SPECIALIZAREA – PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PRE ȘCOLAR [631091]

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOSˮ DIN GALAȚI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA – PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PRE ȘCOLAR

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Lect. dr. CACIUC VIORICA -TORII

Student: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOSˮ DIN GALAȚI
FACULTATEA DE E DUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA – PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PRE ȘCOLAR

STRATEGII DE REALIZARE A EDUCAȚIEI ECOLOGICE ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Coordonator științific:
Lect. dr. CACIUC VIORICA -TORII

Student: [anonimizat]

2017

3
CUPRINS
Argument ……………………………………………………………………. …………………. ………………. ….5
Capitolul 1 – Conținutul educației ecologice în raport cu problematica lumii
contemporane
1.1 Ce sunt „n oile educații ” ?…………………………………………………………. ………………………….7
1.2 Modalități de implementare a educației ecologice în învatamantul preșcolar ………………10
1.3 Tendințe actuale și de perspectivă privind realizarea educației ecologice ……………………14

Capitolul 2 -Particularități privind dezvoltarea copilului prin educație
ecologică la vârsta preșcolară
2.1 Reflectarea în realizarea educaț iei ecologice ……………………………. ……………………………. 19
2.2 Aspecte psiho -pedagogice ale formării ecologice a personalității preșcolarului ……….. …21
2.3 Modalități de realizare a educației ecologice în grădiniță ………………………………………..25
2.3.1. Strategii didactice u tilizate în activitatea formală pentru realizarea educație i
ecologice…………………………………………………………………………………. …………………………… ..29
2.3.2. Rolul activităților extraș colare și a partener iatelor pentru realizarea educaț iei
ecologice …………………………………………………………………………………… …………………….. …….34
2.3.3. Contribuția proiectelor educaționale și a parteneriatelor pentru realizarea ed ucației
ecologice ……………………………………. ……………………………… ………………………………………….. 37
2.4 Rolul educației ecologice în dezvoltar ea personalității preșcolarului ………………………….42

Capitolul 3 –Studiul cvasi experimental privind rolul educației ecologice în
formarea atitu dinii ecologice la preșcolari
3.1. Organizarea cercetării ……………………………………………………………… …………………………46
3.1.1. Scopul, ipoteza și obiectivele cercetării …………………………………… …………………………47
3.1.2. Metode , instrumente și proceduri ale cercetării …………………….. ……………………… …..47
3.1.3. Eșantionul experimental ………………………………………………………… …………………………49

4
3.2. Etapa preexperimentală ( inițială ) …………………………………………….. ………………………….50
3.3.Etapa experimentală (formativă) ……………………………………………….. ……………………….. 59
3.4. Etapa post -experimentala (finală) …………………………………………….. …………………………80
3.5. Prelucrarea și analiza comparativă a datelor ………………………………. ………………………….86
Capitolul 4 – Concluzii . Propuneri de eficientizare a de mersului didactic în
predarea educației ecologice …………………………………………………………….. ……………… 95
Bibliografie …………………………………………………………….. ………………………………………. …99
Anexe …………………………………………………………….. ……………………………………………………10 1

5
Argument

Educația ecologică este o formă a educației care, printr -un sistem de acțiuni specifice,
asigură formarea conștiințe i și conduite i ecologice care are, pe lângă componenta cognitivă
și formativă, și una afectivă. Am considerat că este momentul să acord o atenție sporită
educației ecologice plecând de la certitudinea că omul este o parte din natură și nicidecum
stăpânul ei.
Am ales ca temă de cerce tare problematica educației ecologice în grădiniță deoarece
aceasta își propune să conducă preșcolarii, implicit pe viitorii cetățeni, spre formarea unui
punct de vedere cât mai obiectiv asupra mediului înconjurător, să -i incite la participare, să
devină conștienți de viitor, de faptul că viața generațiilor viitoare, calitatea ei, depinde într -o
mare măsură și de opțiunile lor.
Educația ecologică presupune nu numai formarea unui comportament corect față de
mediul ambiant, dar și implicarea activă și chibzuită în procesul de adoptare a deciziilor de
mediu. Dacă ne întrebăm ce șansă are educația pentru mediu într -o lume mânată de i nterese
materiale și ce efecte ar avea, nu trebuie să fim părăsiți de optimism, să fim convinși că,
începută de la vârstele cele mai mici, va reuși în timp să conducă la formarea unei conduite
adecvate, iar omul de mâine va fi capabil să discearnă asupra binelui și a răului, să acționeze
în folosul naturii și a sa.
Scopul esențial al educației privind protecția mediului înconjurător este de a oferi
posibilitatea fiecăruia să -și manifeste atitudinea personală, responsabilitatea față de mediul în
care trăiește. Acest lucru începe cu mediul familial , unde importante și relevante sunt
puterea exemplului și cea a cuvântului.
În grădiniță, învățarea trebuie să se dezvolte în mod natural, pornind de la ce știe
preșcolarul în sensul descoperirii varietății formelor și a fenomenelor naturii, pe cale
experimentală. O învățare eficientă va da copilului posibilitatea să redescopere natura printr –
un contact direct cu aceasta, în care educatorul joacă rolul unui ghid. A înțelege natura
înseamnă a înțelege viitoru l, dar a face ceva pentru salvarea naturii atât de amenințată astăzi,
înseamnă a contribui la fericirea omenirii.
Activitățile desfășurate în cadrul modelului pedagogic propus au fost realizate cu
scopul de a ajuta copiii să capete o înțelegere și sensibilitate față de întreg mediul și
problemele lui, de a le dezvolta abilitatea de a pricepe și de a deosebi stimulentele, de a

6
procesa, rafina și extinde aceste percepții. De asemenea am consid erat că este important ca
preșcolarii să capete o înțelegere de bază privind funcționarea mediului, interacțiunea
oamenilor cu mediul și despre cum apar și cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu.
Mi-am propus s ă realizez la grupa de preșcolari o educație ecologică susțin ută, care
să pună mult accent pe solicitarea copiilor și pe analiza morală a acțiunilor ecologice sa u
neecologice astfel încât ei să poată observa care sunt consecințele negative ale faptelor
noastre asupra mediului înconjurător. Pentru aceasta voi accentu a caracterul formativ și
practic -aplicativ al activitățilo r instructiv educative cu copiii , precum și antrenarea lor în
acțiuni de cercetare, de îngrijire a plantelor și animalelor, de protejare a mediului în timpul
plimbărilor și excursiilor.
Prezenta lucrare este structurată pe patru capitole. Capitolul I vizează aspecte legate
de specificul educației ecologice și locul acestui tip de educație în societatea contemporană,
în general, și în cadrul activităților desfășurate în grădiniță, în spec ial. Referindu -mă la
schimbările produse de provocările societății contemporane, voi prezenta modalitățile de
realizare a educației ecologice la nivel preșcolar.
Capitolul al II – lea include aspecte de ordin teoretic, conturând profilul psihologic al
preșcolarului , stabilind coordonate ale proceselor senzoriale și reglatorii, aspecte legate de
limbaj și importanța lui în dezvoltarea proceselor cognitive.
Cel de al III – lea capitol conține atât teste de evaluare inițială și fin ală, cât și
programul educațional pe care îl propun , program bazat pe diferite modalități de realizare a
educației ecologice în grădiniță și aplicat cu scopul de a forma deprinderi și comportamente
ecologice la preșcolari.
În capitolul al IV -lea sunt prezentate atât concluziile desprinse din analiza
comparativă a datelor obținute la testele inițiale și finale, cât și o serie de propuneri de
eficientizare a demersului didactic în predarea educației ecologice.
Nenumărate sunt întrebăril e copiilor și ale copilăriei. Pentru a le putea răspunde,
trebuie să -i învățăm să observe cu mai multă atenție ceea ce se întâmplă în jurul lor, să -și
pună întrebări și să caute răspunsuri, dar mai ales să acționeze conștient, fiindcă și ei fac
parte din marea carte a naturii.

7
Capitolul 1 – Conținutul educației ecologice în raport cu problematica lumii
contemporane

1.1 Ce sunt „noile educații” ?
Marile probleme cu care se confruntă omenirea au un impact deosebit asupra vieții
comunităților naționale și internaționale. Ele influențează hotărâtor desfășurarea relațiilor
interstatale. Se răsfrâng puternic și multidimensional asupra statutului mate rial și spiritual
actual și de perspectivă al tuturor locuitorilor planetei.
Educația se confruntă astfel cu imperativul absolut al adecvării sale – prin obiective,
structură și finalitate – la cerințele și evoluțiile vi eții național și internaț ional. Ea are un aport
deosebit la conștientizarea opiniei publice internaționale, a națiunilor față de gravitatea și
căile de acțiune în vederea soluționării marilor probleme mondiale, pregătirea „societăților
de a trăi în pace”1 de a acționa în comun pe ntru o nouă ordine economică și politică
internațională, pentru păstrarea unui mediu sănătos și prosper.
În ceea ce privește formele de manifestare ale „noilor educații”, datorită faptului că
se află în plin proces de conturare și afirmare, punctele de ved ere exprimate diferă. Astfel,
într-o opinie sunt identificate: educația relativă la mediu, educația pentru bună înțelegere și
pace 2, educația pentru o nouă ordine economică internațională, educația pentru participare și
democrație, educația pentru partici pare și dezvoltare, educația nutrițională și educația în
mate rie de populație (demografică). Lista „noilor educații” se îmbogățește continuu,
vorbindu -se despre educația pentru comunicare și mass -media, educația pentru viitor,
educația culturală și pentru timpul liber.
În denumirea noilor educații se folosesc expresiile ce figurează în programele de la
UNESCO adoptate în toate peste cele 160 de state membre și în dicționare le sau glosarele
internaționale, astfel încât întâlnim:3
a) Educația pentru/despre pace și dezarmare , „arta de a gândi imposibilul” care joacă
un rol central, contribuind activ la stimularea activității statelor, națiunilor pentru înțelegere
și cooperare , pentru constituirea unui climat internațional pașnic, de destindere și securitate .

1 DUȚU Mircea -Educația și problemele lumii contemporane, Editura Albatros, București, 1989, p.6
2 VĂIDEANU George -Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București, 1988, p.17 -18
3 DUȚU Mircea -Educația și problemele lumii contemporane, Editura Albatros, București, 1989, p.101

8
b) Educația pentru sănătate -dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale
ale omului. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, sănătatea individului este definită
drept „o stare de bine fizică, mentală și socială, și nu doar absența bolii s au infirmității”. Din
perspectivă publică, sănătatea constituie, datorită imenselor sale implicații individuale, dar și
sociale și demografice, unul dintre elementele cele mai vizate de politicile și strategiile
guvernamentale din întreaga lume. În acest s ens, în 1977, statele membre ale Organizației
Mondiale a Sănătății (inclusiv România), au decis în mod unanim că „țelul social principal al
guvernelor și OMS în decadele viitoare să fie realizarea unei stări de sănătate a întregii
populații a Globului, car e să permită tuturor oamenilor să ducă o viață productivă din punct
de vedere economic și social .
Educația pentru sănătate la nivelul preșcolar reprezintă una dintre principalele căi de
promovare a cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și totodată de formare
a atitudinilor și deprinderilor indispensabile unui comport ament responsabil și sănătos..
c) Educația pentru cooperare trebuie să cultive încrederea, înțelegerea și toleranța
între oameni, spiritul de colaborare și întrajutorare și generalizarea lor la nivelul raporturilor
dintre națiuni și popoare.
Obiectivul fundamental al unei asemenea educații îl reprezintă „formarea și
dezvoltarea personalității pentru un comportament de cooperare, pentru rolul de partener -în
grup, colectiv, organizație, popor – folosindu -se în acest scop noi tehnic i și metode de
implementare” 4.
Acest tip de educație presupune cultivarea și stimularea unor atitudini și
comportamente bazate pe încredere și conștientizarea necesității unei acțiuni unite,
eliminarea spiritului de competiție și de adversitat e și promovarea celui de echipă, grup,
cooperare. Această cooperare trebuie văzută în existența unor nevoi și interese comune ale
indivizilor dar și ale umanității în ansamblul său. În conținutul său concret acest act
educațional presupune ca modalități co municarea afirmațiilor care privesc colectivitatea ,
oferirea și acordarea ajutorului, răspunzând cerințelor de sprijin sau ocrotire, existența
relațiilor de prietenie.
d) Educația în spiritul respectării drepturilor omului presupune două direcții principale
de acțiune. Pe de o parte se cere eliminarea din conținutul tuturor formelor de educație
(școlară, extrașcolară) a oricăror elemente care promovează sau propagă orice discriminare

4 VĂIDEANU George -Educația la frontiera dintre milenii, Editura Po litică, București, 1988, p.217

9
sau incită la discriminare. Pe de altă parte se cultivă respectul față de om, față de capacitatea
sa creatoare, de puterea sa constructivă, față de drepturile sale fundamentale.5
e) Un loc și rol distinct revin educației pentru dezvoltare co ncepută ca un factor
important al implementării și promovării obiectivelor unui proces fundamental al
contemporaneității. Dezvoltarea este privită acum ca un proces complex, care vizează
deopotrivă, devenirea națiunilor cât și a individului, aspectele econ omice, dar și cele politice,
sociale, culturale și altele. Dezvoltarea apare nu numai ca o simplă creștere
economică,ci,într -o viziune integratoare, globală reprezintă o devenire multilaterală care ia în
considerare ridicarea, pe o treaptă superioară, a pr ogresului în toate laturile societății.6
f) Educația pentru participare se structurează ca o acțiune educativă plurivalentă
menită să conștientizeze imperativul angajamentului fiecărui individ -inclusiv în plan
colectiv. Este menită să creeze și să dezvolt e aptitudini participative, pe baza înțelegerii și
adeziunii la obiectivele tacticii și strategiei societății. Asemenea finalități se ating mai întâi
prin chiar actul conștient al participării. Efortul de participare declanșează și realizează o
veritabilă schimbare a mentalităților, fiind vorba de o „ renovare” a raporturilor sociale și
umane. Această formă a educației implică o acțiune directă în vederea formării și afirmării
unor comportamente participative, prin transmiterea de cunoștințe și informații capabile să
favorizeze o implicare activă a fiecărui individ în viața socială, să cultive spiritul de
întrajutorare și colaborare în munca în echipă.7
g) Educația nutrițională cu aspectele și consecințele sale se afirmă în condițiile lumii
contemporane cu puterea unui imperativ primordial. Situația deosebit de gravă din acest
domeniu face ca întreaga omenire să plătească, an de an, un greu tribut -decese, maladii,
carențe de tot felul -foamei și malnutriției.
Considerată o artă și o știință deopotrivă, nou a formă a educației își propune ca, prin
metode de învățare și de formare de deprinderi să modifice mentalitățile, comportamentele și
condiția sanitară a indivizilor în comunitățile în care aceștia trăiesc. Deși educația
nutrițională era considerată drept apanajul specialiștilor în nutriție și sănătate publică, ea a
devenit actualmente și o preocupare a pedagogilor, psihologilor, sociol ogilor etc.
h) Educația în materie de populație (demografică) privește acele aspecte ale populației
care influențează calitatea vieții. Conținutul său este determinat în jurul variabilelor

5 DUȚU Mircea -Educația și problemele lumii contemporane, Editura Albatros, București, 1989, p.74
6 DUȚU Mircea -Educația și problemele lumii contemporane, Editura Albatros, București, 1989, p.101
7 Ibidem, pag 106

10
demografice reprezentate prin compoziția după vârstă, sex, migrațiu ne, creșterea și declinul
populației, diverse aspecte ale dezvoltării economice.
Sunt autori care alături de noile educații prezentate anterior mai amintesc și de educația
pentru comunicare și mass -media, educația economică și casnică modernă, educația pe ntru
timpul liber, educația interculturală .8

1.2 Modalități de implementare a educației ecologice în învățămâ ntul preșcolar
Noile educații evoluează în funcție de procesarea realizată la nivelul obiectivelor
propuse care dau și denumirea fiecărei structuri de conținut, structură ce poate fi proiectată
ca modul sau disciplină de studiu concepută strategic în plan disciplinar, dar mai ales în plan
interdisciplinar și transdisciplinar.
Educația ecologică sau educația relativă la mediu vizează formarea și cultivarea
capacităților de re zolvare a problemelor declanșate odată cu aplicarea tehnologiilor
industriale și postindustriale la scară socială, aplicare prin care au fost induse numeroase
efecte negative la nivelul na turii și al existenței umane.
Evoluția noilor educații marchează și procesul de valorificare metodologică a
acestora la nivelul celor cinci dimensiuni ale activității de formare -dezvoltare a personalităț
ii. Se poate vorbi astfel, de un demers intelectual al noilor educații , un demers moral, un
demers tehnologic, un demers estetic, un demers fizic –sanitar și sportiv al acestora.9
Raporturile metodologice deschise între dimensi -unile educației și noile educații
angajează următoarele patru demersuri pedagogice, instituționalizate deja, la nivelul
sistemelor moderne de învățământ.
a)Demersul infuzional
Demersul infuzional angajează noile educații în aria unor discipline școlare diferite,
dar și a unor dimensiuni diferite ale educației. De exemplu, pro blemele educației ecologice
sunt abordate simultan la biologie, chimie, fizică, geografie, dar și la nivelul educației
intelectuale, morale, tehnologice, estetice, fizice (sanitare).

8 BARNA, Andrei, ANTOHE, Georgeta, -Curs de pedagogie, Fundamentele și teoria educației, Editura Logos, (2001 )
Galați.
9 Marinescu, M., – Noile educații în societatea cunoașterii, Editura Pro Universitaria, București, 2013.

11
Acest tip de demers ridică două probleme meto -dologice de maximă importanță
pedagogică și socială:
– necesitatea de a integra informația adusă de la nivelul educației ecologice în structura
programei școlare, eliminând practica juxtapunerii ace steia doar ca o anexă, la sfârșitul unui
capitol sau manual;
– necesitatea de a realiza efectiv o sinteză curricu -lară între cele două tipuri și circuite
informaționale.10
a)Demersul infuzional presupune efortul tuturor educatorilor în prom ovarea
conținuturilor „noilor educații”, diseminarea informației prin intermediul disciplinelor de
învățământ. Principalul avantaj rezidă în faptul că nu este nevoie de modificarea planurilor
și programelor școlare.
Având în vedere că un educator își organizează act ivitățile pe domenii de
experiențiale , el are un control mai mare asupra planificării lecțiilor pe termen lung
comparativ cu profesorii care predau o singură materie.
Educația ecologică este centrată pe copil și orientată pe activitatea ce trebuie
desfășurată, ceea ce înseamnă că preșcolarul este acela care investighează, (își) pune
întrebări , experimentează și astfel învață. Aceasta nu înseamnă că educatorul nu are nici un
rol. El rămâne în continuare conducătorul, ghidul, partenerul adult al copiilor în procesul de
învățare, creând un climat fav orabil în care copilul este stimulat și liber să-și folosească
capacitatea sa creatoare.
Educația ecologică se face în grădiniță și prin lucrări de literatură, artă și știință, și
prin toate canalele de mass -media. Domeniile de învățare, fără să -și piard ă identitatea
participă la prezentarea pluridisciplinară a mediului. Ele nu mai pot constitui un scop în sine,
ci instrumente de interpretare a m ediului și de formare a preșcolarilor .
Conținuturile educației ecologice se pot adapta tuturor domeniilor exper iențiale din
învățământul preșcolar.
La Domeniul ,,Limbă și comunicare” audierea unor povești poate aduce în atenție în
mod frecve nt aspecte ce țin de educația ecologică, deoarece mare parte din poveștile studiate
în învățământul preșcolar permit acest lucru. Apelând la metode și procedee adecvate,
fiecare educator poate sublinia în cadrul acestor lecții importanța protejării mediului
înconjurător. În cadrul orelor unde se folosesc lecturi le după imagini , imaginile prezentate

10 VĂIDEANU George -Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București, 1988

12
trebuie sa fie conforme cu realitatea, astfel încât informațiile despre mediul înconjurător sa
fie cât mai exacte. Rol ul educatorului este acela de a -i conduce pe copii spre înțelegerea
acțiunilo r distructive asupra mediului , dar mai ales spre conștientizarea unor acțiu ni de
combatere și prevenire a acestora. Conținutul poeziilor propuse spre memorizare trebuie să
corespundă cerinț ei ecologice de a se privi elem entele naturii în ansamblul lor , de a se
înțelege care este rolul fiecărui element din natură pentru existența întregului sistem, de a
combate atitudinea unor oameni de distrugere a naturii. Jocuri le de rol sunt cele mai
îndrăgite de copii deoarece ei pot interpreta rolul unor ecologiști, al unor animale afectate de
acțiunile omului; prin jocul de rol copiii își d ezvoltă capacitățile empatice și înțeleg mai bine
nevoile mediului înconjurător.
În cadrul Domeniului ,, Științe ”, observările vizează cunoașterea viețuitoarelor în
mediul lor de viață, în ecosistemul din care fac parte , și nu separate de acesta. Vizează, în
mod special , legăturile indestructibile care se stabilesc între viețuitoarele în cadrul unui
ecosistem și urmările pentru ecosistem dacă se rupe lanțul trofic prin dispariția unei specii.
Jocurile didactice sunt cele car e pun accentul pe consolidarea și verificarea cunoștințelor,
evidențiind rolul viețuitoarelor în ecosistemul din care provin și urmările pe care le pot avea
dispariția speciei respective.
Domeniul ,, Om și societate ” aduce în atenție conținutur ile educației ecologice prin
intermediul vizite lor, plimbări lor, excursii lor, acestea se realizeazându -se cu scopul de a
observa , analiza elemente ale mediului înconjurător(parcuri, livezi, gradina botanică, grădina
zoologică, pădure, etc.)
b) Demersul disciplinar
Demersul disciplinar anagajează noile educații în cadrul unei discipline școlare
distincte. De exemplu, educația ecologică apare ca disciplină de învățământ, integrată în
planul de învățământ, proie ctat la nivelul sistemului școlar respectiv, cu obiective
pedagogice instituționalizate la nivelul programei școlare, care procesează adecvat resursele
generale și specifice ale tuturor dimensiunilor educației.11
Acest tip de demers a consacrat deja în planurile de învățământ noi discipline școlare,
educația ecologică fiind una dintre acestea.
Problema metodologică pe care o ridică demersul disciplinar ține de statutul special al
disciplinelor școlare promovate pe această cale. Ele nu au baza academică specifică științelor

11 Marinescu, M., – Noile educații în societatea cunoașterii, Editura Pro Universitaria, București, 2013

13
particulare, care dau și titulatura majorității disciplinelor școlare. Pr oiectarea lor presupune,
astfel, în mod obiectiv, depășirea tendințelor monodisciplinare în favoarea strategiilor
pluridisciplinare centrate simultan asupra conținuturilor științifice preluate informativ, dar și
a efectelor sociale, aplicative, prelucrate formativ, în sens intelectual, moral, tehnologic,
estetic, fizic.12
Planul cadru al învă țământului preșcolar permite, de comun acord cu părin ții,
elaborarea unei discipline opționale care să familiarizeze elevii cu con ținuturile educa ției
ecologice. Astfel de discipline op ționale există sub denumiri ca: ,,Natura, prietena mea”,
,,Natura în ochi de copil ”, ,, Educație ecologică”, ,,Ecologiști de nota 10” .
c) Demersul modular
Demersul modular/disciplinar angajează noile educații în cadrul unor discipline de
studiu integrate la nivelul unor trepte școlare, dar și la nivelul unor dimensiuni ale educației.
De exemplu, educația ecologică este abordată ca modul în cadrul biologiei, în înv ățământul
liceal, cu obiective specifice dimen -siunii educaț iei intelectuale.
Acest tip de demers ridică problema corelației existente între diferitele module introduse
în cadrul unor discipline de învățământ. De asemenea, ridică problema riscului de
unilateralizare a obiectivelor specifice în cadrul ac eleiași dimensiuni a educației.13
d) Demersul transdisciplinar
Demersul transdisciplinar angajează noile educații la nivelul unor sinteze științifice
propuse semestrial anual de echipe de profesori. De exemplu, problemele globale și speciale
ale educației ecologice sunt abordate de o echipă formată din profesori de filosofie,
sociologie, economie, biologie, chimie, fizică etc., în cadrul unor lecții de sinteză , seminarii
etice, conferințe tematice, dezbateri ideologice, concursuri școlare etc.14
Acest tip de demers, probabil cel mai interesant, mai promițător, dar și mai greu de pus
în aplicare, răspunde unor teme incluse în conținutul noilor educații , care reflectă tensiunea
ideologică și psiho -socială a problemelor lumii contemporane : democrația; dezvoltarea
economică; ap ărarea mediului natural; valorificarea timpului liber; relațiile dintre generații;
rolul religiei; raportul dintre național și internațional în viața politică; raportul dintre național

12 Ibidem
13 VĂIDEANU George -Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București, 1988
14 Ibidem

14
și universal în creațiile cultu rale; cultura societății postindustriale de tip informatizat
ș.a.m.d.15
Dificultățile metodologice inerente acestui demers angajează sensibilitatea și
responsabilitatea socială a educatorilor, capacitatea lor de abordare globală (intelectuală,
morală, tehnologică, estetică, fizică) a activității de formare -dezvoltare a personalității,
atitudinea lor de deschidere față pr oblemele instruirii permanente, voința lor de auto –
perfecționare profe sională continuă .

1.3 Tendințe actuale și de perspectivă privind realizarea educației ecologice
Conștientizarea comunităților naționale și mondiale asupra dimensiunilor și
consecințelor problemelor ecologice contemporane are loc la începutul anilor 70 ai secolului
XX, cunoscând ulterior o viguroasă evoluție. Se conștientizează de asemenea necesitatea
dezbaterii și adoptării unor măsuri corespunzătoare la toate nivelurile în direcția soluționării
lor adecvate.
Numeroase state au adoptat legi speciale privind conservarea mediului, prevenirea și
combaterea poluării, conturându -se un nou domeniu al dreptului ambien tal. În planul
teoretic, aceste preocupări crescânde față de conservarea și ameliorarea mediului
înconjurător au exercitat însemnate influențe asupra științelor sociale, generând forma rea și
afirmarea unor domenii noi, conturarea unor dimensiuni ecologice ale acestei discipline .16
La nivelul internațional, Conferința de la Stockholm din 1972 a determinat crearea
Programului Națiunilor Unite pentru mediu (PNUE). Numeroase alte organisme interstatale
și-au stabilit și amplificat competențele în domeniul mediului, precum F.A.O, O.M.S.,
O.C.D.E. 17
Un rol important revine UNESCO -ului care, încă din 1971 a lansat programul
internațional și interdisciplinar intitulat „Omul și biosfera”. Acesta este consacrat formării și
promovării cercetărilor asupra mediului înconjurător în dimensiunile sale naturale și sociale.
Printre căile și mijloacele menite să contribuie la combaterea poluării și conservării
unui mediu ambiant, sănătos și prosper, un rol deosebit ocupă activitățile, educative respectiv
educația relativă la mediu (ecoeducația).

