SPECIALIZAREA : PEDAGOGIA ARTELOR PLASTICE ȘI DECORATIVE [620177]

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
SPECIALIZAREA : PEDAGOGIA ARTELOR PLASTICE ȘI DECORATIVE
LUCRARE DE LICENȚĂ
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC,
CONF. UNIV . DR. GHEORGHE CARUȚIU
ȘI
LECT. UNIV . DR. RĂZV AN-CONSTANTIN CARAT ĂNASE

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
SPECIALIZAREA : PEDAGOGIA ARTELOR PLASTICE ȘI DECORATIVE
AFIȘUL TURISTIC
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC,
CONF. UNIV . DR. GHEORGHE CARUȚIU
ȘI
LECT. UNIV . DR. RĂZV AN-CONSTANTIN CARAT ĂNASE
ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

CUPRINS
ARGUMENT ………………………………………………………………………4
Capitolul I – Afișul publicitar și impactul său social ……………………………….5
1.1 Afișul publicitar………………………………………………………………….5
Trecerea de la tablou la afiș………………………………………………………6
1.2 Elementele design-ului și esteticii graficii publicitare…………………………..9
1.3 Principii de bază ale design-ului si esteticii……………………………………..11
1.4 Percepția afișului publicitar, influența lui de natură psihologică ……………….12
1.5 Impactul afișului publicitar asupra societății ……………………………………13
Capitolul II – Procesarea imaginii digitale cu destinație publicitară ………………..15
2.1 Design grafic. Caracteristicile design-ului grafic……………………………….15
2.2 Aplicații pentru procesarea imaginilor…………………………………………..18
2.2.1. Adobe Photoshop………………………………………………………….18
2.2.2. Adobe Ilustrator……………………………………………………………19
2.2.3. Corel Draw………………………………………………………………..20
2.2.4. Gimp………………………………………………………………………
2.3 Design-ul afișului publicitar……………………………………………………..21
2.4 Web design………………………………………………………………………23
Capitolul III-STUDIU DE CAZ – Afișul turistic………………………………….25
Delta Dunării ……………………………………………………………………….26
Costinești …………………………………………………………………………..27
Cazino ………………………………………………………………………………28
Constanța-plajă ……………………………………………………………………29
Vama Veche ……………………………………………………………………….30
Castelul Peleș ………………………………………………………………………..31
Mamaia- skyjet …………………………………………………………………….32
Hunedoara …………………………………………………………………………..33
Curtea de Argeș …………………………………………………………………….34
Crucea Caraiman …………………………………………………………………..35
Sfinxul ………………………………………………………………………………36
CONCLUZII ……………………………………………………………………….37
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………38
ANEXE……………………………………………………………………………..39

Argument
Lucrarea de față reprezintă ideea complexă și diversă al afișului publicitar, poster-ul așa
cum îl cunoaștem azi. O evoluție a sa în timp, se evidențiază prin tacticile folosite de către artiști
pentru a obține ceea ce își doresc, și anume transmiterea unui anumit mesaj. Lucrarea prezintă
modul în care se desfășoară procesul de realizare al afișului publicitar, elementele importante ale
acestuia și cum pot fi folosite aceste tactici de creare pentru a obține cel mai bun rezultat.
Am ales această temă a lucrării mele de licență deoarece prezintă unul din aspectele cele
mai des întâlnite în viață de zi cu zi: afișul. Totodată amploarea și disponibilitatea informațiilor
referitoare la acest fenomen au jucat un rol hotărator în a mă determină să concep un astfel de
proiect. O dată cu începerea documentării mele cu privire la domeniul publicitătii realizată prin
afișe și informațiile surpinzatoare și deosebit de interesante în perimetrul cărora am intrat, au făcut
să fie evident faptul că-mi doresc nu doar să realizez o cercetare în acest domeniu ci și să-l
aprofundez în viitor. Dintre toate tipurile de afișe am ales să prezint și să insist într-o mai mare
măsură asupra afișului de propagandă, datorită impactului social, mai exact eficientă lui în
manipularea și modelarea opiniei maselor de oameni.Am dorit să scot în evidență avantajele și
dezavantajele transmiterii mesajului publicitar prin afișe.
Astfel am considerat util, orientarea lucrării mele înspre partea practică, înspre înțelegerea
facilă a ceea ce am dorit să transmit și să dezvolt, motiv pentru care am optat pentru realizarea unor
afișe turistice. Motivația în realizarea acestora este în primul rând datorat faptului că locuiesc într-
una din zonele turistice ale României, și anume litoralul românesc.În al doilea rând m-au
impresionat jocurile de culori, cu care am am jonglat în realizarea acestora. Am urmărit creearea
unui spațiu care să ofere informații complete, într-un cadru unitar și prin surse demne de încrederea
vizitatorului.
Lucrarea se structurează în trei capitole după cum urmează: Afișul publicitar și impactul
social, Procesarea imaginii digitale cu destinatie publicitara si Studiul de caz: Afisul turistic,
capitole în care am urmărit evoluția ideilor, mesajelor și design-ului artiștilor dar și concepte de
bază in design grafic.

Capitolul I : Afișul publicitar si impactul său social
1.1 Afișul publicitar
Afișul se remarcă ca o ramură importantă a artelor grafice publicitare, în care
raportul mesaj scris-mesaj vizual s-a modificat evident în favoarea celui din urmă, mai ales odată cu
urbanizarea. Afișul utilizează mijloace de o mare specificitate, care concura la condiția de imagine1
– simbol, la metafora plastică de maximă condensare si cu maximum de impact, a lumii moderne,
odată cu noile tehnologii tipografice si cu folosirea intensă a fotografiei.
Perioada Belle Epoque este marcată de o adevarată „goană după afișe”, de o explozie
de expoziții de afișe, de proliferare a magazinelor și comercianților de afișe și satisfacerea cererii
publicului pentru această formă de artă. În Franța, cultul cafenelelor (populate de personaje bizare,
consumatoare de bauturi alcoolice) a devenit omniprezent iar numeroși artiști de diferite orientări și
temperamente au devenit creatori de afișe. Evoluția afișului a fost marcată de apariția tiparului,
apariția cromolitografiei si litografiei și, nu în ultimul rând, de transferul unui prestigios bagaj
profesional din domeniul picturii. Henri de Toulouse- Lautrec (vezi este unul dintre cei care a
insuflat pânzelor sale un stil unic in pictură.
Henri de Toulouse-Lautrec (1864-1901) a fost un pictor francez din perioada
postimpresionistă. În ciuda faptului că experiențele diferitelor curente artistice de la sfârșitul
secolului al XIX erau străine, activitatea sa nu poate fi încadrată în vreo categorie schematică. O
spunea el însuși: "Nu aparțin nici unei școli. Lucrez singur în ungherul meu" 2. Originalitatea
picturii sale corespunde personalității sale neobișnuite. Stilul lui deosebit de personal i-a dat
posibilitatea să capteze spiritualitatea epocii sale, a acelei epoci în care a trăit și pe care a observat-o
atât de pătrunzător.
Ca toți artiștii importanți, pictorul este legat de tradiții și continuă experiențele
marilor maeștri. La început a luat contact cu impresionismul3, fiind atras în special de aceia, in ale
caror tablouri predomină peisajele si anume Édouard Manet si Auguste Renoir. Edgar Degas, i-a
stârnit interesul în special datorită metodei prin care acesta vizualiza lumina. La începutul anilor
nouăzeci, se afla în apropierea "nabiștilor" și a simboliștilor, ceea ce a avut ca rezultat o utilizare
mai armonică a culorilor. Litografiile pictorului devin mai decorative, astfel lu ând nastere epoca sa
de strălucire.
1Pierre Mure, Moulin Rouge, Editura Univers, Bucuresti, 1975, pp 140-142
2Henri Perruchot, Viata lui Toulouse-Lautrec ,Editura Meridiane,Bucuresti, 1970, pp 75-78
3Henri Perruchot, Viata lui Toulouse-Lautrec ,,Editura Meridiane,Bucuresti, 1970, pp 88-90

În 1891 artistul 4, al cărui afiș pentru Moulin Rouge a ridicat, afișul la rang de artă.
El a rămas de altfel celebru pentru creațiile sale ce oglindesc tocmai realitatea de cafenea si care au
stârnit reacții aprinse in epoca, marcând trecerea afișului spre o noua etapă, cea expresionistă.
“La Moulin Rouge” este o pictură în ulei pe panză ce aparține artistului francez. A
fost realizat între 1892 și 1895. Această este una dintre lucrările ce l-au făcut cunoscut pe artist ce
infățișează cabaretul Moulin Rouge de la Paris din 1889. O altă operă a artistului o reprezintă
dansul din afișul Moulin Rouge: La Goulue. Tabloul descrie un grup de persoane format din trei
bărbati și două femei care stau în jurul unei mese: Édouard Dujardin, dansatoare La Macarona,
fotograful Paul Secau, și fotograful Maurice Guibert. Femeia din prim-plan este dansatoarea
englezoaică Milton. În fundalul tabloului La Goulue se regăsesc însuși Toulouse-Lautrec și Gabriel
Tapié de Céleyran. Pentru început tabloul“ La Moulin Rouge” a fost expus la Institutul de Artă din
Chicago, unde a fost afișat pentru prima dată pe 23 decembrie 1930, apoi a fost expus la Londra, în
2011, la Institutul Courtauld de Artă. Acesta este în prezent expus la Institutul de Artă făcând parte
din colecția permanentă a muzeului.
Trecerea de la tablou la afiș publicitar.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, un nou stil artistic și-a făcut apariția în universul
afișului: Art Nouveau, sau „stilul metro”. Francezul de origine cehă Alphonse Mucha a creat prima
capodoperă a acestui nou stil, pentru Sarah Bernhardt, actrița care a luat Parisul „pe sus”.
Acest stil ultra-decorat, cu influențe, medievale si bizantine a dominat scena
pariziană și artele decorative până la primul război mondial. După război, arta afișului a fost
revoluționată de principiile enunțate de Leonetto Capiello5 in 1905 și de studiile științifice realizate
de americani asupra publicității. Dintr-o dorință de lizibilitate, Capiello și-a concentrat atenția în
designul afișului pe o singură imagine, adesea amuzantă sau bizară, plasată pe un fundal
monocrom, care să atragă imediat atenția privitorului si să-i aprindă imaginația. Alegerea sa
estetică , bazată pe culori puternice, contrastante, a reprezentat o inovație în arta afișului. Tot
Capiello este cel care a aplicat primul ideea că o anumită marcă a unui produs poate fi asociată cu
un personaj, devenind astfel părintele publicității moderne.
Înainte de Capiello și de inovația sa, în publicitatea franceză a secolului al XIX – lea
existau doar personaje standard: pe afișe, arabii făceau reclamă la cafea, africanii la săpun sau rom,
fiermieri roșii în obraji – la unt, iar femeile cu forme generoase lăudau virtuțile cam oricărui produs.
Cel care a schimbat această stare de fapt, introducând personajul atipic (oarecare) a fost Raymond
4Pierre Mure, Moulin Rouge, Editura Univers, Bucuresti, 1975, pp 111-112
5Tătaru Ana Maria Felicia, Teză de doctorat – Artă, publicitate, branding, interferente si rupturi, 2012, pp 67-69

