Specializarea: Pedagogia artelor plastice [605804]
Universitatea
Ovidius
din Constanta
Facultatea de Arte
Specializarea: Pedagogia artelor plastice
ș
i decorative
PSIHOLOGIA EDUCA
Ț
IEI
(
REFERAT
)
Coordonator,
Lect. univ. dr. Mihaela Vărășteanu
Student: [anonimizat]
2019
Universitatea
Ovidius
din Constanta
Facultatea de Arte
Specializarea:
Pedagogia artelor plastice
ș
i decorative
Aspecte caracteristice ale aten
ț
iei, memoriei
ș
i imagina
ț
iei
determinate de varietatea tipului de activitate
fundamentala
ș
i de tipul de rela
ț
ii
Coordonator,
Lect. univ. dr. Mihaela Vărășteanu
Student: [anonimizat]
2019
Cuprins
1.
Introducere
2.
Atentia
3.
Memoria
3.1. Delimitari conceptuale
3.2. Caracteristici
3.3. Paradigme
3.4. Tipuri, forme, aspecte ale memoriei
3.5. Memoria si varsta
4. Imaginatia si memoria
4.1. Delimitari conceptuale ale imaginatiei
4.2. Definitie, cracteristici si functii
Introducere
Omul
trăie
ș
te
într-un
mediu
informa
ț
ional,
acesta
lovin du-se
de
noi
ș
i
noi
informa
ț
ii
din
toate
direc
ț
iile.
Este
necesar
ca
el
sa
adune
toate
aceste
informa
ț
ii,
sa
le
stocheze
ș
i
sa
le
proceseze.
Pentru
ca
toate
acestea
sa
poată
fi
posibile,
omul
a
fost
înzestrat
cu
un
set
de
mecanisme
psihice
care
să
îl
ajute
în
acest
proces.
În
ceea
ce
prive
ș
te
captarea
ș
i
procesarea
primara
a
informa
ț
iilor,
omul
se
folose
ș
te
de
mecanismele
senzorial-perceptive,
asa
cum
Mielu
Zlate
sus
ț
ine
în
“Fundamentele
Psihologiei”.
De
asemenea,
tot
el
sus
ț
ine
ca
tratarea
superioara
a
informa
ț
iilor
se
face
cu
ajutorul
proceselor
logico-ra
ț
ionale.
Omul
nu
ar
fi
adaptat
bine
dacă
nu
ar
avea
ș
i
posibilitatea
de
a
conserva
ș
i
a
reutiliza
informa
ț
iile.
Totodată
adaptarea
acestuia
ar
fi
îngreunată
dacă
nu
ar
putea
combina
ș
i
transforma
mintal
informa
ț
iile,
motiv
pentru
care
se
face
apel
la
mecanismele
mnezice
ș
i
cele
informativ
-transformative.
Asa
cum
este
de
a
ș
teptat,
aceste
instrumente
psihice
sunt
dezvoltate
mai
mult sau mai pu
ț
in în fun c
ț
ie de vârsta individului.
În
rândurile
de
mai
jos,
voi
analiza
mecanismele
enumerate
mai
sus
în
func
ț
ie
de
elementele
lor
definitorii,
caracteristici,
tipuri
sau
forme,
urmând
ca
în
partea
doua
a
proiectului sa fac o interpretare a lor la pre
ș
colari
ș
i la vârsta
ș
colară mică.
Partea I
Fundamente teoretice
Memoria
Experientele
fiecăruia
dintre
noi
nu
dispar
fără
a
lăsa
vreo
urma,
ci
rămân
în
trecut,
unele
dintre
ele
în
func
ț
ie
de
cat
de
puternice
au
fost,
se
fixează
urmând
a
fi
reactualizate
cu
ajutorul
memoriei
ș
i
ajungând
sa
influen
ț
eze
conduite
din
prezen t.
No
ț
iunea
de
memorie
face
referire
la
“
rela
ț
iile
func
ț
ionale
existente
intre
doua
grupe
de
conduite
observabile,
separate
printr-un
interval
temporar
de
durata
variabila…
Primele
conduite
apar
ț
in
fazei
de
achizi
ț
ie.
Conduitele
ulterioare
apar
ț
in
fazei
de
actualizare
(Flores,
1974
)
O
alta
defini
ț
ie
a
memoriei
spune
ca
aceasta
cuprinde
“
mecanismele
prin
care
o
achizi
ț
ie
oarecare
rămâne
disponibila,
putând fi reamintita
ș
i utilizata”
Memoria
omului
func
ț
ionează
prin
organizarea,
structurarea
instantei
de
memorat,
sa
face
apel
la
clasificare,
la
ra
ț
iune,
la
procedee
con
ș
tiente.
