SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI [604590]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚ IEI
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI
PREȘ COLAR

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATORI ȘTIINȚ IFIC I:
Cadru asociat
Prof. Dr. Daniela Mihaela FLORESCU
Prof. Dr. Mariana NOREL

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

1
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘ OV
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚ IEI
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI
PREȘ COLAR

CONTRIBUȚ IA MEMORIZĂRII ,
POVESTIRII ȘI JOCULUI DIDACTIC
LA EDUCAREA EXPRIMĂRII ORALE
LA PREȘCOLARUL MARE

COORDONATORI ȘTIINȚ IFIC I:
Cadru asociat
Prof. Dr. Daniela Mihaela FLORESCU
Prof. Dr. Mariana NOREL

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

2
CUPRINS
ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 4
PARTEA I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
CAPITOLUL 1 – CARACTERIZAREA VÂRSTEI PREȘCOLARE ………………………….. .. 6
1.1. Preșcolarul mare. Aspecte generale ………………………….. ………………………….. ……………………. 6
1.2. Coordonate ale dezvoltării psihice ………………………….. ………………………….. …………………….. 8
1.3. Caracteri sticile jocului – activitate fundamental ă a preșcolarului ………………………….. ……… 12
1.4. Limbajul preșcolarului mare ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 14
CAPITOLUL 2 – DEZVOLTAREA VOCABULARULUI PREȘCOLARULUI ………….. 17
2.1. Îmbogățirea vocabularului preșcolarului mare ………………………….. ………………………….. …… 17
2.2. Înțelegerea și utilizarea structurilor ve rbale ………………………….. ………………………….. ………. 23
2.3. Contextul fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale la preșcolari ………………………….. . 25
2.4. Expresivitatea limbajului oral ………………………….. ………………………….. …………………………. 30
2.5. Creativitatea limbajului oral ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 31
CAPITOLUL 3 – MIJLOACE DE REALIZARE FOLOSITE LA EDUCAREA
EXPRIMĂRII ORALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 33
3.1. Memorizarea – rolul ei în dezvoltarea exprimării orale la preșcolari ………………………….. … 33
3.2. Povestirea – rolul ei în dezvoltarea exprimării orale la preșcolari ………………………….. …….. 38
3.3. Jocul didactic – rolul acestuia în dezvoltarea exprimării orale la preșcolari ……………………. 43
PARTEA II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 46
CAPITOLUL 4 – INVESTIGAREA CONTRIBUȚIEI MEMORIZĂRII,
POVESTIRII ȘI JOCULUI DIDACTIC ÎN EDUCAREA EXPRIMĂRII ORALE A
PREȘCOLARILOR DE GRUPĂ MARE ………………………….. ………………………….. ………….. 46
4.1. Prezentarea cercetării pedagogi ce ………………………….. ………………………….. ……………………. 46
4.2. Obiectivele, ipotezele și variabilele cercetării ………………………….. ………………………….. ……. 46
4.2.1 Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 46
4.2.2. Ipotezele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 47
4.2.3. Variabilele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 47
4.3. Lotul de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 47
4.4. Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 48
4.5. Organizarea și desfășurarea cercetării ………………………….. ………………………….. ………………. 49
4.5.1. Etapa constatativă. Prelucrarea, analizarea și interpretare rezultatelor …………………….. 50
4.5.2. Etapa experimentală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 66
4.5.3. Etapa finală. Prelucrarea, analizarea și interpretarea rezultatelor ………………………….. .. 70

3
4.6. Analiza și interpretarea rezultatelor obținute de lotul experimental pe parcursul
experimentului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 86
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 91
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 92
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 117

4
ARGUMENT

Învățământul preșcolar constituie prima formă de socializare a copilului. În
grădiniță se creează condiții optime ca preșcolarii să se manifeste activ, dirijați permanent
de cadrele didactice.
Comunicarea verbală își pune amprenta asupra dezvoltării psihice în copilărie,
atunci când, se pun bazele exprimării orale ale preșcolarului.
La preșcolari, limbajul are rolul unui instrument activ și deosebit de complex al
relațiilor copilului cu cei din jurul său și, în același timp, este un instrument de organizare a
activității psihice.
Vârsta preșcolară reprezintă perioada în care copiii dobândesc deprinderea de a -și
exprima ideile, gândurile, impresiile sau dorințele. Dacă în această perioadă nu se
dobândesc aceste deprinderi, pierderile vor fi mari, iar ulterior copilului îi va fi greu să
recupereze.
În gradiniță vorbirea devine mai clară și mai bogată, iar copiii dobândesc un bagaj
de cunoștințe, care îi v a ajuta ulterior, atât la integrarea în școală, cât și la dezvoltarea
personalității.
Activitățile de educare a limbajului desfășurate în gradinița de copii formează
abilități de comunicare, ce facilitează învățarea citit -scrisului în clasa întâi.
Îmbogă țirea vocabularului copilului preșcolar, cât și învățarea corectă a limbajului
trebuie să constituie o preocupare permanentă a cadrelor didactice.
Motivarea alegerii temei
Perioada preș colarității reprezintă pentru copil începutul socializării. Este perioada
cea mai importantă, în care se pun bazele exprimării orale și care necesită înzestrarea
copilului cu un vocabular bogat și nuanțat.
Consider că domeniul experiențial “Limb ă și Comu nicare” constituie punctul de
plecare al tuturor celorlalte domenii, fiind fundamental. De el depind, au nevoie, se sprijină
și se bazează toate domeniile. Fără limbaj și comunicare nu s -ar putea desfășura activitățile
din grădinițele de copii.
După părer ea mea, de la intrarea în grădiniță este esențial ca preșcolarul să învețe să
comunice, să își poată exprima ideile, gândurile și sentimentele. De aceea consider că acest
domeniu le ajută și pe celelalte să se desfășoare.
Mi-am ales această temă din dorin ța de a afla care mijloc de realizare, folosit în
desfășurarea activităților de educare a limbajului are un aport mai mare la educarea

5
exprimării orale a copilului preșcolar, în cadrul domeniului experiențial „Limbă și
Comunicare”.
Am ales aceste trei mijl oace de realizare, povestirea, memorizarea și jocul didactic,
deoarece sunt cel mai frecvent folosite în cadrul activităților de educare a limbajului
copiilor preșcolari.
Prezentarea generală a lucrării
Lucrarea mea conține două părți.
Prima parte cuprind e o fundamentare teoretică împărțită în trei capitole. În primul
capitol am discutat despre caracterizarea vârstei preșcolare, urmărind mai multe aspecte:
preșcolarul mare – aspecte generale, coordonate ale vârstei preșcolare, caractersiticile
jocului – activitate fundamentală a preșcolarului și limbajului preșcolarului mare. În cel de –
al doilea capitol am discutat despre dezvoltarea vocabularului preșcolarului mare,
analizând următoarele aspecte: îmbogățirea vocabularului preșcolarului mare, înțelegerea
și utilizarea structurilor verbale, contextul fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale la
preșcolari, expresivitatea limbajului oral și creativitatea limbajului oral. Cel de -al treilea
capitol cuprinde mijloacele de realizare folosite la educarea ex primării orale: memorizarea,
povestire și jocul didactic.
A doua parte a lucrării conține experimentul psihopedagogic cu a jutorul căruia am
demonstrat că memorizarea, povestirea și jocul didactic contribuie la îmbunătățirea
educării exprimării orale la preșcolarul mare. Pentru realizarea acestui experiment am ales
ca lot experimental și lot de control, două grupe mari de la G rădinița nr. 11, „Căsuța
Bucuriei”, Brașov. Această parte cuprinde obiectivele, ipotezele și variabilele cercetării și
metodele și instrumentele folosite pe parcursul desfășurării experimentului. De asemenea,
în această parte am prezentat cele trei etape a le experimentului: etapa constatativă, etapa
experimentală și etapa finală. La final am prezentat rezultatele obținute de către cele două
loturi pentru a constata dacă obiectivele au fost atinse și ipotezele validate.
În încheierea lucrării am prezentat concluziile la care am ajuns.

6
PARTEA I
CAPITOLUL 1 – CARACTERIZAREA VÂRSTEI PREȘ COLARE

1.1. Preșcolarul mare. Aspecte generale

Preșcolaritatea sau cea de -a doua copilărie reprezintă stadiul cuprins între 3 și 6 -7
ani, d enumită și „vârsta de aur a copilăriei”.
Vârsta preșcolară este considerată ca fiind începutul ciclului achizițiilor
fundamentale, perioada care lasă urme profunde asupra personalității, sensibilității,
mobilității și flexibilității psihice și în care se modelează capacitățile intelectuale, practice
și calitățile morale ale copilului.
Întâlnim adesea utilizată expresia celor 7 ani de acasă, pe care „omul îi are sau nu îi
are”. Această expresie nu reflectă altceva decât „importanța constituirii bazelor ac tivității
psihice și conturarea trăsăturilor de permeabilitate ce își pun pecetea pe comportamentele
viitoare”. (Verza, 1993, p. 47)
În lucrarea „Psihologia vârstelor”, autoarea Tinca Crețu evidențiază „cele mai
importante contribuții ale acestui stadiu a l copilului, la dezvoltarea psihică generală a
ființei umane ar fi următoarele:
– exuberanța motorie și senzorială, care facilitează considerabil adaptările;
– creșterea autonomiei în plan practic, prin formarea a numeroase deprinderi de
autoservire și de mân uire a obiectelor;
– dezvoltarea proceselor psihice complexe care schimbă caracteristicile
comportamentului copilului, lărgind posibilitățile de anticipare și organizare ale
acestuia;
– o mare curiozitate și sete de cunoaștere, care stimulează activitățile exp loratorii
și îmbogățesc experiența personală;
– formarea unei conștiințe morale primare care sporește capacitatea copilului de
adaptare la mediul social;
– constituirea bazelor personalității și accentuarea aspectelor individualizatoare”.
(Crețu, 2009, p. 131 -132)

7
Copilul preșcolar începe să fie preocupat de condițiile de viață, de activitățile și
profesiunile umane de bază sau chiar și de bunurile implicate în aceste activități. Acesta
începe să își manifeste interesul pentru cunoaștere, astfel devine activă și cap acitatea de
învățare. Specific acestei vârste rămâne însă jocul. Copilul se joacă cu o mare
pasiune, acesta reprezentând pentru preșcolar un izvor de bucurie. Jocul atinge apogeul mai
ales la grădiniță, acolo unde preșcolarul îl îmbogățește și îl diversif ică în fel și chip. La
preșcolarul mare, un spațiu destul de mare pentru învățare îl ocupă jocul, împreună cu
celelalte activități pe domenii experiențiale, acestea pregătindu -l pe copil pentru întâlnirea
cu școala.
Există unele însușiri dobândite în ace st stadiu care vor rămâne stabile, iar altele care
vor influența comportamentul copilului în etapele următoare.
La preșcolarul mare se accentuează dezvoltarea fizică. Astfel, are loc o creștere în
înălțime de la aproximativ 92 cm la 116 cm și o creștere î n greutate de la circa 14 kg la 22
kg. Totodată, apare o evidentă dezvoltare a structurii mușchilor, pielea acestuia devine mai
elastică, mai densă și mai puțin friabilă, începe să se deterioreze dantura provizorie, iar
mugurii danturii definitive se întăr esc. Întregul organism se transformă, astfel că acesta
devine mai puternic, mai elastic, iar mișcările mai sigure. Există mici diferențe, între băieți
și fete, de aproximativ 1 cm, în înălțime și 0,5 -1 kg în greutate.
În această perioadă a preșcolarității , se întăresc deprinderile care țin de folosirea
tacâmurilor sau a altor ustensile din această sferă, urmând ca până la sfârșitul stadiului,
aceste deprinderi să fie chiar foarte evidente.
Preșcolarul mare se adaptează imediat, nu numai la mediul grădinițe i, ci și în
contact cu orice tip de situație nouă cu care se întâlnește. De asemenea, se atașează mai
repede de persoanele cu care ia contact.
Caracteristic acestui stadiu este și faptul că, preșcolarul mare este pregatit pentru
școală, pentru noile resp onsabilități pe care le va avea și mai ales pentru competiția școlară,
căreia va trebui să îi facă față. Toate aceste schimbări îl vor ajuta pe preșcolar să își
organizeze mai bine propriile activități.

8
1.2. Coordonate ale dezvoltării psihice

Dezvoltarea proceselor senzoriale la preșcolarul mare

Se spune despre preșcolar că are o deschidere perceptivă caracteristică asupra
spectacolului lumii și este dornic de a o cunoaște, astfel este stimulată dezvoltarea tuturor
capacităților senzoriale.
Sensibilitate a și percepț iile vizuale sunt la fel de antrenate în explorarea lumii ca și
cele tactile. Preșcolarul este acum capabil să facă deosebiri vizuale, pe care le identifică cu
ajutorul cuvintelor, urmând să și le fixeze în memorie.
În acest stadiu formele geometrice sunt bine definite și denumite, se folosesc corect
cuvintele care semnifică raporturile spațiale, cum ar fi : stânga, dreapta, sus, jos, aici, acolo,
aproape, departe.
Preșcolarul mare poate distinge bine culorile de bază, știe să le denumească ș i le
folosește întocmai în desen.
Văzul înglobează și organizează informațiile tactile, dar totuși mai există unele
greutăți, deoarece copilul nu reușește să recunoască vizual ceea ce a perceput întâi tactil.
Auzul înregistrează un important progres. În acest stadiu auzul fonematic pentru
limba maternă este mai bun, preșcolarul aude foarte bine cuvintele, însă nu poate încă,
distinge ușor sunetele din structura cuvântului. Auzul fizic este bine dezvoltat, copilul
poate identifica ușor orice sunet sau zgom ot din spațiul lui de viață și îl poate raporta
corect mai departe. În această perioadă copilul învață să cânte și este capabil să reproducă
linii melodice simple. Stadiul acesta este recunoscut ca fiind favorabil dezvoltării auzului
muzical. Preșcolarul m are se poate orienta destul de bine în momentele zilei și folosește
destul de corect adverbe ca: „târziu”, „devreme”, „încet”, „repede”. Există unele dificultăți
cu timpul trecut sau cu cel viitor pentru unele verbe. Unii preșcolari reușesc să citească cu
aproximație ceasul.
Reprezentările la preșcolar joacă un rol important pentru construirea semnificației
cuvintelor, pentru derularea gândirii intuitive și pentru imaginație, așadar acestea sunt în
plină ascensiune.
Există o strânsă legatură între reprezen tări și percepții, aceasta fiind sesizată de
dificultatea pe care o au copiii atunci când trebuie să deseneze un profil uman sau o căruță
trasă de cal.

9
Între 3 si 6 ani se realizează o îmbunătățire în ceea ce privește desenul copilului,
acesta formându -și niște clișee grafice, de exemplu un anumit fel de a desena un om, o casă
sau un copac. De -abia spre sfârșitul acestui stadiu copilul reusește să realizeze în desen o
figură umană, care poate fi recunoscută.
Pentru acest stadiu este caracteristică dezvolt area reprezentărilor, aceasta fiind o
condiție esențială a desfășurării activităților copilului și mai ales a jocului.

Dezvoltarea gândirii preș colarului mare

În perioada preșcolară se realizează o intensă dezvoltare psihică a copilului.
Gândirea acestui a se află la nivel preoperațional, astfel preșcolarul manifestă o mai mare
adaptare și inteligență, începând să înțeleagă situațiile și raporturile de cauzalitate în
producerea diferitelor evenimente.
Preșcolarul mare este capabil să se desprindă de acți une, să fie mai receptiv la ceea
ce este real în jurul său și capabil să se orienteze și să cunoască lumea, nu numai pentru că
aceasta îi satisface trebuințele, ci și pentru că este o realitate de care trebuie să țină seama.
În acest stadiu de dezvoltare, caracteristica principală a gândirii o reprezintă
intuitivitatea. Esența acestei gândiri intuitive este: „Copilul poate gândi ceea ce percepe,
dar gândirea lui nu merge mai departe de reprezentarea elementului perceput”. (Osterrieth,
1976, p. 106 cit. in Crețu, 2009, p. 143). La această vârstă, gândirea încă nu beneficiază de
operații și nu este extinsă dincolo de perceptiv. Spre exemplu, un copil de 5 ani și 4 luni
simte nevoia unor repere de diferențiere a vârstei unor personaje și spune așa: „Un baiat
mare, dar nu om, o fată mare, dar nu mama”. Abia la sfârșitul stadiului va ajunge „în
pragul operațiilor” (Piaget, 1975, p. 174 cit. in. Crețu, 2009, p. 143).
Preșcolarul este interesat să cunoască interiorul și exteriorul locuinței unde trăiește
și cel al grădiniței, al străzilor, al magazinelor, al denumirii mobilierului, al camerelor și să
identifice locul diferitelor obiecte.
Tot în acest stadiu încep să i se consolideze copilului noțiuni cantitative, precum
mărimea, cantitatea, spațiul, succesiunea și simultaneitatea sau comparația.

Dezvoltarea memoriei și imaginației preș colarului mare

După vârsta de 4 ani începe să fie activă și să se manifeste la preșcolar, capacitatea
de memorare. Datorită vorbirii, memoria dobândește caracteristici psihice și sociale destul

10
de importante. Cu ajutorul memoriei, copilul își fixează și păstrează regulil e și sarcinile
jocurilor. Memoria este în continuare concretă, iar păstrarea diferitelor întâmplări este din
ce în ce mai lărgită în timp; unele evenimente aparte sunt păstrate chiar și câteva luni.
După vârsta de 5 ani încep să se întipărească amintirile , adică preșcolarul reține de
acum evenimente importante, cu o mare încărcătură afectivă, cu multe detalii situative,
însă raportările spațio -temporale sunt imprecise și cu goluri.
În acest stadiu, copiii reușesc să reproducă destul de ușor evenimente car e i-au
sensibilizat, ceea ce are ritm și rimă sau ceea ce este legat de lumea lor.
Dacă preșcolarul mic are nevoie de un mai mare ajutor în reproducerea poveștilor și
a povestirilor, preșcolarul mare are însă acum rezultate mult mai bune. Acesta reușește să
redea succesiunea unor evenimente sau să stabilească ordinea imaginilor care le ilustrează.
Însă, cu toate acestea, preșcolarul uită destul de repede, deoarece fixarea este
instabilă și frecvent sumară.
La preșcolar, imaginația apare cu un deosebit el an. Dacă antepreșcolarul prezintă
doar o formă simplă de imaginație reproductivă implicată în ascultarea poveștilor și a
povestirilor simple, preșcolarul poate cu usurință să reconstituie mental cele ascultate.
Imaginația reproductivă este antrenată mult î n ascultarea poveștilor și a povestirilor. Spre
exemplu, cei mici își doresc să li se spună aceleași lucruri de mai multe ori, pentru că astfel
isi pot consolida aceste imagini și chiar ripostează atunci când această dorință nu le este
respectată. Preșcola rul mare este stăpân pe mijloacele interne de reprezentare și vrea să
audă ceva nou.
Desenul, modelajul , construcțiile sau diversele jocuri se manifestă la preșcolarul
mare cu ajutorul imaginației creatoare. Dacă cei mici, de cele mai multe ori deviază de la
tema propusă și adaugă multe alte elemente pe unde a rămas spațiu liber, cei mari respectă
tema și apar în desenul lor reflectării perspectivei și ale unor raporturi metrice.
Autoarea Tinca Crețu afirmă că „fantezia îngăduită și cultivată la preșcola ritate va
genera forțele creatoare de mai târziu”. (Crețu, 2009, p. 161)

Dezvoltarea atenției la preșcolarul mare

În perioada preșcolarității, atenția asimilează unele proprietăți diferențiatoare, de a
căror cunoaștere este nevoie în educația copilului.

11
Atenția involuntară este foarte activă și se manifestă prin marea curiozitate a
copilului. Sursele care îi safistac acestuia curiozitatea s unt filmele, diapozitivele, cărț ile
ilustrate, lucrurile ce i se povestesc și tot ce îl înconjoară.
Atenția voluntară se manifestă prin dorințele și intențiile copilului de a finaliza
activitatea pe care o desfășoară. Apariția atenției voluntare, îndeosebi în cadrul jocului și
apoi în toate celelalte activități, reprezintă cea mai importantă schimbare petrecută în acest
stadiu.
În ceea ce privește concetrarea atenției, pe parcursul acestui stadiu se observă o
creștere „de la 5 -7 minute la preșcolarul mic la 12 -14 minute la preșcolarul mijlociu și la
20-25 de minute la cel mare în situații obișnuite și chiar până la 45 -50 de minute în joc, în
audiția ori vizionarea de diafilme, teatru de copii etc.” (Verza, 1993, p. 54)

Transformă rile semnificative ale afectivității la preș colarul mare

În acest stadiu preșcolarul face achiziții afective noi în relațiile cu adulții, dar mai
ales cu covârstnicii, cu care desfășoară jocuri interesante, organizează concursuri și poate
trăi bucuria victoriei. Interacțiunea pe care o are acum cu grupul de covâ rstnici este un
factor important în învingerea egocentrismului, care este alimentat de familie.
Încep să apară tot mai frecvent, la copil, bucuriile și satisfacțiile, iar acesta devine
mai tolerant și mai stăpân pe situațiile sale.
Autoarea Tinca Crețu a firmă în lucrarea „Psihologia vârstelor” că „trăirile afective
ale copilului încep să fie influențate și de o anumită memorie afectivă prin care se
depășeste prezentul și se anticipează, mai mult sau mai puțin, faptele.” (Crețu, 2009, p.
164-165). Spre exe mplu, în jurul vârstei de 3 ani, la copil apare un fel de trăire a vinovăției
generată de încălcarea cerințelor adultului. La 4 ani, copilul trăiește mândria, prin
implicarea mai vagă sau mai clară a eului în reușita unei activități sau în obținerea unei
recompense (de exemplu, copilul poate spune „Vezi, numai mie mi -a dat ciocolată”), iar la
6 ani apare trăirea crizei de prestigiu provocată de mustrarea în public.
Astfel apare „sindromul bomboanei amare” , adică ipoteza în care copilul primește
o răsplată nemeritată și conștientizând acest lucru, el trece printr -o emoție penibilă . Însă, în
cele mai multe dintre cazuri, această situație este urmată de ambiționarea copilului în a
face tot ceea ce poate pentru a o merita.

12
Dezvoltarea motricității și voințe i la preș colarul mare

În perioada prescolarității, motricitatea înregistrează foarte multe achiziții făcute de
copil. Astfel, autorul Osterrieth precizează că „activitatea motorie este pe primul -plan,
copilul de 4 sau 5 ani este mai înainte de orice un „n eastâmpărat” pe care oboseala nu -l
ajunge, închinat pe de -a-ntregul bucuriei de a simți că trăiește și se mișcă” (Osterrieth,
1976, p. 110 cit. in. Crețu, 2009, p. 171)
Se spune despre preșcolaritate că este vârsta grației, a plăcerii, încântării și bucuri ei
copilului de a se mișca. În acest stadiu se conturează un ansamblu de priceperi și deprinderi
complexe care au o mare importanță în cucerirea independenței, astfel apare o nouă
atitudine la copii, aceea de a executa cu plăcere exercițiile de educație fi zică și de a -și
perfecționa miscările.
În lucrarea sa „Psihologia vârstelor” Tinca Crețu afirmă faptul că: „dezvoltarea
voinței este legată de dezvoltarea funcției reglatoare a cuvântului și aceasta se petrece după
4-5 ani, ea fiind ușor întârziată față d e cea de comunicare sau de cea cognitivă”. Altfel
spus, preșcolarul poate acum înțelege ceea ce i se cere, însă nu poate încă executa
indicațiile verbale, ci are nevoie de modele executive.
Preșcolarul mare se autoreglează bine și în activități de învățar e și creație
desfășurate în grup sau individual, iar din punct de vedere motric se apropie de cerințele
stadiului următor.

1.3. Caracteristicile jocului – activitate fundamental ă a
preșcolarului

Jocul – activitatea specific ă a preș colarului

În perioada preșcolarității, activitatea fundamentală, căreia copilul i se dăruiește cu
toată ființa lui și pe care o desfășoară în cele mai variate forme, este jocul. Acesta
constituie principalul instrument de formare și dezvoltare a capacităților psihice ale
copilu lui. Prin joc, copilul își satisfice nevoia de mișcare și acțiune și își dezvoltă dorința
de a se comporta ca un adult. Jocul formează, dezvoltă și restructurează întreaga viață
psihică a copilului.

13
Jocul reprezintă activitatea specifică umană, dominant în copilărie, prin care omul își
satisface imediat, după posibilități, propriile dorințe, acționând conștient și liber în lumea
imaginară, pe care și -o creează singur.
Jocul ocupă un rol foarte important în viața copilului, acesta satisfăcându -i dorința
firească de manifestare, de acțiune și de afirmare a independenței.
La fel de important este și rolul jocului, folosit atât ca instrument, cât și ca mijloc al
educației sociale și morale.
Jocul dobândește roluri psihologice din ce în ce mai complexe: funcții formative,
funcții de relaxare, funcții de facilitare a adaptării copiilor la aspectele mai complexe ale
mediului înconjurător, funcții de umanizare, constituind o pregătire a copilului pentru
viață, funcții de dezvoltare psihofizică și de satisfacere a t rebuinței de activitate etc.
Jean Piaget considera că jocul este un tip de adaptare, adică asimilare și acomodare,
astfel jocul -exercițiu (forma primitivă de joc), cât și jocul simbolic reprezintă de fapt forme
de asimilare a realului și de transformare a acestuia în funcție de trebuințele eului, iar
acomodarea se realizează prin imitație, a eului la real.
În grădinițele de copii, activitățile ludice, adică activitățile instructiv -educative
centrate pe joc, iau forma de:
a) Activităț i la alegere
Aceste activi tăți, lăsate la alegerea copiilor, sunt libere și creative, astfel ele
pot lua forma de joc și de activități ocupaționale.
Prin prisma lui, jocul , are diferite valori formative, astfel:
– dezvoltă spiritul de observație și investigație;
– dezvoltă gândirea logică, creativă;
– cultivă imaginația;
– dezvoltă memoria;
– formează conduita morală etc.
Activitățile ocupaț ionale se pot desfășura atât la inițiativa preșcolarilor cât și
la sugestia educatoarei și reprezintă activități specifice în grădinițe. Aceste
activit ăți se pot desfășura atât individual, cât și pe grupuri mici de copii. Prin
activitățile ocupaționale, utilizate tot sub formă de joc, preșcolarii își exersează
exprimarea, își îmbogățesc și activizează vocabularul și își pot corecta unele
deficiențe de vo rbire.

14
b) Activități de învățare dirijată
Aceste activități reprezintă activitățile comune sau activitățile obligatorii,
desfășurate în grădinițele de copii.
În cadrul acestor activități, jocul se desfășoară ca:
– joc simbolic (joc de manipulare, joc im itativ și joc de creație)
– joc cu reguli;
Printre activitățile de învățare dirijată se numără și:
– jocul distractiv;
– jocul de mișcare;
– jocurile libere ș.a.

c) Alte tipuri de activități (activitățile de după -amiază )
Alte tipuri de activități sunt cele de după -amiază, adică odihna activă a
copiilor și exersarea anumitor capacități fiziologice. Acestea se desfășoară sub
forma jocurilor distractive, a jocurilor de mișcare, a audițiilor, a vizionării, a
jocului -dramatizare, a dramatizărilor etc. și au rolul de a continua, completa și
aprofunda activitățile de învățare dirijată și cele liber -alese.