Savignac, cea mai importantă figură din lumea afișul ui francez după cel de-al doilea război
mondial. El a introdus umorul în arta afișului, declarând : „ afișul trebuie să fie un scandal vizual”
căci, ”Ideea originală trebuie să fie sarea și piperul afișului. Ea îi dă viață, dându-i grai și făcându-l
uneori memorabil. Ideea este oul lui Columb .”6 Atunci când privesc un afiș, oamenii trebuie să
aibă „plăcerea ochiului”, trebuie să fie proiectați de creatorul afișul ui într-o altă lume, într-o altă
atmosferă. Pentru a reuși, un afiș trebuie să stimuleze imaginația.
Nu doar artistul este răspunzător de acest dialog vizual. Ci, și privitorii trebuie să
colaboreze. Afișul nu poate deveni cu adevărat operă de artă decât atunci când trezește o reacție
privitorilor care participă la ceea ce se poate numi „experiență estetică”. Deja între cele două
războaie mondiale se poate vorbi de școli, fie naționale (Franța: afiș cultural, de spectacol,
comercial; Germania: afiș propagandistic, comercial; America: afiș comercial), fie aparținând
curentelor artistice. După cel de-al doilea război mondial, afișul comercial se dezvoltă vertiginos,
cu precădere în țările cu economie de piață și legi ale concurenței. Astăzi afișele originale semnate
Toulouse-Lautrec se vând la prețuri impresionante.
Rezervat mai degrabă popularizării producțiilor cinematografice sau teatrale, afișul
este adesea considerat nepotrivit pentru a decora interioarele private. Și totuși folosirea destul de
largă în zilele noastre a afișe lor cu rol de lucrări de artă de interior contrazice această opinie.
Afișul sau "posterul", în terminologia sa de origine anglo-saxonă, este un gen
artistic care poate fi încadrat în domeniul graficii aplicate. Întrebuințarea sa principală este aceea de
a promova, în scop publicitar, un produs care poate fi un film, o piesă de teatru, o producție literară,
un eveniment politic, cultural, științific etc. Tipărit în tiraje de masă, afișul este expus în spații
publice, de largă circulație, cu alte cuvinte este un produs al străzii. De cele mai multe ori, atenția
trecătorilor captată de un afiș este de domeniul unei secunde. Un afiș de succes reușește totuși să
transmită în această unitate extrem de redusă de timp esența produsului promovat. Imaginea
înregistrată aproape mecanic, în fracțiuni de secundă, lucrează apoi mental, imprimându-se, că o
informație stocată pe bandă magnetică, în mintea privitorului și reapare ulterior la suprafață
memoriei. Toate aceste considerente impun afișului să fie o esențializare la maximum a temei
propuse.
Relativ recent ca gen artistic, afișul a apărut către sfârșitul secolului al XIX-lea,
printre fondatorii săi cum am spus și mai sus se număra nume celebre, ca Henri de Toulouse-
Lautrec. Coborâtor dintr-o veche spiță nobiliară din sudul Franței, Toulouse -Lautrec a trăit și s-a
implicat total în boema artistică a Parisului de sfârșit de veac. Unul dintre prietenii săi, Aristide
Bruant, patronul unui cunoscut cabaret din Montmartre, i-a comandat un afiș pentru localul său.
Inspirându-se din stilul liniar, cu tente plate de culoare al stampelor japoneze, în mare vogă în
6Tătaru Ana Maria Felicia, Teză de doctorat – Artă, publicitate, branding, interferente si rupturi , 2012, pp 55-59

Parisul acelei epoci, Toulouse-Lautrec creează prototipul afișul ui de artă . "Am râs mult! Afișul
meu a avut succes !"7, notă pictorul, încă neîncrezător în harul său.
Secolul XX, cu perioadele sale de conflicte politice și sfâșiat de două conflagrații
mondiale, conferă afișul ui, dincolo de dimensiunea culturală, și o alta, propagandistică și politică.
Apar artiști specializați, care își dedică întreaga carieră acestei discipline grafice.
Evoluția spectaculoasă a cinematografiei dă un nou impuls afișului de tip cultural.
Apar postere cu vedete din lumea Hollywood-ului. Anii '30 ai secolului XX întroduc noțiunea de
"pin-up", afișul care se poate "agață" în interior. Progresele majore făcute de arta fotografică în
primele decenii ale secolului permit realizarea de afișe cu imagini fotografice de o calitate artistică
deosebită. Sunt reproduse în formatul afișului fotografii cu idolii de celuloid ai epocii, adevărate
efigii ale unor întregi generații, dar și fotografii cu tinere fete anonime, dar deosebit de atrăgătoare,
așa numitele "pin-up girls". Mari vedete de cinema, ajunse mituri ale celei de-a șaptea arte, și-au
început carieră pozând pentru postere pin-up. Exemplul cel mai cunoscut îl constituie Marilyn
Monroe, care a debutat ca manechin de pin-up. Pe lângă chipuri cunoscute și femei frumoase, încep
să fie reproduse în afișe și tablouri celebre din istoria artelor. Afișul devine instrumentul cel mai
potrivit pentru democratizarea imaginii artistice. Practic, oricine își poate permite să achiziționeze
afișe cu actori îndrăgiți, cu fete sau peisaje frumoase, sau reproduceri după capodopere ale artei
universale. Șoferii de camioane își decorează cabina vehiculului cu postere pin-up, soldații din cel
de-al doilea război mondial își tapeteau cazarmă cu afișe cu fețe de vis, iar adolescenții de
pretutindeni își tapetează camera cu imagini ale idolilor generației din care fac parte.
Această pasiune a afișului lipit pe peretele camerei începută în timpul ultimului
război mondial își exercită aceeași forță și în rândul generațiilor contemporane. Un moment de vârf
în evoluția artei posterului l-a constituit perioadă generației "flower-power" din anii 70 al secolului
trecut. Pentru mișcarea "hippie" a acelei epoci, afișul era un mod de manifestare a ideologiei
proprii și chiar o armă de luptă contra moravurilor, considerate depășite. Pentru țările Europei de
est, aflate sub dominația ideologiei comuniste, afișul , în special cel cultural, a fost un mijloc de
evadare din constrângerile ideologice impuse, o modalitate de manifestare neîngrădită a opiniilor
proprii, o formă de dizidență mascată. Artiștii grafici din Polonia comunistă au reușit cel mai bine să
se afirme pe plan internațional cu o anumită viziune inovatoare de concepere și percepție a afișului.
Și astăzi, după mai bine de un deceniu de când nu mai este considerat un instrument de luptă
împotrivă constrângerilor, afișul polonez ocupă un rol major în rândul artelor grafice
contemporane. Și în România ultimelor decenii, chiar în condițiile constrângerilor anterior
menționate, arta afișului a cunoscut realizări originale și valoroase. O serie de artiști printre care pot
fi amintiti Alexandru Bălan, Nicolae Corneliu, Constantin Costă, Sergiu Dinculescu, Pompiliu
7Pierre Mure, Moulin Rouge , Editura Univers, Bucuresti, 1975, pp 55-59

Dumitrescu, Sergiu Georgescu, Florin Ionescu, Constantin Pohrib, Albin Stănescu, Ion Stendl, Clara
Tamaș au realizat afișe la cote valorice și calitative similare producțiilor occidentale.
Intelegand impactul pe care continua inca sa il aiba posterul asupra generatiei tinere
in special, intreprinzatori contemporani avizati incearca permanent sa diversifice oferta de afișe
pentru publicul larg. Exista astazi mai multe categorii de postere. Sunt, astfel, postere cu vedete si
celebritati, postere cu imagini geografice, postere cu "pin-up girls", postere umoristice sau de idee,
postere cu reproduceri de artă etc.
Progresul formidabil al modalităților de tipar permite realizarea de reproduceri de
artă cu granulația, textura și rugozitatea suprafeței caracteristice lucrărilor originale. Calitatea
tipăririi le face chiar să poată fi confundate cu lucrările originale. Există magazine specializate care
propun la prețuri accesibile "replici" după lucrări de artă . Înrămate corespunzător, ele pot ține locul
unor lucrări originale. Sunt și voci care se ridica împotrivă proliferării acestui gen de comerț cu
postere. Considerate ca surogate ale societății de consum, asemeni altor articole din alte domenii,
posterele sunt socotite nedemne de a înlocui operele de artă originale. Cu toate acestea, un public
tot mai larg achiziționează postere potrivite pentru interioarele serializate de astăzi, luând în
considerare prețul de achiziție, net inferior unor producții originale. Contestate sau apreciate, atunci
când sunt folosite cu discernământ și în concordanță cu ambientul în care sunt plasate, posterele pot
personaliza un interior, fiind, mai mult ca oricând, elementele vizuale tipice ale civilizației imaginii
în care trăim și în care valorile sunt multiplicate vizual, sonor, magnetic sau digital, într-un circuit
mondial al cunoașterii și informației care nu cunoaște bariere de timp și spațiu.
1.2 Elementele designului si esteticii graficii publicitare:
În sensul acesta, rolul creatorului este de a combina în mod armonios elementele
designului și esteticii graficii publicitare 8:
Titlul – are funcții de prezentare, de identificare, de evidențiere, specificare,
stimulare și captare a interesului. El nu trebuie conceput ca un rezumat al informației din reclamă, ci
ca un "cârlig";
Sloganul – concis și ușor de memorat, poate fi folosit și în reclamele radio sau TV ,
spre deosebire de titlu care este specific tipăriturilor;
Textul informativ – trebuie să folosească un limbaj conversațional, să fie concis, să
conțină cât mai puține semne de punctuație și să evite metaforele în exces. Textul se divide în mai
multe blocuri tematice distincte între ele, dar având coerență interioară, blocuri tematice ce pot fi
introduse prin subtitluri ce sintetizează conținutul. Elementele distincte de informație pot fi puse în
8Tătaru AnaMaria Felicia, Teză de doctorat – Artă, publicitate, branding, interferente si rupturi , 2012, pp 112-114

evidență prin folosirea semnelor grafice de introducere. Amploarea textului informativ depinde și de
timpul pe care îl au la dispoziție receptorii mesajului, dar și de specificul produsului. De pildă, se
consideră că textul poate lipsi atunci când produsul promovat este bine cunoscut publicul
consumator;
Marca – are ca element de simbolizare emblema care ajută la recunoașterea acesteia
și ale cărei reguli de concepere vizează sugestivitate și armonie, simplitate, claritate și concizie.
Mărcile pot îndeplini mai multe funcții: ușurarea sarcinilor în legătură cu desfacerea prin
intermediul unei expresii vizuale simple; afirmarea caracterului întreprinderii care influențează, atât
publicul, cât și salariații cărora li se oferă sentimentul de apartenență; accelerarea desfacerii
produsului prin aplicarea simbolurilor pe ambalaje, de exemplu; realizarea unor acțiuni speciale
prin utilizarea simbolului pe antetul scrisorilor, pe cadourile publicitare, pe mijloacele de transport
ale firmei etc.;
Logo-ul -este prezentat în reclamele tipărite cu aceleași caractere tipografice și poate
fi asociat cu un detaliu artistic, împreună cu care constituie o unitate de identificare a organizației.
Majoritatea firmelor utilizează logo-ul deoarece repetarea identică a denumirii facilitează
memorarea ei, ajungând la constituirea identității sponsorului de reclamă în conștiință
consumatorilor. În cazul firmelor renumite, logo-ul ajută la transferarea prestigiului producătorului
asupra noilor produse;
Ilustrația – conține pe zi ce trece tot mai multe artificii tehnice și recurge la mijloace
artistice tot mai ingenioase. Spectaculozitatea în ilustrația publicitară se datorează în mare măsură
competiției dintre creatori. Ineditul periclitează oarecum credibilitatea imaginii, dar experiență
publicitară a demonstrat că tolerantă publicului față de artificiul vizual este în continuă creștere.
Dispunerea ilustrației în pagină se poate face la liberă alegere a designerului, dar există câteva
formule consacrate: fereastră (o ilustrație mare care domină pagină, cu titlu și text plasate dedesubt),
siluetă (ilustrarea obiectului decupat din context, fără elemente de cadru), omnibus (mai multe
obiecte care sunt legate tematic între ele, ocupând spații egale dispuse echilibrat în pagină ),
mondrian ( o combinație de dreptunghiuri cu ilustrații în care nu există text și nici continuitate de
mesaj), banda desenată (prezintă filmic un mesaj publicitar) sau alfabet (se bazează pe decuparea
unor fotografii în formă de literă);
Spațiul liber-contrastează cu aglomerarea și atrage astfel atenția. Albul hârtiei, lipsă
de sunet, ecranul fără imagine sunt surprinzătoare și tocmai de aceea, utilizarea spațiului liber se
detașează ca stratagemă de cele "eficiente" care înghesuie informațiile;
Mișcarea – declanșează la nivelul publicului consumator un lanț de reacții și
comportamente mimetice care se finalizează cu decizia de cumpărare. Dinamica poate fi sugerată și
prin fotografie, prin imaginea ștearsă proprie obiectelor în viteză, contrastând cu acuratețea

