SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI [623860]

1
UNIVERSITATEA „BABEȘ – BOLYAI” CLUJ – NAPOCA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI
PREȘCOLAR

ROLUL ACTIVITĂȚILOR INTEGRATE DIN GRĂDINIȚĂ ÎN
DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII PREȘCOLARILOR

COORDONATOR
CONF . UNIV . DR. CĂTĂLIN GLAVA

ABSOLVENT: [anonimizat] – MARIA

CLUJ – NAPOCA 2018

2
CUPRINS
 Introducere …………………………………………………………………………………………………. 3

CAPITOLUL I . ACTIVITATEA INTEGRATĂ
I.1. Activitatea integrată – aspecte generale ……………………………………………………………. 4
I.2. Categoriile de activități de învățare ……………………………………………………………….. …6
I.2.1. Activitățile pe domenii experiențiale ……………………………………………………. 7
I.2.2. Jocurile și activitățile didactice alese …………………………………………………… 8
I.2.3. Activitățile de dezvoltar e personală …………………………………………………… 10

CAPITOLUL II . CREATIVITATEA LA VÂRSTA PREȘCOLARĂ
II.1. Creativitatea – componentă a personalității …………………………………………………… 14
II.2. Nivelurile creativității …………………………………………………………………………………… 16
II.3. Stimularea creativității la vârsta preșcolară ………………………………………………….. 17
II.4. Evaluarea cre ativității la vârsta preșcolară ……………………………………………………. 21

CAPITOLUL III . METODOLOGIA CERCETĂRII
III.1. Obiectivele, ipoteza și variabilele cercetării ………………………………………………….. 25
III.2. Metode de cercetare utilizate ……………………………………………………………………….. 26
III.3. Eșantionul de subiecți ………………………………………………………………………………….. 26
III.4. Eșanti onul de conținut …………………………………………………………………………………. 27

CAPITOLUL IV . DESFĂȘURAREA EXPERIMENTULUI
IV.1. Diagnosticarea nivelului de dezvoltare a capacităților creative ale copiilor de
vârstă preșcol ară în etapa inițială …………………………………………………………………………. 28
IV.2. Condițiile pedagogice de dezvoltare a capacităților creative a preșcolarilor, în
cadrul activităților didactice, în etapa formativă ………. ………………………………………….. 30
IV.3. Determinarea nivelului de dezvoltare a capacităților creative în etapa finală ….35

CAPITOLUL V . PREZENTAREA REZULTATELOR CERCETĂRII
V.1. Concluzii ………………………………………………………………………………………………………. 37
V.2. Bibliografie …………………………………………………………………………………………………… 49
V.3. Anexe …………………………………………………………………………………………………………… 51

3
INTRODUCERE

În societatea modernă, „învățarea” nu mai este determinată doar de activitatea de a
cunoaște anumite informații pentru dezvoltarea sinelui, ci devine o activitate cu un înalt
grad de complexitate, care determină atitudini, priceperi, deprinderi și cunoștinte . Prin
activitatea de învățare putem înțelege că omul se cunoaște pe sine, pe ceilalți, dar și
societatea în care el trăiește . În acest sens, pentru a deveni indivizi cât mai adaptați
societății în care ei trăiesc, copiii sunt încurajați să își dezvolte personalitatea atât din punct
de vedere academic/intelectual cât și din punct de vedere creativ, emo țional sau
psihologic . Creativitatea devine astfel unul dintre cele mai importante deprinderi ale
omului modern, iar copilul fiind într -o continuă dezvoltare, împreună cu societatea în care
trăiește, trebuie să își găsească personalitatea creatoare încă d e mic pentru a fi capabil să
manifeste originalitate în gândire, dorințe sau chiar trăiri afective .
Copiii dispun de un potențial creativ în continuă dezvoltare, mintea copiilor fiind mult
mai susceptibilă la informații și date noi . Creativitatea evoluează în timp prin o varietate de
metode dar și prin învățare, prin comportamente, prin aptitudini intelectuale sau
imaginative .
Astfel, pe lângă mediul familial, copiii găsesc o resursă foarte importantă de
dezvoltare și în cadrul grăd inițelor . Aici, activitățile sunt centrate pe formarea personalității
lor, iar dezvoltarea creativității ocupă un loc foarte important în acest mediu . Pentru a fi
posibilă dezvoltarea creativității este nevoie de o proiectare didactică specifică și complex ă
care este axată pe obiective educaționale cu caracter flexibil, îndreptate spre dezvoltarea și
respectarea intereselor copilului și adaptate vârstei acestuia .
Probabil activitățile care oferă cea mai marie arie de evoluție pentru personalitatea
creatoare sunt cele din cadrul Domeniului Estetic și Creativ , ele având în componență lor
educaț ie plastică și educație muzicală .
Activitățile artistico -plastice îl pregătesc pe copil să respecte arta, frumosul, să își
dezvolte mu ltilateral personalitatea din punct de vedere moral, spiritual și intelectual .
Culorile, modelajul, formele și mărimile, dispunerea în spațiu a elementelor, toate devin
metode a exprimare a sinelui, a personalității, dezvoltând în același timp capacitatea de
concentrar e și oculo -motorie a copiilor . Instrumentele de lucru din cadrul activităților îi
ajută pe copil să își monitorizeze propriul echilibru și acesta devine mult mai conștient de
mediul din jurul său . În timp, copilul învață să gestioneze și să armonizeze spațiul său de
lucru astf el încât să fie adaptat nevoilor sau dorințelor sale . Copiii care se dezvoltă din

4
punct de vedere artistic, se dezvoltă și senzorial și comportamental, și pe măsură de cresc
dau dovadă de flexibilitate în gândire și de fluență în elaborarea ideilor
În ce le din urmă, devine obligația cadrelor didactice să descopere din timp aptitudinile
fiecărui copil și să scoată în evidență potențialul creativ al fiecăruia, atât pentru a -i
dezvolta și a -i forma pe viitori indivizi creatori care au înclinații artistice în că din copilărie
dar și pe cei cu capacități obișnuite care prin artă își dezvoltă imaginația, spiritul de
observație și intuiția .
În concluzie, orice activitate instructiv – educativă care dezvoltă și permite evoluția în
timp a creativității copilului, m ai ales cele care fac parrte din Domeniul Estetic și Creativ,
devin importante și chiar necesare pentru cultivarea unei percepții originale și individuale a
mediului în care trăim, pentru înțelegerea conceptului de „frumos” din natură și din
societate și p entru îmbogățirea paletei personale de cunoștințe sau deprinderi .

5
CAPITOLUL I
ACTIVITATEA INTEGRATĂ

I.1. Activitatea integrată – aspecte generale

În societatea modernă, introd ucerea tehnologiei și a mijloacelor inovative în predare
devine o necesitate deoarece acestea permit o abordare nouă, accesibilă tinerilor și adaptată
noilor curente în care trăim . Astfel, tipologiile învățământului au evoluat, creeând chiar noi
dimensiuni, de „educații noi”, prezente în o nouă societate a cunoașterii – acestea ajutând
enorm în procesul educativ și în dezvoltarea copiilor .
În zilele noastre, individul nu învață doar pentru sine, ci și pentru a putea convețui și
colabora cu ceilalți . În ace st sens, activitățile de predare -învățare îi îndeamnă pe copii spre
autocunoaștere, spre originalitate, spre inițierea unui punct de vedere propriu, spre gânduri
și atitudini morale, emoționale, psihologice proprii care sunt mai apoi transpuse sau
corelate cu mediul social înconjurător al copilului pemtru ca ac esta să înț eleagă cum
comportamentele și acțiunile sale îi înfluențează pe cei din jur .
În acest sens, este nevoie de o proiectate didactică care se centrează pe obiective
educaționale care stau la baza unor conținuturi flexibile, care la rândul lor, permit cu
precădere respectarea intereselor copilului în funcție de vârsta și de nivelul de dezv oltare al
acestuia .
Pentru ca acest lucru să fie posibil, curriculumul ne recomandă activitățile integrate
față de activitățile axate pe domenii experiențiale sau de sine stătătoare deoarece permit o
abordare didactică alternativă care se axează pe dezvol tarea multilaterală a copiilor .
Activitățile instructiv -educative de tip integrat au devenit o metodă modernă și
inovativă de organizare și desfășurare a conținuturilor, aici, activitățile de predare -învățare
cuprind obiectivele și conținuturile diferitelo r domenii iar prin îmbinarea lor sub forma
unui mediu unitar în care sunt cuprinse diferite atitudini și deprinderi noi, se vor obține noi
finalități adaptate nevoilor preșcolarului .
În timpul petrecut în sălile grădiniței, preșcolarul are cea mai mare capacitate de
asimilare (în „prima copilărie”) – dacă este îndrumat și încadrat adecvat vârstei, el poate
dobândi atitudini și deprinderi importante, utile în o mare varietate de domenii, cum ar fi:
științe, muzică, dans, sport, limba maternă sau chiar lim bi moderne . În același timp,
preșcolaritatea îi permite dezvoltatea diferitelor niveluri de gândire și de folosire a
limbajului foarte importante în perioada învățării școlare viitoare .

6
În același timp, prin folosirea activităților integrate în cadrul p redării/instruirii,
educatoarea își scoate în evidență propriile deprinderi didactice și face loc unor abordări
ample, interesante și atrăgătoare pentru copii, îndepărtându -se de stilul tradițional care de
foarte multe ori limitează desfășurarea activități lor prin stilul rigid care de multe ori devine
previzibil și monoton .
Activitățile integrate pot fi considerate oarecum similiare cu interdisciplinaritea
deoarece și aceasta a apărut ca o necesitate a depășirii granițelor artificiale dintre diferite
domen ii, iar obiectivele se axează nu doar pe o categorie de activități ci pe o tematică
unitară care se desfășoară pe mai multe domenii în același timp .
Prin activitățile integra te însă, se observă o diferență: aici, dispar cu totul granițele
dintre categorii și tipuri de activități didactice . În cadrul activităților integrate tema centrală
devine un spațiu în care sunt incluse mijloacele diferitelor științe sau domenii și prin
intermediul cărora conținuturile s e unesc într -un subiect comun, iar altfel se obțin
finaliățile dorite din punct de vedere intelectual și comportamental .
Pentru a face posibilă o astfel de abordare activitățile integrate devin activități
planificate din timp, calendaristic, după cum prevede planul de învățământ ., conform
programei, orarului și nivelului de vârstă al fiecarui copil, nelipsind nici implicarea și
experiența educatoarei .
Astfel, activitățile de tip integrat desfășurate în grădiniță, necesită și un scenariu zilnic
(scena riu de o zi), care conține elemente și descrieri specifice pentru a putea cuprinde
reuniunea activitiăților din diferite domenii, cu activități la alegere, dar care includ și
componente din tema sau subtema săptămânii
Abordând integrat activitățile punem a ccent pe studierea unei teme alese apelând la
diferite mijloace de analizare a diferitelor științe, eliminând în același timp granițele care
ne limitează când se face referință la tipuri sau categorii de activități . Activitățile,
integrându -se între ele, î și îndeplinesc rolul de dezvoltare a intelectului și a personalității
confom realității în care trăiește individul .
Pentru a realiza activități integrate de succes, tr ebuie construite scenarii foarte
elaborate de către cadrul didactic, cu obiective precise , realizabile și cu o distribuire a
sarcinilor pe fiecare domeniu de activitate, asigurând în același timp o varietate de opțiuni
care determină îndeplinirea tuturor obiectivelor .
Prin urmare, scenariu zilei va debuta întodeauna cu o întâlnire la nivelul grupei de
copiii, în cadrul căreia, se va aduce în discuție o poveste, un personaj sau o întâmplare,
care deși aparțin inițial unor medii diferite, au un element comun care va fi studiat în
vederea realizării obiectivelor propuse în proiectarea didactică – aici învățarea se va

7
concretiza și prin silința proprie fiecărui copil, el devine un participant activ în cadrul
procesului de învățare, nu mai este doar un simplu ascultător .
În același timp, în momentul proiectării didactice, educatoarea va trebui să in tuiască,
pe parcursul activităților integrate, și tot ceea ce se va întâmpla în cadrul activității, pentru
a menține un mediu cât mai antrenant și plăcut copiilor dar care le permite și să învețe
lucruri noi din domenii cât mai complementare .
De asemene a, se va avea în vedere ca obiectivele să fie atât de ordin formativ cât și
informativ fără a fi în număr prea mare pentru a se putea realiza îmbinarea și desfășurarea
lor. Prin această abordare, cadrul didactic devine un observator, un moderator, rolul să u
fiind doar acela de a ghida copiii spre înțelegerea informațiilor și de a -i stimula către
muncă individuală sau în echipă, către descoperirea de opini, gânduri și sentimente
personale .
Educatoarea va fi nevoită să elaboreze obiective și conținuturi clare pentru activtitățile
zilnice de acest fel, astfel încât să poate realiza un scenariu prin care sa îi îndemne și să îi
motiveze pe copiii să afle tainele temei noi învățate .
Prin proiectele tematice se va întocmi cadrul principal prin care se va stab ili parcusul
activităților și prin care se va asigura o bună desfăș urare a activităților integrate, axate în
principal pe stimularea interesului copiilor și pe îndeplinirea obiectivelor .
Activitățile integrate au rolul de a ușura procesul de învățare al copiilor printr -o
manieră interactivă și interesantă, iar metodele folosite în grădiniță de către educatoare
asigură un cadru foarte antrenant pentru copil, acesta putând fi captat foarte ușor de energia
prezentă în acest tip de abordare .
În acest fel, cad rul didactic ajunge să creeze împreună cu copiii proiectul tematic
(desfășurat pe o zi, pe parcursul unei săptămâni sau chiar o lună), în funcție de importanță
și gradul de interes al copilului pentru tema care va fi studiată . Acest lucru îi oferă
copilulu i o libertate foarte mare, îi dă dreptul la decizie în propriul proces de învățare și îi
dă posibilitatea să își aleagă un parcurs propriu al învățării prin faptul că el împartășește ce
dorește să afle pe parcursul proiectului .
În cadrul activităților int egrate atmosfera devine mult mai relaxantă, iar procesul
instructiv devine mai apropiat copiilor, elementul important fiind jocul – acesta fiind
folosit ca metodă didactică de bază în acest proces . Aici, este nevoie ca educatoarea să
introducă elemente și conținuturi care printr -o abordare activă și bine documentată poate
determina transferul optim al informației și al ideilor într -un mod eficient și adaptat
nivelului fiecărui copil .

