesare înțelegerii cărților precum și experiența unei lecturi îndelungate.
Aceste note specifice diferitelor etape de vârstă pe care le străbate copilul, sunt deosebit de importante pentru cei ce scriu pentru cei mici, cât și pentru cei ce recomandă și îndrumă lectura.Cunoașterea acestor caracteristici trebuie dobândită pe baza unei îndelungi observații a copiilor, a apropierii de ei cu răbdare și tact. Delimitările de vârstă nu trebuie înțelese în mod rigid. Ele sunt simple cadre convenționale create pentru a putea înțelege mai ușor psihologia copilului. Ele nu ne scutesc însă de cunpoașterea fiecărui copil în parte, deoarece de la copil la copil există deosebiri foarte mari. Astfel, fără o cunoaștere temeinică a cititorului nu putem recomanda sau îndruma lectura unui copil. Înțelegerea mecanică a tipologiei vârstelor îi face pe unii educatori să greșească.
II. INTERESUL PENTRU LECTURĂ LA ELEVII DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
2.1 Factorii ce influențează interesul pentru lectură
Interesul pentru citit nu vine de la sine, ci se formează printr-o muncă a factorilor educaționali – familia și școala – o muncă ce presupune răbdare, perseverență și voință. Pentru ca apropierea de carte să devină o deprindere zilnică, iar plăcerea de a citi – o necesitate dorită și trăită, e potrivit ca și familia să se implice activ în apropierea copilului de miracolul cărții, încă înainte de învățarea alfabetului. Familia constituie primul mediu de viață socială și culturală, iar prin valorile pe care le transmite copilului asigură premisele dezvoltării intelectuale, morale și estetice ale acestuia.
Există factori care determină lectura copiilor: particularitățile de vârstă și psihice, preferințele lor, climatul familial reprezintă factori care pot transforma lectura într-o necesitate, „o foame de carte”, o delectare sau nu. Când gustul pentru lectură, cultul pentru carte s-au format din primii ani de școală, acestea rămân pentru toată viața o obișnuință utilă. Lectura propriu-zisă nu începe însă decât după ce copilul reușește singur să descifreze cu ușurință ideile ascunse în spatele semnelor grafice. Învățătorul sau părintele trebuie să sesizeze acest moment dificil din viața micuțului, pe jumătate înspăimântat de tainele scrisului și al cititului, crispat de efortul făcut de descifrarea cuvintelor pline de mister. Este cunoscut faptul că de la clasele primare, atât familia cât și școala depun eforturi pentru a influența universul copilăriei prin basme, povești și poezii. Perioada de formare a gustului pentru citit coincide cu cea când se pun bazele acestuia, în clasele primare. Elevului mic trebuie să i se trezească curiozitatea spre lecturi, să i se cultive interesul spre cunoaștere.
Cadrul didactic – factor esențial
Motivarea elevilor pentru lectură depinde, în primul rând, de efortul pe care îl face fiecare învățător în parte, clarificându-și el însuși anumite aspecte privind punerea în scenă a lecturii în școală. Rolul învățătorului este de a urmări nu numai „cât”, ci și „ce” și „cum” citesc elevii săi. Nu numărul mare de cărți citite contează, ci valoarea artistică și educativă a acestora. Un obiectiv important pentru fiecare clasă, este trezirea interesului elevilor pentru lectură. Odată format, gustul pentru lectură se poate transforma într-o adevărată pasiune, care se poate resimți toată viața. Îndrumarea lecturii elevilor este o acțiune dificilă și de durată.
Un bun învățător nu pierde niciodată din vedere importanța deosebită pe care o are lectura în formarea copilului. Cadrul didactic trebuie sa fie la curent cu tot ce apare în domeniul lui și să-i informeze pe elevi asupra acestor lucruri pentru a preîntâmpina situația în care elevul nu știe ce să citească, să cumpere sau să împrumute. Desigur a recomanda anumite cărți nu trebuie să ducă la obligarea procurării și lecturării lor. Astfel se ajunge la suprasolicitarea elevilor și transformarea interesului pentru lectură într-o anumită corvoadă de care elevii se achită fără prea mare plăcere.
b. Biblioteca
Nicăieri nu se poate forma și întreține mai cu efect gustul pentru lectură bună decât în atmosfera îmbietoare la citit a unei biblioteci, oricât de modestă ar fi ea. Rafturile încărcate cu atâtea scrieri din toate domeniile, mesele cu cititorii aplecați cu răbdare asupra cărților, liniștea abia tulburată de foșnetul filelor întoarse cu multă grijă, totul te îmbie la lectură și meditație. Din păcate în unele școli bibliotecile nu sunt bine dotate, fie lipsesc cărțile esențiale, fie numărul în care sunt ele e prea mic, sau starea lor lasă de dorit. Un alt minus al bibliotecilor școlare îl reprezintă lipsa sălilor de lectură. Din păcate unii bibliotecari preferă doar să dea cărți spre împrumut și nu încurajează deloc studiul la sala de lectură. De asemenea, chiar bibliotecile bune au minusuri în dotarea tehnică, prea puține sunt cele a căror baza de carte este complet informatizată.
Pentru a se favoriza lectura, este necesar ca sala să fie luminoasă, spațioasă, cu mese comode, cărțile aranjate pe tematici dupa accesibilitate. Elevii trebuie sa aibă acces la cărți, iar climatul să fie unul de liniște. Un rol deosebit de important îl are bibliotecarul. El trebuie să cunoască toate lucrările de specialitate să citească multă literatura pentru a putea să recomande elevilor cărtile cele mai accesibile sau cele mai bune în domeniul care îi intereseaza pe acestia. De asemenea bibliotecarul trebuie să fie parte activă la organizarea unor activități extrașcolare care să se desfășoare în cadrul bibliotecii, deoarece devin mai atractive pentru elevi. Aceste activități devin adevărate sărbători ale cărții la care pot participa și părinții. Cunoscând mai bine sufletul copiilor, apropiindu-se cu dragoste de ei, recomandându-le cărți instructive dar și educative, sfătuindu-i cum să citească și să păstreze cărțile, îndrumând lectura elevilor în așa fel încât să facă din plăcere nu din obligație, ajutându-i să realizeze recenzii ale cărților citite, să țină un jurnal de lectură, bibliotecarul devine un prieten al elevului, un formator al gustului pentru lectură.
c. Listele bibliografice
O foarte bună cale pentru îndrumarea lecturii copiilor este întocmirea sistematică a listelor bibliografice recomandate, bazat pe criteriul că a citi cărți prost alese e mai rău decât a nu citi deloc. Listele au menirea de a ține la curent copiii cu noutățile din literatura pentru copii. Aceste liste de recomandări pot fi întocmite de bibliotecile locale în conformitate cu cerințele manualelor școlare și cu prevederile programelor școlare. Adesea unii copii merg la biblioteca să scoată cărți pentru buna lor plăcere de a citi. E esențial ca bibliotecarul să îi ofere cărți valoroase, adecvate vârstei. Unii copii care frecventeaza biblioteca nu posedă acasă literatura adecvată vârstei.
d. Familia
Formarea deprinderilor intelectuale reprezintă o caracteristică de bază în primii ani de școală, iar familiei îi revine un rol extrem de important. Implicarea activă și pozitivă a părintelui este recunoscută ca fiind benefică în educația copilului. Gustul pentru lectură poate fi stimulat și cultivat încă de la aceste vârste, astfel încât cartea să devină un prieten constant al copilului, izvor de înțelegere și cunoaștere. Timpul pe care elevul îl petrece în familie este mult mai mare decât cel petrecut la școala. Membrii familiei devin un model pe care elevul mic îi imită în limbaj, ținută, gusturi, comportament. Este de dorit așadar ca părinții să devină o parte integrantă a procesului instructiv-educativ. În familiile în care copiii au prilejul să audă discuții diferite despre carți și să vadă multe lucrări de specialitate, interesul pentru lectură se manifesta pe o linie ascendentă. Întrucât în orice școala sunt elevi proveniți din familii foarte variate, managerii de la clase au datoria de a cunoaște mediul în care trăiesc elevii, de a-i ajuta pe părinți să fie un partener al propriului copil în asumarea unei culturi. A transforma părintele, și așa destul de ocupat în partener pentru promovarea lecturii la elevi nu e o atribuție ușoară. E necesară alcătuirea unei strategii, găsirea unor metode și activități care să implice în mod activ părintele în acest proces.
Propun Sunt recomandate câteva modalități prin care părinții pot petrece momente plăcute alături de copiii lor și în același timp îi pot ajuta să pătrundă în lumea magică a cărților:
Vizitarea bibliotecii
Biblioteca este una din cele mai bune, mai accesibile și nu în ultimul rând mai ieftine surse de lectură. Bibliotecile, chiar și cele mai mici, au pe rafturile lor atât cărți pentru copii cât și pentru părinți. Bibliotecarul poate recomanda cărți potrivite domeniului de interes al copilului.
Cititul în fața copilului
Exemplul personal și mai ales acțiunile în comun, desfășurate împreună cu copilul, sunt recunoscute de specialiști ca fiind cele mai bune metode de a stimula gustul pentru lectură al copilului. Astfel, cititul în fața copilului și în special cititul cu voce tare dau rezultate deosebite. Modalități atractive prin care sunt invitați copiii în universul textelor literare.
Mai presus de orice, copiilor le place să li se citească cu voce tare. Este un moment special pentru ei, când se simt aproape de părinți și iubiți de aceștia. Se iau în considerare preferințele copiilor pentru lecturi. Un sondaj efectuat printre copiii din clasele a III-a și a IV-a ne-a arătat ca în topul celor mai apreciate lecturi se numără următoarele cărți:
1) Fram, ursul polar – Cezar Petrescu
2) Cartea Junglei – R. Kippling
3) Vrăjitorul din Oz – L. Frank Baum
4) Colț Alb – Jack London
5) Heidi – Johanna Spiry
6) Charlie și fabrica de ciocolată – Roald Dahl
7) Povestiri – H. C. Andersen
8) Matilda – Roald Dahl
Citirea alternativă
Părintele citește o pagină dintr-o carte, iar următoarea o va citi copilul, sau se poate încerca citirea alternativă a capitolelor unei cărți. Astfel, participarea părintelui va fi resimțită de copil ca o recompensă pentru fiecare capitol citit. Iată câteva cărți structurate pe capitole, care vor face această activitate nu numai utilă, ci și plăcută și relaxantă:
Aventurile lui Tom Sawyer – Mark Twain
Cărțile cu Apolodor – Gellu Naum
Aventurile baronului Münchausen – Gottfried August Burger
Cititul pe mai multe voci
Se aleg poezii, povești, povestiri sau chiar scurte piese de teatru și scenete în care dialogul este preponderent. Fiecare membru al familiei își alege un personaj și citește numai replicile acestuia. Se pot interpreta și mai multe roluri deodată, schimbându-vă glasul de fiecare dată când treceți de la un erou la altul sau cineva din familie poate să-și asume rolul de povestitor și să citească fragmentele descriptive. Acest joc dezvoltă, de asemenea, atenția și puterea de concentrare a copilului dumneavoastră. Iată câteva titluri recomandate:
Cățelușul șchiop – Elena Farago
Balade vesele și triste – George Topârceanu
Momente și schițe – I.L. Caragiale
Întâmplări cu Arpagic – Ana Blandiana
Jocurile literare
Orice copil învață cu mult mai multă plăcere și ușurință atunci când se joacă, decât dacă este forțat să învețe. Cunoscând acest lucru, părinții îi pot vorbi copilului și îl pot învăța multe lucruri în timp ce se joacă cu el sau chiar inventând mici jocuri împreună cu el. Mai mult, aceste jocuri pot fi derulate în paralel cu alte mici activități casnice în care este implicat copilul, făcându-l astfel să nu le perceapă ca pe o corvoadă, ci ca pe un prilej plăcut de a fi împreună cu familia sa.
Exemplu de joc: Arena cărților
Amenajați un loc special, afară (dacă aveți curte și vă permite vremea) sau în casă, care să fie destinat exclusiv citirii cărților de povești. Roagă-ți copilul (sau copiii) să-și aducă cărțile preferate și să petreceți timp împreună doar citind și spunând povești.
De încercat:– aduceți o gustărică, popcorn sau ciocolată de casă;
– citește cartea ta preferată de când erai copil;
– discutați despre poveste, ce v-a plăcut și ce nu, ce sentimente aveți despre acea carte.
Discuțiile despre cărți
Există numeroase ocazii extrașcolare în care pot fi purtate discuții despre cărți. Astfel, copilul nu va asocia lectura cu o activitate impusă exclusiv de școală, ci va descoperi cititul din proprie inițiativă, din curiozitate și de plăcere.
Pentru a-l îndemna să citească și a-i arăta că acest lucru este apreciat, trebuie manifestat interesul pentru ce a citi. Copilul poate fi pus să povestească subiectul unei cărți, să precizeze amănunte despre personaje și aventurile prin care trec acestea, despre locurile descrise în carte. În egală măsură, poate fi stimulată curiozitatea dacă i se povestesc cărțile citite. De asemenea, un simplu drum la magazin poate fi o bună ocazie pentru a-l stimula să citească. I se poate trezi curiozitatea, dacă i se povestește despre forma, culorile, materialele sau proveniența diverselor lucruri din magazin, iar el va fi dornic să mai vină la cumpărături. Există câteva cărți despre invenții și inventatori, scrise pe înțelesul copiilor care pot fi recomandate:
Galilei și primul război al stelelor – Luca Novalli
Einstein și mașinile timpului – Luca Novalli
Darwin și adevărata poveste a dinozaurilor – Luca Novalli
Ori de câte ori comportamentul sau reacțiile copilului sunt similare cu cele ale unui personaj de poveste, trebuie remarcat și discutat despre eroul respectiv.
Vizionarea unui film la cinematograf sau a unei piese de teatru poate determina creșterea interesului pentru cărți. După vizionare, interesul pentru lectură al copilului poate crește în urma discuției cu el despre cartea care stă la baza filmului sau a spectacolului respectiv, despre diferențele și asemănările dintre cele două despre avantajele cuvântului scris și/sau ale reprezentării vizuale.
Literatura de călătorie
Vacanțele sunt prilejuri când copiii pleacă în tabere, excursii sau la bunici. Copilul poate fi încurajat să se intereseze și să exerseze genul epistolar. Punându-i o carte în bagaj poate stimula ineresul copilulului, atât să citească cât și să scrie. Discuția despre istoria și legendele specifice locurilor unde urmează să-și petreacă o parte a vacanței îl poate determina să se informeze . Multe dintre acestea le poate descoperi în cărți precum:
Legende istorice – Dimitrie Bolintineanu
Legendele românilor – Valentin Tănase
Legende și povestiri istorice – Petru Demetru Popescu
Chiar dacă este vorba numai despre o simplă plimbare în parc sau o ieșire la pădure, pot fi găsite subiecte despre plante și animale prezente în literatura pentru copii. Sugestii:
Din lumea celor care nu cuvântă– Emil Gârleanu
Dumbrava minunată – Mihail Sadoveanu
De asemenea, scrierea unui jurnal de călătorie în care să-și noteze impresii despre locurile pe unde călătorește, obiectivele pe care le vizitează, oamenii pe care îi întâlnește, prietenii pe care și-i face este foarte bine venită. În paginile acestui jurnal pot fi expuse desenele – peisaje, portrete, impresii legate de călătoria sa. Copilul află că există scriitori celebri care au practicat acest gen, iar cărțile de călătorii și aventuri sunt apreciate și gustate de un public larg de cititori:
Toate pânzele sus – Radu Tudoran
Călătoriile lui Marco Polo – Petre Ghelmez
Printr-o strânsă colaborare între școală și familie, micii școlari vor reuși să descopere bucuria lecturii și să aleagă din fiecare text citit ceea ce este esențial și util.
f. Colaborare între școală și edituri
Începând din anul 1990 s-au înființat foarte multe edituri, numărul lor depășește în prezent 3000. Titlurile și oferta de carte sunt astfel mult mai variate. Oricum aceasta colaborare trebuie să pornească de la școală nu de la edituri pentru a nu deveni ceva comercial doar. Exista și edituri care au dezvoltat o strategie de lucru axată în special pe școală, producând cărți necesare bibliografiei școlare și răspunzând astfel la dorința manifestată de unii părinți de a achiziționa cărțile ce trebuiesc citite de copii lor.
g.Teatru, lansarea de carte
Lectura nu poate fi ruptă din contextul cultural al vremii noastre. Desigur e necesară cunoașterea operelor clasice, dar există și contemporaneitate. Sunt autori care publică foarte des, mentinându-se activi pe scena literară contemporană. Operele clasice le putem cunoaște și putem stârni interes pentru ele prin urmărirea pieselor de teatru. Se pun în scenă numeroase capodopere. Elevii pot fi obișnuiți să frecventeze teatrul, vor viziona piese care le va trezi interesul. Mergând acasă, foarte probabil să ia cartea în mâna și să parcurgă iarăși piesa vizionată.
Un bun profesor, nu va ignora niciodata lansările de carte. Cunoscând dorința elevilor de a cunoaște personalități, va prezenta personalitățile vieții literare făcându-i astfel să devină curioși să citească cartea celui de la care a obținut un autograf sau o dedicatie sau cu care și-a făcut fotografie.
2.1.1 Factori ce determină scăderea interesului pentru lectură
Dezvoltarea amețitoare a mass-media, mediul (familia, anturajul, societatea) în care își formează personalitatea elevii noștri, slabul interes manifestat de părinți în ultima vreme față de dezvoltarea și formarea psiho-intelectuală a propriilor copii, situația materială precară a acestora, iată doar câțiva dintre factorii ce concură la scăderea interesului pentru actul lecturii în rândul copiilor.