15 Stan, C.,- Teoria educației. Actualitate și perspective , Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca, 2001.
16 DUȚU Mircea -Educația și problemele lumii contemporane, Editura Albatros, București, 1989, p.133
17 Ibidem, p .118

15
Conservarea naturii – se arată în Proclamația Conferinței Națiunilor Unite pentru
Mediu Înconjurător (Stockholm, iunie 1972) – va deveni eficientă și reală numai at unci când
va face parte integrantă din filosofia și comportamentul tuturor .18
Realitățile demonstrează că, „analfabetismul ecologic” conduce la o ignorare a
problemelor deosebit de complexe ale protecției naturii sau chiar la manifestarea unui spirit
ostil, iresponsabil față de mediu.
Atitudinea individului față de natură se formează și în strânsă legătură cu cunoștințele
ecologice teoretice pe care acesta le posedă, convingerile, semnificația morală și estetică și
activitatea practică în raport cu mediul î nconjurător.
Apare, astfel, necesitatea constituirii și dezvoltării unei culturi ecologice a omului
contemporan înțeleasă ca un ansamblu coerent de informații adecvate, capabile să determine
convingeri și atitudini constructive, responsabile față de protec ția, conservarea și ameliorarea
mediului în cadrul raporturilor complexe și multiple dintre individ și natură.
Denumirea de ecologie ( gr. oikos = casă, gospodărie; logos = știință, vorbire) a fost
dată în anul 1866 de către savantul evoluționist Ernest Ha eckel cu sensul de gospodărire a
naturii.
Educația ecologică este astfel menită să permită o înțelegere adecvată și deplină, să
contribuie la evitarea și soluționarea corespunzătoare a multiplelor și complexelor probleme
cu care se confruntă în prezent mediul înconjurător. Ecoeducația presupune transmiterea
unor cunoștințe și informații asupra stării actuale a mediului, dimensiunilor degradării sale și
tendințele acestui fenomen, consecințele pe care acesta le are sau le poate avea.
Formarea și d ezvoltarea responsabilității ecologice reprezintă un proces complex prin
care statul promovează consecvent politicile de mediu, cultura juridică, instruirea și educația
ecologică. Prin dezvoltarea durabilă, civilizația umană își propune să modifice modul î n care
oamenii percep problemele cu care se confruntă pe parcursul întregii vieți.
Educația pentru mediu nu este doar o formă de educație, un instrument în rezolvarea
problemelor de mediu sau în gestionarea resurselor naturale. Este un proces de o dimensiune
esențială în recunoașterea valorilor mediului înconjurător și definirea concepte lor privind
mediul având ca scop îmbunătățirea calității vieții. Acest tip de educație urmărește
inducerea, în special în instituțiile de învățământ, a dinamicii sociale cu privire la educație
(cunoștințe, deprinderi, motivații, valori), care să stimuleze dezvoltarea personală, abordarea

18 Ibidem, p.125

16
colaborativă și critică, dar și asumarea responsabilităților cu privire la deciziile luate pentru
menținerea calității mediului.19
Analiza și înțelegerea tendințelor actuale, în ceea ce privește starea mediului în raport
cu dezvoltarea sistemelor socio economice a condus la concluzia , că civilizația modernă
urmează un curs ce nu are durabilitate din punct de vedere economic și ecologic. Se
consideră că specia umană nu -și mai poate continua dezvoltarea pe bazele actuale fără a fi
expusă unor severe perturbări sociale, economice și ecologice. De aceea sunt necesare
măsuri pe termen lung care să asigure atât ameliorarea, conservarea și protejarea tuturor
formelor de viață existente, cât și dezvoltarea, concomitentă, a societății umane. Aceste
măsuri trebuie să determine încadrarea civilizației moderne pe o traiectorie de dezvoltare
care să -i asigure durabilitatea în timp.20
Finanțarea pentru promovarea dezvoltării durabile și grijii față de mediu provine dintr -o
gamă de surse în cadrul UE. Fondurile structurale, de exemplu, ajută la promovarea unei
dezvoltări socioeconomice mai echilibrate în rândul statelor -membre, asistând regiunile mai
sărace ale Uniunii. Fondurile sunt tot mai mult utilizate pentru proiecte de îmbunătățire a
mediului, precum curățarea coastelor, porturilor și râurilor și reabilitarea zonelor industriale
și urbane degradate. Ele asistă și micile afaceri în dezvoltarea tehnologiilor ecologice.
Sprijinul financiar este disponibil și din cercetare, și resurse agroa mbientale. Pe plan național
se desfășoară o multitudine de dezbateri, conferințe, toate menite să aducă în fața oamenilor
probleme le mediului în România , în prim -plan suferințele ecosistemelor naturale, nevoia de
acțiuni determinante pentru a schimba pozit iv evoluția mediului și eliminarea factorilor
perturbatori de mediu.
Există un număr de tratate internaționale și regionale care reglementează diferite
aspecte ale protecției mediului și managementului biodiversității, cel mai larg instrument
legal este Convenția asupra Biodiversității (Rio de Janeiro, 1992). Pentru a prote ja
diversitatea biologică, dreptul internațional al mediului utilizează mai multe metode –
protecția speciilor prin interdicția, limitarea prelevărilor sau a unor metode de prelevare.
Convenția relativa la vânătoarea de balene (1946); Convenția de la Washi ngton (3 martie
1973) asupra comerțului internațional cu specii sălbatice amenințate cu extincția, Convenția

19 Danii T., Spătaru T., Probleme ale dezvoltării durabile în societatea tranzitivă: (Studii sociologice), IFSD AȘM,
Chișinău, 2003. 195 p.
20 Rojanschi V., Bran Fl., Grigore Fl., Elemente de economie și managementul mediului, Ed. Economică, București,
2004. 420 p.

17
relativă la conservarea urșilor albi (1977); conservarea nu a speciilor izolate, separat de
mediu, ci conservarea mediului, habitatelor acelor spec ii. Convenția de la Ramsar (1971) a
fost prima care a vizat un habitat natural; în mod natural a fost necesar a se proteja simultan
speciile și mediile lor, în cadrul aceluiași instrument juridic. Convenția de la Alger (1968),
asupra conservării naturii și resurselor naturale din Africa; Convenția de la Berna (1979),
pentru conservarea vieții sălbatice și a mediului natural în Europa; mai recent, s -a căutat să
se pună în practică instrumente mai integrate cu politicile teritoriale, acoperind regiuni
geograf ice particulare.21
Pentru fiecare din aceste obiective, au fost stabilite sarcini concrete și indicatori de
monitorizare . Evident, obiectivele, sarcinile și indicatorii respectivi trebuie adaptați la
prioritățile și contextul concret al fiecărei țăr i, și nu utilizați ca o directivă rigidă. Pentru a
aduce în atenția tuturor problemele de mediu ale orașelor, ca urmare a tendinței de creștere
rapidă a proporției oamenilor care locuiesc în mediul urban, în 2011, celebrarea Zilei
Mondiale a Mediului a avu t tema „Orașe verzi”. Consecințele creșterii populației urbane
asupra mediului sunt considerabile: orașele sunt mari utilizatoare de resurse naturale și
generatoare de deșeuri, produc cele mai mari cantități de gaze cu efect de seră, cauzează
degradarea ca lității apelor și poluarea aerului, reduc diversitatea biologică.
Din formulările anterioare, reiese că educația ecologică este, de fapt, educația pentru
responsabilitatea globală, deoarece poate ajuta omenirea în dobândirea unei înțelegeri
profunde cu p rivire la mediu și la problemele globale pe care le întâmpinăm .22
Dezvoltarea durabilă presupune creșterea economică în consonanță cu cerințele echilibrului
ecologic și dezvoltarea general -umană. Astfel, dezvoltarea durabilă trebuie să integreze
considerentele de mediu natural și demografic cu strategiile dezvoltării – naționale și
internaționale, acestea urmând să asigure un echilibru relativ și dinamic între creșterea
econo mică, dezvoltarea cultural ă, progresul tehnico -științific și protecția me diului
înconjurător și, pe această bază, satisfacerea cerințelor dezvoltării sociale, în prezent și în
perspectivă.

21 Așevschi V., Crivoi A, Igiena mediului: Manual, Tipografia Centrală, Chișinău, 2013. 275 p.
22 Brown L., Flavin Ch., French H., Probleme globale ale omenirii. Starea lumii 2000, Ed. Tehnică, București, 2000, p.
518 .

18
Dezvoltarea umană durabilă poate fi instaurată numai dacă procesul de stabilizare va
reuși să treacă prin toate verigile sistemului ecosociouman și se va înrădăcina în toate
compartimentele lui.
Contradicția care se prefigurează în lumea modernă rezidă în faptul că implementarea
principiilor dezvoltării durabile corelează direct proporțional cu indicatorii calității vieții.
Numai un venit suficient care ar acoperi necesitățile de hrană, locuință, ocrotirea sănătății, un
mediu natural sănătos și de produse alimentare ecologic pure, securitatea personală și a
membrilor familiei, asigurarea socială a tuturor segmentelor populație i, garantarea
drepturilor, o viață demnă a omului într -un stat civilizat – toate acestea împreună vor crea
suportul pentru edific area unei societăți durabile 23.
Studiile întreprinse asupra echilibrului progresului, la scară regională și global –
mondială, scot tot mai pregnant în evidență criza natural -umană a modelului actual de
dezvoltare, bazat pe o economie, scopul căreia este profitul bănesc, monetar, asigurat prin
concurență, care se dorește loială, dar care, din nefericire, devine tot mai inegală.
Din această interpretare a crizei natural -umane a dezvoltării de până acum, se naște
esența tranziției finale, de la sporirea creșterii economice, cu ajutorul oamenilor, priviți ca
instrumente de realizare, la o nouă dezvoltare, în care oamenii să r eprezinte atât scopul
fundamental, cât și mijlocul de realizare a ei. Dacă un asemenea proces nu se va produce în
timpul potrivit și la scara depășirii treptate a crizei natural – umane a dezvoltării de până
acum, probabil că omenirea nu va mai avea parte, în condițiile noastre, de o altă tranziție24.

Concluzionând asupra unor contradicții prefigurate la nivel mondial și național în
procesul de globalizare a lumii contemporane și asupra tendinței acesteia de implementare a
principiilor dezvoltării durabile , precizăm că criza natural -umană a dezvoltării pe planeta
Pământ poate fi interpretată ca un proces complex, profund de accentuare, la scară globală, a
incompatibilității mediului creat de om cu exigențele mediului natural, a profitului, în sens
monetar, cu cel social -uman, ce pune în pericol echilibrele stabilității dinamice dintre
eficiență, în sens strict economic, justiția socială și egalitatea șanselor generațiilor care
coexistă și se succed la viață în mediul natural -uman care ne este dat.

23 Hendrikse G., Economic sand Management of organization, McGraw Hill Education, UK, 2003, p. 483
24 Brown L., Flavin Ch., French H., Probleme globale ale omenirii. Starea lumii 2000, Ed. Te hnică, București, 2000,
p.518

19
Capitolul 2 – Particularități privind dezvoltarea copilului prin educație
ecologică la vârsta preșcolară

2.1 Reflectarea educației ecologice în curriculum -ul de la nivelul învățământului
preșcolar
A promova în spațiul școlar o disciplină opțională care să transpună în practică
obiectivele educației ecologice este un demers necesar, prezentat ca atare în Protocolul
încheiat între Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor
în 2005.
Prin conținu turile diverse, cu un înalt grad de aplicabilitate și utilitate care răspund
intereselor de cunoaștere ale copiilor , prin modalități de abordare a acestora, prin utilizarea
unor strategii didactice interactive, prin promovarea unor valori care țin de școal a comunitară
cerută de societate, disciplina opțională Educație ecologică constituie un element valoros al
curriculum -ului la decizia școlii, un punct de întâlnire cu direcții promovate de alte sisteme
educative europene.
Politica educațională ac tuală acordă o atenție deosebită educației ecologice. Educația
ecologică în învățământul preuniversitar începe încă de la nivelul preșcolar până la cel liceal,
realizându -se fie în școală (curricular și extracurricular) și extrașcolar prin cercurile
ecologice și protecție a mediului ce se desfășoară în Palate le și Cluburile Copiilor.
În învățământul preșcolar , domeniul educației ecologice este cuprins în toate
domeniile experiențiale de la nivel ul curriculum -ului preșcolar: ,, Limbă și comunicare ” ,
,,Om și societate ” , ,, Științe ” , ,, Estetic și creativ ”, ,, Psihomotric’’ .25 La acest nivel are
loc o sensibilizare și conștientizare a elevilor cu privire la frumusețile naturii, dezvoltându -se
gustul pentru a cerceta tainele naturii.
Proiectarea anuală a curriculum -ului din grădiniță cup rinde teme foarte ofertante din
punctul de vedere al conținuturilor ecologice. O primă temă anuală este ,,Cum/când și de ce
se întâmplă? ”. Această temă poate fi împărțită în mai multe subteme: ,,E toamnă iar…”,
,,Legume vesele”, ,,Valsul florilor”, ,,Re coltele Toamnei”, ,,Vine , vine primăvara!” , ,,Păsări
călătoare”, ,,Se trezesc insectele”, ,,Legume de primăvară”, ,,Primăvara în grădină ”. 26

25 VÂLCU, ELENA -Portofoliul educatoarei -Nivelul I , Sfântul Ierarh Nicolae, 2014, p . 413
26 Ibidem, p . 16-19

20
Conținuturile activităților pot fi ușor orientate spre desprinderea unor mesaje cu caracter
ecologic care , din aproape în aproape, duc la formarea unor deprinderi ecologice.
O altă temă anuală care apare în curriculum -ul de la învățământul preșcolar este ,, Cum
a fost/este și va fi aici pe Pământ? ”. Acestă temă cuprinde la râdul ei mai multe subteme: ,,
Animalele sălbatice în timpul iernii ”, ,, Animalele domestice și puii lor ”, ,, Păsările
domestice și puii lor ”, ,, Pământul, planeta albastră ” .27
În învățământul preșcolar educația ecologică se realizează predominant în cadrul unor
discipline o pționale, parte a Curriculum -ului la decizia școlii care prin problematica și
modalitățile de realizare vizează obiec tive ale educației ecologice. ( ,,Natura, prietena mea ” ,
,, Răspuns la S.O. S.-ul naturii ” etc.).
Activitățile extrașcolare sunt mo dalități de promovare și realizare a conținuturilor
educației ecologice. Se organizează anual concursuri, simpozioane ( ,, Ziua Internațională a
Mediul ui ”, ,, Ziua Apei ”).
De asemenea, o serie de acțiuni cu caracter educativ în spirit ecologic sunt realizate în
colaborare cu Organizații Nonguvernamentale. Preșcolarii din grădinițele din țară au
participat la proiectul național inițiat de Asociația Școli pentru un viitor ver de, intitulat
,,Școli pentru un viitor verde . ”
Curriculum -ul la decizia școlii reprezintă un prim pas al procesului de descentralizare al
sistemului de învățământ, prin dreptul conferit unității școlare de a decide asupra unui
segment al Curriculu m-ului național.
Disciplina opțională,, Educație ecologică“ este proiect ată în mod obișnuit pentru o
activitate pe săptămână, cadrul didactic având posibilitatea organizării conținuturilor în
unități de învățare, în concordanță cu specificul local și particularitățile de vârstă și
individuale ale elevilor. Întregul demers al instruirii este generat de sistemul: obiective –
conținuturi – activități de învățare care con verg spre formarea de comportamente . Obiectivele
cadru și cele de referință conduc la formarea unor deprinderi și atitudini referitoare la
problemele ecologice și de protecție a mediului.

27 VÂLCU, ELENA -Portofoliul educatoarei -Nivelul I , Ed. Sfântul Ierarh Nicol ae, 2014, p.16 -19

21
2.2 Aspecte psiho -pedagogice ale formării ecologice a personalității preșcolarului
Scopul abordării educației ecologice în grădiniță este acela de a forma un
comportament ecologic adecvat, manifestat în acțiuni concrete de protejare a mediului
înconjurător. Educația ecologică necesită o gândire transdisciplinară și trebuie adaptată într -o
manieră interdisciplinară, având legături, mai mult sau mai puțin evidente cu alte domenii.28
Cadrul în care se poat e realiz a educația privind mediul poate fi: cel al școlii, în cazul
educației formale, în cadrul unor grupuri, în cazul educației nonformal e, în familie, prin
mass -media, ONG -uri, ( educație informală).
Pentru a le forma copiilor o conduită ecologică putem porni de la o idee simplă , dar
destul de eficientă în planul emoțiilor și sentimentelor: transpunerea copilului în locul
elementului din natură care a suferit o agresiune din partea omului. Pus în postura celui
agresat și care nu se poate apăra singur, copilul va realiza că trebuie să a corde “drept la
existență” tuturor elementelor mediului din jurul său. Treptat va înțelege că orice acțiune de
distrugere este cât se poate dă unătoare pentru c ă strică echilibrul naturii.
Educația ecologică are rezultate dacă în realizarea ei se au în vedere anumite etape.
O primă etapă o constituie instruirea ecologică. Una din cauzele atitudinii negative față de
mediul înconjurător este cunoașterea insuficientă a pericolelor la care este expusă omenirea
prin indiferenț a față de conservarea m ediului și protecția lui.29
Din aceste considerente este necesar un minim de cunoștințe ecologice referitoare la
raporturile omului cu natura, care vor forma cultura ecologică a omului modern. Instruirea
ecologică se poate realiza prin transmit erea cunoștințelor referitoare la comportamentele
umane, în relația cu mediul înconjurător.
A doua etapă este formarea convingerilor ecologice. Cu cât cunoștințele sunt mai
temeinice, cu atât ele se pot transforma mai ușor în convingeri ecologice cu o structură
complexă, în care sunt incluse elemente ale educației intelectuale, moral -civice, estetice etc.
și care se întemeiază pe :cunoașterea drep turilor naturii, înțelegerea necesității conservării și
ameliorării mediului ambiant, conștientizarea faptului că resursele naturale sunt limitate,
înțelegerea faptului că deteriorarea mediului înconjurător poate avea influențe negative

28 GEAMĂNĂ, N.A., DIMA, M., ZAINEA, D. – Educația ecologică la vârsta preșcolară , Ed. Coresi, București, 2008,
p. 8
29 GEAMĂNĂ, N.A., DIMA, M., ZAINEA, D. -Educația ecologică la vârsta preșcolară , Ed. Coresi, București 2008,
p.10

22
asupra calității vi eții oamenilor, dezvoltarea sentimentului responsabilității față de generația
actuală și față de cele viitoare.30
Dacă preșcolarii au formate convingeri ecologice, ei își vor forma apoi comportamente
ecologice. Formarea comportamentelor ecologice a duce în prim plan grija față de mediu,
intervenția pentru stoparea poluării, desfășurarea unor acșiuni de păstrare, îmbogățire și
înfrumusețare a mediului. 31
Atitudinile și comportamentele ecologice au ca finalitate grija față de mediu,
intervenți a pentru apărarea mediului împotriva poluării și a deteriorării, realizarea unor
acțiuni de păstrare, îmbogățire și înfrumusețare a mediului.
Pentru a -și forma un comportament ecologic, copilul trebuie în primul rând să perceapă
și să observe natu ra. Nu poate face acest lucru doar stând în clasă și urmărind imagini din
cărți. Ieșind în natură, făcând excursii de studiu și expediții sub îndrumarea învățătorului,
elevii vor percepe vizual, auditiv, olfactiv și tactil tot ceea ce îl înconjoară. Un popas într -o
poieniță de munte le oferă copiilor o gamă largă de informații despre mediul înconjurător.
Văzând și simțind frumusețea naturii le va fi mai ușor să înțeleagă necesitatea protejării
acesteia. Sunt încântați să miroasă florile, să asculte șipot ul apelor și cântecul păsărilor, să
culeagă și să mănânce fragi și mure.
În natură elevii pot desfășura diferite jocuri, de la cele de mișcare la cele senzoriale.
Un astfel de joc este cel intitulat „ Masaj tematic”. Acest joc senzorial este foar te amuzant și
plăcut pentru copii și pot fi folosite teme diverse: o călătorie în pădure unde întâlnim animale
diferite animale,schimbările vremii. Spatele copilului va deveni locul unde se petrec toate
aceste „călătorii”. De exemplu, pe spatele lui pot „t rece” :urși, veverițe,șerpi sau iepurași.
Sau poate simți apa și valurile cum îl ating, peștișorii și steluțele de mare.
Prin intermediul jocului și al conta ctului nemijlocit cu natura cop iii pot înțelege
apartenența noastră la sistemele natural e de viață și comuniune care trebuie să existe între
noi și mediul de viață.
În grădiniță , educația ecologică urmărește dezvoltarea gândirii copilului prin toate
conținuturile și activitățile de învățare propuse: cunoașterea ființelor și fenome nelor din
mediul înconjurător și caracteristicele acestora, cercetarea, explorarea și investigarea
mediului.

30 NECULAI, DESPINA -Modalități de realizare a educației ecologice în învățământul preșcolar , Ed. Rov imed
Publisher s, Bacău, 2013, p .30-31
31 Ibidem, p .31

23
Folosind observația spontană sau dirijată am urmărit să formez copiilor o gândire
intuitivă în raport cu natura, pentru a le dezvolta dragostea și respectul față de aceasta,
dorința de a o ocroti. Prin intermediul observărilor, copiii dobândesc cunoștințe elementare
despre unele fenomene din natură legate de succesiunea anotimpurilor (căderea frunzelor,
ploaia, ceața, înghețarea apei, topirea zăpezi lor, etc.). Ei își lărgesc și își conturează
cunoștințele despre animalele domestice, cunosc unele animale sălbatice cu modul lor
specific. Ei învață să deosebească animalele domestice de cele sălba tice, animalele care
aduc foloase omului de cele care pricinuiesc daune.
Pentru realizarea acestui scop, copiii trebuie puș i în situația de a le observa. Toate
întrebările pe care le pun copiii dovedesc interesul de cunoaștere al acestora manifestat în
toate oc aziile cu multă insistență și prin întrebări variate. În practică, în desfă șurarea
activităților din grădiniță, am aplicat variate procedee și modalități. Una dintre modalitățile
la care am obținut rezultate deosebite a fost observarea plantelor puse la ge rminat. Acest
procedeu este pentru copii un mijloc palpabil, concret. Observând plantele în dezvoltarea lor,
ei își însușesc anumite cunoștințe care apoi le stimulează curiozitatea și de aici dorința de
cunoaștere, care la ei se transformă prin întrebări, ceea ce dovedește că vor să înțeleagă
mecanismul, legătura dintre om – plante – apă – lumină, iar ceea ce n -au înțeles devine
curiozitate.
La vârsta preșcolară se dezvoltă mult imaginația reproductivă, cât și cea creatoare.
Educația ecologică e ste foarte ofertantă în activități care stimulează imaginația: desenele
copiilor cu mesaje ecologice, modelarea și construcțiile din diverse material reciclabile, toate
acestea fiind o expresie a personalități i și creativității. Preșcolarul este încântat d e produsele
creației fanteziei sale chiar dacă acestea sunt doar parțial reușite. Activitatea imaginației
creatoare este în esență ludică și se manifestă ca atare.
În cadrul activităților cu caracter ecologic desf ășurate cu preșcolarii am obse rvat că
aceștia au disponibilități pentru acțiuni care duc la protejarea mediului înconjurător. Ei au
participat în număr mare la ecologizarea spaț iilor din jurul grădiniței , a parcurilor, au reciclat
selectiv hârtie, carton, doze de aluminiu, pet -uri. În timpul plimbărilor prin parc au folosit
corespunzător coșurile de gunoi. Toate acestea comportamente ne arată că preșcolarii sunt
interesați de sănătatea mediului, iar educația ecologică nu face decât să le întrețină și să le
dezvolte acest gen de interes e.

24
În perioada preșcolară copilul este mai receptiv la diversele influențe care se exercită
asupra lui. Prin intermediul jocului, se pun bazele a numeroase trăsături de caracter, cum ar
fi:corectitudine, spirit de colaborare, atitudine atentă față de plante și animale.
Morala școlarului mic este caracterizată de bipolaritatea evaluărilor, împăr țind
oamenii și faptele în două categorii: bun(bune) și rău(rele). În acest context, judecata morală
devine activă. El devine atent la valoarea morală a ac țiunii și intervenției omului asupra
naturii, la motivațiile lor implicate în protejarea sau distrugerea mediului.
Educația ecologică în grădiniță trebuie să înceapă cu însușirea unor reguli de igienă
corporală , la domiciliu, în orice loc s -ar afla persoa na respectivă și de aici se ajunge apoi, la
problematica păstrării curățeniei într -un mediu mai larg, pe zone, regiuni și pe ansamblul
localităților și al țării.
Toate disciplinele școlare ar trebui să realizeze o activitate sistematică, concentrică,
conjugată și precis direcționată de informare, orientare și educație ecologică, organizând
acțiuni practice de implicare a elevilor în menținerea purității mediului am biant, pe anumite
zone, prin antrenarea lor la plantarea de copaci, sădirea de flori în grădini publice etc.
În grădiniță , formarea unei conștiințe și conduite ecologice se poate realiza prin
îmbinarea educației ecologice cu celelalte discipli ne de învățământ. Literatura este disciplina
care nu doar comunică cunoștințele ca disciplinele reale, ci și formează elevului cititor , prin
intermediul textelor literare, atitudine față de natură,care este o atitudine artistic -estetică
asupra lumii,convi ngerea estetică; trăiește și apreciază emoțional (emoția fiind o manifestare
a atitudinilor) fenomenele citite, ia atitudine proprie față de opera literară,față de cele
descrise ,exprimate.
Pe lângă ecologia mediului ambiant, din punct de veder e material, există o ecologie și
a spiritului. Avem în vedere necesitatea stringentă de păstrare a tradițiilor, a obiceiurilor si
datinilor, deci, conservarea filonului, care, asigură identitatea națională distinctă,
inconfundabilă, păstrarea personalități i unei națiuni, într -o lume a interdependențelor și a
unui marș galopant, spre o globalizare imprevizibilă, în ceea ce privește structurile, ierarhia
sa și mai ales destinul națiunilor.
În concluzie, Școala, Biserica, structurile organizației civile, în general toți factorii
educației permanente, în colaborare cu organismele aparatului de stat, local și central, ar
trebui să acționeze programatic, permanent pentru apărarea mediului natural curat, apelând la
toate mijloacele, pentru păstrarea pu rității medi ului ambiant social și cultural .

25
2.3 Modalități de realizare a educației ecologice în gradiniță
Educația ecologică este la fel de importantă pentru vârsta preșcolară ca și educația
intelectuală, morală, estetică, etc.
În cadrul educației ecologice, copiii preșcolari învață de ce și cum trebuie protejată
natura. Îngrijirea mediului implică din partea omului desfășurarea unor acțiuni practice care
să contribuie la evoluția plantelor și animalelor, apărarea lor de acțiunile dăunătoare, care
pun în pericol viața plantelor și animalelor și chiar viața omului.
Protejarea mediului înconjurător se insuflă de la cele mai fragede vârste.
Mediul în care copiii își desfășoară activitatea îi influențează permanent și le oferă
posibi litatea de a veni mereu în contact cu ceva nou pentru ei, le stimulează curiozitatea și
dorința de cunoaștere.
Interesați de transformările care au loc în natură, de fenomenele specifice fiecărui
anotimp, de diferite aspecte din viața plantelor și animale lor preșcolarii pun o serie de
întrebări pentru a cunoaște natura, a o înțelege și de a o ocroti mai bine.
Prin răspunsul pe care -l dăm noi, educatoarele, conducem copiii la înțelegerea
relațiilor dintre unele fenomene și rezultatul acestora, copiii putân d depăși această etapă
printr -o educație ecologică, desigur în conformitate cu particularitățile de vârstă.
Pentru realizarea educației ecologice la vârsta preșcolară, am urmărit realizarea următoarelor
obiective:
• familiarizarea preșcolarilor cu aspecte cât mai variate ale mediului înconjurător;
• dezvoltarea dragostei pentru natură;
• formarea deprinderii de a ocroti, proteja și respecta natura;
• formarea unui comportament civic, etic și a deprinderilor de păstrare și ocrotire a naturii;
• educarea copiilor în sensul păstrării sănătății mediului în care trăiesc.
Îngrijirea și protejarea mediului se insuflă copiilor de la cele mai fragede vârste.
Manifestarea unei atitudini responsabile față de mediul înconjurător apare la copilul
preșcolar ca urmare a desfășur ării unei activități variate din punct de vedere al tematicii,
conținuturilor și a strategiilor utilizate care pun copii în situația de a exersa numeroase
acțiuni de îngrijire și ocrotire a mediului.

