Specializarea: Navigație și transport maritim și fluvial SIMBOLURI ȘI ABREVIERI UTILIZATE PE HĂRȚILE MARINE ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE BIROULUI… [624935]

UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANȚA

FACULTATEA DE NAVIGAȚIE ȘI TRANSPORT NAVAL

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific
Conf. Univ. Dr. Ing. Eugen
BÂRSAN

Absolvent: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANȚA

FACULTATEA DE NAVIGAȚIE ȘI TRANSPORT NAVAL

Specializarea: Navigație și transport maritim și fluvial

SIMBOLURI ȘI ABREVIERI UTILIZATE PE
HĂRȚILE MARINE ÎN CONFORMITATE CU
PREVEDERILE BIROULUI HIDROGRAFIC
AL MARII BRITANII

Coordonator științific
Conf. Univ. Dr. Ing. Eugen
BÂRSAN

Absolvent: [anonimizat]
2017

Declarație

Prin prezenta declar că Proiectul de Diplomă cu titlul „SIMBOLURI ȘI ABREVIERI
UTILIZATE PE HĂRȚILE MARINE ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE BIROULUI
HIDROGRAFIC AL MARII BRITANII ” este scris de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă
facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele
utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a
plagiatului.

Constanța , data

Absolvent: [anonimizat] 1 – HĂRȚILE MARINE. ELEMENTE GENERALE
1.1.Generalități asupra hă rților. Scara hărții
1.2.Proprietățile care se cer unei hărți marine
1.3.Conținutul hărților marine. A vizele pentru navigatori și co rectarea
hărților
1.3.1. Conținutul hărților marine
1.4.Considerații asupra pr eciziei hărț ilor marine
1.5.Concluzie

Capitolul 2 – SIMBOLURI ȘI ABREVIERI ALE ELEMENTELOR DE
HIDROGRAFIE
2.1.Maree și curenți
2.2.Adâncimi
2.3.Natura fundului
2.4.Stânci, epave și obstrucții
2.5.Instalații Offshore
2.6.Căi, drumuri, rute
2.7.Zone și limite
2.8.Concluzie

Capitolul 3 – SIMBOLURI ȘI ABREVIERI ALE ELEMENTELOR DE
NAVIGAȚIE
3.1.Lumini
3.2.Balize și geamanduri
3.3.Semnale de ceață
3.4.Radar, radio și sisteme de navigație prin satelit
3.5.Servicii de navigație
3.6.Concluzie

Concluzii
Bibliografie

LISTA FIGURILOR ȘI TEBELELOR

LISTA FIGURILOR
Fig. Denumire Pagina
2.1 „Tidal Levels and Charted Data”
2.2 Explicațiile tabelului 2.1
2.3 Exemplificarea tabelului

LISTA TABELELOR
Tab. Denumire Pagina
2.1 Simboluri și abrevieri ref eritoare la maree și curenți
2.2 Simboluri și abreviații referitoare la adâncimi
2.3 Simboluri și abreviații re feritoare la natura fundului
2.4 Simboluri și abreviații refe ritoare la stânci, epave și obs trucții
2.5 Simboluri și abreviații refe ritoare la instalații offshore
2.6 Simboluri și abreviații refe ritoare la căi, drumuri și rute
2.7 Simboluri și abrevieri refer itoare la sistemul de supravegh ere radio
2.8 Simboluri și abreviații referitoare la zone și limite
3.1 Simboluri și abrevieri ale luminilor
3.2 Simboluri și abrevieri ale balizelor și geamandurilor
3.3 Simboluri și abrevieri ale semnalelor de ceață
3.4 Simboluri și abrevieri referitoare la radar, radio și sisteme d e navigație
prin satelit
3.5 Simboluri și abrevieri refer itoare la serviciile de navigaț ie

Andrei Ciprian ODAGIU Introducere
INTRODUCERE

Prezenta Lucrare de Diplomă intitulată „Simboluri și abrevieri utilizate pe hărțile marine
în conformitate cu Biroul Hidrografic al Marii Britanii” este s tructurată pe 3 capitole; acestea
îndeplinesc întru totul cerințele impuse de tematica lucrării.
S-a debutat în capitolul 1cu prezentarea cadrului general și în țelegerea unor noțiuni ce fac
posibile studierea pe mai depar te a simbolurilor și abreviațiun ilor folosite pe hărțile marine. Astfel
în primul capitol s-a definit conceptul de hartă marină și elem entele chei de pe această hartă
marină.
Cel de-al doilea capitol trece la explicarea simbolurilor și ab revierilor folosite pe hărțile
marine, în conformitate cu Biroul Hidrografic al Marii Britanii , referitoare la elementele de
hidrografie de pe aceste hărți.
Ultimul capitol, cel de-al treil ea, explică simbolurile și abre vierile referitoare la
elementele de navigație prezente pe hărțile marine.
Importanța temei și a lucrării în genere este necontestabilă da torită evident importanței
cunoașterii acestor simboluri și abrevieri. Totodată ofițerul d e navigație trebuie să cunoască nu
atât simbolurile și abrevierile , ci locul unde să caute explica țiile acestora atunci când pe harta
marină întâlnește un astfel de simbol mai puțin sau deloc cunos cut.
Obiectivul principal al lucrării este studiul de caz asupra pre vederilor Biroului
Hidrografic al Marii Britanii cu referire la simbolurile și abr evierile utilizate pe hărțile marine.
Gradul acesteia de noutate este dat de studiu amănunțit asupra unor lucrări de specialitate dar și de
lucrări acreditate și recunoscute la nivel mondial, cum ar fi c ele publicate chiar de Amiralitatea
Britanică. Toate titlurile folos ite în lucrare se găsesc în sec țiunea Bibliografie.
Lucrarea de diplomă respectă structura, organizarea și preveder ile Metodologiei de
Redactare a Proiectului de Diplomă, metodologie aprobată de Sen atul Universitar al Universității
Maritime Constanța.