Ce mai reprezintă lectura pentru copii? Ce impact are lipsa lecturii asupra activității psiho-intelectuale a acestora? Cum îi determinăm să citească? Cum îi putem atrage spre universul cărților? Cum încurajăm lectura la elevii noștri? Sunt doar câteva dintre întrebările la care am încercat să găsesc răspuns prin inițierea acestui program educativ. Dintre obiectivele – cheie ale acțiunii voi enumera doar pe cele mai importante și, totodată, cele mai ușor realizabile: dezvoltarea la elevi a gustului pentru lectură, sensibilizarea elevilor față de actul lecturii, formarea la elevi a capacității de a realiza o lectură conștientă și formativă, formarea la elevi a capacității de selecție a propriilor lecturi.
2.2 Tipuri de activități ce pot fi valorificate în scopul stimulării interesului pentru lectură la vârsta școlară mică
Gustul pentru lectură și deprinderea lecturii se formează în timp și într-un context în care se poate vorbi de un adevărat cult al cărții, de o cultură a lecturii. Din păcate, astăzi sunt tot mai multe semne de diminuare a apetitului pentru citit în rândul copiilor și adolescenților, ceea ce trezește o tulburătoare dezamăgire și neliniște în rândul profesorilor și părinților. Încă de la venirea copilului în școală, trebuie identificate modalități să iubească „cartea”. Se vor citi povești, poezii, în așa fel încât, în urma lor, micii școlari să simtă nevoia să citească.
Voi reda în continuare câteva metode și tehnici de lucru ce pot fi folosite în cadrul orei de lectură:
Citirea expresivă a unei povești;
Povestirea unor basme;
Jocuri literare: Povestirea pe dos, Schimbarea finalului, introducerea unor personaje noi, Povestitorul iscusit, Mingea călătoare, Salata de povești, De-a poeții, Recunoaște autorul;
Activități: Clubul micului cititor, Jurnalul cititorului, Banca de cuvinte, Afiș- lansare de revistă, jocul didactic: La bibliotecă, La librărie;
Dramatizarea;
Concursul;
Folosirea metodelor activ- participative;
Lectura suplimentară ținând cont de preferințele copiilor;
Afișarea unui tabel cu evidența lecturii elevilor în clasă: va stimula concurențial cititul cărților;
Controlul fișelor de cititor de la bibliotecă: ajută cadrul didactic să vadă cât de preocupați sunt elevii pentru lectura suplimentară, ce și cât citesc, ce preferințe au.
Știm că micii școlari sunt vrăjiți de carte, sunt purtați de aceasta în universul minunat al cunoașterii. Învățătorul este dator să îndrume pașii tinerelor mlădițe pe acest nou drum, plin de neprevăzut.
În clasa pregătitoare și I un rol important îl are conversația problematizată, care menține vie relația dascăl- elev. După studierea textelor planificate, pe care le-am analizat și comentat în mod amănunțit am recomandat lecturi potrivite vârstei, pe marginea cărora s-au purtat discuții. După ce textele au fost parcurse am lansat următoarele cerințe: să formuleze întrebări pe care să le adreseze colegilor; să folosească cuvintele noi și expresiile artistice în contexte variate; să redea prin cuvinte proprii conținutul textelor citite; să recunoască ilustrațiile care înfățișează personaje sau scene din poveștile citite; să le așeze în ordinea desfășurării faptelor.
Începând cu clasa a II-a, o altă formă de îndrumare a lecturii o constituie formarea bibliotecii de clasă, precum și a bibliotecii personale. Prima se compune din cărți aduse de copii și învățător, se stabilește un bibliotecar al clasei și se apoi se trece la împrumutarea cărților.
La clasele a III-a și a IV-a interesul elevilor pentru lectură se amplifică. La studierea unor autori elevii pot fi stimulați să citească și alte opere scrise de aceștia. Pot fi întocmite portofolii pentru fiecare scriitor cunoscut, cuprinzând portretul, date biografice și aspecte esențiale din opera lor, prilej cu care am trezit curiozitatea și interesul pentru lectură.
Ghicitorile literare sunt mijloace pasionante ce-i invită pe copii la lectură.
Acestea se pot desfășura astfel : se citește un fragment și se cere elevilor să indice opera și autorul, sau să recunoască lectura în care erou principal este Nică etc.
Foarte apreciat de elevi este și jocul cu versurile: învățătorul recită unu-două versuri dintr-o poezie, iar elevii continuă.
Computerul (videoproiectorul, cd-ul) constituie un alt important mijloc de îndrumare a lecturii.
Ele prezintă operele literare în imagini vizuale și auditive. După lectură elevii pot face comparații, stabilind asemănări și deosebiri între întâmplările prezentate.
Lecțiile de popularizare a cărților, a unor scriitori,reprezintă, de asemenea, un mijloc de îndrumare a lecturii particulare.
O carte pentru copii nou apărută se citește mai întâi de către învățător, apoi se prezintă elevilor. Aceștia își notează titlul și autorul, pentru a o putea procura de la librărie sau bibliotecă. Prin astfel de lecții , un scriitor sau altul devine mai cunoscut elevilor din întreaga clasă .Alături de aceste forme importante de îndrumare a lecturii se mai pot folosi și altele cum ar fi recitarea unor poezii, cântece pe versurile unor autori.
.Expozițiile de carte se pot organiza în clasă și cuprind cărți despre o temă anume ce pot fi lecturate de elevi- ex. Din viața plantelor, Trecutul glorios al patriei, Povestiri despre animale etc.
Șezătorile și medalioanele literare invită din nou elevii la lectură.
Dramatizările făcute cu școlarii după unele texte literare i-au stimulat pe elevi să citească mai mult din dramaturgia românească.
În afară de citirea independentă a lecturii particulare se poate folosi și citirea în colectiv. Această citire se realizează de către învățător sau elevi care citesc corect și expresiv; are rol de a aprofunda și purta discuții pe marginea lecturii citite. Lectura necesită nu numai îndrumare, dar și control. Procedeele de efectuare a controlului sunt variate și depind de scopul urmărit imediat: anchetele, controlul fișelor de cititor de la bibliotecă, convorbiri cu elevii, fișe de lectură.
Pentru un învățător este important de știut nu numai ce și cât citesc elevii lui, ci și cum înțeleg să citească o carte. Este important ca elevii să înțeleagă ceea ce citesc, să fie în măsură să deosebească ceea ce este bun, util, constructiv și educativ, de ceea ce poate fi dăunător și, în sfârșit, să-și poată formula clar o opinie despre cartea citită. Lectura este asa cum se știe, un eveniment al cunoașterii. Ea orienteaza gândirea si sensibilitatea elevilor asupra operei literare, revelează un anume mod de înțelegere a lumii. Atrăgând elevii în cunoașterea operei, profesorul parcurge cu ei drumul acesteia cu întrebări și răspunsuri, surprinde noutatea, originalitatea viziunii. În școala, emoția lecturii presupune valorizarea operei, explicarea ei logica, rațională.
Vorbind despre stimularea gustului pentru lectura, nu putem ignora îndrumarea lecturii elevilor. Din moment ce elevii au fost motivați să citească, e extrem de important să fie îndrumată lectura elevilor. Astfel, vorbim despre o muncă de instruire și educare. Pâna la un punct, munca de îndrumare a lecturii elevilor se confundă cu cea de predare a literaturii române, a istoriei literaturii române și a noțiunilor de teorie literară la clase. Analiza literară sau caracterizarea generală a unei opere, datele bibliografice incluse în manuale și predate în clasa oferă multiple posibilități de inițiere a elevilor în diversele sectoare (genuri sau specii) ale literaturii, în înțelegerea unei opere literare, în formularea unor opinii asupra celor citite. "Predarea literaturii se împletește organic cu recomandarea unui număr mare de cărți, cu îndrumarea elevilor de a citi cărțile cele mai reprezentative, cu formarea unor deprinderi de a înțelege și aprecia o opera literara, si de a o distinge de alte carti mai putin izbutite. De aceea în mare măsura, metodele recomandate (…) sunt cele ale didacticii în general: expunerea sistematică, exercițiile, conversația, lucrul cu cartea, demonstrația, excursia, lucrările în cercuri."
Metodele de învățare sunt alese în funcție de scopul propus, de particularitățile de vârsta, de accesibilitatea activității propuse și de contextul clasei de elevi. Folosirea metodelor trebuie să aibă în vedere scopul propus și să permită combinarea mai multor strategii în vederea atingerii acestui scop.
Expunerea, povestirea și explicația
„ Expunerea este definită ca prezentarea orală a unei teme, într-o organizare logică, densă și fluentă a ideilor ” . Se caracterizează prin sintetizarea informației, ierarhizarea strictă a ideii, enunțarea unei ipoteze, analiza și interpretarea critică a unor puncte de vedere. Se recomandă în special la clasele mai mici unde elevii nu au posibilitatea de a distinge între important și mai puțin important, între principal și secundar. La clasele mai mari, expunerea își atinge scopul numai dacă nu obține caracterul unei ore de curs; în caz contrar plictisește și nu convinge. "Expunerea nu trebuie să se reducă totdeauna la relatarea cuprinsului, ci să urmarească în primul rând stimularea interesului elevilor pentru lectura bună. Acest lucru poate fi dobândit, de pildă prin expunerea frumoasă a subiectului unei cărți, mai ales la clasele mici, prin analiza stărilor sufletești ale unui personaj, prin descrierea unei scene emoționante, prin înfățisarea unui moment dramatic dintr-o carte". Elevul care urmărește o astfel de expunere va deveni interesat să citească cât mai curând cartea respectivă, va urmări pe parcursul ei scenele prezentate de învățător fiindu-i astfel mult mai ușor să distingă ce e important. Povestirea stimulează îndeosebi imaginația copiilor, antrenează noi motivații și situații de învățare, în timp ce explicația presupune o dezvăluire a adevărului pe baza unei argumentări, accentul căzând mai mult pe receptarea și mai puțin pe interpretarea cunoștințelor.
2. Conversația
Este cea mai eficientă dintre toate metodele. Aceasta conferă posibilitatea de a cunoaște opiniile și preferințele elevilor. Pe lângă caracterul organizat din cadrul orelor, conversația poate îmbrăca și o forma mai neorganizată, oferită de o nedumerire a unui elev sau a unui grup de elevi, de înclinația elevilor spre un anumit tip de cărți, prezența învățătorului în bibliotecă în momentul în care elevii vin să împrumute cărțile. Prin conversație se ajunge mai ușor la țintă, învățătorului fiindu-i mai ușor să câștige atenția elevilor, să le ajungă la suflet și să îi poată direcționa.
Rezultate bune se obțin cu ajutorul conversației atunci când se folosesc exemple din operele studiate ca material intuitiv sau când conversația alternează cu lectura unor fragmente din operele învățate. Este bine ca la sfârșitul conversației să se ajungă la o concluzie simplă formulată de elevi. Concluziile lungi, enunțate de profesor obosesc și nu mai interesează, anulând adesea efectul conversației. Metoda conversație trebuie să ducă la formarea gândirii independente a elevului, la conturarea clară a opiniilor personale și la lămurirea confuziilor elevilor. Este de dorit ca în timpul conversațiilor profesorul să nu impună un caracter strict didactic.
3. Lucrul cu cartea
Este recomandabil mai ales la clasele mici. Firește că nu se poate citi integral o carte în timpul orelor, dar se formează deprinderea elevilor de a lucra independent cu cartea, și această deprindere dobândită timpuriu este neprețuită în activitatea ulterioara a elevilor. Accentul trebuie să se pună pe stimularea interesului pentru a citi în întregime o carte și nu pe reproducerea unor idei. Abia după ce s-a cultivat interesul și gustul pentru lectură se poate trece la formarea deprinderii de a extrage ideile dintr-un text citit.
La clasele mari se folosește această metodă și pentru alcătuirea planului de idei. O atenție deosebită trebuie să se acorde utilizării fișelor. În perioada de tranziție de la caiet la fișe este indicat să se utilizeze fișe de lectură despre cărțile citite, care să contină pe scurt, autorul, titlul operei, rezumatul și pe scurt câteva impresii asupra operei respective. Elevii vor fi îndrumați să grupeze fișele pe probleme și teme specifice, să extraga citate reprezentative."Având în vedere faptul ca elevii nu știu totdeauna cum trebuie să citească o carte, metoda lucrului cu cartea este bine să fie folosită cât mai des pentru a frâna tendinta unora de a frunzări cărțile sau de a-și forma o falsă idee despre cele citite."
4. Metoda demonstrației
Se poate folosi în îndrumarea lecturii la clasele mai mari, unde elevii au nevoie de mai multe argumente. Se practica cu succes dacă exista pe lângă argumentele de ordin rațional sau estetic și posibilitatea de a demonstra o tema pe baza materialului intuitiv. Aceasta metodă se poate folosi și combinată cu metoda expunerii sau conversației. Totul depinde de scopul urmărit și de utilitatea unei argumentări mai solide în vederea convingerii elevilor.
5. Metoda excursiilor
Excursiile pot fi organizate special în vederea predării unui capitol din istoria literaturii române. Muzeul de istorie a literaturii din localitatea unde s-a născut și a copilărit un anume autor conține în general și cărțile reprezentative ale acestuia, ediții princeps. Pentru ca excursiile și vizitele la diversele case memoriale să-și atingă scopul e necesară o bună pregătire prealabilă a acestor și o bună organizare. Elevii trebuie să plece de acasă cu un minim de cunoștințe despre personajul în cauză, iar la fața locului e de dorit ca un ghid să lectureze fragmente importante din biografie și din operă.
6. Metoda exercițiilor
Se folosește pe scară largă în domeniul literaturii. Programele școlare prevăd diverse ore de compunere care contribuie la consolidarea cunoștintelor dobândite precum și la formarea deprinderilor de lucru. Rezumatele, analizele literare, recenziile, caracterizarile de personaje, constituie un început de munca independenta creatoare. Efectuarea acasă a diverselor teme, acestea pot stimula interesul pentru lectura când lucrarea se referă la anumite opere literare sau când pentru motivarea ei profesorul a menționat unele repere bibliografice.
7. Jocuri literare
Un alt mijloc de a îndruma și de a controla lectura copiilor îl formează jocurile literare. Este bine cunoscută atracția pe care o simt copii pentru jocuri în general. Prin joc copilul se distrează, dar și dezvoltă numeroase aptitudini. Acest dublu rol, de a amuza și de a instrui copiii îl au jocurile literare. Pentru profesori, ele sunt un bun prilej de a observa și evalua lectura elevilor. Pentru a exemplifica aceasta metodă mai puțin convențională, voi prezenta câteva jocuri care pot fi jucate în cadru școlar sau extrașcolar.
Jocul întrebărilor
Se cere formularea a cât mai multe întrebări referitoare la un obiect, personaj, poveste etc. Jocul preia proba de tip problematic și urmărește dezvoltarea flexibilității și fluenței gândirii.
Povestitorul iscusit
Se dorește crearea unei povești, oral sau scris, având în centru: un cuvânt/ un obiect simplu, un titlu etc. Exemple: un cuvânt, o frunză, o floare, un animal, o picătură etc.
Jocul prelucrează proba de tip imaginativ- inventiv și are ca scop dezvoltarea imaginației și a gândirii laterale.
Cuvinte ascunse
Scop:- îmbogățirea vocabularului, dezvoltarea atenției și imaginației;
Elevii trebuie să descopere cuvintele noi, „ascunse” în interiorul celor date. Ex: cocoș, cumpăr etc.
Traista cu povești
Scop: dezvoltarea capacității de exprimare orală, nuanțată și expresivă; stimularea creativității; Descrierea jocului: Un elev, ales de către colegi sau prin tragere la sorți, scoate dintr-un săculeț un cartonaș pe care se află imaginea sau numele unui personaj.Se cere alcătuirea unei povești în care să apară personajul ales. Povestea poate fi realizată și în lanț de membrii unei grupe.
Lanțul povestirii
Jocul se poate organiza cu cel puțin cinci participanți. Conducatorul jocului îi adună pe ceilalți în jurul lui și le explica regulile jocului. Se alege o cartea despre care va fi vorba în acest joc, spre exemplu Ursul păcălit de vulpe de Ion Creanga. Primul jucător începe povestirea. La un moment dat conducătorul jocului îl întrerupe și pune pe următorul elev să continue exact din locul în care a rămas primul. Apoi și cel de-al doilea este întrerupt și un al treilea este solicitat să continue povestirea. Cei care nu știu să continue din locul unde a fost oprită povestirea, primesc un gaj, cei care se încurcă de asemenea. Repetând jocul și schimbând frecvent povestirea prinsă în lant, copiii vor dobândi deprinderea de a citi/ asculta cu atenție.
Pe lânga metodele menționate mai sus, se mai pot folosi anumite activități pentru stimularea interesului pentru lectura, și anume: activitatea în cercurile de specialitate, cercurile de creație literară, simpozioanele, referatele, medalioanele literare, serile de basm sau serile literare, concursurile literare, întâlnirile cu scriitori, participarea la diverse lansări.
2.3. Valorificarea textelor literare în activitățile de stimulare a interesului pentru lectură
Lecțiile de comunicare în limba română, prin bogăția tematică a textelor studiate, oferă exemple concrete de fapte, atitudini, evenimente cu ajutorul cărora elevii iși însușesc idei și comportamente dezirabile.
Literatura reprezintă o sursă inepuizabilă de experimentare nemijlocită a realității. Prin intermediul operei literare, copilul se aventurează în lumi de mult trecute, ia parte la lupte seculare, explorează adâncuri de nepătruns, vizitează epoci și universuri necunoscute, se visează prinț, împărat, cosmonaut, aviator, este prezent în locuri și orașe pe care nu le va vedea poate niciodată, trăiește peripețiile marinarilor de la bordul corăbiilor, urcă pe coamele munților sau explorează interiorul unui castel.
Posibilitatea de a cunoaște indirect un alt univers, decât cel pe care îl știe, este practic infinită. Literatura contribuie la dezvoltarea imaginației și a gândirii creatoare. Aceste componente se realizează prin multiplele perspective și modalități de a privi sau concepe lumea înconjurătoare. Textele pentru copii descriu adeseori modul în care o anume problemă a fost soluționată sau oferă alte rezolvări. Prin experiența indirectă pe care le-o oferă micilor cititori, acestea îi duc într-o lume diferită de cea cotidiană. Prin frumusețea lor artistică, prin eroii și întâmplările prezentate, operele oferă modele de conduită. Textul literar devine astfel o sursă de exemple/contraexemple care pot fi valorificate în scopul educației morale a elevilor, efectele educative generate de contactul cu literatura devenind astfel complementare acțiunilor educative desfășurate în acest sens.