26
Prin participarea la aceste activități, copiii înțeleg rolul pe care ei îl au în mediu, ce
acțiuni sunt capabili să efectueze și care sunt urmările unor atitudini necorespunzătoare față
de mediul înconjurător.
Pentru familiarizarea preșcolarilor cu aspecte ale lumii înconjurătoare am folosit cu
eficiență obse rvările asupra mediului, povestirile, lecturile educatoarei, memorizări,
plimbări, vizite, drumeții, excursii, diapozitive, etc.
Toate acestea sunt prețioase mijloace de a -i educa pe copii pentru a cunoaște mediul
înconjurător, prezentându -le relația dint re plante, animale și om. Prin activitățile de
observare ,, Colțul viu al naturii”, ,, Aspecte de toamnă, iarnă, primăvară”, ,,Crizantema și
tufănica”, ,,Animale domestice “, ,,Animale sălbatice” etc. , copiii au cunoscut aspecte ale
mediului înconjurător, fenomenele care se produc în natură în fiecare anotimp, plante,
animale precum și relația dintre acestea și om. Activitățile de observare nu s -au limitat numai
la activitățile în clasă la colțul viu a l naturii ci s -au extins și în afara grădiniței, mai întâ i în
împrejurimile unității și apoi în natură cu prilejul plimbărilor, drumețiilor și excursiilor.
Activitățile de memorizare ,,Gândăcelul”, ,,Cățelușul șchiop”, ,,Îndemn”, ,, Nu rupeți
florile, cop ii” etc. au plăcut foarte mult copiilor și le -au sensibilizat sufletele.
Ei au înțeles din aceste poezii că nu este bine să rupi crengile copacilor că plânge
pomul ca un om), că nu este bine să rupi o floare (floarea este o ființă mică și dacă o rupi ea
moare) sau să omori gâzele.
Prin versuri deosebit de expresive este exprimată suferința cățelușului rănit la picior
de un copil rău, sau a unui pomișor cu crengile rupte care se tânguie cerându -le copiilor să
nu-i mai rupă crengile, îndemnându -i să-l îngri jească și să -l apere de copiii răi.
Îndemnurile desprinse din aceste poezii sunt ușor înțelese de copii deoarece sunt
exprimate pe înțelesul lor de cei care se află în suferință. Din activitățile de povestiri și
lecturi ale educatoarei copiii au aflat că natura este minunată, că ea ne dă bucurii, că pomii
ne dau umbră și fructe, că florile dau frumusețe grădinilor, parcurilor și ferestrelor
locuințelor dacă sunt îngrijite și ocrotite.
Povesti rile și lecturile educatoarei: ,, Cireșul”, ,,Lacrima unui fir de iarbă”, ,, Ploaie
pentru floarea cea mică” etc. i -au ajutat pe copii să -și formeze un comportament adecvat în
natură, evaluându -și corespunzător urmările faptei lor (dacă ar rupe crengile cireșului, acesta
n-ar mai rodi, dacă calci iarba aceasta se ofileșt e, dacă rupi florile parcurile și grădinile
rămân fără frumusețe). Formarea și dezvoltarea unei atitudini ecologice precoce care să

27
permită manifestarea unei conduite simple în relațiile cu mediul s -a realizat și prin
activitățile de lectură după imagini.
Prin lecturare a imaginilor din activitățile: ..Așa da, așa nu”, ,,Copiii harnici”, ,,Fapte
bune, fapte rele”, ,, Munca oamenilor în grădină, în livadă” etc. , copiii s -au familiarizat cu
aspecte ale lumii înconjurătoare, pentru înțelegerea și aplicarea reg ulilor de protecție a
mediului înconjurător.
Prin activitățile de convorbire: ,,Copiii – prietenii naturii”, ,, Cum îngrijim și ocroti m
natura”, ,, Omul prieten sau dușman al naturii”, copiii au dat răspunsuri privind natura,
fenomenele care se produc în natură precum și acțiunile pe care trebuie să le întreprindă
copiii și oamenii mari pentru a îngriji și proteja mediul în care trăim. Educația ecolog ică am
realizat -o nu numai prin activitățile comune ci și prin jocurile și activitățile la alegerea
copiilor.
Prin activitățile practice -aplicative de efectuare a curățeniei și ordinii în sala de
grupă, de îngrijire a florilor de la colțul viu al naturii, de îngrijire a împrejurimilor grădiniței
am urmărit ca preșcolarii să iubească ordinea și curățenia, să iubească natura, și să le
formeze deprinderea de a o îngriji și ocroti.
Copiii au semănat grâu, porumb și fasole, au sădit plante, au udat florile, le -au curățat
frunzele uscate, le -au șters frunzele de praf, acțiuni efectuate cu plăcere de către ei.
Prin jocul de masă ,, Toto si Loto în lumea animalelor”, copiii au cunoscut diferite
medii geografice (pădure, aer, apă, zone geografice îndepărtate) precum și viețuitoarele care
trăiesc în acele medii.
În cadrul plimbărilor ocazionale, preșcolarii au putut constata unele comportamente
negative ale oamenilor față de natură (gunoaie aruncate la întâmplare, nu în locurile special
amenajate, iarba călcată, cren gi rupte din copaci, hârtii și ambalaje din plastic aruncate pe
lângă blocurile de locuințe).
Le-am explicat copiilor pe înțelesul lor că pentru a trăi într -un mediu sănătos, fiecare
trebuie să ne îngrijim de curățenia spațiilor din jurul nostru, să contr ibuim la sănătatea
noastră și a celor din jur. Tot în cadrul plimbă rilor, copiii au observat râul, dumbrava de pe
malul stâng al acestuia precum și punctele de depozitare a deșeurilor menajere.
Apa murdară a apelor, deșeurile aruncate la întâmplare atât î n apă cât și în pădure, i –
au ajutat să -și formeze atitudini pozitive corecte față de mediul degradat, să -și exprime

28
dorința de a acționa direct, angajându -se la acțiuni de îngrijire și păstrare a curățeniei în
grădiniță, acasă, pe stradă.
Observând pădure a, preșcolarii au constatat că mulți copaci sunt tăiați, unii sunt pe
jumătate uscați iar alții sunt rupți.
La întrebările adresate de copii le -am explicat pe înțelesul lor cauzele pentru fiecare
situație în parte precum și efectele poluării asupra mediul ui, urmările tăierilor abuzive ale
copacilor, urmările poluării apelor și aerului pe care -l respirăm. De asemenea le -am vorbit
copiilor despre poluarea fonică, despre principalele surse de zgomot: circulația rutieră,
trenurile, avioanele, radioul, vocile c opiilor și ale oamenilor.
Am aratat că activitățile de cunoaștere a mediului se pot realiza pe întreg programul
zilei și aproape prin toate formele de organizare a procesului instructive – eduvcativ, precum
și în activitățile pe sectoare și cele complement are.
La sfârșitul acestor activități, preșcolarii sunt capabili :
– să cunoască elementele componente ale lumii înconjurătoare – corpul uman, animale,
plante, obiecte ;
– să recunoască anumite schimbări și transformări din mediul înconjurător;
– să exploreze și să descrie verbal sau grafic obiecte, fenomene, procese din mediul
înconjurător folosind surse de informare diverse;
– să cunoască elemente ale mediului social și cultural;
– să cunoască existența corpuril or cerești ;
– să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate;
– să manifeste disponibilitate în a participa la acțiuni de îngrijire și protejare a mediului,
aplicând cunoștințele dobândite.
Valoarea educativă a acțiunilor de cunoaștere a mediului se manifestă nu numai prin
efectele salutare de dezvoltare a intelectului preșcolarului ci și prin influența
comportamentului copiilor, prin efectul de conștientizare a unor cerințe de conduită
civilizată, de socializare a copiilor prin numeroasele posibilități de colaborare.
În concluzie, precizez că a tât prin activităț ile prezentate anterior, cât și prin întreaga
activitate desfășurată în grădiniță preșcolarii sub îndrumarea permanentă a educatoarei au
posibilitatea să -și însușească potrivit particularităților de vârstă, anumite noțiuni și cunoștințe
despre problematica ecologică.

29
2.3.1. Strategii didactice utilizate în activitatea formală pentru realizarea educației
ecologice
Constantin Cucoș catalogh ează strategiile didactice ca: ” demersuri acționale și
operaționale flexibile (ce se pot modifica, reforma, schimba), coordonate și racordate la
obiective și situații prin care se creează condițiile predării și generării învățării, ale
schimbărilor de atitudini și de conduite în contextele didactice diverse, particulare”.32
În tratatul de pedagogie școlar ă, Ioan Nicola definește strategia didactică: ,, un
ansamblu de procedee prin care se realizează conlucrarea dintre profesor și elevi în vederea
predării și învățării unui volum de informații, a formării unor priceperi și deprinderi, a
dezvoltării personalității umane” 33.
Cu alte cuvinte strategia didactică este un concept complex care presupune îmbinarea
armonioasă a metodelor, mijloacelor și formelor de organizare a învățării.
În practica preșcolară, metoda se definește drept o cale de urmat în vederea atingerii
unor obiective instructi v-educative dinainte stabilite , o cale de transmitere și însușiri a unor
cunoștințe de formare a unor priceperi și deprinderi .
Specificul activ ităților de Educație ecologică precum și particularitățile psihice ale
copiilor preșcolari impun utilizarea mai largă a metodelor: observația, demonstrația,
exercițiul, experimentul, conversația, modelarea, jocul didactic etc. La acestea putem adăuga
metodele activ -participative: învăț area prin descoperire, instruirea asistată pe calculator,
cubul, piramida, brainstorming -ul etc. Noul curriculum pune accent pe metodele care măresc
potențialul intelectual al copilului, prin angajarea lui la un efort personal, în actul instruirii și
educă rii.
O activitate atrăgătoare și accesibilă prin care copilul își însușește în mod firesc
cunoștințele despre mediu este jocul didactic.34 Specificul jocului didactic este acela că
îmbină armonios elementul instructiv cu cel educativ, având o mare putere de deconectare
psihică a copilului. Elementele de joc, sarcinile didactice,atmosfera întreinută prin variate
mijloace de învățare, îi antrenează pe copii și le menține interesul pe întreaga desfășurare a
activității.

32 CUCOȘ. Constantin -Pedagogie -ediția a II -a revăzută și adăugită , Ed. Polirom, Iași, 2006, p .282
33 NICOLA, Ioan – Tratat de pedagogie școlară, Editu ra Aramis , București, 2003, p .44
34 GEAMĂNĂ, N.A., DIMA, M., ZAINEA, D.-Educația ecologică la vârsta preșcolară , Ed. Coresi,București 2008,
p.10

30
Eficiența joc ului didactic este cu atât mai mare cu cât se realizează o strânsă
concordanță între procesul de cunoaștere a mediului înconjurător și acțiunea propriu -zisă de
joc. În felul acesta procesul dezvoltării cunoștințelor este adaptat la specificul vârstei
preșc olare. Fie că stimulează și dezvoltă procesele fizice sau contribuie la educarea calităților
memoriei, fie că dezvoltă spiritul creator și solicită activitatea gândirii, fie contribuie în mod
hotărâtor la dezvoltarea limbajului, jocul didactic pune bazele formării unei gândiri clare,
sistematice , a capacității de a înțelege lucrurile. Direct sau indirect, contribuie la educarea
sentimentelor morale, a trăsăturilor pozitive de voință și caracter, promovând cinstea,
răbdarea, stăpânirea de sine, ajută la fo rmarea disciplinei colectivului de copii.
Jocul didactic devine cea mai firească activitate care corespunde cerințelor de
dezvoltare a preșcolarului, intenției lui de a fi mereu în contact cu alți copii, de a percepe
activ și de a înțelege lume a înconjurătoare.35 Atingând obiective ale educației ecologice,
jocul didactic favorizează însușirea de informații, precum și formarea unor atitudini pozitive
față de mediul înconjurător.
Prin cerințele pe care le impune participanților, de a -și asuma roluri, de a respecta
reguli, de a elabora planuri de rezolvare, de a lua decizii, de a compara și evalua rezultatele,
jocul didactic creează cadrul organizatoric în care se dezvoltă curiozitatea și interesul
copiilor pentru conținutul studiat, formarea convingerilor ecologice la preșcolari și a
deprinderilor de îngrijire și ocrotire a naturii.
Principalul mijloc prin care se poate asigura accesibilitatea cunoștințelor despre
natură este contactul direct, nemijlocit și organizat cu obiecte și fenomene din mediul
apropiat de viață, pentru ca , pe această bază să se realizeze progresiv cunoașterea mediului
mai îndepărtat și a fenomenelor generale.Satisfăcând dorința de cunoaștere, experimentarea
condu ce la căutarea și explicarea mecanismelor acestor lucruri.
Experimentul ocupă un loc special î n cadrul activităților de educaț ie pentru știință.
Folosirea acestei metode îi ajută pe copii să înțeleagă complexitatea procesului și rolul său în
perpetuarea speciilor plantelor de pe Pământ.36 Întinzându -se pe o perioadă destul de lungă,
îi determină pe copii să -și pună numeroase întrebări referitoare la transformările ce au loc în
diferite stadii de dezvoltare a unei plante, de asemenea solicitând din partea cadrului didactic
o pregătire prealabilă a materialului didactic folosit.

35 PÂSLARU, C., CAZACU,O. – Instruire și educație modernă în învățământul preșcolar , Editura Grafic, Bacău,2005,
p.185
36 Revista Pro Ecologia mileniului III , Nr.6, 2007 , Articolul Procesul de germinație , p.53

31
În grădiniță activitățile artistico -plastice reprezintă modalitatea prin care copiii își
exprimă sentimentele și comunică de multe ori informațiile pe care le-au asimilat în timpul
activităților. Copiii desenează și pictează frecvent flori, iarbă, fluturi, păsări , lângă care
alătură deseori copii și animale. Plasându -se în mijlocul naturii, copilul intuiește locul său în
cadrul mediului înconjurător. Desenu l, pictura, modelajul îi oferă prilejul de a retrăi plăcerea
unor evenimente și îi ajută pe adulți să observe felul în care copiii înțeleg viața.37
Lumea copilăriei este plină de fantezie și culoare . Dragostea copilului pentru
imagini și culori începe de la o vârstă fragedă. Desenul copiilor nu impresionează prin
perfecta imitație a natur ii, ci prin comunicarea emoției, sinceritatea și acuratețea
sentimentului transmis.
Activitatea artistico -plastică constituie o modalitate prin care copiii, jucându -se, ne
dau posibilitatea să constatăm modul cum înțeleg ei lumea, ce -i impresionează, să le
descoperim interesele și nazuințele. Frumosul oglindit în artă, cât și cel din viața socială,
influențează pozitiv copilul și contribuie l a dezvoltarea lui multilaterală. ,, Mai artist decât
copilul, cred că nu e nici un artist în lume. Să ai inimă sa -l simți și minte să -l pricepi ”,
spunea profesorul Ioan Drăgan.
Desenul dezvoltă în mod deosebit atenția, ne dezvăluie problemel e care -l preocupă
pe copil, dacă acesta are spirit de observație, dacă este superficial, dacă are un spirit inventiv.
Desenul contribuie la perfecționarea exprimării grafice și la dezvoltarea vocabularului, fiind
oglinda fidelă a stadiului intelectual în c are se găsește copilul.
Pentru a atrage și mai mult atenția copiilor spre natură, pentru dezvoltarea
abilităților creatoare prin punerea în practică a imaginației acestora, dar și pentru dezvoltarea
spiritului competitiv, am organizat diferit e concursuri de pictură și desen. Implicarea directă
în astfel de activități a trezit și mai mult interesul lor pentru reducerea consumului de
energie, promovând principiile de eficiență energetică.
În grădiniță , educația ecologică poate fi realizată prin intermediul activițăților
practice. Aceste activități sunt valorificate cel mai bine atunci când preșcolarii sunt solicitați
să participe la înfrumusețarea curții grădiniței, a sălii de clasă.
Activitățile practic -gospodărești îl aduc pe copil în contact direct cu natura, îl
apropie de mediul înconjurător, dezvoltându -i dragostea și interesul pentru natură, ajutându -l

37 GEAMĂNĂ, N.A., DIMA, M., ZAINEA, D. -Educația ecologică la vârsta preșcolară , Ed. Coresi,București 2008,
p.14

32
să-și formeze noi priceperi și deprinderi, să -și dezvolte simțul de răspundere față de semeni
și față de natură.38
Toamna sau primăvara copiii pot fi antrenați în acțiuni de îngrijire a spațiilor verzi,
la sădirea florilor de pe terase și din ghivece, la colectarea diferențiată a gunoiului menajer,
pot fi învățați cum să reducă consumul de apă și energi e folosind corect robinetul, lumină
naturală.
Copiii descoperă că reducerea consumului de energie se poate realiza prin:
înlocuirea sistemului de iluminat cu becuri eficiente, între ruperea luminii în încăperi atunci
când acestea nu sunt folo lsite ,izolarea ferestrelor și ușilor, montarea unor termostate
reglabile, utilizarea, în special a luminii naturale, oprirea echipamentului electronic, atu nci
când nu este folosit, etc.
Prin intermediul proiectelor ecologice, se poate reuși p romovarea educației
ecologice, pentru a schimba copiilor atitudinea și comportamentul uneori iresponsabil față de
mediu, pot fi implementate diferite planuri pentru reducerea consumului de hârtie și
mijloacele de reciclare ale ei, a consumului de apă și en ergie, în general, etc.
Instruirea asistată pe calculator este o metodă modernă care asigură o bună
colaborare între profesor și elev, ducând la transformarea primlui în moderator sau
îndrumător al activității de învățare.39 Acest fel de instruire îi oferă preșcolarului posibilitatea
de a învăța prin cercetare, prin descoperire, de a interacționa și de a răspunde la diverși
stimuli viz uali sau auditivi.
Calculatorul oferă un set variat de informații, prezentate s ub forma sonoră sau
vizuală având, mai întâi, o funcție de prezentare a unor noi conținuturi, de mijlocire a
asimilării acestora prin tehnici specifice. Calculatorul este un mediu interactiv, care menține
atenția și motivația preșcolarului treze, indifere nt de sarcina primită .40
De multe ori, nu este necesară intervenția cadrului didactic, pentru realizarea feed –
back -ului sau pentru verificarea rezultatelor la corectarea greșelilor, pentru că și aceste
lucruri pot fi realizate de calculator . De asemenea, sarcina educatorului se poate reduce la
propunerea temei și la pregătirea unor programe educative , pe care elevii să le poată folosi.
Învățarea asistată pe calculator poate fi folosită fie pe tot parcursul activității,

38 GEAMĂNĂ, N.A., DIMA, M., ZAINEA, D. -Educația ecologică la vârsta preșcolară , Ed. Coresi,București 2008,
p.12
39 TOMȘA, GH., TOMȘA, R., -Psihopedagogie preșcolară și școlară , București, 2005,p.93
40 Ibidem, 94

33
(comb inată cu alte metode), fie doar la verificarea cunoștințelor , dirijarea învățării,
sistematizarea cunoștințelor sau la evaluare.
Calculatorul este un mijloc de învățare complex,ce ajută la sporirea bagajului de
informații despre mediu, la aut oinstruirea sau instruirea preșcolarului/școlarului. Utilizarea
lui devine eficientă doar în momentul în care se face metodic. Poate fi folosită cu succes în
secvențele de predare -învățare, pentru a vizualiza instruirea sa. Realizând evaluarea într -un
ritm propriu fiecărui elev, calculatorul asigură și corectarea greșelilor.41
Educatorul nu dispare din activitatea de instruire, ci îl ajută pe copil în eficientizarea
activității sale. El trebuie să posede cunoștințe în domeniu, să fie capabil să creeze noi
produse informatice, adaptate la disciplinele pe care le predă, dar nu trebuie să uite, însă, de
factorul uman în această activitate.
Utilizarea computerului având,în primul rând un caracter informativ -formativ, duce la
dezvoltarea proceselor gândirii, a analizei, sintezei, stimulează, în același timp imaginația
elevilor, menținându -i activi în orice moment.
Mijloc modern și inteligent, calculatorul reprezintă o necesitate a prezentului și cu
atât mai mult a viitorului. Valențele lui formative sunt multiple. Pe lângă faptul că le
dezvoltă copiilor atenția, gândirea logică și creativă, le dezvoltă interesul pentru cu noaștere
și le cultivă încrederea în forțele proprii, permițând acestora să participe la propria lor
formare.
Folosindu -l în activitatea instructiv -educativă, dascălii contribuie la schimbări majore
în ceea ce privește strategiile de lucru cu el evii, se reînnoiesc tehnicile de predare și de
învățare, modificând radical rolul cadrului didactic. Nu este utilizat pentru a înlocui
activitatea de predare a cadrului didactic, ci pentru a veni tocmai în sprijinul predării,
ajutându -l astfel să -și înde plinească mai bine funcția sa didactică fundamentală. Prioritatea
învățământului o constituie informatizarea, softul educațional, reprezentat de programele
informatice special dimensionate în perspectiva predării unor teme specifice, ceea ce
reprezintă o necesitate evidentă presupusă de această prioritate. De ceva vreme, învățământul
românesc a venit în întâmpinarea dorinței elevilor de a ști să utilizeze calculatorul. Softurile
educaționale și programele interactive sunt agreate de copii , mai ales cele c are promovează
învățarea prin joc.
Un astfel de soft educațional este cel intitulat PitiClic -Micul ecologist.

41 TOMȘA, GH., TOMȘA, R., -Psihopedagogie preșcolară și școlară , București, 2005,p.94

34
2.3.2. Rolul activită ților extrașcolare în realizarea educaț iei ecologice
Deoarece educația ecologică are un caracter interdisciplinar, în realizarea obiectivelor
acesteia sunt folosite toate formele de organizare enunțate mai sus.
Educația ecologică se poate realiza cu succes și atunci când sunt organizate de diferite
instituții, altele decât școala:
Palatele și cluburile copiilor sunt unități de învățământ cu personalitate juridică, cu
dreptul de sigiliu, siglă și firmă proprie, care funcționează în baza legislației generale și
specifice, a actelor normative elaborate de instituțiile abilitate. Ele pot colabora, în condiții
de parteneriat, cu unitățile de învățământ, în vederea realizării obiectivelor propuse ce
urmăresc petrecerea timpului liber al copiilor prin programe educative.
În instituțiile generale (palatele copiilor, parcurile de cultură și odihnă pentru copii,
tabere etc.), copiii pot desfășura o activitate de masă în cercuri sau individuală, cu un
conținut foarte variat și în măsură să le satisfacă necesitățile intelectuale, artistice,
distractiv e, sportive etc. În instituțiile speciale (teatrele și cinematografele pentru copii) sunt
satisfăcute anumite interese ale copiilor, fiind organizate pe ramuri de activitate. Înaintea
vizionării diferitelor spectacole elevii primesc indicații despre conțin utul spectacolului
respectiv, pentru ușurarea înțelegerii lui. Vizionarea spectacolelor de teatru și cinematograf
trebuie să fie bine pregătită și organizată, să aibă o importantă valoare educativă.
La Palatul Copiilor din Brăila există Clubul de Ecolog ie. Dintre activitățile principale
ale cluburilor ecologice se pot menționa:
– organizarea activității practice de ocrotire a naturii;
– organizarea discuțiilor cu participarea copiilor, educatorilor, reprezentanților organizațiilor
obștești, a industriei și a organelor locale de conducere;
– colectarea deșeurilor refolosibile.
Excursia școlară reprezintă o formă frecventă și foarte utilă de cunoaștere directă a
mediului înconjurător, acolo unde acesta este mai conservat și mai spectaculos. Un rol
important îl are ,,practica de câmp ”, care asigură cunoașterea diversității specifice a florei și
faunei locale, formarea la elevi a culturii ecologice, a deprinderilor de comportare ecologică
adecvată în mediul ambiant.
Se remarcă faptul că excursiile ecologice provoacă interesul și stimulează activitatea
cognitivă a preșcolarilor în studierea problemelor mediului ambiant, contribuie la

35
dezvoltarea deprinderilor de cercetare, formează unele calități precum spiritul de obs ervație
și perseverența prin studierea fenomenelor, contribuie la memorizarea de lungă durată a
cunoștințelor acumulate .
Excursia școlară este o activitate în care conștientizăm elevii că unul și același
fenomen poate fi abordat din unghiuri dif erite și sub aspecte diferite, că noțiunile dobândite
în diferite împrejurări nu se exclud, ci se întregesc și se susțin reciproc. Vorbind despre
câștigul copiilor , vorbim despre acea libertate interioară care -i conferă încredere în propriile –
i capacități intelectuale și interdependență in abordarea sarcinilor de învățare.
În fiecare este necesară organizarea de excursii cu preșcolarii , acestea diversificându –
se de la an la an în funcție de noțiunile și cunoștințele dobândite de copii în timpul anului
școlar. Pentru reușita unei excursii aceasta trebuie planificată și pregătită din timp, elevii
fiind anunțați de data desfășurării excursiei, itinerariul și tematica acesteia.
În ziua dinaintea plecării se anunță ora și locul d e întâlnire, se stabilesc normele de
conduită ce vor fi respectate pe tot parcursul excursiei, se întocmește un proces verbal de
luare la cunoștință a celor stabilite care va fi semnat de către toți participanții. De asemenea,
se stabilesc grupele de cerce tători, fiecărei grupe revenindu -i câte o sarcină de urmărit pe tot
parcursul excursiei. Aceste grupe se stabilesc în funcție de aptitudinile copiilor și,
bineînțeles, în funcție de preferințele lor.
La întoarcerea din excursie fiecare grupă își va aduce contribuția la portofoliul
excursiei, atașând fotografiile, pliantele, desenele. Se vor trage concluziile menite să scoată
în evidență modul de realizare al obiectivelor propuse, eventualele neajunsuri și modul de
rezolvare al acestora pe viitor. Un rol im portant în asigurarea înțelegerii proceselor
interacțiunii dintre om și natură și înlesnirea soluționării problemelor prin diferite acțiuni
sociale le au cluburile ecologice. Activitatea acestora este orientată spre formarea la copii a
deprinderilor de lu cru în c lasă,a capacității de a compara , a studia și rezolva problemele
mediului ambiant la nivel local, regional, național și global.
Educatorul trebuie ca, pe parcursul excursiei, să întocmească grile de observație a
comportamentului copiilor. În cele ce vor urma , propun un model de organizare a unei
excursii cu obiective ecologice. Trebuie precizat faptul ca preșcolarii au nevoie și de ajutorul
părinților în realizarea sarcinilor date.
Preșcolarii pot fi î mpărțiți au fost împărțiți în trei grupe: Geografii , Ecologiștii,
Artiștii .

36
Traseul excu rsiei: Brăila –Mănăstirea Cocoș – Acvariul de la Tulcea – Mănăstirea
Dervent -Mănăstirea Saon – Brăila.
Activitatea echipelor:
a) Geografii
– localități: Smârdan, Luncavița, Isaccea, Măcin, Tulcea;
– forme de relief: câmpie, munte (Munții Măcinului), deal;
– ape: fluviul Dunărea; lacul de la Mănăstirea Saon;
– vegetație: păduri de stejar, tei , frasin;
– animale: crescătorie de struți (Mănăstire a Saon), lebede, pești (acvariul de la Tulcea);
– transporturi: autocarul, bacul (traversarea Dunării);
b) Artiștii
– interpretează cântece de drumeție;
– realize ază fotografii,
– la întoarcerea din excursie pictează planșe cu mesaje ecologice;
c) Ecologi știi
– inițiază în primul rând discuții cu celelalte grupe în momentul în care semnalează
probleme de mediu sau dimpotrivă, exemple pozitive de comportamente ecologice;
– fluviul Dunărea: discuții referitoare la poluarea apelor și cum le putem proteja;
– deoarece a tât la dus, cât și la întors se așteaptă cam o oră la bac, ecologiștii își angrenat
colegii în activități de strângere a gunoiului de pe malurile Dunării;
– pot remarca prezența unui parc eolian pe drumul spre Tulc ea; pot discuta despre
producerea de energie electrică prin mijloace nepoluante;
– Munții Măcinului încântă privirile elevilor de la ghidul grupului pot afla că aceștia sunt
declarați Monument al Naturii datorită florei din această zonă;
– vizita la acvariul de la Tulcea îi familiarizează cu specii de pești din țara noastră și nu
numai; Mănăstirile vizitate pot oferi exemple de amenajare a spați ilor verzi; aici copiii pot
vedea mori de vânt utilizate în trecut la măcinat ul cerealelor, cum a fost conservat lacul din
spatele Mănăstirii Saon și felul cum au fost protejate lebedele de pe acest lac;
– picnicul de pe drum poate reprezenta un moment de exersare a deprinderilor de păstrare a
curățeniei mediului înconjurător și de conviețuire cu celelalte viețuitoare .
În zilele ce vor urma excursiei, la grădiniță, fiecare grupă își va aduce contribuția la
portofoliul excursiei, atașând fotografiile, pliantele, desenele. În final se trag concluzii,

37
menite să scoată în evidență modul de realizare a l obiectivelor propuse, eventualele
neajunsuri și căile de rezolvare ale acestora pe viitor.