8
I.2. Categoriile de activități de învățare

Activitățile de învățare din cadrul grădiniței sunt variate și pot să fie de mai multe
categorii: activități pe domenii experiențiale, activități liber alese sau activități de
dezvoltare personală . Acestea, în totalitatea lor, alcătuiesc parcursul unei zile petrecute de
către copil l a grădiniță . Copiii participă, pe durata unei zile la grădiniță, începând cu
venirea lor la grădiniță și până la plecarea lor acasă la toate cele trei tipuri de activități . Prin
urmare, activitățile de învățare din grădiniță sunt împărțire astfel:

I.2.1. Activitățile pe domenii experiențiale

Aceste activități fac referire la acele activități care sunt desfășurate în mod integrat sau
pe discipline, în grădiniță, cu copiii, având la baza lor proiectele planificate în funcție de
temele prezentate în curriculum, adaptate nevoilor și nivelul de vârstă al copiilor . Numărul
de activități pe domenii experiențiale coicide cu numărul de activități didactice desfășurate
într-o săptămână .
Activitățile pe domenii experiențale sunt alcătuite din următoarele do menii: Domeniul
Limbă și comunicare, Domeniul Științe, Domeniul Estetic și Creativ, Domeniul Om și
Societate, Domeniul Psiho -motric .
Domeniul Limbă și comunicare se axează pe partea de educare a limbajului, oral și
scris, dar și capacitatea copilului de a -și însuși și a înțelege comunicarea verbală și scrisă
(„Curriculum pentru educație timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani”, p .12).
În cadrul domeniului l imbă și comunicare activitățile instructiv -educative desfășurate
în grădiniță se rezumă la acele acti vități prin intermediul cărora copilul învață noi
modalități de exprimare, își insușește noi metode și practici a transmite și a asculta un
mesaj, învață să vorbească concis, fluent și clar și să formeze răspunsuri logice și corecte
(Anghel, N ., Culea, L ., Grama, F ., Ionescu, D ., Pletea, M ., Sesovici, A ., 2008) .
Domeniul limbă și comunicare conține multe elemente importante prin intermediul
cărora copilul își lărgește semnificativ paleta de cunoștințe . Aceste elemente sunt
constituite din: povești, lecturi după imagini, poezii, dramatizări sau chiar prin studierea și
învățarea limbilor străine, cum ar fi: limba engleză, limba franceză, limba germană, limba
italiană, etc .
Domeniul științe este constitui t atât din perspectiva abordării didactice prin domeniul
matematic (făcându -se apel la abordarea practică a activităților) cât și de perspectiva de
cunoaștere a mediului . Conform curriculumului, domeniul științe „include, atât abordarea

9
domeniului matemati c prin intermediul experiențelor practice cât și înțelegerea naturii, ca
fiind modificabilă de ființele umane cu care se află în interacțiune” . („Curriculum pentru
educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani”, p .13).
În cadrul domeniului științe copiii sunt îndrumați să întâlnească primele conținuturi
matematice prin intermediul jocurilor și activităților didactice, folosind materiale didactive
variate adaptate nivelului lor de cunoștințe . Pentru a face posibil acest lucru, se construiesc
scenarii imagi native cum ar fi: „suntem la magazinul de jucării”, „facem cumpărături
pentru prăjitura bunicii”, „să aranjăm globurile în brad”, etc. în cadrul cărora copiii nu
formează doar mulțimi de obiecte sau folosesc numere pentru a stabili valoarea obiectelor
ci pot determina și mărimea, poziția sau masa diferitelor obiecte . De asemenea, din
perspectiva analizei mediului înconjurator, în domeniul științe, copiii pot remarca și
diferenția între: fenomene ale naturii, fructe și legume, animale sălbatice și domestice,
grade de rudenie, ș .a.m.d., și pot realiza clasificări care constituie o bază foarte importantă
pentru procesele viitoare de învățare .
Domeniul științe îndeamnă copiii către obținerea de rezultate în urma aplicării unor
experiențe și a observării acestora; făcând apel la fenomene și fapte care au loc în viața de
zi cu zi a indivizilor .
Domeniul estetic – creativ are în componența lui toate acele activități în cadrul cărora
preșcolarul este pus în poziția de a se sensibiliza și de a forma o legătură cu noțiunea de
„frumos” . În cadrul acestui domeniu, partea de estetică este construită prin desen, pictură
sau chiar muzică . Noțiunea de „frumos” se dorește a fi determinată atât prin sensibilizarea
preșcolarulu i prin desen, cât și prin muzică .
Prin folosirea acestor elemente copiii oferă o nouă abordare a emoțiilor și a gândurilor .
Prin folosirea culorilor, prin atribuirea unui efect plastic sau prin atribuir ea unui ritm
melodic unei piese, preșcolarul își ext eriorizează ideile și personalitatea proprie . Astfel,
prin desen, el își va scoate în evidență deprinderile plastice și înclinația spre creativitate și
imaginație, iar prin muzică, se va exprima prin cânt, va coopera și va acompania grupul de
copiii în activitate și va înțelege mai bine jocurile muzi cale.
Domeniul om și societate are la bază studiul omului și modul în care interacționează
acesta cu mediul său inconjurător, cu societatea și cu cei de lângă el .
În domeniul om și societate preșcolarului îi sunt aduse la cunoștință drepturile și
responsa bilitățile sale în cadrul grădiniței dar și în cadrul familei sau în relație cu ceilalți
din jurul său .

10
De asemenea, domeniul om și societate oferă preșcolarului posibilitatea să creeze
anumite confecții și să cunoască dif erite culturi, sau alte obiceiuri și tradiții din cadrul
propriei sale culturi .
Domeniul psiho -motric este acel domeniu care se axează preponderent pe dezvoltarea
fizică a copiilor . Aici, copilul descoperă prin joc cum poate să își dezvolte rezistența la
efort, cum să lucreze în echipă, cum să respire corect și cum să se dezvolte armonios .
În cadrul domeniului psiho – motric jocurile permit copilului să învețe elemente
importante pentru dezvoltarea sa fizică personală, acțiuni care odată ce sunt asimilate devin
cunoștințe de bază când vine vorba de manipularea mediului inconjurător . Aceste jocuri se
pot axa pe: prinderea mingii, sărintul corzii elastice, participarea la diferite concursuri sau
întreceri sportive, participarea la jocuri pe echipe, înțelegerea și respectarea regulilor
jocurilor, concentrarea asupra unui obiect sau punct fix și depășirea de obstacole .
În concluzie, integrarea ca proces instructiv -educativ poate fi aplicat acestor domenii
experiențiale – acesta fiind descris în următorul proiect de activitate (Anexa 1) .

I.2.1. Jocurile și activitățile liber alese

Jocurile și activitățile liber alese oferă posibilitatea preșcolarului să își aleagă propria
activitate preferată . Fiind la alegerea copiilor, aceste activități permit copilului să
socializeze porționat, în timp și să descopere lumea din jurul său, din punct de vedere
social și fizic, în timp propriu fără presiuni din exterior . Acesta își oferă posibilitatea de a
exersa limbajul citit, scris sau exerciții matematice fără a fi încadrat într -un timp exact de
realizare a acestora .
Jocurile și activitățile liber alese pot avea loc atât în grupuri mici cât și în perechi sau
individual . În cadrul unei zile de grădiniță, aces te tipuri de activități pot avea loc chiar în
doua sau trei etape, daca timpul de program al grădiniței permite acest lucru (normal,
prelungit sau săptămânal) .
Prima etapă de activități și jocuri liber alese are loc de dimineață, înainte de începerea
activităților integrate sau pe domenii experiețiale . Dimineața, activitățile liber alese devin
activități în care copii socializează și se joacă cel mai mult cu ceilalți copiii .
A doua etapă a jocurilor și activităților liber alese are loc după ce activitatea integrată
sau pe domenii experiențiale s -a încheiat și se desfășoară până la servirea mesei de prânz
sau până la plecarea copiilor acasă (în cazul grupelor care funcționează cu program
normal) .

11
Etapa a treia are loc în intervalul de timp dintre perioada de relaxare de după prânz și
plecarea copiilor acasă (în cazul grupelor care funcționează cu program prelungit) .
De asemenea, jocurile și activitățile liber alese pot să devină și elemente care fac parte
din activitățile integrate . În cadrul jocurilor și activităților liber alese o componentă
importantă o reprezintă și mediul educațional în care se desfășoară activitățile . În acest caz,
educatoarea este responsabilă pentru amenajarea și organizarea spațiului educațional astfel
încât acesta să devină cât mai plăcut și atractiv copiilor când se desfășoară activitatea dar și
când se desfășoară jocurile liber alese .
Prin urmare, cadrul didactic va organiza spațiul cu mare atenție, pe centre, unde vor
lucra preșcolarii, bazate pe nivelul și pe nevoile copiilor . Aceasta va încerca să le ofere o
varietate cât mai amplă de materiale, care să fie și atrăgătoare dar și interesante pentru
copiii, să îi stimuleze din punct de vedere intelectual dar să îi și atragă din punct de vedere
vizual . Cent rele de interes din cadrul activităților și jocurilor liber alese sunt organizate,
ținându -se cont și de spațiul necesar pentru materiale didactice, astfel: bibliotecă, colțul
căsuței/joc de rol, construcții, știință, nisip și apă, artă .
În momentul desfă șurării activităților liber alese copiii au libertatea de a alege singuri
centrele la care doresc să lucreze, iar în funcție de spațiul din grupă, educatoarea poate să
opteze dacă se va lucra la toate centrele deodată sau la două -trei centre, care au legăt ură cu
tema zilei sau a săptămânii .
Zilnic, materialele care sunt puse la dispoziția preșcolarilor sunt atent alese pentru a fi
cu ușurință colerate cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare .
În același timp, pentru jocurile și activit ățile liber alese care au loc în spațiul (exterior)
de joacă al grădniței se va acorda o atenție deosebită deoarece trebuie avută în vedere o
organizare și amenajare optimă a locului de joacă astfel încât activitățile să se desfășoare în
condiții cât mai s igure . De asemenea, activitățile și jocurile liber alese din cadrul curții
grădiniței treb uie să aibă loc sub observați a atentă a educatoarei și eventual, a unui
supraveghetor . Jocurile și activitățile liber alese devin astfel o componentă foarte
imporantă din programul zilnic al copiilor din cadrul grădiniței .

I.2.3. Activitățile de dezvoltare personală .

În cadrul actualului curriculum pentru învățământul preșcolar, activitățile de
dezvoltare personală cuprind: rutine, tranziții, activități din perioada de după -amiază,
activități opționale .

12
Astfel, spațiul grădiniței devine pentru copiii un mediu în către care ei sunt atrași, în
care se simt în siguranță, și unde, ambianța optimă este prezentă datorită unei bune
organizări a zilei petrecute la grădiniță , și prin intermediul unor conținuturi și etape bine
stabilite .
Rutinele și tranzitiile sunt activiăți de dezvoltare personală, prin urmare, ele ajută la
evoluția pozitivă a copiilor și se axează pe nevoile de bază a acestora .
Rutinele pot fi activități care cuprind :
 Sosirea copiilor
 Întâlnirea de dimineață
 Micul dejun
 Igienă – spălatul și toaleta
 Masa de prânz
 Somnul, perioada de relaxare de după masă
 Gustările
 Plecarea copiilor acasă

Pentru copiii aflați la grădiniță rutinele și tranzițiile ocupă un loc foarte imporant
deoarece ajută la formarea anumitor atitudini și deprinderi care le vor fi utile pe viitor
copiilor, atât în școală cât și acasă . Prin urmare, rutine precum: spălarea pe mâini înainte și
după masă, salutul de dimineață sau la plecarea din grădiniță, momentele de liniște, toate
determină o evoluție importantă în dezvoltarea viitoare a copilului,
Una dintre cele mai importante ramuri ale activităților de dezvoltare personală o
reprezintă, însă întâlnirea de dimineață . Întâlnirea de dimineață se desfășoară pe o durată
de 20 -25 de minute, având scopul de a crea o atmosferă relaxată și plăcută pentru grupul de
copiii, în cadrul căreia, f iecare copil devine mult mai organizat și pregătit pentru
desfășurarea activităților .
Întâlnirea de dimineață are ca scop îndeplinirea următoarelor obiective :
 Îi învață pe copii să fie conștienți de cei din jur lor;
 Este un mediu educațional optim pentru impunerea unor reguli și ritualuri ;
 Dă posibilitatea fiecărui copil de a-și recunoaște propria valoare și propriile
calități;
 Oferă un spațiu de exers are a unor deprinderi și atitudini;
În cazul întâlnirii de dimineață importanța cad e pe:
 Autocunoaștere

13
 Empatie
 Dezvoltarea abilităților de comunicare
 Managementul învățării prin joc
 Dezvoltarea empatiei
 Luarea deciziilor
 Medierea conflictelor
Fiind o activitate desfășurată în programul zilnic al grădiniței, și întâlnirea de
dimineață este compusă din o anum ită structură fixă .
Prima etapă a întâlnirii de dimineață este salutul . Aici, preșcolarii formează un cerc,
sau semicerc, și împreună cu educatoarea, se salută unul pe altul . Pe parcursul desfășurării
salutului, copiii folosesc un ton liniștit, calm, priet enos. Pentru ca salutul de dimineață să
se desfășoare organizat, fiecare copil adresează salutul de dimineață („Bună dimineața,
drag coleg!”) copilului din stânga, rostindu -i în același timp și numele, până când toți copii
sunt salutați și numele tuturor c opiilor sunt învățate .
Cea de a doua etapă din cadrul întâlnirii de dimineață o reprezită efectuarea prezenței
la grupă . Aceasta poate fi realizată prin mai multe metode – în prima zi de grădiniță îi este
atribuit fiecărui copil câte un cartoș care conțin e câte un desen reprezentativ sau fiecare își
folosește propria poză pentru a se identifica, după care acestea sunt așezate pe panoul
aferent întâlnirii de dimineață .
A treia etapă a întânirii de dimineață o reprezintă împărtășirea . În cadrul acestei etape
are loc schimbul de idei și impresii dintre copii . Prin această etapă, preșcolarii își prezintă
propriile gânduri, impresii, bucurii și descriu evenimentele zilei anterioare .
Împărtășirea la nivel de grup oferă copiilor posibilita tea de a se exprima într -o
conversație și de a se adapta subiectelor de discuție generate la nivelul vârstei lor . În acest
fel, schimbul de idei și comunicarea din cadrul grupului îi dezvoltă copilului atât
capacitatea de comunicare orală cât și cele de co ncentrare și de ascultare .
După etapa împărtășirii urmează o perioadă de liniștire și relaxare care este precedată
de a patra etapă a întalnirii: activitatea de grup . Aici, se urmărește participarea fiecăruia la
activitățile și jocurile organizate la nivel de grup . În cadrul acestei activități este pusă sub
observație dorința de implicare și de participare a fiecarui copil . Jocurile nu au un caracter
competitiv, dar presupun reguli care pun accent pe cooperare si pe respectarea nivelului de
dezvoltare și in teresele fiecăruia .
În partea finală a întâlnirii de dimineață sunt discutate evenimentele actuale sau știrile
zilei, acestea includ și mesajul zilnic care este afișat pe panoul întâlnirii de dimineață .