Studiul textelor literare are o însemnătate deosebită în formarea elevilor, asigurând evoluția lor intelectuală, morală și integrarea în viața socială. Cunoașterea prin lectura textelor nu va rămâne un act în sine, dacă este insoțită de activități de învățare care să stimuleze gândirea creativă, să conducă spre judecăți, emoții, generalizări. Textele literare din manuale, bine valorificate, contribuie la reușita și eficiența unei lecții. În afara suportului pe care îl constituie pentru atingerea obiectivelor disciplinei, majoritatea lor oferă valori estetice și valori moral-civice, esențiale pentru formarea personalității elevilor: patriotismul, disciplina, spiritul de sacrificiu, respectul pentru personalitățile poporului român, munca, grija pentru mediul înconjurător, dragostea pentru ființele necuvântătoare, iubirea pentru semeni, generozitatea, respectul pentru dascăli, bunătatea, inteligența, curajul. Receptarea textului literar înseamnă nu numai sensibilizarea față de universul operei, ci și conștientizarea emoțiilor, înseamnă interpretarea și motivarea impresiilor produse de ea. Textul literar poate fi foarte bine valorificat în cadrul „Clubului micului cititor”, când elevii își pot valorifica lectura în afara clasei, prin publicarea în „Revista școlii” a unor reflecții și creații prin „Excursia literară” când elevul poate fi transferat în ambianț a scriitorului și a operei sale. Lectura școlară trebuie completată cu activități menite să stârnească curiozitatea și să sporească interesul pentru literatură:
expoziții de cărți
vizionări de filme
dramatizări, serbări școlare
formarea bibliotecii de clasă
povestirea cu ajutorul unor benzi desenate
șezători literare
ghicitori literare, rebusuri
lecții demonstrative
proiecte educaționale
2.4. Rolul cadrului didactic în formarea și dezvoltarea interesului pentru lectură la școlarul mic
Trezirea și educarea interesului copiilor pentru lectură se poate realiza prin găsirea modalităților potrivite de transformare a cărții într-un instrument care să le încânte celor mici copilăria , care să răspundă necesității de formare intelectuală și afectivă a acestora , în care să descopere lumea , să admire eroi cu care se pot identifica și de la care pot învăța . Cadrului didactic îi revine nobila responsabilitate de a-i învăța pe elevi „cum se citește o carte „de a-i învăța să prețuiască lectura. Cadrul didactic trebuie să își cunoască foarte bine elevii , iar activitatea de îndrumare a lecturii să devină o preocupare permanentă a întregului colectiv didactic , mergându-se până la analiza acestei sarcini în consiliul de administrație al școlii , mergându-se până la fixarea unor sarcini concrete pentru toți dascălii.
Pentru a transforma elevii în buni cititori este nevoie de o viziune integratoare, de o regie , de „o punere în scenă” a unor activități diverse,regizorul fiind chiar învățătorul . La baza acestei puneri în scenă stă în cunoașterea preferințelor elevilor , care variază în funcție de vârstă, temperament , mediu social și de ambianța colectivului școlar. Ținând cont de toate acestea cadrul didactic poate influența în mod pozitiv alegerile elevilor.
Folosind caracterul divers al lecturii, cadrul didactic trebuie să dezvolte gusturile și înclinațiile, să îi îndrume pe elevi în parcurgerea operelor cu importanță literară estetică, morală deosebită, să coreleze lectura cu celelalte obiecte de învățământ și cu evenimentele curente .Varietatea de texte literare reprezintă un suport material ce poate asigura dezvoltarea capacităților intelectuale, imaginative și motivaționale.
Formele de îndrumare a lecturii sunt diverse. Astfel în clasa pregătitoare și clasa I elevii sunt încântați de lectura expresivă a învățătorului sau de expunerea prin povestire a unui text .
Cel mai important lucru care îl face pe copil să citească este latura amuzantă a cititului. Titlurile lecturilor pe care le indicăm copiilor ar trebui să țină cont de câteva aspecte și anume: nivelul de dezvoltare psihică ale copiilor (gândire, limbaj, imaginație, emoții, sentimente); sfera de interese și preocupări; calitățile educative și estetice ale cărții indicate; stilul cărții-simplitate, naturalețe, să permită elevului o înțelegere ușoară a mesajului lecturii.
De asemenea, important este ca învățătorul să se uite în ochii copiilor când le recomandă listele acelea de lecturi suplimentare din secolul trecut. Lecturi de care copiii noștri nu sunt deloc atrași. Știu, e comod să aplici aceeași rețetă, dar când încerci ingrediente noi, gustul s-ar putea să te surprindă. Așadar, este important să alegem cărți potrivite spiritului generației pe care o educăm. Nu putem recomanda niciodată o carte pe care nu am citit-o.
Pentru a avea parte de o cultură literară, nu este suficient numai a lua în calcul cât de mult lecturează, pe cât ceea ce lecturează precum și ceea ce a înțeles copilul din ce a lecturat. Uneori elevul nu are la îndemână cărțile cele mai potrivite cu vârsta, cu preocupările și preferințele lui, alteori indiferența mediului înconjurător față de lectură determină o atitudine negativă a copilului pentru această activitate.
Însă misiunea cadrului didactic de a-i apropia pe elevi de carte și lectură nu se poate îndeplini pe deplin fără responsabilizarea și implicarea familiei. Pentru ca părinții să înțeleagă importanța lecturii în viața copiilor lor trebuie să participe la activități dedicate cărții, cum ar fi șezători literare, serbări școlare în care elevii pot citi, recita sau chiar dramaiza scurte fragmente din lecturile preferate.
Dacă un cadru didactic își dorește ca lectura să devină o alternativă a activităților preferate ale elevului, trebuie să se asigure că este percepută ca o activitate plăcută, recreativă, nu ca o temă impusă din exterior, ca o obligație obositoare, deoarece va fi privită ca atare, iar acest lucru se clădește în timp, prin efort susținut din partea școlii și a familiei, cu răbdare și implicare. Deci, nu este vina copiilor noștri că nu citesc, nu sunt nici mai buni nici mai răi decât copiii altor vremuri, decât că ei nu au putut găsi plăcerea în lectură, iar noi n-am avut timp ori pricepere să-i îndrumăm.
Ținând cont de toate aceste sfaturi și de activități desfășurate cu răbdare și convingere, într-o strânsă legătură cu familia , micii școlari vor reuși să descopere bucuria lecturii , să aleagă din fiecare text citit ceea ce este esențial, frumos și util, iar apropierea lor de carte va deveni o necesitate dorită . Ideal este ca fiecare copil să ajungă să deschida o carte de plăcere , singur, fără să-i ceară cineva din familie sau de la școală. În acel moment vom putea spune că , misiunea cadrului didactic , de a prinde pasiunea pentru lectură în inimile copiilor și de a-i transforma în cititori activi pe tot parcursul vieții, a fost îndeplinită.
III. STUDIU PRIVIND STIMULAREA INTERESULUI PENTRU LECTURĂ AL ELEVILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
3.1. Scopul, ipoteza și obiectivele cercetării
Importanța lecturii
A citi înseamnă a descoperi, iar lectura devine parte importantă pentru descoperirea adevărurilor fundamentale ale omenirii. Lectura contribuie la dezvoltarea gustului pentru citit, la trezirea interesului de a cunoaște viața, oamenii și faptele lor, la îmbogățirea vocabularului, la cultivarea respectului față de carte. Citirea cărților se numără în puține cazuri printre acele activități ce au ca punct de pornire o alegere individuală, ce pornește din plăcerea individuală, din dorința de a avea contact cu cartea, de a o simți aproape, de a-i sorbi cuvintele dătătoare de înțelepciune.
Într-un cadru socio-cultural caracterizat de o explozie a culturii media, cum este cel actual, lectura pierde tot mai mult teren printre preferințele, preocupările și interesul manifestat în rândul elevilor, mai ales. Am realizat acest studiu cu scopul de a arăta importanța lecturii în formarea personalității copilului, formarea de priceperi și deprinderi pentru a citi. Pentru a atinge scopul vizat am încercat să utilizez mijloace și strategii moderne de învățare care să trezească interesul elevilor pentru lectură, respectiv capacitatea individuală a fiecăruia pentru a citi. Învățătorul trebuie să le cultive elevilor dragostea pentru lectură, să-i învețe să descopere cărțile care-i interesează, deoarece unii copii sunt pasionați de cărțile de aventură, alții iubesc poveștile sau poezia.
Scopul cercetării vizează analiza specificului învățământului primar din perspectiva formării și dezvoltării interesului pentru lectură al elevilor și identificarea celor mai eficiente modalități de stimulare al interesului pentru lectură în cadrul procesului instructiv – educativ din ciclul primar.
Ipoteza lucrării
Prin elaborarea și implementarea în cadrul procesului instructiv-educativ din ciclul primar a programului formativ „Pe aripile cuvintelor” vor fi create premisele pentru facilitarea formării și dezvoltării interesului pentru lectură al elevilor , aspect ce va favoriza creșterea performanțelor școlare ale elevilor la Limba și literatura română.
Pentru demonstrarea ipotezei , mi-am propus desfășurarea unei cercetări educaționale care urmărește următoarele obiective :
O1- investigarea percepției părinților/elevilor asupra lecturii;
O2- identificarea nivelului inițial al dezvoltării interesului pentru lectură al școlarilor mici;
O3- identificarea nivelului inițial al cunoștințelor și abilităților școlarilor mici la LLR;
O4- elaborarea și implementarea programului „ Pe aripile cuvintelor”;
O5- analiza eficienței programului educațional propus din perspectiva formării și dezvoltării interesului pentru lectură și al performanțelor elevilor la LLR
3.2. Metodologia cercetării
3.2.1. Eșantionul cercetării
Cercetarea educațională de față se constituie într-un proces complex, organizat și sistematic, cu implicații directe asupra optimizării activităților de stimulare a interesului pentru lectură. Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 2019-2020 la clasa a IV a și a inclus un eșantion de 12 școlari (9 băieți și 3 fete ) cu vârste cuprinse între 10 și 11 ani.
Nivelul de pregătire al colectivului a fost omogen din punct de vedere al posibilităților intelectuale, elevii provenind din familii care le oferă condiții necesare desfășurării actului didactic.
Pentru înlăturarea blocării manifestărilor creative, originale ale elevilor, am găsit absolut nesesar crearea unei atmosfere plăcute, stimulative care să permită elevului să intervină, să se poată exprima liber și fără cenzură, să poată să redea cele mai năstrușnice idei ce-i vin în minte.
3.2.2. Metode și tehnici de cercetare
Pe parcursul desfășurării cercetării am utilizat următoarele metode și tehnici de cercetare științifică în vederea realizării obiectivelor propuse și a verificării ipotezei:
A.Experimentul psihopedagogic este considerat ca fiind “metoda fundamentală” de investigație în toate domeniile științifice. Presupune crearea unei situații noi, prin introducerea unor modificări în desfășurarea procesului instructiv- educativ. Intervenția mea s-a bazat pe ipoteza că elementele inovatoare vor genera performanțe superioare în urma desfășurării acțiunii. Fiind o cercetare de tip experimental, am declanșat acțiuni educaționale noi, originale prin abordări integrate ale conținuturilor învățării, ale metodelor și tehnicilor de lucru, în vederea stimulării interesului pentru lectură al elevilor clasei pregătitoare.
Din punct de vedere metodologic, cercetarea este de tip cvasiexperimental deoarece am întreprins-o asupra unui singur grup de elevi(grup experimental), fără a implica și un grup de control. Astfel, au fost analizate comparativ rezultatele obținute de către grupul experimental în etapele inițială și finală, în urma implementării programului educațional „Pe aripile cuvintelor” ce a avut ca scop promovarea unor atitudini pozitive față de lectură și formarea interesului față de aceasta.
În cercetarea prezentă am utilizat următoarele variabile:
Variabila independentă – este reprezentată de programul educațional „Pe aripile cuvintelor” ce vizează stimularea interesului pentru lectură.
Variabila dependentă – este reprezentată de nivelul interesului pentru lectură al elevilor și performanțele acestora la LLR.
Deoarece cercetarea experimentală este un proces secvențial, aceasta s-a realizat în trei etape:
a. Etapa inițială numită și pretest sau preexperimentală s-a desfășurat în perioada septembrie – octombrie 2019 și a constat în evaluarea nivelului inițial al interesului elevilor față de lectură și al performanțelor acestora la disciplina Limba și literatura română.
b. Etapa experimentală sau formativă (cvasiexperimentală) a constat în implementarea programului formativ elaborat „Pe aripile cuvintelor” care s-a derulat în anul școlar 2019-2020 și a urmărit dezvoltarea interesului pentru lectură.
Temporal, este cea mai lungă etapă a experimentului ce solicită cercetărorului multiple competențe, îndeosebi capacitate de transfer , de aplicare în practică a proiectului experimental elaborat.
c. Etapa finală numită și de evaluare sau posttest s-a desfășurat în perioada ………….și a urmărit valorificarea eforturilor investite și potențialul obținut în urma derulării primelor două etape. În această fază acțiunile se vor orienta către analiza, sinteza și prelucrarea datelor obținute, interpretarea rezultatelor și elaborarea concluziilor.
B. Ancheta pe bază de chestionar este o investigație care se desfășoară pe baza unui chestionar scris. În semestrul I, al anului școlar 2019-2020, am aplicat părinților un chestionar în care au fost formulate întrebări ce au vizat conținutul și interesul pentru lectură, dar și modul în care aceștia îndrumă lectura copiilor.
Chestionarul cuprinde întrebări cu răspuns deschis ce oferă libertate deplină subiectului pentru a formula răspunsul potrivit gândurilor sale.
C. Metoda analizei produselor activității
Metoda analizei produselor activității este „una dintre cele mai folosite metode în psihologia copilului și psihologia școlară. Orice produs realizat de copil poate deveni obiect de investigație psihologică. Prin aplicarea acestei metode obținem date cu privire la: capacitățile psihice de care dispun copiii (coerența planului mental, forța imaginației, amploarea intereselor, calitatea cunoștințelor, deprinderilor, priceperilor, aptitudinilor), stilul realizării (personal sau comun, obișnuit), nivelul dotării (înalt, mediu, slab), progresele realizate în învățare(prin realizarea repetată a unor produse ale activității)”.
Rezultatele muncii elevilor mei oferă prilejul cunoașterii personalității lor deoarece poartă amprenta, pe de o parte a activității desfășurate, iar pe de altă parte, a caracteristicilor lor individuale. Produsele care au fost supuse analizei au fost reprezentate de: fișe de lucru, desene, planșe, colaje, povești create, obiecte confecționate, soluții originale la probleme date, fișe de lectură, caiete etc. m-au ajutat să descopăr modul în care elevii și-au însușit normele etice și morale și și-au dezvoltat capacitățiile de exprimare scrisă și orală folosind limbajul literar. .
Important în analiza produselor este faptul că oferă informații despre stilul realizării; nivelul și calitatea cunoștințelor, deprinderilor; caracteristicile observației; capacitatea de concentrare a atenției; profunzimea înțelegerii diferitelor materiale cercetate; spiritul de independență și inițiativă; capacitatea de reprezentare; capacitatea de aplicare în practică a cunoștințelor teoretice; bogăția vocabularului și precizia lui; unele trăsături temperamentale și caracteriale etc.
Am utilizat și metoda convorbirii prin care am cules informații despre personalitatea și preferințele fiecărui copil în parte, despre cunoștințele și deprinderile de care dispune la un moment dat.
D. Metode de colectare, interpretare a datelor
Metode de colectare, interpretare a datelor se referă la metodele statisticomatematice în cercetarea pedagogică, care servesc în determinarea mai riguroasă a problemelor și la ordonarea gândirii în procesul de analiză și interpretare a rezultatelor testărilor . Pentru prelucrarea datelor cercetării în vederea interpretării și desprinderii unor concluzii am folosit diferite tehnici statistice.
Întocmirea tabelelor de rezultate (după aplicarea probelor, măsurarea rezultatelor, am întocmit tabele de rezultate, tabele sintetice, grupând datele măsurate ,fără numele subiecților)
Reprezentarea grafică (datele obținute le-am reprezentat grafic prin diagramă circulară, histogramă).
Aceste metode și tehnici de investigație ale cercetării folosite în prezenta lucrare mi-au oferit posibilitatea de a cunoaște cât mai clar eșantionul de școlari și de părinți aflat spre cercetare , nivelul de cunoștințe ,deprinderi și abilități la care au ajuns școlarii.
3.2.3. Instrumente de cercetare
Sistemul metodologic al acestei cercetări cuprinde următoarele instrumente nonexperimentale de colectare a datelor: chestionarul, probele de evaluare și quiz-ul online.
Evaluarea are rolul de a măsura și aprecia eficiența procesului didactic în funcție de obiective. Măsurarea prin intermediul testelor presupune determinarea cu mai mare precizie a rezultatelor școlare, în timp ce aprecierea verbală implică o judecată de valoare, urmată de o anumită decizie a profesorului.
Chestionarul scris adresat părinților dar și elevilor a constituit o metodă eficientă pentru culegerea și interpretarea datelor necesare cercetării, privind modul în care părinții îndrumă lectura copiilor, conținutul lecturii și interesul elevilor clasei a IV a pentru lectură.
Fișa de lectură este un instrument personal de consemnare a unor lecturi, în scopul valorificării ulterioare (pentru rezumate, conspecte, prezentări, lucrări). Anexa 1
O astfel de fișă îi ajută pe elevi să facă o recenzie orală a unei cărți. Făcând rezumatul oral elevul dovedește că a citit cartea și își exersează comunicarea orală. Recenzia facută de un elev stimulează frecvent interesul colegilor pentru aceeași carte.
