SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂMTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR [612042]

1
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTINȚIFICE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
SPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂMTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI

INFLUENȚA STRATEGIILOR MODERNE DE PREDARE A
ACTIVITĂȚII MATEMAT ICE ÎN DEZVOLTAREA
PREȘCOLARILOR

COORCOORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
PROF. UNIV. DR. BREAZ VALER DANIEL
LECT. UNIV. DR. POPA LUCIAN IOAN

ABSOLVENT: [anonimizat] 2019

2

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………… …… …4
Motivația alegerii temei: Influența strategiilor moderne de predare a activități
matematice în dezvoltarea preșcolarilor ……………………………………………… ..………… 5
Descrierea lucrării……………………………………………………………………… ….…..… 7

CAPITOLUL 1
PARTICULARITĂȚI ALE DEZVOLTĂRII PREȘCOLARILOR

1.1. Caracteristici psihice generale ale preșcolarilor…………………………… …… .…..…….. 13
1.1.1. Teoria dezvoltării cognitive – stadiul preoperațional -J. Piaget…………………… ….…… 14
1.1.2. Particularitățile gândirii preșcolarilor și accesibilitatea noțiunilor matematice ….……..…15
1.2. Curriculumul preșcolar pentru domeniul știință – activități matematice……………… …..….22

CAPITOLUL 2
STRATEGII MODERNE FOLSITE ÎN PROCESUL EDUCATIV AL PREȘCOLARILOR

2.1. Noțiuni introductive………………………………………………………………………………… ………….. …..25
2.2. Considerațiile psihopedagogice ale jocului…………………………………… …..………..27
2.1.2. Jocul – activitate dominanta la vârsta preșcolarității …………………… ……..………..28
2.1.2.1 Valoarea practica a jocului didactic matematic…………………………… ………… ….34
2.1.2. 2. Caracterizarea jocului logico -matematic și a obiectivelor sale…………… …..…… ….36
2.1.2. 3. Modalități de aplicare în grădiniță a jocurilor matematice …………………… ….…….39
2.1.2. 4. Mijloace și procedee folosite în desfășurarea jocurilor matematice……………….. ………..41
2.3. Metode interactive -rolul și importanța, funcțiile, obiectivele și exemple…………… …..…..43
2.4. Posibilități de învățare a matematicii prin joc. Conceptul „Țara cifrelor”………… …..……51

3
CAPITOLUL III.
PREZENTAREA CERCETĂRII PEDAGOGICE

3.1. Conceptul de cercetare pedagogică ………………………………………………… …………………… …55
3.2. Designul cercetării………………………………………..… …………………… ……………….…… …..57
3.2.1. Scopul cercetării ……………………………………… …………………… ……………………… ….57
3.2.2. Obiectivele…………………………………………………… ……………………. ……………… …57
3.2.3. Ipotezele cercetării……………………………………………………….. …………………….. ……………………….. .58
3.2.4. Variabilele cercetării…………. ………………………………………… …………………… …………………………. . 58
3.3. Metodologia cercetării…………………………………….……… …..……………… ……. .58
3.3.1. Tipul cercetării…………………………………………….…………………… ….…… 58
3.3.2. Descrierea eșantioanelor de participanți și locul desfășurării experimentului
pedagogic ……………………………………………………………………………… …………59
3.3.3. Metode și tehnici de cercetare…………………………………………… …………….59
3.4. Etapele desfășurării cercetării………………………………………………… ……………61
3.4.1. Etapa preexperimentală (constatativă )………………………………………… ………….…….61
3.4.1.1. Rezultatele probei de evaluare inițială aplicată celor două eșantioane
de subiecți… ………………………………………………………… …………… ….…… ….62
3.4.2. Etapa experimentală……………………………………………………… …..……… 69
3.4.2.1. Organizarea spațiului, alegerea conținut urilor și modaliți de
aplicare pentru Conceptul ,, Țara Cifrelor”………………………………… ……..………… 69
3.4.2.2. Jocuri și activități desfășurate cu eșantionul experimental pentru
Conceptul ,,Țara cifrelor” …………………………………………… …………….… …….76
3.4.2.3. Evaluare sumativă la mijlocul perioadei experimentale………… ……..…………… 88
3.4.3. Etapa postexperimentală – etapa finală……………………………… …….……………. 92
3.4.3.1. Observația sisatematică – implicarea în activitate tradițională
și modernă…… ………………………………………………………… …………… ……… .92
3.4.3.2. Evaluarea finală – Rezultatele probelor de evaluare finală aplicată celor două
eșantioan …………………………………………………………………… …………………….93
3.5. Originalitatea cercetării și deschideri spre alte teme de cercetare…… ……..…..…..……… 101

CONCLUZII ……………… ……………………………………………… ……..……..…….. 102
Bibliografie………… ………………………………………………………… …….…….…… 104
Lista anexelor………………………………………………………………… ……..…………. 106
Anexe………………… ……………………………………………………… …….………..… 107

4
INTRODUCERE

În pas cu progresul actual adaptat la toate compartimentele sale esenț iale, în condi țiile
înfăptuirii unui învățământ modern , la cerin țele actuale ale societății, este necesar ă o atitudine
creatoare față de conținutul învățământului preșcolar. Aceasta necesită în primul rând o justă
înțelegere a locului pe care îl ocup ă activitățile cu conținut matematic în sistemul pregătirii
generale a copiilor, contribuția acestora la îndepl inirea obiectivelor generale deoarece există
dependențe și interdependențe între domeniile de dezvoltare, astfel că fiecare achiziție dintr -un
domeniu influențează semnificativ progresele copilului în celelalte domenii.
Copilul este un subiect activ în procesul învățării. Învățarea copilului se realizează în
context social și emoțional, în interacțiune directă cu adultul -începând cu mama și tata iar apoi,
la grădiniță cu educatoarea. Totul se transmite de la o persoană la alta așa cum reiese și din citatul:
,,Experiența umană circulă de la individ la individ și de la colectivități la colectivități. Oamenii se
influențează reciproc…”1
Activitățile matematice sunt influențate de celelalte activități din grădiniță astfel
necesitatea abordării integrate a conținuturilor este necesară pentru realizarea obiectivelor propuse
de învățământului românesc. În prezent prin integrarea învățământului preșcolar în sistemul unitar
al instruirii și educ ării copiilor, studiul organizat al matematicii care începe în clasa I poate fi
pregătit prin activitățile desfșurate cu preșcolarii încă de la intrarea în grădiniță.
Jocul, metodele moderne, interactive și mai cu seamă Conceptul nemțesc ,,Țara cifrelor,,
oferă posibilitatea de reealiza activități frumoase, respectând echilibrul între procesele de
cunoaștere, voliționale și cele afective. Aceste metode solicită la un înalt grad reprezentările
copiilor, experiența lor cognitivă , capacit ățile de a folosi în mod independent, cunoștințele
dobâ ndite în diferite ocazii. Învățarea în mod interactiv poate îndeplini un rol important cu aspecte
particulare la diferite nivele de desfășurare a procesului educativ, sunt în măsură să valorifice și să
dezvolte numeroase resurse psihice existente. Abordarea creativă în cadrul activită ților zilnice
desfășurate cu preșcolarii constă în faptul că toți copiii participă activ, se manifestă liber și original.
Prin folosirea acestor metode, în funcț ie de cerin țele curriculumului și în funcție de nivelul grupei
de copii putem educa gândirea logică în mod gradat, solicitând treptat eforturile pe măsura
particularit ăților de vârstă și individuale.
Activitatea de joc a copiilor cere cooperare. De aceea copilul este nevoit să învețe să
stabilească ușor contacte interpersonale, să respecte tovarășii de joc, să-și inhibe anumite
comportamente agresive, să se acomodeze relativ ușor la noile situații, să-și coordoneze eforturile

1 Stoica D. Și Stoica M., Psihopedagogie școlară , Ed. Scrisul românesc -Craiova 1982, pag.73

5
cu ale celorlalți în vederea atingerii scopurilor fixate, să contribuie constructiv prin informație,
opinii, aprecieri la desfășurarea activității. Pentru că învățarea socială este o învățare participativă,
copilul își însușește toate aceste comportamente participând efectiv în diverse situații la diverse
activități pentru că orice situație, orice eveniment, orice activitate este furnizoare de experiență
socială. Preșcolarul are nevoie de ceilalți. Are trebuințe psihosociale – nevoia de acceptare și
apreciere a lui de către grup, are nevoie de statut în cadrul grupului, de participare, de reprocitate
relațională, de integrare în grup, în intercunoaștere, sociabilitate și comunicativitate. Trăind în
colectivitate, prin intermediul cuvântului, al simbolurilor și al gesturilor, copilul achiziționează
cunoștințe, deprinderi și atitudini, în mod spontan, neorganizat.
Problema pregătirii preșcolarilor pentru activitatea de învățare în clasa I, ca scop final al
grădiniței, a cunoscut și cunoaște încă modificări semnificative astfel încât acestea să răspundă cât
mai bine cerințelor primei etape de școlarizare. În conformitate cu tendințele noului Curriculum
se consideră necesar ca preșcolarul să fie pus în contact cu domeniul matematic prin jocuri dirijate
cu materiale, cum ar fi nisipul sau apa, sau prin simularea de cumpărături în magazine. În această
manieră, vor putea fi dezvoltate reprez entările acestora cu privire la unele concepte, cum ar fi:
volum, masă, număr și, de asemenea, ei vor putea fi implicați în activități de discriminare,
clasificare sau descriere cantitativă.

Morivația alegerii temei ,, Influența strategiilor moderne de predare a activităților
matematice în dezvoltarea preșcolarilor,,

Toate activitățile din grădiniță se desfășoară sub forma de joc . El influențează
întreaga conduită și prefigurează personalitatea în plină formare a acestuia. Jean Piaget a definit
jocul ca „pol al exercițiilor funcționale în cursul dezvoltării individului” 2 , deoarece acesta
angajează plenar copilul, atât pe verticala, cât și pe orizontala activității psihice în general.
Cercetările psihologice au scos în evidență numeroase elemente psihice care se formează prin
intermediul jocului. Jocul apelează la capacitatea copilului de a lucra cu simboluri, semne ce sunt
atribuite obiectelor, acțiunilor și faptelor, ce desemnează altceva decât sunt acestea în realitate.
Copilul operează cu reprezen tări în care investește și afectivitate și rațiune. Esența jocului este
concentrată în procesul de reflectare și transformare în plan imaginar a realității concrete, proces
prin care devine posibilă și plăcută pătrunderea copilului într-o realitate complex ă, pe care o
cunoaște activ. Prin joc se asigură și satisface o gamă foarte largă de trebuințe, de la trebuințe
cognitive de explorare, la cele de valorificare a potențialului de care dispune, de la trebuințe

2 *** Curriculum preșcolar , București , 2008.

6
perceptorii și motorii, la trebuințe de autoex primare în plan comportamental, totul în raport cu
ansamblul vieții mintale și al adaptării intelectuale.

Având în vedere necesitatea modernizării învățământului, m-am preocupat de găsirea și
folosirea celor mai adecvate metode și procedee, menite să stimuleze dezvoltarea plenară a
preșcolarilor aceentul căzând pe domeniul știință – activitate matematică, datorită potențialului
educativ -formativ deosebit. Valorificat cu pricepere, acesta acționează asupra dezvoltării tuturor
componentelor personalității: intelectuale, morale, estetice, caracteriale, asupra intereselor și
motiva țiilor acțiunii de învățare, fiind în același timp o importantă cale de orientare profesională a
tinerei generații. Trebuie avută în vedere, cu prioritate, contribuția acestei discipl ine la dezvoltarea
capacităților creatoare și combinarea cu celelalte domenii ale dezvoltării preșcolarilor.
Ritmul și amploarea cuceririlor matematice, bogăția și varietatea metodelor de lucru,
impun și adaptarea și dezvoltarea metodelor matematice care vor fi folosite pentru predarea și
învățarea diferitelor concepte. Dezvoltarea capacităților de raționament, inclusiv de raționament
abstract, va fi încurajată în conexiune cu obiecte și activități familiare în sala de grupă.
Așadar, în alegerea temei am pornit de la ideea că preadarea activităților matematice
folosind metode interactive moderne creează cadrul adecvat în care preșcolarii au ocazia să se
dezvolte armonios având plăcerea de a descoperi, de a activa în cadrul activităților desfășurate în
care vor găsi noi căi de reorganizare interioară a cunoștințelor și vor stabili cu ușurință legături
intense între fapte, idei, acțiuni, prilej de a adăuga noi cunoștinț e, de trăire a unor satisfacții
izvorâte din împlinirea în colectiv a unor sarcini.

Gradul de noutate

Din experiența la clasă, în urma bibliografiei studiate, am constatat că în formarea noțiunilor
de bază ale matematicii, un rol important îl au jocurile iar dacă acestea sunt combinate cu metodele
activ -participative progresu l copiilor preșcolari este mai semnificativ. De aceea, mi-am propus ca
în această lucrare să mă opresc asupra jocurilor și metodelor moderne care au un rol important în
dezvoltarea capacităților intelectuale ale copiilor. Jocurile precum cele logico -matema tice și-au
dovedit valoarea educativă deosebită asupra dezvoltării concrete a inteligenței copiilor. Ele
contribuie la realizarea aspectului formativ al activității matematice, dezvoltându -le gândirea
logică, deoarece ei sunt puși în situația de a căuta soluții și de a verbaliza acțiunile îndeplinite.
Activități asemănătoare sunt propuse și de conceptul ,,Țara cifrelor,, care dezvoltă potențialul
intelectual și acțional -creator al preșcolarului, spiritul de observație, posibilitățile de verbalizare și
expri mare orală, capacitatea de analiză și sinteză, de comparație, de abstractizare și generalizare.

7
Toate aceste lucruri m-au determinat să fiu preocupată de folosirea celor mai potrivite
metode și procedee unele fiind cuprinse în Conceptul nemțesc „Țara cifrelor” pe care l-am
implementat la grupa de preșcolari cu care lucrez. Acest concept s-a pliat foarte bine ținând cont
de tendințele noului curriculum preșcolar. În acest concept copilul preșcolar participă cu plăcere
la activități deoarece toate fac parte dintr -o mare poveste. O poveste a cifrelor, o lume a cifrelor,
căsuțe a cifrelor, o prințesă a cifrelor, un drum pavat special spre „Țara cifrelor”. Toate informațiile
transmise copiilor pot fi însușite rapid și fără efort percepul din partea lor. Totul se întâmplă în joc.
Un joc în care preșcolarii sunt și ei parte, sunt personajul principal, cei care vor „scrie” propria lor
poveste. Toate noțiunile matematice sunt asimilate rapid și conștient, gata să fie folosite în alte
domenii .

Descrierea lucrării

Învățământul preșcolar constituie prima treaptă de școlarizare și-l pregătește pe copil
pentru învățământul primar. Vârsta preșcolară este o perioadă de evoluție spectaculoasă a
conduitei ludice; evoluție ce nu se mai găsește în nici o altă perioadă a vieții. Bogăția conduitei
ludice este datorată nu numai dezvoltării și maturizării psihofizice, ci și posibilităților de
relaționare și a experiențelor acumulate odată cu intrarea copilului în grădiniță. Adaptarea la noul
mediu va fi de lungă durată, cu progrese și regrese, cu eforturi perseverente și de durată, atât din
partea copilului însuși, cât și a adulților care-l susțin. În grădiniță, copilul își continuă construirea
propriei identități. Crescând, copilul începe să relaționeze cu cei de-o seamă, trecâ nd de la jocul
solitar la cel împreună cu ceilalți copii, câștigându -și și consolidându -și imaginea de sine.
La preșcolar, învățarea apare combinată cu jocul. Bazată pe asimilarea și sedimentarea
cunoștințelor, învățarea conduce la elaborarea unor comport amente noi care satisfac mai bine
necesitățile adaptative ale copilului. În preșcolaritate sunt întâlnite învățarea socială și învățarea
didactică. Învățarea socială se realizează ca urmare a contactelor interpersonale ale copiilor, cu
adulții sau cu cei de-o seamă cu și în situații de viață diverse. Oferă prilejul de a asimila o serie de
experiențe socioumane, semnificații și valori sociale, stiluri comportamentale, roluri și
comportamente, modalități de adaptare, acomodare și armonizare interpersonală.
Copilul observă comportamentul altuia, îl învață implicându -se și participând direct la
diferitele tipuri de activități sociale. Ca factori întăritori ai comportamentelor sunt folosiți
aprobarea și dezaprobarea, recompense sau sancțiuni morale , recunoaștere , acceptare, promovarea
în grup sau dimpotrivă: blamarea, critica, marginalizarea, respingerea de către grup.

8
,,În cazul învățării psiho -sociale o persoană poate fi față de altă persoană atât generator de
stimulare, cât și factor de control al efectului produs, cu condiția ca acele persoane să se găsească
într-o interacțiune psihică reciprocă.” 3
Învățarea didactică, presupunând organizarea activităților copiilor, desfășurarea acestora
după programe obligatorii și riguroase, capătă un caracter dirijat, organizat și sistematic.
Cunoștințele transmise, formarea deprinderilor și dezvoltarea intereselor suferă transformări și
restructurări convertindu -se în joc didactic cu conținut și finalitate instructiv -educativă. Experiența
nemijlocită a copilului începe să fie reglată și organizată de adult pe cale verbală.
,,Orice idee, orice problemă și orice sursă de cunoștințe pot fi prezentate într-o formă destul
de simplă pentru ca orice copil să le poată înțelege într-o versiune recognoscibilă.” 4 Skinner
preciza că de fapt „instrucția organizează condițiile învățării să o ușureze, să accelereze apariția
comportamentelor care, fără acestea, n-ar fi dobândite decât încet, sau n-ar apărea niciodată. ” 5
Instrucția se axează pe particularitățile de vârstă ale preșcolarilo r, în grădiniță. Asimilarea
cunoștințelor la preșcolarii mici nu reprezintă un scop în sine. Ei nu-și planifică mintal acțiunile,
nu sunt preocupați de rezultatul activității desfășurate. De asemenea, la această vârstă, se face
necesară diversificarea activităților obligatorii, punct bine atins de noul curriculum, apropiindu -le
mai mult de joc.
Ca formă de activitate instructiv -educativă, jocul trebuie înțeles în primul rând, ca un cadru
organizatoric de desfășurare a activității didactice. Educatoarea trebuie să creeze un cadru de așa
natură încât copiii să găsească în joc cel mai bun climat psihologic și social de manifestare și de
dezvoltare a propriei lor personalități. De asemenea, această formă de activitate trebuie înțeleasă
ca modalitate modernă de desfășurare a procesului educației în grădiniță. ,,Nota modernă îi este
conferită prin aceea că se armonizează perfect cu toate orientările metodologice moderne.” 6,
respectând și promovând în esență spiritul jocului în procesul educației. În calitatea sa de
coparticipant la propria formare, copilul este sprijinit să dobândească metodele și căile accesibile
lui de cunoaștere, pentru ca pe temeiul acestei condiții importante să poată cuceri orice cunoștințe
de care are nevoie. De aceea, jocul ca o formă de activitate bine gândită, necesară și indispensabilă
procesului educației trebuie să fie bine înțeles de educatoare pentru ca aceasta să poată evita în
practica educațională formele neplăcute, direct contradictorii spiritului jocului, ca tonul didacticist
pe care îl ia uneori îndrumarea jocului, sau folosirea întâmplătoare a elementului de joc în alte
forme de activitate, în special în cele de învățare sistematică.

3 Ana Tucicov Bogdan -,,Psihologie generală și psihologie socială” vol.II EDP București 1973, pag.83.
4 J. S. Bruner -,,Procesul educației intelectuale” Ed. Științifică București 1970, pag.72
5 Skinner -,,Revoluția științifică a învățământului” -EDP București 1971, pag.63
6 ***Copilul preșcolar și dezvoltarea vorbirii ,(culegere metodică), București, 1980; pag. 55

9
Trăind permanent satisfacția deplinei libertăți, copilul poate să-și aleagă tema de joc sau
ocupația dorită, să se asocieze cu partenerii pe care îi preferă, să recurgă la soluții pe care le
apreciază ca necesare spre a duce la îndeplinire activitatea cerută. Copilul este liber să dea
activității orice conținut, fie să privească, să examineze, să mânuiască diferitele obiecte care se
găsesc în preajma sa; fie să rezolve ceva cu semnificație socială mai deosebită, cum ar fi aceea de
a surprinde în joc diferite aspecte ale vieții cotidiene care i-au reținut cândva atenția în mod
deosebit. De asemenea, poate să-și încerce competențele într-o direcție sau alta, ori să-și exerseze
cu bună știință anumite deprinderi, care pot influența performanțele viitoare, unele având chiar
valoare competitivă.
Cercetările făcute de specialiști în domeniu confirmă faptul că introducerea cunoștințelor
matematice în învățământul preșcolar și școlar este cu atât mai eficientă cu cât se realizează
devreme. Aceste cunoștințe trebuie introduse treptat, pornindu -se de la acțiunea în plan extern cu
obiectele, la formarea reprezent ărilor și abia apoi la utilizarea simbolurilor.
Cunoscând faptul că jocul este activitatea fundamentală în grădiniță, este firesc că acesta să
fie valorificat la maximum și în predarea matematicii. În școală însă, jocul trece pe planul secund,
locul lui fiind luat de o altă formă de activitate: învățarea. Trecerea de la joc la învățare se
realizează prin intermediul jocului didactic. Acesta ocupă un loc bine determinat în planul de
învățământ al instituțiilor preșcolare, fiind cel mai indicat mijloc de desfășurare a activităților de
matematică.
Pornind de la definiția dată jocului didactic, se poate spune că jocul didactic matematic este
un tip specific de activitate prin care cadrul didactic consolidează, precizează, chiar verifică
cunoștințele copiilor, îmbogățește sfera de cunoaștere matematice, pune în valoare și antrenează
capacitățile creatoare ale acestora .
Știut fiind faptul că îmbinarea elementului instructiv cu cel distractiv în jocul didactic duce
la apariția unor stări emoționale comp lexe care stimulează și intensifică procesele de reflectare
directă și nemijlocită a realității, valoarea practică a jocului didactic matematic constă în faptul că,
în procesul desfășurării lui, copilul are posibilitatea aplicării cunoștințelor însușite, exersării
priceperilor și deprinderilor formate. Pornind de la elementele constitutive ale jocului didactic, și
jocul didactic matematic cuprinde următoarele componente: Scopul jocului – se formulează în
concordanță cu prevederile programei activităților matematice. Scopul trebuie să se refere la
probleme de ordin cognitiv, dar și formativ. Abordarea matematicii în acest fel este
accesibilă preșcolarilor, succesul obținut în folosirea jocurilor didactice în cadrul procesului
instructiv -educativ m-a determin at să-mi folosesc experiența didactică în activitatea de cercetare
pentru elaborarea lucrării care are această temă.

10
Toate aceste motive expuse anterior m-au condus la alegerea temei care a fost cercetată în
perioada septembrie 2018 – mai 2019, pe un eșant ion fix, grupa mare „Ursuleți” fiind formată din
16 de copii și un eșantion de 16 preșcolari an școlar 2017 -2018, grupa mare ,, Buburuzele”, la
Grădinița cu program normal „Emanuel” Alba Iulia.

Ipoteza cercetării

În cercetarea efectuată ne-am axat pe ipoteza că: dacă în activitatea de predare a
matematicii la preșcolari sunt folosite strategii moderne, metode și jocuri interactive, acestea
contribuie la progresul copiilor preșcolari.

Metodologia cercetării

În cercetarea efectuată la adunarea, organiza rea și interpretarea datelor, s-a folosit un
sistem metodologic format din: metode de colectare a datelor, metode de organizare și sintetizare
a datelor și metode de prelucrare statistică și interpretare a datelor. În acest sens s-au folosit metode
ca: observația, experimentul, metoda testelor, analiza produselor activității, analiza documentelor
curriculare, datele obținute prin aceste metode au fost înregistrate în tabele, grafice, diagrame
comparative, iar apoi au fost preluate și interpretate.
Analiza documentelor școlare – fițele de progres pentru cele două eșantioane ale
experimentului pedagogic au fost folosite pentru alegerea copiilor din cele două eșantioane de
preșcolari, pentru a selecta copii care au o dezvoltare plenară asemănătoare astfel încât rezultatele
cercetării să nu fie influențate.
Probele tip test de evaluare au fost aplicate la începutul anului școlar realizându -se o
evaluare inițială, sumativă (la mijlocul perioadei experimentale) și la sfârșitul perioadei
experimentale (evaluar e finală). Aceste probe au fost elaborate în funcție de particularitățile de
vârstă. Pe baza rezultatelor obținute la evaluarea inițială s-a elaborat o strategie de instruire care
să implice preșcolarii în propria lor formare, metodele interactiv -participa tive și pliabilitatea
Conceptului ,,Țara cifrelor” pe tendințele Curriculumului pentru educație timpurie au făcut
perioada experimentală interesantă, plăcut, și cu rezultate în ce privește obiectivele propuse.
În desfășurarea experimentul pedagogic s-au folosit strategii moderne și Conceptul
nemțesc ,,Țara cifrelor” care a influențat pozitiv dezvoltarea preșcolarilor precum și insușirea
cunoștințelor, dar și motivația pentru a fi parte la propria formare. Libertatea de mișcare și
activitățile de echipă a dezvoltat imaginația, spiritul de observație și însușirea noțiunilor

11
matematice fără percepția de greutate a învățării care apare uneori atunci când activitățile sunt
făcute în mod clasic, tradițional.

Obiectivele cercetării:

Pornind de la faptul că strategiile moderne au o importanță deosebită pentru realizarea
procesului instructiv -educativ în grădiniță mi -am propus în cercetarea de față următoarele
obiective:
1. Evoluția gradului de asimilare a noțiunilor matematice prin intermediul strategiilor moderne
aplicate la preșcolari;
2. Implicarea copiilor în activitățile didactice propuse;
3. Dezvoltarea imaginației și a spiritului de observație prin metodele propuse de Conceptul ,,Țara
cifrelor,, în activitățile de tip matematic.

Structura lucră rii:

Lucrarea este structurată pe trei capitole, astfel:
Capitolul I prezintă noțiuni despre particularitățile dezvoltarii preșcolarilor;
Capitolul II descrie activitățile predominante din grădiniță, explică rolul jocului și al metodelor
interactive și propune o abordare nouă -Conceptul de ,,Țara cifrelor,, ;
Capitolul III cuprinde cercetarea psihopedagogică realizată și rezultatele acesteia.

Legătura dintre capitole:

Primul capitol conturează caracteristicil e psihice generale în dezvoltăr ea
preșcolarilor din prisma „Teoriei dezvoltării cognitive ” -stadiul preoperațional surprins foarte
frumos de J. Piage, a particularităților gândirii preșcolarilor și accesibilitatea noțiunilor matematice
precum și obiectivel e și sarcinile activităților matematice în grădiniță din Curriculum -ul preșcolar,
am creionat capitolul I al Lucrării de Licență , dezvoltarea plenară a preșcolarilor și conturează
specificul activităților matematice la această vârstă.
Al doilea capitol definește și caracterizează jocul deoarece este o activitate principală în
grădiniță Am surprins valoarea practivă și rolul jocului în dezvoltarea preșcolarilor de unde rezultă
importanța activării acestei metode mai ales în învățământul preșcol ar.
Capitolul conține de asemenea teorii despre joc, clasificarea jocurilor, funcțiile lor,
caracterizarea activităților de tip joc didactic și evidențierea rolului și importanței lor prin

12
modalități de aplicare. Tot în acest capitol am evidenția t rolul și importanța metodelor interactive,
predarea și învățarea matematicii prin joc, un exemplu important în acest sens fiind Conceptul
nemțesc „Țara cifrelor ”.
Capitolul trei descrie metodologia cercetării efectuate la Grădinița ,,Emanuel,, Alba Iulia,
obiective, populație statistică, metode, etape, ipoteze preliminare propuse spre verificare,
indicatori utilizați în analize. Mai cuprinde analiza datelor furnizate prin efectuarea experimentelor
pe grupa „Ursuleților” și grupa ,,Buburuzelor” de la Grăd inița cu program normal „Emanuel ” Alba
Iulia.

Principalele metode utilizate:

-metoda observației sistematice, experimentul pedagogic, analiza produselor copiilor, analiza
documentelor școlare și metoda testelor. Se au în vedere și anumite categorii de indicatori ai
tendinței centrale și variației la nivelul eșantionului utilizat.
Lucrarea conține de asemenea concluziile autoarei în urma realizării acestui demers
științific. Anexele la care se fac referiri în cuprinsul lucrării sunt atașate pentru a putea fi consultate
de cei interesați. Lucrarea se încheie cu câteva concluzii privind rezultatele cercetării; Anexele
care fac referire la cuprinsul lucrării Bibliografia studiată, pentru a fundamenta teoretic tema
abordată.