14
Acest mesaj conține un mesaj scris însoțit de desene sugestive care oferă detalii copiilor cu
privire la activitățile ce vor fi desfășurate în cadrul zilei .
Evenimentele sau „mesajele zileil” pot fi și anunțuri, care pot determina o largă
varietate de teme, cum ar fi: calendarul, vremea de afară sau alte dis cuții despre anotimpul
în care ne aflăm . (Glava, A ., Pocol, M ., Tătaru, L .L., 2009)
În vederea organizării adecvate a acestui panou și pentru a realiza o întâlnire de
dimineață cât mai accesibilă și antrenantă pentru copiii, panoul va fi prezentat însoțit de
mai multe „buzunare” unde copiii pot plasa toate materialele necesare .
În concluzie, structura unui panou aferent întâlnirii de dimineață s -ar prezenta astfel:

PANOU
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ

Tranzițiile reprezintă o altă componentă din cadrul activităților de dezvoltare
personală . În momentul folosirii tranzițiilor sunt marcate momentele de trecere de la SALUTUL
PREZENȚI ABSENȚI
MESAJUL ZILEI
EVENIMENTELE
ZILEI
FILE DE JURNAL CALENDARUL
METEO
DIVERSE

15
etapele de învățare la cele de îngrijire, de servit masa, de aranjat jucăriiile, etc ., în funcție
de dimenite părți ale zilei sau are loc trecerea de la diferite rutine zilnice la activități de
învățare .
Tranzițiile se pot realiza printr -o varietate de mij loace, în funcție de nivelul și vârsta
copilului, de capacitatea acestuia de a se adapta contextului momentului și de calitățile
didactice a educatoarei . Acestea se realizează nu doar prin utilizarea de cântece ci sunt
suficiente să se folosească și doar numărători sau diferite frământări de limbă .
Exemple de tranziții :
„Dacă vrem să fim voinici
Facem sport încă de mici
Alergăm ca iepurașii
Și zburăm ca fluturașii
La masuțe ne -așezăm
Și începem să lucrăm .”

„Bat din palme:clap -clap-clap,
Din picioare:trap -trap-trap
Ne-nvârtim, ne răsucim
Și la baie noi pornim .”

,, Ne -am jucat noi, ne -am jucat
Multe, multe am învățat
Jucăriile adunăm
Ordinea să o păstrăm
Mâinile frumos ne dăm
Iute le împreunăm
Un cerc mare noi formăm
Cu toții ne salutăm,
Bună ziua, dragi pitici
Bine ați venit aici
Calendarul completăm
Și frumos ne salutăm .’’

16

În același timp, activitățile opționale devin și ele activități de dezvoltare personală .
Alese în funcție de dorințele părinților, ele sunt predate la grupă fie de către educatoare fie
(mai ales în cazul limbilor moderne) de către un profesor specializat
Activitățile integrate desfășurate în timpul procesului instructiv – educativ din
grădiniță reprezintă un foarte mare atuu în deazvoltarea fizică și psihică a viitorilor școlari .
Noul curriculum scoate în evidență importanța acestor activități desfășurate cu copii și se
consideră că integrarea realizată de către educatoare la nivelul a două sau chiar mai multe
domenii permite o optimizar e a procesului de predare, asigură o fixare în timp a
informațiilor nou dobândite și deține un rol foarte important în de zvoltarea creativității
copiluilui .

17
CAPITOLUL II
CREATIVITATEA

II.1. Elemente de personalitate

Pe parcursul vieții unui individ devin foarte comune conceptele de „persoană” și
„personalitate”, cel din urmă reliefând cel mai bine o înșușire sau o calitate a unei
persoane . Din perspectivă psihologică, personalitatea necesită o definire mai complexă,
astfel, în „Dicționar de psihologie” de Norbert Sillamy personalitatea este descrisă după
cum urmează ca un „element stabil al conduitei unei persoane; ceea ce o caracterizează și o
diferențiază de o altă persoană”(p .21). Prin urmare, conform definiției elaborată de Norbert
Sillamy, fiecare om este unic în felul său, fiecare persoană se distinge de o alta în fu ncție
de acel element unic care îl diferențiază față de toți cei din jur . De aceea, se poate afirma că
personalitatea copilului ia naștere odată cu acesta, iar pe lângă mediul familial care îi
influențează în „prima copilărie„ dezvoltarea personalității, u lterior, un loc important îl
evoluția sa o reprezintă și mediul grădiniței sau al școlii . Odată cu frecventarea grădiniței,
copilul descoperă o nouă dimensiune de socializare, în care, faptele și gândurile sale
interacționează direct cu cei de nivelul sau vârste asemănătoare cu ale sale . Automat,
preșcolarul se raportează la cei din jurul său și își dezvoltă personalitatea sub atenta
observație a educatoarei care îl poate îndruma și înainta spre obținerea potențialului maxim
al capacităților sale .
Diferenț a dintre mediul în care copilul s -a dezvoltat în perioada primei copilării (în
antepreșcolaritate) și mediul grădiniței o reprezintă cadrul de desfășurare al acestora . Dacă
în antepreșcolaritate are loc începutul dezvoltării personalității, unde apar difer ite elemente
de bază în viitoarea formare a personalității , în perioada preșcolarității, are loc formarea
personalității copilului în faza incipientă, de ansamblu, în care debutează dorința de
socializare, de analiză, de descoperire a diferitelor procese p sihice, cum ar fi gânduri prin
care copilul explică ceea ce îi place sau nu și ceea ce simte .
Spre deosebire de antepreșcolaritate, copilul nu mai fluctuează emoțional, ci învață să
se detașeze și încearcă să își controleze comportamentele și emoțiile, el devine mai
organizat psihic și emoțional și înțelege mult mai bine cauzele acțiunilor sale . În același
timp, preșcolarul își extinde cadrul social, simte dorința de socializare dincolo de mediul
familiei , de implicare într-un colectiv sau grup și încearcă să descopere elemente comune
cu cei din jurul său .

18
Toate aceste sunt determinate de modificări majore realizate la nivelul structurii
psihice a copilului . Astfel, un bun factor pentru dezvoltarea acestei structuri psihice îl
reprezintă „motivația” care st ă în spatele acestor evoluții .
În „pri ma copilărie” motivele dezvoltăr ii psihice sunt predominant de natură biologică,
copilul devenind un „receptor de comportamente” pentru tot ceea ce are loc în jurul său, el
nefiind în poziția de a controla importanța s au apariția lor . Comportamentele care i se
impun sunt stabilite din exterior, iar adultul ieriarhizeaza singur informația după cum crede
că îi este utilă copilului . În preșcolaritate, paleta de cunoștințe devine mult mai variată și
total modificată față de ceea ce se cunoștea anterior .
În grădiniță, dezvoltarea psihică are loc nu din cauză biologică ci din nevoia de
dezvoltare socială a copiilor, motivațiile lor nu s unt sustrase din intervenția exterioară a
adulților, ci devin procese interioare proprii copiilor care sunt ierarhizate și prioritizate
dupa nevoile lor . În acest fel are loc o evoluție unică și amplă; copilul devine capabil să se
manifeste independent , manifestând emoții și gânduri complexe (furie, nedreptate, bucurie,
slăbiciune, anxietate, nerăbdare, interes, dezinteres, etc .). În același timp, copilul realizează
acțiuni diverse în vederea obținerii unor rezultate proprii – este atent deoarece va fi
recompensat, răspunde la întrebări deoarece este lăudat, dacă va fi cuminte va primi o
jucărie nouă – fapt care nu era posibil în antepreșcolaritate .
Cercetările au scos în evidență că o asemenea conduită își face apariția și poate avea
rezultate de succes doa r în cazul în care obiectul sau elementul dorit nu se află în câmpul
perceptiv al copilului pe timpul realizării acțiunii neinteresante . Spre exemplu, un preșcolar
va sorta jucăriile și le va așeza după categorii de culoare sau mărime în cutia adecvată doa r
dacă este convins că ulterior va primi o păpușă nouă și va realiza această sarcină doar când
păpușa cea nouă nu se află în fața sa . Absența păpușii îl determină pe copil să își realizeze
sarcina pentru ea, astfel obținerea ei devine scopul lui, iar în ca zul în care păpușa este
prezentă în câmpul lui perceptiv pe timpul desfășurării sarcinii, aceasta îl va impiedica pe
copil să facă abstracție de ea .
Prin aceste procese se pun bazele formării unei structuri psihice stabile și complexe și
a unei personalități unice . Aceste elemente ajută la înțelegerea motivațiilor copiilor pentru
diferite acțiuni, și prin aici se poate determina natura, stabilitatea și interdependența dintre
diferite fapte ale preșcolarilor . Acțiunile acestea nu au loc în mod ale ator sau izolat ci se
desfășoară linear și stabil, cu efecte durabile și importante în evoluția proprie a fiecăruia .
Având toate acestea în vedere, poate cea mai importantă componentă în evoluția
personalității unei persoane o reprezintă existența eului . În perioada frecventării grădiniței,
preșcolarul se află într -o continuă dezvoltare, la fel și „eul” său, astfel încât el devine mai

19
conștient de statul său, de corpul și puterile sale, acesta manifestă empatie și egoism,
înțelege emoțiile celorlalți și re acționează la ele și diferențiază între comportamente
dezirabile și indezirabile .
În același timp, procesul de evoluție al „eului„ depinde foarte mult și de capacitatea de
asimilare a informațiilor a copilului – prin urmare, „eul” se dezvoltă concomitent c u gradul
de dezvoltare al personalității copilului în măsura în care acesta este expus la situații și
elemente noi în viața sa . Existența unui cadru care permite extinderea cunoștințelor
copilului dă posibilitatea și dezvoltării eului .
În acest sens, evoluția benefică în timp a personalității copilului devine un proces
foarte important pentru procesul de învățământ . Prin cunoașterea personalității copilului,
orice cadru didactic va ști cum să construiască procesul instructiv -educativ astfel încât să
lucreze mult mai ușor cu el și să îi cultive propriile abilități astfel încât să obțină rezultate
cu efect îndelungat în timp .

II.2. Nivelurile creativității

Adesea, în psihologie, se consideră că „a fi creativ înseamnă a crea ceva nou, original
și adecvat realității” . Prin urmare, prin acțiunea de a crea are loc un proces cu ajutorul
căruia se aduce la viață un anumit produs . Creativitatea este definită mai ales prin
imaginație, originalitate sau expresivitate, cine este descris ca un om creativ devine, de
multe ori, considerat un om iscusit, ingenios sau inovativ .
P. Popescu – Neveanu descrie creativitatea ca fiind „predispoziția generală a
personalității spre nou, o anumită organizare a proceselor psihice în sistemul de
personalitate” (Roco, M ., 2001) .
Creativitatea devine componenta esențială în creearea de expresii sau lucrări artistice,
de invenții sau descoperiri științifice; creativitatea este și un miijloc de socializare, de
reciprocitate, de înregistrare a comportamentelor sau a evenimentelor soci ale. Prin
creativitate se scoate în evidență capacitatea de construcție, originalitate, adaptare a omului
în relație cu nivelul propriu de imaginație și eficiență .
În acest sens, oamenii de știință au observat, prin experimente, de -a lungul timpului,
că la vârstele mici copiii dispun de un potențial creativ mult mai ridicat față de capacitatea
de creativitate a unui adult . De aceea, un element important în procesul de dezvoltare a
creativității individului îl reprezintă stimularea creativității în mod tim puriu, la nivelul
fiecărui nivel educativ, indiferent de vârstă .

20
Pe timpul copilăriei, copiii sunt constant surprinși de varietatea și complexitatea lumii
în care locuiesc, încă nu sunt supuși presiunii societății sau rutinei – sunt liberi în gândire
și acțiuni și reprezintă tiparul ideal pentru evoluția în timp a creativității . În cazul adulților,
care se adaptează normelor și convențiilor sociale, apare o constrângere a creativității și o
tendință spre rigorism, spre o acceptare mecanică, necritică și o supunere formală, docilă,
față de orice obiceiuri, idei, hotărâri , fapt care încetinește sau chiar stopează evoluția
creativității în cazul majorității indivizilor .
În cazul preșcolarilor care sunt observați ca fiind în mod excepțional mai creativi decât
restul din jurul lor, li se permite să își dezvolte liber creativitatea, în limita posibilităților .
Acești copiii se diferențiază prin curiozitate, inovație, originalitate, inițiativă dar și atenție
pentru detalii sau prin capacitatea de a realiza legături sau conexiuni complexe și inedite .
Ei analizează mediul din jur și sunt mereu întrebători de proce sele din jurul lor, observă că
există mereu noi căi de rezolvare a problemelor dar și caută situații inedite la care să se
expună; copiii creativi sunt capabili să rețină mai multe detalii sau conținuturi
educaționale, într -un timp mult mai scurt și își de zvoltă mult mai repede limbajul și
vocabularul .
Conform lui I . A. Taylot există cinci niveluri ale creativității :
a) creativitate expresivă, este forma fundamentală , de bază, a creativității ; aceasta nu
este condiționată de nici o aptitudine și e ușor de observat în desenele copiilor,
caracteristicile principale ale acestui nivel al creativității sunt spotaneitatea și libertatea de
exprimare;
b) creativitatea productivă – acest nivel este reprezentativ pentru tehnicieni , deoarece
are în vedere acele capacități și deprinderi care permit îmbunătățirea modalităților de
exprimare ale creației;
c) creativitatea inventivă – este acel nivel care este descris prin invenții și descoperiri .
Aici, accentul cade pe capacitatea individului de a sesiza relații noi și neobișnuite, căi noi
de interpretare a unor realități cunoscute;
d) creativitatea inovativă este importantă pentru înțelegerea profundă a principiilor
fundamentale ale unui domeniu, cum ar fi artă sau știință, ca mai apoi sa determine o
modificare a abordăr ii unui anumit fenomen (idei care au la bază elemente important e și
fundamentale într -un domeniu);
e) creativitatea emergentă este considerat nivelul cel mai înalt al creativității, care este
atins de puțini indivizi și care este definit prin descoperirea unui principiu, a unei idei care
să revoluționeze un întreg domeniu al cunoașterii .

21
Nivelurile creativității permit educatoarelor să analizeze într -un mod complex nivelul
de creativitate al copiilor . Prin recunoașterea lor la nivelul fiecărui copi l se poate determina
capacitatea de creativitate a fiecăruia dar și modalități de dezvoltare a acesteia, în funcție
de nivelul și vârsta fiecărui copil .