Proba de evaluare inițială mi-a permis să măsor nivelul achizițiilor inițiale ale elevilor în termeni de cunoștințe, competențe și abilități de la care se pornește, eventual, nivelul la care se situau elevii la începutul anului școlar și progresul realizat de aceștia după parcurgerea programului educațional „Pe aripile cuvintelor”.
Proba de evaluare finală determină măsura în care obiectivele programului de instruire au fost atinse, comparând performanțele manifestate de fiecare cu performențele așteptate, precum și eficiența metodelor de predare-învățare folosite.
Quiz-ul online: Acest tip de test probă este un instrument online care permite cadrului didactic să efectueze evaluări formative într-un mod distractiv și antrenant pentru toți elevii. După ce elevii primesc un cod de acces unic, aceștia realizează testul, în direct, în același timp ca o competiție cronometrată. După finalizarea testului elevii își pot revizui răspunsurile. De asemenea, rezultatele sunt completate într-o foaie de calcul pentru a oferi cadrului didactic o vizibilitate mai clară a performanțelor elevilor. Acest feedback imediat poate fi folosit de profesori pentru a revizui activitățile de învățare viitoare și a modifica concentrarea materialului, punând accent mai semnificativ pe conceptele cu care elevii se confruntă.
3.3. Desfășurarea cercetării
Cercetarea s-a desfășurat în perioada septembrie 2019 – mai 2020, la Școala Gimnazială Nr. 1 Malu Alb, la clasa a IV a, dar și în mediul online, datorită situației în care se află țara datorită pandemiei și a cuprins trei etape importante:
3.3.1. Etapa inițială(pretest)
Această etapă s-a desfășurat în perioada septembrie- octombrie 2019 sub forma probei de evaluare inițială și a chestionarelor adresate părinților și elevilor clasei a IV a.
Elaborarea și măsurarea rezultatelor evaluării inițiale
Proba de evaluare inițială mi-a permis să măsor nivelul la care se situau elevii la începutul anului școlar și progresul realizat de aceștia după parcurgerea programului educațional „Pe aripile cuvintelor”.
Elevilor le-a fost aplicată următoarea probă de evaluare inițială.
Probă de evaluare inițială
Limba și literatura română- clasa a IV a
Citește cu atenție textul pentru a rezolva sarcinile de mai jos:
James și prietenii lui speciali călătoreau pe piersica uriașă care zbura pe cer ca un balon gigantic. Băiatul observă că toată lumea continua să fie veselă și mulțumită.
– Nu credeți că este momentul perfect pentru puțină muzică? întrebă Buburuza. Ce părere ai Maestre Greierini?
– Cu plăcere, răspunse Greierini făcând o plecăciune.
Începu concertul. Publicul se simți complet vrăjit încă de la prima notă. James nu auzise nicicând o muzică așa minunată ca aceasta. În grădina casei mai ascultase vara țârâitul greierilor, dar acum sunetele erau altfel. Era muzică adevărată: acorduri, armonii, linie melodică și tot ce mai trebuia.
Și ce minunat era instrumentul la care cânta Maestrul Greierini! Suna exact ca și când ar fi cântat la o vioară! Arcușul viorii, partea mobilă, era piciorul lui din spate. Corzile viorii, partea care scotea sunetele, era marginea aripii lui. Greierele folosea partea de jos a piciorului cu o mișcare lină și curgătoare, iar muzica se revărsa și umplea cerul albastru cu o melodie veselă.
Concertul se termină și izbucniră toți în aplauze frenetice. Domnișoara Păianjen se ridică în picioare cu o privire plină de admirație și strigă cu emoție:
– Bravo! Mai cântă-ne!
– Fascinant! exclamă James. Maestre, aveți un talent desăvârșit și o ureche muzicală perfectă. Până acum nu m-am întrebat niciodată în ce fel cântă greierii.
– Tinere prieten, zise cu blândețe Maestrul Greierini, pe lumea asta sunt o mulțime de lucruri despre care nu ți-ai pus încă întrebări. De exemplu, unde crezi că am urechile?
– Urechile? Pe cap, desigur.
Toată lumea izbucni în râs.
– Adică nici măcar asta nu știi? izbucni Miriapodul.
– Nu se poate să le ai în altă parte… Mă dau bătut. Unde ai urechile?
– Uite-aici! zise Maestrul Greierini. De-o parte și de alta a burții.
(James și piersica uriașă, după Roald Dahl)
Completați spațiile libere cu informații despre textul citit:
a) Fragmentul face parte din volumul ………………………………………………………………
b) Autorul acestuia este …………………………………………………………………………………
c) Un titlu potrivit pentru acest fragment este …………………………………………………..
Subliniază răspunsul corect la întrebările următoare:
Cu ce călătoreau James și preietenii lui?
a) cu balonul
b) cu trenul
c) cu piersica uriașă
Cine erau prietenii băiatului?
a) niște gâze
b) copiii din cartier
c) colegii de școală
A cui a fost propunerea de a asculta muzică?
a) a domnișoarei Păianjen
b) a Buburuzei
c) a Miriapodului
Răspunde la întrebări:
Cum era muzica interpretată de Greierini?
……………………………………………………………………………………………………………………………….
Cu ce instrument muzical se aseamănă sunetele cântate de greiere?
………………………………………………………………………………………………………………………………..
Unde sunt poziționate urechile greierelui?
………………………………………………………………………………………………………………………………..
Redactează răspunsurile la cerințele de mai jos, în cel mult trei rânduri:
Dacă aș fi James, m-aș simți fericit pentru că……………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
Justifică comportamentul domnișoarei Păienjen la finalul concertului.
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
Argumentează de ce prietenii au râs de James după concert.
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
Barează cu o linie intrusul din următoarele șiruri de părți de vorbire:
a) uriașă, gigantic, veselă, mulțumită, frenetice, aplauze;
b) călătoreau, balon, zbura, observau, cântă, auzise;
c) James, piersica, Buburuza, Greierini, Miriapodul, Păianjen
Ordonează cuvintele astfel încât să formulezi trei propoziții:
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………….
Scrie în casete semnele de punctuație potrivite:
E dimineață Mara îi spune colegului său
Radu ieri am fost cu mama la librărie
Ce ai cumpărat
Am cumpărat cartea Piersica uriașă E o carte minunată
Instrumentul de evaluare se adresează elevilor din clasa a IV a. Acesta a urmărit evaluarea competențelor de comunicare în limba română pe care elevii și le-au însușit în anii anteriori din ciclul primar. Evaluarea a fost aplicată la clasă în data de ……. septembrie 2019, timpul de lucru fiind de 45 minute. La finalul evaluării, pornind de la rezultatele obținute, au fost constatate datele statistice care vor fi prezentate mai jos alături de testele, baremele de evaluare și notare utilizate:
Competențe specifice:
C1 – identificarea unor informații generale despre un text literar;
C2 – extragerea unor informații de detaliu dintr-un text literar;
C3 – formularea unor răspunsuri la întrebări referitoare la conținutul textului;
C4 – exprimarea unor opinii personale pe baza textului citit ;
C5 – recunoașterea valorii morfologice a cuvintelor;
C6 – ordonarea unor cuvinte date pentru a obține enunțuri logice;
C7 – completarea unui text lacunar cu semnele de punctuație corespunzătoare.
BAREMUL DE CORECTARE ȘI APRECIERE
EVALUARE FINALĂ
ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR
MATRICEA ITEM ELEV
Fb(foarte bine), B(bine), S (suficient), I(insuficient)
CENTRALIZARE PE CALIFICATIVE
SITUAȚIA REZULTATELOR EVALUĂRII INIȚIALE LA CLASA A IV A:
Măsuri ameliorative pentru elevii cu rezultate slabe:
Stabilirea unui program de recuperare a cunoștințelor aprofundate superficial;
Utilizarea fișelor de lucru diferențiat;
Consultații individuale;
Pe parcursul administrării acestei probe de evaluare am observat disponibilitatea elevilor de a se angaja în rezolvarea sarcinilor, 34 % din elevi demonstrând concentrare, potențial creativ și inteligență. Rezultatele mai slabe ale elevilor se explică prin faptul că aceștia nu au frecventat zilnic programul învățământului, se poate datora unei neîncrederi în forțele proprii, dar și lipsei lecturii între partenerii de dialog.
Elaborarea și aplicarea chestionarului
Scopul chestionarelor a urmărit stabilirea măsurii în care sunt interesați părinții și elevii pentru lectură, ce lecturi preferă să citească, cum și cât lecturează, etc.
Astfel, am întocmit un chestionar format din opt 10 itemi cu răspunsuri deschise variante de răspuns, fiecare având menirea să clarifice diferite aspecte referitoare la importanța pe care părinții o acordă lecturii, cum îndrumă aceștia lectura copiilor,precum și la interesul manifestat de elevi față de acest domeniu cu toate implicațiile lui: caracterul lecturii, împărtășirea lecturii, frecvența la bibliotecă, implicarea familiei în actul lecturii, aspecte care îi atrag spre actul lecturii. Chestionarele au fost administrate unui lot de 12 părinți și 12 elevi, în cadrul ședinței cu părinții clasei a IV a.
CHESTIONAR PRIVIND INTERESUL PENTRU LECTURĂ
Chestionar pentru parinti
Date personale
Numele copilului __________________
Vârsta ___________________________
1.Obișnuiți să cumpărați cărți ?
________________________
2.Aveți acasă o bibliotecă personală ?
__________________________
3.Ce cărți predomină în biblioteca dumneavoastră ?
________________________________________
4.Ce carte ați cumpărat ultima oară ?
____________________________
5.Ce gen de cărți preferă copilul ?
________________________________________
6.Are un poet sau autor preferat ?
________________________________________
7.Îi place teatru ?
_________________________________________
8.Cănd citește lecturi ?
________________________________________
9.Citește fără să îl obligați ?
________________________________________
10.Își dorește cărți ?
________________________________________
Înterpretarea chestionarului pentru părinți
Chestionarele au fost administrate unui lot de 12 părinți, în cadrul ședinței cu părinții clasei a IV a. În urma aplicării chestionarului am constatat faptul că unii părinți, deoarece provin din mediul rural, nu acordă o mare atenție lecturii copiilor și nici nu sunt preocupați de achiziționarea cărților din librărie sau bibliotecă.
Așadar, pe un eșantion de 12 părinți doar 2 au cumpărat recent o carte, 10 obișnuiesc să cumpere cărți doar recomandate de cadrul didactic din librărie, 10 dețin o minibibliotecă acasă, doar 4 părinți acordă timp de lectură pentru copiii lor ( câte o oră). Cărțile citite reprezintă povestiri, basme și povești educatice. Cele mai citite povești aparțin povestitorului Ion Creangă.
Chestionar pentru elevi privind interesul pentru lectură
Alege una dintre variantele de răspuns, încercuind vizibil litera din dreptul răspunsului corespunzător
1.Lectura reprezintă pentru mine:
a)o pasiune b) o obligatie c)un mod de a învăța
d)un mod de petrecere a timpului liber
2.Citesc:
a)zilnic b) o dată pe săptămână c) doar în vacanță
3. Îmi place să citesc cel mai mult:
a) basme b) romane c)poezii d)altceva
4. Îmi procur cărțile de la:
a) librărie b) bibliotecă c) le împrumut de la prieteni
5. Îmi aleg cărțile de citit la sfatul :
a) părinților b) învățătoarei c) bibliotecarei d)altă situație
6. Textele din manualul de limba si literatura romana sunt:
a) utile pentru cultura generala b) plictisitoare c)obligatorii
7. Cinci autori români :
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
8. Trei autori străini:
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
9. Trei cărți (titluri)citite în vacanță:
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
10. Cartea care mi-a placut cel mai mult este:
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Interpretarea chestionarului pentru elevi
Chestionarul a fost aplicat unui număr de 12 elevi, în cadrul unei ore de lectură . În urma aplicării chestionarului am constatat că pentru majoritatea elevilor lectura reprezintă o obligație, citesc doar textele recomandate de cadrul didactic. Merg de obicei la bibliotecă și împrumută cărți recomandate de învățător, puțini elevi au cărți cumpărate de la o librarie. Doar 4 elevi au numit corect cinci autori romăni și trei străini. O altă constatare este faptul că tot 4 elevi au și o carte preferată. Se constată un slab interes pentru lectură , elevii citesc mai mult din obligație.
Etapa formativă( experimentală)
Această etapă s-a derulat pe toată durata anului școlar 2019-2020 , perioadă în care printr-o paletă largă de activități desfășurate atât în cadrul școlii , cât și prin intermediul celor desfășurate în parteneriat cu diferiți parteneri educaționali în afara școlii ,am vizat stimularea interesului pentru lectură a școlarilor.
Pe baza rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială, dar și a chestionarelor aplicate atăt părinților căt și elevilor mi-am propus să desfășor la clasă, în colaborare și cu părințiio serie de activități curriculare și extracurriculare, prin elaborarea și implementarea unui program numit „Pe aripile cuvintelor”.
Programul propus urmărește stimularea interesului pentru lectură, iar prin sarcinile integrate pe care le-am formulat am pus elevii în situația de a găsi soluții de rezolvare, diferite de cele cunoscute, potrivit capacităților lor individuale, accentul căzând astfel nu pe rezultatul final cât pe modul de obținere al lui, pe posibilitățile de stimulare a capacităților individuale și afectiv-motivaționale implicate în desfășurarea acestora. Concepând activitățile sub această formă, elevul își va angaja în soluționare întreaga personalitate, prin valorificarea creatoare a deprinderilor și cunoștințelor achiziționate, prin realizarea transferurilor între acestea, prin dobândirea, prin mijloace proprii, de noi cunoștințe.
Programul are următoarele obiective:
Stimularea gustului pentru lectură;
Formarea unei atitudini de respect și considerație față de carte;
Îmbogățirea și activizarea vocabularului;
Încurajarea independenței și imaginației creatoare, a originalității și spontaneității în exprimarea orală și scrisă;
Inițierea elevilor în utilizarea unor metode și tehnici de muncă intelectuală;
Împărtășirea experiențelor personale;
Voi prezenta în continuare tipuri de exerciții pe care le-am folosit în cadrul orelor de comunicare în limba română:
Exerciții de comunicare orală ( conversații, jocuri de rol, povestiri, recitarea unor versuri, dramatizarea etc.);
Exerciții de nuanțare a vocabularului (sensul cuvintelor, alcătuirea de enunțuri etc.)
Exerciții de analiză a unui text literar (lectura explicativă- formularea de întrebări și răspunsuri, identificarea cuvintelor necunoscute din text și întroducerea acestora în enunțuri noi, identificarea personajelor, a fragmentelor logice a unui text, povestirea textului, formularea mesajului / a învățării textului;
Prin programul propus am urmărit să valorific la maximum posibilitățile creative ale fiecărui elev în parte, iar prin strategiile didactice activ-participative să-i determin să se implice în procesul învățării cu cât mai multă responsabilitate.
Utilizarea materialuilui didactic, exercițiile care le încearcă imaginația și originalitatea, sunt activități care-i mobilizează pe elevi, determinându-i să opereze cu cuvintele, să le caute sensul, să le întrebuințeze în diverse accepțiuni, în contexte noi, accesibile, să valorifice valențele expresive ale limbii române.
Eșalonarea acestor activități în diferite secvențe ale unei lecții se face în funcție de natura textului studiat, de dificultățile sarcinilor de lucru, de performanțele vizate și nivelurile la care își propune învățătorul să pună în funcțiune intelectul și imaginația elevului.
Conform programului, am desfășurat activități didactice în cadrul orelor de Limba și literatură română , dar și activități desfășurate în parteneriat cu diferite instituții pe care le voi detalia în cele ce urmează.
PE ARIPILE CUVINTELOR
ARGUMENT
Cartea reprezintă cel mai complet depozit al inteligenței omenești, înmagazinând în filele ei cunoștințe, sensibilitate, fapte pe care le păstrează intacte un timp nedefinit. Uitate între file de sute de ani, par moarte, dar noi le putem învia dezvăluind o lume nebănuită. O carte o citești când vrei, cum vrei și de câte ori vrei. Cartea este învățătorul care te conduce la bine, te face să te bucuri, să râzi și să plângi. O carte te trimite la alte cărți și toate împreună formează baza trainică a culturii noastre. Toate celelalte mijloace de răspândire a cunoștințelor rămân subordonate cărții și subordonate vor rămâne oricât de mult se vor înmulți și perfecționa procedeele tehnice.
Prin toate compartimentele ei, lectura își aduce contribuția la dezvoltarea gândirii și la modelarea sentimentelor, asigurând școlarului suportul evoluției intelectuale, precum și posibilitatea integrării în viața socială.
Cu toată amploarea pe care au luat-o mijloacele audio-vizuale în difuzarea culturii, cartea a rămas și va rămâne unul dintre cele mai frecvente mijloace de autoinstruire. Lectura cărții oferă celui care o parcurge, pe lânga satisfacțiile pe care le aduce orice fapt inedit, prilejuri unice de reflecție, de meditație. Ea îndeamnă la introspecție, angajează valori formativ- educative, care își pun amprenta pe întregul comportament al cititorului. Tocmai de aceea se consideră că cititul reprezintă unul dintre cele mai de preț instrumente ale activității intelectuale.
În contextul actual al reformei educaționale, școala ca instituție-cheie, joacă un rol important în apropierea copilului de lumea cărții și, implicit de lectură.
Din acest motiv, am ales implementarea programului „ Pe aripile cuvintelor”, ca prin textele în proză și în versuri, prin lumea fascinantă a poveștilor și poeziilor, prin personajele atât de îndrăgite elevilor, să-i ajut pe aceștia să gândească logic, dezvoltând în acest mod, cât mai mult posibil, capacitatea de audiere ;i exprimare orală. Elevii dobândesc deprinderi de receptare corectă a mesajului scris, de folosire precisă și nuanțată a cuvintelor, de formulare clară și personală a unor mesaje proprii, de argumentare a unui punct de vedere.