13
CAPITOLUL I
PARTICULARITĂȚI ALE DEZVOLTĂRII PREȘCOLARILOR

1.1. Caracteristici psihice generale ale preșcolarului

Perioada preșcolară este una din perioadele de intensă dezvoltare psihică. Presiunea structurilor
sociale culturale, absorbția copilului în institu țiile preșcolare solicită toate posibilitățile lui de adaptare.
Diferențele de cerințe din grădiniță și din familie solicită la rândul lor o mai mare varietate de conduite. Ca
atare, contradicțiile dintre solicitările externe și posibilitățile interne devin mai active. Aceste forme de
contradicții constituie puncte de plecare pentru dezvoltarea explozivă a comportamentelor, a conduitelor
sociale diferențiate, a câștigării de modalități diverse de activități, a dobândirii de abilități înscrise în
programele grădinițelor. Comunicativitatea și sociabilitatea copilului cresc în aceste condiții.
Perioada preșcolară poate fi împărțită în trei subperioade: (a) preșcolarul mic (3-4 ani) (b) preșcolarul
mijlociu (4-5 ani) (c) preșcolarul mare (5-6/7 ani).
Perioada preșcolară mică se caracterizează printr -o creștere a intereselor, a aspirațiilor și a
aptitudinilor mărunte implicate în satisfacerea plăcerii de explorare a mediului. De la un relativ echilibru la
3 ani, are loc o trecere spre o oarecare instabilitate, o oarecare expansiune ce exprimă o mare decentrare de
pe obiectele concrete și manipularea lor pe integrarea obiectelor în strategii mai largi de utilizare în care li
se conferă funcții simbolice. Integrarea în grădiniță se face cu oarecare dificultate la această vârstă , dată
fiind dependența mare a copilului preșcolar mic de mama sa și de ambian ța familiar ă.
Ca expresie a dezvoltării, perioada preșcolară mică este vădit de trecere de la centrarea activității
organismului pe satisfacerea necesităților imediate, adeseori
dominant biologice – prin mijloace simple – spre activități în care devin mai complicate modalitățile de
satisfacere a unor trebuințe psihologice. Preșcolarul mic este instabil, foarte impresionabil, plânge râzând
și trece ușor de la o dispoziție la alta. Durerea sa ca și bucuria sunt explozive, totale.
Spre 4 ani, copilul devine mai puternic, dar și mai neîndemânatic. Mișcările sale devin mai brutale,
fapt explicabil prin antrenarea și constituirea (încă instabilă) de foarte numeroase conduite implicate în
cerințele de autonomie.
În perioada preșcolară mijlocie copilul traversează un ușor puseu de creștere. Pe plan psihologic se
intensifică dezvoltarea limbajului (între 3 și 5 ani se câștigă cam 50 cuvinte pe lună). Tot evident ă este
dezvoltarea autonomiei datorită progreselor ce se realizează în planul deprinderilor alimentare, de
îmbrăcare, igienice. Se intensifică, de asemenea, dezvoltarea conștiinței de sine, fapt ce se exprimă prin
creșterea opozabilității, a bravadei, a dorinței de a atrage atenția asupra sa (episod de negativism). Jocul
devine în perioada preșcolară mijlocie activitatea de bază, încărcată de caracteristici active de valorificare
a experienței de viață , a observa țiilor, emoțiilor, a acțiunilor și conduitelor ce se vehiculează în ambianța
sa. Jocul pune în evidență o mare experiență social ă achiziționată și capacitatea de a crea verbal și
comportamental roluri (prin mijloace dominant intuitive) prin care copilul reconstituie episoade din
realitate a înconjur ătoare (jocul cu rol și subiect). În genere, curiozitatea devine mai amplă și abordează mai

14
pregnant relațiile dintre fenomene (relații de dependență, de cauzalitate, de condiționare, etc.). Copilului îi
plac poveștile, prezintă interes pentru cărți cu imagini, pentru desen, modelaj, jocuri cu cuburi, teatru de
păpuși ori de marionete, TV, desene animate, etc.
Preșcolarul mare (5-6/7 ani) manifestă în ansamblu o mai mare forță, agilitate, inteligență, reticiențe
în situații ușor penibi le. Câmpul atenției este dominat de o înțelegere mai profundă a situațiilor.
Există și în perioada preșcolară mare o oarecare opoziț ie față de adulți, opoziț ie ce se manifest ă spontan
ca atare, urmată de dorințe vădite de reconciliere. La unii copii, atitudinile opozante sunt oprimate în
comportament, dar alimentate subconștient. Se manifestă în conduitele alimentare (anorexie) și pune în
evidență susceptibilităț i nesatisf ăcute – o stare mai tensională dintre dorințele de autonomie și dependenț a
afectiv ă ușor contrariată de rivalități fraternale. Aceasta cu atât mai mult, cu cât, în numeroase familii
copilul preșcolar mai are unul sau doi frați mai mici. Caracteristică este la preșcolarul mare și adaptarea
mai evidentă a conduitelor față de diferite persoane , de caracteristicile acestora în cele două medii
concurente, familia și grădinița. În acest sens, copilul poate fi acasă destins, disponibil, iar în grădiniță,
răsfăț at, nervos, și invers, fapt ce pune, de asemenea, probleme legate de dificultățile sale de adaptare,
manifestate prin aceste mari distanțe psihologice de conduită în cele două medii.

1.1.1 Teoria dezvoltării cognitive – (stadiul preoperaț ional )- J. Piaget

Cea mai cunoscută teorie privind dezvoltarea cognitivă (epistemologia genetic ă, adică dezvoltarea
căilor prin care lumea externă îi devine cunoscută individului uman) a fost elaborată de Jean Piaget (1896 –
1980). El s-a preocupat de studiul dezvoltării inteligenței la copil.
Evoluția ontogenetică a inteligen ței este examinată ca o construc ție progresivă ce depinde atât de
factori interni (capacit ățile inițiale ale individului), cât și de factori externi (caracteristicile mediului în care
evoluează ființa uman ă). Pentru întemeietorul epistemologiei genetice, inteligența înseamnă, în primul
rând, adaptare, respectiv un echilibru între organism și mediu, care este rezultatul interdependenței a două
procese complementare: asimilarea și acomodarea.
Asimilarea este un proces de integrare prin care un individ încorporeaz ă noi informa ții în schemele
operatorii și în experienț a cognitiv ă de care dispune deja.
Acomodarea presupune modificarea schemelor existente în funcție de caracteristicile noii
situații. O conduită adaptată la un moment dat al dezvoltării și într-un anumit mediu presupune existența
unei stări e exhilibru între cele două procese – asimilarea și acomodarea. Potrivit lui Piaget, această stare
de echilibru poate fi considerată ca un stadiu, un palier în dezvoltarea copilului. Trecerea de la un stadiu la
altul va fi marcată prin stări de dezechilibru care, prin jocul noilor asimilări și acomod ări, antrenează o nouă
stare de echilibru, adică un nou stadiu în dezvoltarea inteligenței. Progresul inteligenței poate fi considerat
rezultatul unei echilibrări progresive. Întreaga activitate mentală tinde spre realizarea unei structuri ce se
concretizează, în principal, într-o stare de echilibru.

15
Asimilarea și acomodarea sunt factorii determinanți ai dezvoltării structurii cognitive care îl fac pe
individ capabil să coopereze, să rezolve problemele și să se adapteze mai bine la schimbările de mediu.
Piaget spune că schimbările în inteligen ță apar secvenț ial, în stadii succesive. Fiecare stadiu depinde
de cel anterior. După Piaget, dezvoltarea inteligenței se face în secvențe invariabile (stadii). Pentru nivelul
preșcolar aceste stadiul este numit preoperațional (2-5/7 ani): este caracteristic copilului de vârstă
preșcolar ă, luptând pentru a-și achiziț iona gândirea logică.
Piaget are o teorie funcț ional ă, accentu ând rolul adaptării. În același timp, este o teorie structurală ,
accentu ând rolul organizării sistemului cognitiv. Conținutul ei este orientat spre comportamente care
constituie datele cognitive de bază, ce sunt apoi prelucrate. Piaget a dezvoltat o teorie despre modul cum
își achiziționează ființa uman ă cunoștinț ele (epistemologia genetic ă) plecâ nd de la greșelile pe care le fac
copiii, la anumite vârste, în rezolvarea unor probleme. După Piaget, dezvoltarea mentală este un proces
evolutiv. Stadiile se succedă pentru că sunt tot mai adaptate, răspunz ând exigen țelor realității.

1.1.2. Particularit ățile gândirii preșcolarilor și specificul noțiunilor matematice
Prin natura obiectului, activitățile matematice la nivelul învățământului preșcolar urmăresc
formarea unor reprezentări, concepte și noțiuni (structuri cognitive) ce sunt puse în eviden ță prin
dobândirea unor seturi flexibile de deprinderi, priceperi și abilit ăți (structuri operatorii).
După J. Piaget, formarea conceptelor la vârsta preșcolar ă este corelat ă cu evoluția
proceselor de gândire ca rezultat al acțiunii copilului asupra obiectelor. Gândirea se definește ca
„procesul cognitiv de însemnătate centrală în reflectarea realului care, prin intermediul
abstractizării și generalizării, extrage și prelucrează informații despre relațiile categoriale și
determinative în forma conceptelor, judecăților și raționamentelor ” 7
Structurile cognitive și a cele operatorii, trebuie evidenț iate și datorit ă implica țiilor lor
asupra asimilării elementelor de matematică în stadiul preoperațional deoarece structura cognitivă
influen țează semnificativ învățarea și reflectă conținutul și organizarea ansamblului de cunoștințe
relevante din domeniul matematic.
Dimensiunea dezvoltării cognitive în stadiul preoperaț ional este determinat ă de capacitatea
copilului preșcolar de a dobândi și utiliza concepte.
El este capabil să stabilească însușirile esențiale ce vor forma imaginea reprezentativă și
semnificația conceptului (formă, mărime, culoare).
În acest stadiu se constituie operațiile de seriere (ordonare în șir cresc ător sau descrescător
a elementelor unei mulțimi), precum și cele de clasificare (gruparea elementelor dintr -o mulțime
după diverse criterii). La finalul acestui stadiu apare conceptul de număr, ca urmare a asocierii
cantității la număr, a serierii , clasificării, a aspectului cardinal și ordinal al numărului.

7 http://www.referatele.com/referate/psihologie/online2/com.php.

16
La copiii de 6-7 ani, se constat ă posibilitatea însușirii operației logice de determinare a
apartenenței la o clasă și de raportare a subclaselor la clase, depășindu -se caracteristicile gândir ii
preoperaț ionale. Condi ția esențială a însușirii conceptelor elementare la această vârstă, o constituie
organizarea unor experienț e de învățare, care să favorizeze accesul copilului la exemple concrete,
care să eviden țieze ansamblul de însuș iri esențiale ale conceptului.
„Caracteristic structurilor operatorii este faptul că pot fi transferate și exersate la o mare
varietate de sarcini specifice, condiț ionând semnificativ nivelul la care copilul rezolvă noile
sarcini de învățare. Ca produse ale învățării, ele constituie elemente de conținut ale activității de
instruire, deprinderile, priceperile și abilit ățile sunt durabile și relativ stabile ”8. În cadrul
activităților matematice, deprinderile reprezintă componente automatizate ale activității,
conștient elaborate, consolidate prin exercițiu sistematic, dar desfășurate fără control conștient
permanent. Sunt moduri de acțiune și opera ții, ce favorizează însușirea conceptelor.
Priceperile sunt capacități psiho -fizice care se dobândesc prin exercițiu repetat, timp
îndelungat, pe baza achiziț ionării mai multor deprinderi și sunt aplicate în situații de învățare noi.
Activitățile de matematică din grădiniță conduc la formarea unor priceperi de grupare, ordonare,
măsurare, reprezentare grafică etc. În condi țiile în care sarcinile de învățare solicită anumite
categorii de deprinderi și priceperi, acestea devin treptat, abilit ăți specifice . Formarea și
dezvoltarea abilităților matematice în grădiniță conduce la efectuarea de operații cu și fără numere,
la rezolvarea problemelor cu conținut concret, la înțelegerea noțiunii de număr prin percepț ia
mulțimilor de obiecte, a șirului numeric.
Abilitățile aritmetice dobâ ndite în activitățile matematice din grădiniță dezvoltă capacit ăți
ce conduc la formarea ulterioară a conceptelor fundamentale (mulț ime, număr) fără a recurge la
terminologia specific matematic ă.
Abilitățile se pot ierarhiza astfel:
➢abilitatea de identificare a obiectelor și mulțimilor;
➢abilitatea de exprimare a gândirii logice;
➢abilitatea de triere, sorta re și formare a mulțimilor;
➢abilitatea de ordonare, clasificare, seriere;
➢abilitatea de apreciere globală a cantit ății;
➢abilitatea de grupare, asociere a obiectelor în perechi;
➢abilitatea de a sesiza cantitatea.

8 Ioan Neacșu, ,,Instruire și învățare” Editura Didactica și Pedagogica, București 1999, pag. 42.

17
Procesul de formare și dezvoltare a abilităților se desfășoară de la simplu la complex.
Principalele operații ale gândirii sunt: analiza și sinteza, compara ția, abstractizarea și
generalizarea, concretizarea. Analiza și sinteza sunt operații de bază, strâns legate între ele, ale
oricărei activită ți de gândire.
Analiza este procesul de desfacere mentală în părți componente ale obiectului și stabilirea
însușirilor întregului. Astfel, copilul poate stabili relația întregului față de părțile sale și invers.
Sinteza este procesul opus analizei și constă în unirea pe plan mental a părților obiectului studiat.
Copilul este în stare să detașeze și să identifice un obiect pe fondul altor obiecte, să descompun ă
mental însușirile obiectului analizat (analiza) și să-l recompună potrivit cu raporturile părțilo r
componente ale acestuia (sinteza). El învață să examineze obiectele, operând cu diverse criterii ale
formei, culorii, mărimii, suprafeței, volumului, învață să observe raporturile spațial -poziționale ale
obiectelor așezate în ordine cresc ătoare/descrescă toare (șirul numeric).
Compara ția este operaț ia gândirii prin care se stabilesc asemănări și deosebiri între obiecte.
Pentru a descoperi însușirile esențiale ale obiectelor, copiii trebuie să le compare pentru a găsi ceea
ce au în comun și ce au diferit.
Generalizarea și abstractizarea sunt de asemenea, operații ale gândirii, strâns legate între
ele. Generalizarea se bazează pe analiză , sintez ă și compara ție pentru stabilirea însușirilor comune
ale unor grupuri sau clase de obiecte.
Abstractizarea permit e copiilor să separe însușirile esențiale de cele neesențiale pe care
aceștia le lasă la o parte, adică fac abstracție de ele, de exemplu, considerarea unei culori în general,
fără a face referire la un obiect anume. Drumul invers, de la general și abstrac t la particular și
concret se nume ște concretizare. Perioada preșcolar ă se caracterizează printr -o permanentă
solicitare a gândirii.
Scopul evidențierii caracteristicilor gândirii preșcolarului este acela de a determina
implicațiile dezvoltării stadiale asupra formării reprezentărilor matematice la această vârstă.
Speciali știi din domeniul pedagogiei și psihologiei s-au preocupat mult de problema vârstei
care să corespundă debutului formării noțiunilor matematice. Aceștia au concluzionat că primele
noțiun i se pot forma încă de la vârsta preșcolar ă.
Programa preșcolar ă prevede ca la grădiniță să se pună bazele însușirii cunoștințelor
matematice, cu condiția să fie accesibile copilului de vârstă preșcolar ă încă de la primele activități.
Elaborarea unei meto dologii a disciplinei activităților matematice din ciclu preșcolar, solicit ă
cunoașterea mecanismelor intelectuale caracteristice etapei de evoluție a copilului cuprinsă între
3-7 ani.
Conform teoriei genetice a lui J. Piaget ideea de învățare este subord onată dezvoltării, iar
dezvoltarea intelectuală este înțeleasă în sensul evoluției stadial.

18
Privită din acest punct de vedere, dezvoltarea intelectuală a copilului se realizează în mai
multe stadii, fiecare cu o structură proprie, asimilarea cunoștințelor matematice fiind prezentă în
fiecare stadiu. Etapa cuprinsă între 3 și 7 ani este denumită de J. Piaget „stadiul gândirii
preoperatorii” și cercetările întreprinse au evidențiate aspecte psiho -comportamentale specifice.
La vârsta de 3-4 ani gândirea se formează și se dezvoltă în strânsă legătură cu limbajul,
fiind legată în mod nemijlocit de realitate. Copilul are nevoie de timp pentru a interioriza acțiunile
în gândire deoarece își reprezintă mai greu desfășurarea unei acțiuni și a rezultatelor ei. Deși își
formează imagini și reprezentări, copilul nu poate dobândi concepte referitoare la unele clase de
obiecte și raționează numai prin analogii imediate.
Procesele cognitive (percep ția, memoria, imagina ția, gândirea, limbajul) se desfășoară în
situații concrete și în contextul acțiunilor practice, obiectuale. Copilul percepe mai curând
deosebirile decât asemănările și este atras de însușirile mai evidente ale obiectelor, chiar dacă sunt
neesenț iale. Opera țiile gândirii se constituie în activitatea practică nemijlocită. Raționamentele
copiilor, fiind de tip intuitiv, sunt corecte numai în măsura în care între raporturile reprezentative
din plan mental și cele din plan situaț ional exist ă o coresponden ță.
Vârsta de 4-5 ani marchează momentul formării concepte lor. Gândirea este în acest stadiu,
tot prelogică, dar crește capacitatea de intuire a unor acțiuni. Copilul utilizează intuiț ia, gândirea
în imagini și acum apar elemente incipiente de logică , ce îl vor duce pe copil până în pragul
operațiilor logice (operații ce nu sunt funcț ionale și complete). Copilul mai este legat de percepție
și își concentrează atenția pe etapa finală a unei transformări. Gândirea parcurge drumul de la
acțiune la operație fără însă să ajungă la structurile operatorii. Operațiile gândirii sunt prezente
numai în măsura în care sunt susținute de percepții.
Saltul calitativ ce se produce în formarea proceselor cognitive se explică prin dezvoltarea
limbajului (extern și intern). Ajuns la acest nivel de dezvoltare, copilul poate să efectue ze operații
în plan mental, să verbalizeze acțiunea și raporturile stabilite în plan concret.
Vârsta de 6-7 ani se situează la tranzi ția dintre gândirea intuitivă , preoperatorie a
preșcolarului și gândirea operatorie.
Intervenția didactico -pedagogică dirijată, grăbește trecerea copilului de la gândirea
preoperatorie, la gândirea operatorie. Acțiunea didactică trebuie orientată, prin folosirea unor
metode adecvate, spre educarea și dirijarea unor caracteristici comportamentale ale vârstei, ce vor
influența procesul de constituire a gândirii operatorii.
Se poate afirma că, aceste caracteristici comportamentale educabile la copilul de 6 ani sunt:
curiozitatea, activitatea intelectuală, capacitatea de reprezentare, înclinația spre joc, memorarea
și atenția.

19
Condi țiile receptivității matematicii depind de:
 felul contactului cu matematica;
 metodele învățământului matematic;
 procesul de învățare care trebuie să fie activ;
 dezvoltarea funcțiilor mintale;
 interesul copilului, perseverența acestuia, bucuria de a avea contact cu
lumea matematicii;
 personalitatea educatorului, care, prin măiestrie pedagogic ă, contribuie la dezvoltarea
intelectului necesar în activitatea matematică.
Chiar dacă unii copii preșcolari nu au înclinații spre matematică, aptitudinea matematică,
se poate dobândi dacă se desfășoară constant activit ăți de acest fel. Însușirea conceptului de număr
și opera ții matematice presupune organizarea operațiilor mintale concrete. Copiii înțeleg numerele,
dobândesc cunoștințe despre unități le de măsură, sistemul monetar. După ce s-a fundamentat
calculul mintal, cel scris devine simplu. Aceste exerciții dezvoltă copiilor: memoria, atenția,
flexibilitatea gândirii, capacitatea de analiză și sintez ă.
În procesul formării reprezentărilor matema tice, copiii își exercită vorbirea, își însușesc
terminologia adecvată, care îi ajută să exprime corect și cu ușurință ceea ce gândesc și rezolvă
practic diferite sarcini. Activitățile desfășurate în scopul formării reprezentărilor matematice
permit realiz area unei permanente corelații între toate cunoștințele însușite de copii în cadrul altor
activități (observări, lecturi după imagini, desen, jocuri didactice).
Exercițiul individual efectuat sistematic, în conformitate cu cerințele educatoarei,
contribui e la formarea deprinderilor de muncă intelectuală și practică, a simțului de ordine și
disciplin ă. Activit ățile cu conținut matematic au o importanță semnificativă în activitatea din
grădiniță. Indiferent de domeniul în care acționează, omul modern trebuie să posede o bună
pregătire matematic ă pentru a putea soluționa multiplele și variatele probleme ale vieții.
Obiectivele cadru avute în vedere de educatoare sunt: dezvoltarea operațiilor intelectuale
prematematice, a capacității de a înțelege și utiliza numerele și cifrele, de a recunoaște, denumi,
construi și utiliza formele geometrice.
Pentru realizarea acestor obiective sunt deosebit de utile următoarele forme de activitate:
calculul oral, rezolvarea de probleme, învățarea unităților de măsură, noțiunil e de geometrie
intuitivă, exerciții practice de cumpă rare, vânzare, măsurători.
Activit ățile matematice desfășurate în grădiniță trebuie să folosească structurile
matematice pentru a organiza învățarea modernă în vederea pregătirii pentru școală. În viziu nea
noii programe, activitățile matematice din grădiniță vizează stimularea dezvoltării limbajului, a
capacităților intelectuale, a deprinderilor de muncă intelectuală și independentă, contribuie la

20
trecerea treptată de la gândirea concret intuitivă la gândirea simbolică , abstract ă, pregătind copiii
pentru înțelegerea și însușirea matematicii în clasa întâi.
Dacă preșcolarul este atras de matematică sau nu, depinde în mare măsură de educatoare,
de modul cum proiectează activitățile, de multiplele procedee folosite, de noutatea pe care o
transmite prin fiecare exercițiu, de modul cum știe să activeze gândirea, să-l atragă pe copil, să
participe direct și activ la activitate.
Programa activit ăților matematice vizează următorul conținut: operații intelectuale, forme
geometrice, numere și cifre, unități de măsură. Reuș ita activit ăților matematice care cer acțiuni de
estimare ține pe de-o parte de capacitatea copilului de a face comparații, dar mai ales de
reprezentă rile cantitative, spațiale, temporale pe care le au și de gradul de stăpânire a conceptului
de număr.
Formarea conceptului de numă r, numera ție și a deprinderilor de calcul matematic
constituie un segment important al curriculum -ului activităților matematice în grădiniță Înțelegerea
semnificației număru lui se află în relație directă cu depășirea dificultăților caracteristice gândirii
la această vârstă în rezolvarea problemelor de conservare (recunoașterea echivalenț ei cantit ății
numerice în diferite reprezentă ri), seriere (ordonare) și clasificare.
Compe tențele de clasificare după criterii multiple, ordonarea crescătoare și descresc ătoare,
identificarea poziției unui obiect în seria căreia îi aparține, precum și înțelegerea constantei
cantității și numărului de obiecte în situația în care au fost schimbat e doar aspecte de formă
(aranjarea în spațiu a obiectelor) sunt obiective ce trebuie să fie permanent în atenția educatoarelor,
atât pentru importanța acestor achiziții în sine, cât și pentru rolul lor în înțelegerea numărului și
numera ției.
De asemenea, educatoarea trebuie să exploateze orice situaț ie favorabil ă și din afara
activităților matematice pentru ai face conștienți pe copii de prezența în activitățile obișnuite a
numerelor, a cantităților numerice, a obiectelor sau ființelor unice (exemplu : mama) și a pluralului
(exemplu : doi pantofi într-o pereche). În fond, cele mai multe din activitățile de joc ale copiilor
pun probleme matematice, rămânând ca ele să fie descoperite și utilizate de educatoare. Copilul
preșcolar este familiarizat cu noțiunea de grup de obiecte și cu efectuarea unor operații cu obiectele
mulțimii, cu mai multe mulțimi de obiecte și cu grupe de mulțimi. Astfel sunt achiziționate primele
elemente de calcul matematic.
Înțelegerea semnificației operațiilor matematice principale: adun area, scăderea și într-o
oarecare măsură, înmulțirea și împărțirea se face la această vârstă prin exersarea operațiilor în
situații concrete, atractive și motivante, pe grupe de obiecte, la început în termeni generali
(exemplu : unificarea a două grupe de obiecte creează o grupă mai numeroasă), iar apoi mai precis,
insistând permanent pe conștientizarea utilității calculului matematic pentru rezolvarea de zi cu zi.

21
Programa activit ăților educaționale din grădiniță formulează finalități matematice și în
privi nța formării conceptului de formă geometric ă și a celui de măsurare. Achiziția conceptelor de
spațiu, timp, formă, contur, volum, înțelegerea conservării lungimilor, suprafeței, masei sunt
finalități ale acestei secțiuni ale curriculum -ului matematic speci fic educației preșcolarilor,
achiziții ce contribuie esențial la îmbogățirea imaginii copilului asupra realității înconjur ătoare,
fizice și sociale.
La 3 ani se începe cu procesul formării reprezentărilor matematice prin recunoașterea și
denumirea grupel or de obiecte din sala de grupa, a criteriilor (de obicei dimensiunea) după care s-
a realizat gruparea și a pozițiilor spațiale pe care le ocupă grupele de obiecte. Se poate trece apoi
la efectuarea de operații concrete cu grupele de obiecte și la gruparea după una sau chiar două
criterii (forma și mărimea).
La 4 ani, procesul de formare a operațiilor intelectuale prematematice continuă,
îmbogățindu -se capacitatea copiilor de a clasifica după criterii variate și multiple, folosindu -se atât
de obiecte, cât și de imagini ale acestora, copilul preșcolar este acum capabil de o apreciere globală
a cantit ății și de realizarea între obiecte și grupe de obiecte.
O dată cu intrarea în perioada preșcolar ă mare, copilul exersează compararea cantităților,
fiind capabil să stabilească inegalitatea și egalitatea grupelor și, de asemenea, să ordoneze în șir
cresc ător și descresc ător. Activitățile matematice la grupa mare trebuie să continue exersarea
capacităților anterioare, introducând treptat elemente de construcție a numărului, numerație și
opera ții cu numere, toate acestea într-un regim de joc și activitate de manipulare concretă și
percep ție. Ele sunt în fapt finalități ale dezvoltării cognitive și trebuie urmărite pe tot parcursul
programelor educaționale cu preșcolar ii, indiferent de aria curriculară abordată.
“În teoriile moderne se scrie tot mai mult despre învățarea experiențială, de profesor cu rol
de ghid sau de facilitator al proceselor de învățare, de valorizarea și dezvoltarea potențialului
fiecărui copil, de respectarea ritmului și a stilului său cognitiv propriu ” 9.
Sunt multe metode prin care copii pot învăța sau exersa concepte și deprinderi, dar este
foarte important modul în care acționează educatoare și părintele în stimularea interesului copilului
pentr u cunoaș tere, în stimularea interesului pentru a căuta informa ția necesar ă și pentru a o utiliza
în contexte variate, stimularea interesului pentru rezolvarea de probleme prin planificarea și
organizarea unor activități sau jocuri cu acest scop.
În societa tea actuală are loc un proces dinamic care obligă toata categoriile sociale să țină
pasul cu evoluț ia societ ății și implicit a educației.

9 S. Breben, E. Gongea, G. Ruiu, M. Fulga, Metode iteractive de grup. Ghid metodic . Editura arves anul 2002, pag.
7

22
Nevoile și cerin țele copiilor pe scena educaț ional ă cer dascălilor o schimbare radicală a
mentalit ății, a abordării creative a tematicilor propuse pe nivele de vârstă prin folosirea metodelor
interactive de grup sau individuale. Activitățile pentru copii trebuie să aibă un caracter spontan și
să contribuie la dezvoltarea independenței în gândire și acțiune. Metodele interactive de grup
reprezintă un început, o schimbare, o noutate. Ele nu sunt lecții model, ci propuneri pentru o bază
practică, oferind un sprijin real copilului.
Toate aceste considerente formează temelia pe care se formează intelectul și implicit
pregătir ea lor pentru învățarea matematicii.

1.2. Curriculumul preșcolar pentru domeniul știință – activități matematice

Activitățile cu conținut matematic din grădinița reprezintă baza pentru activitatea școlară de mai
târziu. Vor fi însușite cunoștințe care vor stimula capacitățile intelectuale ale copiilor, la nivelul
și posibilitățile lor de înțelegere.
Activitățile matematice cu preșcolarii sunt menite să realizeze următoarele sarcini:
 Dezvoltarea bazei senzoriale a cunoașterii prin acțiunea directă a copilului cu obiectele și
înțelegerea aspectelor matematice referitoare la cantitate, la mulțimile de obiecte, cu însușirile
lor, pe baza unor percepții și reprezentări cu privire la forma, culoarea și dimensiunea
obiectelor;
 Compararea cantității global, prin punere în corespondență și prin numărare;
 Efectuarea unor acțiuni cu mulțimi de obiecte (imagini, simboluri);
 Stimularea unor operații de gândire(analiza, sinteza, comparația, abstractizarea) precum și
dezvoltarea calităților gândirii (corectitudinea, promptitudinea, independența, flexibilitatea,
creativitatea) prin antrenarea treptată a copiilor într-o activitate concretă orientată spre
descoperirea și înțelegerea unor relații matematice;
 Intuirea relației de ordine naturală și familiarizarea copiilor cu formarea șirului numerelor
naturale 1- 10, cu numerația în ordine crescătoare;
 Formarea deprinderilor de activitate intelectuală (de a asculta cerințele educatoarei, de a
acționa corect pe baza acestora, de a răspunde la întrebări, de a urmări, corecta sau completa
răspunsurile colegilor, de a pune întrebări);
 Folosirea în vorbire a cuvintelor și a expresiilor adecvate operațiilor cu conținut matematic.
În cadrul activităților cu conținut matematic la grupa mică se urmăresc următoarele obiective:
 recunoașterea de către copii a unor obiecte și imagini ale acestora și familiarizarea lor cu
alcătuirea și denumirea corectă a unor grupe de obiecte, pe baza perceperii nemijlocite a
însușirilor de formă, culoare, mărime;

23
 perceperea relațiilor cantitative între grupe diferite de obiecte;
 formarea reprezentărilor cu privire la grupele de obiecte construite pe baza unei singure
însușiri;
 formarea deprinderilor de a asculta cerințele educatoarei și de a alcătui grupe de obiecte, de a
acționa cu ele, cu imagini le acestora, cu figuri geometrice: cerc, pătrat etc.;
 formarea deprinderilor de a exprima verbal, corect acțiunile efectuate, folosind expresiile
uzuale corespunzătoare acestora.
Pe baza obiectivelor generale se mai urmărește ca preșcolarul din grupa mică
să dobândească următoarele comportamente:
 să constituie grupe cu obiecte uzuale, jucării, imagini, figuri geometrice, după o însușire dată
ca urmare a perceperii corecte a acesteia;
 să acționeze cu obiectele așezându -le în diferite poziții în spațiu și denumind corect locul
ocupat;
 să așeze obiecte dintr -o grupă dată, în șir, asemănător modelului, alternând forma, mărimea
sau culoarea.
La grupa mijlocie, cunoștințele însușite la grupa mică sunt îmbogățite cu cunoștințe noi și
se aprofundează unele din cunoștințele anterioare.
Preșcolarii din grupa mijlocie trebuie să perceapă relațiile spațiale între mulțimile de obiecte:
 perceperea corectă a diferitelor relații cantitative între mulțimile de obiecte, sesizarea de către
copii a invariantei cantit ății indiferent de felul obiectelor,mărimea și poziția lor în spațiu;
 formarea capacității de a recunoaște mulțimi de obiecte redate în desen prin imagini concrete
și prin figuri simbolice (cerculețe, liniuțe, puncte) și a le constitui în același mod, ei înșiși;
 formarea și dezvoltarea unor procese psihice de cunoaștere a operațiilor gândirii.