Andrei Ciprian ODAGIU Hărțile marine. Noțiuni generale
Capitolul I
HĂRȚILE MARINE. NOȚIUNI GENERALE

1.1. Generalități asupra hărților. Scara hărții

Harta este reprezentarea pe un plan, la o anumită scară, a suprafeței Pământului sau a
unei zone terestre limitate. În funcție de precizia necesară ac estei reprezentări, de extinderea zonei
și de scară, în întocmirea hărților, Pământul se consideră de f orma unui elipsoid de revolu ție sau
de formă sferică.
Harta marin ă este reprezentarea pe un plan l a o anumită scară , a unei zone maritime sau
oceanice, conținând datele care interesează conducerea navei, c a: linia coastei, relieful coastei,
repere de navigație la coastă sau la suprafața apei, adâncimea apei, pericole hidrografice etc. harta
marină este documentul nautic d e bază folosit la bordul navei.
Începând din secolul al SV-lea, harta marină a fost mijlocul în navigație care, alături de
compasul magnetic, a adus servic ii inestimabile progresului civ ilizației, navigației maritime.
Elipsoidul terestru, ca și sfera terestră, sunt suprafețe care nu pot fi desfășurate în plan;
acest fapt face ca reprezentarea plană a suprafeței Pământului să nu fie fidelă sub toate aspectele.
O asemenea reprezentare ar fi posibilă numai pe glob care, din rațiuni ușor de înțeles, nu prezintă
interes practic pentru navigație . Orice reprezentare în plan a suprafeței terestre comportă anumite
deformații ( a figurii, unghiurilor, distanțelor sau suprafețel or), care sunt proprii sistemului folosit
la întocmirea hărții. Printr-o alegere judicioasă a sistemului de reprezentare, anumite proprietăți
ale figuri pot fi păstrate, dar altele vor fi deformate; de exe mplu, o anumită reprezentare păstrează
unghiurile dintre direcțiile deter minate de diferitele puncte d in zonă, altele raportul suprafețelor,
dar nici una nu poate respecta deopotrivă aceste două proprietă ți. Raportul distanțelor de pe teren
și din hartă nu poate fi riguros respectat pe toată suprafața a cesteia decât prin reprezentarea pe o
suprafață fidelă, adică proiectâ nd sfera terestră pe o sferă, r espectiv elipsoidul terestru pe un
elipsoid de revoluție; nici o reprezentare plană nu are proprie tatea de a respecta distanțele din zonă
în ansamblu, pe întreaga suprafaț ă și în toate direcțiile acest eia.
Modul de reprezentare în plan a rețelei meridianelor și paralel elor terestre, în raport de
care se determină poziția diferitelor puncte din zonă prin coor donatele lor geografice, se numește

Andrei Ciprian ODAGIU Hărțile marine. Noțiuni generale
rețea cartografică. Procedeul fol osit pentru cons trucția rețele i cartografice și de reprezentare în
plan a suprafeței Pământului sau a unei zone limitate se numeșt e sistem de proiecție cartografică;
studiul acestor sisteme constituie obiectul cartografiei. Studi ul zonelor maritime și oceanice pentru
determinarea elementelor care constituie conținutul hărților ma rine (măsurarea adâncimii apei,
determinarea poziției reperelor de navigație, identificarea per icolelor de navigație etc) și
întocmirea acestora, formează obiectul hidrografiei.
Condițiile pe care harta trebuie să le satisfacă determină aleg erea sistemului celui mai
bine potrivit de proiecție cartografică, capabil să redea rețea ua cartografică și zona de reprezentat
în forma cea mai adecvată rezolvării problemelor pentru care ha rta este destinată. Alegerea
sistemului de proiecție este determinată deci de cerințele celu i care folosește harta. Navigatorul,
de exemplu, are nevoie de o hart ă marină care să răspundă la ur mătoarele cerințe principale:
 să respecte conturul coa stei pe care el o observă,
 să poată folosi relevmente (unghiuri în general) și distanțe mă surate la reperele de navigație
pentru determinarea poziției navei,
 loxodroma determinată de drumul navei să apară ca o dreaptă.
O singură proiecție nu reușește s ă satisfacă în întregime acest e condiții; în această situație
cartografia a reușit totuși să ofere o soluție de compromis, ca re satisface condițiile esențiale
solicitate pentru zonele f recvente navigației.
Mărimea deformațiilor unei proiecții cartografice, indiferent d e felul ei, este funcție de
mărimea zonei pe care o reprezintă și anume: o anumită deformaț ie este cu atât mai mare cu cât
proiecția acoperă o suprafață tere stră mai extinsă și invers.
După natura deformațiilor, proiec țiile cartograf ice se pot clas ifica în:
 proiecții conforme, în care figurile reprezentate pe hartă sunt asemenea cu cele de pe teren;
 proiecții echivalente, în care s uprafețele si dimensiunile din hartă sunt proporționale cu cele
corespunzătoare de pe teren. Figurile nu sunt asemenea, deci eg alitatea unghiurilor nu se
respectă;
 proiecții oarecare, în care nu se respectă nici egalitatea ungh iurilor si nici echivalenta
figurilor.
Cartografia studiază un număr îns emnat de sisteme de proiecție, a căror denumire este
dată în funcție de suprafața de proiecție (cilindrică, conică, plană), poziția suprafeței de proiecție

Andrei Ciprian ODAGIU Hărțile marine. Noțiuni generale
în raport cu elementele sferei sau elipsoidului terestru (dreap tă, transversală, oblică), poziția
ochiului observatorulu i (centrală sau gnomonică, stereografică, ortografică, exterioară) etc.
Sistemele de proiecție cu importa nță în navigație sunt următoar ele:
 proiecția centrală – c ilindrică dreaptă;
 proiecția Mercator;
 proiecția gnomonică (centrală) e cuatorială, polară sau oblică;
 proiecția stereografică ecuatorială.
În hartă, lungimile sunt reduse față de aceleași lungimi din te ren într-un raport determinat,
exprimat prin scara hărții.
Scara hărții este raportul dintre lungimea unui segment unitar de pe hartă (de exemplu: 1
mm, 1 cm, 1 dm etc) și lungimea reală a segmentului corespunzăt or de pe teren, exprimată în
aceeași unitate de măsură.
Din punct de vedere al scării se disting:
 hărți la scară mare, al căror r aport este unul mare. Acestea su nt hărți complete care conțin
particularitățile unei zone reprezentate; de exemplu o hartă ma rină la scara de 1/5 000 este
o hartă la scară mare;
 hărți la scară mică, care reprezintă zone întinse de pe Pământ, conținând numai datele
principale ale zonei. De exemplu, p hartă marină la scara de 1/ 4 500 000 este o hartă la
scară mică.
Harta marină redă imaginea zonei de navigație cu toate detaliil e și particularitățile care
interesează conducerea navei. Pe ntru satisfacerea cerințelor na vigației, harta trebuie să fie
completă și recentă, adică să conț ină toate detaliile zonei de navigație și să fie țin ută la zi cu toate
schimbările ce survin: apariția unor bancuri de nisip sau altor pericole de navigație (epave,
obstrucții etc), repere noi de navigație instalate la coastă et c. Caracterul și volumul detaliilor pe
care le conține o hartă marină s unt în funcție de particularită țile zonei respective din punct de
vedere al navigației și de impor tanța pe care o reprezintă pent ru traficul maritim.
Aceste considerente determină în cele din urmă și scara la care harta trebuie întocmită;
astfel o strâmtoare sau o zonă costieră dificilă din punct de v edere al navigației și expusă unui
trafic intens va fi reprezentată la o scară mai mare, astfel ca să poată oferi un conținut bogat, cu
toate detaliile necesare navigației.