II.3. Stimularea creativității la vârsta preșcolară

În societatea modernă, noțiunea de „creativitate” nu este încă clar delimitată sau
definită deși este un concept captivant și care cuprinde o varietate de elemente . Acest fapt
se datorează complexității proceselor din care survine creativitatea dar și datorită faptului
că tot procesul creat iv se poate aplica și într -o mare varietate de domenii sau subiecte . În
acest sens, mulți autori consideră că fenomenul creativ are loc mai ales atunci când un
element este transmis de la un grup mic de specialiști la un grup mai numeros și variat,
elemen tul irosindu -și astfel treptat caracterul stagnant, riguros, stabil . Prin acestea nu se
descrie un fenomen de degradare ci unul prin care are loc o raportare a gândirii individuale
la gândirea socială, realizat prin asimilare de informații și cunoștințe .
Prin urmare, dificultatea definirii conceptului de creativitate este dată de complexitatea
acestuia – conceptul în sine nu poate fi analizat doar de cercetătorii unui singur domeniu, ci
devine un fenomen analizat și valorificat atât de psihologi, pedagogi, psihanaliști, filosofi,
esteticieni, sociologi și sociologi ai culturii, axiologi, antropologi, economiști, cât și de
lingviști sau psiholingviști .
În pedagogie, pentru a putea determina corect nivelul de creativitate al copilului,
educatoarea trebuie să diferențieze capacitatea creativă de inteligență și talent . Conform
multor studii, se consideră că fenomenul creativ la copii poate fi într -adevăr distins de
celelalte capacități cognitive și chiar dacă potențialul creativ poate fi în concordanță cu
capaci tatea intelectuală în cazul unora, în același timp, capacitatea intelectuală nu
reprezintă un necesar, o variabilă dependentă în procesul creativ . Creativitatea conține o
varietate de elemente și conținuturi care nu depind de nivelul de intelect al persoan ei. Chiar
dacă un copil este creativ, acesta nu trebuie să exceleze neapărat și din punct de vedere
intelectual .
Creativitatea nu este reliefată doar prin talent artistic sau muzical . Fiind un fenomen
complex, aplicabil pe mai multe domenii, acesta poate f i aplicat și pe domenii specializate
care necesită un grad înalt de realizare tehnică . Prin urmare și în cazul unor lucrări tehnice
create de anumiți artiști, unde nu se poate observa neapărat originalitate sau în care nu sunt
transmise emoții este clar ob servabil faptul că sunt lucrate ireproșabil, iar talentul creativ

22
este clar vizibil . Astfel, așa cum procesul creativ este analizat la nivelul mai multor teorii și
creativitatea în sine este aplicabilă unor domenii variate, nu doar în artă și muzică –
creativitatea se poate întâlni și în scris sau în știință (Davido, R ., 1998) .
În ceea ce privește preșcolarii, procesul creativ ar trebui să se construiască pe
capacitatea de generare de idei a copiilor . Dacă adulții acceptă și încurajează generarea de
idei între copiii aceș tia vor învăța să se exprime, să își autoevalueze ideile și să caute
soluții pentru problemele existente .
Având în vedere faptul că preșcolarul are un potențial creativ determinat de dorința sa
de cunoaștere, de autoafirmare, de relaționare cu ceilalți, atunci și încurajarea și stimularea
acestui potențial aduce cu sine o manifestare creativă mult mai amplă și complexă a
preșcolarului . Preșcolarii îndrăgeasc să își dezvolte paleta cuno așterii prin diferite jocuri,
prin inventare de povești, prin jocuri de rol, prin interacțiune continuă sau chiar prin
observarea celor din jur . Prin urmare, datorită diferitelor activități de stimulare a
creativității desfășurate în cadrul grădiniței, cum ar fi: muzică, dans, desen, modelaj,
pictură, toate determină o mai bună înțelegere a sinelui, a mediului și reprezintă un cadrul
eficient și optim de exprimare a emoțiilor, gândurilor și sentimentelor .
Prin abordarea la grupă a activităților care stimulează creativitatea, cum ar fi: desenul
liber, pictura în grup, pictura cu mâna dominantă sau cea non -dominantă sau chiar crearea
de povești, copiii devin liber și direct răspunzători pentru propriile gânduri sau acțiuni și
învață să se adapteze în fu ncție de diferite situații întâlnite .
Spre exemplu, în situația în care educatoarea își întrerupe brusc lectura când citește o
poveste și îi roagă pe copii să continue, aceștia vor deveni automat mult mai creativi, mai
stimulați și își dezvoltă încrederea de sine prin expunerea ideilor proprii, originale la nivel
de grup .
Creativitatea devine cel mai bine stimulată și cel mai bine dezvoltată la nivel preșcolar
datorită jocului . Caracterul ludic al creativității determină viitorul comportament creativ al
copilului, care va crea produse noi, unice, inovative, cu o importanță socială deosebită .
Prin intermediul jocurilor de construcție preșcolarul reproduce și recreează folosind
propria imaginație modele de obiecte/produse/acțiuni reale, prezente în viața de zi-cu-zi,
întâlnite oriunde în jurul său .
Prin intermediul jocurilor de creație preșcolarul se raportează la viața cotidiană și
reproduce acele comportamente observate la cei din jurul său, acesta făcând o selecție
riguroasă a acelor comportamente și adap tându -le la personalitatea și preferințele sale .
Pentru a crea aceste roluri, preșcolarul folosește obiecte care primesc semnificații
personalizate, individuale, dar care au și utilități reale . În timp aceste semnificații devin

23
mai complexe, sunt asimilate între ele sau chiar îmbogățite prin intermediul exercițiilor
creative desfășurate de -a lungul timpului .
Jocurile de cr eație care reprezintă activități cu subiecte cu elemente din basme și
povești necesită și ele anumite exerciții de imaginație, pentru a crea modificări, adăugiri,
schimbări de situație sau combinări de replici . Astfel, p reșcolarul își raportează propriile
gânduri și emoții la trăirile și evoluția personajului analizat și la relațiile acestuia cu alte
personaje . În această situație , copilul dispune de independență și spontaneitate când are loc
interpretarea rolului dorit, aici el este liber să interpreteze orice rol din poveste fără a fi
constrâns de educatoare sau de interpretarea colegilor – el este apreciat și susținut pentru
ideea și interpretarea proprie . Jocurile de creație cu subiect din basme și povești îi dă
posibilitatea copilului să jongleze cu propria imaginație, să încerce lucruri noi și să
găsească rezolvări noi, transformând în același timp realitatea – copilul realize ază că este
un spațiu nereal dar reușește să se transpună în el astfel încât devine o parte a imaginației
sale.
Prin intermediul jocurilor potențialul creativ se dezvoltă în mod neinteționat .
Potențialul creativ se dezvoltă datorită faptului că preșcolarul acordă anumită semnificații
cordiale atât obiectelor cât și personajelor, cu ajutorul cărora, ulterior, este reflectată
dorința de independență și autoexprimare a copilului . Activitatatea lu dică, astfel, devine un
instrument prin care copilul își dezvoltă capacitatea creatoare prin intermediul raportării
sale la propria persoană și la cei din jurul său .
Caracterul original și independent al activităților ludice conferă copilului posibilitat ea
asimilării realului fără limitări sau constrângeri și realizează un echilibru între inteligența
emoțională și intelectuală a copilului (indiferent dacă acesta se raportează la situații reale
sau nereale) .
De asemenea, jocul didactic reprezintă un cadru optim de stimulare a fluidității și
flexibilității verbale la copiii, acesta având o valoare formativă extrem de importantă în
acest sens .
Dezvoltarea potențialului creativ prin intermediul unor activități care permit și
educarea limbajului este determina tă de abordarea activităților de tip „lectură după
imagini” . În cadrul acestor activități, diferitele imagini sunt „citite” de către copil pentru ca
acesta să le trasforme în adevărate lecturi sau creații proprii . Copiii nu doar descriu
imaginile, ci pot oferi context, spațiu și pot caracteriza diferite elemente din conținuturile
prezentate, astfel încât , ei creează prin intermediul limbajului propriu diferite interpretări
ale imaginilor observate .

24
Povestirile rezultate din cadrul acestor observări determ ină o stimulare a potențialului
creativ; aici, copilul își dovedește capacitățile de exprimare prin raportarea la un model
literar . Preșcolarul își manifestă independența și tendința spre originalitare și folosind
limbajul propriu creează o lume plină de originalitate, spontaneitate și fantezie nelimitată .
Pentru a crea un mesaj literat cât mai dezvoltat din punct de vedere creativ, preșcolarul
va fi nevoie să fie înzestrat și cu anumite capacități lingvistice, intelectuale și afective . În
acest fel, în povestirile create de copil este important să se observe cât de ușor creează acea
legătură dintre artă și joc, dintre real și imagina r.
Copilul preșcolar creează povești scurte, fără a se abate de la subiect, care se bazează
pe observarea detaliilo r unor diferite imagini . Prin urmare, acesta este capabil să realizeze
dialoguri sau întâmplări care au ca personaje animale sau oameni și ca re, fac parte din o
acțiune înrădăcinată în experiența personală a fiecăruia, fie că este descrisă o situație
umoristică, un conflict sau o problemă cunoscută .
În ultimul rând, cadrul cel mai optim de dezvoltare al creativității este determinat în
mod predominant de activitățile domeniului estetic și creativ . Domeniul estetic și creativ
dorește să scoată în evidență înclinația spre frumusețe și armonie a copilului; Acest
domeniu se definește prin capacitatea de a stimula procesul creativ prin raportarea tuturor
activităților la „frumos” și la aprecierea acestuia . Cuvintele, sunetele, gesturile, formele
plastice, culorile, devin mijloace de exprimare, de exteriorizare a dorințelor, a așteptărilor,
a relațiilor cu ceilalți, a problemelor .
Aceste mijloace sunt pentru preșcolar acele instrumente de rezolvare a problemelor
creative, care îl ajută pe acesta să armonizeze, să echilibreze și să modeleze spațiul în care
el se joacă . Prin intermediul mijlloacelor creative copilul trăiește diferite sentimente de
sensibilitate și raționalitate și va readuce la viață „frumosul” și „armoniosul” din jurul său –
astfel, el își va dezvolta o multitudine de caracteristici esențiale personalit ății creative, cum
ar fi: dezvoltarea sensibilității senzoriale, dezvoltarea sensibilității artistice dar și
capacitatea de a raționaliza . Această „sensibilitate artistică” va putea și construită doar pe
baza dezvoltării unor deprinderi afective, intuitiv e și pe baza dezvoltării imaginației, fapt
care depinde de capacitatea educatoarei de a observa și îndruma copiii către această
direcție și de mediul social în care se formează aceștia .
În mediul educațional, stimularea creativității poate fi realizată pr in o varietate de
metode intercative precum: brainstorming, brainwriting, lotus, tehnica viselor – aici,
momentele de creativitate sunt inserate în diferite activități și jocuri care au ca scop
exersarea capacităților de gândire a copilului . Aceste metode moderne de abordare a
activităților reprezintă un cadru prielnic de a înc uraja comunicarea dintre copii grupei și de

25
a le dezvolta anumite capacități și atitudini, precum: spiritul critic constructiv,
independență în gândire și acțiune, găsirea unor idei c reative, îndrăznețe de rezolvare a
sarcinilor de învățare . Pentru a organiza un cadru de fel, educatoarea ar trebui să sprijine
dezvoltarea creativității prin înlăturarea de interdicții sau limitări și să laude orice efort
creativ al copilului . În acest fe l, copilul va deveni mai încrezător în forțele lui, va aborda
mult mai ușor probleme și situații noi și va răspunde la acestea cu o atitudine flexibilă și
originală, exprimată prin creații personale unice, bazate pe o imaginație intensă și pe o
gândire lib eră, ce va deveni autonomă .
În zilele noastre, a fi creativ nu atât o calitate a individului, cât a devenit o cerință a
societății în care trăim . Atât în viața profesională cât și pe plac personal apar situații în care
este nevoie de diferite doze de crea tivitate – indiferent de situația întalnită: necesitatea
abordării unor noi strategii, rezolvarea de probleme sau depășirea unui impas, peste tot este
nevoie de creativitate, spontaneitate sau de o capacitate de a formula idei noi și originale .
Creativitatea trebuie cultivată, acest lucru este evident . Fiecare om se naște cu
facultatea de a fi creativ, care la unii este mai dezvoltată, iar la alții nu (Ionescu, M . 2000) .
Prin urmare, dacă abilităților creative li se permite să stagneze, acestea vor deveni la un
moment dat automatisme – de aceea, în lipsa unei stimulări continue copilul devine un
adult supus rigurozităților și limitărilor din jur care va rata sanșele îmbunătățirii propriei
vieți deoarecec va prefera întotdeauna tradiționalul, tipa rele simple, lucrurile vechi și ușor
de înțeles și se va plafona la un nivel de gândire rudimentar .
De aceea, a fi creativ devine atât de important – creativitatea oferă șansa fiecăruia de a
se îmbunătăți în timp, îi oferă șansa individului să se redescop ere mereu, să fie deschis la
soluții și probleme noi și să fie activ și flexibil în rezolvarea lor, și mai ales, prin
dezvoltarea capacității creative, individul se raportează mai ușor la cei din jur, acesta poate
fi empatic, poate să înțeleagă diferite gâ nduri și procese prin care trec cei din jurul său,
devenind un om mult mai receptiv și comunicativ .
Prin urmare, prin permiterea copilului, a adultului de mâine, să își afirme și reafirme
capacitățile creative, oferim societății șansa de a crea indivizi inovativi, ingenioși, care
abordează viața în mod deschis și dinamic . Încurajarea acestor comportamente creative
încă din copilărie poate fi realizată prin oferirea unui cadru non -evaluativ în care copiii să
își poată exprima gândurile și ideile, care le dezvoltă atât gândirea convergentă cât și cea
divergentă .