Pe baza obiectivelor generale se mai urmărește ca preșcolarul din grupa mijlocie
să dobândească următoarele comportamente:

 să alcătuiască mulțimi după o singură însușire cu obiecte reale, cu imagini ale unor obiecte
cunoscute și cu figuri geometrice;
 să identifice și să numească poziții și relații spațiale relative (deasupra, dedesubt, la stânga, la
dreapta);
 să recunoască și să denumească atribute comune și diferențe folosind negația logică;
 să reprezinte figural mulțimi de elemente reprezentate prin imagini;
 să trieze și să ordoneze obiecte în șir crescător și descrescător;

24
 să compare prin apreciere globală și prin formare de perechi două mulțimi (mai multe, mai
puține, tot atâtea);
 să numere conștient în limitele 1 – 5, crescător și descrescător;
 să asocieze cantitatea la număr și numărul la cantitate.

25

CAPITOLUL 2
STRATEGII MODERNE FOLSITE ÎN PROCESUL EDUCATIV AL PREȘ COLARILOR

2.1. Noțiuni introductive

Strategiile de stimulare a abilitățlor matematice la preșcolari urmărește pregătirea
cadrului didactic în vederea atingerii obiectivelor propuse de Curriculum prin metode și mijloace
adecvate, prin strategii specifice acestor activități. Desfășurarea optimă a activităților matematice
are ca bază cunoașterea psihologiei copilului preșcolar, a specificului formării noțiunilor
matematice la această vârstă și a particularităților individuale.
,,Metodica activităților matematice analizează în spiritul logicii științelor moderne
obiectivele, conținuturile, strategiile didactice, mijloacele de învățământ, formele de activitate și
de organizare a copiilor, modalitățile de evaluare a progresului, bazele cultivării unor repertorii
motivaționale favorabile învățării. Oferă alternative teoretico -metodologice, norme și modele de
activități care asigură optimizarea procesului didactic.” 10
Cunoscând bine proiectarea didactică, integrarea resursel or în activitatea la grupa de
preșcolari și evaluarea rezultatelor și a progreselor copiilor prin raportarea la obiectivele propuse,
cadrul didactic nu este un simplu practician care aplică rețete metodice, ci un investigator care
studiază atent fenomenele și își perfecționează continuu propria activitate, contribuind la ridicarea
calității învățământului.Structurarea modului de gândire matematică a copilului preșcolar este o
fațetă a dirijării procesului de cunoaștere a realități cu care copilul vine în contact direct sau
indirect. Se justifică aceasta prin realizarea evidentă și anume, aceea ca în procesul de cunoaștere,
copiii la început sunt interesați de denumirea obiectelor, de însușirea lor, ca apoi linia acelorași
curiozități epistemice să fie intere sată de raporturile corelative din realitate. Datele psihologice
asupra dezvoltării preșcolarului arată că înainte de a se forma la copii noțiunea de număr trebuie
să aibă loc o serie de procese care să le asigure maturizarea și deci, posibilitatea de înțelegere a
conceptului de număr.
Cunoscând faptul ca jocul este activitatea fundamentala în grădinița, este firesc ca acesta
să fie valorificat la maximum și în predarea matematicii. Jocul didactic este indicat să fie folosit
în activitățile matematice deoarece noțiunile de număr și de operații cu numere sunt abstracte.
Folosirea lui în predarea matematicii oferă numeroase avantaje pedagogice, între care:

10 Maria Pereteatcu, ,,Strategii de stimulare a abilităților matematice la vârsta timpurie” – suport de curs
http://dspace.usarb.md:8080/jspui/bitstream/123456789/3716/1/strategii_curs.pdf . , 20.05.2019.

26
 constituie o admirabila modalitate de a-i determina pe copii să participe activ la activitate
 antrenează atât copiii timizi cât și pe cei slabi
 dezvolta spiritul de cooperare
 dezvoltă la copii iscusința, spiritul de observație, ingeniozitatea, inventivitatea
 constituie o tehnica atractivă de explorare a realității.
Conținutul jocului didactic matematic este format din cunoștințele pe care copiii și le-au
însușit în celelalte activități. Sensul principal al jocului și atracția pentru el, se leagă direct de
rezolvarea sarcinilor didactice care apar sub forma unor probleme de gândire : denum ire,
recunoaștere, comparație, ghicire, etc ( exemplu : să denumească grupa de obiecte, să ghicească
ce piesa a pipăit în săculețul cu surprize).
Regulile jocului arata copiilor cum să rezolve sarcina didactica, ele fiind condiționate de conținut
și de sarcina didactica. Elementele de joc fac ca rezolvarea sarcinii să fie plăcuta și atractivă pentru
copii. Valoarea practica a jocului didactic matematic consta în faptul ca, în procesul desfășurării
lui, copilul are posibilitatea aplicării cunoștințelor însușite, exersării deprinderilor și priceperilor
formate. Jocul didactic cuprinde următoarele laturi constitutive : conținut, sarcina didactica, reguli
de joc, elemente de joc. Desfășurarea jocului didactic are în vedere prezentarea și familiarizarea
copiilor cu jocul didactic, antrenarea lor la o participare cât mai vie și eficienta, de fapt jocul se
însușește pe măsură ce este jucat. Cerințele și metodica desfășurării unui joc didactic sunt:
a) introducerea în activitate
b) prezentarea și intuirea materi alului
c) anunțarea temei activității
d) explicarea și demonstrarea jocului
e) executarea jocului didactic de către copii
f) complicarea jocului didactic
g) încheierea jocului didactic.
Educatoarea urmărește ca elementele de joc să se integreze firesc în desfășurarea jocului
și se stabilesc criteriile de performanta. Încheierea jocului este etapa în care copiii sunt apreciați
în funcție deevoluția lor, se formulează concluzii asupra modului cum s-au respectat regulile de
joc, cum s-au executat sarcinile, de către fiecare copil sau echipa, se stabilesc câștigătorii.
In încheiere, se repeta, eventual, denumirea jocului executat și scopul sau.

27
2.2. Considera țiile psihopedagogice ale jocului

La origine, jocurile se leagă de sacru, ca orice altă activitat e omenească, și din această
origine derivă chiar și jocurile cele mai profane, cele mai spontane, cele mai lipsite de finalitate
conștientă. Jocul apare ca un rit social care exprimă și întărește, asemenea unui simbol, unitatea
unui grup, ale cărui opoziți i interne se caracterizează și se rezolvă anume în aceste manifestări
ludice.
Jocul surescită imaginația și stimulează emotivitatea. Să joci înseamnă să creezi o funcție
între fantezie și realitate, prin eficiența magică a propriului libido jocul este astfel un rit de intrare
și netezește calea spre adaptarea la obiectul real.
,,Jocul copilului arată o determinare în baza percepției. Particularitățile psihifiziologice ale
dezvoltării copilului în această perioadă limitează activitatea care este apropate total determinată
și restrânsă în mare parte la percepția obiectelor. Nu egocentrismul, ca trăsătură caracterologică,
determină particularitățile jocului individual (nu individualist) al copilului antepreșcolar, ci
imposibilitatea sa de a corela acțiunile, interesele, dorințele și intențiile sale cu ale altor copii,
datorită îngustimii nedezvoltării unor capacități psihologice, fiziologice.”11
Jocurile sunt sufletul relațiilor umane și factori de educare eficienți. Groos spunea că jocul
copiilor este un act de dezvoltare personală neintenționată în joc se reflectă legăturile copilului nu
numai cu lumea lui interioară, ci și cu evenimentele din lumea exterioară.
Liublinskaia sistematizează astfel particularitățile jocului la copil:
 În joc, copilul reflectă ambianța și, prin imitație, activitatea adulților;
 Jocul este un mod de dobândire și precizare a cunoștințelor prin acțiune;
 Jocul este o activitate de gândire, întrucât este orientat spre rezolvarea unor "probleme",
spre găsirea căilor în vederea depășiri i unor obstacole;
 Acțiunea și cuvântul constituie principalele mijloace ale jocului;
 Prin joc, copilul participă la transformarea ambianței, ceea ce produce o vie plăcere;
 În joc, se îmbină închipuirea și adecvarea la realitate;
 Jocul se dezvoltă continuu și implicit dezvoltă personalitatea copilului
 Contradicții:
 între libertatea de acțiune și conformarea la schema de joc;
 între imitație și inițiativă;
 între repetiție și variabilitate;
 între dorința de joc și pregătirea prealabilă necesară;

11 C. Stanciu, A. Cotruș, Stadialitatea dezvoltării umane , Suport de curs, 2014, pag 25.

28
a) între ceea ce este parțial cunoscut și ceea ce se cunoaște bine;
b) între absența vreunui rezultat material util și bucuria jocului;
c) între operarea cu obiecte reale și efectuarea de acțiuni simbolice; stabilirea de raporturi
în plan fictiv;
d) între emoțiile dictate de rolul îndeplinit și emoția pozitivă provocată de participarea la joc.

2.1.2. Jocul – activitate dominanta la vârsta preșcolarit ății

Jocul, prieten nelipsit al copilului, reprezintă pentru perioada preșcolară principala
activitate, o formă de manife stare fără bariere geografice ori religioase, o activitate care îi
reunește pe copii și în același timp îi reprezintă.
In grădiniță jocul este activitatea de bază și se regăsește în toate ariile de activitate,
realizând procesul de învățare într-un mod atractiv, antrenant și ușor asimilabil de către copil.
Știm că jocul didactic reprezintă o metodă de învățământ în care predomină acțiunea didactică
simulată. Această acțiune valorifică la nivelul instrucției finalitățile adaptive de tip recreativ
proprii activității umane, în general ,în anumite momente ale evoluției sale ontogenice, în mod
special.
Psihologia jocului evidențiază importanța activării acestei metode mai ales în învățământul
preșcolar. Analiza să permite cadrului didactic valorificarea princi palelor cinci direcții de
dezvoltare,orientate astfel:
 de la grupurile mici spre grupurile tot mai numeroase
 de la grupurile instabile spre grupurile tot mai stabile
 de la jocurile fără subiect spre cele cu subiect;
 de la șirul de episoade nelegate între ele spre jocul cu subiect și cu
desfășurare sistematică;
 de la reflectarea vieții personale și a ambianței apropiate, la
reflectarea evenimentelor vieții sociale" (Elkonin).
Această metodă dinamizează acțiunea didactică prin intermediul motivațiilor ludice care
sunt subordonate scopului activității de predare -evaluare într-o perspectivă pronunțat formativă.
Modalitățile de realizare angajează următoarele criterii pedagogice de clasificare a jocurilor
didactice:
după obiectivele prioritare: jocuri senzoriale (auditive, vizuale,motorii, tactile), jocuri de
observare, jocuri de dezvoltare a limbajului jocuri de stimulare a cunoașterii interactive;
 după conținutul instruirii: jocuri matematice, jocuri muzicale jocuri sportive, jocuri literare/
lingvistice ;
 după formă de exprimare : jocuri simbolice, jocuri de orientare, jocuri de sensibilizare, jocuri

29
conceptuale, jocuri -ghicitori jocuri de cuvinte încrucișate ;
 după resursele folosite jocuri materiale, jocuri orale, jocuri pe bază de întrebări jocuri pe bază
de fișe individuale, jocuri pe calculator;
 după regulile instituite : jocuri cu reguli transmise prin tradiție jocuri cu reguli inventate jocur i
spontane jocuri protocolare ;
 după competențele psihologice stimulate : jocuri de mișcare, jocuri de observație, jocuri de
imaginație jocuri de atenție, jocuri de memorie, jocuri de gândire, jocuri de limbaj, jocuri de
creație.
Jocurile copiilor devin metodă de instruire în cazul în care ele capătă o organizare și se
succed în ordinea implicată de logica cunoașterii și a învățăturii.
Literatura de specialitate ne oferă o multitudine de jocuri didactice pe care le putem folosi în
cadrul lecțiilor din toate ariile curriculare iar măiestria educatoarei va duce la rezultate deosebite.
Vorbind despre jocurile didact ice, Ursula Șchiopu preciza că ele educă atenția, capacitățile
fizice intelectuale, perseverența, promtitudinea, spiritul de echipă, de ordine, dârzenie, modulează
dimensiunile etice ale conduitei.
Jocul prin definiție, reprezintă o activitate fizică sau mentală fără finalitate practică și căreia
i te dedici din pură plăcere. Specific vârstelor copilăriei, el are importanță hotărâtoare pentru
dezvoltarea psihică a copilului. Prin joc, copilul învață și se dezvoltă totodată. Jocul înseamnă o explor are
a universului, a realității; tot prin joc, el reproduce, reconstruiește secvențe din viață sau creează o noua
lume, o altă realitate. Ursula Șchiopu surprindea caracterul universal al jocului în afirmația: ‚‚ De fapt, omul
se joacă la toate vârstele. Chiar și la vârsta a treia.’’ 12.
Jocul este o activitate fundamentală a preșcolarității. Copilul nu se joacă decât 2-3 ore pe
zi, dar jocul este indispensabil în formarea noilor sale competențe. El angajează total pe copil, cu
resursele sale cele mai evolua te, îi stimulează dezvoltarea, efortul de perfecționare. În acest fel
jocul contribuie și la apariția posibilităților de învățare sistematică și a celor de muncă. Datorită
rolului pe care îl are în viață copilului, resursele sale educative și diversității manifestărilor sale,
el poate fi folosit de adult ca metodă, procedeu sau formă de organizare a procesului educativ din
grădiniță. Eduard Claparede spunea că jocul este însăși viața.
Jocul devine modul principal de organizare a activităților pentru preșc olar. A învăța nu
reprezintă pentru el contrariul lui a se juca. Jocul este prezent în mediul instituțional al grădiniței,
dar continuă în toate mediile sociale în care se formează. Dar în realitate, a desfășura un joc, nu
este „joacă’’ lipsită de importa nță și seriozitate.

12 U. Șchiopu, E. Verza, Psihologia vârstelor 1981, pag. 28

30
Pentru copil totul este joc: în primele luni de viață acesta se joaca cu corpul său; mai apoi
copilului îi face plăcere să reproducă elemente din ambianța lui apropiată; într-o următoare etapă,
copilul începe să imită adultul ( mama, tata, rude, educatoare, prieteni, medic ) și de aici se naște
jocul de rol – atât de utilizat astăzi și în lucrul cu adulții – în care identificarea este obiectivul
fundamental. De la vârsta de 3 ani, copilul poate crea o lume imaginară, plină de vise, dorințe care
se împlinesc, fără sa-l învețe nimeni. Fiecare copil își modelează realitatea în funcție de propriul
eu. Copilul își poate lua anumite elemente din realitate și le investește în anumite aspecte cunoscute
de el. Copilul se joacă „de-a doctorul’’, „de-a familia’’, „de-a vânzătorul’’, imitând cele întâmplate
în realitate sau ceea ce el ar fi dorit să se întâmple. Copiii care sunt mai timizi, prin joc, se
debarasează de emoții, de timiditate și intră cu toate forțele în dinamismul jocului cu rol. Nu se
teme atât de tare de cenzura deoarece personajul poate spune orice, iar reproșurile nu i se adresează
lui personal.
Jocul propriu -zis nu trebuie să dureze mai mult de cinci sau zece minute, după care vor
urma intervențiile și comentariile „spectatorilor’ ’. Jocul de rol conduce la realizarea următoarelor
obiective: învățarea modurilor de gândire, trăire și acțiune specifice unui anumit statut;
„dezvoltarea empatiei și capacității de înțelegere a opiniilor, trăirilor și aspirațiilor altora;
stimularea aptitudinii de a surprinde, înțelege și evalua orientările valorice ale partenerilor de
interacțiune; formarea experienței și competenței de a rezolva situațiile problematice dificile;
verificarea corectitudinii comportamentelor formate și destrămarea celor greșit învățate”13.
Urmează jocul cu reguli, în care copilul învață elemente fundamentale de socializare,
convenționalitate, acordul, cooperarea și competiția. Jocul cu reguli are două caracteristici
esențiale: existenta cel puțin a unei reguli și caracterul competitiv. Regula este o convenție între
persoane cu privire la un mod de a proceda sau de a aprecia ceva. Acest tip de jocuri poate fi
preluat de la alți copii, de obicei mai mari, sau poate fi inventat de participanții care stabilesc ei
înșiși regulile. Apare după 4 ani, dar se dezvolta deplin după 7 ani. Preșcolarii pot participa la
jocuri cu reguli de mișcare sau intelectuale. Jocurile de mișcare sunt foarte îndrăgite de preșcolari.
Jocul este principala activitate a copilului. Prin această activitate , copiii:
 își formează identitatea personală ( se joacă la început cu propriul corp, înțeleg că nu sunt și
aceeași cu mediul, ci sunt separați );
 învață acte, acțiuni, operații, conduite care îl ajuta să rezolve probleme din mediul său;
 învață să fie mai flexibili în gândire, să creeze soluții diferite;
 își dezvoltă atenția, motivația, abilitățile sociale;
 învață să comunice ( vorbire, ascultare, înțelegere );

13 Ionescu, M., Radu, Didactica modernă , Editura Dacia, Cluj-Napoca; (1995), Pag. 28

31
 experimentează posibilități de adaptare, de a deveni mai flexibili în gândire și în rezolvarea
problemelor ( accentul cade pe proces și nu pe produs )
 creează soluții diferite, exprimă experiențele lor în simboluri, ceea ce îi va ajuta să gândească
puțin mai abstractizat;
 comunică cu ceilalți și /sau cu sine, vorbesc, folosesc cuvinte multe, se exprim ă plastic și învață
semnele nonverbale etc.
 Folosesc obiectele din jurul lor în scopul pentru care sunt create ( învață utilitatea lucrurilor ),
dar și altele ( sunt creativi );
 Se concentrează asupra acțiunii, devin atenți și interesați.
 Prin toate acest e activități, copilul învață să relaționeze cu cei din jurul său, învață lucruri noi,
copilul aflându -se într-o stare de relaxare, de plăcere; prin joc, i se dezvoltă întreaga să ființă,
i se conturează personalitatea.
Jocul este expresia cea mai înaltă a dezvoltării umane în copilărie, deoarece este singura
expresie liberă a ceea ce se află în sufletul unui copil. Jocul este o activitate conștientă. Cel care-l
practică, inclusiv copilul preșcolar, îl conștientizează ca atare și nu-l confundă cu nici una între
celelalte activități umane.
Importanța locului pe care-l ocupă jocul în viața copilului este conferită de faptul că jocul
satisface dorința fireasca de manifestare, de acțiune și de afirmare a independenței copilului. Prin
joc, copilul învață să descifreze lumea reală. Conținutul principal al tuturor jocurilor este viața și
activitatea socială a adultului, copilul fiind, în primul rând, o ființă eminamente socială.
Prin intermediul jocului se realizează nu numai cunoașterea realității sociale, ci și imitarea
unor tipuri de relații sociale între adulți. Astfel, prin intermediul jocului, copiii deprind modele
de conduită și ajung să reflecte până la nivel de înțelegere comportamentele.
Sub influenta jocului se formează, se dezvolta și se restructurează întreaga activitate
psihica a copilului. Modul serios și pasiunea cu care se joaca copiii constituie indicatori ai
dezvoltării și perfecționării proceselor de cunoaștere. Prin joc se dezvolta personalitatea copilului,
prin crearea și rezolvarea progresiva a diverse feluri de contradicții:
a) între libertatea de acțiune și conformarea la schema de joc;
b) între invitație și inițiativă;
c) între repetiție și variabilitate;
d) între dorința de joc și pregătirea prealabilă necesară;
e) între ceea ce este parțial cunoscut și ceea ce se cunoaște bine;
f) între absența vreunui rezultat material util și bucuria jocului;
g) între operarea cu obiecte reale și efectuarea de acțiuni simbolice;

32
h) între emoțiile dictate de rolul îndeplinit și emoția pozitivă provocată de participarea la
joc.
Putem afirma că, la vârsta preșcolarității, jocul oferă cadrul pentru efort și depășire a unor
obstacole, iar "moralitatea ludică" contribuie la geneza comportamentului socio -moral, la
asimilarea unor elemente de disciplin ă în ansamblul expresiilor comportamentale ale copiilor.
Important este ca jocul le oferă copiilor posibilitatea dezvăluirii naturii autentice a copilului, a
forțelor sale, observându -se o ultima cerința spre afirmare.
Este suficient să privești copiii în timpul jocului pentru a-ți face o impresie referitoare la
conduita acestora și la particularitățile lor psihologice. Unii copii se exprima deschis, clar,
dezinvolt, în timp ce alții sunt mai reținuți, mai puțin activi. Primii sunt mai ușor de cunoscut
deoarece manifestările lor sunt spontane, iar ceilalți exprimă mai mascat trăsăturile lor interne.
Se poate afirma că, jocurile satisfac o anumita cerința implacabila care îl stimulează pe
copil la o activitate permanenta. Valorificând disponibilitățile interne, jocul propulsează copilul
pe traiectoria progresului în dezvoltarea sa. Soluțiile adoptate în joc, inventivitatea și capacitatea
de a găsi strategiile cele mai nimerite pentru reușita acțiunii odată cu corelarea cu partenerii de
joc, denota arta intero gării în colectivitate și în viața sociala. Cu cât un preșcolar este mai dezvoltat
din punct de vedere psihologic, cu atât se joaca mai mult, mai bine și mai frumos, se remarca a fi
un veritabil creator și inițiator de acțiuni, cu semnificații multiple pentru evoluția ulterioară.
Jocul contribuie la dezvoltarea intelectuala a copiilor, la formarea percepțiilor de formă,
mărime, spațiu, timp, la educarea spiritului de observație, a imaginației creatoare, a gândirii și nu
în ultimul rând la dezvoltarea limbaj ului. Tot jocul este un mijloc eficient și suficient pentru
realizarea sarcinilor educației morale a copilului, contribuind la dezvoltarea stăpânirii de sine,
autocontrolului, spiritului de independenta, disciplinei conștiente, perseverentei, precum și a
multor altor calități de voința și trăsături de caracter. Valoarea jocului se observa și în dezvoltarea
sociabilității, a spiritului de colectivitate, a relațiilor reciproce între copii. Jocul își are importanta
să în formarea colectivului de copii, în formarea spiritului de independenta, în formarea atitudinii
pozitive față de munca, în corectarea unor abateri sesizate în comportamentul unor copii. Toate
aceste efecte educative se sprijină, ca pe un adevărat fundament, pe influenta pe care jocul o
exercita asupra dezvoltării psihice a copilului, asupra personalității lui. Jocul răspunde trebuinței
de creație a personalității, dar și a sinelui în raport cu viața și ipostazele ei fericite. Analiza jocului
pune în evidenta (oglindește) statutul mintal, cel afectiv, cel de sănătate al copilului, dar și
structura experienței și a mediului de cultura. Prin toate jocurile, dar mai ales prin cele de mișcare,
se creează posibiliăți multiple de dezvoltare armonioasa a organismului. în plus, jocul determina
o stare de veselie, de buna dispoziție, cu efecte benefice pe planul dezvoltării. Prin jocurile de
mișcare se realizează numeroase din sarcinile educației fizice. Prin joc copilul dobândește

33
deprinderi de autoservire, în scopul satisfacerii trebuințelor proprii și odată formate acestea permit
ca jocul să devina mai complex cu o valoare formativa sporita. Participând la joc, preșcolarul
este inițiat în tainele frumosului și învață să-l creeze, realizându -se astfel și sarcini de educație
estetice.
In concluzie, se poate spune ca prin joc are loc o expansiune larga a personalității
preșcolarului, realizându -se o absorbție uriașa de experiența și trăire de viață, de interiorizare și
de creație, conturarea de aspirații, dorințe care se manifesta direct în conduita și repre zintă latura
proiectiva a personalității.
Este bine cunoscut ca acel copil care nu se joaca rămâne sărac din punct de vedere
cognitiv, afectiv, al întregii dezvoltări a personalității. Ca școala a vieții sociale, jocul face apel la
optimismul specific vârstei, la dorința copilului de a avea un rol, de a îndeplini o funcție, de a
avea o poziție în grup, de a se afirma și de a-si face datoria.
Psihologul Ursula Schiopu în lucrarea "Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor"
stabilește funcțiile jocului precizând ca acestea se pot grupa în funcții esențiale, secundare și
marginale. Funcțiile esențiale ale jocului sunt următoarele:
 funcția de cunoaștere care se exprima în asimilarea practica și mentala a caracteristicilor lumii
și vieții;
 funcția forma tiv-educativa exprimata în faptul ca jocul constituie o școala a energiei, a
educației, a conduitei, a gesturilor, a imaginației. Jocul educa atenția, abilitatule și capacitatule
fizice, trăsăturile de caracter (perseverenta, promptitudinea, spiritul de ordine), trasatori legate
de atitudinea față de colectiv (corectitudinea, spiritul de competiție, de dreptate, sociabilitatea,
s.a), modelează dimensiunile etice ale conduitei.
 funcția de exercitare complexa, stimulativa a mișcărilor (pusa în evidenta mai ales de Gross
și Carr) concretizata în contribuția activă pe care jocul o are la creșterea și dezvoltarea
complexă. Aceasta apare ca funcție principala în jocurile de mișcare, jocurile sportive, de
competiție și ca funcție secundara în jocurile simple de mânuire, proprii copiilor mici. în
perioada copilăriei și tinereții este o funcție principala, devenind ulterior marginala.
 Prîntre funcțiile secundare ale jocului se înscriu următoarele:
 funcția de echilibru și tonificare prin caracterul activ și compensator pe care-l întreține jocul
față de activitățile cu caracter tensional;
 funcția catarctică și proiectiva;
 funcția distractivă.
Ca funcție marginală este precizată funcția terapeutica ce se manifesta cu succes în cazuri
maladive.

34

2.1.2.1 . Valoarea practica a jocului didactic matematic

Structurarea modului de gândire matematică a copilului preșcolar este o fațetă a dirijării
procesului de cunoaștere a realități cu care copilul vine în contact direct sau indirect. Se justifică
aceasta prin realizar ea evidentă și anume, aceea ca în procesul de cunoaștere, copiii la început sunt
interesați de denumirea obiectelor, de însușirea lor, ca apoi linia acelorași curiozități epistemice să
fie interesată de raporturile corelative din realitate. Datele psiholog ice asupra dezvoltării
preșcolarului arată că înainte de a se forma la copii noțiunea de număr trebuie să aibă loc o serie
de procese care să le asigure maturizarea și deci, posibilitatea de înțelegere a conceptului de număr.
Cunoscând faptul ca jocul este activitatea fundamentala în grădinița, este firesc ca acesta să fie
valorificat la maximum și în predarea matematicii. Jocul didactic este indicat să fie folosit în
activitățile matematice deoarece noțiunile de număr și de operații cu numere sunt abstr acte.
Folosirea lui în predarea matematicii oferă numeroase avantaje pedagogice, între care:
 constituie o admirabila modalitate de a-i determina pe copii să participe activ la activitate;
 antrenează copiii timizi;
 dezvolta spiritul de cooperare;
 dezvol tă la copii iscusința, spiritul de observație, ingeniozitatea, inventivitatea;
 constituie o tehnica atractivă de explorare a realității.
Conținutul jocului didactic matematic este format din cunoștințele pe care copiii și le-au
însușit în celelalte activit ăți. Sensul principal al jocului și atracția pentru el, se leagă direct de
rezolvarea sarcinilor didactice care apar sub forma unor probleme de gândire: denumire,
recunoaștere, comparație, ghicire, etc ( exemplu : să denumească grupa de obiecte, să ghice ască
ce piesă a pipăit în săculețul cu surprize).
Regulile jocului arată copiilor cum să rezolve sarcina didactică, ele fiind condiționate de
conținut și de sarcina didactică. Elementele de joc fac ca rezolvarea sarcinii să fie plăcuta și
atractivă pentru copii. Valoarea practica a jocului didactic matematic constă în faptul că, în
procesul desfășurării lui, copilul are posibilitatea aplicării cunoștințelor însușite, exersării
deprinderilor și priceperilor formate. Jocul didactic cuprinde următoarele laturi constitutive:
conținut, sarcina didactica, reguli de joc, elemente de joc. Desfășurarea jocului didactic are în
vedere prezentarea și familiarizarea copiilor cu jocul didactic, antrenarea lor la o participare cât
mai vie și eficienta, de fapt jocul se însușește pe măsură ce este jucat.
Cerințele și metodica desfășurării unui joc didactic sunt:
a) introducerea în activitate
b) prezentarea și intuirea materialului

35
c) anunțarea temei activității
d) explicarea și demonstrarea joculu i
e) executarea jocului didactic de către copii
f) complicarea jocului didactic
g) încheierea jocului didactic.
Educatoarea urmărește ca elementele de joc să se integreze firesc în desfășurarea jocului
și se stabilesc criteriile de performanta. Încheierea jocului este etapa în care copiii sunt apreciați
în funcție deevoluția lor, se formulează concluzii asupra modului cum s-au respectat regulile de
joc, cum s-au executat sarcinile, de către fiecare copil sau echipa, se stabilesc câștigătorii.
In încheiere, se repeta, eventual, denumirea jocului executat și scopul său.
Valoarea formativă a jocurilor sporește cu atât mai mult cu cât educatoarea dă curs liber
principiilor de bază care le călăuzesc :
 rolul copilului nu rămâne la contemplarea situației în care a fost pus, el reflectă asupra acestei
situații, își imaginează singur diferite variante posibile de rezolvare, și acționează, își confruntă
propriile păreri cu cele ale colegilor, rectifică eventualele erori.
 copilul „studiază” diversele variante care duc la rezolvare, alegând -o pe cea mai avantajoasă
și creează pe baza ei unele alternative noi de rezolvare, pe care caută să le formeze corect și
coerent.
 copilul are libertate deplină în alegerea variantelor de rezolvare, el trebuie totuși să motiveze
alege rea, arătând în fața colegilor avantajele pe care le prezintă .
 în timpul jocului s-ar putea face și unele greșeli. Copilul învață foarte multe lucruri corectându –
și propriile greșeli, dacă nu se poate corecta singur îl vor ajuta colegii. Educatoarea nu trebuie
să intervină decât cu sugestii .
 în desfășurarea jocurilor, esențială este activitatea conștientă a copilului, de continuă căutare,
de descoperire a soluțiilor, verbalizarea acțiunilor, exprimarea rezultatelor obținute, care deși
sunt importante, nu se situează pe același plan cu însăși activitatea . Putem folosi vocabularul
comun , care suplinește terminologia riguroasă .
 Realizarea acestor principii depinde mai ales de modul în care educatoarea își concepe și își
organizează munca.
 Recomandabil ar fi ca educatoarele să : stimuleze inițiativa și iventivitatea copiilor, să-i lase
să-și confrunte părerile, să caute singuri soluțiile, să învețe din propriile greșeli; activitatea de
căutare ,cercetare, provoacă mișcare, freamăt, un anumit zgomot determin at de comunicarea
verbală între mai mulți copii deodată; să păstreze un echilibru în toate și să intervină cu tact,
pentru crearea unui climat favorabil jocului copiilor.