Programul propus le oferă elevilor șansa de a-și cultiva capacitatea de audiere și receptare, imaginația, fantezia, creativitatea, exprimarea corectă și nuanțată și vine în întâmpinarea cerințelor din mai multe direcții: interesul elevilor pentru lectură, dorința părinților și nu în ultimul rând , asigurarea viitorului societății cu o generație
avansată din punct de vedere moral .
SCOPUL PROGRAMULUI:
Stimularea interesului pentru lectura individuală și colectivă în perioada școlară mică, în vederea dezvoltării și activizării vocabularului și a dobândirii tehnicilor de muncă intelectuală.
OBIECTIVE SPECIFICE:
Privind elevii:
Stimularea gustului pentru lectură;
Formarea unei atitudini de respect și considerație față de carte;
Îmbogățirea și activizarea vocabularului;
Încurajarea independenței și imaginației creatoare, a originalității și spontaneității în exprimarea orală și scrisă;
Inițierea elevilor în utilizarea unor metode și tehnici de muncă intelectuală;
Împărtășirea experiențelor personale;
Privind cadrele didactice:
familiarizarea cadrelor didactice, cu metode noi de stimulare a interesului pentru lectură la școlarii mici
Privind părinții:
educarea părinților cu privire la selectarea și recomandarea cărților potrivite vârstei copilului;
supravegherea lecturii propriilor copii;
GRUP ȚINTĂ: elevii clasei a IV a
RESURSE:
Umane : părinți, bunici, preșcolari ,educatoare ;
Materiale : reviste, materiale didactice, mijloace audio-video;
Financiare : sponsorizări, donații ale părinților, donații proprii
MODALITĂȚI DE REALIZARE:
Vizite, concursuri tematice;
Lectorate pe teme diverse ;
Ședințe cu părinții;
Activități sau lecții desfășurate împreună cu părinții;
Serbările școlare realizate pe parcursul anului ;
Excursii
LOC DE DESFĂȘURARE : Școala Gimnazială Nr. 1 Malu Alb, locații identificate cu cei implicate;
DURATA PROGRAMULUI: proiectul se va derula pe perioada anului școlar 2019- 2020;
RESURSE UMANE ȘI MATERIALE:
– bibliotecara comunei: Casiean Jenica
– educatoare: Alexe Toderița și Bezditnăi Gherghina
– prof. înv. primar, parteneriat, Tincuța Zaharia
– părinții clasei a IV a – Malu Alb
– elevii clasei a IV-a – Școala gimnazială nr. 1 Malu Alb
COORDONATOR DE PROGRAM: Înv. Andronic(Mitrea) Mariana
CALENDARUL ACTIVITAȚILOR DESFĂȘURATE
PROIECT DE Activitatea nr. 1 ” Carte frumoasă, cinste cui te-a scris”
CLASA a IV a
DATA: 13. X. 2020
TEMA ACTIVITĂȚII: Carte frumoasă, cinste cui te-a scris
SUBIECTUL LECȚIEI: „Fluturi cu sute de aripi”- Mircea Cărtărescu
TIPUL DE ACTIVITATE: consolidare și sistematizare de cunoștințe
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Dezvoltarea capacitătii de ascultare și înțelegere a copiilor; conștientizarea mesajului scris ;
Dezvoltarea atenției, a spiritului de observație, a rapidității și promptitudinii în gândire;
Manifestarea interesului pentru lectura literară și de informare.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
să citească cursiv, conștient și expresiv textul Fluturi cu sute de aripi, de Mircea Cărtărescu;
să formuleze răspunsuri la întrebări pe baza textului literar,argumentându-le;
să asocieze elemente descoperite în text cu experiențe proprii ;
să asocieze informațiile de detaliu din text prin desene;
să conștientizeze importanța cărții și a cititului;
STRATEGII DIDACTICE:
Metode si procedee: conversația, explicația, exercițiul, jurnalul dublu, ciorchinele, turul galeriei;
Mijloace de învățământ: modele de fluturi imprimați pe carton colorat, foaie flipchart, fișe de lucru, creioane colorate, foarfece.
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual, grupe
DURATA ACTIVITĂȚII: 45 min.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Moment organizatoric:
Activitatea debutează cu asigurarea unui climat educațional favorabil și pregătirea celor necesare bunei desfășurari a lecției.
Captarea atenției :
Captarea atenției se face cu ajutorul a două ghicitori:
Are pagini colorate Are foi și scoarța
Și scrie în ea de toate Dar nu e copac
Și cu cât o folosești Cine-o înțelege
Tot mai mult o îndrăgești Are minte-n cap (cartea)
Anunțarea temei și dirijarea învățării :
Se anunță tema și obiectivele lecției, apoi se trece la desfășurarea primei activități- citirea selectivă a textului Fluturi cu sute de aripi, de M. Cărtărescu. Solicit elevii să citească selectiv textul pentru a identifica elemente de detaliu care pot facilita înțelegerea textului.
Deasemenea cer elevilor să răspundă la câteva întrebări argumentând răspunsul lor :
– De ce spune autorul despre tatuajele ciudate însrise cu cerneală tipografică pe aripile fluturilor că a trebuit să mergem la școală ca să le deslușim ?
– De ce filmele, fotografiile și jocurile pe calculator sunt considerate fluturi cu o singură aripă ?
– Când a făcut cunoștință autorul cu prima carte ?
– Ce a reprezentat pentru autor prima carte ?
Elevii vor decupa fluturași din hartie colorată pe care, apoi vor scrie care a fost primul fluture îmblânzit de ei, specificând titlul și autorul fluturelui care a zburat întâia oară pentru ei, realizând și o descriere a acestuia. După ce au decupat și scris pe fluturași aceștia vor veni la tablă și îi vor lipi pe o foaie flipchart pe care este desenată o carte mare. Elevii au prezentat fiecare ce au scris pe fluturaș.
Activitate practică:
O altă sarcină propusă în cadrul acestei activități a fost completarea unui Jurnal dublu cu desene inspirate de ideile din text. După finalizarea sarcinii au afișat lucrările și le-au comparat. Am constatat că ideile au fost aceleași, în schimb desenele au fost diferit realizate.(Turul galeriei)
Jurnalul dublu
Asigurarea retenției și a transferului :
Pentru a mă asigura că elevii au înțeles mesajul transmis din text le propun o fișă pe care să completeze un ciorchine cu verbe referitoare la rostul cărții :
Evaluarea și încheierea activității :
Se vor face aprecieri generale și individuale referitoare la comportarea copiilor la activitate.( Turul galeriei).
Concluzii:
Fluturi cu sute de aripi este o minunată descriere a cărții. Scriitorul prezintă cartea pe înțelesul copiilor, folosind imagini vii și colorate . Acesta ne invită la lectură călătorind pe un fluture care ne poartă pe aripile sale oriunde ne imaginăm. Citind zburăm, ne înălțăm tot mai sus în Universul cunoașterii.
PROIECT DE ACTIVITATE 2
Lanțul lecturilor
Pentru a continua activitățile de trezire a interesului pentru lectură și după desfășurarea activității anterioare prin care elevii au înțeles importanța cărții am propus elevilor o activitate prin care pot să combine joaca cu provocarea. Un concurs denumit Lanțul lecturilor pentru care elevii trebuie să citească cât mai multe cărți până la sfârșitul anului școlar.
Astfel am realizat un panou de lectură pe care elevii trebuie să prindă un inel de hârtie pe care să scrie un citat despre carte sau titlul și autorul. Când a ajuns la a doua carte, citită, elevul poate începe să formeze lanțul lecturii sau lanțul provocării, adăugând câte o verigă formată din fâșia corespunzătoare cărții.
Câștigă acel copil care la sfârșitul perioadei date are cel mai lung lanț fiind recompensat cu titlul de „Cititor avansat”. ( diplomă)
PROIECT DE ACTIVITATE 3
Provocarea cărților
Provocarea cărților a fost un proiect educațional prin care am încercat să provoc elevii să citească. Am început această provocare cu cartea „Charlie și fabrica de ciocolată” de Roald Dahl, titlu care se regăsește în bibliografia actuală la limba română la clasele a III a și a IV a, după noua programă și care s-a desfășurat în perioada octombrie – noiembrie 2020.
Doar 10 elevi din 12 au acceptat provocarea și si-au dat interesul să-și cumpere carte , la bibliotecă din păcate nu era, motiv pentru care doamna bibliotecară a solicitat și o bibliografie mai actuală, vârstei lor.
Am ales această carte pentru că mesajul pe care-l transmite Dahl este atât pentru copii, cât și pentru părinți. Cu toate că aparent autorul îi ceartă pe copiii râzgâiați, care nu știu să se poarte frumos, care mănâncă prea multe dulciuri și se uită prea mult la televizor, autorul îi consideră răspunzători pe părinți pentru comportamentul copiilor.
Și ca la orice provocare, există și recompense. Am propus elevilor că vom merge să vizităm Fabrica de ciocolată din București în săptămâna”Școala Altfel” care din păcate nu s-a mai putut realiza datorită pandemiei.
Ce vor face elevii ?
Pornind de la text, elevii au avut de realizat un proiect în cadrul căruia au trebuit :
– să scrie, în câteva propoziții, ce i-a impresionat din această carte;
– să scrie cum cred că arată fabrica de ciocolată a lui Willy Wonka (unii au realizat și desene);
– să caute informații despre ciocolată și să le prezinte colegilor;
– să realizeze, împreună cu un membru din familie, un produs care să conțină ciocolată, să facă două fotografii (din timpul preparării și cu produsul final) pe care să le trimită doamnei învățătoare.
Prin acest proiect am urmărit:
– să dezvolt interesul elevilor pentru lectură;
– să implic elevii în activități practice și distractive;
– ca elevii să petreacă timp de calitate după ore și, dacă se poate, alături de familie;
– să-i ajut pe elevi să descopere mai multe lucruri despre ei, despre lucrurile minunate pe care le pot face și despre ceea ce-i înconjoară;
– să povestească despre experiențele lor, despre lucrurile pe care le află sau le fac și să împartă cu ceilalți colegi "roadele" muncii lor;
– să le ofer lecții care să le rămână în minte și în suflet;
– să-i văd fericiți.
Evaluarea activității s-a realizat prin prezentarea proiectului, prin care am urmărit și modul de exprimare orală.
Ce au spus elevii ?
– Eu cred că fabrica lui Willy Wonka e ca o figură mare în formă de ciocolată.
– Fabrica lui Willy Wonka are 4 camere , roboți, mobile din bezele și totul e colrat în roz bombon.
– În fabrică oamenii sunt costumați în brioșe și în ciocolată.
– Eu cred că fabrica lui Willy Wonka era făcută din ciocolată, era mare și colorată, iar porțile sale erau uriașe.
Preparatele dulci:
La finalul proiectului elevii au împărțit între ei roadele muncii lor – preparatele dulci și m-au întrebat "când vom învăța despre vanilie".
PROIECT DE ACTIVITATE 4
Excursie literară
În cadrul unui proiect realizat în parteneriat cu o altă clasă de elevi de același nivel , numit “Bun venit, coleg de învățătură!”, am propus o activitate sub formă de excursie , la Iași, în săptămâna de vacanță, 1 noiembrie 2019.
Scopul excursiei:
formarea și dezvoltarea la copii a abilităților socio emoționale și culturale;
dezvoltarea unei atitudini pozitive față de lectură.
Obiective:
cultivarea pasiunii pentru literatura, pentru teatru;
cunoașterea mediului social și creativ al scriitorilor;
creșterea coeziunii colectivului de elevi și consolidarea spiritului de echipă, a relațiilor de prietenie, stabilirea unui climat de încredere , favorabil comunicării;
Desfășurarea excursiei:
Am programat o vizită la Teatrul Luceafărul pentru copii, unde elevii au vizionat piesa de teatru „Momente și schițe” de Ion Luca Caragiale. Pentru ei a fost un moment de mare bucurie, au putut să vadă pus în scenă povești pe care ei deja le cunoșteau. Au fost și momente comice în care elevii au râs, s-au simțit bine, au recapitulat câteva noțiuni referitoare la acțiunile din poveștile vizate.
Copilul face astfel cunostință cu lumea artei, învață să o descifreze și să o îndrăgească. Teatrul este Într-adevar o foarte bună modalitate de a deschide universul copiilor către cultură, de a le îmbogăți imaginația și o modalitate de a se identifica cu diferite personaje și de a-și forma personalitatea (prin învațarea unor comportamente de tip pozitiv sau negativ pe care personajele le afișează).
Alte vizite au fost la Casa Memorială „Ion Creangă" din Iași, cunoscută sub numele de Bojdeuca din Țicău, unde autorul Amintirilor din copilărie a trăit ultima parte a vieții, unde l-a avut ca oaspete pe Mihai Eminescu și apoi în Parcul Copou, la Teiul lui Eminescu.
La Bojdeuca lui Creangă elevii au descoperit pe rănd universul scriitorului studiat la școală : o casă cu două încăperi mici, obiectele de mobilier, ustensile de scris(tocul și călimara), obiecte personale, cărți, fotografii și documente care ilustrează drumul vieții lui Ion Creangă în calitate de elev, preot și învățător sau activitatea de sciitor. Casa memorială vizitată păstrează aerul de epocă în care a trăit scriitorul.
La Teiul lui Eminescu elevii au descoperit arborele sub care acesta scria poezii, își găsea inspirația, un loc în care Eminescu se întâlnea cu prietenul lui, Ion Creangă.
Evaluarea activității:
întocmirea unui “Album al clasei” cu fotografii realizate în excursie;
realizarea unor compoziții plastice cu teme inspirate din excursie;
crearea de compuneri, texte înspirate din excursie;
Concluzii
Această activitate , în care copii au avut rolul de spectator a reprezentat pentru ei o sursă de impresii puternice – stimularea afectivității copilului și cultivarea dragostei pentru artă -cărți,teatru, muzică. Prin teatru le-am oferit copiilor prilejul de a trăi, alături de eroii îndrăgiți, momente de mare intensitate afectivă.
PROIECT DE ACTIVITATE NR. 5
În cadrul programului „ Pe aripile cuvintelor” am desfășurat și activități în parteneriat cu Biblioteca comunală, dar pe care nu am reușit să le finalizez, așa cum era stabilit în calendarul activităților, datorită pandemiei.
TEMA PROIECTULUI: Cele 100 de zile de lectură
DESCRIEREA PROIECTULUI
Proiectul educațional pe care îl propun reprezintă încercarea de a reda cărții locul cuvenit, de a educa școlarii în spiritul prețuirii acesteia. Cartea oferă satisfacții nebănuite și contribuie la formarea personalității și comportamentului celui care o citește.
Principalele texte care formează gustul pentru citit aparțin literaturii pentru copii, texte ce formează dragostea pentru limba maternă, gustul pentru frumos, sensibilitatea și discernământul în selecția valorilor, imaginația creatoare. Cu cât școlarul se apropie mai devreme de carte, cu atît mai durabile sunt efectele ei în ceea ce privește comunicarea, comportamentul și socializarea lui.
SCOPUL PROIECTULUI
Cunoașterea bibliotecii și a importanței acesteia în procesul educațional.
Cultivarea gustului pentru lectură, pentru frumos, exersarea limbajului și a posibilităților de comunicare, prin activități în parteneriat cu biblioteca și cu școala.
Stimularea interesului pentru lectura în perioada școlarității.
OBIECTIVE
Stimularea gustului pentru lectură, a comunicării orale și a creativității;
Satisfacerea curiozității școlarilor pentru o lectură bine închegată;
Familiarizarea cu instituțiile care fac posibilă procurarea de carte;
Formarea unei atitudini de responsabilitate și respect față de carte;
RESURSELE PROIECTULUI
Procedurale: – întălniri, vizite, vizionare de film, dramatizări, albume, ore de lectură, programe artistice, concurs;
Materiale: albume, cărți, creioane colorate, imagini, portofolii, aparate audio-vizuale, probe cu diferite sarcini,premii etc
Financiare: proprii și sponsorizări de la Primăria Comunală
Umane : școlari, părinți, cadre didactice, director, bibliotecar etc.
Temporale : decembrie 2019 – martie 2020
Spațiale : școală, bibliotecă
EVALUARE
Desfășurarea unor activități comune sub forma unor jocuri și programe artistice;
Apreciere asupra colaborării în modul de lucru, în prezentarea produselor realizate;
Acordarea unor premii și diplome copiilor care s-au evidențiat;
Activitățile pe care am reușit să le desfășor în cadrul proiectului educațional, în parteneriat cu Biblioteca comunală sunt:
Activitatea 1
TITLUL ACTIVITĂȚII: După 25 de zile de lectură, știu….!”
TIPUL ACTIVITĂȚII: concurs de lectură
Data: 17 ianuarie 2020
SCOPUL : stimularea interesului pentru lectură individuală, comunicare orală și creativitate
OBIECTIVE:
*să motiveze alegerea creației plastice realizată;
*să formuleze răspunsuri adecvate cerințelor;
*să recunoască povestea, autorul și personajele după audierea unor citate, corespunzătoare poveștilor;
*să formuleze întrebări legate de povești;
*să compună un scurt text despre personajul cel mai îndrăgit dintre aceste povești.
RESURSELE ACTIVITĂȚII:
Procedurale- conversația, explicația,turul galeriei, competiția;
Materiale: titluri de cărți,imagini, film PPT, creațiile plastice, bilețele cu întrebări pe baza poveștilor, citate din povești, videoproiector, premii în cărți, diplome;
Forme de organizare: frontal, individual;
Locul desfășurării: Biblioteca comunală
Durata: 1 oră
Elevii au avut la dispoziție, să citească în 25 de zile următoarea listă de povești și să realizeze o creație plastică corespunzătoare poveștii sau personajului preferat.
Grivei – Emil Gârleanu
Aleodor Împărat – Petre Ispirescu
Păcală – Ion Creangă
Povestea ghiocelului – H. C. Andersen
Fetița surdo mută – Edmundo de Amicis
Ciocârlia – Ion Agârbiceanu
Desfășurarea activității:
Activitatea s-a desfășurat sub formă de concurs literar , la biblioteca din comună, împreună cu doamna bibliotecară. Elevii au fost foarte bucuroși că vor vizita iar biblioteca.