26
II.4. Evaluarea creativității la vârstă preșcolară

În vederea realizării unei evaluări optime în ceea ce privește capacitățile creative ale
preșcolarului, educatoarea trebuie să cunoască în mod obligatoriu și potențial creativ al
grupei pe care o conduce și la care își desfășoară activitatea .
Conform diferitelor studii, numeroși autori au cercetat și au diagnosticat potențialul
intelectual al preșcolarului, aceștia ajungând la concluzia că la 5 ani copilul atinge 50% din
capacitatea creativă totală .
Această perioadă setează precedentul pentru întreagă viață psihică și emoțională
ulterioară . Prin integrarea copilului în spațiul grădiniței, se asigură încadrarea acestuia într –
un mediu care îi permite acestuia asimilarea de noi informații și achiziții care vor
determina progrese de ordin cognitiv, afectiv și psihomotric .
Jocurile și învățarea prin joc oferă copilului nenumărate prilejuri de a combina și
recombina reprezentările pe care le posedă, de a reconstitui lumea reală din propriile
imagini . Jucându -se cu creionul și culorile, cu plastilina, copilul obține linii, figuri, forme
neobișnuit e, interesante . El este capabil să realizeze produse noi, neobișnuite, originale .
Lucrările copiilor, creațiile lor, sunt dovada că viața lor interioară este destul de bogată și
că intențiile lor depășesc posibilitățile de care dispun . Preșcolarul începe s ă-și însușească o
serie de tehnici specifice desenului, modelajului, picturii și să se familiarizeze cu diferite
materiale și instrumente de lucru (Stan, C . 2001) .
La nivel preșcolar, locul cel mai important în realizarea diferitelor creații, îl ocupă
imag inația . La acest nivel, preșcolarul dispune de paletă imaginativ ă extrem de amplă și
complexă – ceea ce i -a și îndemnat pe psihologi să observe că apogeul dezvoltării
imaginației are loc la vârstă preșcolară .
Capacitatea de imaginație a copilului survine din capacitatea acestuia de a se raporta la
diferite fenomene și lucruri deși el nu cunoaște toate legăturile și relațiile dintre acestea .
Astfel, imaginația incorporează diferite particularități ale gândirii care permit preșcolarului
să construias că și să găsească soluții care pentru un adult ar părea niște absurdități .
Imaginația îi oferă preșcolarului ocazia de a înțelege diferite situații ambigue sau
incomplete, care sunt anticipate sau prevazute din timp și care permit întelegerea
desfășurării unor evenimente dar și a consecințelor acelor evenimente . Astfel, se dezvoltă
atât imaginația reproductivă cât și imaginația creatoare, fiind exersate în același timp și
diferite priceperi și deprinderi, cum ar fi: capacitatea de a trasa linii, de a inclu de contururi,
de a mânui creionul, pensula, capacitatea de a reda mărimea obiectelor, relațiile dintre
acestea și relațiile dintre acestea .

27
Având în vedere faptul că preșcolarul presupune de o capacitate creatoare amplă și
diversificată, se poate presupune că orice activitate creatoare realizată de acesta necesită și
apariția unei atitudini evaluative, care să permită aprecierea sau dezaprobrarea față de un
tablou . Prin transmiterea propriilor emoții artistice, copiii își dezvoltă capacitățile
evaluative dar și deprinderile și emoțiile estetice -creative .
În general, manifestarea creativă a copilului este direct legată de situații și acțiuni care
au loc în imediata apropiere a acestuia, prin mediul grădiniței și al familiei și dobândite
prin intermediul lor .
Pentru a scoate în evidență capacitatea de manifestare creativă a preșcolarilor, se va
scoate în evidență nivelul creativității copiilor prin activități specifi ce, desfășurate în
vederea organizării copiilor în grupe cât mai omogene . Prima activitate de acest gen va fi
definită de crearea de către preșcolarilor de desene a căror semnificație va avea la bază un
pătrat și un cerc . Pentru a putea evalua gradul de or iginalitate prezent în această activitate,
va fi nevoie să observăm caracterul inovativ, de „nou” al desenului și va trebui clasificat
adecvat într -o anumită categorie de desene .
O altă probă aplicată în același sens este testul de flexibilitate a gândiri i elaborat de M .
Roco (2004), în urma căruia putem remarca dacă preșcolarii antrenați în evaluarea de față
găsesc mai multe interpretări a unor figuri abstracte .
Rolul intervenției în cazul de față, alături de caracterul constatativ pe care î l comportă,
este și de a atrage atenția asupra necesității și oportunității desfășurării de jocuri și exerciții
creative în grădiniță, care devin aplicabile în diverse categorii de activități, precum:
educarea limbajului, activități artistico – plastice și practice, în programul de dimineață sau
de după – amiză, în activitățile aferente . Deși acest gen de exerciții se desfășoară în fiecare
grădiniță, încercăm să atragem atenția asupra unor conținuturi de jocuri ele însele originale
și autentic creative, pe care le sug erăm la finalul materialului .

Probe aplicate

Test de creativitate pentru preșcolari, care constă în desenarea cât mai multor figuri
geometrice pornind de la un cerc și un pătrat . Fiecare copil primește o coală A4 pe care
sunt desenate: un pătrat mare, u n pătrat mic, un cerc mare, un cerc mic . Preșcolarii primesc
instrucțiuni să deseneze cât mai multe figuri, imagini, pornind de la pătratele și cercurile de
pe coală . Daca au nevoie, pot primi mai multe coli de lucru . Nu există limită de timp
pentru aceast ă probă, Preșcolarii care desenează cele mai multe figuri și cu un grad de
originalitate mai ridicat, se consideră ca fiind foarte creativi .

28
JOCURI ȘI EXERCIȚII CREATIVE

Pata de cerneală

Preșcolarilor care participă la acest exercițiu de creativi tate le sunt prezentate pe o
coală mai multe pete de cerneală . Fiecare preșcolar trebuie să enumere cât mai multe
obiecte cu care se aseamănă fiecare pată de cerneală .

Enumerări pe diferite culori

Preșcolarii sunt rugați să denumească cât mai multe obiecte roșii și tari, galbene și
moi, verzi și pătrate, etc .

Bucata de hârtie

Fiecare preșcolar primește mai multe bucăți de hârtie din care trebuie să confecționeze
cât mai multe modele și mai diversificate .
Crearea unei ambianțe bine o rganizate încurajează copiii să exploreze, să aibă
inițiativă și să creeze . Educatoarele trebuie să urmărească dezvoltarea copilului, să
furnizeze materiale în toate centrele de activitate, să stabilească țeluri corespunzătoare
pentru fiecare copil în part e și pentru toată grupa de copii în ansamblu, să planifice teme
care să răspundă intereselor copiilor, să respecte personalitatea fiecăruia, să le mențină
trează curiozitatea și să stimuleze învățarea prin cooperare .
Experiența a demonstrat de fiecare dată că orice copil posedă potențialul creativ, iar
creativitatea este educabilă .

29
CAPITOLUL III
METODOLOGIA CERCETĂRII

III.1. Obiectivele, ipoteza și variabilele cercetării

Noul curriculum pentru învățământul preșcolar propune realizarea de activități
integrate în cadrul grădiniței . Activitățile integrate joacă un rol foarte important, deoarece
acestea oferă posibilitatea cadrului didactic să integreze anumite domenii experiențiale
pentru ca procesul instructiv – educativ să fie mult mai ușor înțeles de către preșcolari și
totodată să fie mult mai eficient .
În ceea ce privește „rolul activităților integrate din grădiniță în dezvoltarea creativității
preșcolarilor” s-a dorit îndeplinirea următoarelor obiective și susținerea urmatoarei ipoteze
în acest sens:

Obiectivele cercetării:
 Organizarea de activități integrate, în mod sistematic, pentru a dezvolta
creativitatea preșcolarilor .
 Implicarea preșcolarilor în activitățile de învățare, îmbinând activitatea integrată cu
elemente de dezvoltare a creativității .
 Verificarea gradului în care a crescut nivelul de manifestare a creativității
preșcolarilor în urma activităților desfășurate

Ipoteza cercetării

 Presupunem că, dacă se organizează în mod sistematic activități integrate în cadrul
grădiniței, crește posibilitatea ca dezvoltarea creativității preșcolarilor să fie mai
accentuată .

Variabilele cercetării

Variabila independentă – desfășurarea sistematică a activităților integrate în cadrul
grădiniței .
Variabila dependentă – nivelul de dezvoltare a creativității preșcolarilor .

30
III.2. Metode de cercetare utilizate

Metodele folosite pentru verificarea ipotezei sunt: observația sistematică, convorbirea
cu preșcolarii, experimentul și explicația .
Una dintre metodele utilizate în scopul validării ipotezei cercetării este observația .
Observația este metoda ce însotește în mod obligatoriu orice cercetare, aceasta fiind
necesară pentru a analiza, descoperi și reliefa noi date și informații privind orice studiu sau
cercetare .
O altă metodă utilizată a fost convorbirea, car e a fost integrată împreună cu celelalte
metode : observația, experiment ul și explicația . Convorbirea sau conversația constă într -un
dialog dintre subiecți și cercetător î n vederea obținerii de noi date – prin aceast ă activitate
copiii se pot exprima în mod individual, făcând apel la propriile gânduri personale și la
experiențe proprii .
Prin metoda convorbirii acumularea datelor are loc într -un timp scurt , cu un minim de
materiale didactice, această fiind desfășurată în mod exclusiv pe plan verbal .
În contextul obișnuit al activității didactice, experimentul pedagogic, înseamnă o
inovație, o modalitate nouă, menită să optimizeze procesul educațional, deoarece acesta se
organizează pentru a proba sau testa ipoteza (ide ea) propusă . În același timp experimentul
presupune controlul situației nu în formă globală, ci într -o analitică preci să, fiind vorba de
fapt de controlul factorilor care participă la actul pedagogic și de înregistrare obiectivă a
rezultatelor .
Metoda exp erimentală constă în primul rând, în introducerea sau suprimarea unuia sau
mai multor factori bine determinați într -o situație cunoscută, în vederea verificării
rezultatului acestei intervenții .
Metoda experimentării, spre deosebire de metoda observației produce datele,
furnizează date provocate special pentru experimentul cercetării .

III.3. Eșantionul de subiecți

Eșantionul de subiecți au fost copiii grupei la care am lucrat în perioada aprilie – iunie
2017 , o grupă combinată, unde copiii au avut diferite vârste și diferite nivel e de dezvoltare .
 Locul de desfășurare a cercetării: Grădinița „Sânziana” Sânnicoara, comuna
Apahida, județul Cluj .
 Perioada de cercetare: anul ș colar 2016 – 2017 (aprilie – iunie 2017)

31
 Eșantionul de subiecți: preșcolarii grupei „Steluțelor” de la grădinița „Sânziana”
Sânnicoara, comuna Apahida, județul Cluj .

Grupa este alcătuită din 26 de preșcolari cu vârste cuprinse între 3 a ni și 6 ani . În anul
școlar 2016 – 2017 au fost înscriși în grupa mică trei baieți ș i două fete, în grupa mijlocie
cinci băieți și șase fete, iar în grupa mare șase baieți și patru fete. Grupa mică s -a integrat
foarte repede în cadrul grădiniței, copiii frecve ntând normal grădinița, în majoritatea zilelor
prezența la grupă fiind de 100%, cu zile ocaz ionale în care au fost absenți maxim 4 copii în
aceeași zi . Grădinița se află în mediul rural , însă cu o foarte mare proximitate de mediul
urban, prin urmare, atât pentru părinți cât și pentru copii, devine foarte important ă urmarea
unui curs academic școlar pozitiv . Se urmărește dezvoltarea timpurie a copiilor, așa că este
încurajată înscrierea și venirea la grădiniță a acestora , comunitatea recunoscând importanța
educațională a activităților din grădiniță pentru preșcolari . Astfel, rezultatele copiilor din
cadrul activităților sunt bune, uneori chiar foarte bune . În cadrul grupei „Steluțelor” doar
un singur copil a avut anumite probl eme d e comunicare, datorică diferitelor probleme
psihologice, acesta fiind și motiv ul s-a integrării mai dificile puțin în grupul grădiniței .
Nivelul de dezvoltare al grupei este unul normal, specific vârstei fiecarui copil .

III.4. Eșantionul de conținut

Eșantionul de conținut pe care l -am ales a fost unul variat, am optat să aleg aceste
conținuturi sunt considerate foarte atractive de către copii , iar creativitatea /imaginația
ocupă un loc foarte important în cadrul desfășurării acestei cercetări, .
 Domeniul științe + domeniul estetic – creativ (matematică ș i desen): tema
„Așează -mă la locu l potrivit ”
 Domeniul științe + domeniul estetic – creativ (cunoașterea mediului și
desen): tema „Sfârșitul primăverii”, „Animale mici și mari ”
 Domeniul limbă și comunicare + domeniul estetic – creativ (educarea
limbajului și muz ică): tema „Lumea minunată a poveștilor ”
 Domeniul limbă și comunicare + domeniul om și societate (educarea
limbajului și abilități practice): tema „Bal pentru turtiță”

32
CAPITOLUL IV
DESFĂȘURAREA EXPERIMENTULUI

IV.1. Diagnosticarea nivelului de dezvoltare a capacităților creative a copiilor de
vârstă preșcolară în etapa inițială

Activitățile integrate joacă un rol foarte im portant în cadrul grădiniței, fiind din ce în
ce mai utilizate și preferate de către cadre didactice și copii, în aceeași măsură, deoarece
conferă o mai mare posibilitate de exprimare , colaborare și mult mai interesante, față de
activitățile de sine stătătoare . Prin urmare, pentru eta pa inițială a cercetării s -a ales ca temă
o activitate i ntegrată, în cadrul căreia au fost integrat e conținuturi din domeniul științe și
domeniul estetic – creativ .
Tema activității in tegrate a fost „Așează -mă la locul potrivit ”.
Activitatea a debutat cu activitatea de matematică unde le -au fost prezentat e copiilor
figurile geometrice învățate : cerc, dreptunghi, pătrat și triunghi . Copiii au denumit figurile
geometrice prezentate și le -au carac terizat .
Le-a fost cerut copiilor să dea exemple de obiecte ca re seamănă cu aceste figuri
geometrice, iar exemplele au fost următoarele:
Pentru pătrat:
 Televizor ;
 Cutia în care este adus laptele ;
 Calculatorul (monitorul) ;
 Dulapul din sala de grupă ;
 Scaunul ;
 Tabla magnetică;
 Panoul de la grupă .

Pentru dreptunghi:
 Măsuța ;
 Geamurile ;
 Catedra ;
 Tabla ;
 Oglinda;
 Calendarul;

33
 Trusa cu obiecte pentru construcții .

Pentru triunghi:
 Acoperișul grădiniței ;
 Jaloanele din dulapul grupei;
 O lumânare .

Pentru cerc:
 Mingea ;
 Ceasul;
 Portocala;
 Roșia;
 Bomboanele;
 Pălăria unei păpuși .