Andrei Ciprian ODAGIU Hărțile marine. Noțiuni generale
1.2. Proprietățile care se cer unei hărți marine

Harta marină servește pentru rezolvarea grafică a unei serii de probleme, în scopul
determinării poziției navei și sta bilirea drumului pe care nava trebuie să-l urmeze. Pentru a putea
fi folosită în acest scop, harta marină trebuie să îndeplineasc ă anumite proprietăți, între care cele
principale se dau în cele ce urmează.
1. Harta să permită stabilirea c oordonatelor geografice ale unui p unct oarecare cu ușurință și
precizie. Satisfacerea acestei p roprietăți asigură posibilitate a fixării unui punct pe hartă, problemă
care se pune în mod frecvent în navigație. Pentru o rezolvare c ât mai comodă a acestor probleme,
în lucrul pe hartă este necesar ca rețeaua cartografică să apar ă sub forma unui sistem de axe
ortogonale, deci meridianele și paralelele să apară ca linii dr epte reciproc perpendiculare.
2. Loxodroma să apară pe hartă în linie dreaptă. O navă care guver nează după compas un
drum constant, taie toate meridia nele sub același unghi (egal c u drumul navei), descriind pe
suprafața sferei terestre o loxodr omă. În rezolvarea practică a problemelor legate de drumul urmat
de navă pe mare este necesar ca loxodroma să apară ca linie dre aptă. Pentru ca loxodroma să apară
însă în linie dreaptă pe hartă trebuie ca rețeaua cartografică să asigure reprezentarea meridianelor
ca drepte paralele între ele și harta să fie conformă; în acest caz, loxodroma apare ca o secantă care
taie o serie de drepte paralele , drumul navei pe hartă reprezen tând un unghi corespondent.
Pentru cazul particular când loxodroma se confundă cu un meridi an, cu un paralel de latitudine
sau cu ecuatorul, această condiți e impune deci ca meridianele, paralelele și ecuatorul să apară pe
hartă ca linii drepte.
3. Harta să fie conformă. Relevmentele utilizate pentru determinar ea punctului navei sunt
unghiuri în raport cu direcția nord; de asemenea, poziția navei se determină prin metode care
presupun măsurarea de unghiuri orizontale și transpunerea acest ora pe hartă. Pentru ca harta să fie
utilizabilă în rezolvarea problemelor de determinare a punctulu i navei, trebuie ca unghiurile trasate
pe hartă să fie egale cu unghiur ile corespunzătoare de pe teren , deci harta să fie conformă.
4. Harta să permită măsurarea distanțelor cu ușurință și precizie. Măsurarea distanțelor pe
hartă este necesară în rezolvarea problemelor de determinare a punctului navei, dublarea reperelor
de navigație etc. Harta trebuie să ofere o scară a distanțelor care să permită măsurarea distanțelor
comod și precis.

Andrei Ciprian ODAGIU Hărțile marine. Noțiuni generale
În concluzie proprietățile arătat e, pe care trebuie să le îndep linească harta marină, solicită
următoarea formă a rețelei cartografice:
 Ecuatorul, meridianele și paralelele să apară ca linii drepte;
 Meridianele să fie paralele înt re ele și perpendiculare pe para lele;
 Paralelele de latitudine să fie paralele cu ecuatorul.
Harta marină care îndeplinește condițiile arătate a fost realiz ată în anul 1569 de către
cartograful flamand Gerhard Kramer, cunoscut sub numele de Merc ator; harta concepută de el este
cunoscută sub numele de harta Mer cator. Harta în proiecție Merc ator reprezintă avantaje evidente
în rezolvarea problemelor de na vigație; de aceea, ea are o într ebuințare generală l a bordul navelor
maritime.
În condițiile speciale, pentru uzul navigației se mai folosesc și următoarele hărți:
 Hărți gnomonice, pentru navigația o rtodromică, navigația radiog oniometrică și
navigația în zone costiere folosi nd planuri la scări în general mai mari de 1/50
000;
 Hărți stereografice, pentr u navigația în regiuni polare.

1.3. Conținutul hărților marine. Avi zele pentru navigatori și corect area hărților

La bordul navelor maritime se utilizează, în ce mai mare parte, hărți engleze, care pot fi
procurate cu ușurință din majoritatea porturilor lumii. De acee a, în cele ce urmează se va face
referire la conținutul acestor hărți, la modalitatea procurării , corectării și u tilizării la bord.
Cunoașterea hărților maritime, a conținutului lor, abreviațiuni lor, simbolurilor și a
diferitelor indicații menționate, constituie o obligație profes ională fundamentală a oricărui
navigator. Realizarea unui nivel satisfăcător de cunoaștere și acomodare a ochiului cu detaliile
hărții, cu interpretarea corect ă, în mod operativ, impune un st udiu atent și un exercițiu perseverent.

1.3.1. Conținutul hărților marine
Seria hărții, ca element principal pentru ide ntificarea unei anumite hărți, d in cele de
ordinul sutelor sau chiar miilor care se pot afla la bord, este menționată sub formă de număr în
colțul din stânga sus și dreapta jos.