La început doamna bibliotecară le-a prezentat copiilor un filmuleț despre rolul și importanța bibliotecii în cadrul comunității.
Apoi s-a desfășurat concursul literar cu următoarele probe:
– creații plastice
– răspunsuri la întrebări despre poveștile citite prin extragere de bilețele;
– recunoașterea poveștilor cu ajutorul citatelor;
– întrebări legate de conținutul poveștilor și numirea altor colegi care să răspundă;
– compunerea unui text despre un personaj preferat din poveștile lecturate;
– jurnalele de lectură.
Prin realizarea acestor probe elevii au acumulat puncte în funcție de cât de bine au fost pregătiți având ca juriu pe doamna bibliotecară și învățătoarea.
Elevii câștigători au fost premiați cu cărți și diplome , iar ceilalți au primit diplome de participare, dar și cărți din partea bibliotecii.
La sfârșit elevii au împrumutat lista de lecturi pentru următoarea etapă din concursul literar.
Activitatea 2
TITLUL ACTIVITĂȚII: Ce pot arăta după 50 de zile de lectură !
TIPUL ACTIVITĂȚII: concurs de lectură
DATA: 03 martie 2020
SCOPUL:
stimularea interesului pentru lectură individuală, comunicare orală și creativitate;
formarea unei atitudini de responsabilitate și respect față de carte;
OBIECTIVE:
*să desprindă informații din citate date despre viața și activitatea lui Ion Creangă;
*să dramatizeze un fragment studiat;
*să ordoneze ideile principale în ordinea desfășurării întâmplărilor din povești;
*să povestească în lanț conținutul poveștii identificată cu ajutorul unui citat;
*să deseneze o copertă nouă pentru una dintre poveștile citite.
RESURSELE ACTIVITĂȚII:
Procedurale: conversația, explicația, dramatizarea, exercițiul muzical, exercițiul, povestirea în lanț.
Materiale: imagini, film PPT, bilețele cu citate din povești, bilețele puzzle cu ideile principale din povești, titluri de cărți , videoproiector, premii în cărți, diplome
Organizatorice: frontal, individual, în grupe
Locul desfășurării: Biblioteca comunală
Durata: 1 oră
Pentru că următoarea etapă din concursul literar urma să se desfășoare în luna martie am propus elevilor să citească povești despre Ion Creangă , numit și Mărțișorul literaturii române: Amintiri din copilărie, Povestea lui Harap Alb, Cinci pâni, Moș Ion Roată și unirea, Prostia omenească.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
La început, elevii sunt întâmpinați de o expoziție de cărți ale autorului Ion Creangă. Apoi doamna bibliotecară prezintă elevilor un material PPT despre biografia autorului și fragmente din filmul Amintiri din copilărie.
Elevii sunt apoi împărțiți în două grupe, prin tragere la sorți, își dau nume echipelor, iar concursul literar s-a desfășurat prin următoarele probe:
1. elevii au de răspuns la o serie de întrebări legate pe baza datelor biografice prezentate de propunător și a citatelor pe care le-au primit.
– pauză – dramatizarea unui fragment din Amintiri din copilărie – Pupăza din tei
2.Povestirea în lanț – elevii, prin extragere de bilețele trebuie să povestească în lanț conținutul poveștii respective.
-pauză- dramatizarea fragmentului La cireșe
3.elevii trebuie să redea conținutul poveștilor prin aranjarea unui puzzle care conține ideile principale ale acesteia.
4. elevii creează o copertă pentru una dintre povești, specificând titlul și autorul.
Prin realizarea acestor probe elevii au acumulat puncte în funcție de cât de bine au fost pregătiți având ca juriu părinții, doamna bibliotecară și subsemnata.
Elevii câștigători au fost premiați cu cărți și diplome, iar ceilalți au primit diplome de participare, dar și cărți din partea bibliotecii.
Concluzii: Dramatizările după diferite lecturi i-a determinat pe copii să participe cu mult entuziasm la citirea și redarea conținutului acestora. Dramatizările i-a obligat să inventeze și să îmbogățească replici. Și concursurilede lectură desfășurate cu elevii au fost mijloace pasionante care i-au invitat pe elevi la lectură.
PROIECT DE ACTIVITATE NR. 6
TITLUL ACTIVITĂȚII: „Șezătoarea mea…E vremea colindelor!”
TIPUL ACTIVITĂȚII: șezătoare literară
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
promovarea artei și culturii locale ca mijloc de cunoaștere, păstrare și prețuire a portului popular românesc, a tradițiilor și obiceiurilor din zonă.
dezvoltarea capacităților de receptare și interpretare a mesajelor literare și muzicale ale creațiilor folclorice locale specifice Crăciunului
OBIECTIVE PROPUSE:
– să prezinte într-un mod cât mai expresiv glume, zicători, ghicitori, proverbe;
– să interpreteze cât mai expresiv colinde specifice zonei
– să dramatizeze fragmente din povești cunoscute
– să creeze o atmosferă specifică șezătorii de la sat
– să-și intensifice relațiile de colaborare între elevi și preșcolari.
RESURSELE ACTIVITĂȚII
Procedurale: recitarea, interpretarea individuală și în cor a colindelor, dramatizarea;
Materiale: invitații, decor etnografic (oale, cani din lut, linguri din lemn, stergare, cosuri împletite etc., totul pentru a crea o atmosfera specifica sezatorii de la sate), elemente de coreografie, costume populare, videoproiector, laptop, negative colinde.
Organizatorice : frontală, individuală, pe grupe
Participanți: direcți – elevii clasa a IV a și preșcolari grupa mare;
indirecți – părinți, cadre didactice, personalități locale
Spațiale: sala de clasă
Temporale: 1oră
ORGANIZAREA ELEVILOR ȘI PREȘCOLARILOR PENTRU ȘEZĂTOARE
Programul șezătorii este stabilit cu trei săptămâni înainte, timp în care elevii și preșcolarii au repetat roluri, cântece, proverbe, zicători . Clasa va fi decorată cu obiecte artizanale, de factură țărănească (oale, căni din lut, linguri din lemn, ștergare, coșuri împletite etc., totul pentru a crea o atmosfera specifică șezătorii de la sate.
Scaunelele copiilor vor fi aranjate în formă de semicerc, în fața lor fiind măsuțele încărcate cu cele enumerate mai sus.
DESCHIDEREA ȘEZĂTORII
Șezatoarea se deschide printr-un cuvânt scurt al învățătorului, prin care se precizează scopul șezătorii și subliniază importanța momentului, orientând totodata atenția elevilor printr-o motivație succintă. Se prezintă și un material PPT despre Anul satului românesc.
Apoi are loc participarea efectivă a elevilor și preșcolarilor conform rolului pe care îl are de îndeplinit fiecare în prezentarea materialului cultural pregătit:
– interpretare de colinde și cântece populare specific șezătorilor la sat în așteptarea Crăciunului
– recitarea de ghicitori, proverbe, zicători, glume
– dramatizarea scenetei “Păcală și Tândală”
Activitatea se încheie cu primirea lui Moș Crăciun și oferirea darurilor pentru toți copiii.
EVALUAREA ACTIVITĂȚII
– Se fac aprecieri generale și individuale referitoare la comportarea copiilor la activitate, aprecieri din partea părinților.
– realizarea unui PPT cu secvențe din derularea activității.
– Realizarea unui album de fotografii și popularizarea lui pe un grup de socializare.
Concluzii
Acest tip de activitate este foarte atractiv pentru elevi , se manifestă liberi, sunt veseli, expresivi, fericiți. Deasemenea este un mijloc foarte eficient de dezvoltare a limbajului și de exersare a comunicării.
PROIECT DE ACTIVITATE NR. 7
TEMA ACTIVITĂȚII: Textul narativ
SUBIECTUL LECȚIEI : Text suport – La colindat de Ion Creangă
TIPUL LECȚIEI: consolidare și sistematizare a cunoștințelor
SCOPUL LECȚIEI:
extragerea unor informații de detaliu dintr-un text literar narativ accesibil
formularea unui răspuns emoțional față de textul literar citit
formarea gândirii critice
OBIECTIVE PROPUSE:
O1 – să citească textul corect, expresiv, fluent și conștient
O2 – să formuleze întrebări sau răspunsuri referitoare la conținutul textului;
O3 – să indice ordinea în care s-au petrecut întâmplările din text;
O4 – să își exprime părerea față de atitudinea personajelor din text.
RESURSE
Procedurale: lectura explicativă, explozia stelară, exercițiul, conversația, pălăriile gânditoare,
Materiale: secvența „La urat” din filmul Amintiri din copilărie, flipchart, caietul de lucru cu textul propus
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe
Durata: 45 minute
ACTIVITĂȚI ORGANIZATORICE
Activitatea debutează cu asigurarea unui climat educațional favorabil și pregătirea celor necesare bunei desfășurari a lecției.
CAPTAREA ATENȚIEI
Se va realiza prin vizionarea secvenței La urat , din filmul Amintiri din copilărie.
ANUNȚAREA TEMEI ȘI A OBIECTIVELOR
Menționez elevilor că vor descoperi mesajul textului literar La urat , de Ion Creangă și vor rezolva exerciții aplicative pe marginea lui.
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Pentru început adresez elevilor întrebări legate de noțiunea de text literar narativ.
După ce se va citi textul în lanț și se explică cuvintele pe care nu le cunosc adresez întrebări legate de conținutul textului:
Care este titlul și autorul textului?
Care sunt personajele din text?
Care este timpul și spațiul în care se desfășoară acțiunea?
Propun elevilor să găsească sensul anumitor expresii din text cu ajutorul metodei Jurnalul cu dublă intrare.
Jurnal cu dublă intare
Unește expresiile cu sensurile din coloana alăturată:
Pălăriile gânditoare:
Împart clasa în 6 grupe și fiecare membru al grupului își alege câte o pălărie și interpreteză rolul cum consideră mai bine..Culoarea pălăriei este cea care definește rolul. Se explică rolul fiecărei pălării
1.Pălăria albă- Informează
Informează-ne ce hotărăsc copiii.
__________________________________________________
__________________________________________________
2.Pălăria roșie – spune ce simte
Spune ce sentimente ne transmite Ion Creangă prin nararea amintirilor din acest fragment.
___________________________________________________
___________________________________________________
3.Pălăria neagră – gândirea negativă
Cu ce elemente(situații) prezentate în text nu ești de acord?
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
4.Pălăria galbenă – aduce benefii
Prin ce te-a impresionat acest fragment?
____________________________________________________
_____________________________________________________
5. Pălăria verde –generează idei noi
Ce situații ar fi putut folosi copiii pentru a convinge sătenii să-i primească cu uratul?
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
6. Pălăria albastră – clarifică
Scrie cuvinte care arată că este vorba de amintiri.
Exemplu : Îmi aduc aminte, într-o iarnă……________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
Solicit elevii să pună în ordine ideile principale, apoi să delimiteze fragmentele în text:
Copiii se întorc la casele lor.
Urătorii își pregătesc instrumentele pentru urat.
Copiii se hotărăsc să plece cu plugușorul.
Nevasta lui Vasile Aniței îi pune pe fugă.
REALIZAREA FEEDBACK-ULUI
Fixarea conținutului se face prin aplicarea metodei exploziei stelare. Elevii lucrează pe cinci grupe, fiecare grupă având drept sarcină alcătuirea unor întrebări care să înceapă cu :
EVALUAREA ȘI ÎNCHEIEREA ACTIVITĂȚII
Se fac aprecieri generale și individuale asupra modului de participare la activitate și ofer copiilor recompense (colăcel – cum e tradiția) după ce împreună am interpretat un colind cunoscut zonei.
PROIECT DE ACTIVITATE NR. 8
Data: 15.01.2020
TITLUL ACTIVITĂȚII: Eminescu
TIPUL ACTIVITĂȚII: consolidare și sistematizare de cunoștințe despre Mihai Eminescu
SCOPUL:
Cunoașterea operei și vieții poetului Mihai Eminescu pentru a promova în rândul elevilor valorile naționale
OBIECTIVE PROIECTULUI:
formarea și cultivarea gustului pentru lectură;
îmbogățirea cunoștințelor legate de marele poet;
memorarea și recitarea expresivă a poeziilor eminesciene;
realizarea unei expoziții de cărți prin identificarea î bibliotecă a unei cărți scrisă de Eminescu.
RESURSE:
Procedurale: conversația, explicația, recitarea, joc concurs, exercițiul, expoziție de cărți
Materiale: banner interactiv Mihai Eminescu, PPT – Viața și opera poetului, cartonașe cu întrebări despre viața și opera poetului, rebus Eminescu, cărți Eminescu, diplome, poezii.
Organizatorice: frontal, individual,pe grupe.
Spațiale: Biblioteca comunală
Temporale: 1 oră
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Am propus această activitate în timpul vacanței de iarnă. Astfel elevii au avut de citit în vacanță cinci poezii scrise de poetul Eminescu( Revedere, Copii eram noi amândoi, Ce-ți doresc eu ție dulce Românie, Ce te legeni, Fiind băiet, păduri cutreieram). Apoi au avut de memorat la alegere una dintre aceste poezii.
Pe 15.01.2020 am mers la Biblioteca comunală unde am desfășurat această activitate dedicată nașterii poetului. Aici am fost întâmpinați de doamna bibliotecară. Activitatea a debutat cu o prezentare power point despre Mihai Eminescu, apoi a urmat realizarea de către elevi a unei expoziții de cărți a poetului prin identificarea în bibliotecă a unor volume scrise de poet.
Apoi elevii au întocmit, sub formă de concurs, împărțiți pe grupe, Cronologia vieții și operei marelui poet, un rebus despre poeziile acestuia. Pe fond muzical elevii au recitat poezii și au realizat compoziții plastic dina opera poetului. a fost o activitate la care elevii au participat cu interes și au interpretat poezii în mod plăcut.
EVALUAREA ACTIVITĂȚII
Activitatea se încheie cu acordarea de diplome tuturor elevilor participanți. , realizarea unui album PPT cu secvențe din derularea activității, popularizarea activității pe site-ul bibliotecii.
PROIECT DE ACTIVITATE NR. 9
TITLUL ACTIVITĂȚII: Provocarea cărților
TIPUL ACTIVITĂȚII: proiect
SCOPUL
Stimularea interesului pentru lectură
OBIECTIVE
să desprindă informații de detaliu din txtul literar
să-și dezvolte vocabularul, imaginația, creativitatea și atenția;
să petreacă timp de calitate după ore și, dacă se poate, alături de familie;
să descopere mai multe lucruri despre ei, despre lucrurile minunate pe care le pot face și despre ceea ce-i înconjoară;
să-și dezvolte gustul pentru citit.
DURATA: 3 săptămâni
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII
Proiectul Provocarea cărților a continuat cu o nouă provocare, de data aceasta , am propus citirea cărții Matilda de Roald Dahl, titlu car se află în bibliografia actuală la limba română la clasa a IV a, după noua programă. Acesta s-a desfășurat pe o perioadă de trei săptămâni, – 13 ianuarie și până la 31 ianuarie 2020.
Și ca la orice provocare au existat și premii. Am oferit primilor trei elevi câștigători(cei mai harnici) premii în cărți și celorlalți diplome de participare.Unii elevi au împrumutat cartea de la bibilotecă iar alții au cumparat-o de pe internet, am îmrumutat și cartea mea personală din bibliotecă.
La început am captivat atenția elevilor asupra lecturii povestindu-le despre năzbâtiile pe care le făcea personajul principal , Matilda, tatălui .
Cei care începuse deja să o citească au fost captivați de această carte, un elev mi-a transmis că și mama lui a fost cucerită de lectură. În fiecare săptămână făceam câte un exercițiu mental cu ei, le puneam întrebări referitoare la întâmplările prin care trecea Matilda.
Matilda este o fetiță excepțională, deși părinții ei o consideră o adevărată pacoste. Ei îi place foarte mult să citească și orice nedreptate o supără.
Înainte de finalizarea proiectului am propus elevilor să vizualizeze și filmul care a fost creat după această carte , ca să vadă diferența între ce se citește ș ice se întâmplă într-un film care are la bază o carte.- “Filmele sunt fluturi cu o singura aripă.”- (Mircea Cărtărescu- Fluturi cu mii de aripi)
EVALUAREA ACTIVITĂȚII
La sfârșitul perioadei am propus elevilor o fișă de lectură (anexa …) pentru a verifica informațiile pe care le-au descoperit în carte. Elevii s-au implicat mult în proiect și rezultatele au fost pe măsură.
Am încercat prin acest proiect să îi fac pe elevi să înțeleagă cât este de important să citești , oferindu-le ca model pep e fetița Matilda, cât de importante sunt cărțile în dezvoltarea imaginației, creativității și a vocabularului.
După ce am finalizat proiectul elevii m-au întrebat care este următoarea carte , fapt ce m-a bucurat mult- mi-am atins oarecum scopul – stimularea interesului pentru citit.
Nume……………………….. Data……………………………..
Prenume…………………… Clasa a IV-a……………………..