După ce copiii au dat exemple de obiecte care seamănă cu figurile geometrice, li s-a
cerut să denumească ce culoare are fiecare figu ră geometrică, după care, li s -a cerut să
deseneze fiecare figură geometri că pe o foaie de hârtie . La final , a venit fiec are copil în
fața grupei pentru a arăta și colegilor desenele realizate de aceștia în mod individual . Fiind
o activitate integrată în cadrul căreia am integrat și domeniul estetic și creativ, desen, copiii
au primit și o altă sarcină de lucru , în cadrul că reia, aceștia , au fost îndemnați să deseneze
cu ajutorul figurilor geometrice (pătrat, cerc, triunghi, dreptunghi) diferite obiecte sau
ființe: o casă, un copil, o floare . Copiii de nivelul I au întâmpinat cât eva greutăți dar cu
ajutorul educatoarei au dus la bun sfârșit această sarcină .
Majoritatea copiilor au respectat cerințele primite și au dus la îndeplinirea acestora .
Activitatea le -a plăcut foarte mult deoarece aceștia au descoperit lucruri noi și au observat
că figurile geometrice se aseamănă cu foarte multe obiecte din natură și au fost încântați să
observe și faptul că desenele pe care ei le -au realizat au fost rea lizate tot cu ajutorul acestor
figuri geometrice . La sfârșitul activității copii au primit de fișă de lucru (anexa 2) .
După ce fiecare copil a realizat fișa de lucru, acestea au fost verificate și anali zate
împreună cu întreaga grupă . Fișele realizate au f ost expuse la afișier iar părinții au putut să
admire cât de corect a lucrat copilul și cât de creativi au fost .

34
La această activitate au participat toți copiii, și cei mici dar și cei mari . Rezultatele
copiilor au fost variate, nu toată fișa a fost realiz ată în totalitate, dar mulți dintre ei s -au
descurcat bine . Prima sarcină a rezolvat -o din cei 26 de copii, doar 12 copii, a doua sarcină
a fost rezolvată de 15 copii, a treia sarcină a fost rezolvată de 10 copii, a patra sarcină a
fost rezolvată de 9 copi i, iar ultima sarcină a fost rezolvată de 7 copii . Rezultatele obținute
la această etapă, diagnosticarea nivelului de dezvoltare a capacităților creative a copiilor de
vârstă preșcolară în etapa inițială, se pot observa și pe următoarea diagramă:
Diagrama 1: Rezultatele fișei de lucru

IV.2. Condițiile pedagogice de dezvoltare a capacităților creative din cadrul activităților
didactice a preșcolarilor în etapa formativă

Activitățile integrate din grădiniță au un rol foarte important în dezvoltarea creativității
preșcolarilor . De aceea am realizat cu preșcolarii în cadrul activităților in tegrate mai multe
activități care presupun dezvoltarea creativității . Am ales să prezint trei dintre aceste
activități care au fost desfășurate cu preșcolarii .
Prima activitate integra tă a avut tema „Sfârșitul primăverii ” unde am integrat
domeniul științe, cunoașterea mediului și domeniul estetic – creativ (desen) .
După ce am purtat o conversație cu copiii despre anotimpul primăvara am des fășurat
cu aceștia activitatea „Construcția unui tablo u”, pe copiii mai mici i -am să deseneze pe o
foaie mai multe mingi iar la final să se gândească la un nume pentru fiecare minge iar eu îl
voi nota pe spatele tabloului . Am trasat pentru fiecare copil un chenar, având forma unor
rame de tablou .

NR. COPII
ITEM 1
ITEM 2
ITEM 3
ITEM 4
ITEM 5

35
Construcția unui tablou
Am desfășurat activitatea care a necesitat construcția unui tablou .
Activitatea: „Construcția unui tablou”
Cerințe: Realizați un desen pornind de la forma pe care o aveți pe hârtie . După ce ați
completat tabloul vostru gândiți -vă la un nume pentru acesta .
Timp de lucru: 20 de minute pentru fiecare activitate

Exemplu de activitate pentru „Construcția unui tablou”:
„Pe pagină aveți o formă rotunjită, gândiți -vă la un desen sau la un tablou sau la un
obiect pe care să îl desenați incluzând această formă rotunjită . Încercați să vă gândiți la un
tablou sau la un desen la care nimeni nu s -a mai gândit . Adăugați primei idei care vă vine
în minte altele noi, astfel încât să creați o poveste cât ma i interesantă cu putință . După ce
ați completat tabloul vostru gândiți -vă la un nume sau la un titlu pentru acesta, pe care o să
mi-l spuneți iau eu îl voi scrie pe foaia voastră . Găsiți un titlu cât mai interesant și mai
neobișnuit pentru povestea voastră . Aveți la dispoziție 20 de minute .” Copiii cei mici au
avut o sarcina diferită, aceștia trebuiau să deseneze pe foaie mai multe mingi și pe urmă să
le coloreze și să se gândească la un nume pentru o minge din cadrul desenului .
O manifestare a productivită ții fanteziei și a creativității preșcolarilor s -a observat nu
numai în desene ci și în răspunsurile copiilor privind temele realizate .
La întrebarea „Ce ai realizat?”, o mare parte dintre copii au răspund prin propoziții,
semnificând prin exemplu, ce fac e fetița, ce fel de floare a realizat, mașina, minge, a
desenat sau au denumit o acțiune legată de desenul lor .
În evaluarea răspunsurilor date am luat în considerare următorul criteriu:
 Originalitatea care a constat în capacitatea de a da răspunsuri origi nale
Pentru originalitatea și tabloul realizat, copiilor li s -au oferit puncte pe o scară de la 0
la 3 astfel:
 3 puncte pentru: tablouri abstrac te, dar adecvate care merg dincolo de ceea ce
se poate vedea și care spun o poveste precum „Povestea anotimpuril or”.
 2 puncte pentru: titluri descriptive, dar imaginative, în care modificarea merge
dincolo de concret sau de descrierea fizică, precum „De vorbă cu un fluturaș” .
 1 punct pentru: titluri descriptive, concrete, raportându -se la o altă clasă de
titluri: „C ățelușul”, „Iarna” .
Fiind preșcolari titlurile tablourilor au fost notate de către mine, scriindu -le la fiecare
copil în parte .

36
A doua activitate, a fost activitatea integrată cu tema „Animale mici și mari ” unde am
integrat aceleași domenii ca la prima act ivitate .
Ziua a deputat cu întâlnirea de dimineață în cadrul căreia ne -am jucat „Ursul doarme” .
După ce ne -am jucat, am purtat o conversație cu copii despre animalul de care este vorba
în joc, ursul, și am cerut copiilor să îl descrie așa cum cred ei că ar ată.
După întâlnirea de dimineață am desfășurat activitatea integra tă cu tema „Animale
mici și mari ” în cadrul căruia am integra t domeniul științe, cunoașterea mediului și
domeniul estetic – creativ, desen .
Le-am prezentat copiilor imagini cu diferite animale din întreaga lume . Am cerut
copiilor de nivelul I să îmi enumere toate animalele pe care aceștia le cunosc . Majoritatea
copiilor de nivelul I au enumerat animalele de pe planșe . Pe urmă le -am cerut celorlalți
copii să -mi găsească câte o caracterist ică pentru fiecare animal enumerat de către copiii
mai mici .
După observarea planșelor le -am cerut copiilor să deseneze fiecare pentru două
animale, la alegere, hrana pe care acestea o consumă . După finalizarea desenelor am
realizat cu copiii un mic concur s pe bază de întrebări . Scopul concursului a fost integrarea
anumitor noțiuni, unde s -a pus accent și pe flexibilitatea copiilor în ceea ce privește
răspunsul la întrebări .
 Flexibilitatea – capacitatea copilului să identifice cât mai multe clase de date,
s-a punctat numărul claselor de răspunsuri identificate .
Flexibilitatea a fost cotată în funcție de numărul total de categorii diferite în care se
pot încadra răspunsurile la un item . Pentru cotarea flexibilității spontane, am realizat
activitatea „Integrar ea noțiunilor” .
Am avut ca obiectiv dezvoltarea agerimii gândirii, capacitatea de a generaliza,
raportarea noțiunilor integrate la semnificația obiectelor ce le reprezintă .
Desfășurarea activității :
Copiilor li se propune un grupaj de noțiuni aparținând ac eleași categorii integratoare și
li se cere cât mai multe obiecte, ființe, lucruri:
 Numește toate animalele care trăiesc la casa omului
 Toate animalele care trăiesc în pădure
 Tot ce poate zbura
 Tot ce poate înota
 Tot ce poate fi confecționat din lemn
 Toate fructele ce se pot consuma de către animale

37
 Toate animalele care au două picioare
 Toate legumele ce se pot consuma de către animale
 Toate animalele care au patru picioare
 Toate animalele care mănâncă fân
La începutul activității le -am spus copiilor că act ivitatea se desfă șoară sub forma unui
concurs, iar la sfârșitul activității vom vedea care au reușit să adune mai multe puncte și
cine este câștigătorul .
Barem:
 0 puncte – copilul care răspunde la o întrebare din 10
 1 punct – copilul răspunde la 3 întrebări din 10
 2 puncte – copilul răspunde la 4 -5 întrebări din 10
 3 puncte – copilul răspunde la 9 din cele 10 întrebări
Ultima activitate integrată a av ut ca temă „Lumea minunată a poveștilor ” unde au fost
integrat e domeniul limbă și comunicare, educa rea limbajului , și domeniul estetic – creativ,
muzică . După ce un copil rezolvă o sarcină, cântăm un cântec care făce referire la povestea
respectivă . Activitatea a debutat cu o mică introducere făcută de către educatoare : „Vă
anunț cu bucurie că azi vom f ace o călătorie, fără mașini și avioane, fără autobuze și
autocare, vom călători cu mare zor în lumea minunată a poveștilor . Ne vom distra, ne vom
juca, desigur vom și învăța . Bagheta fermecată nu va lipsi, în timpul jocului ne va -nsoți .”
După această intr oducere le -am anunțat copiilor tema activității, și anume: „În țara
poveștilor” . Le-am prezentat copiilor mai multe imagini din poveștile îndrăgite de aceștia,
imagini cu capra cu trei iezi, cu o vulpe, cu un lup, cu un urs . Am ales aceste personaje
pentru a participa toți copiii, și cei mici și cei mari . La sfârșitul acestei activități ne -am
jucat jocul „Este corect?”
În evaluarea răspunsurilor date am luat în considerare următorul criteriu, și anume
fluiditatea .
Fluiditatea copilului să enumere cât mai mu lte date . S-a punctat numărul răspunsurilor
date.
Fluiditatea am căutat să o apreciez prin testul „Este corect?”, pentru a cunoaște mai
multe genuri de fluiditate (verba lă, asociativă, expresio nală și ideativă) .
În vederea acestei activități am avut în ved ere următoarele obiective:
 Consolidarea competențelor referitoare la povești, texte literare
 Dezvoltarea atenției, a prompitudinii, a vorbirii coerente

38
Ca materiale am folosit: imagini cu personaje dintr -o poveste, și anume: capra, iezii,
vulpe, lup, urs .

Regulile jocului:
Copilul ce depistează erorile se anunță făcând apoi precizările corecte . Episoadele
improvizate să fie cât mai variate .
Desfășurarea jocului:
Jucătorii trebuie să depisteze imaginea personajului necorespunzător, să spună din ce
poveste face parte și să povestească anumite fragmente din povestea respectivă . La
sfârșitul activității am adunat punctele obținute de către copii și am premiat copiii care au
avut punctaj mare cu o medalie .
Barem:
 0 puncte – nu recunoaște povestea
 1 punct – a numit un singur fragment din poveste
 2 puncte – a numit 2 -3 fragmente din poveste
 3 puncte – a numit toate fragmentele din poveștile cunoscute
În prima fază am desfășurat cele trei activități la grupa pe care o conduc, o grupă
combinată, prin urmate, activit ățile s -au desfășurat la fel pentru toți copiii, doar anumite
sarcini de lucru au fost diferite . În desfășurarea celor trei activități s -a lăsat un interval de
10 – 12 zile pentru a evita interferența în ceea ce privește temele realizate, ob oseala și
apari ția monotoniei față de activități . La repetarea activităților, s -a observat o importantă
dezvoltare , o evoluție pozitivă a capacităților creative și intelectuale a copiilor, aceștia
realizând lucrările mult mai corect, integrând elemente noi și inovative î n activitate .
Aceste activități au fost plăcute și interesante pentru preșcolari , deoarece aceștia au
avut posibilitatea de a se manifesta liber și de a -și spune propriile păreri cu privire la
rezolvarea sarcinilor . Aceștia au fost încântați să observe că la repetarea activităților
acestea au fost mul t mai bine realizate decât primele . Copiii au avut posibilitatea să își
compare luc rările, aceștia devenind treptat adevărați critici în ceea ce au privit propriile
lucrări, aceștia și -au descoperit singuri greșelile pe care le -au făcut la prima lucrare în
comparație cu ultima lucrare .

39
IV.3. Determinarea nivelului de dezvoltare a capacităților creative la etapa finală

Pentru etapa finală a cercetării le -a fost prezentat ă copiilor povestea „Turtiței”, o
poveste care le -a plăcut foarte mult, adaptată nivelului lor de vârstă, cu elemente și
personaje deja cunoscute (ursul, vulpea, etc .) (anexa 3) .
După ce le -a fost citit textul copiilor , le-am adresat pe baza im aginilor câteva întrebări
în legătură cu povestea:
 Cum se numește povestea noastră?
 Ce a rugat -o moșul pe babă?
 Ce a făcut turtița după ce a fost scoasă din cuptor?
 Unde a plecat ea?
 Cu cine s -a întâlnit turtița?
 Cine a mâncat -o?
 Credeți că a făcut bine turtița că a plecat de acasă?
După ce au răsp uns la întrebări, i-am rugat pe copii să închidă ochii, iar între timp eu
am schimbat ordinea imaginilor . I-am rugat pe copii să deschidă ochii iar aceștia au
observat că imaginile nu sunt la locul lor . A venit în față un copil și a rearanjat imaginile în
timp ce a repovestit povestea . Pe urmă le -am cerut copiilor să găsească un alt final
poveștii . Unul dintre copii a spus că el prefera ca turtița să nu plece din casa bătrânilor, iar
acesta să locuiască cu ei ca și cum ar fi copilul lor . Alt copil a spus că ar fi vrut ca el să se
plimbe prin pădure și să o salveze pe turtiță din gura vulpii . S-a făcut o d ezbatere pe
această temă, astfel găsindu -se o mulțime de finaluri pentru această poveste . Finalurile
găsite au fost foarte bune, inovative și inventive, ceea ce a arătat că preșcolarii au o
imaginație bogată și foarte creatoare . Discutând cu copiii, aceștia mi -au propus să realizăm
măști pentru a ne pune în locul personajelor .
Pentru confecționarea măștilor am folo sit:
 Carton alb
 Foarfecă
 Lipici
 Acuarele
 Hârtie creponată
Le-am desenat copiilor personajele care au vrut să fie, iar aceștia le -au pictat . După ce
fiecare copil și -a pictat personajul preferat, l -au decupat și cu ajutorul hârtiei creponate le –
au lipit măș tilor păr, deoarece aceștia au dorit să le facă un pic mai diferite decât sunt

40
prezentate în poveste . După ce toate măștile au fost confecționate am realizat dramatizarea
poveștii . A ieșit foarte frumos, copiii fiind foarte încântați de ceea ce au realizat și felul în
care a ieșit dramatizarea poveștii . I-am lăsat pe aceștia să se joace cu măștile lor iar la
sfârșitul activității le -am propus copiilor să facem un bal mascat cu ajutorul acestor măști .
A fost foarte reușită activitatea iar măștile realizate d e aceștia au fost foarte frumoase,
observând că aceștia au foarte multă creativitate, iar măștile confe cționate au întrecut
așteptările . Această activitate am realizat -o ca pe o activitate integrată, în cadrul căruia am
integrat domeniul limbă și comunicar e, educarea limbajului și domeniul om și societate,
abilități practice . Tema activității a fost „Bal pentru turtiță”, o activitate care s -a bazat
foarte mult pe capacitățile creatoare ale copiilor . În urma activităților desfășurate cu copiii
s-a putut observa că activitățile integrate joacă un rol foarte important în dezvoltarea
creativității preșcolarilor, deoarece activitățile integrate oferă copiilor posibilitatea să
realizeze activități imaginat ive, personale și armonioase din punct de vedere estetic, totul
cu ajutorul creativității .