conturului și detaliilor la obiectele statice. Tendința noastră, de exemplu, în prezența unui flash este
de a privi în direcția sugerată și nu asupra acestuia; este o mișcare reflexă care trebuie exploatată;
Forma – este destinată să primească un mesaj publicitar și de aceea este necesar ca
împărțirea cerută de cuprinsul mesajului să fie agreabilă ochiului, armonioasă și nu arbitrară.
Formele privilegiate sunt cele simple, regulate, simetrice. Cele mai indicate sunt cele care se percep
ușor, care frapează, care se remarcă. Acestea sunt formele matematice determinate, apoi urmează
cele naturale și la sfârșit se plasează formele fanteziste, intuitive.
Culoarea – este un element important de atractivitate al reclamelor ilustrate și mai
ales, contrastul coloristic cu elementele din jur. Întrucât universul publicitar contemporan este
marcat de o policromie agresivă, utilizarea monocromiei sau a unei culori dominante poate dovedi
distincție. Dacă o asemenea opțiune se menține pe tot parcursul campaniei publicitare, culoarea
aleasă devine o componentă a personalității produsului promovat.
1.3 Principii de bază ale designului si esteticii
Specialiștii au diferențiat câteva principii de bază ale designului și esteticii general
valabile pentru orice tip de reclamă și ca atare, ele se pot descrie astfel 9:
Principiul unității – toate părțile unui reclame trebuie să formeze un întreg; unitatea
poate fi perturbată de chenare, de prea multe tipuri de caractere, de culori distribuite
necorespunzător sau de o încărcare a paginii;
Principiul varietății – aspectul trebuie să fie variat și contrastant pentru a învinge
monotonia; se pot folosi caractere variate, spațiu alb și spațiu tipărit, blocuri cenușii de text
înviorate de subtitluri s.a.;
Principiul echilibrului – echilibrul este esențial între ilustrație, text, titlu; de
exemplu, ilustrația sau titlul pot ocupa o treime din spațiu, iar textul poate ocupa două treimi;
Principiul ritmului – se poate obține senzația de mișcare, chiar și în cazul unei
reclame tipărite care este statică; un mijloc simplu este identitatea paragrafelor, privirea fiind
condusă de la un paragraf la altul;
Principiul armoniei – reclama nu trebuie să conțină elemente de contrast subite,
supărătoare sau bruște; această tactică șocantă poate fi folosită doar în mod deliberat, în anumite
tipuri de reclame;
9Tătaru AnaMaria Felicia, Teză de doctorat – Artă, publicitate, branding, interferente si rupturi , 2012, pp 119-121

Principiul proporției – se referă în special la corpul de literă folosit pentru diferite
lățimi ale textului: cu cât coloană de text este mai lată, cu atât dimensiunea literei este mai mare, și
invers;
Principiul gamei coloristice – poate fi folosit în designul grafic, ținând cont de
efectele fiziologice și psihologice ale culorilor și de senzațiile pe care acestea ni le creează;
Principiul accentuării – conform căruia, dacă se accentuează totul, nimic nu mai iese
în evidență; această se întâmplă când se abuzează, de pildă, de literele aldine sau când se folosesc
prea multe majuscule. Contrastul este totuși necesar, ținând cont însă de celelalte legi și de aplicarea
lor corespunzătoare.
În ziua de azi, designul se realizează cu ajutorul computerului. Calculatorul
înlocuiește tot mai mult tehnicile tradiționale de atelier (culegerea textului, machetele artistice
realizate la planșetă). La reclamele tipărite offset, textul finalizat va fi pregătit pentru fotografiere și
transpunere pe formă de tipar de către tipograf. Sunt foarte răspândite sistemele de transfer de pe
computer pe formă de tipar.
1.4. Percepția afișului publicitar, influența lui de natură psihologică
Pornim de la idea ca posterul sau afișul publicitar , în ziua de astăzi are un impact
foarte mare asupra generației tinere în special, cei avizați în domeniu încearcă permanent să
diversifice oferta de afișe pentru publicul larg. Autorii , E. Fulchignoni și R.Barthes 10 afirma ca:
“Este un truism sa afirmam ca traim intr-o civilizatie a imaginii.”
Sintagma lansată, acum câteva deceni este atât de reluată în ultimi ani încât a ajuns un automatism
de exprimare, care parcă nu mai exprimă nimic. Explozia mediatică aduce concepte derivate cum
este cel de societate a spectacolului. Spectacolul, ca tendință de a face vizibilă, prin diferite
mediații, specializate, lumea care nu mai e direct sensibilizat ă, găsește în mod firesc în simțul
omenesc privilegiat așa cum altădată a fost pipăitul, simțurile cele mai abstracte și cele mai
generalizate ale societății actuale.
Concluzionând în capitolul anterior, ca orice afiș publicitar și reclamă trebuie să
realizeze, o unitate între mesajul conceptual (text și imagine) și elementele ce țin de formă și
culoare. Această unitate trebuie să fie atât în dimensiunea ei perceptuală și afectivă, cât și în ceea ce
privește capacitatea ei de a reprezenta, de a evocă cât mai bine caracteristicile produsului/mărcii
communicate. Pentru ca un mesaj publicitar sau afiș să modifice opiniile sau atitudinile unei
persoane, respective pentru că acesta să inducă anumit comportamente (de regulă de consum), el
10Mihai Coman, Mass-media, mit si ritual (o perspectiva antropologica) , Editura Polirom, Iasi, 2003, p 36

trebuie mai întâi să atragă atenția și să suscinte interesul acelei persoane. În cazul reclamelor
tipărite, în realizarea propriu-zisă a afișul ui (faza de creație), o importantă deosebită este acordată
'traiectoriei naturale a privirii'( traseul spontan al privirii individului atunci când parcurge o reclama,
numită și 'flux Z'- diagonală dreaptă- sus spre stânga jos).
1.5 Impactul afișului publicitar asupra societății
Influențarea este fenomenul fundamental al comunicării: comunicarea înseamnă
influența.
„Orice comunicare este o încercare de a influența. Comunicarea urmărește într-
adevăr a transmite un sens (al unei idei sau situații, al unui fenomen), ceea ce nu se poate realiza
fără influențare. Influențarea este un scop al comunicării. A comunica și a influența formează una și
aceeași acțiune. ”11
Teoria integrată a comunicării ne permite a unifică diferitele domenii de studiu ale
comunicării. Datorită acestei teorii, nu mai există diferențe între studiul fenomenelor de publicitate,
al celor de propagandă, de vânzări. Toate tipurile de manipulare funcționează la fel: ele creează și
folosesc obiecte cognitive de natură diversă (relaționale, normative, identitare, fizice sau ideale)
care vor interveni în geneza sensului acțiunilor viitoare.
„Influentarea se bazează pe procese de comunicare inconștiente implicite. Dacă
dorim explicarea influențării este greșit a ne concentra asupra conținutului comunicarilor zise de
influențare și că e inutil bazarea pe o presupusă “forta cuvantului”, pe o așa numită “greutate a
vorbelor”. Influențarea este un fenomen mediat. Pentru a fi eficientă și a-și arată roadele, medierea
trebuie lăsată invizibilă în ochii celui manipulat, iar manipularea însăși trebuie făcută fără știrea lui.
Pentru a fi manipulat trebuie să nu-ți dai seama că se petrece acest eveniment, însă dezvăluirea
metodelor de influențare face tot mai dificilă realizarea respectivului deziderat al
manipulatorilor .12”
„Natura ascunsă a influențării ne apare deci ca fiind intimi legati de caracterul său
“tranzitional” (sau mediat). Influențarea are nevoie de prezență, în lumea înconjurătoare a celui
manipulat, a unor obiecte cognitive de care acesta să nu fie conștient. Deci pentru a influența trebuie
mai întâi a-i induce receptorului “o stare” particulară, obținută prin manipularea emoțiilor sale.
Emoția ocupă un loc foarte important în manipulare, exemplu: milă, compasiunea. La fel se
întâmplă și când se instalează o stare de groază, frică. Și trezirea interesului prin manipulare
11Henri Pierre Cathala, Epoca dezinformarii, Editura Antet, Bucuresti, 1999, pp 17-18
12Vasile Sebastian Dancu, Comunicare simbolica , Editura Dacia, Cluj, 1999, pp 19-21

declanșează conduita dorită de emițător care scoate uneori la iveală o dorință latență. Receptorul
ajunge a vedea acțiunile sale ulterioare într-un mod pozitiv. ”13
„ Influențarea prin propagandă tinde să provoace teamă în rândul populației,
urmărind construirea unei imagini negative, dar puternice .”14
În concluzie sensul atitudinii celui influențat este dat de motivația, de interesul său
de emoția care i-a fost indusă. Toate cercetările moderne arată influența fundamentală a situației
asupra felului în care apare sensul conduitelor umane. În lumina acestor cercetări se pare că sensul
conduitei unui actor, nu depinde exclusiv de factorii psihologici interni ai actorului. Cei care
acționează exclusiv în funcție de stările lor psihice, sunt în esența actori “patologici”, incapabili de
descentrare, oameni închiși în propria lor lume și care sunt luați prin surprindere de semnificația
lucrurilor venite “de la restul lumii.”15
Acele transformări ale contextelor care se realizează sub impactul comunicarilor, dau naștere unor
semnificații diferite, pentru că sensul este legat de contexte. Modificând contextele se modifică
sensul acțiunilor realizate în cadrul lor. Sensul se naște din ansamblul celorlalte obiecte ale situației.
13Mihai Coman, Mass-media, mit si ritual (o perspectiva antropologica) , Editura Polirom, Iasi, 2003, p 27
14Alex Mucchielli, Arta de a influenta, Editura Polirom, Collegium,Iasi, 2002, pp 23-27
15Idem14, pp 28-29