Andrei Ciprian ODAGIU Hărțile marine. Noțiuni generale
Titlul hărții este trecut într-un loc convenabil astfel ca să nu acopere o su prafață cu un
conținut important pentru navigație. Titlul indică zona geograf ică pe care harta o reprezintă.
Seria și titlul sunt redate și pe versoul hărții, astfel ca să poată fi identificate când se
păstrează împăturite în mape.
Data public ării este indicată pe marginea inferioară, la mijloc, astfel:
„London, Published at the Admirality, 6th March 1971”.
Data tipăririi este menționată în colțul din dreapta sus, astfel: „212.71”, i ndicând faptul
că harta a fost tipărită î n ziua a 212-a anului 1971.
Dimensiunile h ărților sunt indicate în inci, în colțu l din dreapta jos, astfel: (37.2 5 x
24.70). Aceste valori indică dimensiunile hărții între limitele interioare ale scărilor grafice ale
latitudinilor și longitudinilor și servesc pentru a verifica ev entualele deformații; operațiunea se
face când harta este uscată.
Scara grafic ă a latitudinilor (crescânde ) delimitează suprafața repr ezentată, spre est și
vest; scara grafic ă a longitudinilor delimitează suprafața hărții sp re nord și spre sud. Unitatea
grafică este la precizie de 1,0. 5, 0.2, 0. 1, funcție de scara numerică a hărții.
Rețeaua cartografic ă este reprezentată prin meridiane și paralele trasate din grad în grad,
multiplii sau subdiviziuni ale acestuia funcție de asemenea de scara numerică a hărții și extinderea
zonei reprezentate.
Scara numeric ă a hărții (natural scale) este indicată sub titlul hărții, alături de paralelul
de referin ță, redat prin latitudinea acestuia; de exemplu: „Natural Scale ଵ
ଶହଵ ଴଴଴ሺlat.3636ᇱNሻ”.
Pe o serie de hărți la scară mare, în partea de jos este redată și scara grafică a hărții, la
unele dublând scara latitudinilor crescânde, la altele (de regu lă pe planurile porturilor, radelor etc.)
substituind această scară; o asemenea scară este intitulată: „S cale of latitude and distance”.
Simbolurile și abrevia țiunile folosite pe hărțile engleze sunt indicate în harta 5011
(„Explanation of symbols and abreviations used on Admirality ch arts”). Această hartă trebuie
afișată la comandă în camera hărților, astfel ca să fie permane nt la îndemâna ofițerului de cart
pentru studiu și confruntare , atunci când situația impune.
Linia coastei („the coastline”) este reprezentată pe hartă în mod diferit, f uncție de
caracteristicile pe care le reprezintă.

Andrei Ciprian ODAGIU Hărțile marine. Noțiuni generale
Topografia coastei , cu elementele ei constructive n aturale sau artificiale, prezi ntă un
interes deosebit pentru recunoașt erea zonei prin observarea de la larg, atunci când se navigă de-a
lungul unor coaste necunoscute.
Pericolele de navigație, din apropierea coastei, ca recifurile de corali, stâncile, epavele etc
sunt prezentate printr-o serie d e simboluri și abreviațiuni.
Sondajele sunt indicate obișnuit în brațe sau picioare (pe planuri); pe hărțile redactate în
ultima perioadă, adâncimile mai mici de 11 brațe sunt exprimate în brațe și picioare. Unitatea de
măsură în care sunt exprimare adâncimile sub titlul hărții, de exemplu: „Soundings in fathoms”.
În zonele cu maree, nivelul de referință al sondajelor („nivelu l zero de hartă”) este indicat
sub titlul hărții pentru mareea joasă la un anumit stadiu.
Liniile de pe hartă care unesc puncte de egală adâncime se nume sc linii batimetrice sau
izobate. Indicarea de sondaje numeroase în hartă arată că ridicarea ce a stat la baza întocmirii hărții
s-a făcut printr-un studiu atent. Dimpotrivă, sondajele puține conținute în hartă pot constitui un
indiciu că studiul zonei respectiv e s-a făcut superficial; exce pții de le o asemenea interpretare o
pot constitui zonele cu adâncimi evident mari. De aceea, „spați ilor albe” de pe hartă (spații lipsite
de sondaje) li se pot da următoarele interpretări:
 Dacă adâncimile din jur sunt mari și nu sunt pericole de naviga ție, se acceptă că și
în zona spațiilor albe adânc imile sunt de asemenea mari;
 Dacă adâncimile din jur sunt variabile sau în apropiere se găse sc pericole de
navigație, este recomandat a se evita trecerea prin spațiile al be. Dacă totuși trecerea este impusă,
este necesar a se lua toate măsu rile de siguranță posibile, fun cție de condițiile de navigație.
Adâncimile minime la care se navigă de-a lungul coastei sunt de terminate de profilul
fundului mării din zonă, de pescajul navei și de condițiile de navigație (starea mării, vizibilitate,
posibilitatea determinării conti nue a poziției navei etc.).
Înălțimile reperelor de navigație, a ele mentelor topografice etc., se exp rimă în picioare
deasupra nivelului mediu al apei înalte la sizigii.

Andrei Ciprian ODAGIU Hărțile marine. Noțiuni generale
1.4. Considerații asupra preciziei hărților marine

Conținutul hărților marine este rezultatul unor ridicări hidrog rafice ale zonei reprezentate,
operațiuni laborioase de determinare a liniei coastei, a coordo natelor geografice ale obiectelor
conținute, a înălțimii acestora deasupra nivelului mării, efect uarea sondajelor, identificarea
pericolelor de navigație etc. desigur că, rigurozitatea acestor ridicări hidrografice, acuratețea
măsurătorilor și determinărilor ce stau la baza întocmirii hărț ilor marine sunt diferite, faptul fiind
determinat de o serie de factori, între care ar fi de menționat și costul ridicat al unor asemenea
operațiuni.
Aproximația sau insuficiența observațiilor este indicată în har tă, atunci când este cazul.
Un exemplu tipic în constituie hărțile care reprezintă coasta d e sud a peninsulei Arabice, unde între
Aden și Muscat, pe o distanță de aproximativ 1300 Mm nu se găse ște nici un far; de-a lungul
coastei sunt indicații repetate prin care se arată că sondajele menționate, puține la număr, sunt
aproximative și anumite porțiuni ale liniei coastei sunt insufi cient cunoscute. În aceste condiții,
navele urmează drumuri paralele cu coasta la o distanță de 20 – 40 Mm.
Criteriile care pot sta la baza se lecționării unei hărți sunt u rmătoarele:
 Ridicarea hidrografică sau ultima ridicare, în cazul în care s- au efectuat mai multe, să fie
de o dată cât mai recentă;
 Sondajele dese și regulat e, fără spații libere;
 Reprezentarea clară a cât mai multe linii batimetrice;
 Linia coastei să fie reprezentată printr-o linie continuă și nu punctată (indicând lipsa unor
informații suficiente).
Gradul de încredere pe care îl prezintă o hartă depinde de rigu rozitatea cu care s-a efectuat
ridicarea hidrografică inițială și de completarea acesteia cu o bservații ulterioare, pe măsura
apariției de elemente noi în zonă.
În navigație, se recomandă utiliz area de hărți la scară mare, d eoarece:
 Conțin mai multe de talii de navigație;
 Orice eroare este redusă la minimum;
 Dacă harta are o deformație, aceasta are efect minim asupra pre ciziei;
 Conține corecții de detaliu.