2.3.3. Contribuț ia proiec telor educaționale ș i a partener iatelor pentru realizarea
educaț iei ecologice
Educația timpurie reprezintă totalitatea experiențelor individual e și social e existente
sau organizate, de care beneficiază copilul în primii ani de viață . Ele au rolul de a proteja,
crește și dezvolta ființa umană prin înzestrarea cu capacități și achiziții fizice, psihice,
cultural e specifice care să -i ofere identitate și demnitate proprie. Educația timpurie asigură
fundamentele dezvoltării fizice și psihice sănătoase și ale dezvoltării sociale . Ceea ce învață
copiii î n primii ani de viață reprezintă mai mult de jumă tate dec ât vor învăța tot restul vieții.
În România, de regulă, se vorbește despre educație timpurie odată cu intrarea
copilului în grădiniță. În același context, se consideră că grădinița asigură mediul care
garantează siguranța și sănătatea copiilor și ca re, ținând cont de caracteristicile psihologice
ale dezvoltării copilului, implică atât familia cât și comunitatea în procesul de învățare.
Pentru că vârsta timpurie este cea mai importantă perioadă pentru dezvoltarea
personalității copilului, și perioada de la naștere până la intrarea în școală cere stimulare, în
dezvoltarea optimă a copilului este necesar parteneriatul educațional încheiat între grădiniță,
respectiv școală și familie, comunitate ori instituții care au rol în creșterea, îngriji rea și
educarea copilului.
În cadrul acestor parteneriate se pot parcurge următoarele conținuturi: transmiterea
unor informații despre ecologie, dobândirea unor cunoștințe despre relația om -mediu,
educarea unor comportamente și conduite civiliz ate, îmbogățirea vocabularului activ cu
cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare etc .
O resursă și un sprijin permanent în educarea și dezvoltarea copiilor o constituie
implicarea familiei, părinților c a parteneri în educație. Părinții sunt încurajați să ia parte la
planificarea și derularea programelor educative pentru copiii de vârste mici, ceea ce implică
o responsabilizare și o eficiență sporită.
Dezvoltarea fizică, psihică, spirituală, s ocială, afectivă, cognitivă și culturală a
copiilor constituie o prioritate națională și globală.
Parteneriatele cu instituții care pot contribui în mod deosebit la dezvoltarea copilului
de vârstă timpurie pot include implicarea directă (pe lâng ă familie) a autorităților locale, a

38
parlamentarilor, a organizațiilor neguvernamentale, a sectorului privat și a agenților
economici, a conducătorilor religioși, spirituali, culturali, ai liderilor și ai membrilor
comunităților.
Acest gen de parteneriate vizează stimularea mentală, antrenarea fizică și
dezvoltarea amplă a abilităților copiilor prin diferite activități, cum ar fi: muzica, abilitatea
manuală; formarea unor deprinderi de colaborare; desfășurarea unor activități didactice cu
teme istorice și creștine etc.
Grădinița, respectiv școala ocupă un loc central în comunitate. Rolul este de a crea
viitori cetățeni iar acest lucru nu este suficient a se învăța doar în cadrul activităților de
educație pentru societate. De aceea, este nevoie de participarea la activități extracurriculare,
la viața comunității. Astfel, procesul educațional început în grădiniță se extinde și asupra
comunității. Copilul are posibilitatea să recunoască problemele acesteia, să fie mult mai atent
la ce se petrece în jurul lui, să caute să rezolve probleme, să -și dezvolte spiritul de inițiativă.
Atingerea obiectivelor unui proiect educațional depinde în mare măsură de partenerii
educaționali și de beneficiarii acestuia. Un proiect ecologic pentru a avea su cces trebuie
implementat cu sprijinul mai multor parteneri:
Educatoare – vor colabora la des fășurarea activităților din proiect;
Profesor i (de biologie si geografie), muzeografi, bibliotecari – vor oferi suportul
informațional;
Părinți – vor ajuta la procurarea diverselor materiale necesare în diferite
activități(atlase, albume, enciclopedii, materiale refolosibile, etc.),vor monitoriza și coordona
investițiile și cheltuielile, vor ajuta la procurarea și confecționarea unor costumații pentru
activitățile practice(halate, șepci), pentru programele artistice, la procurarea uneltelor
necesare unor activități practice(saci și mănuși de plastic, mături, coșuri de gunoi, fărașe,
etc.), vor însoți, alături de educatoare, copiii în plimbări, vizite, excursii, la activitățile
practice, gospodărești ;
Medic școlar – va asigura asistența medicală;
Repreze ntantul Agenției de Protecție a Mediului – va asigura suportul informațional;
Reprezentantul Ocolului Silvic – va pune la dispoziție suport informațional, material
de propagandă ecologică dar și puieți, răsaduri și semințe de flori necesare în activități le
practice;

39
Reprezentantul Primăriei Locale – sprijină aplicarea proiectului;
Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean – sprijină aplicarea proiectului;
Reprezentanții mass -media locală – vor populariza activitățile din proiect.
Grădinița ,,Dumbrava Minunată ” din Brăila a desfășurat în anul școlar 2016 -2017
activități în cadrul Proiectului Național ECO JUNIOR 2017. Scopul proiectului „Eco Junior
2016” a fost acela de a educa copiii în spirit ecologist, dobândirea unei atitudin i protective
față de mediu și implicarea în activități eco -recreative prin joc. Copiii implicați în Eco Junior
2017 au participat, pe echipe, la diverse activități în funcție de vârsta lor și au învățat că este
foarte important să lucreze împreună, să se s prijine și să dobândească abilități specifice.42
1. Titlul proiectului: ECO JUNIOR – 2017
2. Tipul proiectului: educație ecologică
3. Organizator:
• Asociația DRUMEȚ II MONTANE
• Telefon: 0762325903
• Persoana de contact: CANAVOIU ALEXANDRU
4. Dura ta proiectului: pe toată perioada anului 2017
5. Scopul proiectului :
Educarea ecologică, dobâ ndirea u nei atitudini protective față de mediu și implicarea
in activităț i eco -recreative a elevilor prin joc.
6. Localizarea proiectului:
– aer liber
– spații inchise
7. Argument:
Interacțiunea reprezentanților / organizatorilor ( adică profesrorii desemnați ) ai
Asociației Drumeț ii Montane cu elevii prin ieșiri î n aer liber / sau organizar e de
activități este cea mai eficienta acțiune de promovare a mediului înconjurător și a unui stil
de viață sănătos. Formele de educație în natură sunt un tip de activitate care pot î ndeplini cu
succes obiective precum constientizarea opiniei publice asup ra importanței conservării
naturii, atragerea și pr egătirea viitorilor membrii ai echipei.

42 http://www.ecojunior.drumetiimontane.ro/comunicate -de-presa/pentru -un-viitor -verde

40
8. Cadrul didactic delegat se va implica în organizarea locală a activităților și va decide unde
se vor defășura activităț ile.
9. Desfășurarea activităților î n aer l iber sau în spații î nchise:
Fiecare preșcolar , care va participa la activități î n aer liber va avea un echipament format
din:
– îmbrăcăminte și încălțăminte sport;
– sticlă de apă ;
– gustare .
ECO JUNIORII vor fi întâmpinați la locul desfășură rii proi ectului de către
reprezentanții Asociației Drumeții Montane ( profesorii desemnați ) unde vor marca ș i
personaliza poligonul de activităț i.
ECO JUNIORII vor fi împărțiti în echipe, fiecare având un nume (dacă este cazul). În
continuare echipele vor participa la o activ itate sau la mai multe activități specifice în funcție
de alegerile delegaților, copiii învățând că este foarte important să lucreze împreună, să se
sprijine și să dobândească câteva abilităț i specifice.43

CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR REALIZATE
DATA CONȚINUTURI MODALITĂȚI
DE REALIZARE LOCUL
DESFĂȘURĂ
RII CINE
RASPUNDE?
Octombri e Puterile ne sunt
limitate, dar
efortul e cel care
contează!
Lansarea
proiectului – Masă rotundă cu
toate persoanele
responsabile de
proiect Grădinița cu
Program
Prelungit
Dumbrava
Minunată D-nele
educatoare
Reprezentanț
ii Asociației
Drumeții
Montane
Noiembrie ”Amintirea
toamnei” Drumeții, colecționări
de frunze, castane,
diferite materiale
pentru realizarea unei
cutii senzoriale a
toamnei. Împrejurimile
unității de
învățământ D-nele
educatoare
Copiii din
grupe
Părinții
copiilor
Decembrie Spune ce -ai pipăit? Joc didactic. Adaptare a
săculețului fermecat, cu
materiale din natură
(pietre, lemn, nisip,
frunze, castene etc) Sala de
grupă D-nele
educatoare

43 http://www.ecojunior.drumetiimontane.ro/despre -proiect

41
Ianuarie Videoproiecții
despre turism și
ecologie! Videoproiectare cu
diferite locații turistice.
Fișă de lucru, de genul
Așa DA/ Așa NU, cu
accent pe modul corect
de comportament în
natură.
Citirea unor povești cu
character ecologic Sala de
grupă D-nele
educatoare
Copiii din
grupă
Februarie Cunoașterea
atitudinii
celorlalți față
de mediul
înconjurător! Este un joc de
sensibilizare ce vizează
conștientizarea
problemelor. Li se
spune copiilor o
afirmație, iar în funcție
de atitudinea lor
execută gesturi.
Exemplu:
Dacă nu vă place fumu l
de țigară, bateți din
palme.
Dacă aruncați gunoaie
pe stradă, acoperiți -vă
ochii cu mâna. Sala de
grupă D-nele
educatoare

Martie ”Traseul oul cu
lingura” Jocul se poate organiza
pe echipe sau
individual. Concurentul
are în mână o lingură în
care se așează un ou.
La semnalul dat, el
trebuie să parcurgă o
distanță fără a scăpa
oul, să ocolească un
fanion și să se întoarcă
la start. Sala de
grupă D-nele
educatoare
Copiii din
grupe
Asociația
Drumeții
Montane

Aprilie
Activitate/
Activități prop
usă/ propuse de
Asociația
Drumeții
Montane Activitate practică în
cadrul ȘCOALA
ALTFEL.
1.Ziua Păsărilor
2.Plantare de flori
3.Paradă costume
din material
reciclabile
Curtea
grădiniței sau
alte locații
propuse de
asociația
parteneră
D-nele
educatoare
Părinții
copiilor din
grupele
participante
Asociația
Drumeții
Montane
Mai Găsește
comoara! Activitate practică sub
forma unui joc, ce are
drept scop găsirea
comorii propuse
utilizând harta. –
orientare în curtea
unității de învățământ. GPP și
structurile
aferente D-nele
educatoare

Iunie Realizarea Activitate practică de GPP și D-nele

42

Ierbarului cu
plante
folositoare realizarea a unui ierbar
cu plantele găsite de
copiii în împrejurimile
unității de învățământ
și în jurul casei, plante
folosite în special
pentru ceai. structurile
aferente educatoare

Iunie Am învățat să
prețuiesc ce am
ca să pot folosi
în viitor!
• Finalizarea
proiectului Masă rotundă
Prezentarea albumului
foto
Înmânarea diplomelor
de mici ecologiști
pentru copiii
participanți.
Înmânarea diplomelor
trimise de Asociația
Drumeții Montane
cadrelor didactice
implicate. Grădinița
cu
Program
Prelungit
Dumbrava
Minunată
Toate
persoanele
implicate

2.4 Rolul educației ecologice în dezvoltarea personalității preșcolarului
Intrarea în grădiniță constituie un eveniment de extremă importanță în viața copilului.
Ipostaza de preșcolar aduce după sine schimbarea radicală a mediului la care copilul trebuie
să se adapteze precum și a activității pe care începe să o desfășoa re – activitatea de învățare.
Copilului i se impun serie de măsuri de disciplinare socială. El trebuie să -și însușească un
sistem de noțiuni specifice, o comportare disciplinată , fiind supus unor solicitări
intelectuale, fizice și morale de intensitate c rescândă.
Tendințele de autorealizare și de afirmare proprie care țin de însăși natura copilului
sunt alimentate și dirijate în vederea îndeplinirii acestui program. În această perioadă,
personalitatea copilului, deși aparent încărcată de resp onsabilități relativ numeroase și
dificile, trece printr -o etapă expansivă bună. Copilul este, în genere, fericit. Dezvoltarea nu a
ajuns la capăt, în schimb, forțele psihice și fizice încep să se exprime. Ele provoacă copilului
o auto -dezvăluire a posibil ităților care îl mulțumește și creează conștiința unei mari
independențe.
Din experiența socială ge nerală din perioada preșcolară depind, într -o mare măsură,
conduitele, dar mai ales atitudinile, disponibilitatea, felul cum va fi copilul pes te câțiva ani.
Personalitatea fiecărui copil este în plină dezvoltare și trăiește din plin antrenarea
potențialității.

43
Tot acum se dezvoltă nu numai atitudini față de muncă și învățare, ci și trăsături de
caracter generate de acestea. Aceste a sunt: hărnicia, promptitudinea, capacitatea de a învinge
obstacolele curente și mai ales simțul datoriei care este foarte important. Acesta are
proprietatea de a iradia spre toate formele de activitate, devenind astfel o trăsătură centrală
morală a pers onalității. Activitățile organizate în cadrul grădiniței acționează direct și
indirect, puternic, prin evenimentele deosebite care se află în învățare și latent, cu alte
prilejuri asupra personalității copilului.
Mediului i se datorează condițiile prin intermediul cărora se construiesc și se
restructurează modelele psihologice și sociale.
Educația este o latură importantă a mediului prin intermediul căreia se acționează în
mod organizat asupra individului, conș tient și dirijat, pentru a valorifica cât mai bine
potențialul de care dispune și pentru a stimula formarea de noi achiziții. Educația joacă un
rol determinant pentru formarea însușirilor psihice ale personalității și elaborarea de
comportamente integrativ -adaptive. 44
Dezvoltarea intelectuală, afectivă, volitivă, morală a personalității este în raport de
permeabilitate și receptivitatea subiectului față de aceste activități. Se realizează prin
continue achiziții psihice din exterior spre interior. Prin ac este activități copilul învață,
indiferent de vârsta sa și își elaborează noi mecanisme, superioare celor prin care acționa
anterior.
Evoluția copilului spre maturitate se produce în etape, cu salturi calitative și
cantitative, cu transformăr i de ordin biologic și psihologic proiectându -l ca un adult în
devenire. Sesizarea variabilității individuale nu exclude considerarea caracteristicilor ce
aparțin tipologiilor umane, în general,cel al tipologiilor personalității în special.
Activitățile ocupaționale atât de necesare nu se reduc numai la achiziții și
interiorizări ale factorilor externi căci ele reprezintă în același timp un tip de acțiune, de
comportament. Acestea presupun manifestarea unor reacții variate în raport cu o activi tate
sau alta și totodată o perfecționare continuă a conduitelor copilului și a particularităților de
personalitate.
Progresele de la nivelul conduitelor semnifică calitatea structurilor de personalitate și
a modului cum ele se dezvoltă. Ele s e apreciază după disponibilitățile comportamentale

44 VERZA, Emil, -Condițiile dezvoltării și cunoașterea personalității copilului, Revista Învățământul preșcolar, 1-
2/1994., p .14-18

44
produse de copil în situațiile complexe , după nivelul adaptării și integrării sale la noile
situații ivite. Activitățile ocupaționale organizate și dirijate își pot atinge scopul numai dacă
factorii bio –psiho -sociali sunt considerați în funcție de toate condițiile în care trăiește,
acționează și se formează fiecare subiect. Tipul de relație și tipul fundamental de activitate se
constituie cu parametri fundamentali în funcție de care evoluează fiecare individ și pe baza
cărora el este evaluat sau apreciat. Acești parametri conțin și condițiile determinismului
social și cultural ideologic sub influența cărora se dezvoltă personalitatea umană. Aceasta se
structurează progresiv căpătând din ce în ce mai mu lt noi dimensiuni, ajungând la formarea
conduitelor complexe și echilibrate în care creația și autodeterminarea exprimă nivelul cel
mai înalt al disponibilităților persoanei.
Se parcurg o serie de faze în demersul pedagogic pentru antrenarea copilului în
activitate în vederea dezvoltării personalității sale. O primă fază este aceea a creării unui
confort psihic când se pune accent pe latura afectiv – motivațională. Se va stimula
sensibilitatea și receptivitatea copilului față de trăirile celo r din jur. Se vor stimula
motivațiile complexe pentru activitate și pentru îndeplinirea scopurilor ei. Este eficient să se
insiste pe dezvoltarea maturității în raporturile colective prin conștientizarea relațiilor
interpersonale.
O altă fază este aceea a dezvoltării componentei intelectual -cognitive. Prin aceasta
se organizează procesele intelectuale și achizițiile complexe. Se însușesc noi experiențe, se
formează și se stăpânesc operațiile instrumentale. Copilul capătă satisfacția cunoașteri i și
devine tot mai motivat pentru act ivitățile viitoare.
O ultimă fază constă în recunoașterea componentei moral sociale. În cadrul ei se
pune accent pe relații și pe locul ocupat de copil în cadrul colectivului. Copilul este învățat să
aprecieze corect relațiile grupale și contribuția fiecăruia la activitatea din colectiv.
În procesul educațional, aceste faze se intercondiționează și se corelează.
Este deosebit de important ca în amplul proces de formare a omului , viața din afara
școlii să continue să completeze, să consolideze și să desăvârșească opera educativă într -un
adevărat comportament european.
Formarea copiilor cu o conștiință sau conduită ecologică devine o cerință deosebit
de importantă pe ntru orice demers educativ școlar și extrașcolar.
Implicarea micilor preșcolari în activitățile de cunoaștere, înțelegerea unor fapte și
fenomene din universul apropiat, în identificarea și rezolvarea unor probleme de poluare și

45
degradare a mediului, are ca rezultat formarea unor convingeri și deprinderi de apărare,
conservare și dezvoltarea mediului înconjurător – condiție de viață civilizată și sănătoasă.
Grădinița , prin destinația și rolul său asigură cadrul adecvat în care se desfășoară u n complex
proces de formare a elevilor. O cerință deosebit de importantă pentru orice demers did actic
constă în pregătirea copiilor cu o concepție și conduită ecologică bună, obiectiv de mare
actualitate și importanță pentru calitatea vieții. Apărarea medi ului înconjurător devenind un
exercițiu de practică socială, școala trebuie să facă acest exercițiu social cu întreaga
populație școlară care va avea răspunderi mari și concrete în gestionarea rațională a tuturor
condițiilor de mediu natural și social. Ea este chemată să determine nu numai sentimentele
de admirație pentru frumusețile naturii, ci și convingeri și deprinderi de apărare, conservare
și dezvoltare a mediului înconjurător -condiție de viață civilizată și sănătoasă.

46
Capitolul 3 – Studiul cvasiexperimental privind rolul educației ecologice în
formarea atitudinii ecologice la preșcolari
Studiile de specialitate au semnalat în mai multe rânduri problemele de mediu
apărute în urma folosirii în exces a resurselor naturale și a fenomenului de poluare, care,
nerezolvate la timp, pun în pericol viața noastră, a tuturor.
Având în vedere importanța cunoașterii factorilor de mediu și a efectelor poluării
acestora se pune din ce în ce mai mult problema educării populației în vederea protejării
mediului, începând de la o vârstă cât mai fragedă.
În prezent educația ecologică se s tudiață în școlile și liceele de profil. În celelalte
școli și grădinițe, despre mediu și protejarea lui se învață prin intermediul disciplinelor
chimie, geografie, biologie, științele naturii, prin diverse teme ecologice abordate la
discipline -educație pl astică, literatură și la orele opționale de educație ecologică și protecția
mediului, la clasele unde se realizează un astfel de opțional.
Documentele școlare arată că educația ecologică este implementată în învățământul
românesc. Există preocupări în vederea realizării de programe școlare, ghiduri metodice care
să conducă la realizarea obiectivelor educației ecologice.
3.1 Organizarea cercetării

Prezenta cercetare psihopedagogică se înscrie în tipologia lucrărilor teoretice cu
caracter practic – aplicativ. În capitolele anterioare am adus în discuție unele clarificări de
ordin teoretic care constituie suportul cercetării pe care o propun spre anali ză. Pentru
verificarea ipotezei de lucru am realizat o cercetare de tip cvasiexperimental, experimentul
fiind „cea mai riguroasă metodă de testare a unei ipoteze, verifică o relație presupusă în
ipoteză între două fenomene, prin provocarea și controlul ace stora de către experimentator”
45 cu rol formativ în crearea și dezvoltarea unor atitudini, comportamente dezirabile și
ameliorativ în îmbunătățirea unor rezultate școlare. Precizăm că cercetarea are un caracter
cvasiexperimental deoarece s -a lucrat cu o singură grupă de subiecți, a cărei evoluție a fost
constant urmărită .

45 ALECU,Simona, -Metodologia cercetării educaționale, Editura Fundației Universitare “Dunărea de Jos“ Galați, 2005

47
3.1.1 Scopul, ob iectivele și ipoteza cercetării
Scopul cercetării :
– formar ea continuă și educarea preșcolarilor în spiritul educației ecologice, prin
diversificarea modalităților de promovare, de instruire, și participare activă în activități de
ecologizare.
Obiectivele cercetării :
– identificarea/ investigarea nivelului inițial de cunoștințe, conduite și at itudini
ecologice față de mediul înconjurător
– analiza celor mai eficiente strategii de realizare e educației ecologice la niveul
grădiniței
– stabilirea existenței unei legături, a unei relații între nivelul de cunoștințe, conduite
ecologice și atitudini față de mediul înconjurător;
– proiectarea și realizarea unor activități didactice care valorifică strategiile de
realizare a educației ecologice la ivelul grădiniței.
Ipoteza cercetării
Dacă vom proiecta și desfășura sistematic activități de educație ecologic ă prin utilizarea
unor moda lități variate de organizare și respect ând ritmul de lucru al preșcolar ilor vom contribui
la formarea atitudinii și con duitei ecologice a acestora .

3.1.2. Metode, instrumente și proceduri ale cercetării
În cadrul cercetării am apelat la un complex de metode care să -mi permită culegerea
de date și informații necesare găsirii unor soluții eficiente. Am folosit astfel:
A. Metode acționale :
Experimentul pedagogic, definit ca „o observație provocată”, este o metodă de
investigație directă, cu caracter inovator , ce presupune modificarea fenomenului pedagogic
investigat, prin introducerea unuia sau mai multor factori determinanți în vederea opti mizării
procesului pedagogic .46
Am utilizat experimentul educațional deoarece am intenționat să schimb o realitate
educațională constatată în faza inițială a cercetării.În acest scop am creat noi situații
educaționale, introducând o serie de modificări în procesul instructiv -educativ și apoi am

46 BONTAȘ, IOAN -Pedagogie ,Editura ALL, București,1998, pag.350

48
constatat efectele acestora. Am apelat la acestă metodă datorită funcțiilor multiple pe care le
îndeplinește: “constatativ -descriptivă, operațional -acțională, predictivă, toate subordonate
unui scop ameliorativ, de optimizare a activității educaționale”.47 Luând în considerare și
limitele acestei metode (că are un caracter forțat care poate duce la modificarea unor
comportamente firești) și pentru a spori gradul de obiectivitate am apelat și la alte metode de
cerceta re.
B. Metode nonexperimentale de colectare a datelor:
Spre deosebire de caracterul intenționat al experimentului, metoda observației constă
în urmărirea atentă și sistematică a comportamentului unei persoane cu scopul de a sesiza
aspectele sale caracteristice. Am folosit observația și datorită caracterului său prepon derent
constatativ -descriptiv “ care oferă date concrete ce pot fi ulterior supuse unor analize,
interpretări și prelucrări statistice, dându -le o mai mare relevanț ă și validitate”. 48
Metoda an alizei produselor activității
Întreaga activitate din grădiniță se materializeză în „ produse ” realizate de copii, ce
îmbracă forme și conținuturi specifice în fiecare stadiu de vârstă. Produsele activității pot fi
cercetate, atât în procesul lor de definitivare, cât și în forma lor finită.49
Folosită în studierea aptitudinilor, metoda analizei produselor activității permite
depistarea copiilor cu potențial creativ remarcabil, având ca sc op evidențierea procesului de
dezvoltare a unei competențe determinante.
Prin in termediul acestei metode am obținut informații privind: stilul realizării, nivelul
și calitatea cunoștințelor, deprinderilor, capacitatea de concentrare a atenției, profunzimea
înțelegerii diferitelor materiale cercetate, spiritul de independență și inițiativă, capacitatea de
aplicare în practică a cunoștințelor teoretice, unele trăsături temperamentale și caracteriale
etc. Analiza psihologică a acestor produse a le activității am realizat -o după o serie de criterii,
cum ar fi: originalitatea, utilitatea, corectitudinea, complexitatea, expresivitatea, progresul
înregi strat de la o etapă la a
Metodele de prelucrare și prezentare a datelor
Tipul de metode enunțate mai sus au ajutat la colectarea și măsurarea datelor, în
vederea interpretării acestora și desprinderii unor concluzii. Datele colectate au fost

47 ALECU,Simona, -Metodologia cercetării educaționale, Editura Fundației Universitare “Dunărea de Jos“ Galați, 2005 ,
pag.74
48 Ibidem, pag.61
49 DUMITRIU,GH., DUMITRIU,C., -Psihopedagogie ,EDP București, 2003, p .83

49
reprezentate grafic prin: tabele de frecvență a răspunsurilor elevilor, diagrama areo lară
privind cunoștințele și conduitele ecologice ale elevilor , histograma și diagrama linie în cazul
prezentării rezultatelor comparative obținute în etapele inițială și finală.
Instru mente și proceduri
Instru mentele pe care le -am utilizat în această cercetare au fost:
– Fișa de observație: instrumentul cu ajutorul căruia am înregistrat date referitoare la
conduita ecologică a preșcolarilor. Ea implică trei aspecte majore de conduită legate de
mediul înconjurător: reac ția copiilor față de frumusețea/poluarea mediului, implicarea lor în
acțiuni de curățare a mediului. Preșcolarii au fost observați pe tot parcursul desfășurării
experimentului în condiții și împrejurări variate, iar datele au fost consemnate în fișele de
observație.
– Probe de evaluare inițială care au fost aplicate lotului de subiecți în perioada
1.10.2016 -30.01.2017. Verificarea cunoștințelor s -a realizat pe fișe de lucru și oral. Această
evaluare inițială m -a ajutat să apreciez nivelul inițial de cunoștințe ale copiilor, dezvoltarea
lor socio -afectivă și comportamentală etc.
– Proba de evaluare finală: a reluat conținutul probei de evaluare inițială, dar am
introdus unele schimbări de formă. Scopul acestei probe a fost de a st abili nivelul
cunoștințelor asimilate de lotul de subiecți, în urma implementării factorului
experimental(activități cu conținut ecologic, activități practice și strategii activ -participative).
– Produsele activității elevilor: au constituit portofoliul preșcolarilor (lucrări abilități
practice, postere, fișe de observație, pliante, curiozități, ghicitori, povești , poezii).
3.1.3. Eșantionul experimental
Cercetarea s -a desfășurat pe un lot de 18 preșcolari , aceștia fiind grupa mare, cu
vârste cuprinse între 5 -6/7 ani, la Gradinița Dumbrava Minunată din Brăila. Lotul de
subiec ți este alcătuit din 12 băieți și 6 fete . Ei sunt apropiați ca nivel de cunoștințe, potențial
psihic și au nivel intelectual me diu.
Din mediul urban provin 16 preșcolari, o fetiță locuiește într -un sat din apropierea
orașului și o alta într -o zonă subdezvoltată a Brăilei (Km 10).
Faptul că o mare parte dintre ei au cel puțin unul dintre părinți plecat la mu ncă în
străinătate, se răsfrânge uneori asupra conduitelor acestor elevi și de aceea am considerat că
este necesară acordarea unei atenții sporite colectivului de elevi sub acest aspect.