2. Procesarea imaginii digitale cu desținatie publicitară
2.1. Designul grafic. Caracteristicile design-ului grafic
Designul grafic este asociat de cele mai multe ori cu noțiunea de imagine16. Afișele
stradale și reclamele din reviste ne arată faptul că designerul poate comunica povești întregi fără a
scrie un singur cuvânt. Designul grafic înseamnă comunicare. Comunicarea viziuală este termenul
cel mai potrivit pentru a descrie scopul designului grafic. Clienții apelează la designer descriind
informația ce trebuie comunicată audienței. Misiunea designerului este aceea de a transpune
mesajul respectiv într-un mod ordonat și clar pentru ca audiența să-l recepteze fără probleme. În
jungla informației din zilele noastre, acest proces nu este unul ușor. Între afișele luminoase din
Times Square sau Tokio sau în paginile revistelor de modă, simpla organizare ierarhică a informației
nu este suficientă. Designerul trebuie să construiască metafore inteligente și să ofere soluții creative
pentru a individualiza reclama și pentru a atrage atenția.
Caracteristicile definitorii ale designului grafic
Designul este mai mult decât un simplu proces creativ. V om începe prin a explora
rolul designului în lumea afacerilor și în publicitate17.
Procesul creativ
Designul este arareori un proces aleatoriu. Majoritatea activităților încep cu un
obiectiv comercial bine definit. O firmă sau agenție publicitară este angajată de un client pentru a
crea o reclamă. Designerii și managerul de proiect se întâlnesc cu clientul și colaborează cu acesta
pentru a stabili scopul proiectului.
Rezumatul proiectului (project brief) va fi utilizat ulterior drept ghid în procesul de
creație. În funcție de amploarea proiectului, o echipă formată din designeri, fotografi, ilustratori,
copywriteri, vor lucra împreună pentru a oferi o serie de soluții grafice pentru client. Pe parcursul
proiectului, feedback-ul clientului va ajuta echipa să nu se abată de la cerințe.
16Dabner,D.,Design grafic, Ed. Fibona,Reno,2006, pp 14-16
17Idem 16,pp 18-19

Mesajul vizual
Designerii afirmă: „ mai putin, înseamnă mai mult” („less is more”). Această
afirmație se referă la faptul că economia în expresia artistică este o caracteristică esențială a
designului grafic. Designul trebuie să comunice un mesaj simplu și de o claritate maximă, fără
ambiguitate. Pentru aceasta, este necesar ca fiecare element grafic să fie valorificat la maxim pentru
a susține mesajul, orice alt element ce poate distrage atenția trebuie înlăturat.
Comunicarea cu audiența
Un designer experimentat știe cum să creeze mesaje care să fie ințelese de toată
lumea dar în special de o anumită partea publicului (publicul țintă).
Forme si culori
Forma
Cele mai bune forme sunt cele care pot fi percepute ușor, care frapează, care se
remarcă cel mai bine. “Formele privilegiate” sunt regulate, simple, simetrice. Acestea sunt forme
matematice determinate (pătratul, triunghiul, elipsa, dreptunghiul), apoi urmează formele naturale
(animale, plante) urmate de forme neregulate, fanteziste. Așadar, atunci când o suprafață este
destinată unui mesaj publicitar, este necesar ca împărțirea cerută de cuprinsul mesajului să fie
agreabilă ochiului, armonioasă și nu arbitrară.
Culoarea
Culoarea este cea mai importantă armă a designerului deoarece folosirea acesteia
determină un efect imediat, o emoție.Aceasta determină ambianța sau tonul general al unei lucrări,
diferențiind elementele ce compun respectiva lucrare.
Designerul cunoaște semnificația universală a culorii18. Atunci când vedem culoarea
verde, implicit ne gândim la „sănătate” sau „produse naturale”, culoarea roșie – „important” sau
„pericol”. Albastrul evocă o atmosferă calmă, purpuriul – luxul. Aceste calități ale culorii variază de
la o țară la alta, de la un continent la altul. Culoarea este folosită pentru a identifica și diferenția
organizații, partide, naționalități. Diferite nuanțe ale culorii roșii sunt asociate cu diverse lucruri:
steagul Chinei, logoul Coca Cola, partidul republican. Culoarea este relativă. Percepția culorii
variază în funcție de culorile cu carea este asociată. Culorile nu sunt pur decorative în cadrul
designului; ele sunt alese pentru a înlesni mesajul. Acestea reprezintă un element important de
18Chevalier, Jean, Dicționar de simboluri , Editura Robert Laffont, Paris, 1969, pp 34-38

atractivitate al reclamelor ilustrate și mai ales, contrastul coloristic cu elementele din jur. Întrucât
universul publicitar contemporan este marcat de o policromie agresivă, utilizarea monocromiei sau
a unei culori dominante poate dovedi distincție. Dacă o asemenea opțiune se menține pe tot
parcursul campaniei publicitare, culoarea aleasă devine o componentă a personalității produsului
promovat.
Observațiile cele mai frecvente făcute asupra acțiunii psihologice a fiecărei culori,
observații de care designul grafic trebuie să țină seama, sunt următoarele19:
Roșu – culoare caldă, inspiră vivacitate. Este o culoare dinamică care nu acceptă
dominația altei culori.
Deoarece este culoarea focului care arde și a sângelui care dă viață, i se acordă
semnificația simbolică a dragostei, a orgoliului, a dorinței, dar și a agresivității, violenței și puterii.
Orange – cea mai caldă culoare, posedă un fel de putere hipnotică. Atunci când
conține puțin roșu, ea dă un sentiment plăcut, dar care se transformă într-un sentiment de violență
pe măsură ce proporția de roșu crește.
Asociată cu roșu sau maron produce armonii bogate și somptuoase. La fel ca roșu,
orange-ul este culoarea focului, de unde semnificația sa simbolică de glorie, splendoare, varietate,
progres.
Galben – culoare caldă, eliberează spiritul, înveselește ochiul. Dă o impresie de
căldură, de lumină, de plenitudine, de destindere și repaus. Corespondențele simbolice sunt: pentru
galben auriu -bogăție, prosperitate, puritate, veselie; pentru galben închis – prudență.
Verde – combinație între o culoare caldă (galben) și una rece (albastru), verdele
devine din ce în ce mai rece pe măsură ce se apropie de albastru, deci, în funcție de calitatea
amestecului, el atrage sau respinge privitorul. O variație slabă în tonalitatea verdelui duce la variații
importante în tonalitățile culorilor complementare (în special ale roșului) și deranjează armonia.
Verdele invită la calm, la repaus și este culoarea simbolică a speranței.
19 Biederman, H. , Dicționar de simboluri , Editura Knaur, Munchen, 1998 ,pp 76-78

2.2. Aplicații pentru procesarea imaginlor
Simpla includere a unei imagini în cadrul layoutului nu este de ajuns. Fie că este o
fotografie digitală sau o ilustrație, imaginea trebuie editată corespunzător, simplificată pentru
relevarea esenței mesajului. Din punct de vedere psihologic imaginea dintr-un add nu comunică
doar un concept, comunică de asemenea un sentiment, o emoție sau o stare privitorului. Ulterior,
privitorul va asocia sentimentul respectiv cu produsul promovat. Domeniul cunoscut sub numele
de procesare a imaginilor digitale este studiul algoritmilor acestor transformări asupra imaginilor. În
acest capitol vom enumera cele mai utilizate softuri pentru procesarea imaginilor digitale.
2.2.1 Adobe Photoshop
Fotografiile sunt tratate de profesioniști drept materie primă și, pas cu pas, se poate
face din fiecare dintre ele o adevărată operă de artă. Pentru aceasta, una dintre modalitățile actuale
și la îndemâna oricui este folosirea unuia dintre numeroasele programe de prelucrare a fotografiilor.
În acest moment standardul în domeniu este, fără îndoială, aplicația Adobe Photoshop.
Photoshop20 reprezintă o unealtă profesională indispensabilă pentru orice designer.
Adobe Photoshop este folosit la creearea imaginilor de cea mai bună calitate pentru tipar, Web,
dispozitive wireless sau orice alt mediu. Asemenea companiei Xerox sau Google, Photoshop este o
icoana culturală în zilele noastre. Secretul succesului acestui soft constă în ușurința cu care pot fi
manipulate imaginile digitale.
Rolul Photoshop-ului în întregul proces de creație
În cadrul unei agenții de publicitate, designul conceptual reprezintă primul pas în
procesul de creație, iar imaginea digitală este următorul pas. În cazul unei campanii publicitare,
directorul de creație se întâlnește cu designerii și copywriterii pentru a găsi soluția potrivită pentru
add-ul respectiv. După ce conceptul este stabilit, în cazul în care este nevoie de o imagine digitală,
designerul o poate obține din multitudinea de colecții de imagini existente pe Internet sau directorul
de creație poate decide angajarea unui fotograf profesionist. Ulterior imaginea respectivă va fi
editată în Photoshop, inserată într-un document pentru print.
20Hawkins, R., Adobe Photoshop, Ed. Flame Tree,Bucuresti,2012,pp 23-27

Funcții și avantaje
Photoshop permite simularea tehnicilor tradiționale de pictură cu efecte de pensule
uscate și umede, desenarea cu pasteluri și cărbune, utilizarea pensulelor speciale pentru a zugrăvi
elemente precum fire de iarbă sau frunze. Pensulele pot fi personalizate prin ajustarea unor
sumedenii de atribute, forma, înclinarea, spațierea, dispersia, variația, diametrul, textura și nuanța;
pensulele pot fi salvate și partajate. Pentru un nivel ridicat de control asupra tușelor, Photoshop
oferă suport pentru facilitățile tabletelor Wacom. Este ideal pentru desenarea liniilor,
dreptunghiurilor, elipselor și poligoanelor. Pentru creearea formelor complexe se utilizează
comenzile Add, Subtract, Intersect și Exclude.
Preset Manager-ul21 permite definirea și accesarea gradienților, formelor, modeleleor
și stilurilor. Pattern Maker generează automat un sortiment de modele de fundal (pattern-uri) bazate
pe o selecție. Imaginile pot fi deformate ușor folosind facilitatea Liquify, care oferă control asupra
deformărilor cu zoom, pan și undo multiplu.
2.2.2. Adobe Ilustrator
Illustrator este cunoscut drept ”softul pentru creat logouri”. Totuși, progamul este
capabil de mult mai multe: afișe, ilustrații, layout-uri diverse, grafică pentru web. Inițial Illustrator
era un simplu program pentru desen tehnic. Procesul de învățare a Illustratorului este mai complicat
decât în cazul Photoshopului. Din punctul de vedere al designului, un motiv pentru care multe
persoane învață Illustrator este acela că softul oferă o flexibilitate sporită în cadrul procesului de
creație. Ilustrațiile digitale sunt necesare atunci când designerul are nevoie de artă digitală cu
anumite calități speciale, pe care numai imaginile desenate le pot avea. Pentru un raport anual,
broșura sau pliant, art-directorul poate apela la un ilustrator pentru a creea un set de icoane sau
ilustrații tematice. Cu o minimă pregătire, părțile de bază ale unei ilustrații (linii, texturi, culori,
gradiente) pot fi creeate și duplicate cu usurință. Ilustrațiile pot fi combinate cu elemente tipografice
precise, neceasare în cazul unui proiect de identitate vizuală. Rezultatul poate fi modificat folosind
o varietate de efecte (distorsionare, transparență, perspectivă 3d). Programul oferă acuratețe în
poziționarea și proporționarea liniilor și a caracterelor, aspect important în cazul designului de
ambalaj.
21Hawkins, R., Adobe Photoshop, Ed. Flame Tree,Bucuresti,2012,pp 29-34