Asocierea
conduitelor
mnezice
cu
ac
ț
iunile
cognitive
face
sa
le
crească
productivitatea.
Comportamentele
omului
de-a
lungul
vie
ț
ii
sale
sunt
influen
ț
ate
de
memorie
prin
cunoa
ș
tere
ș
i
învă
ț
are,
inteligenta
ș
i
crea
ț
ie,
în
ț
elegere
ș
i
rezolvarea
de
probleme.
Fără
memorie,
individul
ar
trai
un
prezent
permanent
iar
viata
sa
psihica
ar
fi
haotica
fără
trecut
dar
ș
i
fără
viitor,
fără
stabilitate
sau
finalitate
în
timp.
În
ceea
ce
prive
ș
te
omul
fără
memorie,
cunoa
ș
terea
ar
trebui
luata
permanent
de
la
capăt
iar
ac
ț
iunile
sale
nu
ar
putea
fi
legate
intre
ele.
Memoria
umana
este
una
activa
ș
i
selectiva,
întrucât
nu
presupune
doar
simpla
înmagazinare
a
cuno
ș
tin
ț
elor,
cat
ș
i
o
comparare
a
lor
cu
nevoile
ș
i
cerin
ț
ele
prezente
din
viata
omului,
lucru
care
semnifica
o
noua
organizare
ș
i
asamblare
a
informa
ț
iilor
într-o
noua
forma,
superioară
celei
dinainte
cu
selectarea
datelor
relevante
pentru
situa
ț
ia
actuală.
Memoria,
a
fost
considerata
de
către
psihofiziologul
rus
I.
M. Secenov drept conditia de baza, “piatra unghiulara” a vie
ț
ii psihice.
Procesele memoriei
Cu
ajutorul
memoriei,
individul
întipăre
ș
te,
stochează
ș
i
reutilizează
atât
experientele
personale
cat
experien
ț
a
întregii
omeniri,
memoria
apărând
ca
o
formă
de
cunoa
ș
tere.
Procesele
memoriei
(
memorarea,
stocarea
ș
i
reactualizarea
)
sunt
men
ț
ionate
în
majoritatea defini
ț
iilor atr ibuite acesteia.
Memorarea
Informa
ț
iilor
reprezintă
primul
dintre
procesele
memoriei
ș
i
mai
este
cunoscut
sub
denumirea
de
fixare
sau
întipărire.
Memorarea
poate
fi
spontană
sau
voluntară
în
func
ț
ie
de
prezen
ț
a/absen
ț
a
aten
ț
iei
sau
a
inten
ț
iei,
ș
i
mai
poate
fi
mecanică
sau
logică
în
func
ț
ie de prezen
ț
a/absen
ț
a în
ț
elegerii.
Stocarea
informa
ț
iilor
constituie
procesul
de
păstrare
a
datelor
pana
când
vom
avea
nevoie
de
ele
ș
i
le
vom
reactualiza.
Acest
proces
al
memoriei
implica
2
probleme
majore,
unul
de
natura
cantitativa
(
timpul
păstrării
informa
ț
iilor
)
ș
i
o
alta
de
natura
calitativa
(
forma
păstrării
informa
ț
iilor
).
În
urma
studiilor
efectuate,
cercetătorii
au
concluzionat
faptul
ca
nu
doar
durata
păstrării
unei
informa
ț
ii
este
importanta,
cat
ș
i
transformările
la
care
aceasta
este
expusa,
cantitatea
de
informa
ț
ie
memorata
putând
sa
se
reducă,
sa
se
rupă,
sa
dispară sau chiar sa crească, sa se întărească.
Reactualizarea informa
ț
iilor
presupune
Partea a II-a
Particularitati ale dezvoltarii ……(se menționeaza procesul)…….in plan
ontogenetic
II.1. Particularitati ale dezvoltarii … in primul an de viata
II.2. Particularitati ale dezvoltarii … in perioada anteprescolara
II.3. Particularitati ale dezvoltarii … in perioada prescolara
II.4. Particularitati ale dezvoltarii … in perioada scolara mica
II.5. Particularitati ale dezvoltarii … in perioada preadolescentei
II.6. Particularitati ale dezvoltarii … in perioada adolescentei
Atentie pentru cei care ati optat pt tema 7
Pentru
Probleme tipice
… vor aparea doar doua subcapitole pentru cele
doua varste
Concluzii
Bibliografia (cel putin 4 carti de referinta)
Model
1.
Numele, prenume. (an).
Titlul,
Orasul: Editura.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specializarea: Pedagogia artelor plastice [605804] (ID: 605804)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