50
Variabile
Variabila independentă este re prezentată de strategiile didactice activ -participative ,
care promovează in teracțiunea dintre preșcolari, ducând la o învățare activă și eficientă .
Variabila dependentă constă în nivelul cunoștințelor și al conduitei ecologice a
preșcolarilor .
3.2. Etapa preexperimentală (inițială)
Probele utilizate au vizat prezența sau absența unor cunoștințe, deprinderi,
comportamente, la copiii preșcolari, despre protecția și îngrijirea mediului.
Proba nr.1:
Denumirea probei: Răspunde repede și bine ( Probă orală)
Scopul :
– Cunoașterea caracteristicilor unor animale și a mediului lor de viață; clasificarea lor după
anumite criterii.
Sarcini:
1. Spune trei lucruri pe care le știi despre animalele sălbatice!
2. Găsește trei însușiri ale animalului preferat!
3.Motivează cu trei argumente de ce îți place acest animal!
Punctaj: S-au acordat câte trei puncte pentru fiecare răspuns corect, 2 puncte pentru un
răspuns aproape corect, un punct pentru un răspuns incomplet și 0 puncte pentru un răspuns
incorect.
Descriptori de performanță:
– 9 -8 puncte – comportament atins ( A)
– 7 -5 puncte – comportament în dezvoltare (D)
– 4-0 puncte – comportament care necesită sprijin (NS)

51
Tabelul 1:Rezultatele obținute la proba inițială nr. 1
Nr.
crt. Subiecți
(inițiale) Sarcini
Punctaj total
Comportament 1. 2. 3.
1. A.N. 3p 2p 2p 7p D
2. N.A. 2p 2p 2p 6p D
3. P.A. 2p 1p 1p 4p NS
4. B.B. 3p 2p 2p 7p D
5. C.A. 3p 1p 1p 5p D
6. G.G. 2p 3p 2p 7p D
7. B.M. 1p 2p 1p 4p NS
8. A.S. 1p 1p 1p 3p NS
9. S.A. 2p 2p 2p 6p D
10. C.L. 3p 3p 3p 9p A
11. D.S. 2p 3p 2p 7p D
12. M.V. 0p 1p 1p 2p NS
13. B.C. 3p 2p 1p 6p D
14. D.T. 3p 1p 1p 5p D
15. B.M. 3p 3p 2p 8p A
16. B.P. 3p 1p 1p 5p D
17. T.A 3p 3p 2p 8p A
18. P.C 2p 1p 1p 4p N.S

Analizând rezultatele obținute la proba inițială numărul unu, putem observa că
preșcolarii (7 la număr) au întâmpinat dificultăți la precizarea unor însușiri ale animalului
preferat, ceea ce denotă faptul că informațiile pe care le posedă despre acestea sunt
insuficiente. Cel mai slab scor a fost înregistrat la itemul numărul trei unde nouă pre școlari
au argumentat cu dificultate de ce le place un animal.

Tabelul 2: Comportamente obținute la proba inițială nr. 1
Comportamente
obținute Numărul
preșcolarilor Procentaj %
Comportament atins 3 16,6%
Comportament în
dezvoltare 10 55,5%
Comportament care
necesită sprijin 5 27,7%

La proba inițială numărul unu , 16,6% dintre copii au atins comportamentele urmărite,
55,5% dintre preșcolari au aceste comportamente în dezvoltare, iar un procent de 27,7%
dintre ei necesită încă sprijin în realizarea obiectivelor propuse.

52

Fig 1:Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.1
Din reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială numărul
unu, obsevăm că predominant este calificativul de comportament în dezvoltare. Acest lucru
poate fi justificat de faptul că preșcolarii nu au posedă încă abilități de argume ntare și nu au
cunoștințele structurate foarte bine.

Proba nr.2 : Joc didactic: “Cine și unde trăiește? “
Scopul:
– consodolidarea deprinderii de a asocia animalele cu mediul lor de viață;
Sarcina didactică:
– grupează animalele în funcție de mediul lor de viață;
Regula jocului:
Fiecare copil primește câte o ilustrație reprezentând un mediu de viață al animaleleor
(pădure, mediul acvatic, junglă, zonă polară) . Având la dispoziție diferite jetoane cu animale
din toate aceste medii, le vor alege doar pe acelea care se potrivesc mediului reprezentat în
ilustrația lor.
Punctaj: Pentru fiecare animal așezat corect ( 5 animale sunt toate) copiii primesc 2 puncte.
Descriptori de performanță:
– 10 -8 puncte – comportament atins ( A)
– 6 -4 puncte – comportament în dezvoltare (D)
– 2-0 puncte – comportament care necesită sprijin (NS)

16.60%
55.50%27.70%
A
D
NS

53
Tabelul 3 :Rezultatele obținute la proba de evaluare inițială nr. 2
Nr.crt. Subiecți
(inițiale) Punctaj Comportamente
1. A.N. 6p D
2. N.A. 5p D
3. P.A. 2p NS
4. B.B. 6p D
5. C.A. 2p NS
6. G.G. 8p A
7. B.M. 6p D
8. A.S. 2p NS
9. S.A. 6p D
10. C.L. 10p A
11. D.S. 6p D
12. M.V. 2p NS
13. B.C. 6p D
14. D.T. 4p D
15. B.M. 10p A
16. B.P. 4p D
17. T.A 8p A
18. P.C 4p D

La proba inițială numărul doi , preșcolarii au grupat animalele în funcție de mediul
lor de viață. Faptul că patru copiii au obținut scor minim, zece dintre ei scor mediu, iar patru
scor maxim arată că informațiile pe care ei le posedă sunt incomplete și nestructurate.

Tabelul 4: Comportamente obținute la proba de evaluare inițială nr. 2
Comportamente
obținute Numărul
preșcolarilor Procentaj %
Comportament atins 4 22,2%
Comportament în
dezvoltare 10 55,5%
Comportament care
necesită sprijin 4 22,2%

Realizând analiza procentuală a comportamentelor realizate la proba proba de
evaluare inițială numărul doi, obsevăm același procent în cazul comportamentel or atinse și al
celor care necesită sprijin: 22,2%. Acest lucru arată faptul că preșcolarii posedă in formații
contradictorii despre mediul de viață al animalelor.

54

Fig 2:Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.2
Din reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială
numărul do i, obsevăm că predominant este calificativul de comp ortament în dezvoltare.
Aceștia posedă cunoștințe despre animale și mediul lor de viață, dar prezintă nesiguranță
atunci când se află în situația de a le aplica.
Proba nr.3 : Fișă de lucru
Scopul: Clasificarea acțiunilor omului asupra naturii, în acțiuni pozitive/negative;
Sarcina: Încercuiește imaginile care ilustrează comportamente pozitive și taie imaginile care
ilustrează comportamente negative!
Punctaj: S-a acordat câte un punct pentru fiecare situație recunoscută ( 9 situații).
Descriptori de performanță:
– 9 -8 puncte – comportament atins ( A)
– 7 -5 puncte – comportament în dezvoltare (D)
– 4 -0 puncte – comportament care necesită sprijin (NS)
Tabelul 5. Rezultatele obținute la proba inițială nr. 3
Nr.crt. Subiecți
(inițiale) Punctaj Comportamente
1. A.N. 7p D
2. N.A. 9p A
3. P.A. 4p NS
4. B.B. 8p A
5. C.A. 3p NS
6. G.G. 9p A
7. B.M. 5p D
8. A.S. 5p D
9. S.A. 3p NS
10. C.L. 9p A
11. D.S. 6p D
12. M.V. 2p NS
13. B.C. 6p D
14. D.T. 9p A
22.20%
55.50%22.20%
A
D
NS

55
15. B.M. 9p A
16. B.P. 5p D
17. T.A 8p A
18. P.C 4p NS

Proba inițială numărul trei a adus în discuție comportamentele pozitive și negative
față de mediul înconjurător. Am constatat că preșcolarii consideră că e ceva firesc ruperea
florilor și prinderea fluturilor deoarece sunt frumoase și fac plăcere oamenil or.

Tabelul 6: Comportamente obținute la proba inițială nr. 3
Comportamente
obținute Numărul
preșcolarilor Procentaj
%
Comportament
atins 7 38,88 %
Comportament în
dezvoltare 6 33,33 %
Comportament
care necesită sprijin 5 27,77 %

Analizând procentele comportamentelor realizate, am constatat un scor relativ mare în
privința comportamentelor care necesită sprijin – 27,77% – în comparație cu cele care sunt
atinse – 38,8%. Acest lucru arată faptul că preșcolarii nu interacționeaz ă foarte mult cu
mediul î nconjurător .

Fig 3:Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.3

Probele aplicate în et apa inițială, au furnizat date care demo nstrează că preșcolarii
posedă anumite cunoștințe și conduite ecologice . Acestea sunt însă achiziționate în condițiile
unui demers interdisciplinar nestructurat științ ific, fapt ce duce la o slabă interiorizare a
acestor valori. Menționez acest lucru deoarece am identificat răspunsur i contradictorii la
50% dintre copii .
38.88%
33.33%27.77%A
D
NS

56
Preșcolarii percep natura ca ceva ce servește intereselor omului, posedă informații
insuficiente despre pericolele poluării, gradul de implicare în acțiunile ecologice este mediu.
Răspunsurile elevilor denotă unele manifestări atitudinale în raport cu natura, cunosc norme
de protecție a acesteia, dar nu sunt constanți în aplicarea lor. Implicarea elevilor în acțiuni
ecologice are loc atunci când școala o solicită .
Pornind de la datele obținute în etapa inițială, am considerat oportun să implementez
un p rogram educațional intitulat ECO GRĂDINIȚA cu scopul de a crește nivelul de
cunoștințe al copiilor, de a forma deprinderi și comportamente ecologice și de a dezvolta
dragostea față de mediul înconjurător.

Programul Educațional "Eco Gradiniț a" – “Puterile ne sunt limitate, dar efortul e cel
care contează”
„Tot ce se află pe fața Pământului se transformă necontenit, fiindcă Pământul e viu;
și are și suflet. Noi facem parte din acest suflet și rareori ne dăm seama că el lucrează
totdeauna spre binele nostru.“ – Paulo Coelho
Argument
Omul trebuie educat în spiritual respectului față de mediu. De aceea, toți suntem
responsabili în a construi un mediu educațional care să motiveze copilul în procesul de
protejare a naturii. Sentimentele și atitudinile copiilor față de natură trebuie să fie de respect
și grijă având în permanență convingerea că oamenii sunt parte integrantă din natură și
nicidecum superiorii acesteia.
Încă de la apariția omului pe Pământ, natura l -a protejat, oferindu -i necesarul existenței,
fiindu -i prietenă. Gândindu -ne că prietenia este legătura care -i unește pe oameni, atunci
trebuie să înțelegem că omul trebuie să manifeste dragoste și respect pentru natură.
Mediul este, după cum se știe, un sistem și ca orice sistem are o anumită organizare
(structură, funcții specifice) care asigură viața omului și dezvoltarea societății umane.
Viețuitoarele de pe Pământ (plante, animale, oameni – deopotrivă) împreună cu „spațiul” ce
permite vieții să existe reprezintă ecosfera, altfel spus casa vieții pe Terra.
Orice viețuitoare, pentru a putea trăi pe Pământ, trebuie să se încadreze în ecosferă,
căci altfel piere. Criza ecologică ce se manifestă tot mai pregnant e un sem n că legătura
dintre viață și „lăcașul” său a început să se macine. Pe măsură ce legăturile dintre o vietate și
alta, ca și dintre toate vietățile și mediul lor de viață încep să se surpe, echilibrul în natură

57
începe să cedeze și pe alocuri să dispară. Pen tru a supraviețui, oamenii au nevoie de o
existență stabilă în mediul lor adecvat.
Educația ecologică constituie unul dintre obiectivele care se regăsește la toate
disciplinele de învățământ. Educația ecologică nu trebuie să fie o disciplin ă discretă, dar nici
nu poate fi identică cu studiile științifice care abordează un singur domeniu al cunoașterii.
Aceasta are aspect morale/etice pregnante, nerezumându -se doar la aspectele umane sau de
mediu. Educația ecologică trebuie abordată într -o ma nieră interdisciplinară, întrucât are
legături de substanță, mai mult sau mai puțin vizibile, cu alte domenii.
Interdisciplinaritatea ne oferă posibilitatea de a prezenta copiilor obiecte și
fenomene într -o relație de intercondiționare și a -i face să înțeleagă pericolul dezechilibrului
natural determinat de influența omului. Ei sunt martori oculari ai transformărilor din viața
socială, culturală, economică și din mediu. Toate aceste aspecte le stârnesc curiozitatea pe
care o manifestă prin î ntrebările pe care ni le adresează, iar prin răspunsurile oferite noi îi
conducem la înțelegerea relațiilor dintre fenomene și rezultatul acestora. În acest sens
unităților de învățământ le revine sarcina de a trezi interesul copiilor pentru a cunoaște, iu bi
și ocroti natura și a oferi fiecăruia posibilitatea de a manifesta o atitudine personală,
responsabilă față de mediul în care trăiește. De aceea este necesar ca preșcolarii să fie ajutați
să pătrundă tainele naturii pentru a sesiza interdependența și ca uzalitatea fenomenelor,
precum și în formarea unei conduite ecologice care să -i conducă spre educarea dragostei față
de natură, educarea capacității de a ocroti și respecta mediul și a dorinței de a contribui la
păstrarea echilibrelor ecologice ce se manif estă în natură.
SCOPUL PROIECTULUI
o dezvoltarea unui program de educație ecologică la nivel preșcolar, în vederea formării
unei conduite ecologice a copiilor;
o stabilirea unui cadru favorabil schimbului de informații și a colaborării între educatoare.
OBIECT IVELE PROIECTULUI
a) privind copiii preșcolari:
• Sprijinirea copilului pentru a manifesta interes și curiozitate pentru cunoștințe din
domeniul ecologiei;

58
• Stimularea copilului pentru a desfășura activități cu caracter experimental și demonstrativ
prin care să contribuie la păstrarea sănătății mediului în care trăiește;
• Îmbogățirea vocabularului activ cu termeni din domeniul ecologic;
• Însușirea unor norme de comportament ecologic specific asigurării echilibrului dintre
sănătatea individului, a societății și mediului și formarea unei atitudini dezaprobatoare
față de cei care încalcă aceste norme;
• Stimularea imaginației și a creativității;
• Încurajarea copilului pentru a exprima independent opinii și stări sufletești proprii și
pentru motivarea lor.
b) privind cadrele didactice :
• Familiarizarea cadrelor didactice cu metode noi de stimulare a copilului pentru
desfășurarea unor activități cu caracter ecologic în vederea însușirii unor cunoștințe din
domeniul respectiv;
• Abilitarea cadrului didactic cu c apacitatea de a construi un mediu educațional care să
motiveze copilul în procesul de protejare a naturii.
c) privind părinții și alți factori educaționali din comunitate:
• Conștientizarea părinților și a altor factori educaționali din cadrul comunității cu privire la
rolul lor în formarea și dezvoltarea propriilor copii;
• Creșterea implicării părinților și altor factori educaționali din cadrul comunității în
activitatea grădiniței și în crearea unui mediu sigur și sănătos pentru toți;
Planificarea activ ităților din cadrul programului educațional
Nr.
crt. Titlul activității Domeniul Tipul activității Locul
desfășurării
1. 1 Aprilie – Ziua Păsărilor DȘ extracurriculară sala de
clasă
2. Jocuri de mișcare Ed.
fizică extracurriculară sala de
sport
3. Acțiuni de înfrumusețare a
curții grădiniței DOS extracurriculară curtea
grădiniței
4. Paradă de costume din
materiale reciclabile DEC extracurriculară sala de
clasă
5. Vizionarea unor filme DOS extracurriculară sala de

59
educative clasă
6. Vizită la Gradina Zoologică
DOS extracurriculară Grădina
Zoologică
Brăila
7. Excursie în satul Voinești DOS extracurriculară Satul
Voinești,
județul
Brăila
8. Amintiri din excursie DEC curriculară sala de
clasă
9. Drumeție DOS extracurriculară Orașul
Brăila
10. Experiment – Rolul părților
componente ale plantei DȘ curriculară sala de
clasă
11. Experiment – Germinația
semințelor DȘ curriculară sala de
clasă
12. Experiment -Surse de poluare –
Vulcanii DȘ curriculară sala de
clasă
13. Cum economisim apa? DLC curriculară sala de
clasă
14. De ce suferă Pământul? DLC curriculară sala de
clasă
15. Protecția mediului DȘ curriculară sala de
clasă
16. Povestea unui gunoi DLC curriculară sala de
clasă
17. Activități practic -gospădărești DOS curriculară sala de
clasă
18. Joc – Semaforul ecologic DOS curriculară sala de
clasă
19. Joc- O excursie imaginară la
munte DȘ curriculară sala de
clasă
20. Activitate integrată – În
așteptarea lui Moș Nicolae DLC
DȘ
DEC curriculară sala de
clasă

3.3. Etapa experimentală (formativă)
S-a desfășurat în perioada 15.02. 2017 – 15.05.2017 și a cuprins proiectarea,
organizarea și desfășurarea unor activități care să răspundă obiectivelor propuse la începutul
cercetării. Deoarece la grupa unde am realizat experimentul nu exista un opțional cu conținut
ecologic, acesta s-a desfășurat în cadrul demersului infuzional de preda re a conținuturilor
ecologice, al activităților extrașcolare și al proiectelor educaționale.

60
După evaluarea inițială și înregistrarea datelor obținute am introdus factorul de
progres(strategii interactive de predare -învățare la educație ecologică și activități
extracurriculare) la clasa experimentală. Deoarece con ținuturile educației ecol ogice se pot
adapta tuturor domeniilor existente în planul cadru specific înv ățământului preșcolar , am
utilizat strategiile interactive de predare –învățare atât în activitățile extrașcolare, cât și la
celelalte domenii experiențiale care au oferit prilejul unor dezbateri pe teme ecologice.
Pe parcursul întregului exper iment am realizat observații sistematice asupra
comportamentului preșcolarilor în diferite activități. Aceste obsevații au fost consemnate în
Fișele de observație întocmite . De asemenea am analizat frecvent documentele școla re și
produsele activității copi ilor: fișe de lucru, desene, lucrări practice, proiecte.
Programu l Educațional Eco-Grădinița s-a desfășurat și la Grădinița Dumbrava
Minunată din Brăila din dorința de a realiza activități instructiv -educative, cu scopul de a
informa copiii, cadrele did actice, părinții și comunitatea locală în legătură cu problemele
actuale de ecologie, dar și de a dezvolta în rândul copiilor responsabilitatea față de
comunitatea și mediul în care aceștia trăiesc și învață.
Dintre activitățile desfășurate în cadrul pr oiectului, amintim următoarele:
1 Aprilie – Ziua Păsărilor
Obiective :
– formarea unor comportamente ecologice în legătură cu păsările
– confecționarea unor căsuțe pentru păsări
Desfășurarea activității:
Am inițiat o discuție despre păsările cunoscute de copii, alcătuirea corpului acestora,
mediul de viață, modul de hrănire. Am organizat apoi un concurs de ghicitori. Treptat , am
orientat convorbirile spre protejarea păsărilor, spre păsările protejate de le ge, preze ntându -le
copiilor un material Power -Point. Am realizat căsuțe, păsări, copaci din materiale reciclabile,
atrăgând atenția asupra importanței reciclării.
Rezultate obținute:
– îmbogățirea bagajului de cunoștințe al elevilor;
– formarea unor atitudini ecologice;
– stimularea spiritului de colaborare.

61

Fig 4 :Fotografie din timpul activității dedicată Zilei Păsărilor

Jocuri de mișcare
Obiective:

-organizarea unor jocuri de mișcare în aer liber cu scopul de a sublinia importanța unui
mediu sănătos ;
-stimularea competiției în spiritual fair -play-ului;
Desfășurarea activității:
-Preșcolarii au fost împărțiți în echipe și au desfășurat următoarele jocuri: Traseu cu oul în
lingură, Întrecerea în saci, Trage de funie! . Am supravegheat îndeaproape desfășu rarea
acestor jocuri pentru a preveni eventualele accidente . A fost o atmosferă relaxantă, de
bunădispoziție . Activitatea fusese programată a se desfășura în curtea grădiniței, dar din
cauza condiț iilor meteo nefavorabile s -au desfășurat într -o sală de c lasă.
Rezultate obținute:
-obișnuirea cop iilor cu respectarea regulilor;

Fig 5 : Fotografie din timpul activității Jocuri de mișcare

62
Acțiuni de înfrumusețare a curții grădiniței
Obiective:
-stimularea gustului pentru frumos;
-formarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a unor plante;
-reciclarea unor obiecte aparent inutile;
Desfășurarea activității: preșcolarii împreună cu părinții lor au pregătit terenul pentru
plantarea unor flori. Au vopsit cauciucurile aduse de acas ă , apoi le -au umplut cu pământ . Au
adăugat îngrășământ natural și apă. Am inițiat discuții legate de importanța vegetației pentru
planeta noastră, discuții despre atitudinea oamneilor față de frumusețile și bogățiile
pământului.
Rezultatate obținute:
-formare de deprin deri și atitudini ecologice;
-întărirea relației grădiniță -familie;

Fig 6 : Fotografie din timpul acțiunii de înfrumusețare a curții grădiniței

Paradă de costume din materiale reciclabile
Obiective:
-dezvoltarea creativității copiilor;
-stabilirea diferențelor dintre materialele reciclabile și cele nereciclabile;
Desfășurarea activității: Preșcolarii împreună cu părinții lor și -au confecționat costume din
materiale reciclabile. Aceștia au folosit mater iale reciclabile într -un mod creativ. Au folosit:
pet-uri, saci menajeri, dopuri din plastic, dopuri din plute, cofraje ouă, capace de borcane,
dischete demachia nte, paie de grâu, pânză de sac , hârtie, ziare etc. Au realizat costume de:
pirați, astronauți, roboți, personaje din desene animate, rochii de prințese etc.

63
Pentru o obține date cu privi re la forța imaginației copiilor , calitatea cunoștințelor și a
deprinderilor, am apelat la metoda analiza produselor activității. Am apreciat rezultatele
muncii acestora după câteva criterii stabilite anterior. Pentru fiecare criteriu am acordat
puncte de la 1 la 3.
Criterii de
apreciere Produsele activității elevilor
Omul de
tinichea Piratul Prințesa
Ineditul deșeurilor
reciclabil e 3 2 3
Originalitatea
produsului 3 1 2
Complexitatea
costumelor 3 1 3
Expresivitatea 3 2 2
Total 12 p 6p 10p
Rezultatate obținute:
-transformarea unor lucruri aparent inutile în obiecte folositoare;
-formarea unor deprinderi ecologice care vizează refolosireamaterialelor reciclabile.

Vizionarea unor filme educative
Obiective:
-cunoașterea unor diferite forme de viață din mediul înconjurător;
-stabilirea unor măsuri care ar trebui luate pentru protejarea planetei;
Desfășurarea activității : preșcolarii au vizionat filmul educativ Povestea unei picături de
apă. Această poveste prezintă drumul unei picături de apă prin mediul înconjurător,
prezentând astfel într -o manieră accesibilă copiilor Cicuitul apei în natură . Totodată
picătura de apă e nevoită să depășească și anumite obs tacole ( surse de poluare). Impactul
vizual este întotdeauna mai puternic la această vârstă și de aceea acest gen de filme au un
caracter educativ sporit.

Rezultatate obținute:
-îmbogățirea bagajului de cunoștințe al copiilor;
-conștientizarea problemelor mediului;
-stabilirea unor reguli de protecșie a naturii.

64
Deoarece la grupa unde am realizat experimentul nu exista un opțional cu conținut
ecologic, acesta s-a desfășurat în cadrul demersului infuzional de preda re a conținuturilor
ecologice, al activităților extrașcolare și al proiectelor educaționale. Deoarece con ținuturile
educației ecol ogice se pot adapta tuturor domeniilor existente în planul cadru speci fic
învățământului preșcolar , am utilizat stra tegiile interactive de predare -învățare atât în
activitățile extrașcolare, cât și la c elelalte domenii experiențiale care au oferit prilejul unor
dezbateri pe teme ecologice.
Pe parcursul întregulu i experiment am realizat observații sistematice asupra
comportamentului preșcolarilor în diferite activități. Aceste obsevații au fost consemnate în
Fișele de observație întocmite . De asemenea am analizat frecvent documentele școla re și
produsele activităț ii copi ilor: fișe de lucru, desene, lucrări practice, proiecte.
În cadrul cercetării, observația a avut drept scop surprinderea unor aspecte privind
formarea la copii de convingeri și deprinderi ecologice. Pentru formarea unor noțiuni clare și
corecte de spre lumea înconjurătoare, am organizat vizite, excursii și drumeții, prin care
preșcolarii au luat contact direct cu natura, au desfășurat observări spontane, urmărind
îndeaproape prin acestea schimbarea atitudinii față de natură, în vederea me nținerii unui
mediu natural curat și sănătos. Profitând de interesul pe care îl au copiii față de natură, față
de animale și plante, am organ izat o vizită la Gradina Zoologică.
La Grădina Zoologică din Brăila copiii au putut admira unele animale sălbatice,
determinându -le caracteristicile și observându -le pe viu. În mod spontan, copiii au adresat
întrebări, au făcut observații și au schimbat impresii între ei. Au rămas rămas profund
impresionați de gingășia căprioarei, de ochii fioroși ai lupului, de statura impunătoare a
ursului, de frumusețea penajului păunului. Verdele pădurii, atmosfera întreagă, i -a îndemnat
pe micuți să privească natura în alt mod decât o făcuseră până atunci și să o simtă mai
aproape de sufletul lor. Cu această oca zie le -am făcut cunoscute copiilor efectele poluării
care aduce cu ea pericolul dispar iției plantelor și animalelor.
În timpul periplului nostru printre animalele sălbatice, prin observație directă
copiii au identificat animalele, urmărind alcătuirea corpului, statura, culoarea, blana, mediul
de viață, modul de deplasare, etc. La cușca lupilor, am încerc at să intervin, folosind
problematizarea:
“ – De ce credeți că stau în cușcă? “ (“….pentru că sunt periculoși”) .
“ – Ce s-ar întâmpla daca sunt liberi ?“ (“…. ar mânca căprioarele, chiar și pe noi ”).