Ilustrația, fie că este vorba de ilustrația pe hârtie sau pe calculator, reprezintă
translarea spațiului și a luminii într-o imagine. Unele ilustrații încearcă să redea toate detaliile unei
forme. Altele stilizează și simplifică desenul, capturând contururi îndrăznețe, forme și lumini fără a
încerca să păstreze fiecare detaliu. O astfel de abordare este una de efect în ilustrația digitală, unde
imaginile pot fi creeate fie cu mausul sau cu o tabletă grafică.
Creație conceptuală
Atunci când clientul apelează la ilustrator pentru un proiect grafic, scopul principal
al graficianului este acela de a comunica mesajul clientului. Munca ilustratorului nu este una ușoară,
de multe ori este necesar ca imaginea sa comunice concepte abstracte (tehnologii noi, creșteri ale
acțiunilor la bursă, satisfacții financiare, etc). Ilustratorul trebuie să găsească o soluție grafică
pentru conceptul respectiv.
2.2.3. Corel Draw
Cel mai bine vândut program de grafică vectorială, Corel Draw22, oferă libertate în
creație și uneltele necesare realizării de proiecte grafice de excepție.
De la simple grafice și forme până la broșuri și proiecte complexe precum designul
materialelor de identitate sau logo-uri complexe, Corel Draw este unealta preferată de majoritatea
creatorilor de grafică vectorială. Corel Draw a început ca un simplu add-on, în 1985, pentru o suită
de DTP (desktop publishing) iar datorită răspunsului pozitiv al pieței a devenit principala linie de
activitate a firmei Corel.
Este apreciat și folosit de mii de artisti digitali din întreaga lume pentru modul plăcut
de lucru și pentru interfața prietenoasă. CorelDRAW este un program complex de desen vectorial
care ajută în creearea desenelor profesionale, de la simple sigle la desene tehnice foarte complexe.
22 Edwards, B., Corel Draw: Desenez cu partea dreapta a creierului meu , Ed. Souvenir Press, Praga, 2017,pp 77-78

2.3. Design-ul afișului publicitar
Designul de poster23 este o provocare pentru orice designer. O compoziție simplă, în
spațiul bidimensional, posterul are întrebuințări multiple de la reclame până la anunțuri publice.
Provocarea consta în utilizarea acestui mediu pentru a informa, mișca, motiva cei ce privesc
posterul.
Afișul se remarcă ca gen major al artelor grafice publicitare, în care raportul mesaj
scris – mesaj vizual s-a modificat evident în favoarea celui din urmă, mai ales o dată cu urbanizarea
lumii moderne, o dată cu noile tehnologii tipografice și cu folosirea intensă a fotografiei. Afișul
utilizează mijloace de o mare specificitate, care concură la condiția de imagine-simbol, la metafora
plastică de maximă condensare și cu maximum de impact. Afișul există de când oamenii au avut
ceva de anunțat și nu dă semne ca urmează să dispară. Evoluția afișului a fost marcată de apariția
tiparului, apariția cromolitografiei și, nu în ultimul rând, de transferul unui prestigios bagaj
profesional din domeniul picturii. Deja între cele două războaie mondiale se poate vorbi de “școli”,
fie naționale (Franța: afiș cultural, de spectacol, comercial; Germania: afiș propagandistic,
comercial; America: afiș comercial), fie aparținând curentelor artistice.
După al doilea război mondial, afișul comercial se dezvoltă vertiginos, cu precădere
“în vest”, patronat de economia de piață și de legea concurenței, în condițiile unei tehnologii de vârf
(inclusiv procesarea pe calculator). Pentru a comunica, pentru a atrage și a convinge, pentru a incita,
în limbajul afișului se conturează câteva atribute care devin condiții sine qua non de existență:
expresivitate, maximă sinteză în mesaj, claritate, continuă inventivitate a soluțiilor plastice, a
sloganurilor și chiar a celor tehnice, forță de convingere. Un loc deosebit, de subliniat, îl atribuim
“șocului vizual”, cu atât mai important cu cât ritmul tot mai rapid al vieții exclude timpii prelungiți
de observare, de citire, de reflecție. Fiind o artă a străzii, a unui mediu în mișcare, colorat și
trepidant, afișul trebuie să se impună prin șoc, să frapeze nu numai retina, ci și mintea, imaginația,
subconștientul. Într-o permanentă cursă cu mediul, dar și cu celelalte afișe, pentru întâietatea de a fi
observat, el se află și într-o cursă continuă cu el însuși în încercarea de a fi mereu nou, neașteptat,
șocant.Eficacitatea afișului este probată de gradul de rapiditate cu care răspunde unor necesități ale
momentului, tirajele mari asigurând sute de mii de mesaje simultan în tot atâtea locuri diferite, de
forța de convingere ce se bazează pe sinteză, pe claritate, pe șoc, pe imagine simbol.
Posterul presupune economie de expresie și economie de informație. Uneori
designerul este nevoit să transpună toate informațiile într-o formă vizuală, alteori să folosească
elementele tipografice exclusiv pentru a comunica cu audiența.
23Iordachescu, N., Lucrare de disertatie-Procesarea imaginilor digitale cu destinatie publicitara ,Suceava,2007,pp23-
26

Funcția imaginii este aceea de a simplifica mesajul.
Designerul trebuie să aibă cunoștințe solide de tipografie. Surprinzător, deși posterul
folosește text și blocuri de text, mult mai reduse ca număr decât în cazul designului de revistă de
exemplu, cu cât elementele sunt mai puține cu atâtacestea necesită o atenție sporită din partea
designerului.
Compoziția posterului trebuie să stârnească interesul și atenția. Chiar si cele mai
simple imagini și cuvinte se pot pierde într-o compoziție defectuoasă. Designerul trebuie să aibă în
vedere atragerea atenției privitorului către elementele principale prima dată.
Pricipiile24 estetice dezbatute în capitolele anterioare pot fi aplicate designului
afișului. Principiul proximității are la bază un principiu natural. Obiectele care fac parte din aceeași
categorie trebuie pozitionate împreună. Atunci când vedem obiecte grupate în pagina, le asociem.
Această lege poate ajuta designerul în mai multe feluri. În primul rând, gruparea obiectelor și a
textului, poate sublinia mesajul. Imaginea produsului alaturată sloganului va determina un transfer
de sens între acestea.
Un alt mod de a crea unitate în cadrul afișului este folosirea repetată a formelor,
culorilor. Atunci când privitorul vede diverse elemente repetate în diverse zone ale paginii, ochii
urmează calea data de șirul respectiv. Cel mai simplu mod de a ilustra repetiția este folosirea unui
fundal care se repetă (tiling background). Într-o astfel de compozitie, repetiția este un element
secundar. O altă utilizare a repetiției este folosirea unui șir de elemente pentru a conduce privirea
către un mesaj, logo sau imagine.
Într-o compoziție privitorul se așteaptă să gasească forme echilibrate de o parte și de
celaltă a unei axe imaginare.
Principiul echilibrului este important deoarece posterul este vizualizat întotdeauna
singur, neavând nici un alt element exterior care să il echilibreze (în cazul unei reclame dintr-o
revistă, de exemplu, aceasta poate fi echilibrată de o imagine sau element grafic situat pe pagina
opusă). Poziționarea centrală a unei imagini sau a unui bloc de text ușurează munca privitorului
deoarece toate elementele compozitiei sunt deja aranjate.
Utilizarea calculatorului face parte din preocupările multora, în activități care sunt
încadrate în categoria hobby dar mai ales în activitățile profesionale curente. Formarea și
dezvoltarea aptitudinilor în utilizarea complexă a cât mai multor facilități ce le oferă calculatorul au
devenit cerințe de stringentă actualitate, aproape în toate domeniile de activitate, precum cea
inginerească, a proiectării și modelării asistate, multimedia și animație pe calculator si nu in ultimul
rând a graficii publicitare.
24Iordachescu, N., Lucrare de disertatie-Procesarea imaginilor digitale cu destinatie publicitara ,Suceava,2007,pp29-
35

De la simple decupaje la sofisticate ajustări cromatice și tonale, programele de
grafică pe calculator permit corectarea, editarea și compunerea imaginilor. Editarea digitală de
imagine oferă unelte și efecte care le depășesc cu mult pe cele disponibile într-o cameră obscură
tradițională. Lucrul digital garantează cel mai avansat control asupra imaginii, o gamă largă de
posibilități de creație ce conduc la obținerea rezultatelor de cea mai bună calitate în cel mai scurt
timp.

2.4. Web design
Web design-ul25 este o componentă importantă din cadrul unui site. El deține detalii
grafice, combinații de imagine, fonturi, culori și linii. Cea mai mare parte creativă a unui site se
află în web design. Acesta trebuie să se bazeze pe cerințele curente ale identitații și branding-ului
companiei.
Un web design profesional și de calitate crează o logică vizuală și caută un echilibru
între informație și senzațiile vizuale. Fără un impact vizual asupra formelor, culorilor și contrastelor,
web design-ul devine ne interesant și puțin atrăgător pentru clienți. De-asemenea în web design
totul trebuie să fie cu limită, deoarece nimănui nu îi place un web design supra încărcat vizual de
prea multe imagini sau culori în combinații greșite. Se spune că la accesarea unei pagini web
elementul principal la care atrag mulți vizitatori atenția este logo-ul, deoarece vizitatorii au tentația
de a privi mai întîi în partea stînga de sus a site-ului. Un alt element al web design-ului foarte
important este spațierea dintre texte și imagini. Aranjarea ordonată în pagină și oferirea de
informații concrete despre serviciile și produsele face ca pagina să aibă un aspect mai îngrijit, ceea
ce nu o încarcă și o face mai accesibilă. Alte aspecte foarte importante într-un web design sunt
claritatea și alinierea în pagină. Alinierea ține cont de structura meniului unei pagini, iar claritatea
se referă la pixelare. Consistența și continuitatea sunt alte elemente importante ce țin de: logo,
banner, fotografii, siglă etc.
Realizarea unui web design reușit nu este atît de ușoară, deoarece necesită bune
cunoștințe de design dar și de ușurința folosirii panoului de administrare.
Astfel că, putem asocia o pagină web, cu un afiș publicitar, numind-o “afiș publicitar
virtual”, ce oferă mai multe informații decat cel tipizat.
25Williams, R. si Tollet, J., Design pentru Web. Ghid pentru crearea, proiectarea si publicarea propriului site Web, Ed.
Corint,Bucuresti,2002, p45