1.4. Limbajul preșcolarului mare

Despre limbaj, autorul Andrei Cosmovici, afirmă că “este funcția de utilizare a
limbii în raporturile cu ceilalți oameni”. Altfel spus, limbajul reprezintă o funcție
complexă, care presupune o indisolubilă conlucrare a celorlalte funcții, în special a celor
intelectuale și motorii. Pentru a putea înțelege cuvintele este necesară o percepție clară,
care antrenează memoria seman tică, imaginile și gândirea. Rostirea sau scrisul implică
priceperi motorii foarte complexe, o conduită atentă și voluntară. În limbaj sunt prezente și
stările afective, acestea influențând vorbirea și transmițându -se celorlalți. De aceea, „ar fi
mai corec t să caracterizăm limbajul mai degrabă ca o activitate, decât ca o funcție, așa cum
e și cazul gândirii”. (Cosmovici, 2005, p. 170)
Limba reprezintă un instrument cu care noi acționăm nu asupra lucrurilor, ci asupra
oamenilor, ea putând fi utilizată doar p rin inteligență. Altfel spus, limba reprezintă
ansamblul caracterelor cu ajutorul cărora oamenii dintr -o societate comunică între ei, își

15
comunică atitudinile și sentimentele și își exprimă stările afective, îndeosebi emoțiile.
Limba este formată din cuvin te gata constituite, un vocabular și unele reguli de îmbinare a
lor. Limba propriu -zisă, cea maternă, este învățată de copil de la adulții din jurul său în
vorbirea zilnică.
Vorbirea poate fi prilej de joacă. Copilul, îndeosebi în primii ani în care învaț ă
limbajul, se joacă repetând de multe ori un cuvânt sau inventând cuvinte inexistente în
limba lui maternă.
În perioada preșcolarității, limbajul se dezvoltă spectaculos, existând diferențe
remarcabile între începutul și sfârșitul stadiului.
Vocabularul pasiv înregistrează în acest stadiu creșteri minime, de la 400 la 1500 de
cuvinte, și creșteri maxime, între 1000 și 2500 -3000, în vreme ce vocabularul activ rămâne
ceva mai restrâns, atât la nivelul vorbirii, cât și în ceea ce privește volumul vocabularului.
Preșcolarii își manifeste dorința și plăcerea de a -și însuși noi cuvinte, ca mai apoi să
se laude cu faptul că le știu. În acest stadiu, aceștia sunt deosebit de atenți la vorbirea
adulților și preiau de la aceștia anumite moduri de exprim are care tind să se fixeze în
comunicarea lor verbală și care au fost numite „clișee verbale”. Așa, de exemplu, “o fetiță
de 3 ani și jumătate, care de altfel vorbea foarte bine, se exprimă foarte politicos astfel:
„Vă pot fi de folos cu ceva?”, întâlnind o vecină pe scările blocului în care locuia, imitând –
o pe mama sa”. (Crețu, 2009, p. 153).
O dată ce reușesc să își însușească cuvintele, copiii asimilează și sensul lor de bază
și reușesc să îl nuanțeze cu ajutorul educatoarei sau familiei.
Copiii chiar stăpânesc, la această vârstă, conținutul de bază al semnificației
cuvintelor, mai ales preșcolarii mari, însă sensurile figurate ale acestuia nu sunt
întotdeauna înțelese. De exemplu, bunica unei fetițe spune: „Ești așa de dulce, că te -aș
sorbi într -o ling uriță de apă”, iar fetița dă urmatoarea replică: „Nu poți. Eu nu încap într -o
linguriță. Uite!”, pune pe covor o linguriță și face gestul de a se așeza”. (Crețu, 2009, p.
153).
La gradiniță, preșcolarul dobândește un limbaj mai elevat, începând apoi să îi
corecteze pe cei de acasă; începe să folosească tot mai mult și mai bine timpurile verbelor,
acordurile după număr și gen, însă mai au unele dificultăți la cele după caz (mai ales la
genitiv și dativ). Astfel, se pot întâlni formulări ca: „A dat lu’ mama” sau „E ziua lu’
România”.
O altă particularitate care se evidențiază la preșcolari este folosirea diminutivelor
determinate și de universul în care trăiesc (păpușică, ursuleț, cubuleț, trenuleț) și de

16
vorbirea adulților care dorind să îi alinte și să îi ad emenească, folosesc ciorbiță, ciorăpei
sau plimbărică.
La preșcolarul mare, gesturile sunt secundare conținutului comunicării. Acesta
conștientizează importanța utilizării lor pentru comunicare și le folosește când
interpretează mici roluri. Tot acesta, re ușește cu ușurință să își însușească noi cuvinte și să
le integreze în vorbirea sa, fără a avea nevoie de o exersare în prealabil. Un copil de 6 ani
reușește să conștientizeze, în anumite situații, faptul că limbajul îl ajută să își ascundă
anumite gânduri sau anumite fapte.
În ceea ce privește pronunția, până la 3 -4 ani copilul reușește să depășească unele
dificultăți, însă pot rămâne anumite rotacisme și sigmatisme, a căror prezenț ă nu ar trebui
să neliniștească, ci să determine apelarea la un logoped, î n cazul în care acestea persistă.

17
CAPITOLUL 2 – DEZVOLTAREA VOCABULARULUI
PREȘCOLARULUI

2.1. Îmbogățirea vocabularului preșcolarului mare

Încă din perioada preșcolară este necesară la copil, dobândirea capacității de a
comunica cu cei din jurul său și de a -și exprima într -un mod cât mai clar și mai corect
ideile, gândurile și impresiile, toate acestea constituind baza acestuia pentru activitatea
școlară și viața socială de mai târziu.
De aici decurge necesitatea îmbogățirii vocabula rului copilului.
Îmbogățirea vocabularului preșcolarului reprezintă extinderea bagajului de cuvinte
și mărirea numărului cuvintelor pe care preșcolarul le folosește în exprimarea sa,
pronunțarea cât mai corectă a acestor cuvinte și capacitatea de a explica semnificația
acestora și de a le folosi în diverse contexte.
În această perioadă, copilul își însușește lexicul de bază și structura gramaticală a
limbii. La vârsta de șase ani vocabularul copiilor poate chiar depăși 3000 de cuvinte, iar în
ceea ce prive ște formularea propozițiilor, aceasta devine din ce în ce mai complexă. În
jurul vârstei de cinci ani copilul își însușește sistemul fonetic al limbii materne, iar vorbirea
acestuia devine din ce în ce mai inteligibilă.
În acest stadiu, crește volumul voc abularului activ, copilul dobândește rapid
diferitele aspecte ale limbii, apar și se dezvoltă noi funcții și forme ale limbajului, care
devine astfel mai clar și mai coerent.
Copilul începe să își manifeste dorința de a folosi cuvinte noi, creații verbale și
fantezii verbale. Tot acum, preșcolarul complică construcția propozițiilor și reușește să
utilizeze corect cazurile substantivelor.
În exprimare, copilul începe să folosească numeroase adjective, structuri
comparative și de evaluare, dar și acordări d e sensuri aproximative sau incorecte ale
anumitor cuvinte.
Autoarea Floarea Stan consideră că „la dezvoltarea limbajului participă mai mulți
factori: mediul familial și cel social, toate obiectele de studiu și în special disciplinele
școlare care prevăd c unoștințele pedagogice și au ca obiectiv cunoașterea limbii și
dezvoltarea limbajului”. (Stan, 2013, p. 4)

18
Astfel, îmbogățirea limbajului la preșcolar are la bază experiența cognitivă a
acestuia în relațiile cu cei din jur. În cadrul activităților de comu nicare desfășurate la
grădiniță, preșcolarul are posibilitatea de a se exprima liber cu copiii din grupă sau chiar cu
adulții, acest lucru realizându -se pe tot parcursul prezenței sale la grădiniță, de la venire și
până la plecare. În toate activitățile de sfășurate, copilul trebuie lăsat să se exprime pentru
ca limbajul său să devină viu, colorat, intonația să fie expresivă, astfel încât acesta să își
însușească raporturile gramaticale ale limbii, sub aspect morfologic și sintactic, fonetic și
lexical.
Îmbogățirea limbajului și a comunicării, a vorbirii corecte și a creativității verbale a
copilului se realizează prin stimularea imaginației acestuia în interpretarea unor roluri sau
imagini, în crearea unor povestiri și în cadrul jocurilor didactice. În cadr ul activităților
desfășurate la grădiniță, educatoarea trebuie să valorifice la maximum orice posibilitate de
cultivare a exprimării verbale a copilului.
La vârsta preșcolară îmbogățirea vocabularului copilului se realizează prin
diferitele activități de educare a limbajului. Toate aceste activități antrenează creativitatea
copiilor și le dezvoltă imaginația. De asemenea, prin aceste activități copiii își exersează
deprinderea de a comunica, își însușesc noțiuni noi sau pot chiar descoperi sensuri noi ale
unor cuvinte deja cunoscute.
Începând cu învățământul preșcolar este permisă interdisciplinaritatea. Astfel, în
cadrul activităților de educare a limbajului, precum povestire, lectură după imagini,
convorbire sau joc didactic, pot fi folosite conținuturi specifice din domeniul știinte , adică
activități matematice sau cunoașterea mediului, cunoștințe ale educației estetice, precum
educație muzicală sau educație plastică sau cunoștinte ale educației psihomotorii.
Astfel, o formă de organizare importantă în dezvoltarea și activizarea voc abularului
preșcolarului o reprezintă activitatea integrată pe domenii experiențiale.
Activitatea desfășurată pe domenii experiențiale este activitatea obligatorie tuturor
copiilor, organizată și condusă de educatoare, având ca scop realizarea obiectivelor
propuse de Curriculum pentru educație timpurie, la domeniul Limbă și comunicare.
“Domeniile experiențiale sunt adevarate “câmpuri cognitive integrate” care
transced granițele dintre discipline și care, în contextul dat de prezentul curriculum, se
întâln esc cu domeniile trandiționale de dezvoltare a copilului, respectiv: domeniul
psihomotric, domeniul limbajului, domeniul socio -emoțional, domeniul cognitiv.” (L.
Vlăsceanu)

19
1. Domeniul Limbă ș i Comunicare
Acest domeniu se bazează pe stimularea comunică rii verbale a copiilor și pe
dezvoltarea limbajului sub aspectele vocabularului, ale gramaticii și ale sintaxei. Totodată,
acest domeniu însoțește dezvoltarea copiilor în fiecare dintre celelalte domenii. În
grădiniță, în cadrul activităților de educare a limb ajului se utilizează și se cultivă limbajul
oral, punându -se accent pe comunicare, dialog, formarea deprinderilor de exprimare a
ideilor și părerilor și însușirea treptată a structurii gramaticale a limbii materne. În același
timp, gradinița oferă cadrul n ecesar formării primelor deprinderi de comunicare scrisă.
Domeniul Limbă și Comunicare contribuie la formarea și dezvoltarea abilităților de
comunicare la preșcolari, familiarizarea lor cu diverse situații de comunicare adecvate
vârstei lor și chiar creare a unor cazuri reale de comunicare, prin cuvinte uzuale și necesare
dezvoltării unei conversații.
Jocul didactic contribuie și el la dezvoltarea vocabularului preșcolarului, acesta
ajutându -l pe copil să achiziționeze cuvinte noi, sinonime, antonime, omoni me, numerale,
verbe, substantive etc. Alături de jocul didactic stau și poeziile, care contribuie și ele în
mare măsură la îmbogățirea vocabularului, prin modelul oferit de limbajul poetic.
De exemplu, pentru realizarea interdisciplinarității, în activit ățile de educare a
limbajului se pot face corelații cu domeniul știinte. Astfel, în activitățile de lectură după
imagini când este folosit basmul “Albă -ca-Zăpada și cei șapte pitici ” de Frații Grimm, se
va putea realiza și număratul în ordine crescătoare s au descrescătoare.

2. Domeniul Știință
a) Cunoașterea mediului – activitatea de cunoașterea mediului oferă preșcolari lor
posibilitatea de a -și îmbogă ți vocabularul, prin exp rimarea impresiilor și
cunoștinț elor în legatură cu observările fă cute. Pentru realizarea acestei
activități se vor utiliza substantive, verbe, adverbe și se vor formula propoziții
cât mai ample și mai frumoase, care să reflecte realitatea.
b) Matematică – în cadrul acestor activități, preșcolarii își vor îmbogăți
vocabularul cu termeni specifici matematici. Apoi, aceste cunoștințe
matematice acumulate pot fi utilizate în jocuri de construcție în care se folosesc
figuri geometrice, șabloane cu figuri geometrice sau bețișoare de diferite
lungimi sau grosimi. Preșcolarii trebuie să denumească forma, mă rimea,
culoarea sau pot fi puși să numere piesele necesare realizării unei construcții.

20
3. Domeniul Estetic și Creativ
a) Educație plastică – în cadrul acestei activități, preșcolarii își vor îmbogăți
vocabularul cu termeni noi, specifici educației artistico -plastice. Așadar, în
cadrul unei astfel de activități de educație plastică, preșcolarul poate fi încurajat
să descrie desenul sau pictur a realizată, astfel el își poate exersa abilitățile de
exprimare orală. Capacitatea de exprimare se va putea recunoaște din
denumirea corectă a elementelor desenului realizat. De exemplu, pentru a
descrie un peisaj, copilul va trebui să denumească componen tele unei plante, să
descrie anumite caracteristici ale anotimpurilor sau semnificația culorilor calde
și reci.
b) Educație muzicală – această activitate ajută la îmbogățirea vocabularului prin
achiziția de noi cuvinte precum: sunet, instrument muzical, ritm, strofă, text, joc
muzical, chitară, pian, etc.

4. Domeniul Om și Societate
a) Activități practice – aceste activități ajută și ele la dezvoltarea vocabularului.
Prin noțiunile care denumesc materiale, instrumente și termeni specifici
activităților manuale : lipire, tăiere, aplicare, șnuruire sau bobinare, preșcolarii
își însușesc noțiuni noi.
b) Educație pe ntru societate – în cadrul acestor activități, îmbogățirea
vocabularului preșcolarului se realizeaza prin toate mijloacele.

5. Domeniul Psihomotric
În cadr ul acestui domeniu experiențial, preșcolarii ascultă și realizează comenzile
educatoarei; cu acest prilej aceștia însușindu -și cuvinte și expresii noi specifice educației
fizice, cuvinte care apoi intră în vocabularul lor activ. De exemplu: inspirăm, expir ăm, pe
loc repaus etc.
În grădiniță, îmbogățirea vocabularului se realizează și prin alte activități decât cele
pe domenii experiențiale. Acestea sunt activitățile la liberă alegere.
Aceste activități liber -alese ale preșcolarilor ajută la comunicarea ve rbală, liberă între
copii, la consolidarea actului comunicării și la educarea vorbirii expresive și dialogată.
Astfel, la sectorul “Stiință ” activităț ile desfășurate activează vocabularul
preșcolarilor cu cuvinte specifice și îi determină pe aceștia să ra spund ă la orice întrebare,
în propoziții corecte din punct de vedere gramatical. Spre exemplu, se pot folosi: jocul

21
senzorial “Spune ce ai gustat, ghicește ce este?” sau jocul “Aspecte de vară”, în care
preșcolarii descriu acest anotimp, folosind cuvintel e specifice acestuia.
La sectorul “ Construcț ii”, în timp ce manevrează diferitele piese din truse,
preșcolarii trebuie să și comunice, descriind construcția obținută și explicând tehnica de
lucru folosită. Spre exemplu, la tema propusă, “Casa bunicilor”, copiii trebuie să descrie
piesele pe care le -au utilizat în construirea casei și să explice cum au realizat -o.
La sectorul “ Joc de rol ”, copiii dialoghează și folosesc cuvinte adecvate temei. De
exemplu, dacă tema propusă este “De -a gospodinele”, preșcola rii vor purta discuții unii cu
alții și vor utiliza termeni adecvați temei. La fel, la tema “De-a grădinarii”, aceștia se vor
familiariza și vor utiliza cuvinte precum: coș, greblă, sapă, stropitoare, lădiță, scară, culege
etc.
La sectorul “ Joc de masă ”, preșcolarii comunică în funcție de tema propusă. De
exemplu, având tema “Alege ș i descrie imaginile de iarnă ”, copiii vor formula propoziții
cu diferite cuvinte , care caracterizează acest anotimp.
Sectorul “ Bibliotecă ” oferă copiilor posibilitatea de a rec onstitui basme, de a realiza
lectura după imagini din viața plantelor, a animalelor sau a oamenilor sau de a reconstitui
șcene din poveștile preferate.
Și sectorul “ Artă” oferă preșcolarilor ocazia de a comunica. Astfel ei vor denumi
culori, materiale, ins trumente, tehnici de lucru și vor aprecia lucrările lor sau ale colegilor,
motivând alegerile făcute.
Toate aceste jocuri și activități liber -alese, propuse de educatoare sau alese de
preșcolari, îi ajută la consolidarea cunoștințelor dobândite în activit ățile anterioare, și, în
același timp, îi provoacă să comunice unii cu alții.
Alături de activitățile pe domenii experiențiale și de cele liber -alese, în grădinițele de
copii se desfășoară și activitățile de dezvoltare personală. Acestea includ rutinele,
tranzițiile și activitățile din perioada după -amiezii (pentru grupele de program prelungit sau
săptămânal), inclusiv activitățile opționale. Activitățile de dezvoltare personale au la bază
jocul, și oferă cadrul perfect pentru exersarea, reactualizarea și f ixarea cunoștințelor
copiilor din domeniul experiențial Limbă ș i comunicare .
Aceste activități se desfășoară sub forma jocurilor distractive, a jocurilor de mișcare,
a dramatizărilor, a jocurilor de rol, a jocurilor de creație, jocurilor muzicale, jocurilor –
exercițiu și oferă multiple oportunități de stimulare a limbajului oral și scris.
Numeroși autori consideră însă, că cel mai eficient mijloc de educare a limbajului și
de dezvoltare a vocabularului , este jocul didactic.

22
Astfel aceștia consideră că “p rin joc copilul este stimulat din toate punctele de vedere
ale dezvoltării sale! De aceea, jocul este cea mai eficientă formă de învățare integrată
datorită naturaleței cu care copilul învață !” (Stan, 2013, p. 11)
De la vârsta de 5 ani copiii încep să respecte regulile și sarcinile didactice, cu toate că
acestea sunt destul de c omplexe și impuse de educatoare.
Toate aceste jocuri didactice le oferă preșcolarilor posibilitatea de a se transpune în
diferite roluri din viața de zi cu zi, utilizând limba ca mijloc de comunicare. Astfel, aceștia
își pot forma anumite noțiuni și însuș ii formele structurii gramaticale.
Cu ajutorul acestor activit ăți de educare a limbajului, preșcolarii își vor îmbogăți și
activiza vocabularul.

Tulburările de limbaj

Pe lângă particularitățile firești, în exprimarea orală a unor copii pot însă să apară
dificultăți de pronunție, tulburări de vorbire sau articulări alterate cauzate de factori
fiziologici sau psihici, care prin activități specifice pot fi remediate. Toate aceste tulburări
sunt denumite defe cte de vorbire.
Aceste tulburări pot fi:
• de pronunț ie (dislalia), adică defecte de pronunțare a sunetelor, care constau
în omiterea, inversarea sau substituirea unor sunete din cuprinsul unor
cuvinte, ca și în pronunțarea deformată a unor sunete. Dislali ile ocupă
primul loc într -o ierarhie a tulburărilor de vorbire, astfel acestea apar la
circa 80 % dintre preșcolari.
• de ritm și fluență a vorbirii (bâlbâ iala), adică tulburarea care se manifestă
prin întreruperea cursivității exprimării, provocată de numer oase repetiții,
prelungiri de sunete sau spasme ale întregului aparat fonator. Aceasta poate
să apară, în jurul vârstei de 4 -5 ani, odată cu dezvoltarea limbajului
propozițional.
• de ritm și fluență a limbajului scris -citit (dislexii, disgrafii)
• de dezvolta re a limbajului (mutismul electiv sau voluntar).
Printre cele mai des întâlnite dificultăți de pronunțare, în perioada preșcolarităț ii,
sunt amintite :

23
– “omisiunea unei c onsoane dintr -o asociație de două consoane consecutive .
Obișnuit cu vârsta de patru ani asemenea dificultăți apar numai în cazul unor cuvinte
necunoscute pentru copil, sau în cazul în care acesta nu poate pronunța una dintre
consoane.
– înlocuirea consoanei r prin alte sunete. Odată cu creșterea vârstei, copi ii încearcă
să mascheze lipsa acestei consoane utilizând un sunet foarte asemănător acustic, ca hî,
asociat cu o mișcare de închidere bruscă a gurii. Persistența acestui obicei poate duce la
instalarea unui rotacism uvular.
– înlocuirea mai frecventă a co nsoanelor ș -j cu s -z și mai rar invers. La o vârsta
mai mare, înlocuirile între sunete devin din ce în ce mai rare. În aceeași măsură toate
deformările de sunete tind să se atenueze odată cu creșterea vârstei”. (Boșcaiu, 1973, p. 20)

2.2. Înțelegerea ș i utilizarea structurilor verbale

Unii autori pornesc de la ideea că, limbajul reprezintă instrumentul de lucru pentru
toate celelalte activități care se desfășoară în grădiniță și este cel mai eficient mijloc prin
care copiii își dezvoltă vocabularul.
În realitatea comunicativă a planului uman există raportul comunicare – limbaj –
limbă, raport care are rolul de a dirija interpretă rile posibile ale acestei realități. Astfel, în
cadrul acestui raport comunicarea reprezintă termenul supraordonat celorlalți do i, limbajul,
respectiv limba.
Comunicarea implică nuanțări și redimensionări ale perspectivelor teoretice într -un
context comunicativ, dintr -un anumit punct de vedere, cel al locutorului, al
interlocutorului, al altor subiecți aflați în situația de comunic are respectivă, al informațiilor
transmise sau al circumstațelor.
Comunicarea presupune o relație, între emițătorul și receptorul implicați în actul
comunicării, în vederea codificării/transmiterii, respectiv receptării/decodării unui mesaj
într-un anumit text.
Comunicarea, ca proces, reprezintă acțiunea, manifestarea pe mai multe planuri,
implicarea și interacțiunea fiecărui participant la actul comunicativ, aceștia influențându -se
unii pe ceilalți, voluntar sau involuntar, influențând în același timp chi ar procesul în sine.
Principala normă a comunicării ar fi identificarea și valorificarea unui cod cunoscut de

24
locutor, interlocutor si de alte persoane care sunt implicate în eventuala situație de
comunicare.
Această perspectivă, ca proces, a comunicării implică și elementele subordonate
acesteia, limbajul ca parte a comunicării și limba ca sistem de semne, folosită în cadrul
actului de comunicare.
Considerat „instrument esențial al adaptării sociale”, limbajul „capătă valori
deosebite în cazul copiilor; Jean Piaget particularizează, din această perspectivă funcțiile
limbajului, identificându -le pe cele specifice limbajului copiilor, concretizate în două
direcții: „egocentrică” si „socializa(n)tă”. (Hobjilă, 2008, p. 31)
Limbajul egocentric este reprezenta t de: repeti ție, ceea ce înseamnă repetiția
silabelor sau cuvintelor (din plăcere, nu cu un anumit scop), monolog , ceea ce înseamnă că
preșcolarul vorbește pentru el, ca și cum ar gândi cu voce tare, acesta nu se adresează
nimănui, și monologul î n doi sau colectiv , ceea ce înseamnă că fiecare copil asociază
celuilalt acțiunea sa sau gândirea sa la un moment dat, însă fără grija de a fi auzit sau
înțeles.
Limbajul socializat implică: o informație adaptată , ceea ce înseamnă că preșcolarul
se plasează „în punc tul de vedere al interlocutorului”, o critică , ceea ce implică părerea
copilului despre celălalt, o ordine, rugăminte sau ameninț are, ceea ce presupune acțiunea
unui copil asupra unui alt copil, întrebă ri, care sunt incluse în limbajul socializat, iar
copilul așteaptă un răspuns, răspunsuri , acestea apar ca urmare a unor întrebări formulate
clar și direct.
Al doilea element subordonat al comunicării îl reprezintă limba, adică ansamblul
semnelor care ne ajută să comunicăm unii cu alții. Semnele reprezint ă indicii care
înlocuiesc obiecte, ființe, fenomene sau acțiuni.
Comunicarea cu ajutorul limbii constă într -o succesiune de cuvinte prin care se
caută exprimarea unor idei și raționamente la auditor. Comunicarea devine mai dificilă în
momentul în care se dorește transmiterea unor cunoștinte noi sau completări ori modificări
ale unor noțiuni însușite.
În ceea ce privește semnificațiile cuvintelor, acestea sunt în funcție de experiența
fiecărui individ. Cu timpul acestea sunt corectate, asftel dacă se reușe ște învățarea
termenilor, se ajunge la dobândirea unui bagaj de cunostinte variate.
În cazul preșcolarilor, cu ajutorul limbajului se realizează transmiterea
cunoștințelor. Astfel, limbajul poate fi privit din două puncte de vedere, ca mijloc de
comunicar e și ca mijloc de cunoaștere.

25
Preșcolarul folosește vorbirea zilnic și în fiecare clipă a vieții sale , dorind astfel
elaborarea și comunicarea gândurilor, formularea cerințelor și trebuințelor și împărtășind
bucuriile și necazurile.
Cuvântul, folosit de c opil pentru a pune întrebări sau pentru a se adresa celorlalți, îl
face pe acesta să gândească, să analizeze și să tragă concluzii.
Prin intermediul poeziilor, cântecelor, povestirilor, poveștilor și prin joc, copii își
dezvoltă vorbirea necesară în proce sul de comunicare și își îmbogățesc vocabularul.
Aceștia vor reuși astfel să își însușească structura gramaticală a limbii.

2.3. Contextul fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale la preșcolari

Un rol important pentru preșcolar îl are limbajul, în acest stadiu acesta înregistrând
transformări considerabile la nivel fonetic, lexical și sintactic.

Contextul fonetic
Fonetica reprezint ă disciplina care studiază producerea, transmiterea și recepta rea
sunetelor limbajului articulat.
Există mai multe păreri împărtășite de diverși specialiști români, în legatură cu
numărul de unități fonematice ale limbii române. Astfel, Al. Graur și Al. Rosetti consideră
că, limba română are 7 vocale (a, e, i, o, u, ă, î), 2 semivocale și 35 de consoane, dintre
care 20 de consoane neutre și 15 consoane palatizate. Emil Vasiliu consideră că limba
română are 7 vocale, 4 semivocale și 20 de consoane. Theodor Hristea este de acord cu
faptul că limba română are 7 vocale, dintre care 4 funcționează și ca semivocale, fără a fi
foneme independente, și un număr de 22 de consoane dintre care 2 (k’ și g’) au un statut
insuficient precizat. După Mihai Andrei și Iulian Ghiță, în limba română avem 7 vocale,
dintre care 4 au statut de semivocală: ĕ, ĭ, ŏ, ŭ – acestea fiind vocale nesilabice care apar în
structura diftongilor și triftongilor, și 22 de consoane.
Există unele caracteristici specifice sunetului și fonemului, astfel că în timp ce
sunetele sunt materiale/concrete, sunt fo arte numeroase și variate, au caracter individual, în
ortografie nu notăm sunete și orice emitent pronunță sunete, fonemele sunt abstracte, sunt
limitate ca număr, au caracter general și social, în ortografie notăm foneme și orice auditor
reține foneme deș i percepe tot sunete.

26
Vocalele limbii române
Caracteristica de bază a vocalelor o reprezintă faptul că sunt sunete continue, așadar
ele se pot rosti fără a avea nevoie de ajutorul altor sunete. Pentru pronunțarea unei vocale,
este nevoie să nu intervină nicio piedică în scurgerea curentului de aer pr in diversele canale
ale aparatului vorbirii, numit și “aparat fonator”.
După părerea majorității specialiștilor români, “în limba română există 7 vocale: a,
ă, î (â), e, i, o, u. Aceste vocale sunt clasificate în funcție de locul de articulare și de gradu l
de deschidere a cavității bucale. Astfel, după gradul de deschidere, vocala „a ” este cea mai
deschisă, „i, î si u” sunt închise, iar „e, ă, o” sunt mijlocii. După locul de articulare al
limbii, vocalele se împart în: anterioare (e, i), centrale (a, ă, î) și posterioare (o, u) ”
(Dumitru, 2007, p. 79)
Semivocalele limbii române
Există unele vocale, întotdeauna întregi și altele care pot fi și semivocale, în
anumite condiții fonetice. Vocalele întregi pot forma singure silabe, în timp ce
semivocalele nu au a ceastă posibilitate. Dintre cele 7 vocale ale limbii române, 3 (a, ă, î)
pot fi în orice situație întregi, iar 4 (e, i, o, u) pot fi, în functie de necesitate, vocale întregi
sau semivocale.
Diftongii
Prin diftong înțelegem “un grup de două sunete diferit e (dintre care unul este
vocală, iar altul este semivocală) și care sunt pronunțate în aceeași silabă ”. (Dumitru, 2007,
p. 80)
După felul în care sunt dispuse cele două elemente vocalice inegale, există diftongi:
– urcători, ascendenți sau crescânzi și
– coborâtori, descendenți sau descrescânzi.
Cei dintâi, adică diftongii urcători, sunt compuși dintr -o semivocală urmată, în
aceeași silabă, de o vocală (spre exemplu, ĭa, ŏa, ĭu, ĭe etc). Diftongii coborâtori au ca prim
element constituent o vocală, urmată , în aceeași silabă, de o semivocală, (de pildă: aŭ, aĭ,
oĭ, eĭ ș.a.m.d.).
Triftongii
Autorii Dumitru și Matei, afirmă că triftongul poate fi definit ca “emisiunea în
limitele unei singure silabe a trei sunete diferite, dintre care două semivocale și o vo cală. În
mod obișnuit, cele două semivocale sunt repartizate, una la începutul triftongului și alta la
sfârșitul lui, ca în următoarele exemple: ĭaŭ, ĭaĭ, ŏaĭ sau ĭiĭ din pustĭiĭ, scris “pustiii”
(persoana I singular a perfectului simplu de la verbul “a pu stii” (Dumitru, 2007, p. 80)

27
Hiatul
Din punct de vedere lingvistic prin hiat (hiatus) se înțelege:
– “întâlnirea a două vocale care fac parte din silabe diferite (fie în același cuvânt,
fie din două cuvinte alăturate);
– întâlnirea (în interiorul aceluiași cuvânt) a două vocale care fac parte din silabe
diferite. De exemplu adjectivul “real” conține hiatul “e -a”, în substantivul
“coafor” avem hiatul “o -a”, în vechiul verb românesc “a lăuda” exista hiatul “a –
u” ș.a.m.d.
Când într -o frază sau propoziție un cuvânt se termină în vocală, iar cel care îi
urmează începe tot cu o vocală, avem de -a face cu un hiat în fonetica sintactică ( de
exemplu: pe aici, de atunci, a arat etc.)”. (Dumitru, 2007, p. 82)
Consoanele limbii romane
Numeroși autori consideră faptul că, spre deosebire de vocale, consoanele
“reprezintă sunete ale vorbirii formate îndeosebi din zgomote, care se produc fie prin
închiderea totală și deschiderea bruscă a canalului vorbitor într -un anumit punct de pe
parcur sul lui, fie prin strâmtarea aceluiași canal vorbitor”. (Dumitru, 2007, p. 85)
Majoritatea consoanelor din limba română se asociază în perechi care conțin câte o
consoană surdă și una sonoră: p -b, t-d, k-g, f-v, s-z, s-j, č-ğ, k’ -g’. Astfel, după cum se
poate observa, 16 din 22 de consoane ale limbii române formează perechi corelative,
numite omorganice.
Consoanele se grupează în jurul vocalelor în funcție de poziția față de acestea, în
ordinea crescândă a sonorității și după modul de articulare.
Accentul
Accentul poate fi perceput doar în urma unor exerciții de rostire care înfățișează
contrastul intens/nonintens, contrast care, în anumite cazuri, pune în evidență valori diferite
ale aceluiași cuvânt cu posibilități de rostire diferite.
Dacă, de exemplu, î n limba franceză, accentul are un loc fix, întotdeauna pe ultima
silabă, în limba română, se spune că acesta este liber și poate ocupa diferite locuri: pe
ultima silabă a cuvântului, ca în “popór” sau “m ăséa”, pe silaba penultimă, ca în “cásă”,
“másă”, pe silaba antepenultimă, ca în “répede”, “pásăre”, și mult mai rar, acesta este
așezat chiar pe a patra sau pe a cincea silabă (de la sfârșit spre început), ca în “véveriță”,
“șáptesprezece”.
Pentru a afla locul pe care îl ocupă accentul, silabele se vor num ăra de la dreapta la
stânga.