41
CAPITOLUL V
PREZENTAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

În urma cercetării făcute s -au obținut următoarele rezultate:
Lista de control
Preșcolarul:

 A avut o participare activă la activitate DA NU
 A așteptat cu mare entuziasm și răbdare anunțarea sarcinilor de lucru DA NU
 A pregătit materialele necesare pentru activitate DA NU
 Și-a exprimat părerea în legătură cu sarcinile de lucru DA NU
 A cerut explicații acolo unde a fost nevoie DA NU
 A participat cu plăcere la activitate DA NU
 S-a consultat cu colegii pentru obținerea sarcinii cerute DA NU
 A oferit sprijin colegilor care au întâmpinat dificultăți DA NU
 A cerut sprijinul colegilor DA NU
 A dus a bun sfârșit sarcina de lucru DA NU
 A strâns tot ce era pe masa de lucru DA NU
 S-a bucurat de rezultate obținute DA NU
 A apreciat munca celorlalți colegi DA NU

În urma acestei etape, diagnosticarea nivelului de dezvoltare a capacităților creative a
copiilor de vârstă preșcolară în etapă inițială, s -a observat că preșcolarii au respectat
majoritatea punctelor din lista de co ntrol, existând doar câteva abateri de la această listă .
Se poate observa și din diagrama urmatoare rezultatele pe care copiii le -au avut la
realizarea fișei de lucru, și de către cei mici, dar și de către cei mari .

42
Fig. 1 Rezultatele fișei de lucru

Această diagramă prezintă rezultatele copiilor în urma rezolvării fișei de lucru . Se
poate observa din această diagramă că rezultatele au fost variate, dar mai trebuie să se
lucreze cu copiii pentru a le dezvolta creativit atea, în funcție d e nivelul de vârstă al
copiilor; deoarece această fișă a fost realizată de către copiii unei grupe combinate, unele
sarcini nu au fost rezolvate .
În cadrul celei de a doua etape, condițiile pedagogice de dezvoltare a capacităților
creativ e din cadrul activităților didactice a preșcolarilor în etapa formativă, unde au fost
realizate cu preșcolarii mai multe activități integrate, au fost selectate trei activități
integrate, care s -au desfășurat sub formă de concurs, s -au obținut următoarele rezultate:
Rezultatele pentru „Construcția unui tablou” în prima fază pentru copiii de nivel I

Numărul
copiilor
participanți 3 puncte 2 puncte 1 punct 0 puncte
16 9 5 5 1

Tabelul V .1. „Construcția unui tablou”

NR. COPII
ITEM 1
ITEM 2
ITEM 3
ITEM 4
ITEM 5

43
Fig. 2 Diagrama privind rezultatele copiilor de nivel 1

Prima diagramă prezintă rezultatele pentru activitatea „Construcția unui
tablou” în prima fază . Se poate observa că preșcolarii de nivelul I au avut
rezultate destul de bune, doar un singur copil nu a rezolvat sarcinile .

Rezultatele pentru „Construcția unui tablou” în prima fază pentru copiii
de nivel 2
Numărul
copiilor
participanți 3 puncte 2 punc te 1 punct 0 puncte
10 9 6 9 0

Tabelul V .2., Construcția unui tablou”

0 5 10 15 20
nr.
copii 3p 2p 1p 0p

44
Fig. 3. Diagrama privind rezultatele copiilor de nivel 2

Copiii de nivelul 2 s -au descurcat mai bine decât cei de nivelul 1 . Rezultatele sunt mai
bune față de rezultatele celor de nivel 1 deoarece copiii de nivel 2 au rezolvat toate
sarcinile, chiar dacă acestea nu au fost rezolvate în totalitate .

Rezultatele pentru „Construcția unui tablou” la repetarea activității pentru co piii de
nivel 1 .
Numărul
copiilor
participanți 3 puncte 2 puncte 1 punct 0 puncte
16 11 7 8 0

Tabelul V .3. „Construcția unui tablou”

Fig. 4. Diagrama privind rezultatele la repetarea activității pentru copiii de nivel 1 .

0 2 4 6 8 10 12
nr. copii 3p 2p 1p 0p
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
nr.
copii 3p 2p 1p 0p

45
La repetarea activității rezultatele au fost mult mai bune pentru copiii de nivelul 1 . Se
poate observa că mai mulți copii au rezolvat sarcinile, unii obținând chiar punctaj foarte
bun. În comparație cu rezultatele copiilor în primă fază, acestea sunt mult mai bune .

Rezultatele p entru „Construcția unui tablou” la repetarea activității pentru copiii de
nivel 2:
Numărul
copiilor
participanți 3 puncte 2 puncte 1 punct 0 puncte
10 9 7 9 0

Tabelul V .4. „Construcția unui tablou”

Fig. 5. Diagrama privind rezultatele la repetarea activității pentru copiii de nivel 2

Și copiii de nivel 2 au obținut rezultate mai bune la repetarea activității . Se poate
observa că toți copiii au obținut rezultate mai bune decât în prima fază . Aceste rezultate
sunt la fel de bune ca cele ale copiilor de nivel 1 .
Activitatea a doua: „Integrarea noțiunilor”
Rezultatele pentru ”Integrarea noțiunilor” pentru copiii de nivel 1 în prima fază
Numărul
copiilor
participanți 3 puncte 2 puncte 1 punct 0 puncte
16 11 6 3 0
Tabelul V .5. „Integrarea noțiunilor” 0 2 4 6 8 10 12
nr.
copii 3p 2p 1p 0p

46

Fig. 6. Diagrama privind rezultatele copiilor de nivel 1, la a doua activitate, în prima
fază

La a doua activitate „Integrarea noțiunilor”, copiii de nivelul 1 au obținut rezultate
bune, unii dinte ei nu au înțeles anumite noțiuni, iat din această cauză unii nu s -au
descurcat destul de bine .

Rezultatele pentru „Integrarea noțiunilor” pentru copiii de nivelul 2 în prima fază
Numărul
copiilor
participanți 3 puncte 2 puncte 1 punct 0 puncte
10 5 7 5 0

Tabelul V .6. „Integrarea noțiunilor”

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
nr.
copii 3p 2p 1p 0p

47
Fig. 7. Diagrama privind rezultatele copiilor de nivel 2 la a doua activitate în prima
fază

Copiii de nivelul 2 s -au descurcat mai bine la această activitate, „Integrarea noțiunilor”
decât cei de nivelul 1, deoarece aceștia sunt mai mari și au mai multe cunoștințe decât cei
mai mici, dar nici aceștia nu au rezolvat în totalitate sarcinile cerute .

Rezultatele pentru „Integrarea noțiunilor” pentru copiii de nivelul 1 la repetarea
activității
Numărul
copiilor
participanți 3 puncte 2 puncte 1 punct 0 puncte
16 13 10 8 0

Tabelul V .7. „Integrarea noțiunilor”

Fig. 8. Diagrama privind rezultatele copiilor de nivel 1, la repetarea celei ce a doua
activități
0 2 4 6 8 10 12
nr.
copii 3p 2p 1p 0p
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
nr.
copii 3p 2p 1p 0p

48
În comparație cu prima fază, rezultatele copiilor sunt mult mai bune, așa cum se poate
observa, între timp copiilor le -au fost explicate unele noțiuni iar rezultatele au fost mult
mai bune .

Rezultatele pentru „Integrarea noțiunilor” pentru copiii de nivelul 2 la repetarea
activității
Numărul
copiilor
participanți 3 puncte 2 puncte 1 punct 0 puncte
10 9 9 10 0

Tabelul V .8. „Integrarea noțiunilor”

Fig. 9. Diagrama privind rezultatele copiilor de nivel 2 la repetarea celei de a doua
activități

Și copiii de nivel 2 au avut rezultate mai bune la repetarea activității . De la faza
inițială și până la repetarea activității copiilor le -au mai fost explicate unele noțiuni, ceea
ce au dus la rezultatele prezentate de mai sus .
Activitatea a treia: „Este corect?”
Rezultatele pentru „Este corect?” în prima fază pentru copiii de nivelul 1
Numărul
copiilor
participanți 3 puncte 2 puncte 1 punct 0 puncte
16 13 6 1 0
Tabelul V .9. „Este corect?” 0 2 4 6 8 10 12
nr.
copii 3p 2p 1p 0p

49
Fig. 10. Diagrama privind rezultatele copiilor de nivel 1 în prima fază

Ultima activitate, „Este corect?”, a presupus recunoașterea unor fragmente din diferite
povești . Copiii s -au descurcat bine, doar copiii care nu au avut o frecvență constantă nu s –
au descurcat tocmai bine, dar rezultatele au fost destul de bune .

Rezultatele pentru „Este corect?” în prima fază a activității, pentru copiii de nivelul 2
Numărul
copiilor
participanți 3 puncte 2 puncte 1 punct 0 puncte
10 5 5 5 0

Tabelul V .10. „Este corect?”

Fig. 11. Diagrama privind rezultatele copiilor de nivel 2 în prima fază a activității

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
nr.
copii 3p 2p 1p 0p
0 2 4 6 8 10 12
nr.
copii 3p 2p 1p 0p

50
Față de copii de nivelul 1, copiii de nivelul 2 s -au descurcat mai bine, deoarece aceștia
au recunoscut cu ușurință fragmentele din poveste, deoarece aceste povești au mai fost
prezentate copiilor și în anii anteriori .

În urma celor trei activități se p oate observa că cei mai mulți copii au obținut punctaj
maxim, ceea ce înseamnă că nivelul de creativitate al copiilor este unul ridicat .
Se poate observa din diagramele prezentate că per total cei mai mulți copii au obținut
punctaj maxim în urma celor trei activități .
La etapa finală a cercetării, evaluarea activității a constat în realizarea de măști, pe
care copiii le -au realizat singuri, și organizarea balului mascat . Pentru realizarea măștilor s –
a folosit lipici, hârtie creponată, foarfecă, carton alb, acuarele . După ce am desenat
conturul măștilor copiii le -au pictat și le -au decorat cum au știut ei mai frumos . Au dat
dovadă că dispun de creativitate în realizarea măștilor deoarece au realizat niște măști
foarte frumoase .
După realizarea măștilor copii i au participat la un bal mascat . Balul mascat a început
cu prezentarea măștilor . Fiecare copil și -a prezentat masca și a explicat modul de lucru .
După prezentarea măștilor copiii au dansat pe diferite melodii, melodii care au fost
alese de către aceștia .
Cercetarea a demonstrat faptul că activitățile integrate au un rol foarte important în
dezvoltarea creativității copiilor, de aceea, după părerea mea, este foarte important ca
educatoarele să realizeze cu copiii activități integrate – deoarece acestea sun t foarte
importante pentru copii, aceștia putând să facă legătura dintre lucruri cu mai mare ușurință .
Cea mai bună modalitate, după părerea mea, de a le dezvolta creativitatea copiilor este
aceea de a se realiza cât mai multe activități integrate .

51
CONCLUZII

În cadrul grădiniței de copii se realizează activități de învățare sub forma de activități
integrate . Aceste activități ocupă un rol foarte important în cadrul grădiniței deoarece
acestea presupun câteva etape:
 Realizarea de jocuri libere alese înaintea activității de învățare
 Întâlnirea de dimineață
 Tranziții
 Rutine
 Activitățile propriu – zise de învățare
 Alegerea domeniilor experiențiale pentru activități
Utilizarea activităților integrate din grădiniță, ale se cu discernământ, în funcție de
condițiile concrete ale fiecărei grupe de preșcolari, în funcție de scopul și sarcina didactică
propusă, duce cu certitudine la formarea unor depinderi trainice, proprii învățării și implicit
la un progres evident al proce selor psihice, al nivelului intelectual al copiilor .
Organizând activități cât mai interesante, mereu noi, copiii au senzația de fiecare dată
că activitățile realizate sunt întotdeauna altele, chiar dacă acestea se mai repetă .
Prin activitățile integrate s e dezvoltă foarte mult creativitate a preșcolarilor, deoarece
aceste activități oferă copiilor posibilitatea să se exprime liber și să realizeze sarcinile de
lucru cu ajutorul creativității .
Înainte de introducerea noului curriculum pentru învățământul pre școlar, educatoarea
realiza activități se sine stătătoare, nu integra conținuturi din cadrul unor domenii, ci doar
conținuturile din domeniul respectiv . În cadrul noului curriculum aceasta are posiblilitatea
să integreze conținuturile, astfel încât aceasta să realizeze activități cât mai interesante și
mai plăcute pentru copii .
Lucrarea de față a demonstrat faptul că realizarea de activități integrate ocupă un rol
foarte important în dezvoltarea creativității preșcolarilor, deoarece aceștia pot realiza
anum ite lucruri cu ajutorul creativității .
Așadar, realizarea de activități integrate în cadrul grădiniței, ocupă un rol foarte
important pentru preșcolari, deoarece acestea constituie o excelentă educație, dezvoltă
fantezia și imaginația, oferă energie și co ntribuie cu succes la dezvoltarea creativității .
După părerea mea, activitățile din cadrul grădiniței ar trebui să se realizeze doar sub
formă de activități integrate, deoarce acestea oferă copiilor posibilitatea să învețe lucruri

52
noi dar în același timp ei pot să se joace, astfel activitățile nu vor mai fi plictisitoare,
monotone, ci vor fi interesante și foarte productive .
Recomand tuturor educatoarelor să realizeze activități sub formă integrată deoarece
este foarte productiv pentru copii .
Ipoteza pe care am avut -o, presupunem că, dacă se organizează în mod sistematic
activități integrate în cadrul grădiniței, crește posibilitatea ca dezvoltarea creativității la
preșcolari să fie mai accen tuată, s -a verificat, așa cum s -a arătat și în diagramele de mai
sus, deoarece activitățile integrate ocupă un rol foarte important în dezvoltarea creativității
preșcolarilor, acestea deschizându -le noi orizonturi spre cunoaștere .