65
Copiii au identificat, prin comparație, părțile componente ale animalelor,
asemănările și deosebirile dintre ele, reușind să distingă femela de mascul, după marimea și
aspectul acestora. Ursul a fost observat de către copii, atât deplasându -se greoi prin adăpostul
de la Grădina Zoologică, cât ș i stând în două picioare într -un bazin de apă. Entuziasmul
copiilor a fost conform așteptărilor: “ Uite cum stă în picioare…parcă ar fi om! “, “ Parcă
este la circ și vrea să fie aplaudat! “ , “ De ce are ghearele așa de lungi și de ascuțite ?“
Întorcându -ne în clasă, am evaluat pe baza unui plan dinainte stabilit tot ceea ce și –
au în sușit copiii cu ocazia lecției -vizită, solicitând copiilor: clarificări, sinteze, generalizări
privind cunoștințele despre animale, despre natură în g eneral, dar și despre datoria de
cetațean responsabil, de a păstra și ocroti natura.
Antrenați altădată cu greu, în acest gen de activități, copiii au răspuns uimitor de
bine, dovedind că acest gen activitate le -a oferit condiții prielnice de a percepe activ
animalele, de a -și forma reprezentări clare despre animale, de a -și dezvolta interesul pentru
cunoaștere mediului în care trăiesc ei, în bune realții cu alte viețuitoare.
La începutul verii am organizat o excursie în satul Voinești din județul Brăila.
Preșcola rii au fost însoțiți de părinți . Satul se află la 23 km de orașul Brăila, pe malul râului
Buzău. Drumul de acces de la șoseaua principală este din piatră și a fost parcurs pe jos.
Astfel ei au putut observa po mii, plantele, păsările, direct în mediul lor, cele observate
generând discuții legate de alcătuirea acestora, înmulțirea, protejarea lor.
Împreună cu copiii și părinții acestora am colectat gunoaiele și sticlele de plastic de
pe malul Buz ăului și am cules plante medicinale: mușețel și mentă sălbatică. Ajunși la
grădiniță, copiii au învățat cum să separe corect părțile plantei, cum să le conserve prin
uscare, respectând normele igienice. Activitatea s -a încheiat cu o discuție despre efectel e
pozitive ale folosirii plantelor medicinale aupra sănătății omului, utilizarea acestora în
tratarea diferitelor boli, modul de preparare a ceaiurilor, avantajele folosirii mierii de albine
la îndulcirea ceaiului, etc.
Comportamentul copii lor a fost observat permanent și consemnat într -o fișă de
observație având următorii indicatori comportamentali:
1. Reacționează la aspectul zonelor observate (curate /murdare)
2. Participă din proprie inițiativă la acțiunea de curățare a zonei
3.Participă din proprie inițiativă la acțiuni de protejare a plantelor(animalelor) din zonă

66
Nr.
crt. Inițialele
elevilor Fapte / comportamente observate
Reacționează la aspectul
zonelor observate
(curate /murdare) Participă din proprie
inițiativă la acțiunea de
curățare a zonei Participă din proprie
inițiativă la acțiuni de
protejare a plantelor
(animalelor) din zonă
1. A.N. Xx O x
2. N.A. X X o
3. P.A. O O x
4. B.B. Xx X x
5. C.A. O X x
6. G.G. X Xx x
7. B.M. Xx Xx o
8. A.S. X O xx
9. S.A. Xx X xx
10. C.L. Xx Xx xx
11. D.S. O O x
12. M.V. O Xx xx
13. B.C. X Xx o
14. D.T. Xx O xx
15. B.M. Xx X xx
16. B.P. Xx Xx xx
Nr. total elevi
/frecvență 8xx 6xx 7xx
4x 5x 6x
4o 5o 3o

Legendă : xx – comportamentele observate se repetă foarte des;
x-comportamentele observate se repetă uneori;
o-comportamentele observate apar accidental.

Pentru sistematizarea cunoștințelor dobândite în excursie, la s ubtema „Amintiri din
excursie “, car e face parte din tema anuală “Cum/ unde și de ce se întâmplă? “,am cerut
preșcolarilor să realizeze o pictură în care să redea liber imagini din natură, inspirate din
excursia efectuată. În evaluarea acestei activități am proced at astfel:
– Dacă pictura a cuprins câteva elemente și doar conturul de bază , am acordat între 0 -3
puncte (NS);
– Dacă pictura a reprezentat un peisaj simplu, fără alte detalii (oameni, păsări, animale) ,
am acordat 5 -6 puncte(D);

67
– Dacă pictura a cuprins o mul titudine de detalii prin care s -a refăcut traseul excursiei, am
acordat 9 puncte(A).
O activitatea mult îndrăgită de preșcolari a fost organizarea unei drumeții în orașul
nostru. Activitatea a avut ca scop observarea împrejurimilor și completar ea unei fișe de
observare de către un părinte (căpitan de echipă), cu informațiile furnizate de participanții
instruiți în prealabil. Copiii au fost împărțiți în 4 grupe a câte 4 -5 membri i: Narcisele,
Lalelele, Ghioceii și Toporașii.
SĂ OBSERVĂM ÎMPREJURIMILE!
Zona observată
Forma de relief
Curățenia străzilor
Spații verzi
Surse de poluare
Impresii
Coșuri de gunoi
Sugestii,propuneri

Elevii au observat cartierele Viziru și Radu Negru din Brăil a. Nu au întâmpinat
dificultăți în a situa orașul în zona de câmpie a țării noastre. Referitor la curățenia străzilor
din aceste două cartiere,Grupa Lalelelor a remarcat faptul că cele mai curate sunt străzile
intens circulate. Narcisele au considerat că străzile din cartier sunt murdare deoarece gunoiul
din pubele este împrăștiat de câinii comunitari. Aceeași grupă a consemnat că și animalele
de comp anie ale oamenilor murdăresc spațiul comunității. Ghioceii și Toporașii s-au
declarat mulțumiț i de curățenia străzilor, ei precizând ca acestea sunt zilnic măturate.
Spațiile verzi sunt prezente în cele două cartiere, lucru ilustrat în toate fișele de
observație ale ehipelor . Două echipe ( Lalelele și Ghioceii) se declară însă nemulțumite de
faptul că în jurul parcurilor (amenajate în urmă cu 3 ani) nu există prea multă verdeață.
Grupele Toporașilor și Narciselor au rămas impresionate de străzile recent asfaltate unde
oamenii de la case au plantat flori și copaci în fața curților lor (erau lalelele, narcisele și
zambilele ).
Trei grupe au semnalat prezența coșurilor de gunoi, răspândite însă inegal. Sunt străzi
unde coșurile de gunoi sunt prinse la fiecare stâlp, iar pe altele lipsesc cu desăvârșire (de

68
exemplu acolo unde sunt case). Doar Toporașii au considerat că sunt suficiente coșuri de
gunoi, iar acolo unde sunt mai rare oamenii trebuie să aibă răbdare și să aștepte să ajungă la
primul coș de gunoi.
Sursele de poluare din cartierele vizate au fost identificate de toate cele patru grupe de
elevi și consemnate în fișele de observare. Acestea sunt:traficul intens al mașinilor, praful(pe
străzile neasfaltate încă), oamenii care fac grătar în fața blocurilor,hârtii și sticle din plastic
aruncate uneori la întâmplare(mai ales acolo unde sunt terenuri virane). Grupa Ghioceilor a
subliniat faptul că sunt dimineți în care în atmosferă se simte mirosul emanat de crescătoriile
de porci din afara orașului .
În cele două cartiere elevii au remarcat prezența a patru parcuri, foa rte frumos
amenajate din punctu l de vedere al posibilităților de joacă pentru copii. Au semnalat însă și
lipsa copacilor din jurul acestor parcuri care în zilele toride de vară i -ar proteja de căldura
soarelui.
La rubrica Impresii cele patru grupe au descris un oraș frumos, dar nu tocmai curat.
Sugestiile și propunerile lor s -au dovedit a fi foarte pertinente. Ghioceii și Lalelele au
propus spălarea străzilor cu ap ă și detergent (părinții unora dintre ei lucrând în Germania și
Spania). Alte sugestii au fost: rezolvarea problemelor legate de câinii comunitari, posesorii
animalelor de companie să igienizeze spațiile murdărite de propriile animale, plantarea de
flori ș i copaci în jurul parcurilor, continuată apoi cu îngrijirea acestor plante, realizarea unor
pliante cu scopul conștientizării oamenilor asupra efectelor poluării. Pe tot par cursul acestei
activități am observat comportamentul preșcolarilor și reacțiile a cestora la frumusețea sau
mizeria din cartierul nost ru, disponibilitatea acestora de a participa la acțiuni de ecologizare
sau de protejare și îngrijire a plantelor și animalelor.
Experimentul , ca și metodă de învățământ , datorită caracterului său practic –
aplicativ, oferă posibilitatea înțelegerii multor fenomene care se petrec în natură.
Domeniul : Științe
Tema anuală: “Când /cum și de ce se întâmplîă ?
Tema săptămânii: Plantele
Tema zilei: Rolul părților componente ale plantelor
Fără a necesita condiții speciale am demonstrat copiilor, prin experiment,rolul
rădăcinii de a fixa planta în pământ , prin ridicarea unei flori din ghiveciul de la fereastră,
ținând -o de tulpina.Planta a tras după sine și ghiveciul. Același experiment l -am făcut și cu o

69
altă plantă căreia i -am tăiat rădăcina și apoi am înfipt -o în pământ.Preșcolarii au observat că
am rămas cu planta în mână, iar după câteva zile planta s -a uscat. Copiii au reținut astfel
rolul rădăcinii, acela de a f ixa planta în pământ și a extrage substanțele hrănitoare.
Un alt experiment a constat în acoperirea unei plante cu un clopot de sticlă. Copiii
au observat pereții clopotului aburiți, confirmându -se noțiunea de transpirație , apoi și cea de
respirație , când planta s -a ofilit în câteva zile din lipsa aerului. Rupând frunzele unei plante,
preșcolarii au constatat uscarea tulpinii, deducând rolul frunzelor în creștere și dezvoltarea
plantei.
Am organizat și desfășurat la grupa ma re un alt experiment care a avut ca obiectiv
germinația semințelor , în diferite condiții de viață.
Astfel, copiii au pus în ghivece cu pământ boabe de grâu, porumb și fasole, în
diferite condiții: fără apă, cu apă curată, cu apă poluată( cu detergent). Germinatoarele au
fost puse lângă fereastră, unde puteau fi urmărite zilnic de către copii, iar săptămânal am
organizat o observare dirijată cu întreaga grupă.
După o săptămână s -au putut observa următoarele:
– în ghivecele fără apă semințele erau așa cum le -am pus;
– în cele cu apă boabele s -au umflat și au scos firicele albe;
– în cele cu apă poluată, semințele erau neîncolțite.
După trei zile , s-a observat că semințele care au stat la căldură au încolțit și peste o
săptămână au dat naștere la plante mici ( cu rădăcină, tulpină, frunze).
Am comparat germinatoarele care au stat la căldură cu cele care au stat în frig și am
constatat că , pentru a încolți, semințele au nevoie de apă și căldură. De asemen ea copiii au
obsevat că semințele care au avut apă curată și căldură au încolțit, dând naștere la plante
viguroase, cu frunze verzi, care se îndreptau spre lumină. S -a observat și că, semințele care
au stat afară în frig, au încolțit greu și au crescut și mai greu.
Pentru a demonstra că plantele au nevoie de aer, am acoperit ungerminator cu un
vas de sticlă. Copiii au observat cum plantele s -au îngălbenit, iar vasul s -a aburit. Pentru a
înțelege că și plantele sunt vii, am folosit comparația d intre animale și plante. Astfel,
majoritatea preșcolarilor au realizat că plantele sunt și ele vii și necesită o îngrijire atentă.
În paralel cu această activitate am inițiat și un jurnal al culturii în care am notat
toate schimbările surveni te pe parcursul evoluției plantelor.

70
Pentru a evidenția o sursă de poluare a aerului am realizat cu preșcolarii un
experiment .
Domeniul : Științe
Tema anuală: “Cum a fost/este și va fi aici pe Pământ?
Tema săptămânii: Surse de poluare
Tema zilei: Vulcanii
Experimentul a fost precedat de urmărirea uni reportaj despre erupția unui vulcan din
Islanda. Acesta prezenta imagini și informații despre norul de cenușă împrăștiat în atmosferă
și care a dus la paralizarea transportulu i aerian. Se vorbea de asemenea despre gazele
vulcanice ca fiind cele mai periculoase pentru om și pentru animale. De asemenea reportajul
amintea despre posibilitatea unor ploi acide care pot distruge vegetația și polua apele.
Experimentul –Erupția vulcanilor
Preșcolarii au fost împărțiți în patru grupe, iar realizarea experimentului s -a realizat
urmarind scenariul de mai jos:
Ce
experimentăm? Erupția vulcanilor
De ce materiale
avem nevoie? -sticle de plastic de 0,25l; nisip natural, dar și colorat; apă caldă, lipici
adeziv, farfurii de unică folosință;(pentru realizarea vulcanului)
-oțet, apă caldă, detergent lichid de vase de culoare roșie sau
portocalie, bicarbonat de sodiu, colorant alimentar roșu sau
portocaliu, șervețele;
Cum procedăm? Construim vulcanul astfel: lipim sticlele de tăvi, dăm sticlele cu
lipici și așezăm nisipul astfel încât să obținem o formă conică;
umezim nisipul de câte ori este nevoie și mai adăugăm lipici; lăsăm la
uscat timp de 2 ore;
Realizăm experimentul după următorii pași:
• umplem sticlele pe jumătate cu apă caldă;
• colorăm oțetul cu colorant galben și roșu pentru a obține
culoarea portocalie;
• turnăm oțetul în sticle astfel încăt sticla să fie doar trei sferturi
umplută;
• adăugăm 4 lingurițe detergent de v ase;
• punem în șervețel 2 lingurițe bicarbonat de sodiu, înfășurăm
șervețelul și îl introducem în sticlă;
Ce am observat? • Oțetul a dizolvat bicarbonatul de sodiu și împreună cu
detergentul de vase a împins șervețelul afară, împreună cu o
substanță portocalie care s -a scurs pe versanții vulcanului
construit de noi;(lava)
• S-a simțit un miros puternic, înțepător, neplăcut;

71

Fig 7 : Fotografie din timpul experimentului Erupția vulcanilor

În aceeași săp tămâ nă am proiectat și alte activități astfel:
Domeniul : Limbă și comunicare
Tema anuală: “Cum a fost/este și va fi aici pe Pământ?
Tema săptămânii: Surse de poluare
Tema zilei: Cum economisim apa?
După ce am anunțat tema lecției “Cum economisim apa ?”, am folosit metoda “Știu/
Vreau să știu/ Am aflat” cu s copul de a afla ce cunosc prepreșcolarii despre economisirea
apei și importanța acesteia,ce și -ar dori să afle și ce au învățat după predarea conținuturilor.
Etapa „Știu”
Pe flip -chart am prezentat rubricile s pecifice acestei metode, ca apoi să schițez prin
desene spusele copiilor . La început le -am cerut să spună ce știu despre tema ce urma a fi
discutată. Împreună cu preșcolarii am st abilit ce ar trebui să fie desenat în tabel la rubrica
,,Știu”.
Etapa „ Vreau să știu”
În ace astă etapă am solicitat copiilor să formule ze întrebări despre ce ar dori să știe
legat de tema propusă. Dirijând cu tact conversația, i-am ajut at să formuleze întrebări d espre
lucrurile de care nu sunt siguri sau lucrurile despr e care ar vrea să cunoa scă ceva nou. Am
reprezentat prin desen conținutul întrebări lor în coloana din mijloc a tabelului .
Predarea cunoștințelor despre economisirea apei s -a făcut plecând de la un film
educativ nu mit Povestea unei picături de apă .

72
Știu… Vreau să știu… Am învățat…
…că planeta are
din ce în ce mai
puțină apă.
…că nu trebuie să
fac risipă.
…că nu e bine să
uit robinetele
deschise.
…de ce trebuie să
economisesc apa.

…cum să
economisesc. …că dacă economisesc apa
economisesc și bani, și energia
necesară filtrării apei, iar planeta
are timp să -și refacă rezervele de
apă.
…că pot economisi apa astfel:( și
nu e deloc greu)
-spăl bicicleta sau mașina nu cu
furtunul , ci cu o găleată cu apă și
un burete;
-fac duș când mă spăl, nu umplu
cada cu apă;
-pot folosi o cană pe ntru apă când
mă spăl pe dinți fără a mai lăsa
robinetul să curgă întruna.
-folosim mașina de spălat doar dacă
este plină cuva de rufe;
-dacă avem posibilitate colectăm și
folosim apă de ploaie;
-udăm plantele din grădină
dimineață sau după -amiaza târziu.

Etapa „Am învățat”
După predarea conținutului, am revenit asupra întrebărilor pe care l e-au formulat
copiii în etapa anterioară și pe care le -am trecut în coloana “Vrea u să știu”. Am relua t fiecare
întrebare și copiii am reprezentat prin desen răspunsurile aflate în timpul predării noului
conținut în coloana a treia.

73
În cadrul acestei metode am utilizat unele procedee didactice cum sunt: conversația,
demonstrația, explicația, problematizar ea, exercițiul.
Aplicând acest model în predare se obțin e: o vizionare activă a unui material , o rată
crescută a retenției informației, creșterea capacității de a realiza categori zări, interes crescut
pentru învățare. Se realizează astfel o învățare autentică și durabilă prin a similarea unor
cunoștințe noi și restructurarea activă a unor scheme mentale. Se dezvoltă capacitate a de
exprim are orală, copiii fiind puși în situația de a reformula cu propriile lor cuvinte cele
învățate.

Domeniul : Limbă și comunicare
Tema anuală: “Cum a fost/este și va fi aici pe Pământ?
Tema săptămânii: Surse de poluare
Tema zilei: De ce suferă Pământul?
Am solicitat preșcolarilor să spună, timp de 3 minute, tot ceea ce cred că știu referitor
la întrebarea “De ce suferă Pământul ?”. Toate răspunsurile lor au fost reprezentate prin desen
pe tablă.
“ Pământul suferă pentru că :
• deșeurile sunt aruncate la întâmplare;
• se taie copacii, iar munții rămân goi;
• nu se plantează copaci în locul celor tăiați;
• aerul este poluat;
• sunt prea multe mașini;
• se distrug spații verzi pentru a se construi magazine;
• apele sunt murdare, ceea ce duce la moartea peștilor și la îmbolnăvirea oamenilor.
Metoda cubului am folosit -o pentru a dezvolta elevilor competențele necesare unei
abordări complexe și integratoare cu privire la problemele mediului.
Domeniul : Științe
Tema anuală: “Cum a fost/este și va fi aici pe Pământ?
Tema săptămânii: Surse de poluare
Tema zilei: Protecția mediului
Indicațiile extinse pentru cele șase fețe ale cubului au fost :

74
• Descrieți: (Ce vedeți în aceste imagini? -acțiuni pozitive, negative ale copiilor);
• Comparați : (Acțiunile copiilor din localitatea noastră prin ce se aseamănă sau diferă de
acțiunile copiilor din imagini?);
• Asociați : (Ce simțiți sau la ce vă gândiți când vedeți aceste imagini? Ați observat acțiuni
similare ale copiilor/adulților din localitatea noastră?)
• Analizați: (De ce trebuie să protejăm natura? Ce se va întâmpla cu oamenii, cu animalele
planetei dacă nu vom avea grijă să protejăm natura? Cum credeți ca va arăta natura din
jur când veți fi mari?);
• Aplicați: (Cum putem contribui la protejarea naturii,la salvarea ei? Dați exemple de
acțiuni concrete.)
• Argumentați : pro sau contra (Este bine sau nu să aruncăm deșeuri în apă / să avem fabrici
și uzine/ să avem multe mașini,etc.?).
Aceeași metodă, a cubului, am folosit -o și în cadrul activității de Limbă și comunicare
unde , după ce copiii au audiat Povestea unui gunoi , au rezolvat o serie de sarcini pornind de
la acest text.
,, A fost o dată un gunoi bătrân. Era o mică sticlă de suc. Nu avea etichetă, hârtia se
degradadează rapid. Plasticul în schimb poate rezista ș i câteva mii de ani.
În tinerețe sticluța noastră fusese purtată de vânt într -un râu învolburat, apoi pe mare
și de pe mare a ajuns în valurile înspumate ale oceanului. I -a fost foarte greu pentru că
mișcarea îi făcea destul de rău iar soarele o încingea și încerca să o topească. Când în sfărșit
a ajuns la mal, a descoperit că aterizase pe o plajă plină cu copii. Speră că cineva o va ridica
și o va pune într -o căsuță(adică într -un coș de gunoi), dar s -a înșelat. Un copil a văzut -o și a
storcit -o cu piciorul. Apoi a aruncat -o înapoi în ocean.
Așa a ajuns gunoiul despre care vă povestesc să călătorească prin toată lumea, purtat
de valuri sau de vânt și uneori chiar de oameni.
Când soarta a aruncat -o pe o plajă de la Marea Nea gră se simțea deja bătrână deși nu
călătorise decât câteva sute de ani și era în floarea vârstei plasticului. Nu mai văzuse oameni
de zeci de ani. În călătoria sa întâlnise mii de alte gunoaie ca și ea dar niciodată pe nimeni
care să le pună înapoi în căsu țe. Furtunile o amețiseră, fulgerele îi făcuseră găuri mici și îi
îngreunaseră plutitul. A stat pe fundul mării câțiva ani buni, blocată sub o epavă până când
un delfin care se juca prin nisip a atins -o cu botul și a împins -o înapoi la suprafață. Era un
gunoi îmbătrânit și obosit.

75
Abia ce s -a așezat să se odihnească la malul mării că s -a simțit din nou zdruncinată.
Doi copii o luaseră la șuturi și sticluța s -a speriat. Îmbătrânise așa de mult că uitase ce
înseamnă „fotbalul”. A început să țipe:
– Stați! Stați! Nu mă mai învârtiți că mi -e foarte răăăăăău….
Copiii înmărmuriseră și se uitau unul la altul fără să le vină să creadă că un gunoi
vorbește.
Sticluța a rămas și ea surprinsă. Nu se aștepta ca cei doi să o audă, dar mai ales să o
înțeleagă. Asta nu putea să însemne decât un singur lucru:
– Am ajuns din nou acasăăă!Uraaaa!
– Acasă?! Au spus cei doi copii în cor
– Da! Credeam că am și uitat limba asta. Nu -mi aminteam cum arăta țara de unde am
plecat dar acu m sunt sigură că pe aici pe undeva trebuie să fie fabrica care m -a făcut…
– Fabrica?!
– Nu ați auzit de fabrică?
– Noi nu mai folosim plastic pentru mâncare sau băutură de aproape o sută de ani și tot
e plin de gunoaie ca tine. D acă am mai și fabrica altele…în scurt timp am fi îngropați în
sticle de suc. I -a răspuns băiețelul mai prietenos
Sticluța era uimită. Dacă nu se mai fabrică sticle din plastic însemna că ea nu va mai putea fi
topită, reconstruită și pusă înapoi în circuit. Aproape tremurând a întrebat:
– Păi și cu gunoaiele rămase ce se întâmplă?
Celălat copil i -a răspuns cu ochii încă măriți din cauză că vorbea cu un gunoi:
– Le adunăm, le reciclăm și le folosim la ceva plăcut pe care să nu fim nevoiți să -l
aruncăm a doua zi…așa cum se întâmpla pe vremuri cu sticlele ca tine.
– Ce înseamnă „recicla”?
– Nu ai auzit de reciclare?!
– Păi când am fost eu fabricată…căsuțele gunoaielor erau în coșuri. De -acolo ajungeam
în niște gropi imense sau…în cazul meu călătoream prin lume.
– Ce groaznic. Cred că era atât de murdar peste tot…Trebuie să facem ceva cu tine
– Ceva folositor. Zise și celălalt băiețel. Ceva care să aibă nevoie și de o voce…
– O jucărie! Strig ară amândoi în cor.
Sticluța se entuziasmase și ea. Dacă ar fi devenit jucărie n -ar mai fi fost niciodată
singură și nici n -ar mai fi aruncat -o nimeni. Toată lumea iubește jucăriile.

76
Și așa cei doi copii au luat gunoiul călător și l -au dus la ce ntrul de reciclat aflat la câțiva pași
de casa lor. Acolo au setat câțiva parametrii într -un calculator și sticluța de suc a fost
preschimbată într -o mașinuță teleghidată vorbitoare.
Copiii au luat -o acasă și de atunci gunoiul și -a găsit în sfâ rșit locul și nu a mai rătacit
de unul singur. Sticluța le povestea celor voi ce văzuse în lunga ei călătorie și copiii se
minunau de cât de neglijenți fuseseră oamenii cândva.
Nu e bine să aruncăm gunoaiele pe jos și să le lăsăm să facă încon jurul lumii așa
cum a pățit sticluța din poveste. Trebuie să avem grijă de orașele noastre, să punem
gunoaiele la locul lor și să încercăm să refolosim tot ce se poate. Altfel, vorba celor doi copii
din poveste, o să ajungem să trăim printre munți de sticl e de plastic și alte “gunoaie”.
Și-am încălecat pe -o sticluță
Și v-am spus o poveste drăguță.”50
Indicațiile extinse pentru cele șase fețe ale cubului au fost :
• Descrieți: (Cum arăta gunoiul ? );
• Comparați : (Drumul unei sticle cu al unei ghinde în pă dure. );
• Asociați : (O sticlă din plastic cu o jucărie . )
• Analizați: ( De ce trebuie să protejăm natura? )
• Aplicați: (Unde ar trebui depuse sticlele din plastic ?)
• Argumentați : pro sau contra. (Este bine sau nu să aruncăm deșeuri în a pă?).
Am folosit metoda cubului în cadrul a două activități diferite, la două domenii
experiențiale diferite. Am constatat în ambele situații ca preșcolarii sunt activizați de
cerințele scrise pe fețele cubului, sunt puși să gândească, nu doar să rep roducă.
Activitățile practic -gospodărești reprezintă un buna prilej de exersare și fixare a unor
deprinderi cu caracter ecologic. Astfel am organizat împreună cu preșcolarii și părinții
acestora lucrări de îngrijire a straturilor de flori din curtea grădiniței, dar și lucrări pentru
amenajarea spațiului de joacă. Copiii s -au simțit foarte bine în aer liber și s -au arătat dornici
să ne ajute pe noi, adulții. Au fost învățați cum să afâneze pământul, cum să planteze florile
și să le ude folosind stropitoarea, cum să le plivească de buruieni. Preșcolarii au arătat interes
pentru activitățile de acest fel, făc ând zilnic de serviciu, atât la colțul viu al clasei cât și la
rondul cu flori.

50 www.nationalgeographic.

77
Copiii au înțeles încă o dată că o plantă are nevo ie de apă, lumină, căldură pentru a se
dezvolta. În curtea căminului am improvizat o grădiniță cu zarzavat unde am semănat: ceapă,
cartofi, fasole, porumb, dând astfel posibilitatea copiilor să urmărească îndeaproape, în
diferite stadii, dezvoltarea acesto r plante. Această activitate a stârnit curiozitatea copiilor
educându -i și în spiritul dragostei pentru muncă. Activitatea în sine a avut o încărcătură
emoțională deosebită, copiii participând direct și cu mult interes la tot ceea ce le -am propus.
Lucrările de la colțul viu al clasei, bine organizate și supravegheate, au ajutat copiii
să-și însușească deprinderi utile în munca independentă: să ude plantele, să le șteargă de
praf, săle curețe de frunze uscate etc.
Cunoștințele preșco larilor referitoare la protecția și îngrijirea naturii au fost
consolidate prin jocuri didactice. Desfășurând cu copiii jocul Semaforul ecologic am reușit
să le fix ez cunoștințe legate de relația om -natură, ceea ce a condus , în final, la formarea unei
atitudini dezaprobatoare față de încalcarea normelor de protecție a naturii.