28
În perioada preșcolară, la nivel fonetic sunt caracteristice modificările formei unor
cuvinte, acest lucru se datorează dificultății de pronunțare a anumitor sunete/grupuri de
sunete, asocierii unor cuvinte/realități denumite de acestea. De exemplu copilul poate
folosi gădinita în loc de grădiniță, ocogon în loc de octogon sau mesuță în loc de măsuță, în
acest din urmă caz, preșcolarul va asocia forma cu cea de plural, mese. Intonația și ritmul
vorbirii sunt justificate de cel e mai multe ori, de starea de spirit pe care o are copilul. Tot la
nivel fonetic, preșcolarul poate accentua greșit anumite cuvinte sau structuri.
In cadrul activităților de educare a limbajului, desfășurate la grădiniță, sunetele
limbii române, grupurile de sunete, sunetul și litera, silaba, regulile de despărțire în silabe,
accentul, intonația sau semnele de punctuație vor fi recunoscute și exersate prin utilizarea
lor în diferite contexte concrete sau în situații de comunicare reale sau create.

Conte xtul lexical
Lexicul reprezintă totalitatea cuvintelor care au existat și există în limba română,
cca 120 000.
Lexicul este alcătuit din vocabularul fundamental și masa vocabularului.
Vocabularul fundamental conține cca 1500 de cuvinte care denumesc sau
exprimă noțiuni fundamentale, care sunt cele mai importante și sunt înțelese de toți
vorbitorii unei limbi și fac parte din numeroase locuțiuni și expresii.
De exemplu, aceste cuvinte pot denumi grade de ruden ie, animale, păsări, insecte,
flori, arbori, fructe, alimente, băuturi, fenomene ale naturii, însușiri, culori, diviziuni ale
timpului sau corpuri cerești.
Masa vocabularului cuprinde 90 % din cuvintele limbii, adică toate cuvintele care
nu fac parte din vocabularul fundamental, termeni știintifici/tehnici din limbajele de
specialitate (neologisme), arhaisme, regionalisme, termeni de jargon și termeni argotici.
Cuvântul reprezintă unitatea de bază a vocabularului. Cuvintele pot fi simple,
adică au o struc tură unitară, precum an, aur, mare, azi, scrie și compuse, care sunt alcătuite
din două sau mai multe elemente componente, precum bunăvoință, binevoitor, fiecare,
douăzeci, după -amiază, de la, ca să etc.
Contextul lexical, la nivelul preșcolarității, este reprezentat prin unități precum
cuvântul/expresia, structura vocabularului, sensul cuvintelor, familia de cuvinte, câmpul
lexical, relații semantice între cuvinte (sinonimie, anonimie, omonimie, paronimie,
polisemie) și îmbogățirea vocabularului, prin mij loace interne sau externe. Toate acestea îl
vor ajuta pe copil să se familiarizeze cu elementele sistemului și să își exerseze deprinderea

29
de a le folosi în diverse contexte. Astfel se dorește activizarea și îmbogățirea vocabularului
preșcolarilor.
Lexicu l, ca ansamblu de unități lexicale îi va ajuta pe preșcolari să își însușească
prin diferite activități și relația dintre cuvinte, adică familia lexicală și câmpul lexical,
relațiile semantice și mijloacele de îmbogățire a vocabularului, adică derivarea cu sufixe și
prefixe, compunerea, conversiunea sau împrumuturile din alte limbi.
În perioada preșcolarității, la nivel lexical se remarcă folosirea destul de rară de
către copil, a cuvintelor “abstracte”, de tip bucurie, tristețe, viață sau frumusețe, însuș irea,
în funcție de influențele de mediu, a unor forme neologice, populare, regionale sau chiar
argotice, crearea unor noi cuvinte prin analogie cu formele deja știute (de exemplu,
“mopez”, de la mop, pentru “a da cu mopul” sau “mă tincturezi”, de la tinct ură, pentru “a
te da cu tinctură pe rană”. De asemenea se remarcă atracția copilului pentru cuvintele
împrumutate din alte limbi, precum oops, ok, hello, merci etc, acesta fiind încântat de
formele unităților lexicale respective.

Contextul sintactic
Sinta xa reprezintă acea parte a gramaticii care studiază funcțiile cuvintelor și ale
propozițiilor în vorbire și care stabilește regulile de îmbinare a cuvintelor în propoziții și a
propozițiilor în fraze.
În perioada preșcolarității, la nivel sintactic, este valorizată comunicarea orală a
copiilor prin respectarea regulilor de îmbinare a unităților comunicative în enunțuri, astfel
încât mesajul transmis interlocutorului să fie clar și ușor de decodat de către acesta.
În cadrul activităților de educare a limba jului, din punct de vedere sintactic pot fi
abordate părțile de vorbire, prin formularea de enunțuri, prin completarea unor enunțuri sau
prin diferențierea părtilor principale și secundare de propoziție. De asemenea se mai poate
utiliza propoziția, simplă sau dezvoltată, interogativă, exclamativă sau enunțiativă și chiar
reprezentarea grafică a acesteia. Tot în cadrul acestor activități de educare a limbajului la
preșcolarul mare se mai poate utiliza schema propoziției, ca formă de reprezentare a
elementelo r anterioare. De exemplu, “ schema alc ătuită din inițialele cuvintelor propoziției ,
P I A T R A (Pe iarbă aleargă trei rățuște albe.), schema cuprinzând jetoane cu diferite
imagini între care sunt plasate săgeți (Sania este albastră ca cerul. – în condițiile în care,
de exemplu, primul jeton are imaginea unei sănii, de la acesta, sageata duce la un jeton
complet albastru, legat apoi de un jeton cu imaginea cerului etc.), schema cu cifre
corespunzătoare jetoanelor așezate într -o anumită ordine : 1 = jetonul cu imaginea unei

30
cărți, 2 = jetonul cu imaginea unei mese, 3 = jetonul complet galben, 4 = jetonul cu
imaginea unor picioare care aleargă, 5 = jetonul cu imaginea unui cățel etc.; schemele pot
fi de forma: 5 + 4 (Cățelul aleargă.), 1 + 3 + 2 (Cartea galbenă este pe masă.), 1 + 4 (Cartea
aleargă. – se potrivesc jetoanele? Poate exista o carte care aleargă? Unde? Imaginați -vă o
scurtă poveste pentru cartea care aleargă etc.)” (Hobjilă, 2008, p. 197)

2.4. Expresivi tatea limbajului oral

Dezvoltarea vocabularului, în perioada preșcolară, include și formarea la copii a
deprinderii de a -și exprima gândurile, ideile și sentimentele printr -un limbaj simplu, clar,
precis, folosind astfel cuvinte potrivite, de a denumi cor ect diferite obiecte, fenomene
înconjurătoare și însușiri ale acestora sau de a -și spune părerea în legatură cu unele
întâmplări văzute sau auzite.
Principala condiție a unei exprimări orale clare, este corectitudinea, deoarece pentru
a trezi interesul aud itorului, vorbitorul trebuie să se exprime simplu, corect și frumos.
Expresivitatea vorbirii reprezintă o caracteristică importantă a limbajului care să
anticipeze lectura expresivă, față de care viitorul școlar nu va putea înțelege conținutul de
idei expr imat în manualele ș colare.
Un rol important în dezvoltarea expresivității limbajului la preșcolar, îl are
educatoarea, care trebuie să îi pună pe copii în situația de a recepta, adică de a audia
diferite texte, narative și lirice. Acest lucru este esenția l, deoarece un copil nu poate intui
expresivitatea limbajului, decât dacă este pus în contact cu un astfel de limbaj expresiv și
dacă este familiarizat cu latura estetică a unei comunicări verbale.
De aici decurge faptul că, în proiectarea activităților d e educare a limbajului la
preșcolari, educatoarea trebuie să aibă în vedere, dezvoltarea capacității de exprimare
liberă, fluentă și corectă a fiecărui copil din grupă. Susținând aceste afirmații, autoarea
Gabriela Kelemen, în lucrarea sa “Metodica educări i limbajului” completează faptul că
activitățile de educare a limbajului trebuie “să conducă la dezvoltarea încrederii în forțele
proprii (întărirea stimei de sine) și a unor sentimente pozitive față de limba maternă”.
(Kelemen, 2012, p. 62)
Datorită particularităților de vârstă, la grupa mare, activitățile de educare a
limbajului se vor baza pe exprimarea corectă prin înlănțuirea logică a ideilor în propoz iții
și fraze, pe respectarea intonației, accentului, ritmului, tonului și nuanțării vocii în tim pul

31
vorbirii curente, pe reproducerea fragmentelor din texte literare sau pe reproducerea cu
usurință a poveștilor și poeziilor învățate, fără abateri de la subiect, repetări sau omisiuni.
Astfel, preșcolarii de grupă mare sunt cei mai capabili de a -și man ifesta vorbirea
expresivă. Cu toate acestea, nu pot conștientiza expresivitatea vorbirii, lucru care se va
perfecționa în etapa școlară.

2.5. Creativitatea limbajului oral

Termenul de creativitate își are originea în cuvântul latin “creare”, care înseamnă a
zămisli, a făuri, a crea, a naște.
Fiecare copil dispune de un potențial creativ. În grădiniță, cadrul didactic, prin
procesul instructiv -educativ, urmărește dezvoltarea acestui potențial creativ.
Toate activitățile desfășurate, începând cu jocul și până la educație fizică, reprezintă
mijloace prin care se activează creativitatea preșcolarului.
Creativitatea copilului se manifestă prin curiozități, dispoziții și aptitudini în
diferite domenii, toate acestea contribuind la formarea personalității creatoare.
Dintre activitățile care dezvoltă acest potențial creativ, în grădinițele de copii, se
poate utiliza povestirea, cea care constituie modalitatea de a trezi în sufletul copilului
dorința de a cunoaște și de a înțelege adevărurile fundamentale ale vieții. Povestirea
depășește hotarele vieții reale și îl introduce pe copil într -o lume fantastică, de basm.
Așadar, în desfășurarea unei astfel de activități, se poate lucra cu întreaga clasă,
însă este recomandat să se organizeze grupur i mai mici de copii. Educatoare poate prezenta
preșcolarilor mai multe titluri (inventate) de povești pentru a alege una dintre ele. Pe baza
acestui titlu, copi ii pot crea o poveste interesantă . O altă sarcină, pe care o poate primi
grupul, este de a găsi alte titluri pentru viitoare povești. Ca punct de plecare pentru o
poveste se poate utiliza o imagine sau un desen. Fiecare grup va primi câteva imagini din
care își alege una și construiește o poveste.
După alegerea modalit ăților de construire a poveștilor, educatoarea le oferă
preșcolarilor timpul necesar de care au nevoie în construcția poveștii. Este îndeajuns dacă
această activitate se desfășoară o dată pe lună sau chiar o dată pe semestru.
La final educatoarea notează ideile copiilor, urmând sa le discute cu toată grupa,
care dintre ele rămân în alcătuirea poveștii.

32
Aceste activități desfășurate în cadrul grădiniței, vor constitui un punct de plecare
în antrenamentul creativ, ducând la valorizarea și dezvoltarea potențialului intelectual și
creativ.

33
CAPITOLUL 3 – MIJLOACE DE REALIZARE FOLOSITE LA
EDUCAREA EXPRIMĂRII ORALE

3.1. Memorizarea – rolul ei în dezvoltarea exprimării orale la preșcolari

În lucrarea „Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul
preșcolar ”, autoarele Mitu și Antonovici, afirmă că memorizarea “este o activitate de
educare a limbajului, axată pe obiectivele învățământului preșcolar și pe particularitățile de
vârstă ale copiilor. Valoarea formativă a acestei activități se centrează pe dezvoltarea
memoriei logice voluntare a preșcolarilor, având ca premise specificul proceselor psihice la
această vârstă”. (Mitu, 2005, p. 23)
Activitatea de memorizare ocupă un loc foarte important în activitatea instructiv –
educativă, fiind un mod însemnat de cunoaștere, de dezvoltare a vorbirii, de cultivare a
sentimentelor estetice și a celor morale, de exersare a memoriei și de stimulare a
imaginației creatoare. Această activitate face parte din activitățile importante care se
organizează în grădinițele de copii, pentru ca preșcolarii să își însușească conștient
poeziile.
Memorizarea se organizează în mod sistematic, în detaliu, la care partipică toți
copiii din grupă. Altfel spus, autorea Mariana Norel afirmă că „acestea se pot organiza pe
grupuri mici sau frontal, pe baza unor teme de interes comun și se pot desfășura fie în mod
tradițional, pe un singur domeniu, fie în manieră integrată, căpătând astfel un caracter
interdisciplinar”. (Norel, 2012, p. 128)
Scopurile vizate de această act ivitate sunt transmiterea de cunoștințe, îmbogățirea și
sistematizarea cunoștințelor, exersarea vorbirii corecte, activizarea vocabularului,
dezvoltarea gândirii logice a copilului, dezvoltarea atenției și a puterii de concentrare,
dezvoltarea memoriei vol untare, dezvoltarea auzului fonematic, dezvoltarea capacității de
a păstra și de a reproduce cunoștințe, formarea deprinderii de a recita corect și expresiv și
sensibilizarea copiilor la expresivitatea limbajului prin asimilarea de cuvinte și expresii cu
valoare emotivă.
Autoarea Angelica Hobjilă, în lucrarea sa, afirmă că memorizarea este “o activitate
care implică subiectul educației atât ca receptor de mesaje orale, cât și ca emițător al
mesajelor orale receptate memorate, în condițiile în care:
– ca receptor, copilul percepe:

34
• succesiunea de sunete corelate semnificațiilor;
• valențele muzicalității versurilor;
• valențele expresivității limbii române (prin valori stilistice conținute de
poezii)
• un anumit conținut, corespunzător unei anumite teme;
• valori n oi ale vocabularului limbii române – de unde necesitatea
activizării, îmbogățirii și nuanțării vocabularului;

– ca emițător, copilul:
• repetă fragmentele/întregul text după educator/educatoare;
• încearcă să reproducă nu doar conținutul propriu -zis, ci și expr esivitatea,
muzicalitatea acestuia;
• se implică efectiv în ceea ce transmite;
• își activizează potențialul intelectual;
• exersează pronunțarea corectă a unor cuvinte/structuri etc.” (Hobjilă,
2008, p. 162)

În ceea ce privește poezia, mai mulți autori susțin că aceasta nu va putea fi la
început înțeleasă de către copil, însă preșcolarul va putea fi cucerit de jocul rimelor, de
cadența versurilor și de elementele împrumutate, adesea fantastice.
Pentru a putea fi receptată de către copii, poezia trebuie sa aibă o tematică variată,
circumscrisă universului lor familiar și să fie adaptată particularităților de vârstă.
Preșcolarii caută mereu în poezie imaginile auditive și vizuale simple sau efecte
muzicale realizate prin cuvinte și expresii onomatopeice, repe tiții, armonii imitative, prin
dispunerea în strofe și prin păstrarea ritmului și a rimei. Un factor necesar în poezia pentru
copii este umorul, care ajută la înțelegea acesteia de către copil.
Preșcolarii nu vor reuși să memoreze în totalitate poeziile, însă aceștia nu trebuie să
fie forțați să le învețe pe de rost. La început, aceștia vor învăța versificațiile din povești,
cele pe care le aud în repetate rânduri sau numărătorile ritmate, pe care le și folosesc la
începuturile unor jocuri.

35
Astfel de nu mărători ar fi: (Dumitrana, 1999, cit. in Norel 2012, p. 129)
Șoricel, coadă vărgată,
Ce-ai mâncat smântâna
toată?
Acum hai la judecată.
Judecata e făcută:
Ia pisica și -o sărută.
Pe-amândouă părțile,
Să-i crească mustățile!
Terente și Didina
Se plimbă cu mașina,
La orice cotitură,
Mănânc -o prăjitură.
La orice stop,
Beau câte -un sirop.
Șoferu -a obosit
Mașina a oprit.
Stop! M-am suit în copăcel
Și-am găsit un bilețel.
Și pe bilețel scria:
Strada Fericirii,
Numărul Iubirii,
Poarta cu lalele,
Stop! La revedere!

Uni, dani, tini, pani,
Poti, coti, sarea, mili,
Mili, gili, cioc,
Treci la loc! Am plecat la căutare,
După mic și după mare,
Patru, patru pitulata,
Pân’ la 10 să fii gata! O biluță și -un biloi,
Joacă fotbal pe gunoi,
Scorul este doi la doi,
Pentru bilă și biloi.
Una mia sută lei,
Ia, te rog, pe cine vrei
Din grămada de purcei
A lui Moș Andrei.
Dacă n -ai pe cine,
Ia-mă chiar pe mine! Stan și Bran
Cântă la pian.
Gheorghe și Ion
La acordeon.
U, iu, iu,
Ieși afară tu! Tom și Jerry
Cheamă pompier ii,
Foc! Foc! Foc!
Ieși afară tu din joc!

Mai târziu, preșcolarii vor reuși să rețină ușor poeziile scurte și tradiționale precum
„Cațeluș cu părul creț”, „Melc, melc, codobelc” sau „Lună, lună, nouă”. Preșcolarul mare
este capabil să rețină poezii mai lungi și mai complicate.
În ceea ce privește activitatea de memorizare, se disting trei tipuri de realizare,
astfel:
1. activitatea de învățare a unei poezii;
2. activitatea de fixare a poeziei;
3. activitatea de verificare a poeziei.

1. Activitatea de învăț are a unei poezii
Această activitate debutează cu eta pa de proiecție/selecție, care constă în alegerea
de către educatoare a poeziei în funcție de tema săptămânii/perioadei, de conținutul/forma
textului, de obiectivele vizate și de particularitățile grupei de copii.

36
Este de asemenea necesară pregătirea copii lor pentru memorare, educatoarea
trebuie să creeze un climat ambiental și afectiv favorabil învățării, să pregătească
materialul intuitiv potrivit, toate acestea contribuind la receptarea poeziei propuse spre
memorare.
Urmează captarea atenției, adică eta pa de introducere a copiilor în conținutul și în
atmosfera poeziei. În această etapă copiii se vor familiariza cu tema poeziei și cu anumite
cuvinte sau expresii noi. Pentru captarea atenției se vor folosi: – planșe, ca suport pentru
conversație; – materia l auditiv, înregistrări ale unor sunete din natură, dintr -un mijloc de
transport, dintr -un anumit mediu; – audieri/vizionări de fragmente dintr -o poezie recitată; –
poezii deja cunoascute de către copii etc.
În desfășurarea activității urmează anunțarea ti tlului poeziei, de către educatoare,
apoi preșcolarii vor fi familiarizați cu textul acesteia.
Unul dintre cele mai importante etape ale activității de memorizare îl constituie
recitarea model a poeziei de către educatoare sau poate fi utilizat, în acest s cop, un mijloc
audio sau audio -video. Recitarea trebuie să fie clară, cât mai expresivă, să utilizeze gestica
și mimica potrivite și, mai ales, să creeze emoții specifice copiilor. Prin această recitare –
model se dorește menținerea atenției copiilor și capt area afectivă a lor. Pentru a se
evidenția conținutul pe care poezia îl îmbracă, este necesară recitarea -model de două ori a
poeziei de către educatoare.
La grupa mare, după etapa de recitare -model se va trece la discuții orientative și
chiar la întrebări problematizante privitoare la conținutul textului.
Urmează etapa de învățare a poeziei de către copii, etapă care presupune de fapt,
operația de bază a acestei activități.
La grupa mare, poeziile pot conține cel puțin două strofe. În această etapă a
preșcolarității, memorarea se poate face pe fragmente, care nu trebuie neapărat să coincidă
cu strofele. Se recită, repetând, până memorează toți copiii strofa întâi, educatoarea
convingându -se că textul a fost înteles, apoi se repetă celelalte strofe/fragment e,
evidențiindu -se cuvintele noi, expresiile poetice, asocierile inedite de cuvinte. Proced eul
predominant rămâne ca, pe mă sura „înaintării” învățării textului, să se reia recitarea poeziei
de la început, pentru a nu se pierde unitatea textului.
În ceea ce privește fixarea conținutului poeziei, autoarea Mariana Norel consideră
că aceasta se face “prin solicitarea copiilor de a reproduce poezia pe strofe și integral.
Apoi, la grupele mai mari se cere copiilor să folosească expresiile poetice în contexte noi;
în încheierea activității educatoarea va face aprecieri referitoare la expresivitatea recitării,

37
le poate cere copiilor să recite poezii asemănătoare tematic, învățate anterior”. (Norel,
2012, p. 133)

2. Activitatea de fixare a poeziei
Această activitate are ca scop consolidarea poeziilor studiate, atât din punct de
vedere al însușirii corecte a textului, cât și din punct de vedere al expresivității și clarității
recitării.
Ca și activitatea anterioară, aceasta debutează cu stabilirea, de către educatoare, a
scopului și obiectivelor concrete urmărite în cadrul acestei activități.
Introducerea în activitate se face cu anunțarea temei, adică reamintirea poeziei ce
urmează a fi repetată. Urmează etapa de fixare propriu -zisă care constă în redarea poeziei
de către copii: recitarea integrală individuală, recitare selectivă, recitare pe roluri, recitare
alternativă etc. Activitatea se î ncheie cu fixar ea cunoștințelor, a titlului și a ideilor
principale.

3. Activitatea de verificare a poeziei
Acestă activitate se o rganizează semestrial sau la sfârșitul anului școlar. În
gradiniță, această activitate de verificare se face cu ocazia serbărilor.
Introducerea în activitate se poate realiza cu ajutorul unor imagini, pe care
preșcolarii trebuie să o recunoască, această i magine înfățișând conținutul de idei al poeziei.
De asemenea li se poate prezenta preșcolarilor un vers sau un fragment dintr -o poezie,
aceștia trebuind să recunoască titlul și autorul poeziei sau se poate realiza o convorbire în
legatura cu teme apropiate poeziilor ce urmeaza a fi verificate.
Verificarea propriu -zisă se realizează prin recitarea selectivă, în lanț, pe roluri sau
alternativă a poeziilor de către copii. În această etapă a activității „se pot folosi elemente de
joc, de exemplu „Recită mai de parte” – fiecare copil, în ordinea așezării sau la semnalul
dat de educatoare, recită câte un vers, iar ultima strofă o reproduce un singur copil”. (Mitu,
2005, p. 28)
Încheierea activității se poate face printr -un concurs de recitări „Cine recită mai
frum os?”. La finalul concursului se va alege cel mai bun recitator, preșcolarii trebuind să
aleagă și să argumenteze alegerile făcute.
„Vectorul principal al comunicării orale, cuvântul, fie că este sub formă de
întrebare sau adresare direct ă, îl determină pe copil să gândească, să analizeze, să clasifice,
să compare, să extragă concluzii, să generalizeze ”. (Norel, 2012, p. 129) Această afirmație

38
nu face altceva decît să sublinieze încă o dată rolul primordial al memorizărilor, în ideea în
care aceasta este pr emergătoare învățării cititului și contribuie substanțial la dezvoltarea
ulterioară a citirii expresive.

3.2. Povestirea – rolul ei în dezvoltarea exprimării orale la
preșcolari

Povestirea, ca specie epică în proză, reprezintă „narațiunea literară de dimensi uni
relativ reduse, care conține un fond liric”. (Dicționarul explicativ al limbii române)
La nivel preșcolar, povestirea reprezintă acea activitate, care poate fi valorificată,
atât pentru educarea limbajului, cât și în cadrul celorlalte activități (Cunoașterea mediului,
Educație pentru sănătate, Educație plastică sau Educație muzicală).
Această activitate este una dintre cele mai îndrăgite de preșcolari, întrucât le
îndeplinește dorința de a cunoaște, le stimulează imaginația, aceștia putând să își exerseze
capacitatea de comunicare.
Ca activitate specifică învățământului preșcolar, „povestirea dezvoltă următoarele
procese psihice:
• gândirea logică, datorită succsesiunii întâmplărilor din conținutul poveștilor și
povestirilor;
• memoria voluntară, copii i trebuind să rețină desfășurarea evenimentelor și să le
expună pe baza unor procedee și mijloace specifice (de exemplu, pe baza întrebărilor
formulate de educatoare, pe baza unor ilustrații sau desene etc.)
• imaginația, proces cognitiv complex de exersare prin crearea unor imagini noi pe
baza prelucrării reprezentărilor și a experienței cognitive anterior formate;
• limbajul, ca mijloc fundamental de comunicare”. (Mitu, 2005, p. 30)
Prin valențele sale informativ -formative, „povestirea implică pentru copilul
preșcolar, atât prin conținutul transmis, cât și prin modalitatea de exprimare a acestuia,
aspecte dintre cele mai diverse:
✓ valorificarea unor teme accesibile copiilor de vârstă preșcolară;
✓ activizarea potențialului interdisciplinar al acestui tip de activ itate;
✓ activizarea, dezvoltarea și nuanțarea vocabularului copiilor preșcolari;
✓ actualizarea valențelor expresive ale limbii române;

39
✓ fixarea formelor limbii literare;
✓ posibilitatea de actualizare, în anumite contexte, a unor cuvinte/sintagme populare,
regionale, arhaice, neologisme etc.;
✓ familiarizarea cu diferitele aspecte ale codului comunicării;
✓ formarea și actualizarea unui sistem de valori;
✓ dezvoltarea capacității de a opera (analiza, compara, diferenția etc.) cu idei,
personaje etc.” (Hobjilă, 2008, p . 166)

Povestirile educatoarei

Povestirile educatoarei reprezintă acele descrieri orale a unor opere literare, de
exemplu pove ști sau povestiri, realizate de educatoare. Acest tip de activitate se
organizează cu întreaga grupă, ca activitate obligatorie sau în timpul jocurilor și
activităților alese cu toată grupa sau pe grupe mici de copii. Povestirea mărește sfera de
cunoștințe ale copiilor. Pe lângă faptul că, aceștia urmăresc cu atenție întâmplările
basmului sau povestirii, memorează, descoperă compo rtamente și trăsături ale
personajelor, analizează și compară, stabilesc anumite relații între personaje și faptele
acestora, preșcolarii se familiarizează și cu structura limbii, cu expresivitatea și bogăția
limbajului, își însușesc cuvinte cu sensuri pro prii și figurate, expresii poetice, formule
specifice acestor creații literare, construcții ritmice și rimate, zicale, p roverbe sau structuri
gramaticale.
Dacă la grupa mică, povestirile trebuie să fie scurte și accesibile preșcolarilor, iar la
grupa mijl ocie operele literare trebuie să -i familiarizeze pe copii cu diverse aspecte ale
vieții, la grupa mare, povestirile trebuie să fie mai complexe, astfel stimulându -le copiilor
creativitatea.
Această activitate debutează cu planificarea povestirilor, pentru anul școlar în curs,
povestiri care trebuie să fie atât în conformitate cu obiectivele și conținuturile stabilite, dar
și cu particularitățile de vârstă ale copiilor.
Etapele activităț ii de povestire
Prima etapă a activități i de povestire este cea de pre gătire și organizare a activității.
Această etapă presupune alegerea povestirii, studierea textului, pregătirea materialului
didactic necesar (machete, siluete, planșe, jetoane etc.), dar și asigurarea cadrului adecvat
desfășurării activității.