Capitolul III – STUDIU DE CAZ
Afișul turistic

Delta Dunării
Delta Dunării26 este o unitate de relief situată în estul României pe cursul Dunării, fiind cea
mai nouă unitate de relief a țării, o câmpie aflată în stadiul de formare. Este cea de a două deltă din
Europa și a cincea din lume din punctul de vedere al mărimii sale și este cea mai bine conservată
din Europa.
La ceatalul Ismail (la Pătlăgeanca) Dunărea se desparte în brațele Chilia (la nord) și Tulcea
(la sud). Cel de al doilea se bifurca la rândul său la Ceatalul Sfântul Gheorghe în brațele Sulina și
Sfântul Gheorghe, acesta din urmă fiind cel mai sudic braț al Dunării și cel mai vechi dintre toate.
Pentru realizarea afișului am utilizat software-ul de editare foto Adobe Photoshop, un
program pentru calculator ce permite utilizatorului să retușeze fotografii, să creeze materiale grafice
și materiale de print.
Adobe Photoshop27 a fost creat în primul rând pentru Graphic Designeri. Pe lângă
manipularea foto, programul conține o mulțime de tool-uri pentru crearea și editarea de elemente
grafice.
Software-ul a devenit standard în domeniu și este unul dintre cele mai puternice programe
de creație grafică, editare de imagini și fotografii digitale, grafică pentru print, video și Web.
Succesul său se datorează atât interfeței intuitive, cât și multitudinii de posibilități de editare
pe care o oferă utilizatorilor, începători sau avansați.
Ca punct de pornire al acestei lucrări, am selectat o fotografie cu rezoluție foarte înaltă cu
farul din Sulina.
Am optat pentru un afiș poziționat vertical, deoarece am considerat că înălțimea farului
poate fi pusă în evidență doar încadrată astfel. Am selectat o secțiune ce mi-a captat atenția și am
simplificat forma farului, după care am identificat gama de culori ce avantajează cel mai bine o
lucrare cu tema rurală.
În al doilea rând, pentru a obține un efect de afiș, am folosit filtrele “Cutout” și “Poster
Edges”, am decupat diverse secțiuni cu scopul de a dirija atenția către centrul compozițional al
lucrării, și anume farul.
Pentru realizarea lucrării, registrele de culoare folosite sunt albastru și verde, cu un nivel
scăzut de saturație, pentru a accentua faptul că farul este deteriorat, învechit și neutilizat.
Fontul textului “DELTA DUNĂRII” este “Times New Roman”, un font clasic, ușor de
recunoscut după șerif, iar culoarea verde îl încadrează în contextul lucrării într-un mod discret.
26Stiucă, R., Găstescu, P., Delta Dunării – rezervație a biosferei, Ed. CD Press, București, 2008, p 15
27Mîndrilă, Tatiana. 27 iulie 2017. http://blog.itstep.ro

Costinești
Stațiunea Costinești28 este amenajată în prelungirea satului cu același nume, la aproximativ
30 de kilometri de municipiul Constanța, între localitatea Tuzla (nord) și Stațiunea Olimp (sud).
Cunoscută ca fiind stațiunea tineretului, Costinești își primește oaspeții într-o atmosfera
veselă și foarte animată. Plaja stațiunii este vegheată de cele două simboluri ale Costineștiului –
Obeliscul și epava navei Evanghelia, eșuată în anul 1960. Stațiunea s-a extins foarte mult în ultimii
ani, lărgindu-și considerabil capacitatea de cazare.
Pentru a realiza acest afiș am folosit tableta grafică și penița Wacom29, ce mi-a permis să
interacționez cu lucrarea prezentată anterior, în modul cel mai apropiat de mediul tratitional.
Tableta grafică este un instrument modern folosit pentru prelucrarea imaginii pe calculator,
ce ajută la realizarea materialelor precum ilustrații, grafică, și manipulare fotografică.
Această tabletă prezintă o sinergie deosebită alături de programul de editare foto Adobe
Photoshop, software pe care l-am uzitat pentru afișul întocmit.
Inițial, pentru realizarea acestui poster, am selectat o imagine cu rezoluție înalta, o poză
simbolică pentru stațiunea “Costinești” care prezintă epava navei Evanghelia, o nava eșuată,
cunoscută de orice turist care a avut norocul de a vizita stațiunea.
În următoarea etapă, am stabilit poziția verticală a lucrării și am decupat cerul pentru a
înconjura nava, de culoare uniformă, astfel încât să genereze un contrast cantitativ, dar totodată și
un contrast “plin-gol”.
În cea de-a treia etapă am optat pentru aplicarea filtrelor “Cutout” și “Poster edges” pentru a
oferi vaporului și apei un aspect de poster, iar apoi am creat o selecție a navei, prin care am detașat-
o de fundal pe un layer individual și am aplicat 5 registre de culori puternice. Cele 5 registre au ca
scop transmiterea spiritului stațiunii către privitorul lucrării.
În primul și ultimul registru notăm culoarea verde repetată deoarece am dorit să creez un
context prin care vaporul sa sugereze un început și un sfârșit. Culoarea verde transmite tinerețe, și
am dorit să exprim acest lucru, deoarece această localitate este vizitată predominant de tineri.
Prin al doilea registru doresc să transmit romantismul și pasiunea care ia naștere între tinerii
care experimentează aici “iubirea de o vara”, o flama ce se aprinde, arde puternic, iar în final se
stinge la fel de ușor pe cât s-a aprins.
În registrul numărul trei, am dorit să exprim libertatea, destinderea precum și lipsa de griji
pe care o experimentează vizitatorii acestei locații, astfel am considerat albastru ca fiind cea mai
potrivită culoare pentru a-mi manifesta acestă opinie.
28Litoralul Românesc. 27 iunie 2017. www.litoralulromanesc.ro
29Wacom. 27 iunie 2017. www.wacom.com

În ultimul rând, registrul rămas este cel galben, prin care am dorit să exprim căldura, vara,
precum și zilele însorite ce fac această stațiune o experiență de neuitat.

Cazinou Constanța
Cel mai vizitat și apreciat obiectiv turistic din Constanța și nelipsit din pozele de vacanță ale
turiștilor, CAZINOUL30 este fără discuție emblemă orașului. Acesta este o clădire impunătoare care
emană încă aerul perioadei sale de glorie.
Terasa Cazinoului, amenajată pe malul marii, era locul preferat de întâlnire al marinarilor
din lumea întreagă, a turiștilor și a elitei vremii. În fiecare vara, pe terasă erau organizate seri
dansante și concerte susținute de celebrități ale epocii, aduse la malul marii pe cheltuiala
administrației locale.
În prezent, clădirea Cazinoului "străjuiește" malul marii de peste 130 de ani, așteptând să-și
recapete strălucirea de odinioară. El poate fi vizitat gratuit, însă o astfel de incursiune necesită o
atenție sporită, având în vedere starea actuală a edificiului. Chiar dacă exteriorul sau este extrem de
ponosit de trecerea timpului, interiorul Cazinoului ascunde misterul amintirilor luxuriante de la
începutul secolului XX.
În această lucrare am folosit programul Adobe Illustrator 31, un software de editare grafică
vectorială, creat și distribuit de Adobe Systems.
Cu Adobe Illustrator se pot realiza obiecte grafice vectoriale complicate, are facilități pentru
a produce animații, conținut web, obiecte 3D, materiale pentru tipar, transformă o imagine bitmap
în desen vectorial (Live Trace) și o multitudine de efecte pentru aplicarea culorii elementelor din
lucrare (Live Paint). De asemenea, cu acest soft se pot importa texte pentru a putea fi mai târziu
vectorizate și prelucrate. Alături de celelalte aplicații Adobe, Illustrator este un program ce permite
realizarea de grafică pentru internet, video, dispozitive mobile și tipar.
În această lucrare am prelucrat o imagine ce prezintă cel mai cunoscut simbol al orașului
Constanța, și anume cazinoul din Portul Tomis, cândva o bijuterie în domeniul arhitecturii, astăzi
clădire în paragină.
Pentru început am creat o selecție a cazinoului, după care am aplicat filtrul de “Cutout” și
“Poster Edges” iar apoi am vectorizat prin live trace rezultatul obținut și am intervenit prin pen tool
in nodurile generate, astfel încât să reprezint clădirea cât mai fidel.
Am ales Arial Black ca și familie de font pentru textul “Constanța” deoarece nu prezintă
serif, iar simplitatea lui îl face eficient. Culoarea uzitată este albastru închis, ce îl detașează de
fundal și sporește lizibilitatea acestuia.
30Adevărul. 27 iunie 2017. www.adevarul.ro
31Adobe Ilustrator. 27 iunie 2017. www.wikipedia.org

Constanța 1
Stațiunea Mamaia a fost înzestrată cu una dintre cele mai mari plaje din întreagă Europa.
Această se întinde pe o distanță de aproape 10 kilometri, între orașele Constanța și Năvodari, iar
lățimea să atinge adesea 200 de metri.
Mamaia32 este cea mai mare stațiune a litoralului românesc, iar acest lucru se oglindește și în
capacitatea să de cazare. Cele peste 70 de hoteluri și vile turistice de până la 5 stele oferă împreună
aproximativ 30 de mii de locuri de cazare.
În trecut, stațiunea era un sătuc dobrogean costier tipic, cu pescari greci și lipoveni, oieri
români și crescători de cai tătari. Denumirea sa a provenit de la un proprietar tătar al locului din
vremea stăpânirii turcești, pe nume Mamai.
Acest afiș a fost creat cu ajutorul software-ului GIMP33, deoarece este unul dintre cele mai
cunoscute programe gratuite pentru editarea fotografiilor, însă numeroasele opțiuni și meniuri
reprezintă un impediment în adopția acestuia de către utilizatorii mai puțin experimentați.
Numele GIMP este prescurtarea pentru GNU Image Manipulation Program, iar această
aplicație este una dintre cele mai bune alternative la clasicul Adobe Photoshop, care pe lângă
costurile foarte mari, are numeroase funcții care nu vor fi utilizate aproape niciodată de cea mai
mare parte a utilizatorilor.
Pentru realizarea acestei lucrări, am acordat o perioada de cercetare a subiectului, astfel încât
am identificat particularitățile acestei stațiuni, și am observat următorul aspect:
Spre deosebire de restul stațiunilor de pe litoral, Mamaia este o stațiune în principal
frecventată de copii și vârstnici deoarece, locația este apropiată de orașul Constanța.
În urmă cercetării am decis să prezint acest aspect în opera, astfel încât, în prim plan, am
reprezentat o persoană vârstnică ce tocmai a ajuns la plajă, și dorește să își întindă prosopul.
Ca stil și tehnică am fost inspirat de unul dintre cei mai mari afisisti ai lumii, Henri de
Toulouse-Lautrec34, prin lucrarea Ambassadeurs: Aristide Bruant, 1892, Colecția Baldwin, o
lucrarea care prezintă contururi și delimitări bine definite între registre de culoare.
Al doilea pas în crearea lucrării a fost căutarea de imagini relevante cu persoane pe malul
mari, după care am decupat din ele secțiuni interesante prin care am compus un colaj, ulterior
folosit că punct de plecare în realizarea lucrării.
Pentru finalizarea posterului, am trasat cu ajutorul tabletei grafice, contururile personajelor
pe un layer separat, poziționat superior, iar apoi, pe un layer poziționat inferior am introdus
registrele de culoare.
32Cica, M., Poveștile Mamaiei – Stațiunea Mamaia – 111 ani, Ed. Telegraf, Bucuresti, 2015, p34
33GIMP. 28 iunie 2017. www.giz.ro
34 Henri de Toulouse-Lautrec, 28 iunie 2017. www.wikipedia.ro