Jocul: Semaforul ecologic
Scopul: consolidarea unor norme de comportament responsabil față de mediu ;
Sarcina didactică: copiii trebuie să aprecieze semnificația culorilor semaf orului ecologic și
să o coreleze cu tipul de comportament.
Regula jocului: un copil desemnat de educatoare alege dintr -o cutie un jeton,apoi va descrie
acțiunea personajelor din imagine . Ceilalți copii vor ridica apoi unul dintre cele trei cerculețe
avute la dispoziție, în funcție de semnificația dată fiecărei culori de către semaforul ecologic :
verde – pentru cei care ocrotesc natura, galben – pentru cei indiferenti, roșu – pentru cei care
o distrug. Vor fi desemnați 2 -3 copii pentru fiecare imagine, pentru a -și motiva alegerea
culorii cercului. Se va proceda la fel cu toate jetoanele puse la dispoziție.
Complicarea jocului: Educatoarea prezintă cu ajutorul pantomimei, acțiu ni ce reprezintă
intervenția omului asupra naturii (permise sau nepermise).Copiii au sarcina de a ghici
acțiunea și de a reacționa printr -o bătaie din picior în cazul unei acțiuni nepermise.
Variantă: Se așază pe măsuță mai multe produse uzuale, deșeuri re folosibile și deșeuri
reziduale. Copiii vor sorta aceste produse în funcție de capacitatea acestor deșeuri de a fi
reciclate .
Cunoștințele preșcolarilor referitoare la animalele din pădure au fost consolidate tot
prin intermediul unui joc didac tic.

78

Jocul: O excursie imaginară la munte
Scopul: recapitularea și fixarea unor cunoștințe despre animale;
Sarcina didactică: recunoașterea animalelor pădurii și a principalelor caractere determinate
de noutățile specifice acestui mediu.
Desfășurarea jocului: grupa de preșcolari a fost împărțită în trei echipe: Excursioniștii
(cea mai numeroasă); Însoțitorii ; Echipa de control.
Variantele de joc au reprezentat de fapt sarcinile date fiecărei echipe.
Excursioniștii au avut ca sarcină recunoașterea și denumirea unor animale din pădure, având
ca suport mai multe imagini. O altă sarcină a fost aceea de a reconstitui puzzle -uri cu
animale.
Însoțitorii au atașat animalelor selectate de prima echipă, mediul de viață corespunzător. De
asemene a au ales de la imaginile reconstituite de echipa numărul unu, numai acele fragmente
care reprezentau părți prin care animalele se asemănau.
Echipa de control a avut rolul de a observa și corecta greșelile celorlalte două.
După ce sarcinile au fost repartizate participanților, am făcut unele precizări legate de
desfășurarea jocului, având grijă să conduc activitatea copiilor spre consolidarea
cunoștințelor despre animalele sălbatice din țara noastră .
Educație ecolo gică se poate face în grădiniță în cadrul tuturor domeniilor experiențiale. În
cadrul Domeniului estetic și creativ pot fi aduse în atenția copi ilor diverse cântece și creații
plastice cu mesaj ecologic.
Activitățile de educația plastică cultivă gustul pentru frumos al preșcolarilor , le
permite acestora să-și exprime propriile gânduri și sentimente în legătură cu mediul
înconjurător. Le -am propus copiilor să realizeze picturi inspirate din frumusețile naturii ca în
acest mod să ajungă cu sufletul mai aproape de aceasta și să o aprecieze mai mult. Ei au
realizat compoziții p lastice cu subiecte de tipul: „ Curcubeul“ (fuzionarea culorilor),
„Fluturele“(forme spontane), „ Acvariu cu pești“etc. Subiectele legate de lumea animalelor
au permis ini țierea unor discuții legate de mediul de viață al acestora, de modul de hrănire și
mai ales de căile prin care acestea pot fi protejate. Am făcut referire și la mediul de viață al
apelor, la sursele de poluare ale acestora și la accidentele ecologice provo cate de
transportoarele maritime.

79
La această vârstă copiii, în creațiile plastice care prezintă imagini din natură, încă mai
strecoară și soarele în colțul din dreapta sus. Acest element al compozițiilor lor a facilitat
discuții despre factorii de mediu in dispensabili existenței vieții pe pământ. Activitățile de
educație plastică le permite copiilor să -și exprime admirația pentru frumosul din natură.
Foarte îndrăgite de copii sunt activitățile de e ducație muzicală. Tematica variată a
cântecelor învățate de copii aduce o importantă contribuție la realizarea educației ecologice a
școlarilor mici. Versurile cântecelor descriu frumusețile naturii într -o manieră care nu dă
greș în a trezi admirația copiilo r pentru ceea ce -i înconjoară. „La pădure“, „Glasul flori lor “,
„Moara “, „Susură izvorul“ sunt doar câteva dintre cântecele îndrăgite de copii și cântate la
serbări școlare, în excursii și drumeții.
Cântecele inspirate din viața necuvântătoarelor și mai ales cele care conțin și
onomatop ee instalează în rândul preșcolarilor o atmosferă destinsă care permite discutarea
tuturor problemelor legate de protejarea păsărilor și animalelor, îngrijirea acestora. Aceste
cântece aduc întotdeauna, pe lângă entuziasm, și cunoștințe despre natură, plante și animale
și despre co nduita pe care trebuie să o aibă atunci când intră în contact cu acestea. În acest
sens putem exemplifica următoarele cântece: „Taraful“, „Un motan cât un pisoi“, „Elefantul
Cici“, „Papagalul Kiki“, „ La cumătra sus pe casă “etc.
Domeniul Om și societate este foarte ofertant în ceea ce privește conținuturile
educației ecologice. Activitățile de abilități practice permite preșcolarilor să folosească în
realizarea lucrărilor practice diverse material e din natură (frunze, semințe, flori, crenguțe,
scoici etc) sau deșeuri rezultate din activitățile casnice.
Unitatea de învățare „ Activități cu materiale din natură “ facilitează discuții despre
resursele natural e ale țării noastre. Realizând luc rări cu mat erial din natură copi ii redescoperă
resursele mediului înconjurător, observă și participă direct la acțiunile de colectare și
selectare a acestora. Astfel e i sunt educați să -și mențină vie curiozitatea, să studieze
materialele adunate, să le folosească și în alte activități dând frâu liber imaginației și
creativității. Am rea lizat cu material din natură: „Covorul de frunze“,”Copacul toamna“,
„Barza“(din nucă), „ Acvariul cu pești “(semințe).
În cadrul unității „ Activități cu material sintetice“ (fire, hârti e) am vorbit despre
deșeurile rezultate din activitățile gospodărești și modalități de reutilizare. Copiii au înțeles
că depozitarea acestora trebuie făcută numai în locuri special amenajate pentru păstrarea
unui mediu curat și sănătos. În afară de colect are și reciclare e i au descoperit că pot realiza

80
din deșeuri luc rări interesante, cum ar fi: „Păpușa“(din fire), „Lalele”, „Ghiocei“(din pet -uri),
„Flori de primăvară “(hârtie), “ Mărțișoare ecologice“etc.
La grupa de elevi unde am realizat studiul experim ental am susținut lecții bazate pe
predarea integrată a cunoștințelor. Preșcolarii au participat activ la activitățile propuse și au
manifestat un mare interes pentru conținuturile abordate. ( Anexa 3)
La nivelul instituției școlare, problemele de mediu pot fi abordate atât în cadrul
disciplinelor școlare, cât și prin intermediul activităților extracurriculare și extrașcolare, prin
implementarea unor proiecte și programe sau prin discipline opționale tra nscurriculare.
3.4. Etapa postexperimentală (finală)
În etapa finală a experimentului am aplicat lotul ui de subiecți, în luna mai 2017,
probe de evaluare prin care am urmărit să cuantific rezultatele progra mului educațional la
care preșcolarii au participat. Probele aplicate au avut aproximativ aceiași itemi ca la
evaluarea inițială, fiind foarte puțin modificați prin sporirea gradului de dificultate a unora
dintre ei.
Proba nr.1:
Denumirea probei: Răspunde repede și bine ( Probă orală)
Scopul :
– Cunoașterea caracteristicilor unor animale și a mediului lor de viață; clasificarea lor
după anumite criterii.
Sarcini:
1. Numește trei animale sălbatice și mediul lor de viață !
2. Găsește trei însușiri ale unui animal sălbatic !
3 .Motivează cu două argume nte de ce trebuie să protejăm animalele pe cale de dispariție !
Punctaj: S-au acordat câte trei puncte pentru fiecare răspuns corect, 2 puncte pentru un
răspuns aproape corect, un punct pentru un răspuns incomplet și 0 puncte pe ntru un răspuns
incorect.
Descriptori de performanță:
– 9 -8 puncte – comportament atins ( A)
– 7 -5 puncte – comportament în dezvoltare (D)
– 4 -0 puncte – comportament care necesită sprijin (NS)

81
Tabelul 7 :Rezultatele obținute la proba finală nr. 1
Nr.
crt. Subiecți
(inițiale) Sarcini Punctaj
total Comportament
1. 2. 3.
1. A.N. 3p 3p 3p 9p A
2. N.A. 3p 3p 2p 8p A
3. P.A. 3p 2p 3p 8p A
4. B.B. 3p 2p 2p 7p D
5. C.A. 3p 1p 1p 5p D
6. G.G. 3p 3p 3p 7p A
7. B.M. 1p 2p 1p 4p NS
8. A.S. 3p 3p 1p 7p A
9. S.A. 2p 2p 2p 6p D
10. C.L. 3p 3p 3p 9p A
11. D.S. 3p 3p 2p 8p A
12. M.V. 2p 3p 1p 6p D
13. B.C. 3p 2p 1p 6p D
14. D.T. 3p 2p 3p 8p A
15. B.M. 3p 3p 2p 8p A
16. B.P. 3p 1p 1p 5p D
17. T.A 3p 3p 2p 8p A
18. P.C 2p 2p 2p 6p D

Analizând datele obținute la proba de evaluare finală numărul unu, am constatat că
preșcolarii au atins comportamentele urmărite în foarte mare măsură. Au fost patru copiii
care au atins scorul maxim la toți itemii propuși spre rezolvare, ceea c e arată că dețin
informații consistente despre animale.
Tabelul 8 : Comportamente obținute la proba finală nr. 1
Comportamente obținute Numărul
preșcolarilor Procentaj %
Comportament atins 10 55,5%
Comportament în dezvoltare 7 38,8%
Comportament care necesită sprijin 1 5,5%

La proba finală numărul unu, mai mult de 55,5% dintre preșcolari au atins
comportamentele urmărite, 38,8% mai au unele lacune, iar un copil necesită sprijin în
realizarea obiectevelor urmărite.

82

Fig 8 :Reprezentarea grafică a rezultatelor obținu te la proba de evaluare finală nr.1

Analizând reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare finală nr.1 ,
constatăm că mai mult de jumătate dintre preșco lari (55,5%) au obținut calificativul de
comportament atins și doar un procent de 5,5% necesită sprijin în realizarea sarcinilor. Acest
lucru arată că preșcolarii au cunoștințele sistematizate și capacitatea de a le folosi în situaț ii
variate.
Proba nr.2 : Joc didactic: “Cine și unde trăiește?“
Scopul:
– consodolidarea deprinderii de a asocia animalele cu mediul lor de viață;
Sarcina didactică:
– grupează animalele în funcție de mediul lor de viață;
Regula jocului:
Fiecare copil primește câte o ilustrație reprezentând un mediu de viață al animaleleor
(pădure, mediul acvatic, junglă, zonă polară). Având la dispoziție diferite jetoane cu animale
din toate aceste medii, le vor alege doar pe acelea care se potrivesc medi ului reprezentat în
ilustrația lor.
Punctaj: Pentru fiecare animal așezat corect ( 5 animale sunt toa te) copiii primesc 2 puncte.

Descriptori de performanță:
– 10 -8 puncte – comportament atins ( A)
– 6 -4 puncte – comportament în dezvoltare (D)
– 2 -0 puncte – comportament care necesită sprijin (NS)
55.50%38.80%5.50%
A
D
NS

83
Tabelul 9 :Rezult atele obținute la proba finală nr. 2
Nr.
Crt. Subiecți
(inițiale) Punctaj Comportamente
1. A.N. 8p A
2. N.A. 8p A
3. P.A. 4p D
4. B.B. 8p A
5. C.A. 2p NS
6. G.G. 10p A
7. B.M. 8p A
8. A.S. 4p D
9. S.A. 10p A
10. C.L. 10p A
11. D.S. 6p D
12. M.V. 2p NS
13. B.C. 8p A
14. D.T. 4p D
15. B.M. 10p A
16. B.P. 8p A
17. T.A 8p A
18. P.C 4p D

La proba de evaluare finală numărul doi 11 copiii au atins obiectivele urmărite, 5
copiii au dovedit că nu posedă suficiente informații despre mediul de viață al animalelor, iar
doi copiii dețin informații insuficiente.
Tabelul 10 : Comportamente obținute la proba de evaluare finală nr. 2
Comportamente obținute Numărul
preșcolarilor Procentaj %
Comportament atins 11 61,1%
Comportament în dezvoltare 5 27,7%
Comportament care necesită
sprijin 2 11,1%

Dacă realizăm o analiză procentuală a comportamentelor obținute la proba de evalua re
finală numărul 2 constatăm că 61,1% dintre subiecți au atins comportamentele urmărite fapt
ce arată că preșcolarii dețin informații despre mediile de viață ale animalelor și totodată pot
opera cu ele.

84

Fig 9 :Reprezentarea grafică a rezultatelor obținu te la proba de evaluare finală nr.2
Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare finală numărul doi
evidențiază faptul că 61,1% dintre subiecți, ceea ce înseamnă că preșcolarii au capacitatea de
a face asocieri corecte între diferite noțiun i din sfera educașiei ecologice.
Proba nr.3 : Fișă de lucru
Scopul: Clasificarea acțiunilor omului asupra naturii, în acțiuni pozitive/negative;
Sarcina: Încercuiește imaginile care ilustrează comportamente pozitive și taie imaginile
care ilustrează comportamente negative!
Punctaj: S-a acordat câte un punct pentru fiecare situație recunoscută ( 9 situații).
Descriptori de performanță:
– 9 -8 puncte – comportament atins ( A)
– 7 -5 puncte – comportament în dezvoltare (D)
– 4 -0 puncte – comportament care necesită sprijin (NS)
Tabelul 11 . Rezultatele obținute la proba de evaluare finală nr. 3
Nr.
crt. Subiecți
(inițiale) Punctaj Comportamente
1. A.N. 8p A
2. N.A. 9p A
3. P.A. 6p D
4. B.B. 8p A
5. C.A. 3p NS
6. G.G. 9p A
7. B.M. 9p A
8. A.S. 5p D
9. S.A. 8p A
10. C.L. 9p A
11. D.S. 8p A
12. M.V. 2p NS
13. B.C. 6p D
14. D.T. 9p A
15. B.M. 9p A
16. B.P. 9p A
17. T.A 8p A
18. P.C 4p NS
61.10%27.70%11.10%
A
D
NS

85

La proba de evaluare finală numărul trei preșcolarii au arătat că fac diferența între
comportamentele pozitive și cele negative atunci când este vorba despre mediul înconjurător.
Acest lucru este demonstrat de cei 12 copii care au obținut scor maxim la a ceastă probă.

Tabelul 12 : Comportamente obținute la proba de evaluare finală nr. 3
Comportamente obținute Numărul
preșcolarilor Procentaj %
Comportament atins 12 66,66 %
Comportament în dezvoltare 3 16,66 %
Comportament care necesită sprijin 3 16,66 %

Din punct de vedere procentual 66,6% dintre copii au atins comportamentele vizate
la această probă, 16,6% au întâmpinat mici dificultăți, iar un alt procent de 16,6%dintre
copii necesită sprijin în atingerea obiectivelor propuse.

Fig 10 :Reprezentarea grafică a rezultatelor obținu te la proba de evaluare finală nr.3

Probele aplicate în et apa finală, au furnizat date care demo nstrează că preșcolarii au
acumulat o cantitate sem nificativă de cunoștințe și și -au interiorizat o serie de
comportamente ecologice . Acestea au fost achizi ționate în urma participării la activitățile din
cadrul programului propus anterior.
Preșcolarii au devenit deschiși la n evoile mediului înconjurător deoarece știu și
mai multe informații despre acesta. . Răspunsurile elevilor denotă manifestări atitudinale în
raport cu natura, cunosc norme de p rotecție a acesteia, devenind constanți în aplicarea lor.

66.66%16.60%16.66%
A
D
NS

86
3.5. Prelucrarea și analiza comparativă a datelor
Corelând datele ob ținute în etapa inițială și cea finală , am obținut următoarele
rezultate:
Tabelul 13: Centralizatorul rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.1 și proba de evaluare
finală nr.1
Nr.
crt. Subiecți
(inițiale) Proba inițială Proba finală
Punctaj
total Comportament Punctaj
total Comportament
1. A.N. 7p D 9p A
2. N.A. 6p D 8p A
3. P.A. 4p NS 8p A
4. B.B. 7p D 7p D
5. C.A. 5p D 5p D
6. G.G. 7p D 7p A
7. B.M. 4p NS 4p NS
8. A.S. 3p NS 7p A
9. S.A. 6p D 6p D
10. C.L. 9p A 9p A
11. D.S. 7p D 8p A
12. M.V. 2p NS 6p D
13. B.C. 6p D 6p D
14. D.T. 5p D 8p A
15. B.M. 8p A 8p A
16. B.P. 5p D 5p D
17. T.A 8p A 8p A
18. P.C 4p N.S 6p D
Dacă realizăm o analiză comparativă a rezultatelor obținute la proba de evaluare
inițială nr.1 și proba de evaluare finală nr.1 , constatăm că trei dintre preșcolarii care au
obținut la proba inițială calificativul de comportament ce necesită sprijin, la proba finală au
obținut calificativul de comportament în dezvoltare, acest lucru demonstrând că programul
educațional propus a fost eficient.

Tabelul 14: Tabelul cu procentele pe comportamente realizate la proba de evaluare inițială nr. 1 și proba de
evaluare finală nr. 1 .
Comport
amente
Comportament atins Comportament în
curs de dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
inițială finală inițială finală inițială finală
Nr. 3 10 10 7 5 1
Procente 16,6% 61,1% 55,5% 27,7% 27,7% 5,5%

87
Analizând comparativ procentele calificativelor obținute de preșcolari constatăm
diferențe semnificative la cele de comportament atins și la cele de comportament care
necesită sprijin. De asemene putem sublinia faptul că au înregistrat progrese și elevii care
inițial au obținut calificativul de comportament în dezvoltare.

Inițială Finală

Fig 11 :Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.1și proba de evaluare finală
nr.1
Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.1și
proba de evaluare finală nr.1 evidențiază clar schimbarea raportului dintre elevii care au
obținut calificativ e de comportament în dezvoltare și calificative de comportamnet atins.

Fig.12 : Histograma rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.1și proba de evaluare finală nr.1

Histograma rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.1și proba de evaluare
finală nr.1 arată diferența procentuală dintre calificativele obținute de preșcolsari și
evidențiază totodată evoluția pozitiv ă a acestora.

16.60%
55.50%27.70% A
D
NS
55.50%38.80%5.50%
A
D
NS
020406080100
A D NS16.655.5
27.755.538.8
18.75Inițială
Finală

88

Fig.13 :Diagrama linie a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.1 și proba de evaluare finală nr.1

Realizând o analiză comparativă a rezultatelor obținute la cele două probe prezentate
anterior, putem concluziona că se observă o creștere semnificativă a procentului preșcolarilor
care au reușit să atingă comportamentele urmărite ( de la 16,6% la 55,5%). De asemenea se
observă o diminuare a procentului preșcolarilor care necesită sprijin în re aliza rea acestor
comportamente. ( de la 27,7% la 18,75%)
Pornind de la datele obținute, putem concluziona că preșcolarii și -au îmbunătățit
bagajul de cunoștințe, și -au sporit capacitatea de argumentare și mai ales au realizat
importanța protecției animalelor di n mediul înconjurător.

Tabelul 15: Centralizatorul rezultatelor obținute la
proba de evaluare inițială nr.2 și proba de evaluare finală nr.2

0481216202428323640444852566064
A D NSInițială
Finală
Nr.
crt. Subiecți
(inițiale) Proba inițială Proba finală
Punctaj
total Comportament Punctaj
total Comportament
1. A.N. 6p D 8p A
2. N.A. 5p D 8p A
3. P.A. 2p NS 4p D
4. B.B. 6p D 8p A
5. C.A. 2p NS 2p NS
6. G.G. 8p A 10p A
7. B.M. 6p D 8p A
8. A.S. 2p NS 4p D
9. S.A. 6p D 10p A
10. C.L. 10p A 10p A
11. D.S. 6p D 6p D
12. M.V. 2p NS 2p NS
13. B.C. 6p D 8p A
14. D.T. 4p D 4p D
15. B.M. 10p A 10p A
16. B.P. 4p D 8p A
17. T.A 8p A 8p A
18. P.C 4p D 4p D

89
Dacă realizăm o analiză comparativă a rezultatelor obținute la proba de evaluare
inițială nr.2 și proba de evaluare finală nr.2 , constatăm că trei dintre preșcolarii care au
obținut la proba inițială calificativul de comportament în dezvoltare , la proba finală au
obținut calificativ ul de comportament atins , acest lucru demonstrând că programul
educațio nal propus și -a atins obiectivele urmărite.

Tabelul 16: Tabelul cu procentele pe comportamente realizate la proba de evaluare inițială nr. 2 și proba de
evaluare finală nr. 2 .
Comport
amente
Comportament atins Comportament în
curs de dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
inițială finală inițială finală inițială finală
Nr. 4 11 10 5 4 2
Procente 22,2 % 61,1% 55,5% 27,7% 22,2% 11,11%

Analizând comparativ procentele calificativelor obținute de preșcolari constatăm
diferențe semnificative la cele de comportament atins și la cele de comportament care
necesită sprijin. Obse rvăm de asemenea că jumătate dintre copiii care inițial au obținut
calificativul de comportament în dezvoltare, la evaluarea finală au obț inut calificativul de
comportament atins.
Inițială Finală

Fig 14 :Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.2 și proba de evaluare
finală nr. 2

Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.2 și
proba de evaluare finală nr.2 arată că preșcolarii au manifestat interes față de activitățile
propu se, fapt ce a dus la sporirea bagajului de cunoștințe ale acestora.

22.20%
55.50%22.20%A
D
NS
61.10%27.70%11.10%
A
D
NS

90

Fig.15 : Histograma rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.2 și proba de evaluare finală nr.2

Histograma rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.1și proba de evaluare
finală nr.1 arată diferența procentuală dintre cal ificativele obținute de preșcol ari și
evidențiază totodată evoluția pozitivă a acestora.

Fig.16 :Diagrama linie a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.2 și proba de evaluare finală nr.2

Făcând analiza comparativă a rezultatelor celor două probe se constată o creștere a
comportamentelor atinse de la (22,2 % la 61,1%), ceea ce arată că programul propus și -a
atins obie ctivele. Această creștere demonstrează de asemenea că preșcolarii reușesc să facă
asocieri , ceea ce înainte nu reușeau deoarece pentru ei conținuturile aveau un caracter mai
mult abstract. Se constată că din patru copiii care necesitau sprijin în realizarea
comportamentelor, doi au reușit să evolueze . Pentru zilele ce vor urma voi realiza activități
de dezvoltare și ameliorare astfel încât sa obțin progrese și cu preșcolarii care încă mai
necesită sprijin.

020406080100
A D NS22.255.5
22.261.1
27.7
11.1Inițială
Finală
0481216202428323640444852566064
A D NSInițială
Finală

91

Tabelul 17 : Centralizatorul rezultatelor obținute la
proba de evaluare inițială nr.3 și proba de evaluare finală nr. 3
Nr.
crt. Subiecți
(inițiale) Proba inițială Proba finală
Punctaj total Comportament Punctaj total Comportament
1. A.N. 7p D 8p A
2. N.A. 9p A 9p A
3. P.A. 4p NS 6p D
4. B.B. 8p A 8p A
5. C.A. 3p NS 3p NS
6. G.G. 9p A 9p A
7. B.M. 5p D 9p A
8. A.S. 5p D 5p D
9. S.A. 3p NS 8p A
10. C.L. 9p A 9p A
11. D.S. 6p D 8p A
12. M.V. 2p NS 2p NS
13. B.C. 6p D 6p D
14. D.T. 9p A 9p A
15. B.M. 9p A 9p A
16. B.P. 5p D 9p A
17. T.A 8p A 8p A
18. P.C 4p NS 4p NS

Dacă analizăm comparativ rezultatele obținute la proba de evaluare inițială nr.3 și
proba de evaluare finală nr.3 ,constatăm că, în urma aplicării programului educațional propus,
preșcolarii reușesc să facă distincția între comportamentele care sunt benefice mediului și
comportamentele care dăunează acestuia.

Tabelul 18: Tabelul cu procentele pe comportamente realizate la proba de evaluare inițială nr. 3 și proba de
evaluare finală nr. 3
Comport
amente
Comportament atins Comportament în
curs de dezvoltare Comportament care
necesită sprijin
inițială finală inițială finală inițială finală
Nr. 7 12 6 3 5 3
Procente 38,8 % 66,6% 33,3% 16,6% 27,7% 16,6%

Procentele pe comportamente realizate la probele de evaluare inițială și finală cu
numărul trei evidențiază că preșcolarii și -au însușit norme de comportament ecologic, pe
care sunt capabili să le și aplice în viața de zi cu zi.

92
Inițială Finală

Fig 17 :Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.3 și proba de evaluare finală nr.3
Comparând rezultatele obținute la această probă , putem concluziona că preșcolarii
și-au însușit norme de comportament ecologic și au înțeles că dacă natura este sănătoasă și
ei sunt sănătosi. Cele afirmate anterior sunt întărite de creșterea se mnificativă a procentului
de preșcolari care au reușit să atingă comportamentele vizate: de la 16,6% la 66,6%.