Andrei Ciprian ODAGIU Hărțile marine. Noțiuni generale
Cărțile pilot („Sailing Directions” sau, în limbajul curent, „ Pilots ”), publicate în 75 de
volume pentru întreaga suprafaț ă a globului, conțin, la început ul fiecărui volum, un capitol,
„Utilizarea hărților ca mijloace de navigație” („The use of cha rts as navigational aids”), în care se
fac aprecieri foarte utile privind gradul de încredere prezenta t de hărțile din zona respectivă și se
dau detalii practice de urmat. Lecturarea acestui capitol, odat ă cu studiul drumului, este de mare
importanță.

1.5. Concluzie

Prin urmare, având în vedere elem entele prezentate mai sus, hăr țile marine sunt proiecții
cartografice foarte complexe, rezultate în urma unui studiu amp lu și unei munci atent desfășurate
prin o succesiune de procedee. Hărțile marine, prin conținutul lor, trebuie să deservească
navigatorilor pentr u o navigație în condiții de maximă siguranț ă.

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie
Capitolul 2
SIMBOLURI ȘI ABREVIERI ALE ELEMNTELOR DE HIDROGRAFIE

Harta 5011 cunoscută sub denumirea de „Symbols and Abreviations used on Admirality
Paper Charts” este cheia primară a tuturor abreviațiilor și sim bolurilor utilizate pe hărțile nautice
publicate de Amiralitatea Britanică și pe toate hărțile și publ icațiile alcătuite de UKHO (United
Kindom Hydrographic Office – en., Biroul Hidrografic al Amirali tății Britanice – ro.). Unele
variații pot apărea pe unele hăr ți sau publicații din seriile A miralității care au fost produse de către
un alt birou hidrografic și ulterior au fost adoptate. Unele si mboluri și abreviații care sunt foarte
ușor de înțeles sau interpretat nu sunt descrise în această pub licație. Alte simboluri și abreviații
care pot fi diferite de cele prezentate în Harta 5011 sunt cele utilizate de sistemele de hărți
electronice folosite în navigație.
Publicația Chart 5011 este bazată pe toate Specificațiile OHI ( Organizația hidrografică
internațională, International H ydrographic Organisation – IHO)a doptate în 1982 cu corectări și
completări ulterioare.

Elementele de natură hidrografică specificate în hărțile de nav igație sunt foarte importante
și contribuie semnificativ la asigurarea navigației în condiții foarte bune odată cu respectarea
acestor simboluri și abreviații de pe hărțile marine. Aceste el emente sunt acelea care țin de: maree
și curenți, adâncimi, natura fundului, roci, epave și obstrucți i, instalații offshore, drumuri și rute
marine, zone și limitele acestora etc.
Ofițerul de cart este responsabil de respectarea acestor elemen te prezente pe hărțile de
navigație. Tocmai de aceea Chart 5011 este vitală la bordul nav ei. Publicația trebuie să fie prezentă
în cabina de comandă pentru a fi consultată ori de câte ori est e nevoie de către personalul de la
navigație.
În cele ce urmează se vor prezenta simbolurile și abreviațiile folosite de Biroul
Hidrografic al Amiralității Brit anice sub formă de tabel, oferi ndu-se explicația pentru fiecare.

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie
2.1.Maree și curenți
Tab. 2.1 – Simboluri și abrevieri r eferitoare la maree și curen ți
Nr. crt. Simbol / Abreviere Explicație
1 LAT Cea mai mică maree astronomică
2 HAT Cea mai mare maree astronomică
3 MLW Nivelul mediu al apelor joase
4 MHW Nivelul mediu al apelor înalte
5 MSL Nivelul mediu al apei
6 MLWS Nivelul mediu al apelor joase la sizigii
7 MHWS Nivelul mediu al apelor înalte la sizigii
8 MLWN Nivelul mediu al ap elor joase la cuadratură
9 MHWN Nivelul mediu al apelor înalte la cuadratură
10 Sp Maree la sizigii
11 Np Maree la cuadratură
12 HW Ape înalte
13 LW Ape joase
14 MWL Nivelul mediu al mareei
15 Curentul de flux al mareei
16 Curentul de reflux al mareei
18 Curent oceanic. Detalii cu privir e la intensitatea și variațiil e
sezoniere ale cure ntului sunt indicate
19 Viteze maxime ale curentului de maree
20
Vârtejuri

Simbolurile și abrevierile anterior prezentate pot fi foarte bi ne înțelese în figura 2.1. sau
figura 2.3.

Andrei Ciprian ODAGIU Simboluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie

Fig. 2.1 – „Tidal Levels a nd Charted Data”
Sursa: Extras din Chart 5011

Andrei Ciprian ODAGIU Simboluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie

Fig. 2.3 – Explicațiile tabelului 2.1

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie
2.2.Adâncimi
Tab. 2.2 – Simboluri și abreviații referitoare la adâncimi
Nr.
crt. Simbol / Abreviere Explicație
1 ED Existența unui dubiu asupra a ceea ce se
găsește într-o anumită zonă
2 Sondarea adâncimii unui dubiu
3 Rep Raportat dar nu confirmat
4 Rep(1973) Raportat, cu anul raportului, dar nu confirmat
5 Sondarea adâncimii unui dubiu sau pericol,
raportat dar nu confirmat
6 12 9 2 #9,7 Sondarea adâncimii unui a dâncimi reale într-o
poziție
7
Sondarea adâncimii înafara poziției
8
Cea mai mică adâncime dintr-un canal îngust
9 Nu s-a găsit fundul la această adâncime
10 Limita unui canal dragat/șenal
11 Canal dragat cu adâncimea în metri
12
Necercetat
13
Inadecvat cercetat

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie
2.3. Natura fundului
Tab. 2.3 – Simboluri și abreviații referitoare la natura fundul ui
Nr.
crt. Simbol / Abreviere Explicație
1 S Nisip
2 M Mâl
3 Cy Pământ
4 Si Nămol
5 St Stânci
6 G Pietriș
7 P Pietricele
8 Cb Bolovani
9 R Stânci mici
10 Bo Galeți
11 Co Corali
12 Sh Scoici
13 SIM Nisip și nămol
14 Wd Vegetație
15 Izvor pe fundul mării
16 Zonă cu nisip și nămol cu pete de
pietre sau pietriș
17
Zonă pietroasă
18
Recif de coral
19 f Fin
20 m Mediu