Vama Veche
Vama Veche aparține administrativ de comuna Limanu. Localitatea este amplasată în
Dobrogea, pe malul Mării Negre, la mai puțin de un kilometru de granița cu Bulgaria.
Plaja din Vama Veche este lată, având în unele zone peste 200 metri. Intimă și sălbatică35,
plajă este populată și noaptea de tineri care se adună în jurul focurilor de tabăra.
În anii 1960-1980, satul Vama Veche36 era cunoscut în special studenților din Cluj- Napoca,
care veneau în fiecare an în tabără.
Faima acestui sat ridicat la nivel de stațiune, vine dintr-o nostalgie a unui trecut în care se
putea observa un răsărit sau un apus de soare la malul mării, în liniște, în mijlocul naturii neatinse
de civilizație.
Lucrarea prezentată mai sus a fost realizată cu ajutorul soft-ului GIMP, program distribuit
gratuit, multi-platformă pentru editarea de imagini bitmap sau grafică.
Pentru realizarea operei am meditat asupra a ceea ce înseamnă Vama Veche pentru mine,
având în vedere descrierea acestei locații într-o formă cât mai obiectivă cu putință.
Am adunat materiale de referință, imagini cu turiști surprinși în diverse ipostaze, imaginea
locației în sine, imagini cu corturi, și imagini cu localurile din zona. În urmă unei sinteze bazată pe
materialele deținute, am creat un colaj care să coincidă cât mai mult posibil cu imaginea mentală
formată în prima etapă.
Ulterior, am creat un layer denumit sugestiv “line-art”, poziționat superior colajului creat
anterior și am desenat cu ajutorul tabletei grafice Wacom, liniile de contur ce au avut ca rol
delimitarea registrelor de culoare aplicate în etapă următoare.
Așa cum am menționat mai sus, în această etapă am aplicat registrele de culoare, pe un nou
layer denumit “culoare”, poziționat sub layer-ul denumit “line-art”, astfel încât, culoarea așezată pe
acest layer inferior să nu depășească liniile de contur, iar lucrarea să arate cât mai ordonată și
îngrijită posibil.
Culoarea folosită predominat este ocrul pe care îl întâlnim atât la plajă cât și la cer, iar restul
culorilor sunt ușor desaturate pentru a crea un aspect unitar între registrele de culoare.
În cazul textului “V AMA VECHE” am folosit familia de font “Arial Bold”, și l-am
poziționat discret în partea superioară a afișului, astfel încât să nu distragă atenția de la imaginile
reprezentate în operă. De asemenea, am considerat că cea mai potrivită culoare pentru text este
ocrul întâlnit și în josul lucrării, și anume la plajă, astfel încât poster-ul să înceapă și să se încheie
într-un mod unitar.
35Litoralul romanesc. 27 iunie 2017. www.litoralulromanesc.ro
36 Onișor, Sorin. 27 Iunie 2017. www.cunoastelumea.ro

Peleș
Castelul din Valea Peleș37, reședința de vară a regilor României, a fost construit pe vremea
regelui Carol I al României (1866 – 1914) și a devenit unul dintre cele mai importante monumente
ale Europei secolului XIX. Pe terenul cumpărat de rege au fost construite pe lângă castel: Pelișorul,
Corpul de Gardă, Economatul, Casa de Vânătoare Foișor, Grajdurile, Uzina Electrică, și Vila Șipot.
După abdicarea Regelui Mihai, în 1947, castelul Peleș38 a intrat în circuitul turistic, iar
celelate clădiri au fost folosite de oamenii de cultură ai vremii.
După Castelul Bran, Peleșul este considerat al doilea muzeu din țară căutat de turiști. Astfel
că , în anul 2009 i-au trecut pragul peste 300.000 de vizitatori din țară dar și din USA, Australia,
Japonia și Noua Zeelandă. I mportanța castelului este dată și de măsurile de securitate existente:
pază militară, supraveghetori și camere video.
Afișul prezentat mai sus a fost realizat prin uzitarea software-ului de editare și manipulare
de imagine GIMP, și tabletă grafică Wacom.
Realizarea posterului s-a desfășurat în următoarele etape:
Prima etapă a fost cea de cercetare a subiectului lucrării, și anume castelul Peleș, o locație de
basm, foarte apreciată de turiștii din străinătate și nu numai.
Am stabilit ca lucrarea să se desfasuare într-un format de tip portrait deoarece un afiș pe
verticală ar surprinde cel mai bine caracterul monumental al acestei clădiri impresionante.
În a doua etapă am stabilit imaginea cu castelul Peleș ce a urmat a fi prelucrată. Prelucrarea
imaginii a constat în așezarea ei în pagină, aplicarea filtrelor de “Cutout” și “Poster Edges” pentru a
simplifica forma pentru a o pregătii pentru următoarea etapă de prelucrare.
În a treia etapă am creat un layer unde am trasat liniile de construcție ale palatului.
În zonele cu elemente repetitive, am creat un singur obiect, poziționat frontal, l-am selectat, iar apoi
l-am multiplicat astfel încât numărul de elemente create să coincidă cu numărul de elemente aflate
în secțiunea respectivă. Odată creată secțiunea în vedere frontală, am selectat gupul de elemente, le-
am “merge-uit” într-un singur element și l-am poziționat cu ajutorul instrumentului “transform” și
respectiv funcția distort astfel încât să pun obiectul în perspectiva.
În cea de-a patra etapă, după finalizarea construcției palatului Peleș, am creat un layer pe
care l-am denumi “culoare” și l-am poziționat sub layer-ul de construcție astfel încât liniile de
contur să delimiteze foarte clar registrele de culoare.
În cazul acestui afiș am decis să folosesc o gama mai variată de culori, astfel încât în poster
întâlnim nuanțe de roșu, brun, oranje, ocru, verde, albastru și diverse tonuri de gri.
37Castelul Peleș. 28.iunie.2017.www.welcometoromania.ro
38 Alteța Sa Regală Principele Radu al României, Povestea Castelului Peleș ,Ed. Curtea Veche Publishing,2016,pp13

Deși lucrarea prezintă o gama de culori mai variată decât restul lucrărilor precedente, am
oferit armonie, unitate și integritate afișului prin desaturarea ușoară a culorilor.
În etapa de încheiere a afișului, am ales ca font reprezentativ “Arial Black” datorită lățimii
fontului ce mi-a permis să creez un joc de culori între literele titlului lucrării “Peleș”, culori
prezente în lucrare.
Centrul de interes al lucrării este reprezentat de castel, deoarece bogăția detaliului intră în
contrast cu simplitatea redată de sinteză formalor vegetale, și atrage atenția provitorului în mod
natural.

Mamaia
La origine, ceea ce a fost cunoscut pentru prima dată drept scuterul acvatic, a fost dezvoltat
în Europa la mijlocul anilor 1950.
Conceptul actual de design și propulsie a fost creat însă în anii 1960 de către un funcționar
bancar american amator de motociclism, Clayton Jacobson39. Acesta a pornit de la modificarea unor
scutere acvatice europene din fibră de sticlă și care aveau atașat un motor cu elice, internalizând
motorul – care era înlocuit cu o pompă ce crea un jet propulsor și, carosând vehicolul cu aluminiu.
Produsul a fost mai târziu fabricat în serie în anii 1970 de către firma japoneză Kawasaki.
Stațiunea cu cele mai atractive prețuri și facilități de distracție pe skijet este Mamaia40.
Tarifele acestei stațiuni sunt ceva mai mici față de celelalte stațiuni, motivul principal fiind
renumele stațiunii “stațiunea de familie”. Pentru a-și atrage turiștii, comercianții și patronii centrelor
de închirieri ofera cele mai bune facilități și cele mai avantajoase prețuri, fac ând concurență
celorlalte stațiuni.
Pentru realizarea acestui afis, am cautat o imagine cu rezolutie inalta dupa care sa ma inspir
si sa pot incepe procesul de creatie. Am intalnit o imagine cu un cuplu pe skyjet, ce mi s-a parut
sugestiva pentru statiunea Mamaia avand in vedere ca in aceasta statiune se pot bucura de diverse
sporturi nautice precum folosirea skyjet-ul, cayac canoe, hidrobicicletei, banana, flyboard, etc.
Atentia mi-a fost atrasa in mod deosebit de expresiile celor doua personaje ce exprima: entuziasm,
disctractie si destindere.
Am optat pentru un afis vertical pentru a pastra directia liniara trasata de celelalte afise,
astfel incat, desi, aceasta compozitie ar fi fost mai avantajata de o pozitionare pe orizontala, am
decis sa reduc dimensiunea personajelor astfel incat sa se incadreze pe verticala, si am balansat
golul creat prin pozitionarea centrala a formelor.
In continuare am creat un layer ce contine liniile de constructie ale personajelor si ale
scuterului de apa, si l-am pozitionat deasupra layerelor existente astfel incat sa ramana vizibil si sa
delimiteze clar si concis registrele de culoare.
Am creat de asemenea un layer denumit “culoare” ce contine registrele de culoare ale
afisului si l-am pozitionat sub layer-ul mentionat precedent.
Pentru a balansa zona de alb din josul lucrarii si a crea o senzatie de unitate, am decis sa ma
folosesc de nonculoarea alb in text-ul “MAMAIA” astfel incat sa cele doua sectiuni sa relationeze si
sa creeze o legatura, iar pentru a maximiza impactul text-ului am ales fontul “Arial Black” pentru a
avea o suprafata cat mai ampla, clara si lizibilitate maxima.
39Scuter Acvatic. 28 iunie 2017. www.wikipedia.ro
40Rotaru, G., 28 iunie 2017. www.nauticamagazine.ro

Culoarea predominanta in lucrare este albastrul si nonculoarea alb, ce rezoneaza in contextul
maritim al afisului, fiind culori predominante chiar si in realitate, albastrul cerului si albul, spuma
marii. Restul culorilor sunt usor desaturate astfel incat sa nu creeze o dizarmonie cu restul lucrarii
Linia intalnita in cadrul posterului este modulata, usor intrerupta cu scop delimitativ.
Pata de culoare este de tip “tenta plata”, asezata simplu, in mod decorativ, fara vibratie
picturala, specific afiselor poloneze.
Din punct de vedere reprezentativ, imaginea creata prezinta un cuplu tanar, ce se distreaza la
mare, conducand un scuter de apa.

Hunedoara
Castelul Hunedoarei41, numit și Castelul Corvinilor sau al Huniazilor, este cetatea medievală
a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectură gotică din România.
Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind situat în „top 10
destinații de basm din Europa”.
Castelul Hunedoarei este cea mai mare construcție medievală cu dublă funcționalitatedin
România aflată încă "în picioare".
Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei vechi
întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaști. Este o construcție impunătoare,
prevăzută cu turnuri, bastioane și un donjon. Castelul a fost restaurat și transformat în muzeu.
Cetatea a fost una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale lui Ioan de Hunedoara.
Construcția a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări, servind atât drept punct strategic
întărit, cât și drept reședință feudală. Cu trecerea anilor, diverșii stăpâni ai castelului i-au modificat
înfățișarea, îmbogățindu-l cu turnuri, săli și camere de onoare. Galeria și donjonul – ultimul turn de
apărare, rămase neschimbate de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum și Turnul Capistrano
reprezintă câteva dintre cele mai semnificative părți ale construcției.
În această lucrare am dorit să prezint unul dintre cele mai spectaculoase castele din Europa,
castelul Hunedoarei, deoarece din punct de vedere turistic, acest castel se numără printre destinațiile
de neratat pentru orice om pasionat de castele de basm.
Pentru început, am căutat imagini care să cuprindă măreția și grandoarea acestei clădiri
maiestuoase. Am ales că punct de pornire o imagine în care perspectiva este mai favorabilă, iar
unghiul de privire este poziționat ușor mai jos decât cel natural pentru a accentua monumentalitatea.
Am creat un nou fișier în photoshop în format portrait la rezoluția de A2 astfel încât
imaginea să fie printată cât mai calitativ și să nu existe fenomenul de pixelare, după care am
importat imaginea selectată în pasul anterior și am poziționat-o echidistant de marginile din dreapta
și stânga.
Cel mai important pas dar și cel mai costisitor ca timp, în cazul acestei lucrări a fost etapă în
care am trasat liniile de construcție ale castelului, deoarece întâlnim foarte multe elemente și
secțiuni repetitive. Modul în care am gestionat această problema, ce după părerea mea a generat un
rezultat mult mai eficient față de construcția fiecărui element în parte, a fost acela de a crea un
singur element, după caz construit frontal, ori lateral, iar apoi multiplicarea și distorsionarea
grupului de elemente create prin instrumentul “transform”, astfel încât să respecte perspectiva
castelului și a secțiunii din care face parte.
41 Castelul Hunedoarei . 1 iulie 2017. www.wikipedia.ro