Fig.18 : Histograma rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.3 și proba de evaluare finală nr.3

Histograma rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.1și proba de evaluare
finală nr.1 arată diferența procentuală dintre calificativele obținute de preșcolari și evidențiază
totodată evoluția pozitivă a acestora. Astfel observăm o creștere de 50% a calificativului de
comportament atins și o scădere de 11% a calificativului de comportament care necesită sprijin.
16.60%
55.50%27.70%A
D
NS
66.66%
16.60%16.66%
A
D
NS
020406080100
A D NS16.655.5
27.766.6
16.6 16.6Inițială
Finală

93

Fig.19 :Diagrama linie a rezultatelor obținute la proba de evaluare inițială nr.3 și proba de evaluare finală nr.3

Din datele primelor fișe d e observații a reieșit că preșcolarii nu erau de fiecare dată
impresionați de frumusețile naturii. Reacționau uneori la vederea unor spații murdare, dar
acestea erau simple constatări fără inițiative în a lua măsuri. Și-au manifestat însă bucuria
atunci când au întâlnit elemente de nouta te: flora și fauna de la Voinești .
Am constatat că preșcolarii nu sunt deprinși să păstreze curățenia în spațiile publice,
condsiderând că această sarcină revine celorlalț i și nicidecum lor. Am urmărit îndeaproape
atitudinea copii lor față de plante și animale și am constatat că sunt privite de acestea ca
elemente care să le creeze lor o stare de bine. De aceea am organizat cât mai multe activități
în natură pentru a -i deter mina să nu se mai considere superiori acesteia ci parte integrantă ei .
Pe măsura desfășurării activităților cu caracter ecologic am observat o ameliorare a
atitudinilor față de mediu înconjurător, față de viețuitoare ceea ce mă face să concluzionez că
activitățile propuse au fost eficiente. Înregistrarea diferențe lor semnificative, progresul
realizat este un prim pas în formarea unei conștiințe și a u nor atitudini ecologice la
preșcolari , formare care necesită un timp îndelungat și nu doar un an cât a dur at cercetarea.
Cum produsele activității copiilor poartă amprenta caracteristicilor lor individuale,
metoda analizelor produselor activității mi -a oferit largi posibilități de cunoaștere a
aptitudinilor copiilor, a domeniilor în care aceștia excelează sau se pricep mai puțin, a
capacității lor de a fi creativi, a de a -și folosi inteligența și imaginația, a reacției față de nou,
de necunoscut, a perseveranței, a stilului de muncă, a efortului depus. În cadrul activităților
de educație ecologică aceste produse se concretizează în experimente, desene, lucrări
colective, afișe ecologice, activități practic –gospodărești.
Astfel, analiza produselor activității mi-a permis, în primul rând, descoperirea de noi
talente în rândul copiilor. D e asemenea, în funcție de stilul realizării, nivelul și calitatea 0481216202428323640444852566064
A D NSInițială
Finală

94
produselor, am putut surprinde cât de bine este formată o deprindere, care sunt copiii ce
întâmpină dificultăți și unde rolul meu este doar de simplu ghid sau de îndrumător atent.
Lucrările copiilor nu mi -au demonstrat doar înclinația spre frumos, spre artă, ci și capacitatea
lor de concentrare, profunzimea înțelegerii diferitelor situații, spiritul de independență și
inițiativă, capacitatea de aplicare în practică a cunoștințelor teoretice. Fotografiile făcute în
timpul activităților stau drept mărturie că aceste activități s -au desfășurat cu mult entuziasm
și simț de răspundere, lăsând și posibilitatea corectării unor deficiențe apărute pe timpul
desfășurării acestora. Desfășurarea activităț ilor a scos în evidență gradul de dezvoltare a
priceperilor și deprinderilor, diferite trăsături ale personalității ( atitudini față de muncă,
capacitatea de efort, perseverență în activitate, gradul de exigență). Produsele activității au
permis să fac pre viziuni în legătură cu dezvoltarea personalității preșcolarilor și sădepistez
cauzele unor manifestări comportamentale ale lor.
Aceste date, precum și rezultatele înregistrate și prezente mai sus mă îndreptățesc să
afirm că ipoteza de lucru: ,,Dacă vom pro iecta și desfășura sistematic activități de educație
ecologică prin utilizarea unor modalități variate de organizare și respectând ritmul de lucru al
preșcolarilor vom contribui la formarea atitudinii și conduitei ecologice a acestora. ” se confirm ă.

95
Capitolul 4 – Concluzii. Propuneri de eficientizare a demersului didactic în
predarea educației ecologice
În urma analizei și prelucrării datelor pot afirma că obiectivele propuse la începutul
demersului meu au fost atinse.
Prin intermediul probelor de evaluare inițială am realizat investigația globală asupra
ariei, profunzimii și varietății cun oștințelor generale ale preșcolarilor despre mediul
înconjurător.
Preșcolarii percepeau natura ca ceva ce servește intereselor omului, aveau informații
insuficiente despre pericolele poluării, gradul de implicare în acțiunile ecologice es te mediu.
Răspunsurile copiilor au indicat unele manifestări atitudinale în raport cu natura,
cunoașterea unor norme de protecție a acesteia, dar nu dovedeau constanță în ap licarea lor.
Implicarea preșcolarilor în acțiuni ecologice avea loc doar atunci când școala o solicită.
Pentru a realiza obiectivele propuse la începutul experim entului am acordat o atenție
deosebită strategiilor didactice activ -particip ative prin care să determin copi ii să se implice
activ în activitățile realizate, însușindu -și prin efort propriu cunoștințe, priceperi și
deprinderi.De asemenea am urmărit formare a capacității de a lua singuri decizii, de a emite
judecăți de valoare, de a coopera, de a găsi singuri soluții, toate acestea fiind de fapt esențiale
pentru viața de zi cu zi.
Prin activitățile la clasă proiectate și desfășurate conform model ului cuprins în
lucrare, prin activitățile ext racurriculare organizate cu preșcolar ii în vederea cunoașterii
elementelor componente ale mediului înconjurător, ca și prin acțiunile concrete de ocrotire a
unor plante și animale, de înfrumusețare și îmbogățir e a unor colțuri din natură, am
contribuit l a stimularea receptivității lor față de natura înconjurătoare, declanșarea unor trăiri
pozitive față de acestea , formarea unor premise ale conduitei adecvate față de tot ce este în
jur. Plimbările , vizitele și excursiile, micile incidente i -au pus pe copiii în situații diverse de
rezolvare a problemelor, de adaptare, adaptabilitatea fiind o condiție esențială pentru omul
modern.
Consider că după parcurgerea modelului ped agogic propus în sufletele pre școlari lor
au fost sădite sentimente de respect față de natură și mai ales convingerile că omul este parte
integrantă a naturii și nu superiorul acesteia. Faptul că educația ecologică a constituit
obiectiv pentru t oate domeniile experiențiale a dat problem ei o importanță crescută,
imposibil de trecut cu vederea.

96
Aș dori să subliniez în cele ce vor urma că dezvoltarea copilului din punct de vedere
fizic și psihic nu se poate realize armonios decât într -un mediu curat și sănătos. De aceea noi
dascălii trebuie să formăm copi ilor atitudini și convingeri ecologice care vor avea cu
siguranță un impact pozitiv asupra dezvoltării lor ulterioare.
În urma desfășurării cercetării am constatat că preșcolarii vin din familie cu o serie de
noțiuni greșite despre viețuitoare, fenomene ale naturii și cauzalitatea acestora, fără
deprinderi de îngrijire amediului și a propriei sănătăți. Din acest motiv am încercat să pun
accent, în primul rând, pe formarea deprinderilor practic -aplicative, dezvoltar ea unui
comportament pozitiv față de mediul înconjurător, cât și formarea convingerilor de factură
ecologică.
Practica cercetării m -au făcut să înțeleg că, dacă îmi aleg instrumentele adecvatepot
ajunge la sufletul preșcolarului, motivând copilu l să devină participant activ la propria sa
instruire. Fiecare întâlnire cu natura a determinat lărgirea bagajului lor de cunoștințe,
stimularea interesului pentru cunoașterea frumosului din natură, educarea dragostei pentru
protecția și îngrijirea naturii .
Modalitățile de realizare a educației ecologice alese au adus elemente de noutate față
de activitățile cu care erau obișnuiți copiii, i -au plasat în contact direct cu natura, i -au ajutat
să o exploreze, să analizeze și să interpreteze singuri rezultatele (prin experimente), i -au
învățat să exprime frumosul din natură prin desen și pictură.
Activitatea pe grupe și în perechi i -a stimulat pe copii, i -a ajutat să închege noi
prietenii, să -și dezvolte spiritul de muncă în echipă și soli daritatea față de membrii grupei,
față de colegii mai mici, mai timizi sau nou -veniți în colectiv.
Probele practice oferă posibilitatea copiilor de a -și proba competențele generale
(comunicare, înțelegere, analiză, sinteză, evaluare), cât și p e celespecifice, aplicative
(capacitatea de utilizare a informațiilor, a instrumentelor de lucru, capacitatea de a înregistra
și interpreta rezultatele). Urmărind îndeaproape evoluția stadială a plantelor, declanșăm
curiozitatea copiilor, educându -i și în spiritul dragostei pentru muncă.
Activităților propuse, prin varietatea modalităților de realizare, a contribuit la formarea
comportamentelor ecologice, la dezvoltarea unor deprinderi de îngrijire a naturii, la educarea
unei atitudini responsabil e față de mediu.
Punând accent mai mult pe latura formativă a învățării, am încercat să ofer copiilor
mai multă autonomie, mai multă inițiativă și motivație. Stimulându -le creativitatea, am

97
determinat copiii să înțeleagă valoarea actului educativ , aceștia dorindu -și și singuri să aspire
spre realizarea scopului propus.
Oferind copiilor modele pozitive, demne de urmat (părinți, dascăli, frați mai mari,
diferite personalități) le insuflăm, de fapt, dragostea pentru cunoașterea naturii, plăcerea de a
fi în mijlocul ei, de a -i dezlega misterele, de a o ajuta sa se c onserve, până nu e prea târziu.
Valorizarea pozitivă a modelelor de interacțiune contribuie, de asemenea, la educarea
sensibilității , a atitudinii lor față de sine și față de ceilalți, la interiorizarea treptată a unor
modele de conduită.
Pe par cursul cercetării am constatat că este necesară reducerea numărului de activități
statice , în favoarea celor dinamice, al celor în care copilul este doar un ascultător pasiv, în
favoarea celor de tip interactiv, cu un conținut variat și atractiv, calculato rul fiind de un real
folos în acest se ns. Specific acestei modalități , este faptul că cere copilului efort personal, în
cadrul ei, activitatea senzorio -motorie având un rol important.
Copiii trebuie obișnuiți să desfășoare activități în aer libe r ( ca de exemplu grădinărit,
acțiuni de îngrijire a parcurilor și spațiilor verzi, excursii în natură), „ experiențe” ce pot avea
funcții educative și recreative. Natura în sine, oferă, în orice anotimp, oportunități ample de
învățare și joacă, atât în me diul rural, cât și urban.
În munca educativă , atitudinea părinților este hotărâtoare în formarea personalității
copiilor . De aceea este necesar ca părinții să cunoască posibilitățile de înțelegere ale copiilor,
aspirațiile, preferințele, să -i încurajeze pentru micile reușite și pentru bunele lor intenții. Nu
vom obține mici ecologiști, dacă părinții nu sunt ei , în primul rând, niște buni cetățeni. Cum
activitatea educativă din grădiniță nu poate fi separată de toate celelalte influențe educativ e,
se impune o colaborare între toți factorii educaționali implicați în procesul dezvoltării și
formării personalității copilului.
Deoarece sănătatea mediului înseamnă și sănătatea noastră, consider că pentru a
rezolva problemele de mediu se impune educarea oamenilor în spiritual respectului pentru
natură și a deprinderilor practice de protejare a acesteia. Având în vedere că la baza educației
viitorului cetățean stă educația timpurie, este necesară formarea unor deprinderi ecologice
încă de l a o vârstă fragedă. De aceea nouă, cadrelor didactice, ne revine sarcina de a găsi
modalități de eficientizare a demersului didactic în vederea formării conștiinț ei și conduitei
la preșcolari .
În acest scop formulez următoarele propuneri:

98
• Programe de forma re a cadrelor didactice în vederea îmbunătățirii actului educațional;
• Realizarea unor proiect e educaționale la nivelul unităților de învățământ ;
• Organizarea unor simpozioane la nivel județean, național și de ce nu internațional;
• Găsirea unor soluții în pla ja orară astfel încât să poată fi studiată Educația ecologică ca
disciplină opțională, chiar dacă disciplinele de învățământ sunt ofertante din punctul de
vedere al conținuturilor cu caracter ecologic;
• Încheierea de parteneriate cu instituții specializate în acțiuni de conservarea și protejarea
mediului;
• Inițierea unor ce rcuri ale ecologiștilor în grădinițe ;
• Activitățile extrașcolare să aibă un caracter practic -aplicativ;
• Realizarea unor reviste de specialitate;
• Atragerea de sponsori în vederea derulării unor acțiuni cu caracter ecologic;
• Apariția de ghiduri de specialitate care să vină atât în sprijinul cadrel or didactice, câ t și al
copiilor.
Lucrarea de față vine și în sprijinul susținerii faptului că educația părinților este la fel
de necesar ă ca și educaiția copiilor. Există module de formare pentru dezvoltare durabilă,
module la care părinții sunt chemați să răspundă pozitiv, să se instruiască în sprijinul
păstrării resurselor, adoptării unui stil de viață sănătos.
Un învățământ bine conceput va permite manifestarea inițiativei, a spontaneității, a
creativității copilului, dar și dirijarea , îndrumarea sa, însă în toate cazurile va fi vorba de
relații de cooperare între educator și copii, între educator și părinții acestuia.

99
BIBLIOGRAFIE
1. ALECU,Simona, (2005) -Metodologia cercetării educaționale, Editura Fundației
Universitare “Dunărea de Jos“ Galați.
2. BARNA, Andrei, ANTOHE, Georgeta, (2001) -Curs de pedagogie, Fundamentele și teoria
educației, Editura Logos, Galați.
3. BARNA, Andrei, ANTOHE, Georgeta, (2005) -Curs de pedagogie, Teoria curriculum -ului
și evaluării, Editura Logos, Galați.
4. BERCA, Mihai, (2000) -Ecologie generală și protecția mediului, Editura Ceres, București.
5. BOCOȘ, M., JUCAN, D. (2007) – Teoria și metodologia instruirii , Teoria și metodologia
evaluării. Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor , Editura Casa Cărții
de Știință, Cluj -Napoca.
6. CUCOȘ. Constantin(2006) -Pedagogie -ediția a II -a revăzută și adăugită , Ed. Polirom, Iași.
7. CUCOȘ. Constantin(1998) -Psihopedagogie , Ed. Polirom, Iași,
8. CUCIINIC,C.,PINTILIE,C. (2000) -Natura, prietena mea, Editura Aramis,București.
9. DRĂGAN,I.,NICOLA,I(1993) -Cercetare psihopedagogică, Editura Tipomur,Târgu Mureș.
10. DUȚU, Mircea (1989) -Educația și problemele lumii contemporane, Editura Albatros,
București.
11. DUMITRESCU F., STĂNCULESCU, C., (20 02)- „Natura pe înțelesul copiilor”, Ed.
Carminis.
12. FONARI, Eugenia, (2002) – vol.Ecologia, Etica, Morala ,( Cultura ecologică a tineretului),
Chișinău.
13. GIURGEA, D. (1999) -Disciplinele opționale, Editura Eficient, București.
14. GHIȚĂ, S. (2007) -Curs de ecolog ie generală, vol.I, Editura Nautica.
15. IACOB, Adelina (2008) -Educație ecologică și de protecția mediului, ghid metodic pentru
cadre didactice, învățământ primar, Editura Brevis, Oradea.
16. IACOB, Adelina (2008) -Educație ecologică și de protecția mediului, caietul elevului
clasele I -IV, Editura Brevis, Oradea.
17. IONESCU, Al. (1989) -Protecția mediului înconjurător și educația ecologică, Editura
Ceres, București.
18. KNELLER, G.F.(1975) -Logica și limbajul educației, EDP, București.
19. LUHAN, Mc. (1975) – Galaxia Guttenberg, Editura Politică, Bucu rești.

100
20. Marinescu, M., (2013 )- Noile educații în societatea cunoașterii, Editura Pro Universitaria,
București .
21. MUSTER, D. (1985) -Metodologia cercetării în educație și în învățământ, Editura Litera,
București.
22. NICOLA, Ioan(2003) – Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis , București.
23. PĂUN, Emil -Noi orizonturi teoretice în analiza clasei de elevi (meseria de elev), Revista
Învățământul primar, 4/1996.
24. PETROAIA, E., PÂRÂIALĂ, D -TRU, PÂRÂIALĂ.V.(coord.)(2000) –Disciplinele
opționale la clasele I -IV.Modele orientative. Editura Polirom, Iași.
25. POPA, Didia,(2000) – Elemente de ecologie și drept al mediului, Editura Danubius, Galați.
26. POPA, Nicoleta, Laura,ANTONESEI, Liviu, LABĂR, Vicențiu,Adrian (2009) -Ghid pentru
cercetarea educației, Editura Polirom.
27. SIMA, C (2000) -Ecologie și protecția mediului înconjurător, Editura Independentă și
Economică, Pitești.
28. VĂIDEANU, George, (1988) -Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică,
București.
29. VERZA, Emil, -Condițiile dezvoltării și cunoașterea personalității copilului, Revista
Învățământul preșcolar, 1-2/1994.
30. VIȘAN, Sandală, CREȚU, Steliana, ALPOPI, Cristina (2000) -Mediul înconjurător.Poluare
și protecție, Ediția a II a ,Editura economică, București.
31. VRABIE, Dumitru, ȘTIR, Corina (2004) -Pedagogia educației, Editura Fundației
Universitare “Dunărea de Jos“ Galați.
32. ZORGO, B. – De la acțiunile pe modelele obiectuale, la acțiunile pe simboluri, Revista de
Psihologie, 2/1974.
33. ***Didactică -manual pentru clasa a X a a școlii normale ”, EDP București, 1995 .
34. ***Pedagogie preșcolară,didactică -manual pentru școli normale, clasa a XI a ”, EDP
București, 1995
35. ***Revista Învățământului Preșcolar nr. 3 -4, „Educația în anul 2000”, București, 2000.
36. 30.www.didactic.ro
37. 31.www.nationalge ographic.

101
ANEXA 1
Proba nr.3
Încercuiește imaginile care ilustrează comportamente pozitive și taie imaginile
care ilustrează comportamente negative!

102

ANEXA 2

„MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ”

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

TEMA: „CUM ESTE / A FOST ȘI VA FI PE ACEST
PĂMÂNT ?”

103
Grupa: Mare
Tema anuală de studiu: ,,Cum este/a fost și va fi aici pe pământ?”
Tema proiectului: ,,Magia sărbătorilor de iarnă ”
Tema săptămânii: ,,În așteptarea lui Moș Nicolae”
Tema zilei: ,,Petrecere de Moș Nicolae “
Tipul activității :activitate integrată
Durata: O zi
Forma de organizare: Frontală, individuală, pe grupe
Locul de desfășurare: Sala de grupă
Scopul activității :
– Educarea trăsăturilor pozitive de caracter și formarea unei atitudini pozitive față de
sine și față de ceilalți.
CATEGORII DE ACTIVITĂȚI :
1. Activități de dezvoltare personală (ADP):
• Rutine: Întâlnirea de dimineață, servirea mesei;
• Tranziție: “Luați seama bine “,”Câte unul pe cărare”,
2. Jocuri și activități alese (ALA I) :
• Artă: „Decorarea elementelor folosite la realizarea machetei prin diferite tehnici –
lipire,pictură;
• Joc de rol: „ Pregătirea dulciurilor pentru Moș Nicolae”
3. Activități pe domenii experiențiale (ADE):
• Domeniul om și societate (DOS)
„ Povestea educatoarei’’ – cum se pregătesc animalele pentru Moș Nicolae
• Domeniul Științe (DȘ) – exercițiu cu material individual
4. Jocuri și activități alese (ALA II):
• „ Petrecerea din pădure’’ -dans, cântece ;
I. ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSON ALĂ
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ
Obiective operaționale:
O1- Să se salute cu colegii folos ind formule de salut potrivite;
O2- Să identifice numele colegilor absenți, observând panoul de prezență.

104
O3- Să formuleze propoziții scurte în legătură cu vremea din această zi marcând -o prin
simbol adecvat;
II. JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI ALESE (ALA I)
Obiective operaționale:
JOC DE ROL:
O1- Să sorteze biscuiții după formă ;
O2- Să lipească cu cremă de ciocolată biscuiții doi câte doi având aceeași formă;
O3-Să aranjeze masa pentru petrece re folosind materialele puse la dispoziție: șervețele,
farfurii și pahare din plastic etc.;
O4 – Să respecte reguli elementare și obligatorii de igienă ;
O5- Să manifeste o atitudine plăcută, stimulativă în timpul pregătirii prăjit urilor pentru
petrecere.
ARTĂ:
O1- Să lipească elemente le decorative (fulgi de zapadă, globulețe etc.) pe căsuțe, copaci,
animale;
O2- Să picteze siluetele animalelor din pădure;
O3- Să atașez e eleme ntele confecționate pe machetă;
O4- Să lucreze în ec hipă pentru realizarea machete.
Resurse:
Procedurale: jocul, exercițiul, explicația, conversația, problematizarea, observația,
demonstrația, aprecierea.
Materiale : copaci din hârtie, siluete animale, biscuiti, cremă, șervețele;
Organizatorice: pe centre, individual, în perechi, în grup.

III. ACTIVITATI PE DOMENII EXPERIENȚIALE
1) DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE (DOS)
,,Povestea educatoarei’’
Obiective operaționale:
O1- Să asculte cu atenție conținutul poveștii;
O2- Să refacă șirul poveștii răspunzând la întrebări folosind metoda explozia stelară;
O3- Să desprindă morala poveștii;
O4- Să stabilească cadoul pe care îl merită vulpea .

105
Resurse:
Procedurale: conversația euristică, explicația, expunerea, explozia stelară, brainstorming
Materiale: planșă cu pădurea, siluete cu animale,ghetuțe ;
Organizatorice: frontal, pe grupuri, individual;
2. DOMENIUL ȘTIINȚĂ ( DȘ)-Activitate matematică – exercițiu cu material individual
Obiective operaționale:
O1- Să formeze mulțimi de elemente pe baza unor însușiri comune (formă, mărime,culoare);
O2- Să așeze jetoanele pe machete respectând pozițiile spațiale cerute (în față, în spatele,
sus, jos, lângă);
Resurs e:
Procedurale: conversația, explicația, exercițiul, demonstrația, problematizarea;
Materiale: jetoane cu animale din pădure,brazi;
Organizatorice: pe centre, individual, în grup;

IV. JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI ALESE (ALA II)
,,Petrecerea din pădure’’
Obiective operaționale:
O1- Să interpreteze cântece specifice anotimpului;
O2- Să-și coordoneze mișcările pe muzică și ritm;
O3- Să execute cu deplin control pașii de dans, îmbinați cu elemente de legătură specifice
acestuia (întoarcere, răsucire, învârtire etc.)
Resurse:
Procedurale: conversația, explicația, exercițiul;
Materiale: computer, pelerine fulg;
Organizatorice : pe grupe, individual, perechi;
Material bibliografic:
Curriculum pentru învățământul preșcolar (3 -5/7ani)
Breben S, Gancea E, „ Metode interactive de grup ”, Ed.Arves, Craiova, 2004;
Laurenția C, Angela S, „ Activitatea integrată în grădiniță ”, Ed. Didactica Publishing
House, 2008
Grama F, Culea L, „ Ghid pentru proiecte tematice ”, Ed. Didactica Publishing House, 2008

106
Activitate integrată : ALA+ DȘ+ DOS
Scenariul zilei
La intrarea în sala de grupă copiii își vor marca prezența prin atașarea unei fulg pe
care este lipită fotografia fiecăruia pe un om de zăpadă, apoi se vor așeza pe pernuțe în
semicerc, creând astfel mediul propice desfășurării primei activități, Întâlnirea de
dimineață.
Salutul se reali zează folosind formula „Bună dimineața, fulgi de nea”. 1
Completarea calendarului naturii se va realiza pornind de la întrebările:
– În ce anotimp suntem?
– Cum este vremea afară iarna? (De regulă, ninge, este foarte frig, chiar ger)
– Dacă avem zăpadă, cum ne putem juca afară? ( Construim oameni de zăpadă, ne dă
cu săniuța, facem bulgări de zăpadă.)
Vom atașa pe un norișor simboluri corespunzătoare vremii de afară.
Împărtășirea cu ceilalți continuă printr -o scurtă convorbire despre sărbătoarea din ziua
respectivă și anume sosirea lui Moș Nicolae. Se vor purta discuții despre ceea ce le -a adus
Moșul Nicolae acasă în ghetuțe.
Activitatea de grup .
Se relateaza copiilor povestea -“Vulpea și ghetuțele fermecate “
Cu ajutorul unei planșe pe care este desenată o pădure și a unor siluete ale personajelor
din poveste se va realiza fixarea cunoștințelor.
Noutățile zilei .
În timpul activității se aud bătăi în ușă. Sosește la noi un personaj surpriză care ne va
transforma în animăluțe din pădure, pictându -i pe copii pe față. Pentru aceasta vom lucra
împreună cu personajul surpriză la centrele de activitate, astfel la sfârșitul zilei să obținem o
machetă repre zentând pădurea. Se face intuirea materialelor din centrele de activitate și se
anunță obiectivele și modul de desfășurare al activității pe centre.

107
Secvența
didactică Conținutul activității Strategii
didactice Evaluare
1.Moment
organizatoric Asigurarea condițiilor necesare unei bune
desfășurări a activității.
Distribuirea în prealabil a unor mijloace de
învățământ în fiecare centru de activitate.
Întâlnirea de dimineață:
1. Salutul;
2.Împărtășirea cu ceilalți: prezența și calendarul
zilei;
3. Activitatea de grup;
4. Noutatea zilei. – Conversația
– Explicația

Evaluare
continuuă
2.Captarea
atenției Se va realiza prin descoperirea cadoului lăsat
de Moș Nicolae educatoarei (o planșă cu o
pădure și o ghetuță în care se află personajele
din povestea ce urmează a fi relatată copiilor). – Conversația
– Observația
-Elementul
surpriză -Frontală
Individuală

3.Anunțarea
temei și a
obiectivelor La momentul descoperirii surprizelor le voi
spune copiilor că astăzi vor sorta animalele din
pădure după formă,mărime,culoare,vor așeza
animalele respectând pozițiile spațiale,vor
decora elementele necesare confecționării unei
machete cu pădure (copaci,siluete cu
animale,căsuța animalelor ),vor sorta biscuiți
sub formă de animăluțe,îi vor umple cu
cremă,vor cânta și vor dansa. – expunerea

-Frontală

4.Desfășurare
a activității
pe centre Povestea va fi expusă tuturor copiilor la
întâlnirea de dimineață.Copiii vor fi așezați în
semicerc,vor asculta povestea. Se prezintă
copiilor planșa cu pădurea unde se petrece
întâmplarea,iar cu ajutorul siluetelor se va fixa
conținutul poveștii. Folosind metoda activ –
participativă „explozia stelară” copiii vor
răspunde la întrebări și vor reface firul poveștii.
La științe: Vor forma mulțimi de obiecte după

-Povestirea
– Explicația
– Exercițiul

Explozia
stelară

– Frontală și
individuală

108
criteriulformă,mărime,culoare,vor așeza
animalele respectând pozițiile spațiale
cerute,vor compara grupele de obi ecte prin
formare de perechi, observând raporturile și
diferențele cantitative între obiectele din
grupele comparate vor așeza mulțimea
copacilor din pădure în ordine crescătoare ,de la
stânga la dreapta,vor așeza grupe de animale în
fața copacilor,în spa tele lor,etc.
La artă, copiii vor decora diferite elemente
necesare confecționării unei machete cu tema
„Pădurea”: decorează cu ajutorul fulgilor de nea
copacii din pădure, lipesc bucățele de hârtie pe
siluete cu animale din pădure, decorează
căsuțele animalelor din pădure.Copiii vor fi
pictați pe față de către invitatul surpriză .
La jocul de rol , copiii vor descoperi pe mese
materialele necesare aranjării mesei pentru
petrecere: șervețele, farfurii, pahare ,dar și
biscuiți animaluțe pe care îi vor so rta după
formă și apoi îi vor lipi doi câte doi cu cremă.

-exercițiul
-expicația
-conversația
Explicația
Conversația
Demonstrația
Exercițiul

– Exercițiul
– Conversția
– Exercițiul

Verificarea
realizării
cerinței atât
individual cât
și în grup.
5.Obținerea
performanței La științe copiii așază animalele și brăduții
respectând criteriile date de educatoare.
La artă copiii decorează elementele necesare
realizării machetei cu tema pădurea.
La jocul de rol copiii pregătesc prăjituri pentru
Moș Nicolae ,aranjează masa pentru petrecere. – Exercițiul
– Conversția
Munca
independenta – Evaluare
individuală
și colectivă

6.Realizarea
feed-back -ului
Pe baza lucrărilor realizate de copii vor fi
enumerate principalele acțiuni din poveste.
Acestea se vor regăsi în lucrările finalizate de
copii la cele trei centre de activitate. – Conversația
Verificarea
cunoștințelor
acumulate

109

7.Încheierea
activității
Corespunde cu finalitatea zilei . Copiii vor
aduna toate materialele pe care le -au decorat și
vor realiza cu ajutorul acestora macheta
„Pădurea”.
La final vor dansa și vor .
Se fac aprecieri asupra modului de lucru al
copiilor și asupra întregii activități.
Copiii vor servi biscuiții făcuți de ei la centrul ,,
joc de rol .

– Exercițiul
– Conversația

– Verificarea
executării
pașilor de
dans