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie
21 c Brut
22 bk Accidentat
23 sy Lipicios
24 so Moale
25 st Rigid
26 v Vulcanic
27 ca Calcaros

2.4. Stânci, epave și obstrucții
Tab. 2.4 – Simboluri și abreviații re feritoare la stânci, epave și obstrucții
Nr.
crt. Simbol / Abrevie re Explicație
1
Linie de pericol; o linie de pericol
atenționează despre un pericol de navigație sau delimitează o zonă cu pericole sau nesigură pentru navigație
2
Adâncime de siguranță. Posibile
obstrucții după adâ ncimea respectivă
3
Stâncă ce nu acoperă, înălțime de
peste height datum
4
Stânci ce acoperă, înălțime peste
chart datum

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie
5
Stânci care sunt acoperite de apă la
nivelul chart datum
6
Stânci subacvatice despre care se
știe adâncimea dar sunt considerate pericole de navigație
7 Stânci subacvatice a căror adâncime
este cunoscută: În interiorul zonei de corespondență

Înafara zonei de corespondență a adâncimii, considerate pericole de navigație
8 Stâncă subacvatică de adâncime
cunoscută, nu prezintă pericole de navigație
9
Recif de corali care este mereu
acoperit de apă
10
Talazuri

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie
11
Epavă, corpul navei nu este acoperit
de apă, pe hărți la scară mare
12
Epavă, corpul navei poate fi sau nu
acoperit, pe hărți la scară mare
13
Epave subacvatice, cu adâncime
cunoscută, pe hărți la scară mare
14
Epavă, cu adâncime necunoscută, pe
hărți la scară mare
15 Epavă a cărei suprastructură sau
corp al navei iese din apă
16 Epavă al cărei catarg este vizibil la
suprafață
17 Epavă a cărei adâncime a fost
descoperită prin sondare
18 Epavă, cu adâncime necunoscută,
este considerată pe ricol de navigație
19 Obstrucție sau pericol de navigație a
cărei natură nu este specificată sau nu a fost determinată, de adâncime necunoscută
20 Obstrucție, cu adâncimea cunoscută
21
Stâlpi sau butur ugi, acoperiți în
întregime de apă
22 Piloni, stâlpi, butur ugi, obstacole a
căror poziție este exactă
23
Țăruși de pescuit
24
Capcane de pescuit, plase de pescuit

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie
25
Zonă cu plase de pescuit sau pentru
ton
26
Zone de pescuit
27
Zone de pescuit cu adâncimea
minimă
28
Zone pentru crustacee fără pericole
de navigație
29
Fermă marină (pe hărți la scară
mare)
30 Fermă marină (pe hărți la scară
mică)

2.5. Instalații Offshore
Tab. 2.5 – Simboluri și abreviații re feritoare la instalații of fshore
Nr.
crt. Simboluri / Abrevieri Explicație
1
Numele câmpului petrolier sau
gazeifer
2 Platformă offshore cu nume
3
Limita zonei de siguranță a platformei
4
Centrală eoliană, centrală eoliană cu
înălțime pe verticală

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie
5 Câmp eolian, câmp eoliană și zonă
interzisă
6 Platformă petrolieră
7
Baliză de ancorare la platformă de tip
single point mooring (SPM)
8 SPM/SBM plutitoare
9 Zonă pentru ancorare la fund la
structuri plutitoare
10
Sondă de producție; sondă de
producție cu adâncime cunoscută
11 Sondă suspendată, cu adâncime
necunoscută
12 Sondă suspendată cu adâncime
cunoscută
13
Turbină subacvatică
14 Cablu submarin
15
Zonă cu cabluri submarine
16 Cablu electric submarin
17
Zonă cu cabluri electrice submarine
18
Conducte submarine; nespecificate;
de petrol; de produse chimice; de apă dulce
19 Conductă sau țeavă îngropată (cu
adâncimea de îngropare)

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie
2.6. Căi, drumuri, rute
Tab. 2.6 – Simboluri și abreviații referitoare la căi, drumuri și rute
Nr.
crt. Simbol / Abreviere Explicație
1
Linii de aterizare
2 Linii de tranzit
3 Drum recomandat bazat pe un sistem
delimitat fix
4
Drum recomandat ce nu este bazat pe
un sistem delimitat fix
5
Drum într-o singură direcție bazat pe
un sistem delimitat fix
6
Drum într-o singură direcție ce nu este
bazat pe un sistem delimitat fix
7
Drum recomandat cu limită de pescaj
maxim admis
8 Stabilirea sensului de navigație
9 Recomandarea direcț iei de navigație
10
Linie de separar e a traficului
11
Limită a unei zone restricționate
12
Zonă de precauție

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie
13
Bandă de larg: linia după care navele
nu pot trece sau nu este permisă navigația
14
Șenal navigabil care prin reglementări
are limită de pescaj Șenal navigabil cu pescaj autorizat

Simbolurile și abrevierile mai sus menționate sunt foarte bine exemplificate în următoarea
figură.

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie

Fig. 2.3 – Exemplificarea tabelului 2.6
Sursa: Chart 5011

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie
Tab. 2.7 – Simboluri și abrevieri ref eritoare la sistemul de su praveghere radio
Nr. crt. Simbol / Abreviere Explicație
1 Stație de supraveghere radio
2
Bătaia radarului
3 Linia de referință a radarului
4 Linia de referință a rad arului ce coincide cu
o linie de aterizare
Raportare radio
5
Punct de contactare radio sau punct de
raportare radio arătând direcția de deplasare
a navei
6 Linie de raportare radio

2.7. Zone și limite
Tab. 2.8 – Simboluri și abreviații re feritoare la zone și limit e
Nr.
crt. Simbol / Abreviere Explicație
1
Limită maritimă în general, de obicei
implicând obiecte sau obstacole fizice permanente
2 Limită maritimă în general, de obicei
implicând lipsa unor obiecte sau obstacole fizi ce permanente
3 Limita unei zone restricționate

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie
4
Limita unei zone a cărei intrare este
interzisă
Ancoraj. Zone de ancoraj
5
Ancoraj raportat
6
Dane de ancoraj
7 Zonă de ancoraj, în general
8
Zonă de ancorare numerotată
9
Zonă de ancorare denumită
10
Zonă de ancorare cu ape adânci, pentru
navele cu pescaj mare
11
Zonă de ancorare pentru navele tanc
12
Zone de ancorare de până la 24 de ore
13
Zonă de ancorare pentru carantină
14
Zonă pentru operarea avioanelor marine
15
Zonă de ancorare pentru aparate de zbor
marine
16
Ancorajul interzis