36
 Exemple de jocuri pentru activitățile matematice din grădiniță:
 jocurile de const ruire a mulțimilor sunt foarte importante. Scopul lor este de a-i face pe
copii să înțeleagă procesul de formare a mulțimilor pe baza unei proprietăți date, de a intui
complementarele acestora. În cadrul unor jocuri se urmărește și procesul invers: găsirea
proprietății caracteristice pentru o anumită mulțime ale cărei elemente sunt date. În felul
acesta copiii să stabilească o legătură firească și reciprocă între mulțimi și limbaj.
 jocurile pentru aranjarea pieselo r în tablou îi ajuta pe copii să se obișn uiască cu ordinea și
succesiunea pieselor trusei. Prin intermediul acestor jocuri, copiii se familiarizează cu intersecția
mulțimilor și cu folosirea conjuncției logice .
 jocurile de diferențe pot fi organizate la finalul grupei mijlocii și la grupa mare pentru că se
urmărește sesizarea deosebirilor între două piese, mulțimi, precum și alcătuirea unei
construcții în care piesele consecutive au același număr de deosebiri.
 jocurile de formare a perechilor constituie încă un pas însemnat pe drumul intuirii noțiunii
de număr: însușirea procedeului de stabilire a corespondenței biunivoce între două mulțimi.
 jocurile de transformări sunt un exercițiu de constituire a mulțimilor echivalente de obiecte.
Mai mult, ele facilitează copiilor intuirea noțiunii de funcț ie, de transformare.
 jocurile cu mulțimi echivalente (echipotente) încheie gradarea jocurilor logice, prin
introducerea copiilor în secretele unor operații, folosind în acest scop proprietățile relației de
echivalența.

2.1.2.2 . Caracterizarea jocului logico-matematic și a obiectivelor sale

Jocurile logice reprezintă acele categorii de activități cu caracter ludic, în care se reproduc
pe planul acțiunilor obiectuale sau al acțiunilor cu imagini, eventual și al unor acțiuni cu simboluri
simpl e, operații logice, relații, reguli și legi ale gândirii corecte.
Prin jocurile logice se urmărește însușirea formelor gândirii logice (noțiune, judecată,
raționament și al relațiilor între ele) utilizarea corectă a tuturor operațiilor logice (analiza, sinteza,
comparația, generalizarea, clasificarea, diviziunea etc.), asimilarea unor operații cu mulțimi de
obiecte și exprimarea rezultatelor acestora sub forma calculului propozițional( implicație, negație,
conjuncție, disjuncție etc.), educarea calitățilo r gândirii (flexibilitate, fluiditate, spontaneitate,
perspicacitate, independență, rapiditate etc.), aplicarea regulilor și legilor gândirii critice în diferite
acțiunii și situații concrete de viață. Aplicarea corectă a jocurilor logice solicită o inform are
temeinică din partea educatoarei asupra unei noțiuni elementare de logică formală și dialectică,
precum și de logică matematică pe care trebuie să le transpună la nivelul copiilor preșcolari .

37
În grădiniță există două tipuri de jocuri logice ținând seama de conținutul lor, și anume:
jocuri logico -matematice, al căror obiectiv îl constituie apropierea copiilor de înțelegerea relațiilor
de ordin cantitativ, în vederea însușirii numerației și a calculului și jocuri logice de cunoaștere a
mediului înconjurător, a căror menire este de-ai învăța pe copii să opereze cu cunoștințele în
conformitate cu unele cerințe ale gândirii logice, structurându -le și punându -le în diferite relații
unele cu altele . În mod deosebit se realizează succesiunea de la ceea ce este mai puțin general la
ceea ce prezintă un grad mare de generalitate, de la ceea ce are o sferă mai restrânsă la ceea ce are
o sferă mai largă. Jocurile logice de cunoaștere a mediului înconjurător au o problematică mai
vastă și oferă o varietate mai mare de posibilități de aplicare a operațiilor logice la noțiuni cu
conținut diferit și cu o sferă mai largă decât cele existente la jocurile logico -matematice. De
asemenea, permanenta evoluție la care sunt supuse obiectivele și fenomenele determ ină o continuă
modificare a raporturilor între ele și în consecință a relațiilor de ordin logico -formal . Aceasta
favorizează la rândul ei încadrarea treptată a regulilor logicii formale într-o structură superioară,
aceea a logicii dialectice și prin aceasta se intensifică procesul de dezvoltare a flexibilității și
creativității gândirii . Esența jocului logic, ca modalitate de educare intelectuală a preșcolarilor,
constă în faptul că la nivelul acestuia se realizează o îmbinare optimă între obiectivele urmărite,
conținutul activității și particularitățile psihice ale vârstei preșcolare sub forma jocului . În acest
fel stimularea dezvoltării intelectuale a copiilor se realizează din interior, prin organizarea
activităților în lumina noțiunilor de teoria mulțimilor și logică, fără ca acestea să apară sarcini
explicite de învățare, ci în calitate de condiții firești, necesare, derivând din însăși natura jocului și
condiționând desfășurarea lui.
Cercetările relativ recente în domeniul psihologiei copilului au pus în evidență unele fapte
semnificative pentru problema enunțată și, în special, faptul că dezvoltarea intelectuală a copilului
are loc pe calea asimilării treptate a unor operații și structuri logice, la început mai simple și legate
de acțiunea obiectuală nemijlocită și în afara căreia nu poate fi explicată geneza unor operații mult
mai complexe, specifice inteligenței operatorii și mai târziu gândirii ipotetice, experimentale. Sub
aspecte generale, jocul logic nu se deosebește de celelalt e forme de joc din grădiniță și nici nu se
desfășoară izolat de acestea . La grupele mici, unele sarcini ale jocurilor logice sunt realizate și în
alte jocuri, iar la grupele mari, jocul logic este subordonat, integrat în activități mai complexe de
învățar e, în cadrul activităților matematice comune.
Ceea ce caracterizează jocul logic în raport cu celelalte forme de joc este în primul rând
faptul că el se fundamentează pe elemente de teoria mulțimilor și logică, considerate ca bază
necesară asimilării ulterioare a noțiunilor matematice, urmărind formarea la copii a capacităților
de a gândi logic, de a lucra cu structuri și operații logice, fără ca în mod necesar să se transmită
copiilor termenii și noțiunile folosite de alte științe.

38
Este evident, în conse cință, că în jocurile logice accentul cade pe latura formativă a
activității, nu se urmărește o anticipare forțată, la nivelul cunoștințelor, a învățării noțiunilor
matematice, ci o pregătire mai curând nespecifică, la nivelul capacității de învățare. Acea sta este
în concordanță cu funcția predominant formativă a grădiniței și corespunde, cu modul cel mai
adecvat în care trebuie văzută pregătirea copilului. În jocul logic crește numărul de condiții și
cerințe de care copilul trebuie să țină seama, cunoașter ea și respectarea acestor cerințe fiind
esențială pentru realizarea jocului. Ori, a cere copilului prin joc să respecte aceste condiții,
înseamnă, de fapt, a-l solicita să lucreze ținând cont de principiile logice și operând cu structuri
logice. Este evide nt deci, că prima și cea mai importantă contribuție a jocului logic la dezvoltarea
intelectuală a preșcolarilor se realizează pe direcția dezvoltării capacităților de a acționa în lumina
principiilor și operațiilor logice și, pe această cale, prin asigurar ea premiselor interiorizării
operațiilor logice care au derivat din acțiunile obiectuale nemijlocite, în cadrul unui proces dirijat
de educatoare. Stabilirea relațiilor între mulțimi și realizarea unor operații cu mulțimi(reuniunea,
intersecția, difere nța etc.) presupun operații logice mai complexe: operații cu propoziții,
conjuncția, disjuncția, negarea propozițiilor. Ceea ce trebuie subliniat aici este că, aceste operații
nu apar în calitate de „cunoștințe de memorat”, ci în calitate de reguli implic ate în acțiune . De
aceea, rezultatul (chiar și cel imediat) nu este formarea la copii a noțiunilor respective, ci
dezvoltarea capacităților intelectuale , pornind de la acțiunea nemijlocită și favorizând, prin joc,
desprinderea treptată de acesta și interi orizarea acțiunilor ca operații. Atât în cadrul practicii
pedagogice, cât și în alte împrejurări, s-a constatat că eficiența jocurilor logice depinde în egală
măsură de cunoașterea particularităților de vârstă și de cunoașterea noțiunilor de teoria mulțimi lor
și de logică implicate în conținutul acestora. Îmbinarea acestor condiții asigură atât caracterul
formativ al jocului, cât și corectitudinea și caracterul semnificativ al activității în raport cu
noțiunile din științele respective.
Contri buția jocurilor logice la dezvoltarea intelectuală a preșcolarilor are loc și pe direcția
dezvoltării procesului de percepție, precum și a raporturilor interfuncționale între percepție,
gândire și acțiune . În jocurile logice se poate controla în ce măsură un anumit nivel de dezvoltare
intelectuală asigură un mecanism de reglare optimă a percepției între gândire și cuvânt. O
condiție importantă a folosirii eficiente a jocului logic în sensul dezvoltării intelectuale a
preșcolarilor este îmbinarea aspectu lui de exersare cu cel de testare.

39
2.1.2.3 . Modalității de aplicare în grădiniță a jocurilor matematice

Munca educațională desfășurată în grădiniță, în vederea creării condițiilor psihice (a
structurilor și funcțiilor psihice) care să-l facă pe copil apt pentru munca din școală, adică pentru
o activitate susținută și sistematică constituie baza pregătirii psihologice a preșcolarilor pentru
școală. Când este capabil să treacă de la o activitate predominant ludică (jocul), cu finalitate
intrinsecă, la învățătură, adică o activitate cu finalitate extrinsecă, copilul este pregătit psihologic
pentru școală. Aceasta presupune maturizarea lui psihică prin activitățile din grădiniță. E. Bernard,
consideră că, la intrarea în școală, personalitatea copiilor trebuie să se caracterizeze prin:
maturitate fizică – rezistență la efort; maturitate mentală – capacitatea de analiză și planificare,
înțelegerea normei, a regulii, a cantităților; maturitate volitivă – capacitatea de autoreglare, de a-
și inhiba impulsuril e și de a-și regla trebuințele; maturitate socială – trebuința de apartenență la
grup, conduita socială adecvată în grup; maturitate morală – sentimentul datoriei și al
responsabilității, conștiința sarcinii; maturitate pentru muncă – capacitatea de concen trare, atenția
și perseverența, trebuința de performanță.
Cercetările în domeniul formării reprezentărilor matematice la preșcolari, câștigă în ultima
vreme tot mai multă importanță, devin mai riguros fundamentate din punct de vedere științific.
Aceasta deoarece reprezentările matematice constituie baza intuitiv concretă a noțiunilor
matematice și a operațiilor logico -matematice ce se dezvoltă succesiv în operatiile gândirii și
inteligenței preșcolarului și apoi a școlarului. În jocul „Găsește o piesă de aceeași formă”, copiii
își formează reprezentările despre figurile geometrice, învățând să deosebească formele: cerc,
pătrat, triunghi, dreptunghi.
Comparând obiectele după diferitele lor însușiri, copilul învață să cunoască dimensiunile
de mărime și grosime. Jocul „Săculețul fermecat” le dă copiilor posibilitatea să descopere forma,
mărimea și grosimea piesei numai prin simțul tactil ; culoarea poate fi doar ghicită sau spusă prin
scoaterea piesei din săculeț. Treptat însă, li se oferă procedee și pentru deducerea ei în anumite
situații. În procesul formării reprezentărilor matematice, copiii își exersează vorbirea, își însușesc
o terminologie adecvată, își dezvoltă vocabularul matematic. Ei se obișnuiesc să exprime corect și
cu ușurință ceea ce gândesc și rezolvă practic, să stabilească o legătură firească între cuvânt și
semnificația sa. Copilul își exprimă gândurile și sentimentele cu ajutorul cuvintelor, deci el trebuie
antrenat să le folosească pentru a-i forma deprinderi corecte de gândire și de limba j. Jocul „Te rog
să-mi dai”, îi obișnuiește pe copii cu o exprimare clară, coerentă și o atitudine politicoasă față de
partenerii de întrecere.
Jocurile logico -matematice, și-au dovedit valoarea educativă deosebită asupra dezvoltării
gândirii corecte, a evoluției imaginației. La această vârstă gândirea copiilor se ridică treptat de la

40
forme intuitiv -acționale senzomotorii, la forme intuitiv -imaginative și verbale. Se dezvoltă
gândirea logică, copiii sunt puși în situația de a căuta soluții și de a verbal iza acțiunile îndeplinite,
ceea ce relevă aspectul formativ al activităților matematice. Prin aceste jocuri se dezvoltă
potențialul intelectual și acțional -creator al preșcolarilor, spiritul de observație, unele calități ale
gândirii, capacitatea de analiz ă, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea. Prin joc copiii
învață cu plăcere elementele de logică matematică. „Jocul celor două cercuri”, în care copiii trebuie
să plaseze în interiorul a două cercuri secante mulțimea de piese geometrice cu o proprietate
caracteristică dată, astfel ca în intersecție să apară toate elementele comune celor două mulțimi,
pune în fața copiilor probleme de analiză, comparație, abstractizare. Capacitatea operatorie a
gândirii sporește când copilul este pus în situa ția de a recunoaște proprietatea comună a
elementelor din intersecție. Jocurile în care copilul este pus să grupeze obiectele după trăsăturile
caracteristice dezvoltă operația de comparare. Pentru a le grupa, copilul le compară, desprinde
notele lor comune și diferite, după care le clasifică în diferite categorii. Această clasificare nu este
posibilă fără generalizare, astfel încât atunci când așează obiecte diferite în grupe, copilul trebuie
să generalizeze notele comune și esențiale ale acestora și să le integreze într-o noțiune
generalizatoare ( „piese mari”, „dreptunghiuri”, „piese roșii” ). Cu ajutorul educatoarei, copiii
ajung să utilizeze sub formă intuitivă, legile lui DeMorgan și principiile generale ale logicii: ale
negării negației, ale contradic ției și ale terțului exclus, simplificând mult calea raționamentului
spre obținerea unor rezultate exacte. Jocul "Te rog să-mi dai" urmărește nu numai sesizarea
complementarei unei mulțimi, determinarea atributelor unor piese folosind deducția logică, nega ția
și conjuncția ci și obișnuirea copiilor de a folosi principii ale judecății logice: „O piesă nu poate fi
simultan în ambele echipe” (contradicția) 14. Jocul „Cine ghicește…?” nu este o simplă ghicitoare,
ci un exercițiu al minții în care deducția logică are un rol important. Pentru a ilustra atributele
pieselor sunt utilizate simboluri care constituie un pas pregătitor pentru înțelegerea citirii și scrierii,
un sprijin prețios în combaterea memorării mecanice. Trebuie să-i lăsăm pe copii să descopere
singuri, indicându -le procedeul cel mai eficace, dar neforțând nota. Copiii nu vor ști, la început, să
folosească eficient deducțiile și în acest caz unii colegi le vor reproșa ; nu vor economisi întrebările,
ba chiar le vor repeta ; nu vor ști să sistematize ze întrebările pentru a afla pe rând fiecare atribut al
piesei, treptat, ei își vor însuși și acest procedeu ce ușurează memorarea și formularea deducțiilor,
micșorând numărul întrebărilor necesare. Esențial este ca preșcolarii să se deprindă cu spiritul
critic și autocritic. Rezolvarea sarcinilor de către copii contribuie la educarea atenției voluntare, la

14 Găvozdea. G. ,,Jocul logico -matematic în grădiniță” –
https://www.academia.edu/10809263/JOCUL_SI_MATEMATICA pag. 51.

41
coordonarea mișcărilor mâinilor de către analizatorul vizual și auditiv, a interesului pentru
activitate.

2.1.2.4. Mijloace și procedee folosite în desfășurarea jocurilor matematice
Mijloacele de învățământ sunt resurse educaționale cu rol important în cadrul strategiei
didactice . Eficiența unei strategii este dată nu numai de bogăția și mobilitatea metodelor , ci și de
folosirea flexibilă a mijloacelor didactice solicitate de particularitățile metodice ale fiecărei
situații de învățare sau secvență a activității. Mijloacele didactice specific activităților matematice
se clasifică conform funcțiilor pedagogice astfel :
 mijloace informativ -demonstrative care ajută la exemplificarea, ilustrarea și concretizarea
noțiunilor matematice, materiale intuitive care ajută la cunoașterea unor proprietăți ale
obiectelor, specifice fazei concrete a învățării. Aceste pot fi obiecte din mediul înconjurător,
materiale din natura, jucării; reprezentări figurative care sunt substitute ale obiectelor reale.
Acestea pot fi desene, jetoane cu imagini, planșe, tabla magnetică, corpuri și figuri
geometrice; reprezentări simbolice care se utilizează în faza semiabstractă de formare a unor
noțiuni cum ar fi notarea simbolică a elementelor unor mulțimi , conturul mulțimii , cifrele și
simbolurile aritmetice .
 mijloace de exersare și formare de depri nderi în care se încadrează jocurile de construcții,
fișele de lucru, instrumente de măsură, trusă Dienes, trusele Logi I și Logi II, rigletele , jocul
mulțimilor , jocul numerelor .
 mijloacele de raționalizare a timpului care constituie șabloane, jetoane, ștampile care permit
realizarea mai rapidă a desenelor. De asemenea, utilizarea calculatorului este atractivă pentru
copii. Softul educațional este special conceput sub formă de joc și solicită din partea copilului
îndeplinirea unor sarcini care conduc la satisfacție prin depășirea nivelurilor de dificultate .
 mijloacele de evaluare utilizate mai frecvent sunt fișele de evaluare și testele. Evaluarea
performanțelor copiilor se poate realiza rapid și eficient. Cadrul didactic trebuie să dozeze
eficient folosirea mijloacelor didactice, pentru a nu ajunge la dispersarea și îndepărtarea
sintezei, corelării sau aplicării și neglijarea unor aspecte de conținut. De asemenea, imitarea
la materialul didactic simplu dăunează efectuării operațiilor gândirii, etapelor învățării, iar
folosirea abuzivă a unui singur mijloc nu conduce la realizarea obiectivelor dacă nu solicită
procese, acțiuni variate pentru corelare .
Materialul didactic trebuie astfel ales încă să atragă, să apeleze la sensibilitatea copilului,
la dezvoltarea spiritului de observație, iar volumul de reprezentări, sinteza lor originală ,
împrejurarea afectivă să ducă la reprezentări personale, fără ca preșcolarul să imite .

42
Dacă se stabilește mai întâi sistemul de metode, ținându -se cont de elementele cunoscute
ale activități , se pot alege mijloacele mai ușor, având în vedere rolul acestora ca auxiliare ale
metodelor, în diversificarea procedeelor. Pentru familiarizarea copiilor cu formele geometrice, se
pun la dispoziția lor piese geometrice din trusa Dienes, Logi I sau Logi II, lăsându -i să se joace
liber, să construiască din imaginație. Manipulând piesele am observat că unii le clasifică după
culoare, formă sau mărime, alții construiesc obiecte foarte simple. Acest lucru poate fi considerat
ca o explorare, copilul neștiind de procesul explorator pe care îl întreprinde. Explorând și
acționând direct cu materialul își manifestă din plin curiozitatea și inițiativa de joc, rolul
educatoarei fiind de a observa fiecare copil. În jocul reprezentativ, copiii atribuie figurilor
geometrice alte proprietăți decât pe cele pe care le au în realitate, fiecare în parte. Ei alătură
figurile geometrice, în așa fel, încât ele să semene cu obiectul imaginat. De exemplu: dintr -un
pătrat și un triunghi se realizeaz ă o casă, dintr -un dreptunghi și un cerc, un copac cu coroană
rotundă, din mai multe triunghiuri și un dreptunghi, un brăduț etc. Pentru trecerea de la jocul
manipulativ la cel reprezentativ, se sugerează copiilor anumite teme pe care ei să le redea. În
aceste cazuri se arătată copiilor modele de construcții, pentru a-i deprinde cu schemele de
construcție, dar nu se insistată asupra lor, pentru a păstra o bună parte din dorința copiilor de
cercetare și de descoperire .
Din punct de vedere matematic, jocurile reprezentative care stimulează gândirea, spiritul de
observație și imaginația copiilor sunt construcțiile după indicații verbale sau povestiri pretext.
Pentru desfășurarea jocurilor libere pregătitoare, pe lângă piesele truselor se folosesc și
materiale din natură: sâmburi, semințe, bețișoare, mărgele, bile, nasturi etc. Valoarea formativă a
acestor jocuri libere pregătitoare constă în familiarizarea și formarea la copii a deprinderii de a se
juca cu figurile geometrice, însușindu -și în același timp, prin acțiunea jocului, o serie de noțiuni
de bază legate de forma culoarea și dimensiunile figurilor geometrice. Exemple de jocuri libere
pregătitoare: „Prietenii”, „Șirul elefanților (crescător, descrescător)”, „Scara” – adăugare de
elemente, ,,Unde a plecat Martinică?” – poziții spațiale, „Măgărușul cel isteț” – adăudare de
bețișoare pe spatele măgărușului – mulțimi, ,,Cine știe mai departe ?” .
Jocurile pentru construirea mulțimilor ajută copiii să înțeleagă procesul formării mulțimilor,
pe baza unei caracterist ici date și intuind complementarele acestora, totodată ei vor învăța să
stabilească o legătură firească și reciprocă între acțiune și limbaj.
Jocurile de aranjare în tablou ajută copiii să intuiască părțile trusei, să se obișnuiască cu
ordinea și succesiu nea acestora. La început se organizează frontal, apoi pe echipe, dându -le un
caracter competitiv, pentru a deveni mai atractive. Pentru desfășurarea lor avem nevoie de tablouri
(grile), conținând căsuțe pătrate pentru așezarea pieselor. Forma tabloului și numărul căsuțelor
corespunde unui anumit tip de joc. Aceste jocuri se pot începe chiar spre sfârșitul grupei mici, cu

43
un număr restrâns de piese și sarcini simple, acestea complicându -se pe măsură ce copiii
înaintează în vârstă. Exemple de jocuri de aranja re în tablou: „Așază -mă la căsuța potrivită”, „V-
ați găsit locul”, „Tabloul cercurilor”, „Tabloul tricolor”, „Cine aranjează mai bine?” etc.
Jocurile cu diferențe sunt menite să consolideze noțiunile și deprinderile însușite anterior și
să familiarizeze copiii cu ideea de succesiune, aranjare în lanț, astfel încât între două piese
consecutive oarecare să fie un număr determinat de diferențe. Edificatoare pentru acest tip de
jocuri sunt: „Trenul cu patru diferențe”, „Trenul cu o diferență”, „Case de pe strad a mea”, „Ce nu
este la fel”, „Ce se aseamănă” etc. Seria trenurilor începe cu ,,Trenul cu patru diferențe”, care este
mai accesibil deoarece preșcolarii mici conștientizează mai ușor deosebirile decât asemănările.
Jocurile cu cercuri au scopul de a-i famil iariza pe preșcolari, la nivelul lor de înțelegere, cu
operațiile matematice, precum și cu operațiile logice ce decurg din acestea. Stabilirea relațiilor
între mulțimi și realizarea unor operații cu mulțimi (reuniunea, intersecția, diferența,
complementar itatea) presupun operații logice mai complexe, operații cu propoziții (disjuncția,
conjuncția, negarea propozițiilor). În desfășurarea acestor jocuri nu se vor folosi noțiunile de
reuniune, intersecție, etc. Pentru ilustrarea disjuncției logice se va folos i cuvântul ,,sau”, de
exemplu ,,piesă roșie” sau ,,piesă pătrată”, ca element al reuniunii. Expresia ,,și …și”, desemnează
conjuncția logică și se referă la intersecția a două mulțimi. Prin jocurile: ,,Unde stau prietenii
mei”, „V-ați găsit locurile”, „Jocul cu trei cercuri”, „Jocul cu incluziuni”, copiii își dezvoltă
capacități intelectuale, acestea având multiple valențe formative.
Jocurile de formare a perechilor ajută la însușirea procedeului de stabilire a corespondenței
biunivoce între două mulțimi. Aceste jocuri se desfășoară cu copii de grupă pregătitoare.
Exemple: ,,Ce piesă am ascuns”, „Străzi intersectate”, ,,Ce piesă lipsește?”, „Jocul drumurilor”.
Jocurile de transformări pregătesc noțiunea de operație, de transformare în general, de
funcție. Desfășurarea acestor jocuri se face pe două echipe, fiecare fiind dotată cu o trusă. Din
acest tip de jocuri fac parte jocurile ,,Soarele”, ,,Racheta”.

2.3. Metode interactive -rolul, importanța, funcțiile și obiectivele
Metodele interactive de grup sunt modalități moderne de stimulare a învățării și dezvoltării
personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează interschimbul
de idei, de experiențe și de cunoștințe.
Interactivitatea presupune o învățare prin comunicare, prin colaborare, produce o
confruntare de idei, opinii și argumente, creează situații de învățare centrate pe disponibilitatea și
dorința de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă și activă, pe influența reciprocă din
interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a membrilor unui grup.