40
Următoarea etapă în desfășurarea activității de povestire, o reprezintă captarea
interesului copiilor pentru tema tratată. Această captare a atenției se poate realiza prin mai
multe metode și procedee, cum ar fi conversația liberă sau pe baza unor imagini sau se pot
folosi jucării, siluete de personaje sau marionete.
După captarea atenției preșcolarilor, urmează etapa expunerii poveștii sau povestirii
de către educatoare. Pentru început, educatoarea va anunța titlul și autorul
poveștii/povestirii sau basmului, apoi v a încerca să o expună cât mai clar, accesibil și
expresiv pentru a menține interesul copiilor pentru poveste pe tot parcursul ei. În timpul
derulării expunerii educatoarea poate purta un dialog succint cu copiii sau poate formula
întrebări retorice, toate acestea ajutând la menținerea atenției preșcolarilor. Este necesar ca
educatoarea să se transpună în pielea personajelor pentru a încerca să le transmită
permanent emoții copiilor.
În ceea ce privește expresivitatea expunerii, aceasta “se realizează prin:
– modularea vocii;
– schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii;
– pauzele logice, psihologice și gramaticale;
– accentuări și scăderi ale intensității vocii;
– repetiții;
– mimică și gesticulație;
– mijloace intuitive: diafilm, dvd, siluete și machete”. (Mitu , 2005, p. 32)
În încheierea activității se va avea în vedere fixarea conținutului poveștii. Astfel,
educatoarea trebuie să se axeze pe:
• reținerea momentelor principale (pe bază de imagini și întrebări). De exemplu,
pentru povestea, Legenda ghiocelului, se pot folosi întrebări prescum: „Cine l -a încurajat
pe ghiocel să -și arate capul din zăpadă?”, „Cine s -a supărat pe ghiocel și a vrut să îl
pedepsească?”, „Ce reprezintă ghiocelul și de ce îl numim astfel?”.
• precizarea personajelor principale cu trăsăturile lor reprezentative. Pentru aceasta,
se pot pune trei -patru întrebări precum? „Ce personaje v -au plăcut și de ce?” , „Ce
personaje nu v -au plăcut ș i de ce?”, „Care sunt personajele pozitive?”, „Care sunt
personajele negative?”
• integrarea noilor cunoștințe î n sistemul celor însușite anterior. Se poate face referire
la povești care au același mesaj, personaje sau întâmplări asemănătoare. De exemplu? „În
ce altă poveste ați întâlnit personajul mama vitregă?”

41
• mimarea unor acțiuni ce definesc anumite personaje al ese de copii. De exemplu:
„Cum cântă lupul la ușa iezișorilor?”, „Arătați cum merge cocoșul țanțoș când se întoarce
de la curtea boierului cu alaiul de păsări după el”.
• redarea prin desen, la alegere, a unor secvențe din poveste, care i -au impresionat.
La final se vor face apecieri colective și individuale.
Povestirea educatoarei este momentul optim pentru a accentua rolul formativ al
limbajului verbal, nonverbal și paraverbal. Rolul acestei activități este acela de a exersa
vorbirea copiilor, de a se form a deprinderea de a povesti independent, ceea ce duce la o
exprimare corectă, coerentă și expresivă a preșcolarilor.

Povestirile copiilor

Povestirile copiilor reprezintă un bun exercițiu de educare a limbajului și a
comunicării, având ca scop principal formarea și dezvoltarea unei exp rimări corecte,
logice, fluente și expresive .
Aceste activități sunt necesare pentru ca preșcolarii să fie capabili de a -și exprima
gândurile, trebuințele și sentimentele și de asemenea, capabili de a comun ica între ei sau cu
adulții.
Povestirile copiilor se pot realiza prin:
1. Repovestire
Prin aceste repovestiri se urmărește ca preșcolarii să fie capabili de a reda
diferite întâmplări, în ordinea desfășurării lor, să descrie personajele principale, să facă
aprecieri cu privire la comportamentele acestora, să deosebească faptele bune de cele rele
și să desprindă morala întâmplărilor.
Activitatea de repovestire poate fi organizată în mai multe forme:
a) Repovestirea pe baza unor tablouri/ilustra ții ce redau episo adele principale ale
povestirii
Această activitate debutează cu introducerea, în care educatoarea anunță
titlul și autorul, urmată de etapa expunerii, pe scurt, a conținutului povestirii.
Abia după aceste două etape urmează repovestirea propriu -zisă, în ca re copiii
repovestesc conținutul poveștii sau povestirii pe baza tablourilor sau ilustrațiilor.
b) Repovestirea pe baza unui plan verbal corespunză tor fragmentelor logice ale
povestirii

42
Pentru desfășurarea acestei activități, educatoarea trebuie să realizeze , în
prealabil, un plan verbal, cât mai accesibil copiilor. Acest plan va fi expus
preșcolarilor, urmând ca ei să repovestească conținutul poveștii sau povestirii.
c) Repovestirea liberă
Această activitate este de preferat să se utilizeze la grupa mare, deoarece ea
ajută la trecerea spre textele create de copii.
d) Repovestirea pe baza unui text citit
În cadrul acestei activități le este solicitată preșcolarilor memoria, atenția și
gândirea, deoarece, de această dată, ei nu vor beneficia de niciun fel de suport
(plan de idei sau planșe /ilustrații).

2. Povești create de copii
Poveștile create au o importantă valoare formativă, ajutând, atât la dezvoltarea
gândirii și a imaginației creatoare, cât și la dezvoltarea unei vorbiri corecte și fluente.
Această activitate se poate organiza în mai multe forme:
a) Povestiri create pe baza unui șir de ilustraț ii
Pentru realizarea acestei activități este necesară utilizarea unui număr de 3 -5
ilustrații. Aceste ilustrații trebuie să fie necunoscute copiilor, să înfățiseze
momente reprezentative și să prezinte personaje principale. De asemenea,
acestea trebuie să fie simple și accesibilie copiilor, să aibă o valoare educativă și
estetică și să fie vizibile pentru toți copiii.
În cadrul desfășurării activității se vor expune ilustrațiile pregătite de educatoare,
apoi, cu ajutorul întrebărilor, aceasta îi va ghida pe c opii să observe fiecare
imagine.
După observarea elementelor principale și reprezentative fiecărei imagini, se vor
crea povești și povestiri pe fragmente, de către mai mulți copii sau o povestire
integrală realizată de un singur copil.
b) Povestiri cu începu t dat
După cum ne spune și denumirea, începutul povestirii este oferit de
educatoare, preșcolarii trebuind să continue firul evenimentului început. Prin
această activitate le este solicitată copiilor imaginația, gândirea și creativitatea,
în construirea un or întâmplări și personaje.
În cadrul acestei activități, educatoarea, îi va putea îndruma pe copii în
crearea povestirilor, folosind întrebari ajutătoare.

43
În încheierea activității, aceasta, poate face aprecieri cu privire la modul în
care au fost creat e poveștile.
c) Povestiri pe baza unui plan dat
Specific acestei activități este, faptul că, pres upune realizarea de către
educatoare, a unui plan, pe care preșcolarii trebuie să îl detalieze.
După anunțarea temei și a unor obiective, educatoarea va expune planul
propriu -zis, realizat, în enunțuri simple. Preșcolarii repetă planul, apoi vor
încerca să îl dezvolte, urmăriți atent pe tot parcursul activității, de către
educatoare.

3.3. Jocul didactic – rolul acestuia în dezvoltarea exprimării orale
la preșcolari

Jocul didactic reprezintă atât o activitate de învățare dirijată, cât și o metodă
didactică. În același timp, jocul combină elementul instructiv -educativ cu cel distractiv.
Potrivit dicționarului de pedagogie, „jocul didactic reprezintă o metodă de
învățământ în care predomină acțiunea didactică simulată. Această acțiune valorifică la
nivelul instrucției finalitățile adaptative de tip recreativ proprii activității umane, în
general, în anumite momente ale evoluției sale ontogenetice, în mod special”. (Cr istea,
2000, p. 210)
„Structura jocului didactic constă în:
• conținutul jocului – acesta reprezintă cunoștințele, în majoritate asimilate anterior,
în grade diferite, în funcție de acestea jocul având menirea de a le consolida și verifica.
Există totuși un ele jocuri care permit achiziționarea unor cunoștințe noi, cunoștințe
referitoare la culori, relații dimensionale, la orientarea în spațiu și timp.
• sarcina jocului – este problema intelectuală centrală pe care copiii trebuie să o
rezolve. Sarcina didactic ă declanșează operații intelectuale precum: recunoaștere,
descriere, reconstituire, comparație ș.a.
• regulile jocului – concretizează sarcina didactică; arată cum trebuie rezolvată
problema intelectuală; arată căile de organizare a acțiunii ludice. Regulil e jocului sunt
cerințele care dirijează acțiunile copiilor; indică acțiunile de joc și succesiunea lor,

44
reglementează distribuirea rolurilor și relațiile dintre copii, stimulează sau inhibă
manifestările comportamentale ale participanților la joc.
• acțiunile de joc (elementele sau procedeele de joc) – sunt mijloace prin care jocul
devine o acțiune plăcută, distractivă, relaxantă. Astfel, „ele antrenează copiii la o activitate
intelectuală al cărei efort nu este conștientizat, ele dinamizează participarea și favorizează
obținerea performanțelor”. (Mitu, 2005, p. 19)
În cazul jocurilor didactice pentru educarea limbajului, acestea pot fi clasificate
astfel:
a. După scopul urmărit:
– Jocuri didactice de dezvoltare și stimulare a gândirii: „Săculețul fermecat”, „A
venit toamna”, „Anotimpurile”.
– Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii, gândirii, puterii de observație:
„Găsește una la fel!”, „Găsește perechea!”, „Poștașul”.
– Jocuri didactice pentru dezvoltarea imaginației și vorbirii: „Spune cine este”,
„Spune ce es te”, „Traista cu povești”, „Spune o poveste”.
– Jocuri pentru dezvoltarea și îmbogățirea vocabularului: „De -a diminutivele”,
„Ce mai înseamnă cuvântul?”, „Schimbă silaba”.
– Jocuri didactice pentru însușirea structurii gramaticale a limbii: „Eu spun una,
tu spui multe”, „Al (a) cui este?”, „Completează propoziția!”, „Caută
greșeala!”.
b. După materialul didactic utilizat:
– Jocuri didactice cu material didactic;
– Jocuri didactice orale, fără material didactic.
Jocul didactic, ca activitate de educare a limbajului, debutează cu proiectarea
acestuia, în funcție de obiectivele propuse și de caracteristicile grupei de copii.
Educatoarea trebuie să cunoască foarte bine jocul din toate punctele de vedere și trebuie să
își confecționeze materialul didactic necesar.
Etapel e jocului didactic
Pentru început este necesar să se asigure un climat corespunzător desfășurării
acțiunii, precum și pregătirea și antrenarea copiilor.
Captarea atenției preșcolarilor se poate realiza prin recitarea unei scurte poezii de
către o marionet ă surpriză, printr -o ghicitoare, scurtă povestire sau printr -o scurtă
înregistrare audio/video etc.

45
Pentru a -i introduce pe copii în cadrul jocului, educatoarea va anunța titlul jocului,
obiectivele vizate, urmate de explicarea și demonstrarea acestuia, p rin desfășurarea lui
efectivă. Explicația trebuie să fie clară, simplă și succintă, iar demonstrația poate fi făcută
cu ajutorul unor copii sau al grupei întregi. Așadar, în această etapă se vor oferi informații
și date concrete despre elementele jocului, rolul pe care îl au în joc copiii, despre cum se va
lucra cu fiecare material în parte și despre regulile pe care trebuie să le respecte. Este
necesar, ca educatoarea să le menționeze preșcolarilor care este rezultatul urmărit.
Principala etapă a acestei activități este reprezentată de desfășurarea propriu -zisă a
jocului, cu precizarea că pe parcursul ei pot fi adăugate elemenete de complicare a
acestuia, ca variante de joc.
Pentru a se asigura că preșcolarii au înțeles jocul, educatoarea va recurge la jocul de
probă, o desfășurare dirijată a jocului, însoțită de explicații și indicații.
În încheierea acestei activități se pot rezolva unele sarcini de sinteză, se pot audia
unele texte literare sau unele cântece. Se vor face aprecieri frontale și ind ividuale, se vor
stabili câștigă torii, aceștia fiind recompensați cu aplauze sau premii surpriză.
Jocul didactic are un rol aparte în dezvoltarea vorbirii copiilor preșcolari, deoar ece
forma de joc antrenează copilul în stimularea și exersarea vorbirii. De asemenea, această
activitate este deosebit de eficientă, în desfășurarea ei fiind implicați toți copiii din grupă,
toți depunând același efort de gândire și exprimare.
Un alt rol al jocului didactic îl constituie faptul că acesta este un important mijloc
de educare a limbajului în vederea școlarizării. Cu ajutorul lui se fixează, precizează și
activizează vocabularul copiilor, se contribuie la îmbunătățirea pronunției, la formarea
unor noțiuni și la însușirea unor construcții gramaticale necesare formării deprinderii de
citire și scriere în clasa I.

46
PARTEA II

CAPI TOLUL 4 – INVESTIGAREA CONTRIBUȚIEI
MEMORIZĂRII, POVESTIRII Ș I JOCULUI DIDACTIC ÎN
EDUCAREA EXPRIMĂRII ORALE A PREȘCOLARILOR DE
GRUPĂ MARE

4.1. Prezentarea cercetă rii pedagogice

Tema cercetării se numește “Contribuția povestirii, memorizării și a jocului didactic
la educarea exprimării orale la preșcolarul mare”.
Prin această investigare, îmi doresc să determi n care este aportul adus de către
aceste trei mijloace, în exprimarea orală a preșcolarilor de grupă mare.

4.2. Obiectivele, ipotezele și variabilele cercetă rii

4.2.1 Obiectivele cercetării

Prin această cercetare mi -am propus următoarele obiective:
– Identificarea frecvenței cu care sunt utilizate cele trei mijloace, povestirea,
memorizarea și jocul didactic, la educarea exprimării orale, la preșcolarul mare.
– Stabilirea impactului povestirii, memorizării și a jocului didactic asupra educării
exprimă rii orale.
– Constatarea aportului adus în educarea exprimării orale, a mijloacelor de
realizare, povestire, memorizare și joc didactic.

47
4.2.2. Ipotezele cercetării

Ipotezele cercetării sunt următoarele:
– Utilizarea mijloacelor de realizare, povest ire, memorizare și joc didactic, în
activitățile de educare a limbajului cu preșcolarii de grupă mare, contribuie la educarea
exprimării orale.
– Dacă în activitățile din domeniul experiențial „Limbă și comunicare” vom utiliza
cu precădere memorizarea , povestirea și jocul didactic, atunci se va constata o îmbunătățire
a exprimării orale a preșcolarilor .

4.2.3. Variabilele cercetă rii

Variabila independentă este reprezentată de factorii experimentali, controlați sau
manipulați de educatoare, respectiv schimbările care au fost introduse, pentru a studia
efectele pe care acestea le produc.
În cazul de față, variabila independentă este reprezentată de mijloacele de realizare
(povestirea, memorizarea și jocul didactic), care vizează educarea exprimării ora le.
Variabila dependentă este reprezentată de efectele și rezultatele constatate în urma
introducerii variabilei independente.
În cazul de față, variabila dependentă este reprezentată de contribuția mijloacelor de
realizare, la educarea exprimării orale.

4.3. Lotul de cercetare

Subiecții cercetării au fost preșcolarii din două grupe mari, aceștia alcătuind cele
două loturi necesare desfășurării acestei cercetări: lotul experimental si lotul de control.
Aceste două loturi sunt formate din preșcolari de g rupă mare de la Grădinița cu Program
Prelungit, Nr. 11, “Căsuța Bucuriei” Brașov.
Lotul experimental este constituit din 32 de copii din grupa mare B, iar lotul de
control este format din 27 de copii din grupa mare C. Vârstele copiilor sunt aproximativ
asemănătoare și sunt cuprinse între 4 și 6 ani. Copiii din ambele grupe provin din medii
organizate și condiții sociale asemănătoare.

48
4.4. Metodologia cercetă rii

Cercetarea este realizată sub formă de experiment. Experimentul a fost realizat în
anul școlar 2016 -2017, în cadrul domeniului experiențial Limbă și Comunicare.

Metoda observației
Această metodă pres upune urmărirea intenționată și înregistrarea exactă a
diferitelor modificări comportamentale ale unui individ sau grup.
Pentru realizarea unei bune observații este necesar să se aibă în vedere următoarele
aspecte: să se stabilească clar scopul acesteia, cât și obiectivul urmărit, să se selecteze cele
mai potrivite forme, care vor fi utilizate, cât și mijloacele necesare, să se elaboreze un plan
riguros de observație, să se consemneze imediat ce le observate, deoarece există
posibilitatea ca o consemnare ulterioară să afecteze rezultatele, iar persoana în cauză să nu
își dea seama că este observată.
Am utilizat această metodă cu scopul de a culege date concrete despre
comportamentul preșcolarilor în diferite situații de învățare.
Pentru această metodă am folosit ca și instrument fișe de observare a
comportamentelor preșcolarilor, iar rezultatele au fost consemnate în tabele.

Metoda testelor
Testul reprezintă acel instrument, constând într -o pro bă sau fișă, standardizate sub
aspectul conținutului, al condițiilor de aplicare și al tehnicii de evaluare a rezultatelor.
Testul cuprinde un set de intrebări sau itemi, prin care se urmărește înregistrarea și
evaluarea randamentului școlar, luând în cons iderare cerințele curriculumului.
La începutul anului școlar, am aplicat preșcolarilor probe de evaluare inițială.
Scopul acestor probe a fost identificarea nivelului copiilor, acest lucru ajutând la
introducerea experimentului.
În realizarea experimentul ui am realizat cu preșcolarii activități pentru toate cele
trei mijloace de re alizare, memorizare, povestire ș i joc didactic și am utilizat cele patru
aspecte ale dezvoltării limbajului oral la preșcolari.

49
Experimentul
Experimentul presupune introducer ea unor situații noi și modificări în desfășurarea
acțiunii educaționale la grupa experimentală. Prin această intervenție, cercetătorul
presupune că, introducerea mijloacelor de realizare, memorizare, povestire și joc didactic,
în cadrul activităților apar ținând domeniului experiențial Limbă și comunicare, va
determina dezvoltarea limbajului oral.
În cadrul experimentului se parcurg trei etape: etapa pregătitoare, etapa de efectuare
și etapa de evaluare. În prima etapă se studiază condițiile desfășurării e xperiementului și se
stabilește introducerea memorizării, povestirii și a jocului didactic.
Etapa de efectuare presupune experimentul propriu -zis, iar în ultima etapă se
înregistrează și se măsoară rezultatele experimentului.
Pe baza acestor rezultate se stabilesc diferențele dintre lotul de control si cel
experimental și dintre datele înregistrate în etapa inițială și cea finală.

4.5. Organizarea și desfășurarea cercetă rii

Această cercetare a fost realizată pe parcursul anului școlar 2016 -2017 și am ales să
o desfășor la Grădinița cu Program Prelungit Nr. 11, Că suța Bucuriei, Brașov.
La începutul lunii noiembrie 2016, am mers la ambele grupe, unde m -am
documentat asupra loturilor de subiecți ai cercetării. Această documentare m -a ajutat în
aflarea tut uror datelor necesare despre subiecți.

Etape Perioada Activitatea desfășurată /
Mijlocul folosit
Etapa de documentare Noiembrie 2016
Etapa constatativă Noiembrie 2016 Probe de evaluare inițială
Etapa experimentală Martie – Aprilie 2017 Activități de e ducarea
exprimării orale cu ajutorul
memorizării, povestirii și
jocului didactic
Etapa finală Mai 2017 Probe de evaluare finală

50
4.5.1. Etapa constatativă . Prelucrarea, analizarea și interpretare rezultatelor

În următoarea săptămână din luna noiembrie 2016 am mers din nou la ambele
loturi, unde am aplicat probe de evaluare inițială. Acestea m -au ajutat în verificarea
nivelului celor patru aspecte ale dezvoltării vocabularului preșcolarului, adică înțelegerea
și utilizarea structurilor verbale, contextul fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale la
preșcolari, expresivitatea si creativitatea limbajului oral.
Prin fiecare probă utilizată, am urmărit câte un aspect al dezvoltării vocabularului
preșcolarilor. Astfel, prima probă am folosit -o pentru determinarea înțelegerii și utilizării
structurilor verbale orale. Această probă este alcătuiă din patru cerințe. Prima cerință
conține o imagine din povestea „Capra cu trei iezi”. Preșcolarii trebuiau să recunoască
această poveste și personajele aflate în imagine. A doua cerința a fost să povestească
întâmplările din această poveste. A treia cerința conține cinci imagini, pe care copiii
trebuiau sa le numeroteze în ordinea desfășurării acțiunii. Ultima cerință a fost de a preciza
și alte povești în care apare ca personaj lupul și capra.
Durata rezolvării acestei fișe a fost de 30 minute.
Descriptori de performanță
Item Comportament însușit
C.Î. Comportament în
dezvoltare
C.D. Comportament care
necesită sprijin
C.N.S.
1. Preșcolarul recunoaște
povestea și personajele. Preșcolarul recunoaște
povestea cu ajutorul
educatoarei, dar nu știe
personajele aflate în
imagine. Preșcolarul nu recunoaște
nici povestea și nici
personajele.
Total item 1 5 3 1
2. Preșcolarul povestește
întâmplările petrecute în
poveste. Preșcolarul povestește cu
ajutorul educatoarei, unele
întâmplări petrecute în
această poveste. Preșcolarul nu povestește
nicio întâmplare petrecută
în această poveste.
Total item 2 5 3 1
3. Preșcolarul numerotează
corect imaginile în ordinea
desfășurării acțiunii. Preșcolarul numerotează
parțial imaginile în ordinea
desfășurării acțiunii. Preșcolarul nu
numerotează nicio imagine
în ordinea desfășurării
acțiunii.
Total item 3 5 3 1
4. Preșcolarul precizează alte
povești în care apare
lupul /capra ca și personaje. Preșcolarul precizează cu
ajutorul educatoarei o
poveste în care apare
lupul /capra ca și personaje. Preșcolarul nu precizează
alte povești în care apare
lupul /capra ca și personaje.
Total item 4 5 3 1
Total itemi 20 12 4
Rezultatele obținute la prima probă sunt exprimate în comportamente astfel:
4 – 9 C.N.S. – comportament care necesită sprijin
10 – 15 C.D. – comportament în dezvoltare

51
16 – 20 C.Î. – comportament însușit

CENT RALIZATOR – GRUPA EXPERIMENTALĂ
ÎNȚELEGEREA SI UTILIZAREA STRUCTURILOR VERBALE

NR.
CRT.
Inițialele
copilului
Item 1
Item 2
Item 3
Item 4 TOTAL
PUNCTAJ
OBȚINUT
Evaluare
comportamente
1. A. M. 5 3 5 3 16 Î
2. B. A. 3 3 5 3 14 D
3. B. T. 3 3 5 3 14 D
4. B. A. 3 3 3 3 12 D
5. B. C. 3 3 3 3 12 D
6. B. G. 3 3 5 3 14 D
7. B. M. 3 3 5 3 14 D
8. C. I. 3 3 5 3 14 D
9. C. I. 5 3 5 3 16 Î
10. C. D. 3 3 3 3 12 D
11. C. T. 3 3 5 3 14 D
12. D. B. 3 3 5 3 14 D
13. F. A. 3 3 3 3 12 D
14. F. M. 5 1 1 3 10 D
15. F. D. 3 1 1 3 8 N. S.
16. G. B. 3 3 5 3 14 D
17. G. V. 3 1 1 3 8 N. S.
18. H. A. 3 3 5 3 14 D
19. H. D. 3 1 1 3 8 N. S.
20. H. E. 3 3 3 3 12 D
21. M. M. 3 3 5 3 14 D
22. O. M. 3 3 3 3 12 D
23. O. Y. 5 3 1 3 12 D
24. P. R. 3 3 3 3 12 D
25. R. T. 3 3 3 3 12 D
26. R. S. 3 3 5 3 14 D
27. S. M. 3 3 5 3 14 D
28. S. A. 3 3 5 3 14 D
29. S. T. 3 3 5 3 14 D
30. T. A. 3 3 5 3 14 D
31. T. D. 3 3 3 3 12 D
32. V. C. 3 1 1 3 8 N. S.
Tabel 1: Prezentarea analitică a rezultatelor preșcolarilo r din lotul experimental la proba
de evaluare inițială 1 ce vizează înțelegerea și utilizarea structurilor verbale

52
CENTRALIZATOR – GRUPA DE CONTROL
ÎNȚELEGEREA SI UTILIZAREA STRUCTURILOR VERBALE

NR.
CRT.
Inițialele
copilului
Item 1
Item 2
Item 3
Item 4 TOTAL
PUNCTAJ
OBȚINUT Evaluare
comportamente
1. A. M. 3 3 5 3 14 D
2. B. B. 3 3 5 3 14 D
3. C. A. 3 3 5 3 14 D
4. C. N. 3 3 5 3 14 D
5. C. M. 3 3 5 3 14 D
6. C. M. –
N. 3 3 5 3 14 D
7. C. B. 3 3 5 3 14 D
8. C. A. 3 1 3 1 10 N. S.
9. C. A. 3 3 5 3 14 D
10. D. M. 5 3 5 3 16 Î
11. D. A. 3 1 3 3 10 D
12. D. P. 3 1 3 3 10 D
13. G. R. 5 3 5 3 16 Î
14. I. M. 3 3 5 3 14 D
15. I. M. 3 3 5 3 14 D
16. I. A. 3 3 5 3 14 D
17. M. M. 3 1 3 1 8 N. S.
18. M. A. 3 3 5 3 14 D
19. M. I. 3 3 5 3 14 D
20. P. M. 3 3 3 3 12 D
21. P. T. 3 1 1 3 8 N. S.
22. R.- G.
A. 3 3 3 3 12 D
23. R. C. 3 3 5 3 14 D
24. R. P. 3 3 5 3 14 D
25. S. D. 3 3 5 3 14 D
26. P. N. 3 3 5 3 12 D
27. S. M. 3 1 5 3 12 D
Tabel 2: Prezentarea analitică a rezultatelor preșcolari lor din lotul de control la proba de
evaluare inițială 1 ce vizează înțelegerea și utilizarea structurilor verbale

În tabelul următor am totalizat rezultatele preșcolarilor la prima probă de evaluare
inițială și am calculat procentul acestora:

Comportamentul Lotul experimental Lotul de control
Numărul total al
comportamentelor Procentul Numărul total al
comportamentelor Procentul
Însușit 2 6,25 % 2 7,40 %
În dezvoltare 26 81,25 % 22 81,49 %
Necesită sprijin 4 12,5 3 11,11 %
Tabel 3 : Rezultatele analitice și procentuale ale preșcolarilor la proba de evaluare inițială
1 ce vizează înțelegerea și utilizarea structurilor verbale

53
Rezultatele obținute de cele două loturi la proba de evaluare inițială 1 sunt
reprezentate cu ajutorul următorului grafic:

Greșelile frecvente întâlnite la această probă de evaluare au fost următoarele:
– La prima cerință preșcolarii au identificat povestea „Capra cu trei iezi” însă nu
au fost atenți la imagine și au spus toate personajele din această poveste,
inclusiv lupul care nu se afla în imagine.
– La cerința a treia unii preșcolari nu au fost atenți, au greșit numerotarea
imaginilor în ordinea desfășurării acțiunii și alți colegi s -au luat după ei.
Măsuri ameliorative propuse pentru corectarea greșelilor frecvente sunt
următoarele:
– O să le explic preșcolarilor cât de necesar este să fie atenți la imaginea dată
pentru a identifica exact personajele de acolo.
– O să le explic copiilor că este necesar ca fiecare să rezolve singur ce are de
făcut.

După aplicarea primei probe, care a vizat înțele gerea și utilizarea structurilor
verbale, la grupul experimental, se poate desprinde următoarea concluzie: 2 preșcolari din
32 (6,25 %) au un comportament însușit, 26 preșcolari (81,25 %) au comportamentul în
dezvoltare și 4 preșcolari (12,5 %) au un compo rtament care necesită sprijin.
După aplicarea primei fișe, care a vizat înțelegerea și utilizarea structurilor verbale,
la grupul de control, se poate desprinde următoarea concluzie: 2 preșcolari din 27 (7,40 %)
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%90.00%
C.Î. C.D. C.N.S.6.25%81.25%
12.50%
7.40%81.49%
11.11%
Lot experimental Lot de control

54
au un comportament însușit, 22 preșcolari ( 81,49 %) au comportamentul în dezvoltare și 3
preșcolari (11,11 %) au un comportament care necesită sprijin.

Compararea rezultatelor obținute de preșcolarii din lotul experimental cu cele
ale preșcolarilor din lotul de control:
Analizând rezultatele obț inute la prima probă de evaluare inițială am constatat că
acestea sunt aproximativ asemănătoare, în ambele loturi existând atât copii foarte buni, cât
și copii mai puțin buni. De asemenea, majoritatea preșolarilor reușesc să identifice cu
ajutorul unei ima gini, o poveste sau personajele unei anumite povești. Unii dintre aceștia
întâmpină dificultăți în relatarea întâmplărilor unei povești, cu toate că reușesc să ordoneze
imagini în funcție de desfășurarea acțiunii.