Odată cu încheierea procesului de trasare a liniilor de construcție, a urmat o etapă foarte
asemănătoare cu serigrafia, în care am creat un layer pentru colorizearea afișului, ce a fost
poziționat sub layer-ul de construcție, am așezat un strat de culoare gri peste toată lucrarea, apoi am
creat diverse layere cu registre de culoare pentru restul secțiunilor afișului, cum ar fi cerul, podul,
vegetația, iar în final am creat layere pentru umbre și zone de lumina. Am notat o evoluție în modul
de lucru printr-o definiție mai clară între registre de culoare ce permite mai multă flexibilitate în
abordare.
Din punct de vedere al perspectivei întâlnim trei puncte de fugă, două poziționate stânga
dreapta, normale pentru construcția unei lucrări arhitecturale așezată corect în perspectiva, dar mai
întâlnim și al treilea punct de fugă poziționat în susul lucrări, ce are ca rol inducerea și amplificarea
senzație privitorului că această clădire are o importantă deosebită și grandioasă.
Abordând afișul din perspectiva coloristică, întâlnim predominat griuri colorate, afișul
prezintă culori șterse, desaturate, alese cu scopul de a prezenta un aspect “retro”.
Centrul de interes al lucrării este reprezentat de intrarea castelului datorită liniilor de
construcție ale podului ce direcționează atenția privitorului.
În afiș întâlnim fontul “Arial Black”, ce permite o lizibilitate bună și o suprafață mai amplă
pentru coloristică textului.

Mănăstirea Curtea de Argeș
Mănăstirea Curtea de Argeș42 este o mănăstire ortodoxă din România, situată în orașul
Curtea de Argeș, construită între 1515-1517 de Neagoe Basarab. Ansamblul cuprinde catedrala
episcopală, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din Țara Românească. Catedrala
este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare AG-II-a-A-
13628. În timpul lui Carol I, catedrala a fost transformată în necropolă pentru familia regală a
României. În afară de mormintele regale, la Mănăstirea Curtea de Argeș se află și moaștele sfintei
Filofteia.
Dacă în 1857 complexul monastic era păstrat în întregime, două incendii din 1866 și 1867
au distrus clădirile seminarului, respectiv locuințele, paraclisul și turnul de intrare. La inițiativa lui
Carol I, biserica a fost restaurată începând cu 1875 de către arhitectul francez Lecomte du Noüy,
ceea ce a dus la înlocuirea frescei originale cu o pictură nouă și la alte modificări radicale ale
structurii interioare.În anul 1886 s-a terminat restaurarea bisercii și a început construirea palatului
regal din latura de est a complexului, care va fi mai târziu transformat în palat episcopal.
Motivul realizării acestui afiș turistic are ca origine fenomenul de turism religios, fenomen
ce prezintă o amploare și o importantă deosebită în țara noastră. Astfel am decis să ilustrez una
dintre cele mai frumoase mănăstiri din Europa, mănăstirea Curtea de Argeș.
Pentru realizararea lucrării am acordat o perioada de cercetare în care am căutat diverse
informații și imagini despre această mănăstire. În urmă cercetării, am întâlnit o imagine ce am
considerat că poate fi folosită ca punct de pornire pentru lucrarea mea.
Am început crearea afișului prin a genera în programul de manipulare foto, Photoshop un
nou fișier cu dimensiunile unui A2 astfel încât, ulterior, lucrarea să poată fi printată la rezoluție
mare fără a pierde din calitate sau să intervină fenomenul de pixelare.
Imaginea selectată anterior a fost importată în program și am paginat-o astfel încât clădirea
să fie încadrată corespunzător în poster, păstrând o margine de câțiva centimetri în stânga și la
dreapta ei.
În etapă următoare am creat un nou layer denumit “Line art” ce conține liniile de construcție
ale mănăstirii. În acesta etapă am întâlnit multe registre cu elemente decorative repetitive, iar
instrumentele photoshopului mi-au fost foarte utile în această situație, astfel încât, în loc să desenez
zeci de elemente identice, individual, am putut crea un singur element pe care apoi să îl clonez de
câte ori a fost necesar, să le grupez și să le distorsionez astfel încât să se potrivească perspectivei
clădirii.
42Mănăstirea Curtea de Argeș . 1 iulie 2017. www.wikipedia.ro

În continuare am creat un nou layer pentru colorizarea lucrării, în care am așezat un strat de
ocru ca și baza pe întreaga suprafață, iar apoi am aplicat pe layere separate, culorile de baza pentru
restul secțiunilor afișului, respectiv: albastru pentru cer și verde pentru vegetație. Odată stabilite
culorile de baza, am intervenit cu layere pentru umbrire și iluminare.
În acest poster am folosit linii cu lățime constanta, continuă, iar pata de culoare aplicată este
de tip “tentă plată”.
Culoarea dominantă în afiș este bleu deschis, folosit în colorizarea cerului.
Fontul ales pentru textul “CURTEA DE ARGEȘ” este Times new roman iar culoarea
folosită este o nunața de alb înspre bleu deschis.

Caraiman
Vârful Caraiman43 este un vârf muntos din Munții Bucegi, cu altitudinea de 2.384 m.
Este vizibil de pe creasta Pietrei Mari, precum și de pe Valea Prahovei, sau de pe creasta
Bucegilor, fiind ușor de recunoscut prin crucea așezată pe unul din versanții săi.
Crucea Eroilor Neamului de la baza Vârfului Caraiman a fost ridicată la inițiativa Reginei
Maria, între anii 1926 și 1928 în memoria ostașilor români căzuți în Primul Război Mondial în
luptele împotriva armatei germane pentru redobândirea Transilvaniei. Este ridicată la altitudinea de
2 291 m și are o înălțime de 31 m, iar cele două brațe, câte 7,5 m. Este montată pe un soclu înalt de
8,3 m, din beton armat placat cu piatra, în interiorul caruia este instalat generatorul ce alimentează
cele 120 de becuri electrice de 500 W de pe conturul crucii. Inaugurarea a avut loc la 14 septembrie
1928, de Ziua Sfintei Cruci.
În apropiere de Vârful Caraiman se găsește și Cabana Caraiman, poarta de acces către
platoul Bucegilor dinspre Jepii Mici.
43Vârful Caraiman, 2 iulie 2017. www.wikipedia.ro

Sfinxul
Sfinxul44 din Munții Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2216 m altitudine.
Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul
Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii eoliene. Format dintr-un bloc mare de piatră ce a
căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi,
măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.
Din punct de vedere istoric și chiar mistic, Sfinxul estereprezentarea unei divinități supreme
din timpuri pelasge. Aspectul său omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate și putere, acest
lucru fiind evidențiat prin fața proporționată, buze severe si bărbia voluntară. Pelasgii au fost
anteriori grecilor, triburile lor au fost răspândite mai ales în zona Mării Egee.
Mulți istorici merg până acolo încât spun că Marele Sfinx de la Giza, Egipt, este o copie a
celui de pe platforma Bucegilor. Acest lucru se bazează pe niște asemănări care sunt mai mult sau
mai puțin întâmplătoare, cum ar fi faptul că Sfinxul din Bucegi are aceeași înălțime cu cel egiptean,
de la Gizeh.
Asemănarea sa cu un Sfinx cât și legendele și istoria locului, au făcut ca această formațiune
geologică să devină o atracție turistică importantă.
44Sfinxul. 2 iulie 2017. www.wikipedia.ro

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
CĂRȚI :
1.Alteța Sa Regală Principele Radu al României, Povestea Castelului Peleș , Ed. Curtea Veche
Publishing, 2016
2.Dancu,Vasile Sebastian, Comunicare simbolică , Editura Dacia, Cluj, 1999
3. Mucchielli,Alex, Arta de a influența, Editura Polirom, Collegium,Iasi, 2002
4. Biederman, H. , Dicționar de simboluri , Editura Knaur, Munchen, 1998
5. Cathala,Henri Pierre, Epoca dezinformării , Editura Antet, Bucuresti, 1999
6. Chevalier, Jean, Dicționar de simboluri , Editura Robert Laffont, Paris, 1969
7. Cica, M., Poveștile Mamaiei – Stațiunea Mamaia – 111 ani, Ed. Telegraf, Bucuresti, 2015
8. Coman, Mihai, Mass-media, mit si ritual (o perspectiva antropologică) , Editura Polirom, Iasi,
2003
9. Dabner,D., Design grafic, Ed. Fibona,Reno,2006
10. Edwards, B., Corel Draw: Desenez cu partea dreaptă a creierului meu , Ed. Souvenir Press,
Praga, 2017
11.Hawkins, R., Adobe Photoshop, Ed. Flame Tree,Bucuresti,2012
12. Iordachescu, N., Lucrare de disertație-Procesarea imaginilor digitale cu destina ție
publicitara,Suceava,2007
13. Mure,Pierre, Moulin Rouge, Editura Univers, Bucuresti, 1975
14. Perruchot,Henri, Viața lui Toulouse-Lautrec , Editura Meridiane,Bucuresti, 1970
15. Stiucă, R., Găstescu, P., Delta Dunării – rezervație a biosferei , Ed. CD Press, București, 2008
16. Tătaru, Ana Maria Felicia, Teză de doctorat – Artă, publicitate, branding, interferente si
rupturi, 2012
17. Williams, R. si Tollet, J., Design pentru Web. Ghid pentru crearea, proiectarea si publicarea
propriului site Web, Ed. Corint,Bucuresti,2002
SURSE DE DOCUMENTARE ELECTRONICE:
1. Adevărul. 27 iunie 2017. www.adevarul.ro
2. Adobe Ilustrator. 27 iunie 2017. www.wikipedia.ro
3. Castelul Hunedoarei. 1 iulie 2017. www.wikipedia.ro
4.Castelul Peleș. 28.iunie 2017. www.welcometoromania.ro
5. GIMP. 28 iunie 2017. www.giz.ro
6. Henri de Toulouse-Lautrec, 28 iunie 2017. www.wikipedia.ro
7. Litoralul românesc . 27 iunie 2017. www.litoralulromanesc.ro

8. Mănăstirea Curtea de Argeș. 1 iulie 2017. www.wikipedia.ro
9. Mîndrilă, Tatiana. 27 iunie 2017. blog.itstep.ro
10. Onișor, Sorin. 27 Iunie 2017. www.cunoastelumea.ro
11. Rotaru, G., 28 iunie 2017. www.nauticamagazine.ro
12. Scuter Acvatic. 28 iunie 2017. www.wikipedia.ro
13. Sfinxul, 2 iulie 2017. vwww.wikipedia.ro
14. Vârful Caraiman, 2 iulie 2017. www.wikipedia.ro
15. Wacom. 27 iunie 2017. www.wacom.com

ANEXE