44
Implementarea acestor instrumente didactice moderne presupune un cumul de calități și
disponibilități din partea cadrului didactic: receptivitate la nou, adaptarea stilului didactic,
mobilizare, dorință de auto-perfecționare, gândire reflexiv ă și modernă, creativitate, inteligența de
a accepta noul și o mare flexibilitate în concep ții deoarece trebuie să ne modificăm modul în care
gândim prezentul și viitorul educației pe care îl dăm genera ției următoare având în vedere aceste
aspecte.
Un învățământ modern, bine conceput permite inițiativa, spontaneitatea și creativitatea
copiilor, dar și dirijarea și îndrumarea lor, rolul profesorului căpătând noi valenț e, depășind optica
tradițional ă prin care era un furnizor de informații. În organizarea unui învățământ centrat pe copil,
educatoarea devine un coparticipant alături de elev la activitățile desfășurate. Ea însoțește și
încadrează copilul pe drumul spre cuno aștere.
Utilizarea metodelor interactive de predare -învățare în activitatea didactică contribuie la
îmbunătățirea calității procesului instructiv -educativ, având un caracter activ -participativ și o reală
valoare activ -formativă asupra personalității copil ului.
Pentru înțelegerea informațiilor copilul trebuie să participe activ la lecție, să expun ă idei,
să formuleze ipoteze, să exprime opinii. Aceste lucruri se realizează prin capacitatea formării unor
conexiuni între noile informații și informațiile deja achiziționate. Este bine cunoscut faptul că o
informație este reținută și înțeleas ă mai ușor în momentul în care aceasta poate fi integrată în cadrul
sistemul informațiilor achiziționate.
Metodele interactive presupun organizarea informațiilor văzute sau auzite într-un tot unitar
și plin de semnificații. Prin prezentarea metodelor interactive sub forma unor jocuri de învățare,
de cooperare, copiii învață să rezolve probleme cu care se confruntă, să ia decizii în grup. Aplicarea
lor solicită timp, diversit ate de idei, descoperirea unor noi valori, responsabilitate didactică și
încredere în capacitatea personală de a le aplica creator pentru eficientizarea procesului instructiv –
educativ.
Prin metodele interactive de grup, copiii își exersează capacitatea de a selecta, combina și
învăța lucruri de care vor avea nevoie în viața de școlar și de adult. Efortul copiilor trebuie să fie
unul intelectual, de exersare a proceselor psihice și de cunoaștere a altor demersuri intelectuale
interdisciplinare decât cele clasice. Prin studiul mediului concret și prin corelațiile elaborate
interactiv în care copiii își asumă responsabilitatea, formulează și verifică soluții, elaborează
sinteze în activități de grup, intergrup, individual sau în perechi. Ideile, soluțiile grupului au
încărcătură afectiv ă și originalitate, atunci când se respectă principiul flexibilității.
Învățarea prin cooperare este un tip de învățare eficient deoarece permite o abordare
interdisciplinară a conținuturilor și creează un element al învățării plăcut, stimulativ care valorifică
interesele și nevoile copiilor. Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează

45
interac țiunea dintre mințile participan ților și dintre personalitățile acestora ducând la o învățare
mai activă și cu rezultate vizibile. Acest tip de interactivitate determină identificarea subiectului
cu situaț ia de învățare în care acesta este antrenat, ceea ce duce la transformarea elevului în
stăpânul propriei transformări și formări.
Ion-Ovidiu Pânișoară afirm ă că „metodele interactive urmăresc optimizarea comunicării,
observâ nd tendin țele inhibitorii care pot apărea în interiorul grupului ”15
În condițiile îndeplinirii unor sarcini simple, activitatea de grup este stimulativă , gener ând
un comportament contagios și o strădanie competitivă în rezolvarea sarcinilor complexe,
rezolvarea de probleme, obținerea soluției corecte și facilitează enunțarea de ipoteze multiple și
variate. Interacțiunea stimulează efortul și productivitatea copilului și este importantă pentru
autodes coperirea propriilor capacități și limite dezvoltând spiritul autoevaluativ.
În teoria și practica didactică contemporană, problematica instruirii interactive cunoaș te
abord ări științifice noi, complexe, interdisciplinare, evidențiate de argumente care susțin
participarea activă și reflexiv ă a copiilor în procesele învățării și evaluării.
Instruirea interactivă „reprezintă un tip superior de instruire, care se bazează pe activizarea
subiecților instruirii, pe implicarea și participarea lor activă și depli nă în procesul propriei formări,
precum și pe instaurarea de interacțiuni, schimburi intelectuale și verbale, schimburi de idei,
confruntare de opinii, argumente etc. între aceștia.” 16
Valen țele formativ -educative care recomandă aceste metode interactive ca practici de
succes atât pentru învățare cât și pentru evaluare, sunt următoarele:
 stimulează implicarea activă a preșcolarilor;
 exersează capacit ățile de analiză și de luare a deciziilor oportune la momentul potrivit,
stimulând inițiativa;
 asigură o mai bună punere în practică a cunoștințelor, exersarea priceperilor și capacit ăților în
variate contexte și situații;
 asigură un demers interactiv al actului de predare –învățare –evaluare, adapta t nevoilor de
individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare copil, valorificând și stimulând potențialul
creativ și originalitatea acestuia;
Așadar, metodele interactive determină solicitarea mecanismelor gândirii, ale inteligenței,
ale imaginației și creativit ății. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează și se dezvoltă
priceperile, deprinderile și capacit ățile copiilor, de a folosi roadele cunoașterii transformând
exteriorul în facilit ăți interioare, formându -și caracterul și dezvoltându -și personalitatea.

15 Ion-Ovidiu Pânișoară, Comunicarea eficientă, Editura polirom, Iași 2006
16 Mușata -Dacia, Bocoș, Instruirea interactiva, Editur a Polirum, 2013, pag. 75

46
Metodele didactice au un rol foarte important în desfășurarea activităților instructiv
educative din grădiniță , importan ță accentuat ă și de funcțiile îndeplinite de aceste metode.
Funcțiile metodelor didactice sunt:
Func ția cognitiv ă – metodele didactice îndeplinesc o funcț ie cognitiv ă în măsura în care
reprezintă o cale de acces la cunoaștere. Prin intermediul acestora copilul, sprijinit de către cadrul
didactic, își însușește valorile culturii și științei. Metode le devin astfel un mod de a afla, de a
descoperi, de a cerceta realitatea înconjur ătoare, de a-și însuși cunoștințe, de a-și forma abilit ăți
cognitive. Prin intermediul metodelor didactice educatoarea aduce realitatea mai aproape de
preșcolar, creând situa ții de viață , facilit ând învățarea. Experiențele didactice propuse de către
cadrul didactic sunt dirijate metodologic de acesta către atingerea dezideratelor educative.
Cunoașterea este baza pe care se construiește activitatea de predare și învățare, iar metoda,
alături de conținuturi, constituie factorul principal de generare, de organizare și de valorificare a
cunoașterii în procesul de învățământ.
Func ția formativ -educativ ă – pe lângă scopuri de ordin cognitiv (de cunoaștere),
metodele didactice îndepli nesc și funcții de formare și exersare a priceperilor, deprinderilor,
capacităților de cunoaștere și acțiune, având rol în formarea și dezvoltarea personalității ca întreg.
Prin metodele folosite, educatoarea influențează formarea și dezvoltarea unor atitudini, emoții,
sentimente, interese, convingeri.
Func ția motivaț ional ă – un criteriu de apreciere a eficienței unui demers instructiv –
educativ îl constituie gradul de plăcere în învățare. Metoda didactică îndeplinește în acest sens o
funcț ie motiva țional ă în măsura în care reușește să facă activitatea să fie atractivă, să stimuleze
motivația în învățare, interesul pentru studiu menit să susțină efortul cognitiv de mobilizare
psihică.
Func ția instrumental ă – metoda este un instrument, o modalitat e, o cale de atingere a
obiectivelor propuse. Este liantul dintre obiective și rezultate. Pentru a atinge rezultatele,
educatoarea trebuie să stăpânească arta didacticii ce presupune știința de a-i învăța și pe alții ceea
ce știi deja foarte bine, într-un mod plăcut, atractiv și accesibil. Metoda are o funcț ie instrumental ă
în sensul că extinde și adânceș te capacit ățile de cunoaș tere și acțiune ale cadrelor didactice și
preșcolarilor, mijlocind realizarea obiectivelor educaț ionale și achiziționarea conținut urilor de
către copii.
Func ția normativ ă (de optimizare) – din această perspectiv ă, metoda arată cum să se
procedeze pentru obținerea rezultatelor dorite. Optimizarea activității presupune găsirea variantei
eficiente de combinare variabilelor didactice și sugerarea unui traseu flexibil de realizarea a
activității instructiv -educative. Pentru a fi eficientă, metoda trebuie să fie aplicată în strânsă
corela ție cu celelalte componente ale procesului de învățămâ nt, respect ând totodată normativitatea

47
didactic ă. Din perspectiva normativă , a aplica o metod ă de învățămâ nt înseamnă a respecta un
ansamblu coerent de norme privind realizarea predării, organizarea activității de învăț are a
preșcolarilor, evaluarea rezultatelor, reglarea și autoreglarea demersurilor cognitive și acționale în
cadrul lecției și, în general, al activit ății didactice.
Metodele didactice sunt folosite pentru realizarea obiectivelor. Principalele obiective pe
care educatoarea le are în vedere sunt:
 Formarea/promovarea unor calități care au la bază atitudini și comportamente democratice,
stabilirea unor relații interculturale care au la bază comunicarea;
 Însușirea unor cunoștinț e, abilit ăți, comportament de bază în învățarea eficientă a unor abilități
practice în condi ții de cooperare;
 Promov area unei activități didactice moderne centrată pe demersurile intelectuale
interdisciplinare și afectiv -emoționale;
 Dobândirea primelor elemente ale muncii intelectuale în vederea cunoașterii realității și a
activității viitoare de învăț are școlar ă;
 Impli carea activă și creativ ă a copiilor pentru stimularea gândirii productive, a gândirii
divergente și laterale, libertatea de exprimare a cunoștințelor, a gândurilor, a faptelor;
 Formarea deprinderii copiilor de a găsi singuri informații, de a lucra în echip ă, de a aplica
cunoștințele în diferite situații de viață , de a conștientiza stilurile de învățare pe care le preferă;
 Realizarea unor obiective interdisciplinare; a ști să culeagă informații despre o temă dată; a ști
să identifice probleme diferite; a ști să facă conexiuni;
 Încurajarea autonomiei copilului și promovarea învățământului prin cooperare;
 Focalizarea strategiilor pe promovarea diversității ideilor;
 Formarea unui sistem de capacități;
 Formarea deprinderii de a gândi critic;
 Comunicarea pe baza unei tehnologii informaț ionale moderne, interactive.
În cadrul activităților didactice se stabilesc o serie de obiective care urmează să fie atinse
la finalul activității. Dintre acestea cele mai utilizate sunt cele folosite de Bloom în taxonomia lui.

Metodele specifice activităților matematice sunt:
 explicația : este o metodă verbală de asimilare a cunoștințelor care creează un model descriptiv
la nivelul relațiilor de tip cauză -efect. Explicația, ca metodă specifică în cadrul activităților
matematice din grădinițe favorizează înțelegerea unui aspect din realitate, justifică o idee pe
bază de argumente și antrenează operații ale gândirii, înlesnește dobândirea de cunoștințe și

48
de tehnici de acțiune , are un rol concluziv, dar și anticipativ, influențea ză pozitiv resursele
afectiv -emoționale ale copiilor .
 demonstrația : este metoda de bază în activitățile matematice în grădiniță și valorifică
noutatea cunoștințelor și situațiilor de învățare. Ca metodă intuitivă, ea este dominantă în
activitățile de dobândire de cunoștințe și pune în valoare caracterul activ, concret senzorial al
percepției copilului.
 conversația : este o metodă bazată pe dialogul întrebare -răspuns, cu scopul realizării unor
sarcini și situații de învățare; conversația îndeplinește ,în raport cu obiectivele urmărite funcția
euristică,funcția de clarificare, de aprofundare a cunoștințelor, funcția de consolidare și
sistematizare, funcția de verificare și control .
 observația : este o metodă de cunoaștere a realității și consta în analiza de către copii a
obiectivelor și fenomenelor ce constituie conținutul învățării, cu scopul identificării
semnificative ale acestora. Observația ca metodă asigură baza intuitivă a cunoașterii, permite
o percepție polimodală și asigură formarea de reprezentă ri clare despre obiecte și însușirile
semnificative ale acestora. Observația este organizată de către cadrul didactic și de măsura în
care îndeplinește următoarele condiții:
– dirijarea observației prin intermediul explicației și conversației;
– acordarea libertății copiilor de a pune întrebări în timpul observației;
– valorificarea informațiilor dobândite de copii prin observație ;
– alocarea timpului necesar copiilor pentru observație;
– alegerea unor materiale didactice care să favorizeze observația;
 problematiz area : este metoda de învățământ bazată pe construirea de situații -problemă și
reprezintă una între cele mai utile metode în predarea matematicii , datorită potențialului ei
euristic și activizator;situație -problemă reprezintă o situație contradictorie pentru copil din
punct de vedere cognitiv și creată prin existența simultană a două realități: experiența
anterioară și elementul de noutate cu care se confruntă copilul. Problematizarea constituie o
metodă pedagogică prin care copilul este stimulat să contribuie conștient la propria formare
prin participarea la o nouă experiență de învățare cu rol de restructurare și dezvoltare a
ansamblului de deprinderi și cunoștințe. Prin rezolvarea unei situații -problemă, copilul este
solicitat în găsirea de soluții noi, originale, și se cultivă astfel creativitatea și flexibilitatea
gândirii prin valorificarea formativă a unui conflict cognitiv. Problematizarea are valențe
formative ce pot fi valorificate în activitățile matematice la toate nivelurile de vârstă, dar
eficiența și frecvența momentelor de problematizare sporește simțitor la grupa mare și grupa
pregătitoare .

49
 exercițiul : este metoda bazată pe acțiuni motrice și intelectuale , efectuate de copii în mod
conștient și repetat, cu scopul formării de priceperi și deprinderi, al automatizării și
interiorizării unor modalități de lucru de natură motrice sau mintală . Prin acțiune exersată
repetat, conștient și sistematic, copilul dobândește o îndemânare, o deprindere, iar folosirea ei
în condiții variate transformă deprinderea în pricepere. O acțiune poate fi considerată exercițiu
numai în condițiile în care păstrează un caracter algoritmic. Ea se finalizează cu formarea unor
componente automatizate, a unor abilități ce vor putea fi aplicate în rezolvarea unor sarcin i cu
alt grad de complexitate. Pentru a asigura formarea de abilități matematice, exercițiul trebuie
să fie integrat într-un sistem, atât la nivelul unei abilități, dar și la nivel de unitate didactică .
 jocul : ca metodă, intervine pe o anumită secvență de instruire, ca un ansamblu de acțiuni și
operații ce se organizează în forma specifică a jocului didactic.

Utilizarea jocului ca metodă accentuează rolul formativ al activităților matematice prin:
exersarea operațiilor gândirii, dezvoltarea spiritului de observație și imaginativ -creator,
dezvoltarea spiritului de inițiativă, de independență dar și de echip, formarea unor deprinderi de
lucru corect și rapid, însușirea cunoștințelor matematice într-o formă accesibilă și plăcută.

Metode moderne interacti ve:
În procesul instructiv -educativ din grădiniță mai sunt folosite și alte metode interactive:
A. Metoda Schimbă perechea
Schimbă perechea este o metodă de predare -învățare interactivă de grup care constă în
rezolvarea sarcinii de lucru în pereche. Aceas tă metod ă are ca obiectiv rezolvarea de probleme pin
lucrul în pereche iar material didactic folosit este reprezentat de flori, cifre, litere sau oricare alte
simboluri pentru formarea echipelor.

Etapele metodei :
1. Organizarea colectivului de copii – colectivul grupei este împărțit în două subgrupe care
se așează pe scaune în două cercuri concentrice. Împărțirea se poate face prin diferite metode: prin
numărătoarea 1-2, 1-2, astfel un cerc va fi format din copiii care au rostit cifra 1 iar celălalt cerc
din copiii care au rostit cifra 2, copiii sunt puși să aleagă între două simboluri (triunghiuri și
pătrate), o echipă fiind formată din copiii care aleg triunghiurile iar cealaltă echipă din copiii care
aleg pătratele. Dacă numărul copiilor este impar poate participa la activitate și educatoarea.
2. Comunicarea sarcinii didactice – profesorul oferă cazurile pentru studiu, problemele de
rezolvat sau situațiile didactice și explica importan ța soluționării.

50
3. Activitatea în perechi – copiii lucrează în perechi formând astfel perechea inițială iar la
semnalul sonor ,, schimbă perechea” copiii din cercul exterior se mută spre dreapta pe următorul
scaun, în sensul acelor de ceasornic în timp ce copiii din cercul din interior rămân pe loc. Perechile
se schimbă mere u când se dă o nouă sarcină de învățare până când se ajunge la partenerul de la
început.
4. Prezentarea rezultatelor – copiii revin în cerc, semicerc și se analizează ideile perechilor
concluziile fiind scrise pe o foaie de flip-chart.
Această metod ă este benefic ă deoarece stimulează învățarea în perechi activizând întregul
colectiv, se aplică cu ușurință la vârsta preșcolar ă, favorizează dezvoltarea inteligențelor multiple,
are un rol important în stimularea cooperării și ajutorului reciproc precum și a gândirii, atenției și
limbajului, dezvoltă inteligen ța logico -matematic ă (capacitatea de a analiza logic problemele, de
a realiza operații matematice și a investiga științific sarcinile, de a face deducții), inteligen ța
interpersonal ă ce creează oportunit ăți in munca colectivă.
B. Metoda Cubul
Cubul este o metod ă de predare -învățare care urmărește un algoritm ce vizează descrierea,
comparația, asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea atunci când se urmărește explorarea
unui subiect nou sau a unuia cuno scut cu scopul de a fi îmbunătățit cu noi cunoștințe sau a unei
situații privite din mai multe perspective. În cadrul acestei metode se realizează un cub pe ale cărei fețe
se notează cuvintele: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ , ASOCIAZ Ă, APLICĂ ,
ARGUMENTEAZ Ă.
Avantajele metodei:
➢ Determină participarea conștientă a preșcolarilor prin implicarea maximă a acestora
în rezolvarea sarcinilor;
➢ Permite diferen țierea sarcinilor de învățare;
➢ Formează deprinderi de muncă intelectuală;
➢ Stimulează gândirea logică;
➢ Dezvoltă abilit ăți de comunicare și cooperare.

C. Metoda Ciorchinele
Ciorchinele este o metodă care presupune identificarea unor conexiuni logice între idei,
poate fi folosită cu succes atât la începutul unei lecții pentru reactualizarea cunoștințelor predate
anterior, cât și în cazul lecțiilor de sinteză, de recapitulare, de sistematizare a cunoștințelor.
D. Metoda Explozia stelară

51
Metoda Explozia stelară se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de
probleme și noi descoperiri. Este de asemenea o meto dă de stimulare a creativit ății și o metod ă de
relaxare pentru copii.
Obiectivele metodei sunt formularea de întrebări și realizarea de conexiuni între ideile
descoperite de copii în grup prin interacțiune și individual pentru rezolvarea unei probleme.
Ca material didactic se folosește o stea mare, cinci steluțe mai mici, cinci săgeți și jetoane.
Pentru aplicarea metodei copiii sunt așezați în semicerc iar educatoarea le expune problema
de rezolvat. Pe steaua mare se scrie sau se desenează ideea centrală. Pe cele cinci steluțe se scrie
o întrebare de tipul: CE? CINE? UNDE? DE CE? CÂND? Copiii celorlalte grupuri răspund la
întrebări sau formulează întrebări la întrebări. Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de
a elabora întrebări corecte precum și modul de elaborare și interac țiune.
Această metod ă exersează gândirea cauzală , divergent ă, deductivă și dezvoltă inteligen țele
multiple, limbajul și atenția distributiv ă. Prin metoda exploziei stelare activitățile devin antrenante
datorită întrebăr ilor și răspunsurilor copiilor.

E. Metoda Bula dublă

Metoda Bula dublă este o metod ă reprezentată grafic prin două cercuri mari în care se
așează câte o imagine care denumește subiectul. Această tehnică grupează asemănările și
deosebirile dintre două obiect e Exemplu : cerc-pătrat , mare -mic,etc.

2.4. Posibilității de învățare a matematicii prin joc. Conceptul „Țara cifrelor”

Lumea actual ă se află într-o continu ă transformare și mișcare, iar copiilor trebuie să le
dăm posibilitatea să își gestioneze propria educa ție și dezvoltare. În cartrea ,,Liber să înveți”,
psihologul Peter Gray susține că dacă copiii noștri sunt lăsați liberi să își urmeze propriile interese
prin joc, nu numai că învață tot ceea ce e nevoie să știe, dar o fac și cu multă energie și pasiune.
Copiii vin pe lume cu dorin ța de a învăța, înzestra ți cu spirit ludic, curiozitate și
socia bilitate ce îi călăuzesc în propria lor educa ție. Jocul liber reprezint ă în viziunea psihologului
,,principalul mijloc prin care copiii învață să-și controleze viețile, să-și rezolve problemele, să se
înțeleagă cu cei de vârsta lor și să capete rezilien ță emoțional ă.”
Capacitatea de învățare prin joc a evoluat cu mult timp în urmă, iar aceste instincte opereaz ă
remarcabil de bine și astăzi, așa cum arată studiile referitoare la școlile alternative administrate

52
democratic. Când copiii își control ează propria educa ție, învață mai bine. Aceste idei sunt
transpuse în practică de promotorii și cercet ători ai conceptului ,,Țara cifrelor ” desfășurat în
Germania. Astfel Profesorul universitar Dr. habil. Gerhard Friedrich – Lector pentru didactica
genera lă de la Universitatea din Bielefeld, autor de cărți și jocuri pentru copii și Barbara
Schindelhauer coautoare a cărții „Komm mit ins Zahlenland ” au combinat jocul liber, de mișcare
și didactic cu activit ățile matematice.
Experien ța de învățare propus ă copiilor este autentic ă și nu se rezum ă doar la activarea
capacit ăților cognitive. Așa cum ființa uman ă este complex ă, la fel sunt și procesele de învățare.
O experien ță de învățare se apropie de autenticitate atunci când implică multidimensio nal copilul,
nu doar cognitiv, ci și social, emoțional și acțional.
În conceptul nemțesc „Țara cifrelor ” se porne ște de la a prelua curiozitatea natural ă pentru
cifre și a satisface dorin ța de cunoa ștere. Selectarea conținuturilor, a materialelor, preda rea
cuno ștințele matematice conform vârstei și prin joacă, sunt transpuse numeroase competen țele
cheie (limbaj, concentrare, percep ție, memorie, perseveren ță, ritmic ă, motricitate).
Conceptul este relativ simplu de aplicat, are un suport întemeiat din punct de vedere
științific, presupune o îmbinare armonioas ă a domeniilor de dezvoltare în educaț ia timpurie,
stimuleaz ă îmbog ățirea cuno ștințelor de limbaj matematic și nu numai, a cuno ștințelor despre lume
prin activit ăți integrate din diferite domenii experien țiale, predarea activit ăților matematice se face
într-un mod pozitiv. În activit ăți de joc și mișcare, buna dispozi ție este la ea acasă; Furnizarea
senza ției de succes, dar și învățarea din greșeli; Aduce bucurie copiilor pentru : a participa la
activit ăți, pentru gândire și pentru învățare în general; Este o măsură bună de prevenire a
deficien țelor de calcul în perioadele școlare următoare.
În ,,Țara cifrelor “ prezentarea conținuturilor este variat ă. Sunt posibilit ăți multiple de
selectare, adaptare și prezentare a activit ăților zilnice; Satisface nevoia de mișcare a preșcolarilor
( exemplu: ,,La joacă pe drumul cifrelor,,); Cifrele sunt pline de viață și primesc un loc stabil în
spațiu: „Țara cifrelor “; Din fiecare cifră se face un eveniment al cifrelor: grădini cu cifre, case și
figuri cu însușiri specifice; Încluderea cifrelor în desfășurarea acțiunilor episodice: vizite
săptămânale în Țara cifrelor, pove ști, cântece, poezii și numeroase jocuri.
Întreg Conceptul de Țară a cifrelor este o ,,mare poveste,, care este compus ă din
secven țe, acestea fiind și ele la rândul lor alte pove ști scurte. Pentru fiecare activitate sau pentru
fiecare cifră se pot colecta un set de pove ști, dar la fel de bine ele se pot inventa de educatoare în
funcție de tema zilei, despre însușirile caracteristice fiecărei cifre, pot de asemenea să transmit ă
cuno ștințe generale despre (forme geometrice, 4 anotimpuri, 5 continente, 7 culori ale curcubeului,
etc.).

53
Se poate realiza un portofoliu, o mapă de colectare pentru activit ăți în corelare cu
unitățile proiectului „Ţara cifrelor ”. În portofoliu pot fi adunate imagini referitoare la
povestirile sau la cifra săptămânii ( ex. Desen ăm imagini de 7- curcubeu, buburuza pentru că are
6 picioare, ec) ; Eventual contururi de imagini pentru colorat; Loc pentru ideile proprii ale copiilor;
Tabele pentru ștampila fiecărei cifre / fiecarei “vizite ” în „Țara cifrelor ”; Pentru momentul de
finalizare a portofoliului, a călătoriei se poate acorda un certificat (de absolvire) de finalizare cu
bine a călătoriei în „Țara cifrelor ”.
Activitatea muzical ă și poezia sunt parte din conceptul ,,Țara cifrelor,, ele elibereaz ă
sentimente ascunse, creeaz ă conștiință de sine și dezvolt ă auzul (perceperea sunetelor și
concentrare), întărește sistemul de respira ție, promoveaz ă sentimentul de colectivitate; produce
legături profunde între emoții, stimuleaz ă gândirea creativ ă (în mod deosebit când se recompun
cântece pe melodii cunoscute, când se creeaz ă versuri despre cifre).
Mișcarea este considerat ă ca funcție de susținere a învățării: Numerele pare și impare sunt
explorate pas cu pas într-un mod numeric. Opera țiile aritmetice de adunare și scădere pot fi de
asemenea practicate pe cale numeric ă, susținute de mișcare, într-o hartă cognitiv ă extins ă.
Jocurile care se pot desfășura în conceptul ,,Țara cifrelor ” propun independență în efectuarea
diferitelor acțiuni cu grad mai mic sau sporit de dificultate. Această particularitate derivă din faptul că în
joc exprimarea simbolică nu este limitată sau îngrădită. Prin ambianța ce și-o creează, jocul înlătură orice
acțiune neplăcută a factorilor formativi și evită instalarea, sub orice formă, a blocajului psihic. Atunci când
greșește, copilul își dă seama de consecințele greșelii și dacă situația cere, el remediază totul spontan și
ingenios.
Atunci când copilul în joc nu greșește sau greșeala este una mică, neimportantă în raport cu ceea
ce face, el își continuă drumul firesc și nestingherit sau imprimă acțiunilor sale alte dimensiuni, cu noi
sensuri și semnificații.
Jocul, dă posibilitatea copiilor de a avea preocupări variate sub aspectul conținutului. În toată etapa
destinată jocului, copilul știe că are voie să mani feste inițiativă, să rezolve singur sau împreună cu partenerii
problemele întâlnite; să facă ceea ce îi place sau îi produce satisfacție; să participe la activități care sunt pe
măsura să și spre binele său. Caracterul acesta larg este reglat de natura jocului, de regulile acestuia,în
sensul că se simte nevoia să se pună în acord deplin actul simbolic cu cel real, jocul cu realitatea cotidiană.
Este reglat și de modul în care se realizează îndrumarea jocului în sine, de poziția aparent absentă de la joc
a educatoarei, care are datoria să îmbine armonios acțiunea spontană și liberă a copilului cu normele și
direcțiile prioritare ale educației.
Toate activitățile de învățarea din ,,Țara cifrelor ” implic ă gândire și fapte, acțiune și
reflec ție. Copiii sunt pregătiți să învețe, au o stare mental ă creată de curiozitate, de așteptările
pozitive legate de experien ța de învățare, dar și de rezultatele concrete ale acesteia, care se vor

54
constitui într-un poten țial avantaj pentru ei. Conceptul de ,,Țara cifrelor ” creeaz ă acea stare de
curiozitate și promoveaz ă experienț e de învățare autentice.

55
CAPITOLUL 3
PREZENTAREA CERCETĂRII PEDAGOGICE

3.1. Conceptul de cercetare pedagogică

Cunoștințele de cercetare științifică pedagogică se impun tot mai mult în bagajul de
cunoștințe al unui cadru didactic. Cercetarea este o sursă de perfecționare a învățământului și a
propriei activități didactice a educatorilor dar care nu este suficient exploatată. Informațiile sunt
utile oricărui cadru didactic care își pr opune să realizeze investigații pedagogice. Cercetarea este
o coordonată principală a reformei învățământului și procesului de învățământ. Pentru că orice
reformă trebuie susținută științific, este obligatoriu să se întreprindă analize științifice a ceea ce
există, a realizărilor/nerealizărilor înregistrate și adoptarea unor alternative.
Cercetarea pedagogică este definită ca și „tip de cercetare științifică, un proces continuu,
ce are drept scop explicarea, înțelegerea, optimizarea, inovarea, reformarea ș i prospectarea
activității de instruire și educare, în viziune sistemică, bazându -se pe investigarea teoretică și/sau
practic -aplicativă a relațiilor funcționale și cauzale dintre componentele și variabilele fenomenului
educațional”.17 Cercetarea vizează am eliorarea predării – învățării, găsirea unor soluții și variante
optime pentru desfășurarea acestor acțiuni. Cercetătorul trebuie să depisteze și să delimiteze faptul
pedagogic sau problema pentru creșterea randamentului educației. Răspunsurile obținute s unt
explicații și sugestii pentru îmbunătățirea procesului instructiv -educativ. Cercetarea este o
strategie care include în perimetrul ei educatorul și copilul, fără de care aceasta nu ar mai putea
avea loc. Domeniile cercetării pedagogice sunt delimita te după criteriile:
 conținutul educației: cercetări ale educației intelectuale, estetice, morale, fizice, etc.;
 componentele structurale ale acțiunii educaționale: cercetări ale personalității educatorului,
personalitatea copilului, condițiile învățării;
 cele două domenii principale ale pedagogiei: cercetări de didactică, cercetări de teorie a
educației. Se disting trei tipuri de cercetare:
I. Cercetarea fundamentală care operează după un plan, are un scop general de cunoaștere,
fără un scop practic imediat, permite explorarea unor domenii puțin cunoscute, explicarea faptelor
pentru a ajunge pe cât posibil la legi verificabile.
II. Cercetarea aplicativă se referă la aspecte mai concrete ale procesului de învățământ care se
aplică în practică, cu rezultate care s e pot aplica imediat în activitatea de predare – învățare pentru
a răspunde necesităților învățământului, grădiniței, preșcolarilor (exemple: ameliorarea activității

17 Bocoș M., 2003, p.7

56
comune, introducerea unor extinderi sau opționale, modalități noi de evaluare, aplicarea u nor fișe
de activitate individuală și de grup, etc.)
III. Cercetarea de dezvoltare vizează implementarea rezultatelor oricărui tip de cercetare.
Funcțiile cercetării pedagogice urmăresc ameliorarea procesului instructiv -educativ și a sistemului
de învățământ:
 funcția de analiză și diagnoză a situației la un moment dat;
funcția de prognoză a evoluției sistemului de învățământ, de îmbunătățire a: obiectivelor
conținutului, mijloacelor, strategiei didactice, metodelor, evaluării, relației cu familia, școala, et c.;
 funcția de reglare -autoreglare a propriei activități didactice; funcția de repunere în aplicare
a unor experiențe și soluții;
 funcția de promovare a factorilor extrașcolari ce contribuie la ameliorarea ființei umane
(relația grădiniță – mediu socio -cultural, comunitate locală, media, etc.);
 funcția de promovare a unor soluții de impulsionare a dezvoltării unor categorii de copii
(cu randament sporit de învățare, ritm mai lent, etc.);
 funcția de apropiere a învățământului românesc de standardele occ identale.