A doua probă a fost utilizată pentru d eterminarea contextului fonetic, lexical și
sintactic al exprimării orale. Această probă este alcătuită din trei cerințe. Prima cerință a
fost de a unii imaginea cu sunetul inițial corespunzător. A doua cerință a fost de a
recunoaște cuvintele cu sens opus și de a forma perechi cu acestea. A treia cerință a fost de
a despărți cuvintele date în silabe și de a desena atâtea liniuțe câte silabe au cuvintele.
Durata rezolvării acestei fișe a fost de 30 minute.
Descriptori de performanță
Item Comportament însușit
C.Î. Comportament în
dezvoltare
C.D. Comportament care
necesită sprijin
C.N.S.
1. Preșcolarul unește corect
toate imaginile cu sunetele
inițiale corespunzătoare. Preșcolarul unește parțial
imaginile cu sunetele
corespunzătoare. Preșcolarul nu unește deloc
imaginile cu sunetele
corespunzătoare.
Total item 1 5 3 1
2. Preșcolarul recunoaște
cuvintele cu sens opus și
formează perechi cu
acestea. Preșcolarul recunoaște
parțial cuvintele cu sens
opus, cu ajutorul
educatoarei. Preșcolarul nu recun oaște
cuvintele cu sens opus.
Total item 2 5 3 1
3. Preșcolarul desparte
cuvintele în silabe și scrie
liniuțele corespunzătoare
acestora. Preșcolarul desparte parțial
cuvintele în silabe și scrie
liniuțele corespunzătoare
acestora, cu ajutorul
educatoarei. Preșcolarul nu desparte
cuvintele în silabe și nu
scrie liniuțele
corespunzătoare acestora.
Total item 3 5 3 1
Total itemi 15 9 3
Rezultatele obținute la a doua probă sunt exprimate în comportamente astfel:
3 – 6 C.N.S. – comportament care necesită sprijin
7 – 11 C.D. – comportament în dezvoltare
12 – 15 C.Î. – comportament însușit

55
CENTRALIZATOR – GRUPA E XPERIMENTALĂ

CONTEXTUL FONETIC, LEXICAL ȘI SINTACTIC AL EXPRIMĂRII ORALE
NR.
CRT Inițialele
copilului
Item 1
Item 2
Item 3 TOTAL
PUNCTAJ
OBȚINUT
Evaluare
comportamente
1. A. M. 5 5 5 15 Î
2. B. A. 5 5 5 15 Î
3. B. T. 5 5 5 15 Î
4. B. A. 3 5 3 11 D
5. B. C. 5 5 5 15 Î
6. B. G. 3 5 3 11 D
7. B. M. 3 5 5 13 Î
8. C. I. 3 5 5 13 Î
9. C. I. 1 5 3 9 D
10. C. D. 5 5 1 11 D
11. C. T. 5 5 5 15 Î
12. D. B. 3 5 5 13 Î
13. F. A. 1 3 3 7 D
14. F. M. 3 5 1 9 D
15. F. D. 3 5 1 9 D
16. G. B. 5 5 5 15 Î
17. G. V. 3 3 3 9 D
18. H. A. 5 5 2 12 Î
19. H. D. 1 3 1 5 N.S.
20. H. E. 3 5 3 11 D
21. M. M. 5 5 5 15 Î
22. O. M. 3 5 3 13 Î
23. O. Y. 3 3 3 9 D
24. P. R. 5 5 5 15 Î
25. R. T. 1 5 1 7 D
26. R. S. 3 5 5 13 Î
27. S. M. 5 5 5 15 Î
28. S. A. 1 5 5 11 D
29. S. T. 5 5 5 15 Î
30. T. A. 3 5 5 13 Î
31. T. D. 3 5 5 15 Î
32. V. C. 3 3 3 9 D
Tabel 4 : Prezentarea analitică a rezultatelor preșcolarilor din lotul experimental la proba
de evaluare inițială 2 ce vizează contextul fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale

CENTRALIZATOR – GRUPA DE CONTROL
CONTEXTUL FONETIC, LEXICAL ȘI SINTACTIC AL EXPRIMĂRII ORALE
NR.
CRT Inițialele
copilului
Item 1
Item 2
Item 3 TOTAL
PUNCTAJ
OBȚINUT Evaluare
comportamente
1. A. M. 5 5 5 15 Î
2. B. B. 3 5 3 11 D

56
3. C. A. 3 5 3 11 D
4. C. N. 5 5 5 15 Î
5. C. M. 5 5 5 15 Î
6. C. M. -N. 5 5 3 13 Î
7. C. B. 5 5 5 15 Î
8. C. A. 1 3 3 7 D
9. C. A. 5 5 5 15 Î
10. D. M. 5 5 5 15 Î
11. D. A. 3 5 3 11 D
12. D. P. 5 5 3 13 Î
13. G. R. 5 5 5 15 Î
14. I. M. 5 5 3 13 Î
15. I. M. 3 5 5 13 Î
16. I. A. 5 5 5 15 Î
17. M. M. 3 5 3 11 D
18. M. A. 5 5 5 15 Î
19. M. I. 5 5 5 15 Î
20. P. M. 3 5 1 9 D
21. P. T. 1 1 1 3 N.S.
22. R.- G. A. 3 5 1 9 D
23. R. C. 5 5 5 15 Î
24. R. P. 3 5 3 11 D
25. S. D. 5 5 3 13 Î
26. P. N. 3 5 3 11 D
27. S. M. 1 1 3 5 N.S.
Tabel 5: Prezentarea analitică a rezultatelor preșcolarilor din lotul de control la proba de
evaluare inițială 2 ce vizează contextul fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale

În tabelul următor am totalizat rezultatele preșcolarilor la cea de -a doua probă de
evaluare inițială și am calculat procentul acestora:

Comportamentul Lotul experimental Lotul de control
Numărul total al
comportamentelor Procentul Numărul total al
comportamentelor Procentul
Însușit 18 56,25 % 16 59,26 %
În dezvoltare 13 40,62 % 9 33,33 %
Necesită sprijin 1 3,13 % 2 7,41 %
Tabel 6 : Rezultatele analitice și procentuale ale preșcolarilor la proba de evaluare inițială
2 ce vizează contextul fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale

Rezultatele obținute de cele două loturi la proba de evaluare inițială 2 sunt
reprezentate cu ajutorul următorului grafic:

57

Greșelile frecvente întâlnite la această probă de evaluare au fost următoarele:
– La prima cerință unii copii nu au fost atenți și au încurcat roșia cu mărul, astfel
nu au unit corect imaginea cu sunetul inițial.

Măsuri ameliorative propuse pentru corectarea greșelilor frecvente sunt
următoarele:
– O să le explic copiilor că este necesar să fie atenți la imaginile date pentru a
putea rezolva corect sarcina.
– O să rezolv cu e i mai multe cerințe asemănătoare cu cele la care au apărut
aceste greșeli.

După aplicarea probei de evaluare inițială 2, care a vizat contextul fonetic, lexical și
sintactic al exprimării orale, la grupul experimental, se poate desprinde următoarea
concl uzie: 18 preșcolari din 32 (56,25 %) au un comportament însușit, 13 preșcolari (40,62
%) au comportamentul în dezvoltare și 1 preșcolar (3,13 %) are un comportament care
necesită sprijin.
După aplicarea probei de evaluare inițială 2, care a vizat contextu l fonetic, lexical și
sintactic al exprimării orale, la grupul de control, se poate desprinde următoarea concluzie:
16 preșcolari din 27 (59,26 %) au un comportament însușit, 9 preșcolari (33,33 %) au
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
C.Î. C.D. C.N.S.56.25%
40.62%
3.13%59.26%
33.33%
7.41%
Lot experimental Lot de control

58
comportamentul în dezvoltare și 2 preșcolari (7,41 %) a u un comportament care necesită
sprijin.

Compararea rezultatelor obținute de preșcolarii din lotul experimental cu cele
ale preșcolarilor din lotul de control:
Analizând rezultatele obținute la proba de evaluare inițială 2, am constatat că
acestea sunt aproximativ asemănătoare, în ambele loturi, existând atât copii foarte buni, cât
și copii mai puțin buni. De asemenea, mai mult de jumătate din preșcolari au un
comportament însușit, ceea ce înseamnă că au rezolvat corect sau aproape corect fișa 2.
Ceilalț i întâmpină dificultăți la identificarea primului sunet dintr -un cuvânt și la unele
cuvinte, atunci când trebuie să despartă în silabe.

A treia probă de evaluare inițială a fost utilizată pentru determinarea expresivității
limbajului oral. Această probă e ste alcătuită din trei cerințe, astfel: prima cerință conține o
imagine din „Balada unui greier mic ”, poezie pe care preșcolarii trebuiau să o recunoască.
A doua cerință a fost de a recita prima strofă care descrie anotimpul toamna, iar a treia
cerință a f ost de a recita versurile din dialogul greierașului cu toamna.
Durata rezolvării acestei fișe a fost de 30 minute.
Descriptori de performanță
Item Comportament însușit
C.Î. Comportament în
dezvoltare
C.D. Comportament care
necesită sprijin
C.N.S.
1. Preșcolarul recunoaște
poezia din imagine. Preșcolarul recunoaște
poezia din imagine, cu
ajutorul educatoarei. Preșcolarul nu recunoaște
poezia din imagine.
Total item 1 5 3 1
2. Preșcolarul recită cu
intonație strofa despre
toamna. Preșcolarul recită parțial cu
intonație. Preșcolarul nu recită deloc
cu intonație.
Total item 2 5 3 1
3. Preșcolarul recită dialogul,
respactând pauzele
necesare. Preșcolarul recită dialogul,
respectând parțial pauzele
necesare. Preșcolarul nu recită deloc
respectând pauzele
necesare.
Total item 3 5 3 1
Total itemi 15 9 3
Rezultatele obținute la a treia probă sunt exprimate în comportamente astfel:
3 – 6 C.N.S. – comportament care necesită sprijin
7 – 11 C.D. – comportament în dezvoltare
12 – 15 C.Î. – comportament însușit

59
CENTRALIZATOR – GRUPA EXPERIMENTALĂ
EXPRESIVITATEA LIMBAJULUI ORAL

NR.
CRT.
Inițialele
copilului
Item 1
Item 2
Item 3 TOTAL
PUNCTAJ
OBȚINUT
Evaluare
comportamente
1. A. M. 3 3 3 9 D
2. B. A. 3 3 3 9 D
3. B. T. 3 3 1 7 D
4. B. A. 3 1 3 7 D
5. B. C. 3 3 3 9 D
6. B. G. 3 5 3 11 D
7. B. M. 5 3 3 11 D
8. C. I. 5 3 3 11 D
9. C. I. 3 3 3 9 D
10. C. D. 5 1 3 9 D
11. C. T. 3 3 1 7 D
12. D. B. 5 3 5 13 Î
13. F. A. 3 1 1 5 N.S.
14. F. M. 3 1 3 7 D
15. F. D. 3 3 3 9 D
16. G. B. 3 3 3 9 D
17. G. V. 5 3 1 9 D
18. H. A. 3 5 1 9 D
19. H. D. 3 1 1 5 N.S.
20. H. E. 3 1 3 7 D
21. M. M. 5 3 3 11 D
22. O. M. 5 5 3 13 Î
23. O. Y. 3 3 3 9 D
24. P. R. 3 1 3 7 D
25. R. T. 3 3 3 9 D
26. R. S. 5 3 3 11 D
27. S. M. 3 1 1 5 N.S.
28. S. A. 3 3 3 9 D
29. S. T. 5 5 3 13 Î
30. T. A. 3 1 3 7 D
31. T. D. 3 1 3 7 D
32. V. C. 3 3 3 9 D
Tabel 7. Prezentarea analitică a rezultatelor preșcolarilor din lotul experimental la proba
de evaluare inițială 3 ce vizează expresivitatea limbajului oral

CENTRALIZATOR – GRUPA DE CONTROL
EXPRESIVITATEA LIMBAJULUI ORAL

NR.
CRT.
Inițialele
copilului
Item 1
Item 2
Item 3 TOTAL
PUNCTAJ
OBȚINUT
Evaluare
comportamente
1. A. M. 3 3 5 11 D
2. B. B. 3 3 3 9 D
3. C. A. 3 5 3 11 D

60
4. C. N. 3 3 3 9 D
5. C. M. 5 3 5 11 D
6. C. M. –
N. 3 3 3 9 D
7. C. B. 3 1 3 7 D
8. C. A. 3 1 1 5 N.S.
9. C. A. 5 5 3 13 Î
10. D. M. 5 5 3 13 Î
11. D. A. 3 3 5 11 D
12. D. P. 3 3 3 9 D
13. G. R. 3 3 3 9 D
14. I. M. 1 3 1 5 N.S.
15. I. M. 3 5 3 11 D
16. I. A. 3 5 3 11 D
17. M. M. 3 3 1 7 D
18. M. A. 5 3 3 11 D
19. M. I. 3 3 3 9 D
20. P. M. 3 1 3 7 D
21. P. T. 3 3 3 9 D
22. R.- G.
A. 5 3 5 13 Î
23. R. C. 3 1 3 7 D
24. R. P. 3 3 3 9 D
25. S. D. 3 3 1 7 D
26. P. N. 1 1 3 5 N.S.
27. S. M. 3 1 1 5 N.S.
Tabel 8. Prezentarea analitică a rezultatelor preșcolarilor din lotul de control la proba de
evaluare inițială 3 ce vizează expresivitatea limbajului oral

În tabelul următor am totalizat rezultatele preșcolarilor la cea de -a treia probă de
evaluare inițială și am calculat procentul acestora:

Comportamentul Lotul experimental Lotul de control
Numărul total al
comportamentelor Procentul Numărul total al
comportamentelor Procentul
Însușit 3 9,37 % 3 11,11 %
În dezvoltare 26 81,26 % 20 74,08 %
Necesită sprijin 3 9,37 % 4 14,81 %
Tabel 9 : Rezultatele analitice și procentuale ale preșcolarilor la proba de evaluare inițială
3 ce vizează expresivitatea limbajului oral

Rezultatele obținute de cele două loturi la proba de evaluare inițială 3 sunt
reprezentate cu ajutorul următorului grafic:

61

Greșelile frecvente întâlnite la această probă de evaluare au fost următoarele:
– La cerințele 2 și 3 copiii se grăbesc să recite și să termine cât mai repede, astfel
nu folosesc intonația corespunzătoare și pauzele necesare.

Pentru a remedia aceste greșeli frecvente mi-am propus următoarele măsuri
ameliorative :
– O să le recit eu mai multe versuri pentru a putea avea un model, apoi voi face cu
ei mai multe exerciții de acest fel.

După aplicarea probei de evaluare inițială 3, care a vizat expresivitatea limbajului
oral, la grupul experimental, se poate desprinde următoarea concluzie: 3 preșcolari din 32
(9,37 %) au un comportament însușit, 26 preșcolari (81,26 %) au comportamentul în
dezvoltare și 3 preșcolari (9,37 %) au un c omportament care necesită sprijin.
După aplicarea probei de evaluare inițială 3, care a vizat expresivitatea limbajului
oral, la grupul de control, se poate desprinde următoarea concluzie: 3 preșcolari din 27
(11,11 %) au un comportament însușit, 20 preșc olari (74,08 %) au comportamentul în
dezvoltare și 4 preșcolari (14,81 %) au un comportament care necesită sprijin.

0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%90.00%
C.Î. C.D. C.N.S.9.37%81.26%
9.37%11.11%74.08%
14.81%
Lot experimental Lot de control

62
Compararea rezultatelor obținute de preșcolarii din lotul experimental cu cele
ale preșcolarilor din lotul de control:
Analizând rezultatele obținute la proba de eval uare inițială 3, am constatat că
acestea sunt aproximativ asemănătoare, în ambele loturi existând și copii foarte buni, cât și
copii mai puțin buni. De asemenea, puțini preșcolari au reușit să identifice singuri poezia
din imagine, majoritatea având nevoie de ajutor. Preșcolarii au întâmpinat dificultăți atât în
recitarea cu intonație a versurile, cât și în utilizarea pauzelor.

Prin a patra probă de evaluare inițială am urmărit creativitatea limbajului oral al
preșcolarilor. Această probă este alcătuită din cinci cerințe. Prima cerință conține două
imagini, cu ajutorul cărora preșcolarii trebuiau să compună o poveste. A doua cerință a fost
de a da nume personajelor poveștii create. A treia cerință a fost de a of eri un titlu po veștii.
A patra cerință de a oferi un final. A cincea cerință a fost de ilustra printr -un desen finalul
poveștii create.
Durata rezolvării acestei fișe a fost de 30 minute.
Descriptori de performanță
Item Comportament însușit
C.Î. Comportament în
dezvoltare
C.D. Comportament care
necesită sprijin
C.N.S.
1. Preșcolarul compune o
poveste pornind de la
ilustrațiile date. Preșcolarul compune
parțial o poveste, cu
ajutorul educatoarei,
pornind de la ilustrațiile
date. Preșcolarul nu com pune
deloc o poveste.
Total item 1 5 3 1
2. Preșcolarul oferă nume
personajelor poveștii
create. Preșcolarul oferă parțial
nume personajelor poveștii
create, cu ajutorul
educatoarei. Preșcolarul nu oferă deloc
nume presonajelor poveștii
create.
Total item 2 5 3 1
3. Preșcolarul oferă nume
poveștii create. Preșcolarul oferă parțial
nume poveștii create, cu
ajutorul educatoarei. Preșcolarul nu oferă deloc
nume poveștii create.
Total item 3 5 3 1
4. Preșcolarul creează un
final poveștii. Preșcolarul creează parțial
un final poveștii cu
ajutorul educatoarei. Preșcolarul nu creează
deloc un final poveștii.
Total item 4 5 3 1
5. Preșcolarul ilustrează
printr -un desen, finalul
poveștii create. Preșcolarul ilustrează
parțial printr -un desen,
finalul pove știi create. Preșcolarul nu ilustrează
deloc printr -un desen,
finalul poveștii create.
Total item 5 5 3 1
Total itemi 25 15 5
Rezultatele obținute la a patra probă sunt exprimate în comportamente astfel:
5 – 12 C.N.S. – comportament care necesită sprijin

63
13 – 19 C.D. – comportament în dezvoltare
20 – 25 C.Î. – comportament însușit

CENTRALIZATOR – GRUPA EXPERIMENTALĂ
CREATIVITATEA LIMBAJULUI ORAL

NR.
CRT
Inițialele
copilului
Item 1
Item 2
Item 3
Item 4
Item 5 TOTAL
PUNCTAJ
OBȚINUT Evaluare
comportamente
1. A. M. 3 5 3 3 3 17 D
2. B. A. 3 3 5 3 3 17 D
3. B. T. 5 5 3 3 3 19 D
4. B. A. 3 5 3 3 5 19 D
5. B. C. 3 3 3 3 1 13 D
6. B. G. 3 3 3 1 1 11 N.S.
7. B. M. 3 5 3 3 3 17 D
8. C. I. 3 5 3 3 1 15 D
9. C. I. 3 3 5 1 1 13 D
10. C. D. 3 3 1 1 1 9 N.S.
11. C. T. 3 3 3 1 1 11 N.S.
12. D. B. 5 5 5 3 3 21 Î
13. F. A. 3 3 3 1 1 11 N.S.
14. F. M. 3 3 1 1 1 9 N.S.
15. F. D. 3 3 1 1 1 9 N.S.
16. G. B. 3 3 3 1 3 13 D
17. G. V. 3 3 1 1 1 9 N.S.
18. H. A. 3 3 3 3 3 15 D
19. H. D. 3 3 3 3 3 15 D
20. H. E. 3 3 3 1 1 11 N.S.
21. M. M. 3 3 3 3 3 15 D
22. O. M. 5 5 5 3 3 21 Î
23. O. Y. 3 3 1 1 1 9 N.S.
24. P. R. 3 3 3 1 1 11 N.S.
25. R. T. 3 3 1 1 1 9 N.S.
26. R. S. 3 3 3 3 3 15 D
27. S. M. 5 5 5 3 3 21 Î
28. S. A. 5 3 3 3 3 19 D
29. S. T. 5 5 3 3 5 21 Î
30. T. A. 3 5 3 3 3 19 D
31. T. D. 3 3 5 3 3 19 D
32. V. C. 3 3 1 1 1 9 N.S.
Tabel 10. Prezentarea analitică a rezultatelor preșcolaril or din lotul experimental la
proba de evaluare inițială 4 ce vizează creativitatea limbajului oral

64
CENTRALIZATOR – GRUPA DE CONTROL
CREATIVITATEA LIMBAJULUI ORAL

NR.
CRT
Inițialele
copilului
Item 1

Item 2
Item 3
Item 4
Item 5 TOTAL
PUNCTAJ
OBȚINUT
Evaluare
comportamente
1. A. M. 3 3 1 3 3 13 D
2. B. B. 3 3 1 1 1 9 N.S.
3. C. A. 3 3 1 1 1 9 N.S.
4. C. N. 3 5 3 3 5 19 D
5. C. M. 3 3 3 3 3 15 D
6. C. M. –
N. 3 5 3 3 3 14 D
7. C. B. 3 3 1 3 3 13 D
8. C. A. 3 3 1 1 1 9 N.S.
9. C. A. 5 3 5 3 5 21 Î
10. D. M. 5 5 3 3 5 21 Î
11. D. A. 1 3 3 1 1 9 N.S.
12. D. P. 3 5 3 3 5 19 D
13. G. R. 3 3 3 3 5 17 D
14. I. M. 3 3 1 1 3 11 N.S.
15. I. M. 3 3 3 3 3 15 D
16. I. A. 3 3 1 1 3 11 N.S.
17. M. M. 3 3 3 1 1 11 N.S.
18. M. A. 3 3 1 1 3 11 N.S.
19. M. I. 3 3 1 1 3 11 N.S.
20. P. M. 3 3 1 1 1 9 N.S.
21. P. T. 3 3 3 1 1 11 N.S.
22. R.- G.
A. 3 3 3 1 1 11 N.S.
23. R. C. 3 3 3 3 3 15 D
24. R. P. 3 3 3 3 3 15 D
25. S. D. 3 5 3 3 3 17 D
26. P. N. 3 3 1 1 1 9 N.S.
27. S. M. 3 3 3 1 1 11 N.S.
Tabel 11. Prezentarea analitică a rezultatelor preșcolarilor din lotul de control la proba
de evaluare inițială 4 ce vizează creativitatea limbajului oral

În tabelul următor am totalizat rezultatele preșcolarilor la cea de -a patra probă de
evaluare inițială și am calculat procentul acestora:

Comportamentul Lotul experimental Lotul de control
Numărul total al
comportamentelor Procentul Numărul total al
comportamentelor Procentul
Însușit 4 12,5 % 2 7,41 %
În dezvoltare 16 50 % 11 40,74 %
Necesită sprijin 12 37,5 % 14 51,85 %
Tabel 12 : Rezultatele analitice și procentuale ale preșcolarilor la proba de evaluare
inițială 4 ce vizează creativitatea limbajului oral

65
Rezultatele obținute de cele două loturi la proba de evaluare inițială 4 sunt
reprezentate cu ajutorul următorului grafic:

Greșelile frecvente întâlnite la această probă de evaluare au fost următoarele:
– La cea de -a doua cerință, unii copii au auzit la colegii lor nume ale personajelor
și s-au luat după ei, pentru a rezolva repede ce au de făcut.
– La ultima cerință, deoarece s -au grăbit, preșcolarii nu au mai desenat finalul
poveștii pe care l -au creat.

Pentru a remedia aceste greșeli frecvente mi-am propus următoarele măsuri
ameliorative :
– Când voi mai lucra astfel de cerințe cu ei, voi face în așa fel încât să nu audă
unii de alții ce au spus, fiecare va gândi singur și își va putea spune părerea.
– Creearea mai multor povești asemănătoare cu cele la care au apărut greșeli
frecvente.

După aplicarea probei de evaluare inițială 4, care a vizat creativitatea limbajului
oral, la grupul experimental, se poate desprinde următoarea concluzie: 4 preșcolari din 32
(12,5 %) au un comportament însușit, 16 preșcolari (50 %) au comportamentul în
dezvoltare și 12 preșcolari (37,5 %) au un comportament care necesită sprijin.
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
C.Î. C.D. C.N.S.12.50%50%
37.50%
7.41%40.74%51.85%
Lot experimental Lot de control

66
După aplicarea probei de evaluare inițială 4, care a vizat creativitatea limbajului
oral, la grupul de control, se poate desprinde următoarea concluzie: 2 preșcolari din 27
(7,41 %) au un comportament însușit, 11 preșcolari (40,74 %) au comportamentul în
dezvoltare și 14 preșcolari (51,85 %) au un comportament care necesită sprijin.

Compararea rezultatelor obținute de preșcolarii din lotul experimental cu cele
ale preșcolarilor din lotul de control:
Analizând rezultatele obținute la proba de evaluare inițială 4, am cons tatat ca
acestea sunt aproximativ asemănătoare, în ambele loturi existând și copii foarte buni, cât și
copii mai puțin buni. De asemenea, am constatat că, puțini copii au reușit să rezolve toate
sarcinile singuri, aceștia au avut nevoie de ajutor. Preșcola rii au întâmpinat dificultăți în
ilustrarea printr -un desen a finalului poveștii, unii dintre aceștia au preferat chiar să nu
deseneze nimic.

În urma analizării rezultatelor obținute la cele patru probe de evaluare inițiale, am
constatat că preșcolarii î ntâmpină dificultăți în toate cele patru aspecte vizate, înțelegerea și
utilizarea structurilor verbale, contextul fonetic, lexical și sintactic al exprimării verbale,
expresivitatea limbajului oral și creativitatea limbajului oral. Din acest motiv, am hot ărât să
desfășor cu grupul experimental, activități folosind memorizarea, povestirea și jocul
didactic, pentru a observa cum contribuie acestea la educarea expri mării orale.

4.5.2. Etapa experimentală

În cadrul acestei etape, desfășurată în perioada martie – aprilie 2017, am folosit
activități de dezvoltare a vocabularului utilizând mijloacele de realizare, memorizare,
povestire și joc didactic. Pe parcursul desfășurării acestor activități (Anexa 2 ) am urmărit
cu preponderență aspectul legat de contextul fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale
la preșcolari (Activitățile 2, 6, 10). Înainte de a începe activitatea de memorizare le -am
propus copiilor un mic joculeț. Acesta constă în imitarea ver bală a diferitelor păsări
însoarse din țările cal de, precum, rândunelele, struzul, turturele sau cucul sau reproducerea
zumzetului de albine. De asemenea, imitarea poate fi făcută cu ajutorul unor obiecte aflate
la îndemână, astfel cu ajutorul unui ziar care sfâșâia copiii au reprodus foșnetul frunzelor.
Înainte de a desfășura activitatea de povestire, le -am propus copiilor , și de această dată un
mic joculeț. Activitatea de povestire reprezintă un bun prilej de a -l familiariza pe copil cu

67
sunetele , astfel preșcolarii au imitat tropăitul calului lui Făt -Frumos, răpăitul ploii sau
mormăitul ursului. Cu ajutorul a două pietricele ciocnite una de alta sau de podea, copiii au
imitat zgomotul copitelor calului. În cadrul activităților de povestire am strecurat ș i în
cadrul poveștilor onomatopee, care au fost ulterior reproduse de copii, astfel: „ooo” sau
„iii” pentru exprimare mirării, „eee” pentru exprimarea neîncrederii sau „șșș” pentru a cere
liniște. Înaintea de realizarea jocului didactic, am realizat alătur i de copii un joc ușor de
inițiat. Am așezat un paravan dintr -o pânză, în spatele căruia, fără să vadă, a stat un copil
care trebuia să ghicească. În partea cealaltă a paravanului, un copil a spus ceva amuzant,
iar cel din spatele paravanului l -a numit pe cel a cărui voce a auzit -o. Apoi alt copil au
reprodus diferite sunete și zmogote, iar copilul din spatele paravanului trebuia să ghicească
obiectele cu ajutorul cărora s -a obținut zgomotul.
Am folosit aceste mici joculețe la începutul activităților de ed ucare a limbajului , cu
scopul de a pregăti și de a familiariza preșcolarii cu contextul vizat in desfășurarea
activității propuse.
De asemenea am desfășurat și activități care au vizat aceleași aspecte ale dezvoltării
vocabularului preșcolarului, adică înțelegere și utilizare a structurilor verbale (Activitățile
1, 5, 9) expresi vitatea limbajului oral (Activitățile 3, 7, 11) și creativitatea limbajului oral
(Activitățile 4, 8, 12). Pentru a ajunge la rez ultatul dorit am folosit în cadrul probelor, fișe,
imagini și jetoane.
Această etapă a fost desfășurată doar în cadrul lotului experimental.
Primul mijlocul de realizare folosit a fost memorizarea. Pentru această activitate am
utilizat poezia „Primăvara” de Vasile Alecsandri.
Activitățile planificate pentru mijlocul de realizare, memorizare, au fost desfășurate
timp de două săptămâni.
Prima activitate desfășurată a fost cea în care am urmărit înțelegerea și utilizarea
structurilor verbale (Activitatea 1). La începutul activității am așezat copiii într -un
semicerc și le -am prezentat acestora o siluetă care reprezenta Zâna Primăvară, venită să îi
viziteze. Apoi, am discutat cu ei câteva aspecte despre acest anotimp. Le -am spus că pe
parcursul acestei act ivități vom învăța o poezie care se numește „Primăvara” scrisă de
Vasile Alecsandri. După recitarea model, am rugat câțiva copii să vină pe rând lângă mine
și să recităm împreună poezia pe fragmente; astfel o vor memora cu toții. După ce au
memorat poezia am discutat cuvintele și expresiile noi întâlnite în textul poeziei și i -am
rugat să alătuiască propoziții cu aceste cuvinte. La finalul activității le -am cerut să
precizeze ce le place la acest anotimp și ce nu le place.