PROVOCAREA CĂRȚILOR- MATILDA, ROALD DAHL
FIȘĂ DE LECTURĂ
1. Cine este Matilda?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
2. Scrie câteva cărți pe care le-a citit Matilda, mergând la bibliotecă.
…………………………………………………………………..………………………………..…………………………………………………………………………………………………..…………………………………………………………………………………………………
3.Cum l-a pedepsit Matilda pe tatăl ei? Descrie pe scurt imaginea dată.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
5. Cine este domnișoara Honey, dar domnișoara Trunchbull?
6. Cine este Amanda? Ce detestă Trunchbull cel mai mult la o fetiță?
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
7. Unde locuiește domnișoara Honey?
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
9. Ce mesaj i-a scris Matilda domnișoarei Trunchbull pe tablă, în timpul inspecției săptămânale?
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
10. Ce se întâmplă în finalul romanului cu Matilda, părinții acesteia, domnișoara Honey și
domnișoara Trunchbull. Descrie pe scurt.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
PROIECT DE ACTIVITITATE NR. 10
UNITATEA TEMATICĂ: Gata de aventură
TITLUL ACTIVITĂȚII: “Cipi, acest pitic uriaș” de Fodor Sandor (fragment)
TIPUL ACTIVITĂȚII: consolidare și sistematizare de cunoștințe, priceperi și deprinderi; (a doua oră de studiu a textului )
SCOPUL:
Dezvoltarea capacității de descriere a unui personaj dintr-o carte;
Extragerea din text a unor elemente semnificative pentru a susține o opinie referitoare la textul citit.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1: să citească cursiv, conștient și expresiv textul ,,Cipi, un pitic uriaș”, de Fodor Sandor;
O2: să identifice personajele din text și legăturile care există între acestea;
O3: să descrie personajele principale din text realizând portretul acestora;
O4: să-și exprime propriile opinii legate de continuarea poveștii;
O5: să desprindă mesajul textului citit;
RESURSE :
Procedurale: conversația, explicația, expunerea, problematizarea, explicația, lectura: citirea popcorn, citirea selectivă, exercițiul, explozia stelară, joc didactic.
Materiale: Macheta personajului principal-Cipi, videoproiector, rebus, imagine cu personajele din text, manual, tablă, caietele elevilor, textul ,,Cipi, acest pitic uriaș” după Fodor Sandor regăsit în manual, fișe de lucru , creioane colorate.
Organizatorice: frontal (dirijat și independent), pe echipe.
Temporale : 45 de minute
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Moment organizatoric:
Activitatea debutează cu asigurarea unui climat educațional favorabil și pregătirea celor necesare bunei desfășurări a lecției.
Captarea atenției se realizează prin descoperirea unui personaj care se află acoperit în fața clasei și al cărui nume îl vor descoperi prin completarea unui rebus .
Anunțarea temei și a obiectivelor
Prezint elevilor subiectul lecției și ceea ce vor realiza pe parcursul lecției. Fac cunoștință cu personajul Cipi pe care îl prezint sub forma unei machete didactice, prima imagine originală desenată de o celebră autoare de benzi desenate.
Dirijarea consolidării și a sistematizării cunoștințelor
Pentru început elevii vor efectua o citire selectivă a textului literar. Le prezint apoi o hartă unde trebuie să stabilească relațiile pe care le are personajul, Cipi, cu celelalte personaje din text, completând replici corespunzătoare.
Vor desfășura o activitate în perechi prin care vor rezolva o fișă. Un elev trebuie să completeze cu acțiunile pe care Cipi le face pentru viețuitoarele din pădure și colegul de bancă scrie acțiunile reale ale acestora.
Apoi se vor realiza portretele celor două personaje din text : Broasca și piticul Cipi după un plan dat pe bază de întrebări.
Plan
Cine este Cipi?
Unde trăiește el?
Ce calitate crede că are?
Cine îl contrazice și îl jignește ?
Ce spune despre el Broasca?
Devine și el nepoliticos ?
Prin ce emoții trece Cipi?
Care este descoperirea făcută de pitic ?
Ce transformare suferă Cipi?
Ce hotărâre ia și de ce ?
Obținerea performanțelor:
Predicții:
Adresez elevilor câteva întrebări legate de continuarea poveștii.
Dacă Cipi s-a făcut rău”fără pereche”, cum crezi că s-a comportat el?
Crezi că toate viețuitoarele s-au temut de el ? Au fost și excepții?
Asigurarea retenției și a transferului
Elevii primesc o fișă în care trebuie să completeze detalii din text și să bareze variantele nepotrivite:
Cipi locuia în căsuța/bordeiul/scorbura din Fagul/Bradul cel Uriaș.
Ariceștii numărau șase/opt membri și mergeau în șir indian: în față____________,apoi________________și în spate _____________.
Albinele sălbatice își aveau cuibul în stupul-scorbura din Frasinul / Bradul cel Înalt / Bătrân. Pasărea își curăța cuibul- penele pe o creangă. Purcelul mistreț nu a mâncat ___________________. Cea mai dureroasă lovitură o primește de la Pasăre/ Iepure pentru că o/îl considera prieten.
ÎNCHEIEREA ACTIVITĂȚII
Voi face aprecieri generale asupra modului de desfășurare a activității și a comportamentului elevilor.
În cadrul orei de Arte vizuale și abilități practice , elevii au realizat un tablou cu un peisaj de primăvară cu pietre pictate de ei, în tablou fiind prezent și personajul Cipi. Tabloul este un cadou oferit de copii în semn de amintire de la ei pentru Cipi.
PROIECT DE ACTIVITATE NR. 11
Clasa a IV a
Data: martie – aprilie 2020
TITLUL ACTIVITĂȚII: Îmi place să citesc. Citesc pentru că îmi place. Bingo!
TIPUL ACTIVITĂȚII: proiect
SCOPUL ACTIVITĂȚII: dezvoltarea interesului pentru citit
OBIECTIVE :
Stimularea gustului pentru lectura, a comunicarii orale,creativitatii;
formarea unei atitudini de grijă și respect față de carte;
valorificarea unei lecturi citite prin desene;
petrecerea unui timp de calitate alături de părinți și bunici.
RESURSE
Procedurale: conversația, lectura explicativă
Materiale: cărți cu povești, poezii, fișa de lucru Bingo, creioane colorate, aparat foto, reviste
Organizatorice: frontal, individual
Temporale: 4 săptămâni
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:
Deși pare un joc , Bingo!, este mai mult un proiect pe termen mai lung în parteneriat cu părinții copiilor pentru stimularea gustului pentru lectură. Pe parcursul a 4 săptămâni, în ordinea aleasă de copii, fiecare dintre aceștia trebuie să parcurgă toate sarcinile scrise pe fișă. După îndeplinirea unei sarcini elevii vor colora căsuța respectivă. “Jocul” se consideră încheiat atunci când au fost colorate toate căsuțele.
Pe parcursul proiectului elevii au prezentat fișa pentru a vedea progresul făcut. Am primit, online, poze de la elevi cu desfășurarea sarcinilor de pe fișă, chiar și înregistrări despre cum le citea bunicilor, părinților. Copiii au fost încântați să le citească părinților, mamei în timp ce pregătea cina, să realizeze desene.
Am considerat că este o modalitate utilă, eficientă și plăcută de a-i provoca pe copii să citească și, totodată, o ocazie oferită părinților de a se implica activ, de a sădi în sufletul propriului copil dorința de a citi.
EVALUAREA A CTIVITĂȚII
Am purtat discuții despre cum li s-a părut elevilor proiectul și ce dificultăți au întâmpinat în realizarea acestuia. Am cerut ce texte au citit , ce poveste i-a impresionat cel mai mult din cele citite și să spună ce cred că le-a ieșit cel mai bine.
BINGO!
PROIECT DE ACTIVITATE NR. 12
Clasa a IV a
Data: 27.04.2020
TITLUL ACTIVITĂȚII: „Pippi Șosețica” de Astrid Lindgren
TIPUL LECȚIEI : consolidare și sistematizare de cunoștințe( a doua oră de studiu a textului)
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Dezvoltarea capacității de redactare a unei descrieri tip portret pe baza unui plan simplu;
Manifestarea interesului pentru participarea la interacțiuni orale.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE
să identifice trăsăturile fizice și morale ale personajului principal din textul Pippi Șosețica;
să redacteze o fișă de caracterizare a personajului principal pe baza unui plan de redactare;
să-și exprime păreri proprii despre personajul principal al textului.
RESURSE:
Procedurale: conversația, explicația, exercițiul, minidezbatere, metoda cadranelor
Materiale: prezentare PPT despre cartea Pippi Șosețica de Astrid Lindgren, fișier PDF cu schema lecției, manual, platforma ZOOM, calculator, telefoane și tablete
Organizatorice: frontal, individual
Temporale: 30 minute
MOMENTUL ORGANIZATORIC:
Conectarea elevilor la platforma Zoom și pregătirea celor necesare pentru ora de limba română.
CAPTAREA ATENȚIEI:
Se realizează o Invitație la lectură a cărții Pippi Șosețica. Se dau câteva informații suplimentare despre anul apariției volumului și modul în care ,,s-a născut”.
REACTUALIZAREA CUNOȘTINȚELOR ANTERIOARE
Se realizează prin verificarea temei acasă prin autoevaluare. Elevii vor citi tema și își vor corecta eventualele greșeli. Tema constă în ordonarea ideilor principale din textul narativ.
• Pippi Șosețica era o fetiță orfană, care locuia singură într-o casă veche.
• În casa vecină locuiau doi copii cuminți, pe nume Tommy și Annika.
• Pippi îi surprinde pe copii cu înfățișarea și mersul ei.
• Pippi le spune copiilor multe lucruri neadevărate.
• Cei trei copii se împrietenesc.
DIRIJAREA ACTIVITĂȚII
Cu ajutorul platformei prezint elevilor două afirmații și plecând de la acestea fiecare elev trebuie să o aleagă pe cea cu care este de acord. Sub forma unei minidezbateri elevii trebuie să vină cu argumente pro și contra.
Pippi este o fetiță mincinoasă.
Pippi este o fetiță cu multă imaginație.
Plecând de la modelul de mai jos elevii identifică și completează trăsăturile personajului principal.
Fișa de caracterizare PIPPI ȘOSEȚICA
OBȚINEREA PERFORMANȚEI
Cu ajutorul aplicației Zoom prezint elevilor o fișă cu patru sarcini sub forma metodei cadranelor
EVALUAREA ACTIVITĂȚII
Cu ajutorul aplicației Quizizz elevii vor juca online un test în care vor identifica informații generale despre text, trasături fizice și morale ale personajului principal.
ÎNCHEIEREA ACTIVITĂȚII
Voi face aprecieri generale asupra modului de desfășurare a activității și a comportamentului elevilor.
PROIECT DE ACTIVITATE NR. 13
CLASA A IV A
DATA: 04.05.2020
TITLUL ACTIVITĂȚII : Cu mască , fără mască
TIPUL ACTIVITĂȚII: activitate online
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Dezvoltarea capacității de exprimare orală și de interpretare într-un mod cât mai expresiv a unui personaj literar.
Obiectivele activității
să stabilească personajul pe care îl va interpreta
să aleagă o scurtă replică a personajul pe care să o interpreteze într-un mod cât mai expresiv
să confecționeze măștile și costumele potrivite personajelor.
RESURSE:
Procedurale: dramatizare, decupare, lipire, confecționare măști și costume
Materiale: măști și costume corespunzătoare personajelor, replici ale personajelor, platforma Zoom, grupul creat pe Messenger.
Organizatorice: individual
DESCRIEREA ACTIVITĂȚII
Elevii au avut la dispoziție trei zile în care să realizeze următorul proiect educațional și pe care l-au prezentat în modalitate online.
Am anunțat elevii că vor face un spectacol , în care vor interpreta un personaj dintr-o operă literară.
Pentru început au trebuit să se gândească la un personaj literar care le-a plăcut și care le-a lăsat o impresie puternică. Nu trebuie să aleagă doar personaje pozitive, de exemplu Zmeul dă savoare poveștilor. De asemenea pot alege personaje principale sau care nu au un rol central, important este însă să fie un personaj cunoscut, pentru ca ceilalți colegi să nu aibă dificultăți mari în a-l recunoaște.
Apoi au ales o replică a acestui personaj care să îl reprezinte cel mai bine și pe care să o interpreteze cât mai sugestiv. După care au realizat , pe baza cunoștințelor dobândite la arte vizuale și abilități practice , măști și costume potrivite personajelor alese.
În ziua desfășurăriii activității, toți elevii s-au prezentat costumați. Am desfășurat activitatea cu ajutorul platformei ZOOM. Fiecare elev și-a interpretat cât mai sugestiv și expresiv rolul personajului ales. După terminarea reprezentațiilor, cadrul didactic împreună cu elevii au recunoscut pe rând fiecare personaj.
EVALUAREA ACTIVITĂȚII
Am purtat discuții despre cum li s-a părut elevilor proiectul și ce dificultăți au întâmpinat în realizarea acestuia. Am cerut să își aprecieze singuri prestația pe care au avut-o și să spună ce cred că le-a ieșit cel mai bine!
Copiii s-au simțit minunat, proiectul a fost amuzant, s-au distrat privindu-se cum arată fiecare.Au ales personaje mai mult pozitive : Peter Pan, Regele Leu, Cenușăreasa, Scufița Roșie, Batman, Harap Alb. Aceastǎ activitate a oferit elevilor oportunitǎți multiple de afirmare, le-a valorificat potențialul intelectual și aptitudinile, le-a stimulat imaginația , inițiativa, simțul estetic, fǎcându-i în același timp sǎ-și exprime într-un mod cât mai original sentimentele fațǎ de personajul interpretat.
Mulți dintre elevi își doresc să mai repetăm proiectul pentru că vor să interpreteze și alte personaje.
3.3.3. ETAPA FINALĂ (POSTTEST)
Etapa finală s-a concretizat sub forma a două probe, desfășurate online datorită situației în care se află țara, din cauza pandemiei. Conținutul acestor probe a urmărit în linii mari aceleași obiective stabilite la evaluarea inițială ,iar unele probe au fost mai complexe pentru a se putea vedea dacă elevii au înregistrat sau nu progrese.
Am propus elevilor o evaluare interactivă sub formă de quiz, desfășurată online și o probă de evaluare finală pe care am susținut-o în același mod, cu ajutorul platformei ZOOM.
Testul s-a desfășurat joi, 14 mai 2020, ora 09 , cu un număr de 12 copii din 12 cât sunt înscriși. Doi copii au participat la testul online individual pentru că nu au avut dispozitiv necesar pentru a susține testul la ora stabilită. Am întocmit acest test pe site-ul QUIZIZZ .
Clasa a IV a
Disciplina: Limba și literatura română
Subiectul : “Fetița surdo mută” de Edmondo de Amicis
Competențe specifice:
C1 – identificarea unor informații generale despre un text literar;
C2 – extragerea unor informații de detaliu dintr-un text literar;
C3 – formularea unor răspunsuri la întrebări referitoare la conținutul textului;
C4 – identificarea sensului unor cuvinte date;
C5 – identificarea semnelor de punctuație potrivite enunțului dat;
EVALUARE FINALĂ
ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR
MATRICEA ITEM-ELEV
Situația rezultatelor testului online la clasa a IV a:
La sfârșitul probei aplicate se constată că 5 elevi din 12 au dat cele mai multe răspunsuri corecte și au fost notați cu Foarte bine, alți 5 copii au dat între 8 și 11 răspunsuri corecte și au fost notați cu Bine, iar restul de 2 elevi au dat cele mai puține răspunsuri și au fost notați cu calificativul Suficient. Astfel se constată că majoritatea din numărul elevilor au dovedit un nivel de achiziții a cunoștințelor potrivit vârstei în ceea ce privește identificarea și extragerea unor informații de detaliu a unui text literar.
PROBĂ DE EVALUARE FINALĂ 2
Cu ajutorul platformei Zoom, am susținut, online, în data de 20 mai 2020 proba de evaluare finală la care au participat 12 elevi din 12 înscriși. Cu doi dintre aceștia am realizat individual proba de evaluare la ore diferite din motiv că nu aveau dispozitiv de acces la internet , la ora stabilită.
Limba și literatura română
Probă de evaluare finală
clasa a IVa
Citește cu atenție textul, apoi rezolvă exercițiile:
M-am dus ieri la Stardi, care locuiește peste drum de școală. Văzându-i biblioteca, m-am ros de invidie.
El nu e bogat și nici nu-și poate cumpăra multe cîrți. Dar păstrează cu foarte multă grijă, atât cărțile de școală, cât și pe cele dăruite de părinți. Toți banii primiți îi pune deoparte și îi cheltuiește la librărie. În felul acesta și-a alcătuit o bibliotecă.
Tatăl său, când a văzut că iubește cărțile, i-a cumpărat o etajeră frumoasă din lemn de nuc, cu perdeluță verde.
Micul Stardi trage de un cordonaș, perdeluța se dă la o parte și apar trei rânduri de cărți așezate într-o ordine desăvârșită: cărți de povestiri, de călătorii, de poezii și chiar cărți ilustrate.
Are și catalog, ca bibliotecarii. Își petrece tot timpul în jurul cărților. Le șterge de praf, le răsfoiește, le privește copertele. Parcă sunt noi! Și eu, care mi-am prăpădit toate cărțile!
Pentru el, când cumpără o carte nouă, e o sărbătoare. Își trece mâna peste ea ca o mângâiere. O privește pe toate părțile și o îngrijește ca pe o comoară
Nu mi-a arătat nimic altceva într-un ceas.
Îl dureau ochii de prea mult citit. (…)
I-am spus tatălui meu:
– Într-un ceas cât am stat la el, n-a spus mai mult de cincizeci de cuvinte. Nu mi-a arătat o singură jucărie! Nu a râs măcar o dată. Și, totuși, m-am simțit atât de bine!
Tata mi-a răspuns:
– Fiindcă îl stimezi.
(„Biblioteca lui Stardi” de Edmondo de Amicis)
Rezolvă cerințele următoare:
Completează:
Titlul textului este _________________________________________
Autorul textului este _______________________________________
Personajele textului sunt ___________________________________
Alege răpunsul corect la întrebările:
Unde locuiește Stardi?
la marginea orașului
peste drum de școală
lângă bibliotecă
Ce a făcut tatăl lui Stardi când a văzut că acesta iubește cărțile?
i-a luat o etajeră
i-a cumpărat multe cărți
i-a interzis să citească
Cum îngrijea Stardi cărțile?
le șterge de praf, le răsfoiește, le cercetează legătura
le pune în cutii colorate
le acoperă să nu se prăfuiască
Răspunde la următoarele întrebări:
Ce îi plac foarte mult lui Stardi ?
_________________________________________________________________________
Ce face Stardi cu banii primiți? De ce?
_________________________________________________________________________
Ce îi prezintă Stardi colegului său?