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie
17
Pescuitul interzis
18
Limita unor rezervații marine
19
Zone de descărcare a explosivilor
20
Zonă de descărcare a materialelor
chimice
21
Epavă istorică și zonă interzisă
22 5kn Viteza maximă
23
Zonă de pescuit
24
Zonă militară cu acces restricționat
25 Zonă de minare
26
Zonă cu tranzit de submarine și exerciții
pentru submarine
27
Câmp de mine
Granițe și limite internaționale/naționale
28
Graniță internațională pe uscat

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de hidrografie
29
Graniță internațională pe mare
30 Graniță teritorială în largul mării
31 Limita unei zone contigue
32
Limita zonei naționale de pescuit
33
Limita zonei exclusiv economice
34
Limite portuare
Alte limite
35
Limita frontului de gheață (cu data)
36
Barieră plutitoare
37
Fund stricat
38
Zonă de extracție/dragare
39
Zonă de incinerare

2.8. Concluzie

Din cele anterior prezentate, to ate simbolurile și abreviațiuni le folosite sunt foarte
importante pentru asigurarea na vigației în condiții foarte bune . Acestea pot apărea pe hărțile de
navigație în mod obișnuit iar n ecunoașterea acestora poate duce la riscuri în cad rul navigației.

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de navigație
Capitolul 3
SIMBOLURI ȘI ABREVIERI ALE ELEMENTELOR DE NAVIGAȚIE

Poate cele mai importante simboluri și abreviațiuni de pe hărți le marine, deși nu este
corect spus în acest fel, sunt cele referitoare la navigație. E ste vitală cunoașterea acestora datorită
riscurilor ce se pot evita în cadrul unui voiaj. În această cat egorie intră simbolurile și abrevierile
referitoare la: lumini, balize și geamanduri, semnale de ceață, radar, radio și sisteme de navigație
prin satelit, servicii etc.
În cadrul unui voiaj, ofițerul de cart poate observa la un mome nt dat o lumină.
Cunoașterea acesteia este esențială pentru a conștientiza mesaj ul pe care aceasta îl transmite; de
asemenea lumina se poate compara cu cea însemnată pe hartă. Fol osirea acestui fapt este esențială
pe timpul nopții, mai ales, la recunoașterea zonelor pentru nav igația în zone necunoscute și pentru
evitarea pericolelor.

3.1. Lumini
Tab. 3.1 – Simboluri și abrevieri ale luminilor
Nr.
crt. Simbol / Abreviere Explicație
1
Lumină majoră; lumină minoră;
lumină; far
2 Platformă offshore iluminată
3
Baliză iluminată
4 Lumină majoră a unui obiect plutitor
(ex: light automa tic navigational buoy
– LANBY)

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de navigație
5
Baliză iluminată; pe hărți la scară
mică, unde navigația fără raza de recunoaștere a obiectelor este mică
6 F Lumina este fixă
7 Oc Oculații singure
8 Oc(2) Grup de oculații
9 Oc(2+3) Grup de oculații compuse
10 iso Izofază
11 Fl Flash singur
12 Fl(3) Grup de flash-uri
13 Fl(2+1) Grup de flash-uri compus
14 LFl Flash-uri lungi (mai mult de 2
secunde)
15 Q Sclipire
16 Q(3) Grup de sclipiri
17 IQ Sclipiri întrerupte
18 Mo(k) Codul Morse
19 Al.Wr Lumină alternativă
20 W Alb
21 R Roșu
22 G Verde
23 Bu Albastru
24 Vi Violet
25 Y Galben
26 15M Lumină cu rază simplă
27 15/10M Lumină cu 2 raze diferite
28 15-7M Lumină cu 3 sau mai multe raze
29 (hor) Lumină dispusă orizontal
30 (vert) Lumină dispusă vertical

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de navigație
31
Lumină de aterizare cu linie de
aterizare și arcurile de vizibilitate
32
Lumină de aterizare pe hărți la scară
mică
33
Lumini dispuse în linie marcând
marginile unui canal/șenal
34
Lumină de direcție cu sector îngust și
curs de urmat, flancat de întuneric sau lumină slabă
35
Lumină de direcție cu curs de urmat,
sectorul necartografiat este flancat de întuneric sau lumină slabă
36
Lumină de direcție cu șenal navigabil
îngust flancat de lumini de sector cu diferite caractere pe hărțile standard

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de navigație
37 Lumină de direcție cu șenal navigabil
îngust flancat de lumini de sector cu diferite caractere pe hărțile multicolore
38 Lumină cu sectoare pe hărțile
standard
39
Lumină cu sectoare pe hărțile
multicolore
40
Lumină cu sectoare pe hărțile
standard; limitele sectorului alb marchează părțile laterale ale șenalului
41 Lumină cu sectoare pe hărțile
multicolore; limitele sectorului alb marchează părțile laterale ale șenalului
42
Lumină principală văzută de jur
împrejur cu lumină complementară roșie pentru pericol

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de navigație
43 Lumină de jur-împrejur cu sector
obturat
44
Lumină cu sector slab luminat
45
Lumină cu sector intensificat
46
Lumină expusă numai la nevoie
specială
47
Lumină pe timp de zi
48 (temp) Temporar
49 (exting) Sins(ă)
50 Lumină cu detector de ceață

3.2. Balize și geamanduri
Tab. 3.2 – Simboluri și abrevieri a le balizelor și geamandurilo r
Nr.
crt. Simboluri / abrevieri Explicație
1 Culoare simplă: verde (G) și negru (B)
2
Colare simplă, alta decât verde și
negru

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de navigație
3
Culori multiple în benzi orizontale;
secvențialitatea culorilor este de la vârf la bază
4
Culori multiple dispuse în benzi
verticale sau oblice; culoarea închisă
este dată prima.
5
Marcaje luminoase pe hărți standard
6
Marcaje luminoase pe hărți
multicolore
7
Semne de vârf din balizajul IALA
8
Balize cu semn de vârf, culoare,
reflector radar
9 Geamandură conică,
10 Geamandură cilindrică
11 Geamandură sferică
12 Geamandură pilon
13 Geamandură vergă
14 Geamandură butoi
15 Super-geamandură – de mari/foarte
mari dimensiuni
16 Baliză de acostare
17
Baliză de acostare luminoasă