68
Următoarea activitate desfășurată a fost cea în cadrul căreia am urmărit contextul
fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale (Activitatea 2). La începutul acestei activități
am rugat copiii să asculte cu atenție fiecare sunet și grup de sunete și să repete după mine.
Pentru aceste sunete și grupuri de sunete am folosit și diferite cuvinte. Apoi, le -am arătat
preșcolarilor diferite imagini care conțineau cuvinte și le -am cerut să denumească cuvinte
cu sens asemănător sau cu același sens sau cu aceeași formă dar cu sens diferit. După
această sarcină , copii i au avut alte jetoane cu cuvinte, pe care le -au desparțit în silabe, au
precizat numărul s ilabelor și au alcătuit propoziț ii.
Următoarea activitate a vizat expresivitatea limbajului oral al preșcolarilor
(Activitatea 3). În cadrul acestei activități le -am cerut copiilor să identifice expresii în
textul poeziei „Primăvara”, pe care apoi să mi le explice și să își aleagă una cu care să
alcătuiască o propoziție. Apoi i -am cerut fiecărui copil să recite poezia cât mai corect și
expresi v, folosind intonația, ritmul și pauzele necesare.
Ultima activitate a fost cea în care am urmărit creativitatea limbajului oral al
preșcolarilor (Activitatea 4). În cadrul acestei activități le -am prezentat copiilor imagini și
obiecte specifice anotimpu lui primăvara. Le -am cerut copiilor să folosească cuvinte care
aparțin acestui anotimp în alcătuirea unor propoziții. Apoi, i -am rugat să își exprime
părerea cu privire la aceste imagini, iar la finalul activității să găsească un alt titlu, pe care
îl cons ideră ei potrivit pentru această poezie.
Al doilea mijloc de realizare folosit, a fost povestirea. Pentru această activitate am
utilizat povestea „Albă ca zapada și cei șapte pitici” de Frații Grimm.
Activitățile planificate pentru acest mijloc de realiz are au fost desfășurate timp de
două săptă mâni.
Prima activitate desfășurată a fost cea în care am urmărit înțelegerea și utilizarea
structurilor verbale (Activitatea 5).
La începutul activ ității am aș ezat copiii într -un semicerc și le -am prezentat acest ora
imagini cu personajele din povestea „Albă ca zăpada și cei șapte pitici”. Apoi, le -am spus
că pe parcursul acestei activități trebuie să asculte cu atenție povestea pentru a afla
aventurile personajelor. După ce le -am spus povestea, i -am rugat să îmi s pună dacă au
reținut titlul și autorul acestei povești. Am discutat împreună cu ei cuvintele noi identificate
în poveste și i -am rugat să alcătuiască propoziții cu acestea. În continuare le -am cerut să
îmi redea ideile principale ale poveștii. Astfel mi -am putut da seama dacă au înțeles
povestea și mesajul acesteia. La finalul activității preșcolarii au trebuit să identifice
trăsăturile de caracter ale personajelor principale din poveste.

69
Următoarea activitate desfășurată a fost cea în cadrul căreia am urm ărit contextul
fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale (Activitatea 6). La începutul acestei activități
am rugat copiii să asculte cu atenție fiecare sunet și grup de sunete și să repete după mine.
Pentru aceste sunete și grupuri de sunete am fol osit și diferite cuvinte. Apoi, le -am arătat
preșcolarilor diferite imagini care conțineau cuvinte și le -am cerut să denumească cuvinte
cu sens asemănător sau cu același sens sau cu aceeași formă dar cu se ns diferit. După
această sarcină , copii i au avut al te jetoane cu cuvinte, pe care le -au despă rțit în silabe, au
precizat numărul silabelor și au alcătuit propozi ții.
Următoarea activitate a vizat expresivitatea limbajului oral al preșcolarilor
(Activitatea 7). În cadrul acestei activități le -am cerut copiilor să identifice expresii în
povestea „Albă ca zăpada și cei șapte pitici”, pe care apoi să le explice și să își aleagă una
cu care să alcătuiască o propoziție. Apoi am cerut fiecărui copil să își exprime atitudinea de
aprobare/dezaprobare cu privire la faptele personajelor din aceasta poveste.
Ultima activitate a fost cea în care am urmărit creativitatea limbajului oral al
preșcolarilor (Activitatea 8). În cadrul acestei activități le -am prezentat copiilor prima
strofă din poezia „Somnoroase păsărel e” de Mihai Eminescu. Pornind de la această strofă,
preșcolarii au trebuit să creeze o poveste. În crearea poveștii ei trebuiau să folosească
cuvinte și expresii învățate și să utilizeze formulele de început și de sfârșit specifice
poveștilor. La final, le -am cerut copiilor să ofere și un titlu poveștii create.
Ultimul mijloc de realizare folosit a fost jocul didactic. În desfășurarea acestor
activități am folosit următoarele jocuri: „Câte cuvinte are propoziția?”, „Răspunde corect”,
„Schimbă cuvântul”, ș i „Creăm povești”.
Activitățile planificate pentru acest mijloc de realizare au fost desfășurate timp de
două săptămâni.
Prima activitate desfășurată a fost cea în care am urmărit înțelegerea și utilizarea
structurilor verbale (Activitatea 9). Pentru ac easta am folosit jocul didactic „Câte cuvinte
are propoziția?”. La începutul jocului le -am pus la dispoziție copiilor mai multe jetoane (cu
fața în jos). Fiecare copil a trebuit să vină să extragă un jeton, să recunoască și să
denumească imaginea și să alc ătuiască o propoziție cu acest cuvânt. La final au răspuns la
întrebarea „Câte cuvinte are propoziția?”.
Umătoarea activitate desfășurată a fost cea în cadrul căreia am urmărit contextul
fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale (Activitatea 10). Pentru aceasta am folosit
jocul didactic „Răspunde corect”. La începutul jocului am așezat copiii în cerc și pe o masă
am pus un coș cu diverse jetoane. Cu ajorul unei mingi, pe care am aruncat -o, am numit un

70
copil care a mers la coș și a extras un jeton. După ce a realizat sarcina, copilul i -a dat
mingea unui coleg și tot așa până când fiecare copil a trecut pe la coș și a îndeplinit câte o
sarcină.
Următoarea activitate desfășurată a fost cea în cadrul cărei am urmărit
expresivitatea limbajului oral (Act ivitatea 11). Pentru aceasta am folosit jocul didactic
„Schimbă cuvântul”. La începutul jocului le -am prezentat copiilor mai multe imagini.
Fiecare copil, pe rând a venit în față, și -a ales o imagine și a primit indicația: „Schimbă
prima literă”. Astfel, e l a format un alt cuvânt. Apoi, alt copil, și -a ales o imagine, a
despărțit cuvântul în silabe și a primit indicația: „Schimbă ultima silabă”. Astfel,
schimbând acestă silabă, s -a format un nou cuvânt.
Ultima activitate a fost cea în cadrul căreia am urmărit creativitatea limbajului oral
al preșcolarilor (Activitatea 12). Pentru aceasta am folosit jocul didactic „Creăm povești”.
La începutul activității le -am prezentat copiilor o imagine. Dintr -un coșulet, preșcolarii au
avut de extras câte un bilețel, pe care se afla scris un număr. Preșcolarul care a extras
numărul 1 a trebuit să înceapă să creeze o poveste. La un moment dat, l -am întrerupt și l –
am rugat pe copilul care avea numărul 2 să continue și așa mai departe.

4.5.3. Etapa finală . Prelucrarea, analizarea și interpretarea rezultatelor

În cadrul acestei etape, în luna mai, am aplicat la ambele grupe, probe de evaluare
finală. Prin aceste probe am urmărit dacă s -au produs modificări în limbajului
preșcolarilor, în urma aplicării probelor și cum a u contribuit mijloacele de realizare la
educarea exprimării orale. Structura acestor probe este asemănătoare cu a celor inițiale, dar
au un grad de dificultate mai ridicat.
La finalul acestei etape am analizat datele din punct de vedere al progresului
preșcolarilor, de la etapa inițială și până în acest moment. De asemenea, am realizat o
comparație între rezultatele testelor inițiale și finale ale lotului experimental pentru a vedea
dacă au progresat cu ajutorul activităților folosite cu mijloacele de real izare, memorizare,
povestire și joc didactic. Apoi, am comparat rezultatele lotului experimental cu cele ale
lotului de control pentru a observa dacă au apărut diferențe între ele în urma etapei
experimentale.
Prin fiecare probă utilizată, am urmărit câte un aspect al dezvoltării vocabularului
preșcolarilor. Astfel, prima probă am folosit -o pentru determinarea înțelegerii și utilizării
structurilor verbale orale. Această probă este alcătuiă din patru cerințe. Prima cerință

71
conține patru imagini din povești le „Fata babei și fata moșneagului”, „Albă ca zăpada și
cei șapte pitici”, „Iedul cu trei capre” și „Punguța cu doi bani” și patru imagini cu
personaje din aceste povești, „Albă ca zăpada”, „Iedul”, „Fata moșneagului” și „Cocoșul”.
Preșcolarii trebuiau să asocieze povestea cu personajele corespunzătoare. În cea de -a doua
cerință, preșcolarii trebuiau să aleagă povestea care i -a impresionat cel mai mult și să
prezinte împlările petrecute. A treia cerință conține două imagini, cu fata babei și fata
moșneagulu i. Preșcolarii trebuiau să coloreze o bulină roșie deasupra personajului pozitiv
și o bulină neagră deasupra personajului negativ. În ultima cerință, preșcolarii trebuiau să
aleagă un personaj din poveștile aminitite și să spună în doua -trei propoziții, ce știe despre
acel personaj.
Durata rezolvării acestei fișe a fost de 30 de minute.
Descriptori de performanță
Item Comportament însușit
C.Î. Comportament în
dezvoltare
C.D. Comportament care
necesită sprijin
C.N.S.
1. Preșcolarul asociază
poveștile cu personajele
corespunzătoare. Preșcolarul asociază parțial
poveștile cu personajele
corespunzătoare. Preșcolarul nu asociază
poveștile cu personajele
corespunzătoare.
Total item 1 5 3 1
2. Preșcolarul povestește
întâmplările petrecute în
povestea care l -a
impresionat cel mai mult. Preșcolarul povestește cu
ajutorul educatoarei, unele
întâmplări petrecute în
povestea care l -a
impresionat cel mai mult. Preșcolarul nu povestește
nicio întâmplare petrecută
în poveste.
Total item 2 5 3 1
3. Preșcolarul colorează
corect o bulină roșie
deasupra personajului
pozitiv și o bulină neagră
deasupra personajului
negativ. Preșcolarul colorează, cu
ajutorul educatoarei, o
bulină roșie deasupra
personajului pozitiv și o
bulină neagră deasupra
personajului negativ. Preșcolarul nu colorează o
bulină roșie deasupra
personajului pozitiv și o
bulină neagră deasupra
personajului negativ.
Total item 3 5 3 1
4. Preșcolarul alege un
personaj din poveștile
prezentate și spune ce știe
despre acesta în două -trei
propoziții. Preșcolarul alege un
personaj din poveștile
prezentate și spune parțial
ce știe despre acesta. Preșcolarul nu alege un
personaj din poveștile
prezentate și nu spune ce
știe despre acesta.
Total item 4 5 3 1
Total itemi 20 12 4
Rezultatele obținute la prima probă sunt exprimate în comportamente astfel:
4 – 9 C.N.S. – comportament care necesită sprijin
10 – 15 C.D. – comportament în dezvoltare
16 – 20 C.Î. – comportament însușit

72
CENT RALIZATOR – GRUPA EXPERIMENTALĂ
ÎNȚELEGEREA SI UTILIZAREA STRUCTURILOR VERBALE

NR.
CRT.
Inițialele
copilului
Item 1
Item 2
Item 3
Item 4 TOTAL
PUNCTAJ
OBȚINUT
Evaluare
comportamente
1. A. M. 5 3 5 3 16 Î
2. B. A. 5 3 5 3 16 Î
3. B. T. 5 3 5 5 18 Î
4. B. A. 5 1 5 3 14 D
5. B. C. 3 3 5 3 14 D
6. B. G. 5 3 5 3 16 Î
7. B. M. 3 5 5 3 16 Î
8. C. I. 5 3 5 3 16 Î
9. C. I. 5 3 5 5 18 Î
10. C. D. 3 3 5 3 14 D
11. C. T. 5 3 5 5 18 Î
12. D. B. 5 5 5 5 20 Î
13. F. A. 3 5 1 3 12 D
14. F. M. 5 3 5 1 14 D
15. F. D. 5 1 5 3 14 D
16. G. B. 5 3 5 3 16 Î
17. G. V. 3 1 5 3 12 D
18. H. A. 5 5 5 3 18 Î
19. H. D. 5 1 1 3 10 D
20. H. E. 5 3 5 1 14 D
21. M. M. 5 3 5 3 16 Î
22. O. M. 5 3 5 1 14 D
23. O. Y. 5 1 5 3 14 D
24. P. R. 5 3 5 1 14 D
25. R. T. 3 5 1 3 12 D
26. R. S. 5 5 5 3 18 Î
27. S. M. 5 3 5 3 16 Î
28. S. A. 5 3 5 5 18 Î
29. S. T. 5 5 5 3 18 Î
30. T. A. 5 5 5 5 20 Î
31. T. D. 3 1 5 3 12 D
32. V. C. 3 1 1 3 8 N. S.
Tabel 1 3: Prezentarea analitică a rezultatelor preșcolarilor din lotul experimental la
proba de evaluare finală 1 ce vizează înțelegerea și utilizarea structurilor verbale

CENTRALIZATOR – GRUPA DE CONTROL
ÎNȚELEGEREA SI UTILIZAREA STRUCTURILOR VERBALE

NR.
CRT.
Inițialele
copilului
Item 1
Item 2
Item 3
Item 4 TOTAL
PUNCTAJ
OBȚINUT Evaluare
comportamente
1. A. M. 5 3 5 1 14 D
2. B. B. 3 3 5 3 14 D
3. C. A. 5 1 5 3 14 D
4. C. N. 3 3 5 3 14 D

73
5. C. M. 5 3 3 3 14 D
6. C. M. –
N. 3 3 1 1 8 N.S.
7. C. B. 5 3 5 1 14 D
8. C. A. 3 1 3 1 8 N. S.
9. C. A. 5 5 5 3 18 Î
10. D. M. 5 5 5 5 20 Î
11. D. A. 3 1 5 3 12 D
12. D. P. 3 1 5 3 12 D
13. G. R. 5 5 5 3 18 Î
14. I. M. 3 3 1 1 8 D
15. I. M. 5 3 5 1 14 D
16. I. A. 5 5 5 3 18 Î
17. M. M. 1 1 5 1 8 N. S.
18. M. A. 5 3 5 1 14 D
19. M. I. 3 3 5 3 14 D
20. P. M. 3 3 3 3 12 D
21. P. T. 1 3 1 3 8 N. S.
22. R.- G.
A. 5 5 5 5 20 Î
23. R. C. 5 3 5 1 14 D
24. R. P. 5 1 5 3 14 D
25. S. D. 1 3 1 3 8 N. S.
26. P. N. 3 1 1 3 8 N. S.
27. S. M. 3 1 1 3 8 N. S.
Tabel 14: Prezentarea analitică a rezultatelor preșcolari lor din lotul de control la proba
de evaluare finală 1 ce vizează înțelegerea și utilizarea structurilor verbale

În tabelul următor am totalizat rezultatele preșcolarilor la prima probă de evaluare
finală și am calculat procentul acestora:

Comportamentul Lotul experimental Lotul de control
Numărul total al
comportamentelor Procentul Numărul total al
comportamentelor Procentul
Însușit 17 53,12 % 5 18,52 %
În dezvoltare 14 43,75 % 15 55,55 %
Necesită sprijin 1 3,12 % 7 25,93 %
Tabel 15 : Rezultatele analitice și procentuale ale preșcolarilor la proba de evaluare finală
1 ce vizează înțelegerea și utilizarea structurilor verbale

Rezultatele obținute de cele două loturi la proba de evaluare finală 1 sunt
reprezentate cu ajutorul următorului grafic:

74

La această probă am întâlnit următoarele greșeli frecvente :
– La prima cerință, unii preșcolari au asociat greșit povestea cu personajele
corespunzătoare, probabil din neatenție și din dorința de a termina repede
sarcina.

După aplicarea primei probe de evaluare finală, care a vizat înțelegerea și utilizarea
structurilor verbale, la grupul experimental, se poate desprinde următoarea concluzie: 17
preșcolari din 32 (53,12 %) au un comportament însușit, 14 preșcolari (43,76 %) au
comportamentul în dezvoltare și 1 preșcolar (3,12 %) are un comportament care necesită
sprijin.
După aplicarea primei probe de evaluare finală, care a vizat înțelegerea și utilizarea
structurilor verbale, la grupul de control, se poate desprinde următ oarea concluzie: 5
preșcolari din 27 (18,52 %) au un comportament însușit, 15 preșcolari (55,55 %) au
comportamentul în dezvoltare și 7 preșcolari (25,93 %) au un comportament care necesită
sprijin.
Compararea rezultatelor obținute de preșcolarii din lotul experimental cu cele
ale preșcolarilor din lotul de control:
Analizând rezultatele obținute la această probă se poate constata faptul că
memorizarea, povestirea și jocul didactic i -au ajutat pe preșcolarii din lotul experimental să
obțină rezultate mai ma ri, comparativ cu preșcolarii din lotul de control.
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
C.Î. C.D. C.N.S.53.12%
43.76%
3.12%18.52%55.55%
25.93%
Lot experimental Lot de control

75
A doua probă a fost utilizată pentru determinarea contextului fonetic, lexical și
sintactic al exprimării orale. Această probă este alcătuită din trei cerințe. Prima cerință
conține cinci cuvinte și cinci imagini. Preșcolarii trebuiau să încercuiască sunetul „A” din
aceste cuvinte și să coloreze imaginile care conțin sunetul „C”. A doua cerință a fost să
formeze perechi între imaginile care au aceeași denumire, dar forme și întrebuințări diferite
(omonime) . A treia cerință conține cinci imagini, iar precșolarii trebuiau să despartă
cuvintele date în silabe și să deseneze atâtea liniuțe câte silabe au cuvintele.
Durata rezolvării acestei fișe a fost de 30 minute.
Descriptori de performanță
Item Comportament însușit
C.Î. Comportament în
dezvoltare
C.D. Comportament care
necesită sprijin
C.N.S.
1. Preșcolarul încercuiește
corect sunetul „A” din
cuvintele date și colorează
corect imaginile care
conțin sunetul „C”. Preșcolarul încercuiește
parțial sunetul „A” din
cuvintele date și colorează
parțial imaginile care
conțin sunetul „C”. Preșcolarul nu încercuiește
sunetul „A” din cuvintele
date și nu colorează
imaginile care conțin
sunetul „C”.
Total item 1 5 3 1
2. Preșcolarul formează
perechi între imaginile
care conțin omonime. Preșcolarul formează
parțial perechi între
imaginile care conțin
omonime. Preșcolarul nu formează
perechi între cuvintele care
conțin omonime.
Total item 2 5 3 1
3. Preșcolarul desparte
cuvintele în silabe și scrie
liniuțele corespunzătoare
acestora. Preșcolarul desparte parțial
cuvintele în silabe și scrie
liniuțele corespunzătoare
acestora, cu ajutorul
educatoarei. Preșcolarul nu desparte
cuvintele în silabe și nu
scrie liniuțele
corespunzătoare acestora.
Total item 3 5 3 1
Total itemi 15 9 3
Rezultatele obținute la a doua fișă sunt exprimate în comportamente astfel:
3 – 6 C.N.S. – comportament care necesită sprijin
7 – 11 C.D. – comportament în dezvoltare
12 – 15 C.Î. – comportament însușit

CENTRALIZATOR – GRUPA E XPERIMENTALĂ
CONTEXTUL FONETIC, LEXICAL ȘI SINTACTIC AL EXPRIMĂRII ORALE
NR.
CRT Inițialele
copilului
Item 1
Item 2
Item 3 TOTAL
PUNCTAJ
OBȚINUT
Evaluare
comportamente
1. A. M. 5 5 5 15 Î
2. B. A. 5 5 5 15 Î
3. B. T. 5 5 5 15 Î
4. B. A. 3 5 3 11 D
5. B. C. 5 5 5 15 Î
6. B. G. 5 5 3 13 Î

76
7. B. M. 5 5 3 13 Î
8. C. I. 5 5 5 15 Î
9. C. I. 3 5 3 11 D
10. C. D. 3 5 5 13 Î
11. C. T. 5 5 3 13 Î
12. D. B. 5 5 3 13 Î
13. F. A. 3 5 3 11 D
14. F. M. 3 5 3 11 D
15. F. D. 3 5 3 11 D
16. G. B. 3 5 5 13 Î
17. G. V. 3 5 3 11 D
18. H. A. 5 5 5 15 Î
19. H. D. 3 5 3 11 D
20. H. E. 3 5 3 11 D
21. M. M. 5 5 5 15 Î
22. O. M. 5 5 3 15 Î
23. O. Y. 3 5 3 11 D
24. P. R. 5 5 3 13 Î
25. R. T. 3 3 3 9 D
26. R. S. 5 5 3 13 Î
27. S. M. 5 5 5 15 Î
28. S. A. 5 5 5 15 Î
29. S. T. 5 5 5 15 Î
30. T. A. 3 5 5 13 Î
31. T. D. 3 5 5 15 Î
32. V. C. 3 5 3 11 D
Tabel 16: Prezentarea analitică a rezultatelor preșcolarilor din lotul experimental la
proba de evaluare finală 2 ce vizează contextul fonetic, lexical și sintactic al exprimării
orale

CENTRALIZATOR – GRUPA DE CONTROL
CONTEXTUL FONETIC, LEXICAL ȘI SINTACTIC AL EXPRIMĂRII ORALE
NR.
CRT Inițialele
copilului
Item 1
Item 2
Item 3 TOTAL
PUNCTAJ
OBȚINUT Evaluare
comportamente
1. A. M. 5 5 5 15 Î
2. B. B. 3 5 3 11 D
3. C. A. 3 5 3 11 D
4. C. N. 5 5 5 15 Î
5. C. M. 5 5 5 15 Î
6. C. M. -N. 3 5 3 11 D
7. C. B. 5 5 5 15 Î
8. C. A. 3 3 1 7 N.S.
9. C. A. 5 5 5 15 Î
10. D. M. 5 5 3 13 Î
11. D. A. 3 3 5 11 D
12. D. P. 5 3 3 11 D
13. G. R. 5 5 5 15 Î
14. I. M. 3 5 3 11 D

77
15. I. M. 3 5 3 11 D
16. I. A. 5 5 5 15 Î
17. M. M. 1 5 1 7 N.S.
18. M. A. 5 5 5 15 Î
19. M. I. 5 5 5 15 Î
20. P. M. 3 1 1 5 N.S.
21. P. T. 1 1 1 3 N.S.
22. R.- G. A. 3 5 1 9 D
23. R. C. 3 5 5 13 Î
24. R. P. 5 3 3 11 D
25. S. D. 1 3 1 5 N.S.
26. P. N. 1 1 1 3 N.S.
27. S. M. 1 1 3 5 N.S.
Tabel 17: Prezentarea analitică a rezultatelor preșcolarilor din lotul de control la proba
de evaluare finală 2 ce vizează contextul fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale

În tabelul următor am totalizat rezultatele preșcolarilor la cea de -a doua probă de
evaluare finală și am calculat procentul acestora:

Comportamentul Lotul experimental Lotul de control
Numărul total al
comportamentelor Procentul Numărul total al
comportamentelor Procentul
Însușit 23 71,87 % 11 40,75 %
În dezvoltare 9 28,13 % 9 33,33 %
Necesită sprijin 0 0 % 7 25,92 %
Tabel 18 : Rezultatele analitice și procentuale ale preșcolarilor la proba de evaluare finală
2 ce vizează contextul fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale

Rezultatele obținute de cele două loturi la proba de evaluare finală 2 sunt
reprezentate cu ajutorul următorului grafic:

0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%
C.Î. C.D. C.N.S.71.87%
28.13%
0%40.75%
33.33%
25.92%
Lot experimental Lot de control

78

La această probă am întâlnit următoarele greșeli frecvente :
– La prima cerință, unii copii au încercuit și sunetul „Ă”, pe langă sunetul „A”,
acest lucru întâmplându -se din lipsa de atenție.
– La cerința a treia, unii preșcolari au pus două liniuțe atunci când au despărțit
cuvântul „mac”, acest lucru întâmplându -se deoarece s -au gândit la cuvântul
„floare”.

După aplicarea probei de evaluare finală 2, care a vizat contextul fonetic, lexical și
sintactic al exprimării orale, la grupul experimental, se poate desprinde următoarea
concluzie: 23 de preșcolari din 32 (71,87 %) au un comportament însușit, 9 preșcolari
(28,13 %) au comportamentul în dezvoltare și niciun preșcolar nu are un comportament
care să necesite sprijin.
După aplicarea probei de evaluare finală 2, care a vizat contextul fonetic, lexical și
sintactic al exprimării orale, la grupul de control, se poate desprinde următoarea concluzie:
11 preșcolari din 27 (40,75 %) au un comportament însușit, 9 preșcolari (33,33 %) au
comportamentul în dezvoltare și 7 preșcolari (25,92 %) au un comportament care necesită
sprijin.
Compararea rezultatelor obținute de preșcolarii din lotul experimental cu cele
ale preșcolarilor din lotul de control:
Analizând rezul tatele obținute la această probă se poate constata faptul că
memorizarea, povestirea și jocul didactic i -au ajutat pe preșcolarii din lotul experi mental să
obțină rezultate mai mari, comparativ cu preșcolarii din lotul de control.

A treia probă a fost utilizată pentru determinarea expresivității limbajului oral.
Această probă este alcătuită din trei cerințe, astfel: prima cerință conține o imagine din
poezia „Zdreanță”, imagine pe care preșcolarii trebuiau să o recunoască. A doua cerință a
fost de a recita versurile în care este descris „Zdreanță”. În ultima cerință, preșcolarii
trebuiau să își exprime părerea despre fapta lui Zdreanță printr -un lim baj expresiv, clar și
corect.
Durata rezolvării acestei fișe a fost de 30 minute.

79
Descriptori de performanță
Item Comportament însușit
C.Î. Comportament în
dezvoltare
C.D. Comportament care
necesită sprijin
C.N.S.
1. Preșcolarul recunoaște
poezia din imagine. Preșcolarul recunoaște
poezia din imagine, cu
ajutorul educatoarei. Preșcolarul nu recunoaște
poezia din imagine.
Total item 1 5 3 1
2. Preșcolarul recită versurile
cu intonație . Preșcolarul recită parțial
versurile cu intonație. Preșcolarul nu recită deloc
cu intonație.
Total item 2 5 3 1
3. Preșcolarul își exprimă
părerea despre fapta
personajului printr -un
limbaj expresiv, clar și
corect. Preșcolarul își exprimă
părerea despre fapta
personajului printr -un
limbaj expresiv, clar și
corect . Preșcolarul nu își exprimă
părerea despre fapta
personajului printr -un
limbaj expresiv, clar și
corect.
Total item 3 5 3 1
Total itemi 15 9 3
Rezultatele obținute la a treia probă sunt exprimate în comportamente astfel:
3 – 6 C.N.S. – comportament care necesită sprijin
7 – 11 C.D. – comportament în dezvoltare
12 – 15 C.Î. – comportament însușit

CENTRALIZATOR – GRUPA EXPERIMENTALĂ
EXPRESIVITATEA LIMBAJULUI ORAL

NR.
CRT.
Inițialele
copilului
Item 1
Item 2
Item 3 TOTAL
PUNCTAJ
OBȚINUT
Evaluare
comportamente
1. A. M. 5 5 3 13 Î
2. B. A. 5 3 5 13 D
3. B. T. 3 3 3 9 D
4. B. A. 3 3 3 9 D
5. B. C. 5 3 5 13 Î
6. B. G. 5 5 3 13 Î
7. B. M. 5 3 5 13 Î
8. C. I. 5 5 3 13 Î
9. C. I. 3 3 3 9 D
10. C. D. 5 1 3 9 D
11. C. T. 3 3 1 7 D
12. D. B. 5 5 5 15 Î
13. F. A. 3 1 1 5 N.S.
14. F. M. 3 3 3 9 D
15. F. D. 3 3 3 9 D
16. G. B. 5 5 3 13 Î
17. G. V. 5 3 3 11 D
18. H. A. 3 5 1 9 D
19. H. D. 3 3 3 9 D
20. H. E. 3 1 3 7 D
21. M. M. 5 3 5 13 Î

80
22. O. M. 5 5 5 15 Î
23. O. Y. 5 5 3 13 Î
24. P. R. 3 3 3 9 D
25. R. T. 5 3 5 13 Î
26. R. S. 5 5 3 13 Î
27. S. M. 3 3 3 9 D
28. S. A. 5 5 3 13 Î
29. S. T. 5 5 3 13 Î
30. T. A. 5 1 3 9 D
31. T. D. 3 1 3 7 D
32. V. C. 3 3 3 9 D
Tabel 19 . Prezentarea analitică a rezultatelor preșcolarilor din lotul experimental la
proba de evaluare finală 3 ce vizează expresivitatea limbajului oral

CENTRALIZATOR – GRUPA DE CONTROL
EXPRESIVITATEA LIMBAJULUI ORAL

NR.
CRT.
Inițialele
copilului
Item 1
Item 2
Item 3 TOTAL
PUNCTAJ
OBȚINUT
Evaluare
comportamente
1. A. M. 3 3 5 11 D
2. B. B. 3 3 3 9 D
3. C. A. 3 5 3 11 D
4. C. N. 3 3 3 9 D
5. C. M. 5 3 5 11 D
6. C. M. –
N. 3 3 3 9 D
7. C. B. 3 1 1 5 N.S.
8. C. A. 3 1 1 5 N.S.
9. C. A. 5 5 3 13 Î
10. D. M. 5 5 3 13 Î
11. D. A. 3 3 5 11 D
12. D. P. 3 3 3 9 D
13. G. R. 3 3 3 9 D
14. I. M. 1 3 1 5 N.S.
15. I. M. 3 5 3 11 D
16. I. A. 3 5 3 11 D
17. M. M. 3 1 1 5 N.S.
18. M. A. 5 3 3 11 D
19. M. I. 3 3 3 9 D
20. P. M. 1 1 3 5 N.S.
21. P. T. 3 3 3 9 D
22. R.- G.
A. 5 3 5 13 Î
23. R. C. 3 1 1 5 N.S.
24. R. P. 3 3 3 9 D
25. S. D. 3 3 1 7 D
26. P. N. 1 1 3 5 N.S.
27. S. M. 3 1 1 5 N.S.