_________________________________________________________________________
Redactează răspunsurile la cerințele de mai jos în cel mult două rânduri:
Dacă aș fi tatăl lui Stardi m-aș simți
_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
De ce colegul lui Stardi îl stimează pe acesta?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Argumentează de ce oamenii care iubesc cărțile sunt respectați.
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Explică înțelesul următoarelor enunțuri:
Omul acesta vorbește ca din carte. -_____________________________________
Îți spun ultima dată, pune-te serios pe carte! ______________________________
Să dăm cărțile pe față, Ioane!- ________________________________________
Transcrie din text:
un pronume personal, persoana a III a, numărul singular –
un pronume personal, persoana I, numărul singular –
un substantiv comun, numărul singular, gen neutru –
un adjectiv, numărul singular, gen feminin –
un verb, persoana a II a, timp prezent –
un verb, persoana a III a, timp trecut –
Transcrie textul următor corectând greșelile:
la chemat tata pe răducu lângă mingea spartă și ia spus să știi băiete că greșala recunoscută e pe jumătate iertată ai ceva sămi spui mă mai gândesc tată zise băiatul plecând ochii
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Imaginează-ți un dialog între tine și Stardi prin care dezbate-ți subiectul unei lecturi literare:
Dialogul să conțină 6 replici;
conținutul să fie adecvat cerinței;
exprimarea să fie clară și corectă din punct de vedere gramatical.
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Competențe specifice:
C1 – identificarea unor informații generale despre un text literar;
C2 – extragerea unor informații de detaliu dintr-un text literar;
C3 – formularea unor răspunsuri la întrebări referitoare la conținutul textului;
C4 – exprimarea unor opinii personale pe baza textului citit ;
C5 – identificarea sensului unor expresii date;
C6 – recunoașterea valorii morfologice a cuvintelor;
C7 – scrierea corectă a unui text ținând cont de ortografie, punctuație și așezare în pagină;
C8 – redactarea unui dialog respectând criteriile date.
BAREMUL DE CORECTARE ȘI APRECIERE
EVALUARE FINALĂ
ÎNREGISTRAREA REZULTATELOR
MATRICEA ITEM-ELEV
Situația rezultatelor probei de evalure finală la clasa a IV a:
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR
Compararea rezultatelor
În urma prelucrării statistice a datelor și a analizei calitative, s-a constatat că, la proba finală a crescut numărul elevilor care au realizat toate sarcinile de lucru, mărindu-se procentul de la 34 % la 58 % și s-a înregistrat o scădere a procentului pentru elevii care au realizat parțial itemii de evaluare. S-a redus procentul elevilor care nu au fost capabili să înregistreze o îmbunățățire a rezultatelor, cauzele generatoare acestei situații fiind slaba rezistență la efort, puterea scăzută de concentrare, inteligența redusă și timiditatea.
Analizând comparativ cele trei probe , precizez faptul că ipoteza se verifică. Într-adevăr prin elaborarea și implementarea în cadrul procesului instructiv-educativ din ciclul primar a programului formativ „Pe aripile cuvintelor” am creat premisele pentru facilitarea formării și dezvoltării interesului pentru lectură al elevilor , aspect ce va favoriza creșterea performanțelor școlare ale elevilor la Limba și literatura română.
Concluzii
Pe parcursul întregului an școlar am urmărit cu rigurozitate progresul elevilor pe linia stimulării interesului pentru lectură. Pentru înregistrarea acestuia am folosit atât metodele tradiționale de evaluare (probele orale, scrise sau practice), cât și cele complementare (observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor, portofoliul, autoevaluarea, proiectul).
În urma programului desfășurat am identificat cele mai eficiente activități ce pot fi valorificate în învățământul primar în ceea ce privește stimularea interesului pentru lectură, atăt prin activități desfășurate în cadrul instituțional dar și în mediul online. Printre acestea cu succes au fost activitățile desfășurate în parteneriat, activitățile nonformale și jocurile didactice desfășurate online.
IV. CONSIDERAȚII FINALE PRIVIND STIMULAREA INTERESULUI PENTRU LECTURĂ AL ELEVILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
Fascinația cărții se înfiripă de la cea mai fragedă vârstă. Ea începe o dată cu primii pași în lumea poveștilor citite de părinți sau bunici și se continuă în anii de școală, lectura îmbogățind considerabil cunoștințele elevilor. De asemenea, ea produce satisfacții deosebite școlarului prin trăirea întâmplărilor fabuloase care se petrec în carte, deprinzându-l să deosebească răul de bine, cultivându-i gusturi, convingeri și sentimente alese. În ultimii ani, învățământul românesc nu se bazează pe partea cognitivă, ci pune un accent deosebit pe ceea ce învață elevii, cum învață și de ce învață. De aceea am încercat să înființez un club de lectură unde copiii să povestească ceea ce au citit.
În etapa experimentală am introdus elementul novator care se bazează pe metode și tehnici moderne care să atragă elevii spre citit, metode care aplicate diferențiat duc la formarea de deprinderi intelectuale pentru elevi și le sporesc acestora încrederea în forțele proprii. Împlementarea acestui program a pornit pe de o parte, din dorința de a-i determina pe elevi să iubească lectura, conștientizându-i de faptul că timpul petrecut cu cartea este cu adevărat cel mai folositor și pe de altă parte, din dorința de este a-i determina pe copii să se relaxeze și să învete treptat să „simtă” cuvintele, frumusețea și expresivitatea lor; să aibă răbdare și să recepteze cu plăcere textele literare. Și chiar dacă lectura școlarului trebuie făcută pe baza unei selecții destul de riguroase, ea trebuie să devină asemeni unei oaze de destindere în care el să se regăsească în ceasurile de răgaz, neconstrâns de cerințele unei programe obligatorii.
Mi-am propus, de asemenea, să insuflu elevilor dorința de a–și alcătui o bibliotecă, spre a avea cartea oricând la îndemână. În vederea reținerii unor date importante privind acțiunea, personajele, impresiile, etc., elevii au fost deprinși răspundă la întrebările adresate, să participle la diferite jocuri, să deseneze scene din povești, să povestească în detaliu.
Aplicând diferite metode în cadrul acestui proiect de cercetare, aș putea spune că, principalele condiții care stimulează interesul pentru lectură sunt:
Selectarea și exploatarea unor texte atractive care trezesc interesul elevilor;
Lectura învățătoarei/ elevilor a ocupat 5-10 minute din durata activității. Numai citind, copiii pot să înțeleagă un text și pot să rezolve cu ușurință sarcinile propuse.
Munca pe grupuri de lucru a dus la îmbunătățirea relațiilor de întrajutorare și comunicare, respectiv elevii și-au dobândit încrederea în forțele proprii.
Folosirea unui material didactic bogat și atractiv;
Instaurarea unui climat neautoritar, prin declanșarea unei motivații pozitive față de muncă;
Utilizarea celor mai atractive metode și procedee didactice: povestirea, jocul didactic, R.A.I.,metoda pălăriilor gânditoare, explozia stelară, brainstorming-ul etc. reprezintă cele mai eficiente căi de a încuraja interesul pentru cărți.
Adaptarea situațiile de învățare la nivelul de înțelegere al fiecărui elev, respectiv la particularitățile de vârstă ale acestuia. Am folosit fișe de lucru individual, fișe de activitate integrate, de evaluare și autoevaluare.
Programul educațional bine organizat „Pe aripile cuvintelor ” ;
Pe lângă orele de curs am realizat parteneriate educaționale, expoziții pe diverse teme, vizite la bibliotecă, serbări școlare. Datorită situație în care se află țara , ca urmare a pandemiei , am fost nevoită să realizez și activități online, așa cum am putut. Elevii s-au adaptat, s-au implicat activ și au manifestat interes pentru activitățile desfășurate.
Lectura de plãcere am efectuat-o la clasã constant și treptat ȋncurajându-i mereu pe elevi pentru cel mai mic progres fãcut ȋn acest sens. Ȋn ceea ce mã privește, am trezit interesul elevilor mei pentru lecturã prin vizitarea muzeelor și caselor memoriale, a locurile ȋn care autorii au creat capodoperele lor.
Am colectat toate datele experimentului, am confruntat datele finale cu cele inițiale și am observat o îmbunătățire a interesului pentru lectură, câțiva elevi chiar și-au amenajat o bibliotecă proprie. Ei sunt interesați să citească mai mult, deoarece am observat preocuparea pentru achiziționarea de cărți din partea părinților. Am finalizat cercetarea prin adunarea de date și compararea acestora, interpretarea datelor și observarea progresului. Am formulat recomandări pentru domeniul cercetat.
Toate demersurile didactice au avut drept scop să dezvolte elevilor gustul pentru citit, să-i facă să iubească și cartea și pe cel care a scris-o. De asemenea, elevii vor descoperi, prin lectura și discutarea textelor propuse, noi modele de viață, principii de viață și vor putea pune în balanță stilul lor de viață și cel al personajelor descoperite în minunata lume a cărților.
Așadar , după părerea mea , schimbarea se poate face numai prin pasiune, dăruire și exemplul pe care îl dăm copiilor. Numai iubind noi înșine literatura le putem insufla elevilor sentimente similare și le putem arăta calea spre minunata lume a cărților.
Îmi propun să continui acest program de stimulare a interesului pentru lectură și cu următoarele generații de copii pe care îi voi avea pentru că alături de educație, cititul de plăcere este unul dintre factorii care prezic succesul în viață.
BIBLIOGRAFIE
1. Cornea Paul, Introducere în teoria lecturii, ed. Polirom, Iași, 1998;
2. Bărbulescu Gabriela , Daniela Beșliu, Metodica predării limbii și literaturii române la
învățământul primar, ed. Corint, 2009;
3. Duda Gabriela, Introducere în teoria literaturii, ed. All Educațional, 2006;
4. Țopa L., Georgeta Lăzărescu, I. Negură, C. Olăreanu, Camelia Roșculeț, Metode și
tehnici de muncă intelectuală, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1979 ;
5. Albulescu Ion, Pragmatica predării – Activitatea profesorului între rutină și
creativitate, ed. Paralela 45, București, 2008;
6. Nicolae Ioana, Lectură și receptare, Universitatea „ Dunărea de jos” , Facultatea de
Litere, 2011;
7. Gârleanu Rodica Costea, Învățământul primar, Revistă dedicată cadrelor didactice, ed.
Miniped, București,2005;
8. Cerghit Ioan, Metode de învățământ, ed. Polirom, Iași, 2006;
9. Chira, Liliana Alexandrina, Modalități de stimulare a gustului pentru lectură la elevii
din ciclul primar, Ed. Sf. Ierarh, Nicolae, 2011;
10. Stan Cristina, art. Importanța lecturii în instruirea și educarea elevilor, Tribuna
Învățământului, Revistă națională de știință, educație și cultură;
11. Alecu Simona, Metodologia cercetării educaționale, Editura Fundației Universitare
„Dunărea de Jos”, Galați, 2005;
12. Nuță Silvia, Metodica predării limbii române, Aramis, București, 2000;
13. Vasile Molan, Didactica disciplinelor „Comunicare în limba română și limba și literatura română” din învățământul primar, Ed. Miniped, București, 2014
14.Cucoș Constantin, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Polirom, Iași, 1998;
15.Dumitru Alexandru, Viorel- George Dumitru, Metodica activă, Activități transdisciplinare pentru grădiniță și ciclul primar, Paralela 45, 2005;
16. L.Ciolan, Învățarea integrată – fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008;
17.Manolescu M., Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar; Teorie și practică, Universitatea din București, Editura Credis, 2004;
18. Adina Grigore, Magia poveștilor- Antologie de texte literare, Ed. Ars Libri, Argeș , 2014;
19. Crăciun Corneliu, Metodica predării limbii române în învățământul primar, Emia, Deva, 2003;
20. Vrabie Dumitru, Știr Corina, Psihologia educației, Editura Sinteze, Galați, 2003;
21. Barna Andrei, Georgeta Antohe, Curs de pedagogie- Teoria instruirii și evaluării, Editura Fundației Universitare „ Dunărea de Jos”, Galați, 2004;
ANEXE
ANEXA 1
FIȘĂ DE LECTURĂ
Personajele întâmplării:
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Principalele evenimente ale întâmplării:
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Personajul cel mai interesant este ……………………………………… deoarece ………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………
Povestește ce te-a impresionat cel mai mult:
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Morala acestei lecturi: Ilustrează ce te-a impresionat
cel mai mult
……………………………………………………..
……………………………………………………..
……………………………………………………..
……………………………………………………..
…………………………………………………….
ANEXA 2
ANEXA 4
ANEXA 3
ANEXA 4
ANEXA 5
DATA: 25.02.2020
CLASA: a IV-a
UNITATEA DE ÎNVAȚĂMÂNT: Școala Gimnazială nr. 1 MaluAlb
PROPUNĂTOARE: învățător Mitrea Mariana
ARIA CURICULARĂ: Limbă și comunicare
DISCIPLINA: Limba și literatura romană
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Gata de aventură
SUBIECTUL: „Cipi, acest pitic uriaș” (fragment)
de Fodor Sandor
TIPUL LECȚIEI: consolidare și sistematizare de cunoștințe, priceperi și deprinderi (a doua oră de studiu a textului )
COMPETENȚE SPECIFICE:
2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/ dintr-un film /a unui personaj imaginar urmărind un set de repere;
2.4. Inițierea și menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup;
3.3 Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susține o opinie referitoare la mesajul citit;
4.3 Redactarea unei descrieri tip portret pe baza unui plan simplu;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1: să citească cursiv, conștient și expresiv textul ,,Cipi, un pitic uriaș”, de Fodor Sandor;
O2: să identifice personajele din text și legăturile care există între acestea;
O3: să descrie personajele principale din text realizând portretul acestora;
O4: să-și exprime propriile opinii legate de continuarea poveștii;
O5: să desprindă mesajul textului citit;
RESURSE
1. PROCEDURALE: conversația, explicația, expunerea, problematizarea, explicația, lectura: citirea popcorn, citirea selectivă, exercițiul, explozia stelară, joc didactic.
2. MATERIALE: Macheta personajului principal-Cipi , videoproiector, rebus, imagine cu personajele din text(anexa 2), manual, tablă, caietele elevilor, textul ,,Cipi, acest pitic uriaș” după Fodor Sandor regăsit în manual, fișe de lucru , creioane colorate,
3. ORGANIZATORICE: frontal (dirijat și independent), pe echipe.
4. TEMPORALE: 45 minute
BIBLIOGRAFIE:
Programa școlară, clasa a III a și clasa a IV-a, București, 2014;
Alina Radu, Roxana Jeler, 2016, Limba și literatura română: manual pentru clasa a IV-a, București: Art, 2016
Mihăescu și colab., 2010, Metode activ-participative aplicate în învățământul primar, Editura Didactica Publishing House, București,
Vasile Molan, Didactica disciplinelor Comunicare în limba româna și Limba și literatura română în învățământul primar, Editura Miniped, București, 2014
SCENARIUL DIDACTIC
Anexa 1
REBUS:
Înlocuiți cuvintele și expresiile următoare cu câte un cuvânt cu același înțeles:
pitulat – ________________________
n-a închis un ochi – _______________
iscusit – ________________________
a luat-o la goană -________________
Anexa 3
Completează tabloul următor cu acțiunile pe care Cipi crede că le face în favoarea viețuitoarelor din pădure. Colegul de bancă scrie acțiunile reale ale viețuitoarelor .Se verifică împreună cu celelalte echipe corectitudineaq răspunsurilor.
Anexa 4
Portretul Broaștei
Dedu din text trăsăturile Broaștei și completează schema de mai jos:
din descrierea naratorului , Broasca :
părea o ____________(foarte urâtă) – nu era o ___________________
părea neîndemânatică- nu era ______________________________
era iute, fulgerătoare când_________________________________
era deșteaptă, deoarece____________________________________
era ironică, pentru că______________________________________
era_____________________- vorbea mereu
era prudentă și iute__________________- știa să se apere
avea limba ascuțită -________________________________
din descrierea lui Cipi:
Era o arătare _______________și ________________, un biet „________________”.
Vierme ___________________________.
din propria descriere :
„Broască _____________________ ca mine nu există.”
Anexa 5
Portretul lui Cipi
Descoperă trăsăturile și completează portretul lui Cipi după planul dat pe bază de întrebări:
Plan
– Cine este Cipi? – Devine el nepoliticos cu Broasca ?
– Unde trăiește el ? – Prin ce emoții trece Cipi ?
– Ce calitate crede că are ? – Care este descoperirea făcută de pitic ?
– Cine îl contrazice și îl jignește ? – Ce transformare suferă Cipi?
– Ce spune despre el Broasca ? – Ce hotărăște și de ce ?
Anexa 6
Temă
Cipi, acest pitic uriaș de Fodor Sandor
1.Încercuiește argumentele care , împreună , arată că textul Cipi, acest pitic uriaș , de Fodor Sandor , este un text literar narativ.
a) Textul transmite informații despre viețuitoarele pădurii.
b) Textul înfățișează o situație care îl pune în mare dificultate pe erou și care duce la schimbarea acestuia.
c) Întâmplarea imaginară este istorisită cu umor de un povestitor(un narator).
d) Textul este scris în versuri care rimează.
e) Întâmplarea imaginară este plasată într-un timp și spațiu.
f) Textul implică un șir de fapte și întâmplări care se desfășoară pe o axă a timpului și pe care le putem repovesti .
g) În text sunt prezente mai multe personaje care participă la acțiune.
2. Formulează un scurt enunț care să răspundă la întrebarea Despre ce este vorba în textul „Cipi, acest pitic uriaș”?
Tema textului
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
3.Alege din textul Cipi , acest pitic uriaș fragmentul tău favorit, marchează-l pe text și scrie mai jos care este lucrul cel mai important prezentat de povestitor în acest fragment
Ideea principală a fragmentului
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
4.Identifică și marchează pe text fragmentul a cărui idee principală este următoarea : Broasca îi spune lui Cipi că, de fapt, nimeni nu ascultă de el. Formulează apoi o întrebare al cărei răspuns să fie această idee principală.
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR [309733] (ID: 309733)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.