Etapele unei cercetări trebuie să se succeadă logic, și anume:

1. Delimitarea temei de cercetat. Este etapa formulării problemei de cercetat, alegerii
resurselor (pregătire teoretică, bibliografie), stabilirii tipului de investigație (teoret ică, aplicativă)
și a stabilirii inovației (factorul experimental) ce se va introduce.
2. Elaborarea design -ului cercetării. Este etapa pregătirii cercetării care cuprinde: stabilirea
obiectivelor cercetării, formularea ipotezei, stabilirea strategiei de cercetare (locul desfășurării,
perioada, etape și subetape implicate, eșantionul de conținut și de subiecți, alegerea metodologiei
(observare, experiment, etc.), a formei de abordare (directă – indirectă, de laborator – naturală), a
termenului de finalizar e (longitudinală – transversală), modalități de evaluare și prelucrare a
datelor cercetării și modalități de valorificare a acestora.
3. Organizarea și desfășurarea cercetării. Este etapa cea mai lungă în timp pentru că se
așteaptă rezultatele. Desfășurar ea cercetării constă în aplicarea în practică a proiectului cercetării,
prin parcurgerea etapelor, în vederea testării ipotezei și a colectării datelor cercetării.
4. Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor obținute. Este etapa analizei, prelucrării și
interpretării datelor obținute. Se poate spune că este etapa de evaluare a cercetării. Datele obținute
sunt analizate, prelucrate și interpretate calitativ (de conținut) și cantitativ (matematicostatistic).

57
5. Elaborarea concluziilor finale ale cercetă rii. În această etapă se înregistrează și se
măsoară rezultatele obținute, între datele înregistrate în etapa pregătitoare și cele de la finalul
experimentului, se stabilește relația ipoteză – rezultate
6. Valorificarea cercetării. Rezultatele și concluzii le cercetării sunt valorificate practic dar
și teoretic ( elaborarea unor studii, referate, rapoarte, etc.).
7. Introducerea /difuziunea experienței dobândite, a noului, în practica educativă.
Cercetarea nu are finalitate dacă, în practica educativă, nu se aplică rezultatele pozitive, experiența
inovatoare dobândită. În toate etapele cercetării, rolul educatorului este de a identifica și depăși
anumite dificultăți pentru asigurarea reușitei cercetării.

3.2. Designul cercetării

Pașii urmați în realiza rea lucrării de licență:
• Analiza surselor bibliografice, psiho -pedagogice din perspective cecetării proprii;
• Stabilirea reperelor psiho -pedagogice ale dezvoltării preșcolarilor;
• Elaborarea planificării activităților pentru domeniul Șriință – Activități ma tematice prin
introducerea Conceptului Țara Cifrelor ;
• Desfășurarea activităților propuse;
• Analizarea produselor obținute în etapa experimentală ;
• Sintetizarea rezultatelor cercetării, elaborarea concluziilor.

3.2.1. Scopul cercetării
Cerceta rea noastră are drept scop implementarea nor strategii didactice moderne pentru a
observa modul în care acestea influențează dezvoltarea preșcolarilor.
3.2.2. Obiectivele cercetării
Obiectivul general îl constituie analizarea, proiectarea, organizarea și desfășurarea activităilor
matematice prin strategii moderne – Conceptul nemțesc ,,Țara cifrelor”.
Obiectivele specifice:
Pentru că strategiile moderne au o importanță deosebită pentru realizarea procesului
instructiv -educativ în grădiniță, în cercetarea p ropusă mi -am stabilit următoarele obiective:

58
1. Evoluția gradului de asimilare a noțiunilor matematice prin intermediul strategiilor
moderne aplicate la preșcolari;
2. Implicarea copiilor în activitățile didactice propuse;
3. Dezvoltarea imaginație și a spiritului de observație prin metodele propuse de Conceptul
,,Țara cifrelor,, în activitățile de tip matematic.

Prin atingerea obiectivelor voi contribui la dezvoltarea capacităților intelectuale ale
preșcolarilor, dar și a personalității lor. Pentru că, în cadrul activităților bazate pe aceste metode
copiii se manifestă natural iar eu pot observa comportamentul, implicarea, motivația pentru
asimilarea cunoștințelor matematice.

3.2.3. Ipoteze specifice:

 Activitățile de joc matematic influențează po zitiv dezvoltă preșcolarilor.
 Implicarea preșcolarilor în activități sugerate de Conceptul ,,Țara cifrelor,, facilitează dezvoltarea
plenară a preșcolarilor prin caracterul interdisciplinar pe care îl are.

3.2.4.Variabilele cercetării

 Variabila indep endentă:
Jocurile interdisciplinare propuse prin Conceptul ,,Țara cifrelor”.
 Variabilele dependente:
– Nivelul dezvoltări psiho -pedagogice al preșcolarilor;
– Creativitatea cadrelor didactice.

3.3. Metodologia cercetării

3.3.1. Tipul cercetării

Demersul de fața, alături de caracterul constatativ pe care îl comportă și care surprinde diferite
aspecte, particularități ale manifestărilor copiilor la vârsta preșcolară atunci când predarea noțiunilor

59
matematice se face într -un mod creativ, are un caracter aplic ativ- experimental – formativ, prin
observare sistematică și introducerea metodelor activ -participative și Conceptul ,,Țara Cifrelor”.
Perioada în care s -a desfășurat cercetarea a dost septembrie 2018 – mai 2019, pe un eșantion
fix, grupa mare „Ursuleți” fiind formată din 16 de copii și un eșantion de 16 preșcolari din an școlar
2017 -2018, grupa mare ,, Buburuzele”, la Grădinița cu program normal „Emanuel” Alba Iulia.

3.3.2. Descrierea eșantioanelor de participanți și locul desfășurării experimentului p edagogic

Grupul experimental este format din 16 de copii din grupa mare „Ursuleți”, educatoare Bejinar
(Tomuș) Adelina -Cristina, an școlar 2018 -2019 și un eșantion de 16 preșcolari din grupa mare ,,
Buburuzele” an școlar 2017 -2018, prof. înv. preșc. Gro za Laura -Andreea de la Grădinița cu program
normal „Emanuel” Alba Iulia.
Am folost eșantionarea fixă, folosind grupa experimentală pentru a observa direct modul în
care strategiile moderne inluențează implicarea, motivarea și asimilarea cunoștințelor la preșcolari.
Am consemnat datele despre aceleași probleme, de la același eșantion, dar am folosi și un eșantion
de control, pentru a constata dacă prin folosirea strategii (de materiale, mijloace, jocui și activități
interactive) moderne în activităț ile matematice la preșcolarii se înregistrază progres, în participarea
cu plăcere la activitățile desfășurate; creșterea gradului de motivație, implicare, atenție și îndeplinirea
sarcinilor precum și în asimilarea cunoștințelor.

3.3.3. Metode și tehnici de cercetare

Investigația experimentală a avut ca scop culegerea de date și fapte prin următoarele
procedee:
Experimentul pedagogic este „observație provocată”, cu rigoare și precizie mai mare
odecât observația, care presupune producerea s au schimbarea deliberată a fenomenelor
educaționale, în vederea studierii lor aprofundate și a identificării, observării, cuantificării și
evaluării factorilor care le influențează sau le determină. Scopul experimentului este acela de a
confirma sau infirm a ipoteza cercetării și, eventual, de a sugera alte întrebări sau ipoteze.
Metoda observației sistematice – Observația participativă, numită și calitativă sau
observație internă nu se centrează pe date cantitative, externe, obiective și impersonale ci pe a ctul
înțelegerii, bazat pe conviețuirea în grup și trăirea personală, subiectivă, de către observator a
condițiilor care generează și explicit grupului comportamentele celor observați. Prin intermediul
ei am urmărit cu ușurință zilnic comportamentele copi ilor și de asemenea rezultatele obținute de

60
aceștia în condiții noi de învățare. Periodic am completat, pe baza informațiilor obținute despre
copiii grupei, o fișă de observație cu date importante pentru cercetare. Constatările făcute în urma
observării co piilor m -au ajutat să analizez cu mai multă ușurință comportamentele și manifestările
foarte variate ale copiilor preșcolari, în mod continuu și sistematic.
Convorbirea – este o metodă care presupune o conversație, un dialog între două persoane
dar pe baz a unor reguli metodologice, în care persoana cea abordată, copilul preșcolar, transmite
anumite informații despre o temă fixată în prealabil. Și la această metodă am apelat frecvent
deoarece, evitând întrebările directe pentru a nu prezenta o atitudine for mală în fața lor, în timpul
dialogului cu copiii, aceștia mi -au oferit informații prețioase despre ei. Prin această metodă am
obținut date referitoare la motivațiile, preferințele și opiniile preșcolarilor, despre gândirea lor,
atitudinea față de colegii d e grupă, mediul familial atât de important, dar și cel social. Datele
obținute le -am verificat cu ajutorul altor metode ale cercetării pentru a observa dacă în cadrul
convorbirilor copiii nu au răspuns subiectiv ci sincer.
Studiul documentelor școlare și al produselor activității preșcolarilor – această metodă
mi-a permis să studiez fiecare copil preșcolar din cele două grupe și să formulez unele aprecieri
despre evoluția copiilor din eșantionul experimental. Consider că studiul documentelor și
produselor activităților preșcolarilor are o deosebită importanță pentru cunoașterea acestora, a
modului în care au evoluat pe parcursul cercetării. Totodată, dacă datele sunt analizate la timp,
educatoarea poate observa care sunt momentele în care copilul evoluează sau stagnează în procesul
de educație.
Testele de cunoștințe – pe care le -am folosit în etape diferite ale cercetării. Testele de
cunoștințe au fost diagnostice și prognostice.
În prelucrarea și interpretarea datelor din cercetare am utilizat metode st atistico -matematice,
metode care mi -au oferit cunoașterea progreselor preșcolarilor sunt: întocmirea de tabele
centralizatoare după terminarea probelor, înregistrarea performanțelor și prelucrarea datelor;
reprezentarea grafică a datelor, a rezultatelor di n tabelele sintetice.

61

3.4. Etapele desfășurării cercetării
3.4.1. Etapa preexperimentală (constatativă)

„ A observa înseamnă a extrage, a deprinde unele propietăți și a le ignora pe altele, dar problema
este de a le alege pe cele relevante, esențiale sau invariabil e, chiar atunci când ele sunt mascate de
propietăți secundare, uneori mai frapante, mai evidente.”18
La începutul anului școlar, au fost consemnate în Fișa de progres comportamentele
observate ( atinse, în curs de dezvoltare, cele care necesită sprijin sau inexistente), în toate
domeniile de dezvoltare vizate de curriculumul pentru învățământul preșcolar. Fișele copiilor din
eșantionul de control au fost analizate comparativ cu cele ale copiilor din eșantionul de control
pentr u constituirea unor eșantioane identice .
Observația noastră a fost deschisă, sensibilă la inedit, flexibilă și adaptabilă în funcție de
evoluția naturală a comportamentelor pe care le -am consemnat de -a lungul timpului. Una din fișele
de obse rvație a comportamentelor preșcolarilor este fișa de progres a preșcolarilor. (Anexa 1)
În cercetare a m luat în considerare dezvoltarea generală a preșcolarilor. Iar pentru
Domeniul Știință am realizat un tabel pentru observarea grupurilor și pentru alegerea preșcolarilor
care au însușite comportamnete, cunoștințe, atitudini și aptitudini cât mai asemănătoare, ca
exprimentul să nu fie influențat de diferențele din dezvoltarea plenară a preșcolarilor.
Un prim pas în desfășurarea experimentului îl con stituie etapa constatativă are rolul de a
stabili nivelul de pregătire al copiilor la momentul inițierii cercetării experimentale. Astfel,
întotdeauna, înainte de a începe un nou proces instructiv -educativ, trebuie să examinăm nivelul
inițial de pregătire al copiilor și capacitatea de învățare a acestora. Pentru evaluarea nivelului de
cunoștințe matematice ale preșcolarilor am elaborat și aplicat o probă de evaluare inițială grafică
care va fi prezentată mai jos. Astfel se poate observa în Tabelul nr. 3.1.; 3.2. și tabelul 3.3 că cele
două grupuri sunt asemănătoare. Diferențele care apar în grupele de preșcolari sunt datorate: la
eșantionul de control – un preșcolar cu CES iar în grupul experimental – un preșcolar care nu
cunoaște limba română.

18 A.I. Clinciu, Metodologia cercetării psihopedagogice, Transilvania, Brașov, p. 52

62
3.4.1.1. Rezul tatele probei de evaluare inițială

Evaluare pentru Domeniul știință – ACTIVITĂȚI MATEMATICE ITEMI

Vezi fișa 1, 2 și 3, din Anexa nr.2
1. Alege tot atâte elemente câte i se cer.
2. Colorează atâtea pătrate câte elemente are fiecare grupă.
3. Încercui ește presoana care este în dreapta mamei. Scrie X în dreptul celei mai înalte persoane.
4. Completează, în fiecare casetă, desene de fructe, ca să fie tot atâtea câte îți arată numerele din
cercuri
5. Desenează în cel de-al treilea pom tot atâtea prune câte mere ai desenat, tot atâtea merer în
pomul din mijloc câte pere sunt în grupa perelor.
6. Formează perechi între grupele morcovilor, roșiilor și ardeilor. Încercuiește grupa cu cele mai
multe elemente.
7. Desenează în casetele alăturate diagramelor tot atâtea buline verzi câte legume sunt în fiecare
grupă.
8. Colorează legumele. Numără legumele din fiecare grupă și unește cu cifra potrivită.

Punctaj acordat:
-3 puncte pentru comportament atins (A);
-2 puncte pentru comportamet în dezvoltare (D);
-1 punct pentru compor tamet care necesită sprijin (NS).
Pentru realizarea integrală a sarcinii didactice se vor acorda 3 puncte (A);
Pentru realizarea parțială a sarcinii se vor acorda 2 puncte (D);
Pentru realizarea sarcinii cu ajutor din partea educatoarei de va acorda un punct (NS).
Legenda:
A- comportement atins;
D-comportament în dezvoltare;
NS- comportament care necesită sprijin.

63

Tabelul 3.1. Evaluare inițială – Domeniul știință – Eșantion de control
Nume și prenume preșcolar I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8
L. D. 3 2 3 3 3 2 2 3
K.M.V. 2 2 1 2 3 3 1 2
D. J. L. 3 3 3 3 2 3 3 3
G. A. M. 3 2 3 3 3 2 2 3
D. G. 2 2 2 2 3 3 1 2
V. L.-D. 3 3 3 3 2 3 3 3
D. I. 2 2 2 2 2 2 2 2
T. A.-N-V. 1 1 1 1 1 1 1 1
P. D.-T. 3 2 3 3 3 2 2 3
B. V. 3 2 3 3 3 2 2 3
D. D. 2 2 3 2 3 3 2 2
B. S. M. 3 3 3 3 2 3 3 3
S. F. 3 2 3 3 3 2 2 3
D. T. R. 2 2 3 2 3 3 2 2
P. I. A. 3 3 3 3 2 3 3 3
M. S. 3 2 3 2 2 3 2 2

64

Figura. 3.1 Evaluare inițială – Domeniu l știință – eșantion de control.
În Figura 3.1 și Tabelul 3.2. se pot observa rezultatele preșcolarilor din eșantionul de
control, la evaluarea inițială. Au fost selectați 8 itemi adaptați fișei de progres a preșcolarilor.
Rezultatul evaluări ne arată că sunt 76 comportamente atinse (A) la nivelul grupului de preșcolari,
sunt 51 comportamente în dezvoltare (D) sunt 11 comportamente care necesi ta sprijinul cadrului
didactic.
Tabelul 3.2. Itemi evaluați – comportamnete (A; D; NS)
00.511.522.533.5Evaluare Domeniul Știință -activități matematice
eșantion de control
I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8
Comportament/preșcolari I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8 Total
comportame
nt A/D/NS
A-atins 10 4 12 9 9 9 4 9 76
D-în dezvoltare 5 11 2 6 6 6 9 6 51
NS-necesită sprijin 1 1 2 1 1 1 3 1 11

65

În Figura 3.2 se poate observa că pentru:
Legenda: A- comportement atins; D-comportament în dezvoltare; NS- comportament care
necesită sprijin.
I1 – A= 10; D=5; NS=1

Figura 3.2 Evaluare initială –eșantion de control
I2– A= 4; D=11; NS=1
I3– A= 12; D=2; NS=2
I4– A= 9; D=6; NS=1
I5– A= 9; D=6; NS=1
I6– A= 9; D=6; NS=1
I7– A= 4; D=9; NS=3
I8– A= 9; D=6; NS=1
Tabelul 3.3. Evaluare inițială – Domeniul Știință – activități matematice – Eșantion exprimental
Nume și prenume preșcolar I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8
BC 3 2 3 3 3 2 2 3 02468101214
I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8Evaluare inițiala -Eșantion de control
A-atins D-în dezvoltare NS-necesită sprijin

66
BDE 2 2 1 2 3 3 1 2
BEI 3 3 3 3 2 3 3 3
CA 3 2 3 3 3 2 2 3
CRA 2 2 2 2 3 3 1 2
GAM 3 3 3 3 2 3 3 3
IF 2 2 2 2 2 2 2 2
LT 3 2 2 1 2 1 3 2
MBA 3 2 3 3 3 2 2 3
OM 3 2 3 3 3 2 2 3
OD 2 2 3 2 3 3 2 2
OV 3 3 3 3 2 3 3 3
PT 3 2 3 3 3 2 2 3
PVI 2 2 3 2 3 3 2 2
SR 3 3 3 3 2 3 3 3
WM 1 1 0 1 0 1 1 1

67
Tabelul 3.4. Evaluare inițială pentru domeniul știință activități matematice – Tabel comparativ

În Tabelul 3.4 se poate observa asemănareadintre cele două eșantionane la evaluarea
inițială unde am stabilit că putem face experimentul pedagogic deoarece nivelul de dezvoltare la
nivel de grup este asemănător. Diferențe este nesemnificativă, deci nu va influența experimentul
nostru

Figura 3.3 Evaluare inițială –Domeniul știință – activități matematice – eșantion experimental Punctaj acordat/
item I1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8 total
EC 41 35 41 40 39 40 33 40 309
EE 41 35 40 39 39 38 34 40 306
00.511.522.533.5
BC BDE BEI CA CRA GAM IF LT MBA OM OD OV PT PVI SR WMEvaluare domeniul Ș tiință -activități matematice
Eșantion experimental
I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8

68

Figura 3.4. Comparație Eșantion experimental, Eșantion de control

Evaluarea inițială a cercetării coincide cu evaluarea inițială a preșcolarilor de la
începutul anului școlar. În această etapă, am realizat evaluarea inițială a preșcolarilor ca urmare a
testelor aplicate, la ambele grupuri de preșcolari. (Anexa nr.3)
Am înregistrat, măsurat și analizat nivelul de pregătire al copiilor în acel moment,
existența abilităților n ecesare pentru înțelegerea și asimilarea noului conținut matematic,
capacitatea de învățare a copiilor. Am încercat sa aflu cât mai multe despre nivelul de cunoștințe
al fiecărui copil, despre modul cum interacționează cu ceilalți colegi și despre modul cu m
abordează sarcinile de lucru în care este implicat. Prin intermediul acestei metode am acumulat o
serie de informații care mi -au foarte utile pe parcursul cercetării. Testul de evaluare inițială, aplicat
identic celor două eșantioane de subiecți, a const ituit punctul de plecare în stabilirea strategiei
didactice utilizată la grupul experimental. Pornind de la datele cuprinse în aceste evaluări s -a putut
realiza o analiză a cunoștințelor înregistrate de subiecți până la data aplicării probelor ce au stat l a
baza cercetării. În cadrul acestei etape am folosit foarte mult metoda observației întocmind o fișă
de observație pentru fiecare copil în parte. (Anexa 4.)

41
35
41
40
39
40
33
4041
35
40
39
39
38
34
40
I1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8DIAGRAMĂ COMPARATVĂ EVALUARE
INIȚIALĂ
DOMENIUL ȘTIINȚĂ -ACTIVITĂȚI
MATEMATICE
item EC EE

69
3.4.2. Etapa experimentală

Etapa experimentului formativ s -a desfășurat în perioada
octombrie 2018 – mai 2019. În etapa aceasta, am ținut seama de
rezultatele din etapa precedentă, rezultate pe care le -am prelucrat,
le-am interpretat și măsurat. Pe baza informațiilor primite am
introdus în cadrul activităților matematice metode interacti ve în care
se împletesc metode activ -participative, strategii diversificate,
materiale didactice moderne, etc.

3.4.2.1. Organizarea spațiului, alegerea conținuturilor și modaliți de aplicare pentru
Conceptul ,, Țara Cifrelor”

Împreună cu jocuri și activități creative am adaptat Conceptul de Țara Cifrelor, La
Curriculumul preșcoar și am urmărit implicarea copiilor, asimilarea
cunoștințelor și realizarea sarcinilor de cître preșcolari precum și modul
cum aceste activități influențează dez voltarea plenară a preșcolarilor.
Experien ța de învățare propus ă copiilor este autentic ă și nu se
rezum ă doar la activarea capacit ăților cognitive. Așa cum ființa uman ă este
complex ă, la fel sunt și procesele de învățare. O experien ță de învățare se
apropie de autenticitate atunci când implică multidimensional copilul, nu
doar cognitiv, ci și social, emoțional și acțional.
În conceptul nemțesc ,, Țara cifrelor ” se porne ște de la a prelua curiozitatea natural ă
pentru cifre și a satisface dorința de cunoa ștere. Selectarea conținuturilor, a materialelor, predarea
cuno ștințele matematice conform vârstei și prin joacă , sunt transpuse numeroase competen țele
cheie (limbaj, concentrare, percep ție, memorie, perseveren ță, ritmic ă, motricitate).
Conceptul este relativ simplu de aplicat, are un suport întemeiat din punct de vedere
științific, presupune o îmbinare armonioas ă a domeniilor de dezvoltare în educaț ia timpurie,
stimuleaz ă îmbog ățirea cuno ștințelor de limbaj matemat ic și nu numai, a cuno ștințelor despre lume
prin activit ăți integrate din diferite domenii experien țiale, predarea activit ăților matematice se face
într-un mod pozitiv. În activit ăți de joc și mișcare, buna dispozi ție este la ea acasă.; Furnizarea
senza ției de succes, dar și învățarea din greșeli; Aduce bucurie copiilor pentru: a participa la
Figura 3.5. Activitate matem atică
cu suport Kamishibai
Figura 3.6. Amenajarea
spațiului pentru activități
matematice.

70
activit ăți, pentru gândire și pentru învățare în general; Este o
măsură bună de prevenire a deficien țelor de calcul în perioadele
școlare următoare.
În ,,Țara cifrelor “ prezentarea conținuturilor este
variat ă. Sunt posibilit ăți multiple de selectare, adaptare și
prezentare a activit ăților zilnice; Satisface nevoia de mișcare a
preșcolarilor ( exemplu: ,,La joacă pe drumul cifrelor,,); Cifrele
sunt pline de viață și primesc un loc stabil în spațiu: „Țara cifrelor “; Din fiecare cifră se face un
eveniment al cifrelor: grădini cu cifre, case și figuri cu însușiri specifice; Încluderea cifrelor în
desfășurarea acțiunilor episodice: vizite săptămânale în Țara cifrelor, pove ști, cântece, poezii și
numeroase jocuri.
În frumoasa țară a cifrelor exist ă: o promenad ă a cifrelor, care duce spre un oraș frumos pe
un drum special al cifrelor; grădini cu cifre; păpuși de cifre care locuiesc în „Orașul cifrelor ”; case
din cifre; turnuri de cifre; un personaj negativ; o Zână a cifrelor; pove ști cu cifre; cântece cu și
despre cifre; poezii cu și despre cifre; o carte cu cifre precum și o varietate mare de jocuri și
activit ăți.
Exemple de competen țe, conținuturi și comportamnete vizate prin activitățile propuse:
 Elementul de competență: ,,Confirmarea cunoașterii numerelor și a numerației,,19
✓ Aspectul cantității: insușirile apar întotdeauna de x-ori (de ex. 4 geamuri);
✓ Sesizarea simultană: până la maxim 5 geamuri la o casă;
✓ Descompunerea (cifrei) numărului se face pornind de la principiul caselor începând cu cifra 6
(5+1) – Câte geamuri am deja, de câte mai am nevoie?;
✓ Corespondențe: A atribui fiecărei cifre un număr de obiecte ( ex. Alege cifra corectă pentru
geam urile căsuței ; adunând obiectele, figurile, animalele, florile, etc. , folosind numărul pentru a
face corespondențe între cifră și cantitate;
✓ Legături: Recunoașterea imaginii cu cifre și puncte, a face legătura cu cifra și capacitatea de
denumire;
▪ Element ul de competență: ,,Stimularea dezvoltării senzorio – motorie,, 20( motricitatea fină)

19 Curriculum preșcolar 2018.
20 Curriculum preșcolar 2018
Figura 3.7 – Jocul cu jetoane – În ,,Țara
cifrelor,,

71
are următoarele comportamente vizate: copiii aranjeaz ă materiale; decoreaz ă grădinile cifrelor;
asambleaz ă casele; poziționeaz ă stegule țele, etc.;
▪ Element de competență pentru domeniul ,,Capacități și atitudini în învățare,,:
,,Manifestarea curiozit ății și interesului pentru experimentarea și învățarea de
lucruri noi,,;
Element de competen ță: ,,Asumarea responsabilit ăților, negocierea și
participarea la luarea deciziilor, ,21.
Alte competen țe și elemente de conținut: Percepț ia despre însușiri și
detalii ale cifrelor: Fiecare cifră are însușiri caracteristice; Fiecare cifră este
unică; Afectivitate pentru mulțimi, mărimi, greutate; O cifră este o ființă
voioas ă și prietenoas ă, cu care poți experimenta ceva; Dezvoltarea unei
atitudini pozitive pentru învățarea cifrelor; Dezvoltarea limbajul, în general ;
Aspectul cantit ății- Sarcini simple de calcul cu material concret; Aspectul ordinal; Descompunerea
numărului; Motr icitate fină; Concentrare; Competen ță social ă.
Elementele de conținut specifice ,,Tării cifrelor ”:
Fiecare cifră are o grădină proprie. Fiecare grădină are una din formele geometrice
corezpunz ător suprafa ței: 1 = cerc, 2 = elips ă, 3 = triunghi, 4 = pătrat…, etc. Suprafa ța crește cu
fiecare cifră.
Aranjarea spațială conform ordinii cifrelor. Important ă este și păstrarea distan ței corespunz ătoare
pentru grădinile cifrelor, astfel se creeaz ă copiluluiun spațiu unde se poate mișca.
Pentru început se învață cifrele de la 1 până la 5 apoi de la 6
până la 10.
Locuitorii din ,,Ţara cifrelor ” sunt cifrele, personificate .
Pentru fiecare cifră exist ă o figur ă / păpușă, pe care copiii o pot
atinge și cu care pot vorbi. Fiecare cifră este însufle țită și are
însușiri caracteristice, de ex. : 1 –
poart ă o căciulă cu ciucure; 2- are
o pălărie cu două pene și spune totul dublu; 3- ține trei clopo ței
în mână;4 -are patru plete, etc.
Cifrele trăiesc o adev ărată aventur ă în țara cifrelor ( uneori
se înboln ăvesc și au nevoie de îngrijire; alteori mămâncă dulciuri
și au probleme cu dințișorii; alteori li se strică mașina, sau nu fac
destul ă mișcare- întâmplările sunt adaptate la tema zilei.)