81
Tabel 20 . Prezentarea analitică a rezultatelor preșcolarilor din lotul de control la proba
de evaluare finală 3 ce vizează expresivitatea limbajului oral

În tabelul următor am totalizat rezultatele preșcolarilor la cea de -a treia probă de
evaluare finală și am calculat procentul acestora:

Comportamentul Lotul experimental Lotul de control
Numărul total al
comportamentelor Procentul Numărul total al
comportamentelor Procentul
Însușit 14 43,76 % 3 11,11 %
În dezvoltare 17 53,12 % 16 59,26 %
Necesită sprijin 1 3,12 % 8 29, 63 %
Tabel 21 : Rezultatele analitice și procentuale ale preșcolarilor la proba de evaluare finală
3 ce vizează expresivitatea limbajului oral

Rezultatele obținute de cele două loturi la proba 3 sunt reprezentate cu ajutorul
următorului grafic:

Greșelile frecvente întâlnite la această probă au fost următoarele:
– La cerința 2 copiii se grăbesc să recite și să termine cât mai repede, astfel nu
folosesc intonația corespunzătoare și pauzele necesare.

După aplicarea probei de evaluare finală 3, care a vizat expresivitatea limbajului
oral, la grupul experimental, se poate desprinde următoarea concluzie: 14 preșcolari din 32
(43,76 %) au un comportament însușit, 17 preșcolari (53,12 %) au comportamentul în
dezvoltare și 1 preșcolar (3,12 %) are un comportament care necesită sprijin.
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%
C.Î. C.D. C.N.S.43.76%53.12%
3.12%11.11%59.26%
29.63%
Lot experimental Lot de control

82
După aplicarea probei de evaluare finală 3, care a vizat expresivitatea limbajului
oral, la grupul de control, se poate desprinde următoarea concluzie: 3 preșcolari din 27
(11,11 %) au un comportament însușit, 16 preșcolari (59,26 %) au comportamentul în
dezvoltare și 8 preșcolari (29,63 %) au un comportament care necesită sprijin.
Compararea rezultatelor obținute de preșcolarii din lotul experimental cu cele
ale preșcolarilor din lotul de control:
Analizând rezultatele obținute la această probă se poate constata faptul că
memorizarea, povestirea și jocul didactic i -au ajutat pe preșcolarii din lotul exper imental să
obțină rezultate mai mari, comparativ cu preșcolarii din lotul de control.

Prin a patra probă am urmărit creativitatea limbajului oral al preșcolarilor. Această
probă este alcătuită din cinci cerințe. Prima cerință conține trei imagini, cu ajut orul cărora
preșcolarii trebuiau să compună o poveste. A doua cerință a fost de a oferi un titlu poveștii
create. A treia cerință a fost de a oferi un final acestei povești, iar a patra cerință de a
ilustra printr -un desen finalul poveștii. Ultima cerință a fost de a oferi nume personajelor
din povestea creată.
Durata rezolvării acestei fișe a fost de 30 minute.
Descriptori de performanță
Item Comportament însușit
C.Î. Comportament în
dezvoltare
C.D. Comportament care
necesită sprijin
C.N.S.
1. Preșcolarul compune o
poveste pornind de la
ilustrațiile date. Preșcolarul compune
parțial o poveste, cu
ajutorul educatoarei,
pornind de la ilustrațiile
date. Preșcolarul nu compune
deloc o poveste.
Total item 1 5 3 1
2. Preșcolarul oferă un titlu
poveștii create . Preșcolarul oferă parțial un
titlu poveștii create, cu
ajutorul educatoarei. Preșcolarul nu oferă deloc
un titlu poveștii create.
Total item 2 5 3 1
3. Preșcolarul creează un
final poveștii. Preșcolarul creează parțial
un final poveștii cu
ajutorul educatoarei. Preșcolarul nu creează
deloc un final poveștii.
Total item 3 5 3 1
4. Preșcolarul ilustrează
printr -un desen, finalul
poveștii create. Preșcolarul ilustrează
parțial printr -un desen,
finalul poveștii create. Preșcolarul nu ilustrează
deloc p rintr-un desen,
finalul poveștii create.
Total item 4 5 3 1
5. Preșcolarul oferă nume
personajelor poveștii
create. Preșcolarul oferă parțial
nume personajelor poveștii
create, cu ajutorul
educatoarei. Preșcolarul nu oferă deloc
nume presonajelor poveștii
create.
Total item 5 5 3 1
Total itemi 25 15 5

83
Rezultatele obținute la a patra probă sunt exprimate în comportamente astfel:
5 – 12 C.N.S. – comportament care necesită sprijin
13 – 19 C.D. – comportament în dezvoltare
20 – 25 C.Î. – comportament însușit

CENTRALIZATOR – GRUPA EXPERIMENTALĂ
CREATIVITATEA LIMBAJULUI ORAL

NR.
CRT
Inițialele
copilului
Item 1
Item 2
Item 3
Item 4
Item 5 TOTAL
PUNCTAJ
OBȚINUT Evaluare
comportamente
1. A. M. 5 5 3 3 5 21 Î
2. B. A. 3 3 5 1 3 15 D
3. B. T. 5 5 3 5 3 21 Î
4. B. A. 3 5 5 3 5 21 Î
5. B. C. 3 3 3 3 3 15 D
6. B. G. 3 3 3 3 3 15 D
7. B. M. 3 5 3 1 3 17 D
8. C. I. 3 5 5 3 5 21 Î
9. C. I. 3 3 5 5 5 21 Î
10. C. D. 3 3 1 1 1 9 N.S.
11. C. T. 3 3 3 5 3 17 D
12. D. B. 5 5 5 3 5 23 Î
13. F. A. 3 3 3 1 3 13 D
14. F. M. 3 3 1 1 1 9 N.S.
15. F. D. 3 3 3 3 5 17 D
16. G. B. 3 3 3 1 3 13 D
17. G. V. 3 3 3 5 3 17 D
18. H. A. 3 3 5 5 5 21 Î
19. H. D. 3 3 3 1 3 13 D
20. H. E. 3 5 3 5 5 21 Î
21. M. M. 3 5 5 5 3 21 Î
22. O. M. 5 5 5 5 5 25 Î
23. O. Y. 3 3 3 5 3 17 D
24. P. R. 3 3 3 3 3 15 D
25. R. T. 3 3 1 1 1 9 N.S.
26. R. S. 3 5 5 3 5 21 Î
27. S. M. 5 5 5 5 5 25 Î
28. S. A. 5 3 5 3 5 21 Î
29. S. T. 5 5 3 5 5 21 Î
30. T. A. 3 5 5 3 5 21 Î
31. T. D. 3 5 5 5 3 21 Î
32. V. C. 3 3 1 1 1 9 N.S.
Tabel 22 . Prezentarea analitică a rezultatelor preșcolarilo r din lotul experimental la
proba de evaluare finală 4 ce vizează creativitatea limbajului oral

84
CENTRALIZATOR – GRUPA DE CONTROL
CREATIVITATEA LIMBAJULUI ORAL

NR.
CRT
Inițialele
copilului
Item 1

Item 2
Item 3
Item 4
Item 5 TOTAL
PUNCTAJ
OBȚINUT
Evaluare
comportamente
1. A. M. 3 3 1 1 3 11 N.S.
2. B. B. 3 3 1 1 1 9 N.S.
3. C. A. 3 3 1 5 1 13 D
4. C. N. 3 5 3 5 3 19 D
5. C. M. 3 3 3 5 3 17 D
6. C. M. –
N. 3 5 3 5 3 19 D
7. C. B. 3 3 1 5 3 15 D
8. C. A. 3 3 1 1 1 9 N.S.
9. C. A. 5 3 5 5 5 23 Î
10. D. M. 5 5 3 1 5 19 D
11. D. A. 1 3 3 3 1 11 N.S.
12. D. P. 3 3 1 1 3 11 N.S.
13. G. R. 3 3 3 5 5 19 D
14. I. M. 3 3 1 1 3 11 N.S.
15. I. M. 3 3 3 3 3 15 D
16. I. A. 3 3 1 3 3 13 D
17. M. M. 3 3 3 3 3 15 D
18. M. A. 3 3 1 1 3 11 N.S.
19. M. I. 3 1 1 3 3 11 N.S.
20. P. M. 3 3 1 1 1 9 N.S.
21. P. T. 3 3 3 1 1 11 N.S.
22. R.- G.
A. 3 3 3 5 1 15 D
23. R. C. 3 3 3 5 3 17 D
24. R. P. 3 3 3 1 3 13 N.S.
25. S. D. 3 1 3 1 3 11 N.S.
26. P. N. 3 3 1 1 1 9 N.S.
27. S. M. 3 3 3 3 1 11 N.S.
Tabel 23. Prezentarea analitică a rezultatelor preșcolarilor din lotul de control la proba
de evaluare finală 4 ce vizează creativitatea limbajului oral

În tabelul următor am totalizat rezultatele preșcolarilor la cea de -a patra probă de
evaluare finală și am calculat procentul acestora:

Comportamentul Lotul experimental Lotul de control
Numărul total al
comportamentelor Procentul Numărul total al
comportamentelor Procent ul
Însușit 16 50 % 1 3,71 %
În dezvoltare 12 37,5 % 12 44,44 %
Necesită sprijin 4 12,5 % 14 51,85 %
Tabel 24 : Rezultatele analitice și procentuale ale preșcolarilor la proba de evaluare finală
4 ce vizează creativitatea limbajului oral

85
Rezultatele obținute de cele două loturi la proba de evaluare finală 4 sunt
reprezentate cu ajutorul următorului grafic:

Greșelile frecvente întâlnite la această probă au fost următoarele:
– La cerința 4, unii copii au desenat doar niște rațe, fără a ilustra de fapt finalul
poveștii așa cum l -au creat inițial. Acest lucru s -a datorat lipsei de răbdare și
graba de a termina cât mai repede.

După aplicarea probei de evaluare finală 4, care a vizat creativitatea limbajului oral,
la grupul experimental, se poate desprinde următoarea concluzie: 16 preșcolari din 32 (50
%) au un comportament însușit, 12 preșcolari (37,5 %) au comportamentul în dezvoltare și
4 preșcolari (12,5 %) au un comportament care necesită sprijin.
După aplicarea probei de evaluare finală 4, care a viza t creativitatea limbajului oral,
la grupul de control, se poate desprinde următoarea concluzie: 1 preșcolar din 27 (3,71 %)
are un comportament însușit, 12 preșcolari (44,44 %) au comportamentul în dezvoltare și
14 preșcolari (51,85 %) au un comportament c are necesită sprijin.

0%10%20%30%40%50%60%
C.Î. C.D. C.N.S.50%
37.50%
12.50%
3.71%44.44%51.85%
Lot experimental Lot de control

86
Compararea rezultatelor obținute de preșcolarii din lotul experimental cu cele
ale preșcolarilor din lotul de control:
Analizând rezultatele obținute la această probă se poate constata faptul că
memorizarea, povestirea și jocul di dactic i -au ajutat pe preșcolarii din lotul experimental să
obțină rezultate mai mari, comparativ cu preșcolarii din lotul de control.

4.6. Analiza și interpretarea rezultatelor obținute de lotul
experimental pe parcursul experimentului

Acest capitol es te destinat analizării și interpretării rezultatelor obținute de
preșcolarii din lotul experimental pe parcursul experimentului. Voi realiza o comparație
între rezultatele obținute de aceștia la probele de evaluare inițială și finală pentru a putea
observa dacă există un progres în urma activităților desfășurate cu ajutorul mijloacelor de
realizare memorizare, povestire și joc didactic.
În tabelul următor am notat rezultatele obținute de lotu l experimental în etapa
inițială și în etapa finală la proba de evaluare inițial ă 1 și proba de evaluare finală 1, probă
în care am urmărit înțelegerea și utilizarea structurilor verbale orale:

Comportamentul Etapa inițială Etapa finală
Numărul total al
comportamentelor Procentul Numărul total al
comportamentelor Procentul
Însușit 2 6,25 % 17 53,12 %
În dezvoltare 26 81,25 % 14 43,75 %
Necesită sprijin 4 12,5 % 1 3,12 %
Tabel 25 : Rezultatele analitice și procentuale ale preșcolarilor din lotul experimental, la
proba de evaluare inițială 1 și proba de evaluare finală 1, probe în care am urmărit
înțelegerea și utilizarea structurilor verbale

Rezultatele obținute de lotul experimental la proba de evaluare inițială 1 și proba de
evaluare finală 1 sunt reprezentate cu ajuto rul următorului grafic:

87

În urma analizării acestui grafic, ne putem da seama că, preșcolarii din lotul
experimental, au realizat un progres în urma activităților cu ajutorul mijloacelor de
realizare, memorizare, povestire și joc didactic. Astfel, dacă în etapa inițială 4 preșcolari,
adică 12,5 %, aveau un comportament care necesită sprijin, în etapa finală doar un singur
preșcolar (3,12 %) mai are nevoie de sprijin, acesta prezentând întârzieri în ceea ce privește
limbajul. Procentul comportamentelor î n dezvoltare a scăzut în etapa finală (43,75 %) față
de etapa inițială (81,25 %), acest lucru datorându -se faptului că a crescut procentajul
comportamentelor însușite în etapa finală (53,12 %), față de etapa inițială (6,25 %).
În concluzie, se poate obse rva faptul că nivelul înțelegerii și utilizării structurilor
verbale orale a crescut în urma activităților desfășurate cu ajutorul memorizării, povestirii
și a jocului didactic.

În tabelul următor am notat rezultatele obținute de lotu l experimental în etapa
inițială și în etapa fina lă la proba de evaluare inițială 2 și proba de evaluare finală 2, probă
în care am urmărit contextul fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale :

Comportamentul Etapa inițială Etapa finală
Numărul total al
comportamentelor Procentul Numărul total al
comportamentelor Procentul
Însușit 18 56,25 % 23 71,87 %
În dezvoltare 13 40,62 % 9 28,13 %
Necesită sprijin 1 3,13 % 0 0 %
Etapa inițialăEtapa finală
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%90.00%
C.Î. C.D. C.N.S.
Etapa inițială 6.25% 81.25% 12.50%
Etapa finală 53.12% 43.75% 3.12%6.25%81.25%
12.50%53.12%
43.75%
3.12%
Etapa inițială
Etapa finală

88
Tabel 26 : Rezultatele analitice și procentuale ale preșcolarilor din lotul experimental, la
proba de evaluare inițială 2 și proba de evaluare finală 2, probe în care am urmărit
contextul fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale

Rezultatele obținute de lotul experimental la proba de evaluare inițială 2 și proba de
evaluare finală 2 sunt reprezentate cu ajutorul următorului grafic:

În urma analizării acestui grafic, ne putem da seama că, preșcolarii din lotul
experimental, au realizat un progres în urma activităților cu ajutorul mijloacelor de
realizare, memoriza re, povestire și joc didactic. Astfel, în etapa finală niciun preșcolar (0
%) nu mai are un comportament care să necesite sprijin, în etapa inițială existând un
preșcolar (3,13 %) cu acest comportament. Procentele comportamentului în dezvoltare
sunt în sc ădere cu 12,49 % în etapa finală, deoarece preșcolarii au progresat cu 15,62 %,
23 dintre aceștia (71,87 %) având în această etapă comportamente însușite.
În concluzie, se poate observa faptul că nivelul exprimării orale din punct de vedere
fonetic, lexical și sintactic a crescut în urma activităților desfășurate cu ajutorul
memorizării, povestirii și a jocului didactic.

În tabelul următor am notat rezultatele obținute de lotu l experimental în etapa
inițială și în etapa fina lă la proba de evaluare in ițială 3 și proba de evaluare finală 3, probă
în care am urmărit expresivitatea limbajului oral :

Etapa inițialăEtapa finală
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%
C.Î. C.D. C.N.S.
Etapa inițială 56.25% 40.62% 3.13%
Etapa finală 71.87% 28.13% 0%56.25%
40.62%
3.13%71.87%
28.13%
0%
Etapa inițială
Etapa finală

89

Comportamentul Etapa inițială Etapa finală
Numărul total al
comportamentelor Procentul Numărul total al
comportamentelor Procentul
Însușit 3 9,37 % 14 43,76 %
În dezvoltare 26 81,26 % 17 53,12 %
Necesită sprijin 3 9,37 % 1 3,12 %
Tabel 27 : Rezultatele analitice și procentuale ale preșcolarilor din lotul experimental, la
proba de evaluare inițială 3 și proba de evaluare finală 3, probe în care am urmărit
expresivitatea limbajului oral

Rezultatele obținute de lotul experimental la proba de evaluare inițială 3 și proba de
evaluare finală 3 sunt reprezentate cu ajutorul următorului grafic:

În urma analizării acestui grafic, ne putem da seama că, preșcolarii din lotul
experimental, au realizat un progres în urma activităților cu ajutorul mijloacelor de
realizare, memorizare, povestire și joc didactic. Astfel, dacă în etapa inițială 3 preșcolari
aveau un comportament care necesita sprijin, în etapa finală doar un singur preșcolar mai
are acest comportament, deoarece preșcolarul prezintă întârzieri în ceea ce privește
limbajul. Procentul comportamentelor însușite în etapa finală este creștere cu 34,39 %, față
de etapa inițială, deoarece preșcolarii c are aveau comportamente în dezvoltare au
progresat. Astfel, procentul comportamentelor în dezvoltare a scăzut cu 28,14 %.
În concluzie, se poate observa faptul că nivelul expresivității limbajului oral a
crescut în urma activităților desfășurate cu ajutorul memorizării, povestirii și a jocului
didactic.

Etapa inițialăEtapa finală
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%90.00%
C.Î. C.D. C.N.S.
Etapa inițială 9.37% 81.26% 9.37%
Etapa finală 43.76% 53.12% 3.12%9.37%81.26%
9.37%43.76%53.12%
3.12%
Etapa inițială
Etapa finală

90
În tabelul următor am notat rezultatele obținute de lotu l experimental în etapa
inițială și în etapa fina lă la proba de evaluare inițială 4 și proba de evaluare finală 4, probă
în care am urmărit cre ativitatea limbajului oral :

Comportamentul Etapa inițială Etapa finală
Numărul total al
comportamentelor Procentul Numărul total al
comportamentelor Procentul
Însușit 4 12,5 % 16 50 %
În dezvoltare 16 50 % 12 37,5 %
Necesită sprijin 12 37,5 % 4 12,5 %
Tabel 28 : Rezultatele analitice și procentuale ale preșcolarilor din lotul experimental, la
proba de evaluare inițială 4 și proba de evaluare finală 4, probe în care am urmărit
creativitatea limbajului oral

Rezultatele obținute de lotul experimen tal la proba de evaluare inițială 3 și proba de
evaluare finală 3 sunt reprezentate cu ajutorul următorului grafic:

În urma analizării acestui grafic, ne putem da seama că, preșcolarii din lotul
experimental, au realizat un progres în urma activitățil or cu ajutorul mijloacelor de
realizare, memorizare, povestire și joc didactic. Astfel, procentele comportamentelor
însușite au un progres de 37,5 %, ceea ce înseamnă că preșcolarii cu comportamente în
dezvoltare au acum comportamente însușite. De asemenea , procentele comportamentelor
care necesită sprijin au scăzut cu 25 % în etapa finală, ceea ce înseamnă că acești
preșcolari au acum un comportament în dezvoltare.
În concluzie, se poate observa faptul că nivelul creativității limbajului oral a crescut
în urma activităților desfășurate cu ajutorul memorizării, povestirii și a jocului didactic .
Etapa inițialăEtapa finală
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%50.00%
C.Î. C.D. C.N.S.
Etapa inițială 12.50% 50% 37.50%
Etapa finală 50% 37.50% 12.50%12.50%50%
37.50%50%
37.50%
12.50%
Etapa inițială
Etapa finală

91
CONCLUZII

În urma cercetării efectuate am ajuns la următoarele concluzii:

Aplicarea probelor de evaluare inițială la începutul anului școlar, m -a ajutat să
constat că deși mesajul transmis este receptat de către preșcolari cu rapiditate și de către
unii, chiar cu ușurință, nu toți reușesc să se exprime clar și corect. Acest lucru poate fi
remediat prin desfășurarea cât mai multor activități de îmbogățire a vocabular ului.
Prin activitățile desfășurate cu ajutorul mijloacelor de realizare, memorizare,
povestire și joc didactic, am incercat să înregistrez un progres al nivelului de dezvoltare al
limbajului preșcolarilor.
Obiectivele acestei cercetări au fost realizate ș i ipoteza demonstrată, de aici
rezultând faptul că introducerea mijloacelor de realizare, memorizare, povestire și jocul
didactic în cadrul domeniului experiențial „Limbă și comunicare”, a contribuit la educarea
exprimării orale. Exprimarea orală a preșcol arilor a înregistrat îmbunătățiri, dovadă fiind
rezultatele la probele de evaluare finală a preșcolarilor din lotul experimental. Toate
acestea îi vor ajuta pe preșcolari să se pregătească pentru școală și pentru viața socială.

Limitele cercetării:
• Timpul în care s -a realizat cercetarea a fost destul de scurt, fapt ce nu a permis o
etapă experimentală îndelungată.
• Loturile de subiecți pe care s -a realizat cercetarea a fost prea mic pentru a demonstra
cu certitudine gradul în care memorizarea, povestirea și jocul didactic contribuie
semnificativ la educarea exprimării limbajului oral.

Recomandări:
Această cercetare ar putea fi extinsă prin proiectarea și desfășurarea unor activități
variate, adaptate nevoilor individuale fiecărui copil, stimulând astfel co laborarea, interesul
și motivația pentru învățare. Mijloacele de realizare, memorizarea, povestirea și jocul
didactic pot fi utilizate cu usurință de către cadrele didactice în activitățile din domeniul
experiențial „Limbă și comunicare”, ca modalitate de educare a limbajului oral la
preșcolari.

92
ANEXE

ANEXA 1
Probă de evaluare inițială 1
Probă de evaluare pentru determinarea înțelegerii și utiliză rii structurilor verbale
orale

1. Privește imaginea cu atenție și recunoaște povestea și personajele.

2. Povestește întâmplările petrecute în această poveste.

3. Numerotează imaginile în ordinea desfăsurarii acțiunii.

4. Privește imaginile și precizează și alte povești în care apare ca personaj, lupul.
Dar capra?

93
Itemi de evaluare:
I1: Recunoaște povestea și personajele (1p);
I2: Povestește “Capra cu trei iezi” (1p);
I3: Numerotează corec t imaginile în ordinea desfăsură rii acțiunii (1p);
I4: Precizează alte două povești în care apare lupul / capra, ca personaj (1p).

Probă de evaluare inițială 2
Probă de evaluare pentru determinare a contextului fonetic, lexical și sintactic al
exprimă rii orale

1. Unește imaginea cu sunetul inițial corespunzător.

S M R C
2. Formează perechi între imaginile care au cuvinte cu sens opus.

3. Desparte cuvintele în silabe. Scrie atâtea liniuțe orizontale câte silabe au
cuvintele din imaginile sugerate.

94

Itemi de evaluare:
I1: Asociază corect imaginea cu sunetul inițial (1p);
I2: Asociază corect cuvintele cu sens opus (1p);
I3: Desparte corect în silabe și trasează atâtea liniuțe câte silabe au cuvintele (1p).

Probă de evaluare inițială 3
Probă de evaluare pentru determinarea expresivităț ii limbajului oral

1. Observă imaginea cu atenție și spune din ce poezie face parte.

2. Recită prima strofă care descrie anotimpul toamna.

“Peste dealuri zgribulite.
Peste țarini zdrențuite,
A venit așa, deodată,
Toamna cea întunecată”.

3. Recită următoarele versuri din dialogul dintre greieraș și toamnă.

95
“ – Cri-cri-cri,
Toamnă gri,
Nu credeam c -o să mai vii
Înainte de Crăciun,
Că puteam și eu s -adun
O grăunță cât de mică,
Ca să nu cer împrumut
La vecina mea furnică”.

Itemi de evaluare:
I1: Observă imaginile și recunoaște poezia (1p);
I2: Recită cu into nație prima strofă despre toamnă (1p);
I3: Recită, respectând pauzele necesare, dialogul dintre greiere și toamnă (1p)

Probă de evaluare inițială 4
Probă de evaluare pentru determinarea creativită tii limbajului oral

1. Compune o poveste pornind de la ilustrațiile de mai jos.

2. Dă-le nume personajelor.

3. Ce nume putem să dăm poveștii?

4. Dacă ai fi scriitor, cum ai termina această poveste?

96
5. Ilustreaza, printr -un desen finalul poveștii.

Itemi de evaluare:
I1: Compune o poveste pornind de la ilustrațiile date (1p);
I2: Oferă nume personajelor (1p);
I3: Oferă un titlu poveștii (1p);
I4: Creează un final poveștii (1p);
I5: Ilustrează corect finalul povestirii create (1p).

Probă de evaluare finală 1
Probă de evaluare pentru determinarea înțelegerii și utiliză rii structurilor verbale
orale

1. Privește cu atenție imaginile și asociază povestea cu personajele corespunzătoare.

97

2. Prezintă întâmplările din povestea care te -a impresionat cel mai mult.

3. Colorează o bulină roșie deasupra personajului pozitiv și o bulină neagră deasupra
personajului negativ.

4. Alege un personaj din poveștile amintite mai sus și spune în două – trei propoziții
ce știi despre acesta.

98
Itemi de evaluare:
I1: Asociază corect povestea cu personajele corespunzătoare (1p);
I2: Prez intă întâmplările din povestea care l -a impresionat (1p);
I3: Colorează corect, respectând cerința (1p);
I4: Prezintă corect informații despre personajul ales (1p).

Probă de evaluare finală 2
Probă de evaluare pentru determinare a contextului fonetic, lexical și sintactic al
exprimă rii orale

1. Încercuiește sunetul „A” din următoarele cuvinte, apoi colorează imaginile care
conțin sunetul „C”.

CASĂ BARZĂ CARTE PARĂ VACĂ

2. Formează perechi între imaginile care au aceeași denumire, dar au forme și
întrebuințări diferite (omonime).

99

3. Denumește obiectele din imagini, desparte -le în silabe și reprezintă grafic în spațiul
corespunzător.

Itemi de evaluare:
I1: Încercuiește corect sunetul “A” și colorează corect cuvintele care conțin sunetul
“C” (1p);
I2: Formează perechi cu omonimele din imagini (1p);
I3: Denumește obiectele, le desparte în silabe și le reprezintă grafic (1p);
I4: Reprezintă grafic sunetele și alcătuiește o proproziție cu un cuvânt la alegere
(1p).

Probă de evaluare finală 3
Probă de evaluare pentru determinarea expresivităț ii limbajului oral

1. Recunoaște personajul din imagine și spune din ce poezie face parte.

100

2. Recită următoarele versuri în care este descris “Zdreanță”.

“L-ați văzut cumva pe Zdreanță,
Cel cu ochii de faianță?
E un câine zdrențuros
De flocos, dar e frumos.

Parcă -i strâns din petice,
Ca să -l tot împiedice.
Ferfeniț ele-i atârnă
Și pe ochi, pe nara cârnă,
Și se -ncurcă și descurcă,
Parcă -i scos din câlți pe furcă.
Are însă o ureche
De pungaș fără pereche.”

3. Exprimă -ți părerea despre fapta lui Zdreanță, folosind un limbaj expresiv, clar și
corect.

Itemi de evaluare:
I1: Recunoaște personajul și poezia din care face parte acesta (1p);
I2: Recită versurile în care este descris Zdreanță (1p);
I3: Recită dialogul dintre Zdreanță și Gospodină (1p);
I4: Își exprimă părerea despre fapta lui Zdreanță printr -un limbaj expresiv (1p).

101
Probă de evaluare finală 4
Probă de evaluare pentru determinarea creativită tii limbajului oral

1. Compune o poveste pornind de la ilustrațiile de mai jos.

2. Oferă un titlu poveștii.

3. Ce final ai putea da poveștii?

4. Ilustrează printr -un desen finalul poveștii.

5. Oferă nume personajelor din poveste.

102
Itemi de evaluare:
I1: Compune o poveste pornind de la ilustrațiile date (1p);
I2: Oferă un titlu poveștii (1p);
I3: Creează un final poveștii (1p);
I4: Ilustreză corect finalul povestirii create (1p).