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de navigație
18 Geamandură de acostare ancorată cu
dane numerotate
19 Geamandură de acostare cu căi de
comunicații telefonice
20
Geamandură ce marchează o zonă de
trageri
21
Geamandură-țintă
22
Șlep
23
Geamandură cu cablu
24 Geamandură pentru colectare de date
de mărime (foarte) mare
25 Baliză pentru măsurarea valurilor sau
a curenților
26
Geamandură sezonieră
27
Far în general (beacon)
28 Far cu culoare; fără semn de vârf
distinctiv
29
Far cu culoare și semn de vârf
30
Far pe o stâncă subacvatică
31 Faruri de aterizare

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de navigație
32
Faruri ce marchează distanțe măsurate
și drumuri precise

3.3.Semnale de ceață
Tab. 3.3 – Simboluri și abrevieri ale semnalelor de ceață
Nr. crt. Simbol / Abreviere Explicație
1 Poziția semnalului de ceață
Tipuri de semnale de ceață
2 Explos Exploziv
3 Dia Diafon
4 Siren Sirenă
5 Horn Claxon
6 Bell Clopot
7 Whis Fluier
8 Gong Gong
9
Sirenă la far; cu un s unet lung urmat de unul
scurt, repetat la 60 de secunde
10
Baliză cu clopot activat de val
11
Baliză luminoasă cu claxon având un semnal
la 15 secunde

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de navigație
3.4. Radar, radio și sisteme de navigație prin satelit
Tab. 3.4 – Simboluri și abrevieri r eferitoare la r adar, radio ș i
sisteme de navigație prin satelit
Nr.
crt. Simbol / Abreviere Explicație
1
Stație radar de coastă
2
Geamandură radar cu transmitere
continuă
3
Geamandură cu transponder radar, cu
identificare Morse
4
Baliză cu transponder radar cu sector
de recepție obscur
5
Baliză cu transponder radar cu sector
de recepție
6 Geamandură de aterizare cu
transponder radar
7
Gemandură de aterizare cu transponder
radar și lumini de aterizare
8
Geamanduri cu transponder radar pe
obiecte plutitoare
9
Reflector radar

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de navigație
10
Baliză radio direc țională cu linie de
curs
11
Baliză radio direcți onală coincidentă cu
lumini de aterizare
12
Baliză radio rotiroare
13
Stație radio de căutare
14
Stație radio de coastă furnizând
serviciul OTG
15
Baliză radio aeronautică
16
Transmițător AIS
17
Transmițător AIS pe obiecte plutitoare
18 World Geodeic System
19
Stație ce furnizează corecții DGPS

3.5. Servicii de navigație
Tab. 3.5 – Simboluri și abrevieri r eferitoare la serviciile de navigație
Nr.
crt. Simbol / Abreviere Explicație
1 Loc de abordare a pilotului
2 Loc de abordare a pilotului cu nume
3 Loc de abordare a p ilotului cu notă

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de navigație
4 Loc de abordare a pilo tului cu elicopterul
5 Stație de supraveghere a piloților, birou de
piloți
6 Birou de piloți
7
Port cu serviciu de pilotaj
8 Stație gardă de coastă
9 Stație gardă de coastă cu stație de salvare
10 Stație de salvare, stați e de barcă de salvare
11 Loc de acostare a bărcilor de salvare
12 Refugiu
13 Stație de semnalizare în general
14 Stație de semnalizare cu IPTS
15 Stație de semnalizare a traficului, semnale
pentru intrarea și plecarea din port
16 Stație port control
17 Stație de ecluză
18 Stație de trecere pe sub pod
19
Lumină pentru pod cu sem nale pentru trafic
20 Stație de distress
21 Stație de semnalizare a furtunilor
22 Stație de semnalizare a gheții
23 Stație de semnalizare a mareei

Andrei Ciprian ODAGIU Sim boluri și abrevieri ale
elementelor de navigație
24 Stație de semnalizare a pericolelor

3.6. Concluzie

Simbolurile și abrevierile prezentate anterior se referă la ele mente ce țin de navigație.
Acestea sunt prezente pe toate hărțile Amiralității Britanice ș i sunt recunoscute la scară mondială.
Cunoașterea acestora este esențială la bordul navelor maritime deoarece poate preveni riscuri și
accidente.

Andrei Ciprian ODAGIU Concluzie

CONCLUZIE

În urma studiului efectuat se poate trage concluzia evidentă că hărțile marine sunt
elemente ce stau la baza navigație fiind folosite din antichita te până în zilele noastre. Acestea sunt
proiecții cartografice foarte com plexe, rezultate în urma studi ului și muncii de amploare. Hărțile
marine, prin conținutul loc clar și ușor de înțeles și utilizat trebuie să servească na vigatorilor pentru
a asigura o navigație î n condiții foarte bune.
Cheia primară a tuturor simbolurilor și abreviațiilor folosite pe hărțile marine în
conformitate cu Biroul Hidrograf ic al Marii Britanii, este cuno scută sub numele de Chart 5011 cu
titlul „Symbols and Abreviations used on Admirality Paper Chart s”. Această publicație este bazată
pe Specificațiile OHI (Organizați a Hidrografică Internațională) .
Elementele de natură hidrografică și cele de navigație întâlnit e de către navigatori pot
aduce riscuri în cazul necunoașterii acestora. Toate elementele vizibile (sau nu) apar pe hartă sub
formă de simboluri sau abrevier i. Ofițerul de cart este respons abil cu respectarea tuturor
semnificațiilor acestora. Acesta trebuie să consulte în permane nță publicația Chart 5011 pentru a
se informa cu privire la toate a ceste elemente foarte important e.
Lucrarea în sine aduce un grad de noutate prin explicarea tutur or simbolurilor conform
prevederilor UKHO. Acestea au fos t explicate sub formă de tabel pe parcursul ca pitolelor.

Andrei Ciprian ODAGIU Concluzie

BIBLIOGRAFIE

1. Chart 5011 – Symbols and Abreviations used on Admirality Paper Charts
2. Dictionary Geotechnical Engine ering – Wörterbuch GeoTechnik
3. Marine Policy, Volume 75, January 2017
4. Richard R. Hobbs – Marin e Navigation 1 : Piloting
5. Wikipedia,The Free Encyclopedia
6. Van Dokkum,K : Ship Knowledge – A Modern Encyclopedia
7. COLREG – Ionescu Ovidiu, Dumitrache Ramona , Arsenie Paulica, D umitrache Cosmin –
Editura ExPorto 2010
8. Tratat de navigație – Gheorghe Balaban
9.