21 Idem…
Figura 3.8. Cifre personificate pentru
jocul manipulativ Figura 3.9 – amenajare
spațiului -Grădina cifrei 3.
Figura 3.10 – jocul ,,Unde este locul
meu?,,

72
În fiecare grădină este construit ă o casă numerotat ă, în care locuie ște cifra respectiv ă.
Num ărul geamurilor reprezint ă cifra. Geamurile sunt formate ca imagini cu puncte sau dacă căsuța
este de format mai mare se pot atașa geamuri, în miniatur ă.
Important este conc eptul nemțesc potrivit căruia unei case pentru cifra 5 îi este adaugat ă o
parte de etaj cu 1, 2, 3, 4 sau 5 ferestre, în funcție de casa cifrei pe care dorim să o construim.
Conceptul 1-5 ajută copiii în perceperea simultan ă și la descompunerea (cifrelor) numerelor.
Drumul cifrelor este o promenad ă pe cifre spre grădinile
unde „ locuiesc ”. Drumul cifrelor reprezint ă „ o rază de cifre”,
deoarece sunt aranjate cresc ător. Acest drum este pavat cu plăci pe
care se poate merge având inscrip ționate cifrele de la 0 până la 10
(sau mai târziu, până la 20).
Activit ăți pe care le-am desfășurate cu preșcolarii: prin mișcare: a merge / a face mișcare
pe cifre aceștia au experimentare chinestezic ă ; numărând cu voce tare sau încet copiii exerseaz ă
opera ții mici de calcul. Prin decorarea drumului cu cifre se creeaz ă o punte spre conceptul de
mulțimi.
Turnurile de cifre au fost confec ționate din cuburi lego, cuburi din lemn cu buline colorate
în culorile de bază, zar cu fețe în 4 culori (roșu, galben, albastru, verde);

Competen țe și comportamente vizate prin folosirea turnurilor de cifre au fost:

Aspectul mulțimii: în fiecare grădină așezăm în colțuri un cub sau o piatră;
Aspectul ordinal: Turnurile puse împreun ă formeaz ă o treaptă;
Descompunerea numărului = descompunerea numărului în
cantit ăți parțiale-dezmembrarea turnului pe diferite căi;
Motricitatea și atenția sunt exersate prin formarea Turnurilor în
diferite moduri (de ex. 1+1+1+1, 2+2, 3+1…); Compararea
mulțimilor, a greut ății se poate face prin compararea turnurilor
( ex. turnul de 5 este mai înalt și mai greu decât turnul de 3);
Exersarea limbajului specific: rotirea pieselor, câte sunt, cum se pot
descompune.
Fiecare cifră are grădina ei proprie ,cu carac teristicile ei. Accesul este limitat. Sunt două
criterii de care se ține cont: Criteriul 1: ,,Ce este tipic pentru cifră?,, ; Criteriul 2: ,,Ce am în
cantitatea corespunz ătoare? ”
Exemple: În grădina 1 intră numai ceea ce are corespondent ( ex. Pământul, soarele); În
grădina 2 intră numai lucruri care au corespondent ( ex. animale cu două picioare, animale /lucruri
Figura 3.11 – Drumul cifrelor
Figura 3.12 Grădina cu flori

73
cu două aripi, bicicletă, perechi…); Trei cuburi de Lego în grădina cu numrul 3, patru bile colorate
la 4… La trei nu au voie să intre două animale, de ex. câine sau pisică de la 2, dar dacă iau unicornul
de la 1, atunci ar putea să intre …;
Exemplu pentru cifra 5: 1,2,3,4 doresc să-i ureze lui 5 de ziua ei de naștere. Dar au voie
să intre numai dacă 1-4 și 2-3 se prind de mână.
Cifrele sunt grădinari entuziasma ți. Fiecare cifră are 1 sau 2
straturi cu câte 5 câmpuri în form ă de fâșii. Copiii așază în fiecare grădină
straturi și planteaz ă legume, sădesc flori, etc.;
Straturile se pot așeza și unul lângă altul. O altă variant ă de organizare a
jocului : Straturile se așază ca fâșii și modelele trebuie observate,
recunoscute și completate corespunz ător.
Câmpia cu flori reprezint ă câmpul de 100. Pot exista câte 10X10
culori diferite. Modelul de câmpie e folosit pentru mulțimi, modele și
simetrii. Copiii auplantatflori sau au răsădit din grădinile lor. De
asemenea copiii pot să „culeag ă“ sau să „cumpere “ din magazinul cu
flori. Florile se vor livra cu mașini spre grădini. Copiii din eșantionul
experimental au amenajat câte o grădină comun ă a tuturor cifrelor sau a
grupului de preșcolari. Prin activit ățile de amenajare a câmpiilor cu flori
copiii au învățat :
Modelele se așază corespunz ător originalului;
Aspectul mulțimii;
Descompunerea numărului: prietenii numerelor/cifrelor (1+9, 2+8 etc.);
Recunoa șterea modelelor și extindere (rânduri, suprafa ță ) ;
Au exersat sarcini matematice simple;
Personajele care locuiesc în minunata Țară a cifrelor au fost îndrăgite de copii. Un
personaj interesa nt este Clownul Alandala (sau altă denumire pe care o vor alege preșcolarii)
este un tovar ăș neordonat care locuie ște în „Țara cifrelor ”, în pădurea greșelilor. Tot timpul
provoac ă dezordine și isprăvi obraznice, face greșeli. A fost un țap ispășitor pentru greșelile
copiilor.
Exemple de acțiuni ale Clownului Alandala: a făcut dezordine în grădini și pe drumul cifrelor iar
când trebuia să rezolve o sarcin ă nu reușea. Dar personajul pozitiv Prin țesa cifrelor „Nu-mă-
uita” careeste opusul lui Alandala, îl poate ajuta pe Alandala și îi ține pe copii în suspans.
Personajul pozitiv „Nu-mă-uita” a condus diverse jocuri de calcul și cântece cu cifre și a fost
chemată cu versurile: „Alandala – o ce spaim ă! / Vine, și face ca să-mi dispar ă cifrele! /Vino,
ajută-mă, “Nu-mă-uita”, alung ă-l pe acest clown!“
Figure 3.13 – Turnurile pentru
grădina cifrelor

74
Copiii au conștientizat că ,,Țara cifrelor ” are o parte misterioas ă în sine iar lucrurile pot
să ajung ă în dezordine, se pot întâmpla greșeli. Existen ța Priețesei cifrelor face ca toate lucru rile
să se îndreapte. Prin aspectul pozitiv că toate lucrurile pot fi rezolvate le dezvolt ăm copiilor
încrerderea în sine, deoarece ei recunosc greșelile, pe care Alandala le-a făcut și pe care ei le pot
remedia. Greșelile nu sunt ceva rău! Copiii învață cum să gestioneze o situa ție de criză, să rezolve
favorabil, să aduc ă totul la ordinea care este specific ă „Țării
cifrelor ”. Greșeala este o component ă esențială a învățării
sublinia psihologul Tal Nen Shahar iar teama de greșeală,
care provine de cele mai multe ori din cerin țe nerealiste și
perfec ționism.
Întreg Conceptul de Țară a cifrelor este o mare
poveste care este compus ă din secven țe, acestea fiind și ele
la rândul lor alte pove ști scurte. Pentru fiecare activitate sau
pentru fiecare cifră se pot colecta un set de pove ști, unele au fost creeate de noi în funcție de tema
zilei, despre însușirile caracteristice fiecărei cifre, pot de asemenea să transmit ă cuno ștințe
generale despre (forme geometrice, 4 anotimpuri, 5 continente, 7 culori ale curcubeului, etc.);
Pove știle sau povestirile cu sau despre cifre au fost transmise copiilor în diferite moduri :
Dacă am avut povestire după imagini am folosit suportul Kamishibai ( un fel de suport pentru
planșe care este asem ănător cu un ecran de televizor sau un suport pentru teatru cu marionete în
miniatur ă și care permite planșelor să fie puse în interiorul spațiului special creeat. Aten ția copiilor
fiind menținută pe imaginile prezentate în suportul
Kamishibai).
Împreu nă cu copiii împreun ă am confecționat o carte cu
cifre și poezii din care preșcolarii sau colegilor mai mici
pot ,,citi,,.
În urma desfășurării activităților s-a realizat un
portofoliu, o mapă de colectare pentru activit ăți în corelare
cu unitățile proiectului „Ţara cifrelor ”. În portofoliu
pot fi adunate imagini referitoare la povestirile sau la cifra săptămânii ( ex. Desen ăm imagini de
7- curcubeu, buburuza pentru că are 6 picioare, ec) ; Eventual contururi de imagini pentru colorat;
Loc pentru ideile proprii ale copiilor; Tabele pentru ștampila fiecărei cifre / fiecarei “vizite ” în
„Țara cifrelor ”; Pentru momentul de finalizare a portofoliului, a călătoriei se poate acorda un
certificat (de absolvire ) de finalizare cu bine a călătoriei în „Țara cifrelor ”.
Activitatea muzical ă și poezia sunt parte din conceptul ,,Țara cifrelor,, ele elibereaz ă
sentimente ascunse, creeaz ă conștiință de sine și dezvolt ă auzul (perceperea sunetelor și
Figura 3.14 Cartea cu cifre și poezii

Figura 3.15 Amenajarea spațiului pentru cifra 7

75
concentrare), întărește sistemul de respir ație, promoveaz ă sentimentul de colectivitate; produce
legături profunde între emoții, stimuleaz ă gândirea creativ ă (în mod deosebit când se recompun
cântece pe melodii cunoscute, când se creeaz ă versuri despre cifre).
Mișcarea este consider ată ca funcție de susținere a
învățării: Numerele pare și impare sunt explorate pas cu pas într-
un mod numeric. Opera țiile aritmetice de adunare și scădere pot fi
de asemenea practicate pe cale numeric ă, susținute de mișcare,
într-o hartă cognitiv ă extins ă.
Jocurile care se pot desfășura
în conceptul ,,Țara cifrelor,, propun
independență în efectuarea diferitelor acțiuni cu grad mai mic sau
sporit de dificultate. Această particularitate derivă din faptul că în joc
exprimarea simbolică nu este limitată sau îngrădită. Prin ambianța ce
și-o creează, jocul înlătură orice acțiune neplăcută a factorilor
formativi și evită instalarea, sub orice formă, a blocajului psihic.
Atunci când greșește, copilul își dă seama de consecințele greșelii și
dacă situația cere, el remediază totul spontan și ingenios.
Atunci când copilul în joc nu greșește sau greșeala este una
mică, neimportantă în raport cu ceea ce face, el își continuă drumul
firesc și nestingherit sau imprimă acțiunilor sale alte dimensiuni, cu noi sensuri și semnificații.
Jocul, dă posibilitatea copiilor de a avea preocupări variate sub aspectul conținutului. În
toată etapa destinată jocului, copilul știe că are voie să manifeste inițiativă, să rezolve singur sau
împreună cu partenerii problemele întâlnit e; să facă ceea ce îi place sau îi produce satisfacție; să
participe la activități care sunt pe măsura să și spre binele său. Caracterul acesta larg este reglat
de natura jocului, de regulile acestuia, în sensul că se simte nevoia să se pună în acord deplin actul
simbolic cu cel real, jocul cu realitatea cotidiană. Este reglat și de modul în care se realizează
îndrumarea jocului în sine, de poziția aparent absentă de la joc a
educatoarei, care are datoria să îmbine armonios acțiunea spontană
și liberă a copilului cu normele și direcțiile prioritare ale educației.
Numai prin joc copilul este foarte activ și interesat de tot
ceea ce face. El are libertatea să se miște în voie și să gândească
nestingherit așa cum îi dictează împrejurările, el este tot timpul
fericit și binedispus. Jocul trebuie apreciat în grădiniță ca bază a
conceperii întregii activități instructiv -educative, căci fără joc eforturile sunt zadarnice, formale și
lipsite de o finalitate reală.
Figura 3.16 Amenajarea spațiului
pentru cifra 6
Figura 3.17. Jocul senzorial –
Recunoaște cifra!
Figura 3.18. Joc de mișcare ,,
Săculețul cu nisip,, -construcție drum

76
Datorită acestui fapt, în procesul de învățământ jocul este conceput ca mijloc de instruire
și educare a preșcolarilor, ca procedeu metodic de realizare optimă a sarcinilor concrete pe care și
le propune procesul de învățământ și, nu în ultimul rând, ca formă de organizare a activității de
cunoaștere și de dezvoltare a capacităților psiho -fizice. Grădinița trebuie să asigure copilului cel
mai bun start în viață și de aceea noul curriculum propune atingerea cunoașterii prin intermediul
învățării experiențiale, practicată prin JOC, ca generator al motivație i interne. Structura flexibilă a
conținuturilor acordă educatoarei libertatea de decizie cu privire la tipurile de conținuturi pe care
le abordează în privința metodologiei de propunere a acestora.
Prin joc copilul este stimulat din toate punctele de vede re ale
dezvoltării sale! De aceea, jocul este cea mai eficientă formă de
învățare integrată datorită naturaleței cu care copilul învață . Jocul
,, satisfacerea nevoii de mișcare, de acțiune, introducerea în
unviersul relaților interumane, socializare”.22
Exemple pentru jocurile de mișcare specifice conceptului:
Șirul indian; Săculeții năzdrăvani; Cercul; Căsuța cățelușilor; Ferma
bucluca șă; Unu, doi, Haide ți cu noi!; Arunc ă la țintă!; Sari ca broscu ța; Aten ție la Clown!; ,,Nu-
mă-uita!,,; Batistu țe colorate; Aranjeaz ă grădina cu flori; Balonul fermecat; Hai, la drum!; Podul
cifrelor; Ce lipse ște?; Zidește repede și bine; Alearg ă și prinde cifra! ; Du-mă la căsuța mea!, etc.

3.4.2.2. Jocuri și activități desfășurate cu eșantionul experimental pentru Con ceptul ,,Țara
cifrelor”.
Pentru cifra 1
Un exemplu pentru cifra 1 se găsește în Anexa 5.

Grădina cifrelor este compusă din: obiecte /lucruri pentru 1: un glob, monoclu, imaginea unui
inorog, un soare, o lună. Noi înșine: Ce avem doar o singură dată? Fiecare dintre noi este unic!

Teme abordate: Ce exist ă doar o singură dată? Denumim, desenăm. Săriți pe un picior în ritmul
cântecului cifrelor.

Cântece / Rimă propusă:

22 Cerasela C., Jocul didactic matematic: Modalitatea de educare și învățare la preșcolari, ROVIMED
PUBLISHER, Bacău, 2017, P. 27

Figura 3.19. Exersarea limbajului scris –
activitate matematică în aer liber.

77
Un omuleț stă în pădure/ O pasăre a vrut să facă nuntă
O micuță doamnă grasă / s-a plimbat cu trenul.
Trenul a pocnit / micuța doamnă grasă s-a lovit!

Jocul Nimere ște în găleată
Două echipe aruncă mingea într-o găleată. Pentru fiecare ochire se primește un punct/obiect. La
urmă se compară, care echipă are mai multe puncte este câștigătoare.

Jocul Hatschi
În mijlocul sălii sunt puse diverse obiecte unice. De fiecare dată când cineva strănută dispare un
obiect. Care obiect lipsește?

Pentru a realiza un portofoliul cu cifre, sau o carte a cifrelor se desenează imagini cu cifra unu.

Pentru momentul ,,Drumul cifrelor” pe cifra 1 care se imprimă pe o bucată de carton, piele
sinteitcă, linoleu, se pune o pietricică sau mergem, sărim o dată peste un obstacol.

Poezie pentru cifra 1
Eu sunt unu și sunt voinic,
Nu conteaza că sunt cel mai mic.

Pentru cifra 2
Un exemplu pentru cifra 2 se găsește în Anexa 6

Grădina cifrelor conține animale cu două picioare sau două aripi, avion, bicicletă, pereche de
pantofi sau mănuș i, gemeni , etc.

Teme propuse: Simetrii, reflectare, dublu/jum ătate, cu două picioare, pereche /partener /lucruri
opuse.

Cântece propuse : Cucu și măgarul

,, Cucul și măgarul,
au avut o luptă,
care cântă cel mai bine,

78
care au cântat cel mai bine
în timpul frumosului Maienzeit,
la data frumoasa a lunii mai.
Cucul a spus: Pot!
și imediat a început să țipa
Dar o pot face mai bine,
Dar o pot face mai bine!
Fell ca măgarul,
măgarul a intrat imediat.

Sună așa de frumoasă și frumoasă,
atât de frumoasă de departe și de aproape,
au cântat ambele,
amândoi au cântat:
Cucul, Cucul, i-a,
Cucul, cucul, i-a.”23

Teamwork: Fiecare pereche primește o sarcină pentru a amenaja țara cifrelor. Se aduc casele, se
caută steaguri, se aduc geamuri și se montează, se aduc turnuri, obiecte pentru amenajare.

Reflectare
Jumătăți de lucruri devin întregi: de exemplu, jumătate de fluture îl facem întreg, la fel cu fața,
gândacul. Ce există de două ori? Dublăm lucrurile. Căutăm axe simetrice. Experimentare liberă cu
reflectări.

Memory cu oglindă: Imaginile simetrice se împart, piesele corespunz ătoare trebuie căutate.

Pe drumul cifrelor se pot executa diferite mișcări. În ritm de doi se fac mișcările: cu voce tare
„stânga” , „dreapta” se numără mergând; Plăcile se așează prin inversiune; se sare cu amândou ă
picioare pe ele.

23 https://malvorlagen -seite.de/ro/cucul -%C8%99i -notele-de-m%C4%83gar -%C8%99i –
text/#Der_Kuckuck_und_der_Esel_Text

79
La cântecul cifrei 2 se vor executa diferite mișcări În funcț ie de ton se stă pe piciorul stâng sau
pe piciorul drept! Ritmul în doi se imită.

Perechi și opuși

Se caută, se suplinește, se descrie reciproc:
Perechi: pantofi, mănuși, șosete, ochi, urechi, genunchi..
Perechi: eu/tu, tată/mamă, soare/lună, ziuă/noapte..
Opus: Fierbinte/rece, tare/moale, deschis/închis, sus/jos…

Formare de perechi

Copiii se împart în două grupe și trebuie să formeze perechi. Pentru aceasta se pun diferite obiecte
în balon, întotdeauna două la fel. Copiii trebuie sa-și găsească perechea. În perechi se va dansa.

Jocul Batem din palme de două ori

Toți copii stau în cerc. Copilul din mijloc aruncă mingea, pe rând, celorlalți copii. Ei au sarcina ca
înainte să prindă mingea să bată din palm e de două ori.

Construim turnuri

Se construiesc tot câte două turnuri. Turnul de la doi este de două ori mai înalt decât cel de la unu
și dublu de greu.

Elipsă : Desen ăm o elips ă ( oval ) ( pe hârtie, nisip, cu cretă pe jos… ) .

Salut : Ne salutăm de două ori.

Poezie cifra 2

Cifra doi eu mă numesc
Și ca lebăda ușor plutesc
În Țara cifrelor e casa mea
Vreau să locuiesc de-acum în ea

80

Cifra 3
Un exemplu pentru cifra 3 se găsește în Anexa 7
Gradina cifrelor poate cuprinde elemente precum : o tricicletă, un trianglu, o furculiță, un
triunghi.

Cântecelul cifrei 3

„Trei chinezi la contrabas / cântă -ntruna într-un glas, / vin îndată ascultători / trei căței și trei pisoi
/ ham ham ham și miau miau miau / ca și ei să cânt eu vreau” 24

Povestea cifrelor : Cei trei purceluși

Jocul ,,Unde se ascunde trei?”

Cifra trei s-a ascuns! Copiii strigă: „Trei, trei, vino încoace!”. Însfârșit apare cifra trei de
undeva, cască și spune: „Cine o cheamă pe frumoasa 3,3,3? Eu am liber, liber, liber astăzi! Eu ma
joc în țara, țara, țara cifrelor cu cea mai mare placere cu nisip, nisip, nisip. Si totuși vin alergând,
alergâ nd, alergând cu plăcere și vă dau mâna, mâna, mâna. Eu vă spun bună ziua, ziua, ziua, fiindcă
vă iubesc, iubesc, iubesc pe toti!”

Jocul cu zaru l

Se pregătesc prin lipire trei zaruri: pe fiecare câte două laturi cu zero, unu sau două puncte. Cine
dă cu zarul primul un trei? (se poate juca pe echipe).

Jocul Centrala telefonică

Pe drumul cifrelor: Copilul de la telefon este mediator, ceilalți își doresc câte un număr de telefon
cu trei cifre (ușor de memorat) variant ă: Se alege o cifră mai mică decât patru, mai mare decât șase
sau între unu și patru.

24 https://www.youtube.com/watch?v=knnDV3kggXE

81
Așezare triunghi

Pe o coală mare de hârtie se colorează cu acoarelă trei pete generoase de culoare roșu, galben,
albastru – în triunghi, de fiecare dată cu ceva între ele. Acum amestecăm roșu cu albastru și obținem
mov, galben cu albastru pentru verde, roșu cu galben pentru o pată portocalie, din verde cu roșu
obținem maro. Dar ce se amestecă să obținem roșu, galben, albastru? Nici o culoare, nu se poate.
Aceste trei sunt culori de bază.

Poezie Cifra 3

Cu-a ei clopoț ei în mană
Cifra trei acum ea vine
Haide ți s-o primim in cor
În grădina cifrelor

Cifra 4
Un exemplu pentru cifra 4 se găsește în Anexa 8
Grădina cifrelor poate cuprinde : nimale cu patru picioare, carte, ramă de tablou, imagini cu masă
sau scaun, mașinuță, imagini cu patru anotimpuri, forme ( patrat, dreptunghi, romb)

Teme propuse: Patru anotimpuri, patru direcții ( Nord, Sud, Est, Vest ); patru elemente ( Apa,
Foc, Pamant, Aer ). Unde sunt patru colțuri în jurul nostru?

Jocul Zocken

Se împart copii în două grupe, fiecare primește opt obiecte într-un coș. Se face un zar cu puncte
de la 1 până la 4 plus zâna „nu mă uita” ( se lipește o față zâmbitoare ) plus o latură cu clownul
Petrică ( se lipește o față care plânge ). După aruncarea zarului se vor lua atâtea obiecte de la
adversar cât arată cifra de pe zar; la clownul Petrică trebuie date patru obiecte adversarului, la zâna
„nu mă uita” se primesc patru obiecte.

Jocul 4 anotimpuri

Fiecare colț din sală este un anotimp. La strigare copiii aleargă în colțul corespunzător și execută
acțiuni specifice anotimpului respectiv ( primăvara: sapă, curațenie de primăvară ; vara: mănâncă

82
îngheța tă, transpiră, înoată; toamna: culeg mere, mătură frunzele; iarna: fac om de zăpadă, tremura
de frig.)
Jocul „ Pământ, foc, apă, aer”.

Poezie cifrei 4

Patru vine-n grabă mare
Că probleme grave are
Capu -l doare zi de zi
Hai să-l ajutăm copii!

Un ceai bun să-i pregătim
Și la doctor să fugim
Să-l tratăm cum se cuvine
Să se simtă mult mai bine.

Cifra 5
Un exemplu pentru cifra 5 se găsește în Anexa 9

Grădina cifrelor poate conține elemente precum : mănușă cu degete, stea cu cinci colțuri, stea
de mare, broască țestoasă ( carapacea ) , cercurile olimpice.

Teme propuse: Cinci degete, cinci simțuri, cinci continente, cinci zile de grădiniță.

Jocul Ghicirea cifrelor : Zâna „Nu –mă- uita” exprim ă prin pantomimă diferite acțiuni ( de
exemplu îndoaie genunchiul, curăță nasul etc. ) De câte ori? Copii nu verbalizează, ci arată cifra
cu degetele lor sau merg foarte încet în grădina cu cifra corespunzătoare.

Poveste cu cifre 5

,,A fost odată, demult, două familii care se certau mereu pentru o bucată de pământ.
Una locuia spre Răsărit, iar cealaltă spre Apus.
Familia care locuia spre Răsărit avea o fată, iar familia care locuia spre Apus avea un băiat. Cei
doi copii însă erau prieteni, dar se ascundeau de ochii răutăcioși ai părinților lor.

83
Venise vara, iar copiii au hotărât să secere împreună grâul. Nici nu se lumina bine de ziuă când ei
plecau cu secera în spate să strângă roadele pământului, spicele de grâu…
Din păcate, într-o zi părinții au aflat despre prietenia aceasta și s-au revoltat foarte tare. Le-au
interzis copiilor să se mai întâlnească! Mai mult chiar, i-au închis pe fiecare în casele lor.
De supărare, copiii au plâns mult, până când fata s-a transformat într-o stea cu cinci colțuri, care
lucea puternic în nopțile senine, cu lună plină, iar băiatul într-un măr plin cu flori ale – roz, cu
cinci petale, copiind imaginea steluței care le privea.
Toată lumea a aflat despre această întâmplare!
Doar secera a rămas pe câmp, singuratică, până când au găsit -o niște săteni miloși. Aceștia au luat-
o și, privind steluța cu cinci colțuri și mărul ale cărui flori aveau cinci petale, au spus că dacă va
dori cineva să reprezinte numărul petalelor de măr sau colturile steluței, vor desena acea seceră
singuratică….
Și așa a apărut cifra 5…,,25

Făcând referire la turnu rile de cifre; Dacă se vrea în casa de cinci, cum se face aceasta? Turnurile
se construiesc unul langă altul: un zar roșu și patru zaruri albastre, lângă două zaruri roșii și trei
zaruri albastre ( descompunerea cifrelor ).

Jocul senzorial ,,Cinci simțu ri”: Construim cinci stațiuni, la fiecare stațiune dezbatem un simț
senzorial. Mărul se atinge, se privește, se miroase, se gustă , se aude ( când mușcăm ).

Joc cu zarul : Noi desenă m o mână, de fiecare dată când un copil aruncă cu zarul cifra 5, are voie
să coloreze un deget la alegere denumindu -l.

Poezie Cifra 5

Cifra cinci și-a luat cipici
Ca să meargă în grădină,
Să devină gospodină..
Toate cifrele se-adună
Să gătească impreună
Fac ei ciorbă cu legume
Să iși facă un renume .

25 https://www.didactic.ro/materiale -didactice/614_povestea -cifrei -5

84

Cifra 6
Un exemplu pentru cifra 6 se găsește în Anexa 10.

Grădina cifrelor poate conține/ poate fi construită cu diferite elemente precum:
Cutii de ouă cu șase ochiuri, zar de joacă, imagini cu gândaci, faguri de miere.

Jocul senzorial: Pipăirea cifrelor
Jeton de pipăit din carton gros și hârtie abrazivă, sau se pipăie un zar mare de joacă.

Jocul Cine este cel mai rapid?

Copiii au șase jetoane cu cifre de la 1 la 6 în fața lor. Un copil aruncă cu zarul. Cine ridică primul
jetonul potrivit cu cifra de pe zar?

Jocul de observare Gândacul : Cărăbuș, gândac de colorado, rădașcă…învață să le cunoască.

Poezie Cifra 6
Ohh, că l-am uitat pe șase
Drăguț și puțin chel
Țara cifrelor e mare
Avem loc și pentru el.

Cifra 7
Un exemplu pentru cifra 7 se găsește în Anexa 11

Grădina cifrelor poate conține : Calendar cu zilele săptămânii, buburuză ( cu 7 pucte ).

Teme : Săptămâna; 7 culori în curcubeu – ROGVAIV.

Cântecul cifrei : „Luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, și duminică, șapte zile într-o
săptămână”26.

26 https://www.yout ube.com/watch?v=uYO -dpzfQ_Y

85

Jocul ,,Zilele săptămânii și motricitatea gurii”

Luni sunt iepure și mă gâdil la nas ( limba în sus ), marți sunt purice care face așa ( pocnit cu
degetele ), miercuri sunt un câine și ling cu limba, joi sunt o hienă și casc, vineri sunt un șoarece
și ies repede din casă ( limba afară/înăuntru ), sâmbătă sunt un zmeu voios și râd ( ha-ha-ha ),
duminică sunt o marmotă și sforăi – ca noi toți de aici.

Poveste : ,,Albă ca Zăpada și cei șapte pitici.”

Jocul: Care cifră este dedesubt? : Care cifră este dedesubtul cifrei dată cu zarul? Suma egal
întotdeauna 7. Exemplu: dacă deasupra zarului este 4, dedesubt trebuie sa fie 3. Daca sus este 5,
dedesubt este 2.

Poezie Cifrei 7

Șapte vine zambitor
Vrea în Țara cifrelor
Lângă șase el sa pus
Bun venit! Cu drag i-am spus.

Cifra 8

Un exemplu pentru cifra 8 se găsește în Anexa 12
Grădina cifrelor poate conține elemente precum: un Zar ( 8 colțuri ) , păianjeni, roller -coaster.

Teme : Învățăm despre păianjeni: Bricolăm dintr -o bilă de lemn găurită.

Cântec pentru cifra 8 : Un păsto r vine la noi / și tot numără la oi / una, două, trei și patru / cinci
și șase, șapte, opt / spune -acuma dacă ști / câte oi va păstorii / Ooopt…URAA!

Cântec: ,,Cântecul Gamei – Cântece pentru copii” .27
Gama are 8 tonuri, cu ele se pot scrie cântece.

27 https://www.youtube.com/watch?v=E5u1tuHvjxo

86
Poezie Cifrei 8

Cifra opt e roșu tare
A stat puțintel la soare,
Iar cei din grupa mare
L-au fardat puțin cam tare
Și cu toții l-au rugat
Să ramâ na la popas
În grădina cifrelor
Sub umbrarul gâzelor

Cifra 9
Un exemplu pentru cifra 9 se găsește în Anexa 13.

Grădina cifrelor poate conține elemente precum : turn din 9 cutii goale de chibrituri / lego, 9
conuri, 9 flori, o imagine cu cele 9 planete.

Povestire cu cifre
Povestea cifrei 9 cu joc de rol ( copiii înșiși sau cu figuri de cifre ) : 9 s-a hotărât să plece la
plimbare cu balonul însă s-a agățat de o creangă și nu a putut să aterizeze. A strigat după ajutor și
a fost auzit de cifrele 1,2 și 3 care au venit să îl ajute. Trageau cu putere de o sfoară sa-l aduca jos
însă nu erau suficient de puternici așa că au chemat ajutoare ( cifrele 4,5,6,7 ). Au ajuns și împreuna
au încercat din nou să ajute pe cifra 9 însă…nici cu ajutorul lor nu au reușit. Cifra 1 și-a dat seama
că lipsește cifra 8, așa că l-a căutat, l-a găsit și el a venit în ajutor. Împreuna, în echipă, au reușit
să-l salveze pe 9.
Jocul telefonul : Se așează drumul cifrelor ca un telefon, un copil dă comandă ce numere trebuie
sărite.

Poezie Cifrei 9

Nouă zâmbitor și sprinten
Caută prietenii -n gradină
Oare -aceștia au plecat
În ținutul mult visat ?
Nouă puțin supărat

87
În balon el a urcat
Și-a zburat pân-a ajuns
Sus, sus, sus… departe dus
S-a mirat cand a aflat
Că prietenii săi s-au agățat
De balonul colorat.
Și-au ajuns în țara lor
În GRĂ DINA CIFRELOR

Cifra 10
Un exemplu pentru cifra 10 se găsește în Anexa 14.

Grădina cifrelor poate conține un turn cu 10 etaje din cutii goale de chibrituri sau cuburi de lego,
o pereche de mănuși cu 10 degete.

Cântec: 10 pitici neastâmpărați ( joc cu degetele ) sau ,,10 degețele – Cântece pentru copii”28

Jocul: Părțile componente ale corpului uman : 10 degete de mână, 10 degete de picior

Jocul ,,Adun ăm șosete” : Fiecare copil va da un numă r de șosete ( papuci de casă ) astfel încât,
la urmă să avem o cantitate de 10.

Jetoane cu aplicații pe două părți : Noi avem 10 obiecte mici. Un copil le împarte în secret în
palmele sale, deschide o mână iar ceilalți copii trebuie să ghicească câte obiecte se află în cealaltă
mână (descompunerea cifrei 10).