ANEXA 2

Activitatea nr. 1: Înțelegerea și utilizarea structurilor verbale
Memorizare: „Primăvara” de Vasile Alecsandri

Scop :
– dezvoltarea gândirii logice a copilului, pe baza succesiunii ideilor poetice ale
textului literar;
– dezvoltarea atenției și puterii de concentrare;
– dezvoltarea capacității de a păstra și de a reproduce cunoștințele.
Obiective operaț ionale:
O1: să asculte cu atenție conținutul poeziei recitate;
O2: să analizeze textul poeziei „Primăvara”
O3: să își îmbogățească vocabularul cu cuvinte noi: se îngână, dumbrăvioară;
O4: să formuleze propoziții cu a jutorul cuvintelor noi învățate;
O5: să rețină conținutul de idei ale poeziei „Primăvara”;
O5: să memoreze logic și conștient poezia, pe baza modelului educatoarei
O6: să precizeze titlul și autorul poeziei;
O7: să exprime cu cuvintele proprii sentimentele trezite de poezie;
O8: să prezinte aspectele pozitive și negative ale anotimpului „Primăvara”
Strategii didactice:
➢ Materiale didactice: – ilustrații cu anotimpul primăvara;
– siluetă „Zâna Primăvară”
➢ Metode ș i procedee: – conversația;
– explicația:
– recitarea model;

103
– exercițiul.
Sarcina didactic ă: Preșcolarii ascultă recitarea -model și memorează poezia pe
unități lo gice. Aceștia își vor îmbogăți vocabularul cu unele cuvinte noi, aflate în
textul poeziei, urmând să le utilizeze în contexte proprii.
Itemi de evaluare:
I1: Ascultă cu atenție poezia recitată (1p);
I2: Precizează titlul și autorul poeziei audiate (1p);
I3: Demonstrează înțelegerea textului prin reținerea conținutului de idei ale poeziei
(1p);
I4: Folosește cuvintele noi învățate, în contexte propii (1p);
I5: Prezintă aspecte pozitive și negative ale anotimpului primăvara (1p).

Activitatea nr. 2: Context ul fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale la preșcolari
Memorizare: „Primăvara” de Vasile Alecsandri

Scop :
– dezvoltarea capacității de exprimare corectă din punct de vedere fonetic, lexical
și sintactic;
– dezvoltarea capacității de diferențiere perceptiv -fonematică a sunetelor și
grupurilor de sunete;
– consolidarea deprinderilor de a despărți cuvintele în silabe și silabele în sunete;
– îmbogățirea și activizarea vocabularului cu sinonime, antonime și omonime;
– consolidarea deprinderii de a se exprim a în propoziții simple și dezvoltate.
Obiective operaț ionale:
O1: să pronunțe corect toate sunetele ce compun cuvintele date;
O2: să pronunțe corect grupurile de sunetele din cuvintele date;
O3: să denumească cuvinte care au același sens, dar formă diferită (sinonime);
O4: să găsească sensul opus al cuvintelor date (antonime);
O5: să denumească cuvinte care au aceeași formă, dar sens diferit (ononime).
O6: să alcătuiască propoziții cu un cuvânt ales;
O7: să identifice cifra corespunzătoare numărului de cuvinte a proproziției
formulate;
O8: să despartă în silabe cuvântul ales, specificând numărul de silabe.
Strategii didactice:

104
➢ Materiale didactice: – jetoane;
– imagini
➢ Metode ș i procedee : – conversația;
– explicația;
– exercițiul.
Sarcina didactică: Preșcolarilor li se vor prezenta diverse jetoane și imagini cu
cuvinte. Aceștia trebuie să pronunțe corect sunetele și grupurile de sun ete din
cuvintele date și să identifice sinonimele, antonimele și onominele acestora. Copiii
vor despărți cuvintele în silabe, vor alcătui propoziții și vor număra cuvintele din
enunțuri.
Pentru aplicarea probei am cerut copiilor să asculte cu atenție fie care sunet și să
repete după mine: R, Ș, Z
– Pentru R am folosit următoarele cuvinte: rândunica, geroasă, sturzul, turturele,
primavară;
– Pentru Ș am folosit următoarele cuvinte: șade, coș, liniște, foșnit, iarăși;
– Pentru Z am folosit următoarele cuvinte: înverzit, zboară, zburând, strurz,
zvârle.
În continuare probei am cerut copiilor să asculte cu atenție fiecare grup de sunete și
să repete după mine: ce, ci, ge, gi
– Pentru CE am folosit următoarele cuvinte: cer, trece, duce ;
– Pentru CI am folosit următoare le cuvinte: ciuperci, cinci, dulci;
– Pentru Ge am folosit următoarele cuvinte: gem, geroasă, fuge;
– Pentru GI am folosit următoarele cuvinte: gimnastică, gingaș, girafă.
Ulterior am cerut copiilor să îmi ofere câte un sinonim, antonim sau omonim pentru
difer ite cuvinte.
– Pentru sinonime am folosit: copac = arbore, frumos = arătos , voios = bucuros;
– Pentru antonime am folosit: a sosit ≠ a plecat, frumos ≠ urât, voios ≠ trist;
– Pentru omonime am folosit: noi, ochi, toc.
Itemi de evaluare:
I1: Pronunță corect toate sunetele (1p);
I2: Pronunță corect toate grupurile de sunete (1p);
I3: Denumește sinonimele cuvintelor date (1p);
I4: Denumește antonimele cuvintelor date (1p);
I5: Denumește omonimele cuvintelor date (1p);

105
I6: Desparte în silabe cuvântul ales, precizând numărul de silabe (1p);
I7: Alcătuiește proproziții cu cuvântul ales (1p);
I8: Numără cuvintele din propoziția alcătuită (1p).

Activitatea nr. 3: Expresivitatea limbajului oral
Memorizare: „Primăvara” de Vasile Alecsandri

Scop :
– Dezvoltarea expresivității limbajului oral;
– Dezvoltarea capacității de exprimare corectă a ideilor în propoziții și fraze;
– Dezvoltarea vorbirii expresive prin respectarea pauzelor, a tonului și ritmului,
corespunzătoare conținutului.
Obiective operaț ionale:
O1: să id entifice expresii în textul poeziei;
O2: să explice expresiile noi învățate;
O2: să utilizeze expresiile învățate în contexte noi;
O4: să recite corect și cât mai expresiv, respectând intonația, pauzele și ritmul;
Strategii didactice:
➢ Materiale didactice: – imagini;
➢ Metode ș i procedee : – conversația;
– explicația;
– exercițiul.
Sarcina didacti că: Preșcolarii vor identifica expresii în text, pe care le vor explica,
ulterior își vor alege una cu care vor forma o propoziție. Vor recita poezia folosind
intonația, ritmul și pauzele.
Itemi de evaluare:
I1: Identifică expresii în poezie (1p);
I2: Explică expresiile identificate (1p);
I3: Utilizează o expresie la alegere, într -un context p ropriu (1p);
I4: Recită poezia folosind intonația corectă (1p);
I5: Recită poezia utilizând ritmul necesar (1p);
I6: Recită poezia folosind pauzele necesare (1p).

106
Activitatea nr. 4: Creativitatea limbajului oral
Memorizare: „Primăvara” de Vasile Alecsandri

Scop:
– Dezvoltarea creativității limbajului oral;
– Dezvoltarea unor procese psihice: imaginația, gândirea creativă, atenția,
memoria;
Obiective operaț ionale:
O1: să folosească în contexte noi, cuvinte specifice anotimpului primăvara;
O2: să își exprime propriile idei și opinii cu privire la imaginile prezentate;
O3: să găsească un alt tilu, potrivit poeziei.
Strategii didactice:
➢ Materiale didactice: – imagini;
– legume și fructe
➢ Metode și procedee : – conversația;
– explicația;
– exercițiul.
Sarcina didactică : Preșcolarilor le sunt prezentate imagini și obiecte specifice
anotimpului toamna. Aceștia trebuie să formuleze proproziții în care să se
regăsească numele acestor obiecte. Copiii vor privi imaginile și își vor exprima
propriile idei cu privire la acestea.
Itemi de evaluare:
I1: Utilizează în propoziții noi cuvinte specifice anotimpului primăvara (1p);
I2: În alcătuirea propozițiilor creează structuri verbale noi (1p);
I3: Găsește alt titlu potrivit poeziei (1p);
I4: Își exprimă ideile și opiinile cu privire la imaginile prezentate (1p).

Activitatea nr. 5: Înțelegerea și utilizarea structurilor verbale
Povestea educatoarei „Alba ca zăpada și cei șapte pitici” de Frații Grimm

Scop:
– Dezvoltarea capacității de a asculta cu atenție și de a se concentra asupra
subiectului;
– Dezvoltarea capacității de a reproduce conținutul poveștii;

107
o Însușirea conținutului poveștii „Albă ca zăpada și cei șapte pitici”
Obiective operaț ionale:
O1: să asculte cu atenție conținutul poveștii;
O2: să rețină titlul și autorul poveștii;
O3: să își îmbogățească vocabularul cu cuvintele: abanos, mașteră, trufașă, povară;
O4: să redea desfășurarea evenimentelor în succesiune a întâmplărilor, pe baza unor
ilustrații;
O5: să identifice trăsăturile caracteristice ale personajelor principale, pe baza faptelor
sale.
Strategii didactice:
➢ Materiale didactice: – planșe reprezentând momentele subiectului;
– siluete ale personajelor;
➢ Metode ș i procedee: – conversația;
– explicația:
– povestirea;
– exercițiul.
Sarcina did actică: Preșcolarii ascultă cu atenție conținutul poveștii și își însușesc
cuvinte noi. Aceștia redau conținutul poveștii, în propoziții simple și dezvoltate,
respectând ordinea cronologică a acțiunilor.

Itemi de evaluare:
I1: Ascultă cu atenție povestea (1p);
I2: Precizează titlul și autorul poveștii (1p);
I3: Redă în propoziții simple și dezvoltate ideile principale ale poveștii (1p);
I4: Folosește cuvintele noi învățate în contexte proprii (1p);
I5: Identifică trăsăturile de caracter ale personajelor p rincipale (1p).

Activitatea nr. 6 : Contextul fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale la preșcolari
Povestea educatoarei: „Albă ca zăpada și cei șapte pitici” de Frații Grimm

Scop:
– Dezvoltarea capacității de exprimare corectă din punct de vedere fonetic, lexical
și sintactic;

108
– Dezvoltarea capacității de diferențiere perceptiv -fonematic a sunetelor și
grupurilor de sunete;
– Consolidarea deprinderii de a despărți în silabe;
– Îmbogățirea vocabularului cu sinonime, antonime și omonime;
– Consolidare a deprinderii de a se exprima în propoziții simple și dezvoltate.
Obiective operaț ionale:
O1: să pronunțe corect toate sunetele ce compun cuvintele date;
O2: să pronunțe corect grupurile de sunetele din cuvintele date;
O3: să denumească cuvinte care au ace lași sens, dar formă diferită (sinonime);
O4: să găsească sensul opus al cuvintelor date (antonime);
O5: să denumească cuvinte care au aceeași formă, dar sens diferit (ononime).
O6: să alcătuiască propoziții cu un cuvânt ales;
O7: să identifice cifra cores punzătoare numărului de cuvinte a proproziției
formulate;
O8: să despartă în silabe cuvântul ales, specificând numărul de silabe.
Strategii didactice:
➢ Materiale didactice: – jetoane;
– imagini;
➢ Metode ș i procedee: – conversația;
– explicația:
– demonstrația;
– exercițiul.
Sarcina didactic ă: Preșcolarilor le vor fi prezentate diverse jetoane și imagini cu
cuvinte . Aceștia trebuie să rezolve anumite cerințe, cum ar fi: să pronunțe corect
sunetele și grupurile de sunete din cuvintele date, să identifice sinonime, antonime
și omonime, să despartă în silabe cuvinte și să alcătuiască propoziții cu acestea.

Pentru apli carea probei am cerut copiilor să asculte cu atenție fiecare sunet și să
repete după mine: S, V, R, F.
– Pentru S am folosit următoarele cuvinte: mistreț, speriată, căsuță, stăpânii.
– Pentru V am folosit următoarele cuvinte: vitregă, vânător, văzând, invidie.
– Pentru R am folosit următoarele cuvinte: prințesă, regină, otrăvit, farfurioare.
– Pentru F am folosit următoarele cuvinte: frumoasă, furie, oferit, fericiți.

109
În continuarea probei am cerut copiilor să asculte cu atenție fiecare grup de sunete
și să repete după mine: ge, gi, ghe, ghi.
– Pentru GE am folosit următoarele cuvinte: George, minge, ger.
– Pentru GI am folosit următoarele cuvinte: regină, margine, gingaș.
– Pentru GHE am folosit următoarele cuvinte: ghem, Gheorghe, ghete.
– Pentru GHI am folosit următoare le cuvinte: deghizat, Gheorghiță, ghiozdan.
Ulterior am cerut copiilor să îmi ofere câte un sinonim, antonim sau omonim pentru
diverse cuvinte.
– Pentru sinonime am folosit: zăpadă = nea, omăt; țară = popor; pădure = codru.
– Pentru antonime am folosit: jos ≠ sus; frumoasă ≠ urâtă; bătrână ≠ tânără.
– Pentru omonime am folosit: ochi, toc.
Itemi de evaluare:
I1: Pronunță corect toate sunetele (1p);
I2: Pronunță corect toate grupurile de sunete (1p);
I3: Denumește sinonimele cuvintelor date (1p);
I4: Denumește ant onimele cuvintelor date (1p);
I5: Denumește omonimele cuvintelor date (1p);
I6: Desparte în silabe cuvântul ales, precizând numărul de silabe (1p);
I7: Alcătuiește proproziții cu cuvântul ales (1p);
I8: Numără cuvintele din propoziția alcătuită (1p).

Activitatea nr. 7: Expresivitatea limbajului oral
Povestea educatoarei: „Albă ca zăpada și cei șapte pitici” de Frații Grimm

Scop:
– Dezvoltarea expresivității limbajului oral;
– Consolidarea deprinderii de a se exprima corect în propoziții și fraze;
– Dezvoltarea capacității de a expune cursiv și logic conținutul poveștii în
vederea însușirii conștiente a acesteia.
Obiective operaț ionale:
O1: să identifice expresii în poveste și să le explice;
O2: să folosească expresiile întâlnite în textul poveștii, în contexte proprii;
O3: să utilizeze în povestirea lor cuvinte și expresii din text;
O4: să își exprime atitudinea de aprobare/dezaprobare a faptelor personajelor.

110
Strategii didactice:
➢ Materiale didactice: – imagini;
➢ Metode și procedee : – conversația;
– explicația;
– exercițiul.

Sarcina didacti că: Preșcolarii vor identifica expresii în text, pe care le vor explica,
ulterior îș i vor alege una cu care vo r alcă tui o propoziție. Aceștia trebuie să își
exprime părerea, dacă sunt sau nu de acord cu faptele personajelor.
Itemi de evaluare:
I1: Identificarea expresiilor în poveste și explicarea lor (1p);
I2: Utilizarea unei expresii la alegere în contexte proprii (1p);
I3: Utilizarea expresiilor în redarea poveștii (1p);
I4: Exprimarea acordului/dezacordului cu privire la faptele personajelor (1p).

Activitatea nr. 8: Creativitatea limbajului oral
Povești create pornind de la o strofă dintr -o poezie

Scop:
– Dezvoltarea creativității limbajului oral;
– Dezvoltarea unor procese psihice: imaginația, gâ ndirea creativă, atenția,
memoria.
Obiective operaț ionale:
O1: să creeze povești pornind de la o strofă dintr -o poezie;
O2: să utilizeze în redarea poveștii cuvinte și expresii învățate;
O3: să utilizeze formule de început și de sfârșit specifice poveștilor;
O4: să dea un titlu poveștii.
Strategii didactice:
➢ Materiale didactice: – jetoane cu strofă din poezie

➢ Metode și procedee : – conversația;
– explicația;
– exercițiul;
– povestirea.

111
Sarcina didactică : Preșcolarilor le este prezentată o strofă din poezia „Somnoroase
păsărele” de Mihai Eminescu. Pornind de la aceasta, copiii trebuie să creeze o
poveste, oferindu -i la final un titlu.
Itemi de evaluare:
I1: Creează o poveste pe baza conținutului oferit (1p);
I2: Utilizează cuvinte și expresii învățate (1p);
I3: Utilizează formule de începu t și de sfârșit specifice poveștilor (1p);
I4: Propune un titlu poveștii (1p).

Activitatea nr. 9: Înțelegerea și utilizarea structurilor verbale
Joc didactic: “Câte cuvinte are propoziția?”

Scop:
– Dezvoltarea exprimării orale, înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor
structurilor verbale orale ;
– Educarea unei exprimări verbale orale corecte;
Obiective operaț ionale:
O1: să recunoască obiectul prezentat în imagine;
O2: să denumească obiectul din imagine;
O3: să alcătuiască propoziții cu un cuvânt dat;
O4: să recunoască numărul de cuvinte din care este formată propoziția.
Stategii didactice:
➢ Materiale didactice: – jetoane ;
– săculeț;
– jucării/obiecte cunoscute de copii.
➢ Metode și procedee: – conversația;
– explicația;
– demonstrația;
– exercițiul;
– jocul.
Regulile jocului: Educatoarea prezintă copiilor câteva jetoane, iar aceștia trebuie
să îndeplinească diferite sarcini.
Elemente de joc: mânuirea materialului, aplauze, surpriza.

112
Desfăș urarea jocului: Se pun la dispoziția copiilor mai multe jetoane (cu fața în
jos); 3 -4 copii vin și ext rag câte un jeton, recunosc și denumesc imaginea;
alcătuiesc propoziții cu cuvintele găsite. Aceștia trebuie să răspundă la întrebarea
„Câte cuvinte are propoziția?”
Varianta: Se prezintă copiilor un săculeț cu surprize; 4 -5 copii, pe rând, vor scoate
din săculeț câte un obiect pe care ceilalți nu trebuie să -l vadă; vor alcătui câte o
simplă ghicitoare despre obiectul respectiv sau vor specifica diferite caracteristici
ale acestuia, fără să -l denumească. Grupa are sarcina de a recunooște despre ce este
vorba în ghicitoare/descrierea făcută de colegul lor. După identificarea obiectului,
copiii din grupă trebuie să alcătuiască propoziții despre acesta. Se vor număra
cuvintele propoziției formulate, răspunzându -se astfel la întrebarea „Câte cuvinte
are propoziț ia ta?”
Itemi de evaluare:
I1: Recunoaște obiectul din imagine (1p);
I2: Denumește corect obiectul din imaginea dată (1p);
I3: Alcătuiește propoziții cu cuvântul aflat (1p);
I4: Identifică numărul de cuvinte aflate în propoziție (1p).

Activitatea nr. 10: Contextul fonetic, lexical și sintactic al exprimării orale la
preșcolari
Joc didactic: “ Răspunde corect”

Scop:
– Dezvoltarea capacității de exprimare corectă din punct de vedere fonetic, lexical și
sinatactic;
– Dezvoltarea capacității de diferențiere perceptiv -fonematică a sunetelor și
grupurilor de sunete;
– Activizarea vocabularului cu sinonime, antonime și omonime;
– Perfecționarea formulării corecte de propoziții.
Obiective operaț ionale:
O1: să pronunțe corect toate sunetele și grupurile de sunete ce c ompun cuvintele
date;
O2: să găsească cuvinte care au același sens, dar formă diferită (sinonime);
O3: să denumească cuvinte cu sens opus (antonime);

113
O4: să găsească cuvinte care au aceeași formă, dar sens diferit (omonime);
O5: să despartă în silabe cuvântul dat;
O6: să alcătuiască propoziții cu cuvântul dat;
O7: să identifice cifra corespunzătoare numărului de cuvinte a proproziției
formulate.
Stategii didactice:
➢ Materiale didactice: – jetoane
– coș
– minge
➢ Metode ș i procedee: – conversația;
– explicația;
– demonstrația;
– exercițiul;
– jocul
Regulile jocului: Educatoarea prezintă copiilor un coș cu diferite jetoane cu
cuvinte, iar aceștia trebuie să îndeplinească diferite sarcini.
Elemente de joc: mânuirea materialului, mânuirea mingii, aplauze, recompensa.
Desfăș urarea jocului: La începutul jocului copiii vor fi așezati în cerc.
Educatoarea va așeza cosul cu diverse jetoane pe o masă. Cu ajutorul unei mingi, va
numi un copil care să vină în față, să extragă un jeton. Copilul care a îndeplinit
sarcina, îi va da mingea unui coleg ș i tot așa până când fiecare copil a trecut pe la
coș și a îndeplinit câte o sarcină.
Varianta: Copiii vor fi împărțiți în 2 echipe. Fiecare echipă își alege un conducător
și va găsi 2 -3 sarcini pe care cealaltă echipă trebuie să le îndeplinească ( să
găsească sinonime, antonime, să despartă cuvinte în silabe, să formuleze
propoziții). La semnalul educatoarei reprezentantul echipei trebuie să dea răspunsul
corect. Echipele primesc câte o bulină roșie pentru fiecare răspuns corect. Câștigă
echipa care a adun at cele mai multe buline roșii.
Itemi de evaluare :
I1: Pronunță corect toate sunetele (1p);
I2: Pronunță corect toate grupurile de sunete (1p);
I3: Denumește sinonimele cuvintelor date (1p);
I4: Denumește antonimele cuvintelor date (1p);
I5: Denumește om onimele cuvintelor date (1p);

114
I6: Desparte în silabe cuvântul ales, precizând numărul de silabe (1p);
I7: Alcătuiește proproziții cu cuvântul ales (1p);
I8: Numără cuvintele din propoziția alcătuită (1p);

Activitatea nr. 11: Expresivitatea limbajului oral
Joc didactic: “ Schimbă cuvântul ”

Scop:
– Dezvoltarea capacității de selectare a modalității gândirii;
– Dezvoltarea expresivității limbajului.
Obiective operaț ionale:
O1: să formeze cuvinte prin schimbarea unei litere (inițială sau finală);
O2: să formeze cuvinte prin schimbarea silabei inițiale sau finale a unui cuvânt.
Stategii didactice:
➢ Materiale didactice: – jetoane
– imagini

➢ Metode ș i procedee: – conversația;
– explicația;
– demonstrația;
– exercițiul;
– jocul
Regulile jocului: Educatoarea prezintă jetoane pe care sunt rep rezentate diferite
imagini (foc, rac, lac, lan, sac, casă, masă, varză, barză, vapor, vază, vacă, ramă, mamă,
etc). Copilul numit va extrage un jeton și va forma un alt cuvânt schimbând prima sau
ultima literă a cuvântului dat sau schimbând prima sau ultim a silabă, după ce l -a despărțit
în silabe.
Elemente de joc: închiderea și deschiderea ochilor la semnal, corectarea greșelilor,
mânuirea literelor pe tabla magnetică, întrecerea, aplauze.
Desfăș urarea jocului: Educatoarea le va prezenta copiilor o imagine. Copilul
numit va denumi obiectul din imagine și la indicația: “Schimbă prima literă” va spune
cuvântul nou format. Pentru ușurarea sarcinii, literele ce pot fi folosite la această sarcină
sunt așezate pe tabla magnetică. Un alt copil va denumi obiectul din imagine, îl va despărți
în silabe și va schimba ultima silabă, spunând noul cuvânt format.

115
Varianta: Grupa este împărțită în 2 echipe. Fiecare echipă are o tăbliță și litere
magnetice. Educatoarea va spune un cuvânt și le va cere să schimbe prima sau ultima
literă. Echipa care va forma pe tăbliță mai repede și mai multe cuvinte va primi o bulină
roșie. Va caștiga echipa cu cele mai multe buline roșii.

Itemi de evaluare:
I1: Formează cuvinte noi prin schi mbarea primei sau ultimei litere (1p);
I2: Desparte în silabe cuvântul dat (1p);
I3: Formeaza cuvinte noi prin schimbarea primei sau ultimei silabe (1p).

Activitatea nr. 12: Creativitatea limbajului oral
Joc didactic: “Creăm povești”

Scop:
– Dezvoltarea creativității limbajului oral;
– Dezvoltarea unor procese psihice: imaginația, gândirea creativă, atenția, memoria.
Obiective operaț ionale:
O1: să creeze povești pe baza imaginilor, prin înlănțuirea logică a ideilor;
O2: să utilizeze cuvin te și expresii învățate, în contexte noi;
O3: să utilizeze formule de început și de încheiere specifice poveștilor;
O4: să îsi exprime propriile idei, opinii sau sentimente în legătură cu conținutul
imaginii.
Stategii didactice:
➢ Materiale didactice: – jetoane
– imagini
– coș

➢ Metode ș i procedee: – conversația;
– explicația;
– demonstrația;
– exercițiul;
– jocul
Regulile jocului: Educatoarea prezintă copiilor diverse imagini, iar aceștia trebuie
să creeze o poveste.

116
Elemente de joc: aplauze, recompensa
Desfăș urarea jocului: Educatoarea le prezintă copiilor o imagine. Dintr -un coșuleț
în care sunt amestecate diferite bilețele, fiecare copil va extrage câte unul, pe care
se află scris un număr. Cel care are numarul 1 începe să creeze o poveste, pe care o
va într erupe după câteva propoziții. Povestea este continuată de copilul care are
numărul 2 și așa mai departe.
Varianta: Copiii vor fi împărțiți în 2 -3 echipe. Fiecare echipă își alege un
conducător care va extrage dintr -un coșuleț un jeton cu o imagine. Echip a va
trebuie să creeze o poveste pe baza imaginii. La semnalul educatoarei, conducătorul
fiecarei echipe va prezenta povestea creată.

Itemi de evaluare:
I1: Creează povești pe baza imaginii, prin înlănțuirea logică a ideilor (1p);
I2: Creează și utilizea ză, în redarea poveștii, structuri verbale și expresii noi (1p);
I3: Folosește formule de început și de încheiere specifice poveștilor (1p).

117
BIBLIOGRAFIE

1. Boșcaiu, E. (1973). Prevenirea și corectarea tulburărilor de vorbire în grădiniț ele
de copii . București: Editura Didactică și Pedagogică
2. Cosmovici, A. (2005). Psihologie generală . Iași: Editura Polirom
3. Crețu, T. (2009). Psihologia vârstelor – Ediția a III -a revăzută și adaugită . Iași:
Editura Polirom
4. Cristea, S. (2000). Dicționar de pedagogie. Chișinău – București: Grupul Editorial
Litera, Litera Internațional
5. Curriculum pentru învățământul preșcolar – prezentare și explicitări (2009).
București: Editura Didactica Publishing House
6. Antonovici, Ș., Ciobotaru, M. (2005). Educarea limbaju lui – extindere –
îndrumă tor pentru educatoare . București: Editura Aramis Print
7. Damșa, I., Toma -Damșa, M., Ivănuș, Z. (1999). Dezvoltarea vorbirii în grădința de
copii și în clasele I ș i a II -a. București: Editura Didactică și Pedagogică R.A.
8. Dumitrana, M . (1999). Educarea limba jului în învățământul preș colar – Volumul
1 – Comunicarea orală . Iași: Editura Print Multicolor
9. Dumitrana, M. (1999). Educarea limba jului în învățământul preș colar – Volumul
2 – Comunicarea scrisă . Iași: Editura Print Multicolor
10. Dumitru, I., Matei, G. (2007). Metodica formării, dezvoltării și cultivării
abilităților de comunicare ale preșcolarilor ș i elevilor din clasele I -IV. Ediț ia a
II-a, adaug ită. Ploiești: Editura Cuvântul Info
11. Hobjilă, A. (2008). Elemente de didactică a acti vităților de educare a limbajului
(etapa preșcolarităț ii). Iași: Institutul European
12. Kelemen, G. (2012). Metodica activitatilor de educare a limbajului. Arad: Editura
Universitatii Aurel Vlaicu
13. Mitu, F., Antonovici, Ș. (2005). Metodica activităților de edu care a limbajului în
învățământul preșcolar. Ediția a II -a, revizuită . București: Editura Humanitas
Educațional
14. Norel, M., Bota, O. A. (2012). Didactica domeniului experienț ial Limbă ș i
comunicare. Cluj-Napoca: Editura ASCR
15. Stan, F. (2013). Jocul didactic: jocurile exercițiului și rolul lor î n dezv oltarea
limbajului copiilor preș colari. Bacău: Editura Rovimed Publishers
16. Stan, L. (2014). Pedagogia preșcolarității și școlarităț ii mici. Iași: Editura Polirom

118
17. Șchiopu, U. (2008). Psihologia modernă . București: Editura România Press
18. Șchiopu, U., Verza, E. (1997). Psihologia vâ rstelor. Ciclurile vieții. Ediț ia a III -a,
revizuită . București: Editura Didactică și Pedagogică
19. Ștefan, M. (2006). Lexicon pedagogic . București : Editura Aramis Print
20. Varzari, E., Taiban, M., Manasia, V., Gheorghian, E. (1971). Cunoașterea
mediului înconjurător ș i dezvoltarea vorbirii – metodi că. București: Editura
Didactică și Pedagogică
21. Verza, E. (1993). Psihologia vâ rstelor. București: Editura Hyperion
22. Voiculescu, E . (2003). Pedagogia preșcolară – Ediția a II-a, revizuită . București:
Aramis Print