53
Bibliografie

1. Ana, A ., Cioflica, S .M (2001), „Proiecte tematice orietative”, Editura Tehno – Art,
București
2. Anghel, N ., Culea, L ., Grama, F ., Ionescu, D ., Pletea, M ., Sesovici, A . (2008),
„Activitatea integrată din grădiniță”, Editura Didactica Publishing House,
București
3. Balint, M. (2008), „Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul
preșcolar. Didactica limbii și literaturii române ”, Syllabus – Semestrul 4,
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Cluj – Napoca
4. Ciulea, L. (2009), „Aplicarea noului curriculum pentru educaț ie timpurie –
provocare?”, Editura Diana, București
5. Davido, R . (1998), „Descoperiți -vă copilul prin desene”, Editura Image
6. Glava, A ., Pocol, M . Tătaru, L .L. (2009), „Educația timpurie – ghid metodic
pentru aplicarea curriculumului preșcolar”, Editura Paral ela 45, Pitești
7. Glava, A ., Glava, C . (2002), „Introducere în pedagogia preșcolară”, Editura Dacia,
Cluj – Napoca
8. Ionescu, M . (2000), „Demersuri creative în predare și învățare”, Editura P .U.C.,
Cluj – Napoca
9. Piaget, J ., Inhelder, B . (1965), „Psihologia copilului”, EDP, București
10. Roco, M . (2001), „Creativitate și inteligență emoțională”, Editura Polirom, Iași
11. Sălăvăstru, D . (2004), „Psihologia educației”, Editura Polirom, Iași
12. Stan, C . (2001), „Autoevaluarea și evaluarea didactică”, E ditura P .U.C, Cluj –
Napoca
13. Curriculum pentru învățământul preșcolar (2009), București
14. Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani” (2009),
București .

54
ANEXE
Anexa 1

SCENARIUL ZILEI

Întâlnirea de dimineață debutează cu un joc de mișcare „Sunt uriaș, sunt pitic!” prin
care se cere copiilor să sară, astfel se îndreaptă spre Țara Piticilor . Copiii vor striga „Sunt
pitic!” și se ghemuiesc, ”Sunt uriaș!” și ridică brațele .
Deoarece au început drumul spre Țara Piticilor, copiii p rimesc căciulițe de pitici și
apoi se adună în semicerc împreună cu educatoarea pentru a se saluta .
Salutul se va realiza prin formula „Bine ați venit!”, apoi se va propaga de la stânga la
dreapta, fiecare copil spunând, ”Bună dimineata, pitic …!”.
Se va realiza prezența prin intermediul jocului ”Cine nu a venit astăzi?” . Se stabilește
cum este vremea și se alege cartonașul potrivit la Calendarul naturii . Se va completa
împreună cu copii ajutați de întrebările: „Ce zi este astăzi?”, „În ce lună ne aflăm?”, „În ce
anotimp?”, „Cum este vremea?” . Se poartă o scurtă discuție despre anotimpuri .
Noutatea zilei o reprezintă pachetul însoțit de o scrisoare primită de către do amna
educatoare de la Iepurașul de Paște prin care „Iepurașul” îi invită pe copii în Țara Piticilor
unde să -i ajute piticii, prin noi provocări (anunțarea temei) . Apoi se va trece la momentul
de mișcare efectuat prin mișcările sugerate de cântecelul „Coroana” pe care îl vom cânta
cu toții împreună . Copiii vor merge p e la centre împreună cu educatoarea unde vor fi
afișate materialele iar copiii vor alege la ce sector doresc să lucreze .
Tranziție – Trenulețul . Ca să înveselim atmosfera, vom merge pe la centre cu
trenulețul iar copiii vor fi vagoanele trenulețului . Se face intuirea materialelor pregătite la
fiecare centru . La sectorul artă copiii vor colora covorașe pentru pitici având model forme
geometrice (pătrate, cercuri), la bibliotecă vor trasa puncte pe forma geometrică șii vor
trasa liber linii pentru a completa imagiea unui pitic, iar la construcții vor construi
„Cetatea piticilor” din piese Lego .
La final, se analizează rezultatele muncii copiilor de la fiecare sector, iar copiii vor fi
felicitați și recompensați .
În încheierea activităților de la ALA, copiii v or servi micul dejun și vor merge apoi la
toaletă .
Rutină: Copiii se pregătesc pentru a servi micul dejun (spălarea mâinilor,
autoservirea)
Tranziție: Cântecul „Imnul grupei”

55
În continuare se desfășoară activitatea pe domenii experiențiale (DȘ + DOS) care
debutează cu o scurtă discuție prin care copiii sunt provocați să rezolve cea de -a doua
sarcină trimită de către Iepuraș . Acesta le povestește copiilor pățania ajutoarelor lui, piticii,
care aveau căsuțe în pădurea din Țara Piticilor, dar printr -o întâmpla re nefe ricită, au rămas
fără ele . Iepurașul le-a trimis un săculeț fermecat în care sunt amestecate materiale rămase
din căsuțele piticilor (piese geometrice – pătrate, cercuri mici, mari, roșii, galbene,
albastre) cu care vor construi căsuțe piticilor . După ce au realizat de construit căsuțele după
tranziție (cântecul „Piticii”) copiii își ajută din nou prietenii .
Se apropie Paștele și piticii sunt ocupaț i cu refacerea căsuțelor . Iepurașul îi mai roagă
să-i ajute și la umplerea coșurilor cu dulciuri și cadouri pe care îi vor primi copii cuminți .
Copiii vor lucra individual, ținând cont de explicațiile educatoarei . La sfârșit, copiii vor
alege câteva lucrări pentru a fi apreciate de căte colegii lor .
Voi face trecerea spre programul distractiv printr -o tranziție (Imnul Grupei) și copii se
pregătesc să -l cheme pe Iepuraș .

56
Proiect didactic

Data: 12.04.2017
Nivelul: 1
Tema anuală: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?
Tema săptămânii: Obiceiuri străbune
Tema zilei: Călătorie spre Țara Piticilor
Tema activității: Verificare și consolidare de cunoștințe
Categoria de activitate: ADE (DȘ + DOS)
Forma de realizare: Joc didactic

SCOPUL ACTIVITĂȚII:
– Consolidarea cunoștințelor și deprinderilor însușite în legătură cu formele
geometrice
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1 – Să identifice toate figurile geometrice, pătrat, cerc, triunghi, pe baza materialului
didactic prezentat .
O2 – Să utilizeze corect terminologia matematică pentru triunghi, cerc, pătrat, mare,
mic, gros, subțire .
O3 – Să formeze cel puțin trei mulțimi, cu ajutorul materialelor didactice .
O4 – Să lipească toate figurile geometrice pe un suport dat .
O5 – Să utilizeze corect materialele și uneltele de lucru

STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, jocul didactic,
turul galeriilor .
Forme de organizare: individual, frontal, pe grupe .
Mijloace didactice: trăistuța fermecată, cutiuța cu surprize, forme geometrice din
carton colorat, planșă cu triunghi uri, fișă suport, pastă de lipit, etc .

57
Evenimente
didactice Conținut științific Strategii didactice
Evaluare Metode și
procedee Mijloace de
învățământ Forme de
organizar
e
Moment
organizatori
c Se vor asigura condițiile
necesare pentru desfășurarea
optimă a activității: aerisirea
sălii de grupă și imnul grupei .
Conversația

Captarea
atenției Se realizează prin deschiderea
cutiei cu surprize unde găsesc
planșe cu trei acoperișuri (roșu,
galben și albastru), un săculeț
cu surprize și un bilet în care
Iepurașul le povestește despre
pățania ajutoarelor lui, piticii,
care aveau căsuțe în Țara
Piticilor, dar printr -o
întâmplare nefericită au rămas
fără ele .

Povestirea

Explicația

Cutiuța cu
surprize;
Bilet;
Săculeț .

Frontal

Obervarea
comporta –
mentului
nonverbal
Anunțarea
temei și a
obiectivelor Se prezintă copiilor tema zilei .
Astăzi vom ajuta piticii să -și
refacă căsuțele, prin
intermediul jocului: „Călătorie
spre Țara Piticilor”
Conversația

Explicația

Frontal
Dirijarea
învățării Veți forma trei echipe: echipa
roșie, echipa galbenă și echipa
albastră .
Iepurașul v-a lăsat un săculeț
fermecat în care sunt
amestecate materialele rămase
din căsuțele piticilor .
Pe rând, veți veni la mine și
veți descoperi ce ne -a tri mis
Iepurașul și vom încerca să
Explicația

Săculeț

Frontal

Observare
a
comporta –
mentului

58
reparăm căsuțele piticilor .
Jocul de probă
Va fi chemat un copil și va fi
rugat să aleagă de pe măsuță o
figură geometrică (pătrat) pe
care să o așeze sub triunghiul
galben .
Jocul propriu – zis
Va veni câte un copil din
fiecare grupă și va extrage câte
o piesă din săculeț .
În săculețul fermecat se află
mai multe piese geometrice pe
care copiii au sarcina să le
recunoască, să le descrie, să le
așeze în funcție de cerințe
pentru a realiza căsuțe pentru
pitici .
Dacă răspunsu l este corect
copilul va fi aplaudat, echipa
primind câte o steluță .

Explicația
Demonstrați
a

Explicația
Demonstrați
a
Problemati –
zarea
Forme
geometrice
Săculeț

Pe grupe

Pe grupe

Aprecieri
verbale
Asigurarea
transferului
și a retenției Se vor distribui copiilor fișe de
lucru .
Se explică sarcinile și se
îndrumă copiii în funcție de
particularitățile individuale .
După ce fișele sunt evaluate,
urmează tranziția cu cântecul
„Noi suntem piticii” (ne
pregătim pentru activitatea
practică)
Rezolvarea
fișelor .
Copiii vor
lucra pe
fișe.
Se intuiesc
fișele
Fișe
Creioane
Individua
l
Evaluarea
fișelor
Obținerea
performanțe
i Se intuiește materialul
distribuit:
– Ce ați primit pe Explicația

Conversația Lipici
Figuri
geom etrice Frontal Proba
practică
individual

59
măsuțe?
– Figuri geometrice .
Cu ajutorul lor vom umple
coșul Iepurașului cu ouă,
bomboane și cadouri , astfel îi
vom ajuta pe pitici, ei fiind
foarte ocupați cu refacerea
căsuțelor .
Voi explica și demonstra
copiilor modul în care se vor
realiza vom decora coșul și ce
va trebui să conțină acesta .
Copiii trebuie să aplice corect
pasta de lipit, să nu depășească
spațiul dat și să finalizeze
lucrarea .
Exercițiul
Lucrul
individual și
în echipă
Planșă
suport ă
Evaluare Pentru că ați lucrat foarte
frumos o parte i le vom trimite
Iepurașului , iar cu o parte vom
organiza o expoziție .
Copii vor analiza lucrările .
După ce se încheie turul
galeriei copiii revin la locul
inițial și vor fi recompensați cu
stimulente . Conversația
Lucrări
realizate de
copii Frontal Observare
a
Încheierea
activității Sunt emise aprecieri asupra
desfășurării activității și asupra
comportamentului individual și
colectiv al preșc olarilor Conversația Frontal

60
Anexa 2
FIGURI GEOMETRICE

1. Împodobește vasul cu tot atâtea figuri geometrice câte îți sunt arătate de liniuțe:

61
2. Colorează potrivit codului . Desenează în tabel tot atâtea buline câte figuri
geometrice de fiecare fel sunt:

62
3. Continuă trenulețul cu încă 1 -2 vagoane:

4. Colorează desenul și arată -i colegului ce figuri geometrice recunoști

5. Continuă șirul:

63

Anexa 3
POVESTEA TURTIȚEI
(poveste populară)

Au fost odată un moș și o babă .
Într-o zi, moșneagul o rugă pe babă să -i facă o turtiță, dar baba nu avea făină .Se strădui și
strânse, totuși, vreo doi pumni de făină de pe fundul lăzii . Frământă aluatul, fă cu o turtiță
și o băgă la cuptor . După puțin timp, baba scoase o turtiță rotunjoară, rumenă și frumoas ă
și o puse pe fereastră să se mai răcească .
Turtița stătu ce stătu pe fereastră, apoi se rostogoli pe laviță, de acolo pe dușumea și
de pe du șumea spre ușă .Când ajunse la ușă, turtița sări peste prag în tindă, apoi în curte . O
porni spre poartă, de ac olo pe drum, după care se rostogoli tot mai departe și mai
departe .Cum se rostogolea ea pe drum, numai ce -i ieși în cale un iepure, care vru s -o
mănânce .

Dar turtița, fără teamă, îi zise:
Eu sunt turtița umflată
De prin ladă adunată
Din cămară măturată
În cuptor sunt rumenită
Pe ferestră sunt răcită .

Iar apoi vrând să pară tare iscusită, mai zise:

Pe bunic l -am păcălit
De bunică am fugit
De tine -am să fug îndată
Iepuraș fără de pată .

Și se rostogoli mai departe, chiar de sub nasul iepurelui .Continuându -și drumul, numai ce -i
ieș i în cale un lup, cu o gură cât o șură, care vru să o înghită . Turtița îi cântă și lui cântecul
ei, pe care îl sfârși zicând:

Geaba lupul cască gura
Fug de el, mă dau de -a dura .

64

Cum se rostogolea ea prin pădure, numai ce -i ieși în cale un urs, și acesta flămând
nevoie mare! Dar turtița nici că se sinchisi de dânsul . Îi cântă și ursului același cântecel,
pe care îl încheie astfel:

Nu mă tem cât de puțin
Căci fug și de Moș Martin .

Rostogolindu -se turtița mai departe, în cale îi apăru cumătra vulpe . Vicleana îi dădu
bineț e și începu s -o laude, spunându -i că e tare frumoasă și rumenă .Turtița se bucură că a
găsit pe cineva care să o laude, așa că se opri și -i cântă și vulpii cântecel ul ei, sfârșindu -l
așa:

Și de nimeni nu îmi pasă
Fug eu și de vulpe, lasă!

Vulpea îi lăudă cântecul, dar o rugă să nu plece, ci să îl mai cânte o dată , căci e
bătrână și nu a auzit bine . Ca să fie mai aproape, vicleana o pofti să se așeze pe botul ei .
Turtița, nebănuind nimic, făcu întocmai .Cântecul păru să -i placă mult vulpiței, aș a încât
vru să -l mai asculte și a treia oară, așa pentru ultima dată . O rugă deci pe turtiță să i se
așeze pe limbă și să cânte acolo . Însă cum sări turtița pe limba vulpii, aceasta …hap! o
înghiț i

65

Anexa 4

66