Poezie Cifrei 10
Cifrele ajung acasa
In gradina lor frumoasa
Iar acolo necajit
Pe cifra 10 au gasit
El de mult ii astepta
Pentru a ii intreba

28 https://www.youtube.com/watch?v=SAMY5uf5sBs

88
De-l primesc in gasca lor
În GRĂDINA CIFRELOR

3.4.2.3. Evaluarea sumativă la mijlocul perioadei experimentale /Test ameliorativ.
Anexa nr.15
La mijlocul etapei experimentale am aplicat un test ameliorativ, și anume, o probă pentru
măsurarea și evaluarea cunoștințelor matematice ale copiilor până în momentul respectiv. Vezi
Anexa 15 cu fișele 4 și 5.
Itemii testului sumativ sunt:
1. Descrie formele geometrice de pe primul rând ( formă, culoare );
2. Desenează șiruri de elemente după modelele date;
3. Unde ai mai întâlnit culorile formelor de pe rândul al treilea?;
4. Ce formă are steagul României?
5. Câte bile sunt pe numărătoare? Reprezintă numărul 5 pe axa numerelor, ca în model.
6. Scrie cifra 5.
7. Privește imag inile și compune probleme. Rezolvă;
8. Scrie semnul plus pe liniile punctate.

Punctaj acordat:
Pentru realizarea integrală a sarcinii didactice se vor acorda 3 puncte (A);
Pentru realizarea parțială a sarcinii se vor acorda 2 puncte (D);
Pentru realizarea sarcinii cu ajutor din partea educatoarei de va acorda un punct (NS).
Legenda:
A-comportement atins;
D-comportament în dezvoltare;
NS- comportament care necesită sprijin.
Rezultatele testelor de la evaluarea sumativă sunt cuprinse în Tabelul 3.5.

89
Tabelul 3.5 Evaluare sumativă -itemi evaluați/preșcolar
Nume și prenume
preșcolar I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8
BC 3 2 3 3 3 2 3 3
BDE 2 3 3 2 3 3 3 2
BEI 3 3 3 3 2 3 3 3
CA 3 2 3 3 3 2 2 3
CRA 2 3 2 2 3 3 3 2
GAM 3 3 3 3 2 3 3 3
IF 2 3 2 3 2 3 3 2
LT 3 2 3 3 2 3 3 3
MBA 3 2 3 3 3 2 2 3
OM 3 2 3 3 3 2 2 3
OD 2 2 3 2 3 3 2 2
OV 3 3 3 3 2 3 3 3
PT 3 2 3 3 3 2 2 3
PVI 2 2 3 2 3 3 2 3
SR 3 3 3 3 2 3 3 3

Tabelul 3.6. Tabel evaluare sumativă/comportamente/ preșcolari

Comportament/preșcolar i I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8
A-atins 10 8 14 12 10 10 9 12
D-în dezvoltare 6 8 2 4 6 6 7 4
NS-necesită sprijin 0 0 0 0 0 0 0 0

90
În Tabelul 3.6 și Figura 3.20 se poate observa că pentru:
Legenda: A-comportement atins; D-comportament în dezv oltare; NS- comportament care necesită
sprijin.
I1 – A= 10; D=6; NS=0
I2– A= 8; D=8; NS=0
I3– A= 14; D=2; NS=0
I4– A= 12; D=4 NS=0
I5– A= 10; D=6; NS=0
I6– A= 10; D=6; NS=0
I7– A= 9; D=7; NS=0
I8– A= 12; D=4; NS=0

Figura 3.20. Evaluare sumativă -compor tamnete evaluate – eșantionul experimental

02468101214
I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8Evaluare sumativă -comportamente -E.E.
A-atins D-în dezvoltare NS-necesită sprijin

91
În Figura 3.20 se poate observa că toți preșcolarii au comportamente atinse și în dezvoltare,
lipsește comportamentul care necesită sprijin. Preșcolari au rezolvat sarcinile didactice cuprinse
în fișel e 4 și 5. În concluzie limbajul matematic a fost însușit cu succes precum și conținuturile
transmise în cadrul activităților din Conceptul ,,Țara cifrelor”

Figura 3.21 Evaluare sumativă –eșantion esperimental – Domeniul Știință – activități matematice

Graficul 3.1. Grafic comparativ – evaluare sumativă E.E.

Graficul 3.1 surprinde rezultatele evaluarii sumative care s -a efectuat la mijlocul
peroadei experimentale și care are un caracter ameliorativ. Se pot observa micile variații care au
fost constatate după corectarea testelor. Majoritatea copiilor au înțeles limbajul matematic și au
finalizat cu succes cerințele. Doar patru preșcolari au realizat parțial sarcina didactică.
Comparativ cu testarea inițială se poate menționa că : preș colarii au progresat; se implică în
rezolvarea cerințelor de pe fișe; timpul de rezolvare a fișelor s -a scurtat, iar dacă un coleg cere 00.511.522.533.5
BC BDE BEI CA CRA GAM IF LT MBA OM OD OV PT PVI SR WMEvaluare sumativă -eșantion experimental -DȘ2
I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8
222123212023
202221 211923212023
1924 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24 24
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16Graficul comparativ -evaluare
sumativă
-sarcina didactică realizată/ fișe
realizat max

92
ajutor pentru că nu înțelege cerința formulată pe fița de lucru, ceilalți copii din grupă sunt gata sa –
i explice pe în țelesul lui , să îl ajute.

3.4.3. Etapa postexperimental ă- etapa finală –
Etapa finală s -a desfășurat în luna mai 2019. În această etapă am realizat mai multe jocuri
pe care le -am combinat, în sensul că le -am dat caracter transdisciplinar. În acest s ens am desfășurat
activități integate care au cuprins mai multe metode interactive. Un exemplu de activitate este (
Anexa 16 ) evaluarea finală iar rezultatele acesteia au fost comparate cu rezultatele evaluării
inițiale. Obiectivul cercetării este atins d acă se observă o creștere a rezultatelor obținute de copii
din grupul experimental față de copiii din eșantionul de control.

3.4.3.1.Observația sistematică

Printr -o fișă de observare pe care am aplicat -o la activitățile matematice am înre gistrat
date despre: Implicarea în activitate – pe o scară de la 1 la 5, unde cinci este implicare totală ;
Realizarea sarcinilor pe o scară de la 1 la 5, unde cinci; Asimilarea cunoștințelor pe o scară de la
1 la 5, unde cinci reprezintă. Rezultatele cons emnate au fost comparate pentru două activități, una
tradițională și alta propusă de Conceptul ,,Țara Cifrelor”. Se pot observa în graficul următor, care
ne indică diferența pentru trei paliere importante: implicare în activirate, realizarea sarcinilor și
asimilarea cunoștințelor.
Graficul 3.2 Grafic comparativ activitate tradițională/ activitate modernă (activ -participativă).

44 445069 68 6875 75 75 75 75 75
1 2 3 4 5 6Creșterea implicării/ realizarea
sarcinilor și asimilarea cunoștințelor
Series1 Series2

93
Legendă:
series 1 reprezintă variația pentru implicarea copiilor preșcolari în
activitate /realizarea sarcinilor/asim ilarea cunoștințelor/ activitate;
series 2 reprezintă maximum pentru implicarea copiilor preșcolari în
activitate /realizarea sarcinilor/asimilarea cunoștințelor/ activitate.

Maximu m pentru realizarea sarcinilor, implicarea î n activitate și asimilarea
cunoștințelor este de 75. Pentru activitățile desfășurate în mod tradițional implicarea copiilor și
realizarea sarcinilor are doar 44 de puncte, iar asimilarea cunoștințelor are doar 50 de puncte
comparativ cu 69, 68 și 68 de puncte realizt de activitățile desfășurate prin mijloace și metode
moderne și mai cu seamă activități recomandate de Conceptul nemțesc „Țara Cifrelor”.

3.4.3.2. Evaluarea finală metoda testelor

Pentru evaluarea finală am folosit atât metoda testelor cât și metoda analiza documentelor
școlare .
Prin metoda testelor am evaluat oral prin joc și pe fișe pentru a evalua și limbajul scris matematic.
Probele au avut caracter trans disciplinar deoarece s -a observat în evaluarea sumativă efectuată l a
mijlocul perioadei de desfășurare a experimentului pedagogic, că activitățile care au caracter
transdisciplinar au rezultate mult mai bune în fixarea conținuturilor învățate de preșcolari și
sugerate de Curriculumul pentru educație timpurie 2018 . Testel e aplicare Fișele 6,7,8,9 se pot
consulta în Anexa nr.17.

Itemii evaluați:
1. Rezolvă adunările cu ajutorul desenelor;
2. În câte feluri poate fi descompus numărul 7?;
3. Desenează și tu în spațiul liber și scrie operația, ca în modelul dat;
4. Numără găinile. Dese nează în spațiul liber atâtea ouă câte găini sunt.
5. Câte bile sunt pe numărătoare? Reprezintă numărul 7 pe axa numerelor, ca în model;
6. Scrie, în ordine crescătoare, numerele care sunt înainte, respectiv după numerele date.

94
7. Desenează un pătrat mic lângă veci nul mai mic și un pătrat mare lângă vecinul mai mare al
8. fiecărui număr.
9. Completează cu desene astfel încât numărul de elemente să corespundă numărului scris.
Punctaj acordat:
Pentru realizarea integrală a sarcinii didactice se vor acorda 3 puncte (A);
Pentru realizarea parțială a sarcinii se vor acorda 2 puncte (D);
Pentru realizarea sarcinii cu ajutor din partea educatoarei de va acorda un punct (NS).
Legenda:
A-comportement atins;
D-comportament în dezvoltare;
NS- comportament care necesită spriji n.
Tabelul 3.7. Evaluarea finală – Eșantion experimental
Nume și prenume preșcolar I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8
BC 3 3 3 3 3 2 3 3
BDE 3 3 3 2 3 3 3 3
BEI 3 3 3 3 3 3 3 3
CA 3 2 3 3 3 3 3 3
CRA 2 3 3 3 3 3 3 2
GAM 3 3 3 3 2 3 3 3
IF 2 3 3 3 2 3 3 3
LT 3 2 3 3 2 3 3 3
MBA 3 2 3 3 3 2 2 3
OM 3 2 3 3 3 3 2 3
OD 3 2 3 2 3 3 3 2
OV 3 3 3 3 2 3 3 3
PT 3 3 3 3 3 3 2 3
PVI 3 3 3 2 3 3 2 3
SR 3 3 3 3 2 3 3 3

95

Figura 3.22. Reprezentare grafică -Evaluarea finală – Eșantion e xperimenta l

Tabelul 3.8 Evaluarea finală – Eșantion experimental -Comportamente

În Tabelul 3.8 și în Figura 3.22 se poate observa că nivelul comportamentelor atinse
a crescut pentru fiecare preșcolar astfel înregistrîndu -se un număr de maxim (16 comportamente
atinse pentru Itemul 3); pentru 3 itemi avem 14 comportamen te atinse; pentru itemul I4 avem 13
comportamente atinse; Pentru I7- avem 12 comportamente atinse și pentru încă doi itemi avem 11
comportamente atinse
Legenda: A-comportement atins; D-comportament în dezvoltare; NS- comportament care
necesită sprijin; I1, I2….etc – itemii din fișele aplicate la evaluarea finală.
I1 – A= 14; D=2; NS=0
I2– A= 11; D=5; NS=0
I3– A= 16; D=0; NS=0

Comportament/preșcolari I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8
A-atins 14 11 16 13 11 14 12 14
D-în dezvoltare 2 5 0 3 5 2 4 2
NS-necesită sprijin 0 0 0 0 0 0 0 0

96
I4– A= 13; D=3; NS=0
I5– A= 11; D=5; NS=0
I6– A= 14; D=2; NS=0
I7– A=12; D=4; NS=0
I8– A= 14; D=2; NS=0

Graficul 3.3 Graficul comportemente/ evaluare pentru eșantionul experimental

2121.52222.52323.52424.5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16Evaluare/test/fișe
eșantion experimental
realizat maxim

97
Graficul 3.4 Evaluare finala -punctaj teste -Eșantion experimental

În graficul 3.3. și 3.4. se poate observa evoluția preșcolarilor, dezvoltarea lor globală
deoarece sunt și mai puțini itemi care nu au fost atinși de preșcolarii din eșantionul experimental.
Sunt doi copii care au primit punctaj maxim (24 puncte), opt care au 23 de puncte, șase cu 23 de
puncte.
În partea de evaluare a experimentului am mai folosit metoda analizei documentelor
curriculare și pentru aceasta am solicitat fișa de progres a preșcolarilor din eșantionul de control,
dar an completat -o și pentru copiii din eșantionul experimental ( Anexa nr. 18). Această fișă în
care se consemnează progre sul copiilor cuprinde cinci domenii de dezvoltare. Rezultatele
evaluatii preșcolarilor consemnate în această fișă arată pregătirea lor pentru integrarea cu succes
în mediul școlar, clasa pregătitoare. Modelul propus de noul Curriculum pentru educație t impurie
cuprinde 28 de itemi. (Anexa nr. 19) Aceștia au fost analizați și comparați cu cei ai copiilor din
eșntionul de control. Tabelele 3.6 și 3.7. surprind diferențele care apar la cele două eșantioane.

Tabelul 3.6. Fișa de progres -eșantion experim ental

FIȘA DE PROGRES ESANTION EXPERIMENTEL
Realizat Maxim
Dezvoltare socio -emoțională 210 225 3 3 3 3 2 3 2 3 3 3 3 3 3 3 3 33 3 3 2 333 2 2 2 2 3 3 3 3 33 3 33 333 3 3 3 33 3 3 3 23 2 33 333 3 3 3 23 3 2 333333 3 22 2 3 332 33 2 32 333 3 33 3 2 33333 3 33 333 3 33 3 22 33 22 3 23 333 2 33 333 23 3333
B C B D E BEI C A CRA G A M IF LT MB A OM OD OV PT PVI SR WMEVALUARE FINALĂ -TEST/FIȘE
EȘANTION EXPERIMENTAL –
MAI 2019
I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8

98
Dezvoltare cognitivă și cunoașterea lumii 245 270
Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor
citirii și scrierii 255 270
Dezvoltare fizi că, a sănătății și iginei personale 218 225
Capacități și atitudini în învățare 248 270

Figura 3.23 Fișa de progres pentru eșantionul experimental

Așa cu se poate observa în Figura 3.23 , la eșantionul experimental dezvoltarea plenar ă
a preșcolarilor (pe cele 5 domenii de dezvoltare) este aproape de maxim. Asta ne face să înțelegem
că rezultatele pe care noi le -am așteptat de la această cercetare sunt îndeplinite. Și se poate
concluziona că strategiile moderne -metodele activ participa tie, jocurile și activitățile specifice
pentru Conceptul ,,Țara cifrelor” au dus la o dezvoltare armonioasă, la însușirea limbajului și a
noțiunilor matematice necesare la integrarea copiilor în mediul școlar.

050100150200250300
Dezvoltare
cognitivă și
cunoașterea lumiiDezvoltarea
limbajului, a
comunicării și a
premiselor citirii și
scrieriiDezvoltare fizică,
a sănătății și iginei
personaleCapacități și
atitudini în
învățareFIȘA DE PROGRES
Evaluare finală -EȘANTION EXPERIMENTAL
realizat E.E. maxim

99
Tabelul 3.7. Rezultatele pentru FIȘA DE PRO GRES /
DOMENII EXPERIENȚIALE/ EȘANTION DE CONTROL

FIȘA DE PROGRES ESANTION DE
CONTROL
Realizat Maxim
Dezvoltare socio -emoțională 180 225
Dezvoltare cognitivă și cunoașterea lumii 230 270
Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii
și scrierii 220 270
Dezvoltare fizică, a sănătății și iginei personale 210 225
Capacități și atitudini în învățare 228 270

Figura 3.24. Reprezentare grafică pentru fișa de progres – eșantion de control

050100150200250300
Dezvoltare
cognitivă și
cunoașterea lumiiDezvoltarea
limbajului, a
comunicării și a
premiselor citirii și
scrieriiDezvoltare fizică,
a sănătății și
iginei personaleCapacități și
atitudini în
învățareFIȘA DE PROGRES
Evaluare finală -EȘANTION DE CONTROL
realizat E.C. maxim

100
Tabelul 3.8 Tabel comparativ – evaluare finală / eșantionale implicate în cercetare
TABEL COMPARATIV – EVALUARE FINALĂ
E.E. E.C. MAXIM
210 180 225
245 230 270
255 220 270
218 210 225
248 228 270

Tabelul comparativ 3.8 ne ajută să observăm diferențele între eșantionul experimental și cel
de control. Diferențele se pot observa încă de la evaluarea sumativă care ne atrage atenția asupra
faptului că, introducerea în activitațile de la grupă a jocurilor trendisciplinare, a metodelor
moderne de predare împletite cu specificul Conceptului nemțe sc ,,Țara cifrelor” conduc la
progresul copiilor, la însușirea noțiunilor matematice, creșterea gradului de satisfacție și creșterea
nivelului de motivație al preșcolarilor, precum și la realizarea sarcinilor didactice.

Figura 3.25 Reprezentare grafică pentru tabelul comparativ – fișa de progres

050100150200250300
12345678910111213141516171819202122TABEL COMPARATIV DEZVOLTARE PREȘCOLARI
EVALUARE FINALĂ -FIȘA DE PROGRES -MAI 2019
E.E. E.C. MAXIM

101
3.5. Originalitatea cercetării și deschideri spre alte teme de cercetare

Originalitatea lucrării de cercetare o constituie adaptarea Conceptul nemțesc „Țara
Cifrelor” la tendințele actuale ale Curri culum pentru educație timpurie.
În acest concept copilul preșcolar participă cu plăcere la activități deoarece toate fac parte
dintr -o mare poveste. O poveste a cifrelor, o lume a cifrelor, căsuțe a cifrelor, o prințesă a cifrelor,
un drum p avat special spre „Țara cifrelor”. Toate informațiile transmise copiilor pot fi însușite
rapid și fără efort percepul din partea lor. Totul se întâmplă în joc. Un joc în care preșcolarii sunt
și ei parte, sunt personajul principal, cei care vor „scrie” pro pria lor poveste. Toate noțiunile
matematice sunt asimilate rapid și conș tient, gata să fie folosite în alte domenii . Alte teme care ar
putea fi cercetate, pornind de la această cercetare: Dezvoltarea potențialului creativ al copiilor
prin jocuri și act ivități specifice ,,Țării cifrelor”; Modalități de implementare a Conceptului ,,
Țara cifrelor”; Influența Conceptului ,,Țara cifrelor” în domeniile de dezvoltare ale preșcolarilor.
Conceptul este relativ simplu de aplicat, are un suport întemeiat din punct de vedere
științific, presupune o îmbinare armonioasă a domeniilor de dezvoltare în educația timpurie,
stimulează îmbogățirea cunoștințelor de limbaj matematic și nu numai, a cunoștințelor despre lume
prin activități integrate din dif erite domenii experiențiale, predarea activităților matematice se face
într-un mod pozitiv. În activități de joc și mișcare, buna dispoziție este la ea acasă. Furnizarea
senzației de succes, dar și învățarea din greșeli duce bucurie copiilor pentru a part icipa la activități,
pentru gândire și pentru învățare î n general .

102

CONCLUZIILE CERCETĂRII

Activitățile matematice sunt influențate de celelalte activități din grădiniță astfel
necesitatea abordării integrate a conținuturilor este necesară pentr u realizarea obiectivelor propuse
de învățământului românesc. În prezent prin integrarea învățământului preșcolar în sistemul unitar
al instruirii și educ ării copiilor, studiul organizat al matematicii care începe în clasa I poate fi
pregătit prin activită țile desfșurate cu preșcolarii încă de la intrarea în grădiniță.
Lumea actual ă se află într-o continu ă transformare și mișcare, iar copiilor trebuie să le
dăm posibilitatea să își gestioneze propria educa ție și dezvoltare. Dacă copiii noștri sunt lăsați
liberi să își urmeze propriile interese prin joc, nu numai că învață tot ceea ce e nevoie să știe, dar
o fac și cu multă energie și pasiune. Copiii vin pe lume cu dorin ța de a învăța, înzestra ți cu spirit
ludic, curiozitate și sociabilitat e ce îi călăuzesc în propria lor educa ție. Jocul liber reprezint ă
principalul mijloc prin care copiii învață să-și controleze viețile, să-și rezolve problemele, să se
înțeleagă cu cei de vârsta lor și să capete rezilien ță emoțional ă.
Metodele moderne, interactive și jocurile pentru copii adaptate la conceptul nemțesc ,,Țara
cifrelor,, oferă posibilitatea de a realiza activități frumoase, respectând echilibrul între procesele
de cunoaștere, voliționale și cele afective. Aceste metode solicită la un înalt grad reprezentările
copiilor, experiența lor cognitivă , capacit ățile de a folosi în mod independent, cunoștințele
dobâ ndite în diferite ocazii. Învățarea în mod interactiv poate îndeplini un rol important cu aspecte
particulare la diferite nivele de desfășurare a procesului educativ, sunt în măsură să valorifice și să
dezvolte numeroase resurse psihice existente. Abordarea creativă în cadrul activităților zilnice
desfășurate cu preșcolarii constă în faptul că toți copiii participă activ, se manifestă liber și original.
Prin folosirea acestor metode, în funcț ie de cerin țele curriculumului și în funcție de nivelul grupei
de copii putem educa gândirea logică în mod gradat, solicitând treptat eforturile pe măsura
particularit ăților de vârstă și individuale.
Ritmul și amploarea cuceririlor matematice, bogăția și varietatea metodelor de lucru,
impun și adaptarea și dezvoltarea metodelor matematice care vor fi folosite pentru predarea și
învățarea diferitelor concepte. Dezvoltarea capacităților de raționament, inclusiv de raționament
abstract, va fi încurajată în conexiune cu obiecte și activități familiare în sala de grupă.
Un rol important îl au jocurile iar dacă acestea sunt combinate cu metodele activ –
participative progresul copiilor preșcolari este mai semnificativ. Jocurilor și metodelor moderne
au un rol important în dezvoltarea capacităților intelectuale ale copiilor. Activitățile propuse în

103
perioada experimentului formativ prin Conceptul ,,Țara cifrelor,, au dezvoltat potențialul
intelectual și acțional -creator al preșcolarului, spiritul de observație, posibilitățile de verbalizare și
exprimare orală, capacitatea de analiză și sinteză, de comparație, de abstractizare și generalizare.
Experien țele de învățare propus e copiilor prin intoducerera Conceptul nemțesc „Țara
cifrelor ” a fost autentic ă și nu sa rezum ă doar la activarea capacit ăților cognitive. Așa cum ființa
uman ă este complex ă, la fel sunt și procesele de învățare. O experien ță de învățare se apropie de
autenticitate atunci când implică multidimensional copilul, nu doar cognitiv, ci și social, emoțional
și acțional.
Conceptul nemțesc „Țara cifrelor ” porne ște de la a prelua curiozitatea natural ă pentru
cifre și a satisface dorin ța de cunoa ștere. Selectarea conținuturilor, a materialelor, predarea
cuno ștințele matematice conform vârstei și prin joacă, sunt transpuse numeroase competen țele
cheie de limbaj, concentrare, percep ție, memorie, perseveren ță, ritmic ă, motricitate.
Metodelor moderne de predare împletite cu specificul Conceptului nemțesc ,,Țara
cifrelor” conduc la progresul copiilor, la însușirea noțiunilor matematice, creșterea gradului de
satisfacție și creșterea nivelului de motivație al preșcolarilor, precum și la realizar ea sarcinilor
didactice .
În concluzie, Conceptul „Țara Cifrelor” presupune activități care, prin folosirea unor
mijloace, metode și procedee moderne, duc la creea stării de curiozitate și promovează experienț e
de învățare autentice necesare unei dezvoltări armonioase a preșcolarilor. Toate activitățile de
învățarea din ,,Țara cifrelor” implică gândire și fapte, acțiune și reflecție. Copiii sunt pregătiți să
învețe, au o stare mentală creată de curiozitate, de așteptările pozitive legate de experienț a de
învățare, dar și de rezultatele concrete ale acesteia, care vor fi un avantaj pentru ei, la intrarea în
mediul școlar.

104
BIBLIOGRAFIE

1. *** Curriculum pentru educa ție timpurie (copii de la naștere la 6 ani), București , M.E.N.,
2018 ;
2. *** Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani), București, MECT, 2008;
3. *** Copilul preșcolar și dezvoltarea vorbirii (culegere metodică), București, 1980;
4. Beldie, N., Chirac,V., Mocanu, R., Radu, G., Matematica caiet de activitati grupa mare 5 –
6 ani, Editura Litera, Pitești -Argeș, 2017 ;
5. Breben S., Gongea E., Ruiu G., Fulga M., Metode iteractive de grup. Ghid metodic. Editura
Arves , 2002 ;
6. Bocoș, M. D., Cercetarea pedagogică (Suporturi teoretice și metodologice), Cluj-Napoca,
2003;
7. Bocoș, M. D., Instruirea interactiva, Editura Polirum, 2013;
8. Bruner J. S. – Procesul educației intelectuale , Ed. Științifică, București, 1970;
9. Cerasela C., Jocul didactic matematic: Modalitatea de educare și învățare la preșcolari ,
Rovimed Publisher, Bacău, 2017 ;
10. Clinciu A.I., Metodologia cercetării psihopedagogice , Transilvania, Brașov;
11. Dumitrana, M., Activitățile matematice în grădiniță , Editura Compania, București, 2002;
12. Dolgoșev, M., Marinescu, E., Metodica educației muzicale în grădinița de copii , Editura
Aramis, București, 2004 ;
13. Friedrich G., Galgoczy V., Schindelhauser B., Vino în Țara Cifrelor. O călătorie de
descoperire prin joc a matematic ii, Editura Herder, Ediția 2, 2011;
14. Găvozdea., G. Jocul logico -matematic în grădiniță ,
https://www.academia.edu/10809263/jocul_si_matematica ;
15. Gray, P., traducător: Iustina Cojocaru , (2013), Liber sa inveti, Editura Herald, Colectia:
ALTER EGO, 2013;
16. Ionescu , M. Radu, Didactica modernă , Editura Dacia, Cluj-Napoca; 1995 .
17. Kast F., Olar V., Cota T., Kast H.W., Te joci cu mine? Jocuri pentru grădiniță, Editura
Samariteanul Arad, Arad, 2014;
18. Neașcu, I., Manasia, L., Chicioreanu, T., Elaborarea lucrărilor de licență, disertație și
gradul didactic I, Editura Paralela 45, Pitești 2016 ;
19. Neacșu I., Instruire și învățare Editura Didactica și Pedagogica, București 1999;
20. Păiși Lăzărescu, M., Ezechil, L., Laboratorul preșcolar (Ghid metodic, ediție a II-a,
revizuită) , Ed. V&I Integral, București, 2002;
21. Pânișoară I.O., Comunicarea eficientă , Editura polirom, Iași 2006;

105
22. Pereteatcu, M., Strategii de stimulare a abilităților matemati ce la vârsta timpurie – suport
de curs http://dspace.usarb.md:8080/jspui/bitstream/123456789/3716/1/strategii_curs.pdf .
-20.05.2019
23. Preda, V., Activitatea integrată din grădiniță , Editura Didactică, 2008;
24. Preda, V., Ghid pentru proiecte tematice. Activități integrate pentru preșcolari , 2008;
25. Ruiu G., Fulga M., Gongea E., Breben S., Metode interactive de grup , Ed. ARVES,
Pitești, 2006.
26. Schindelhau ser B., Sugestii și idei pentru aplicarea în practică , Editura Samariteanul Arad,
Arad 2018;
27. Stanciu C., A. Cotruș, Stadialitatea dezvoltării umane , Suport de curs, 2014;
28. Stoica D. și Stoica M., Psihopedagogie școlară , Editura Scrisul românesc – Craiova 1982 ;
29. Skinner,B.F., Revoluția științifică a învățământului , Editura Didactica și Pedagogica ,
București, 1971;
30. Tucicov Bogdan A. – Psihologie generală și psihologie socială , vol.II , Editura Didactica
și Pedagogica, București, 1973;
31. www.ifvl.de
32. https://malvorlagen -seite.de/ro/cucul -%C8%99i -notele -de-m%C4%83gar -%C8%99i –
text/#Der_Kuckuck_und_der_Esel_Text
33. https://www.didactic.ro/materiale -didactice/614_povestea -cifrei-5
34. https://www.youtube.com/watch?v=uYO -dpzfQ_Y
35. https://www.youtube.com/watch?v=E5u1tuHvjxo
36. https://www.youtube.com/watch?v=SAMY5uf5sB s

106
LIST Ă ANEXE

1. Anexa 1 -Fișă de apreciere a progresului copilului – nivel preșcolar (3 -5/6 ani) 2018;
2. Anexa 2 -fișe evaluare inițială;
3. Anexa 3 -saptămâna 1 -Evaluare Inițială;
4. Anexa 4 -fisă de observație -implicarere -realizare sarcini -asimilare cunostințe;
5. Anexa 5 – Cifra 1 -amenajare spațiu, activitate;
6. Anexa 6 – Cifra 2 -amenajare spațiu, activitate;
7. Anexa 7 – Cifra 3 -amenaja re spațiu, activitate;
8. Anexa 8 – Cifra 4 -amenajare spațiu, activitate;
9. Anexa 9 – Cifra 5 -amenajare spațiu, activitate;
10. Anexa 10 – Cifra 6 -amenajare spațiu, activitate;
11. Anexa 11 – Cifra 7 -amenajare spațiu, activitate;
12. Anexa 12 – Cifra 8 -amenajare spațiu, activit ate;
13. Anexa 13 – Cifra 9 -amenajare spațiu, activitate;
14. Anexa 14 – Cifra 10 -amenajare spațiu, activitate;
15. Anexa 15 – Fișele pentru evaluare sumativa nr. 4 si nr. 5;
16. Anexa 16 -proiect de activitate integrată -o zi;
17. Anexa 17 -fișe 6, 7, 8, 9 -evaluare finală;
18. Anexa 18-fisă de progres completată -eșantion experimental;
19. Anexa 19 – fișa de progres 2018 ;
20. Anexa 20 – Acord pe ntru utilizare fotografii .

107

ANEXE