Specializarea: Navigație și Transport Maritim ș i Fluvial [613352]

UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANȚA
FACULTATEA DE NAVIGAȚIE ȘI TRANSPORT NAVAL
Specializarea: Navigație și Transport Maritim ș i Fluvial

Considerații privind efectuarea voiajului la
bordul unei nave tip bulk carrier pe ruta
Szczecin – St.Petersburg – Santos

Coordonator științific ,
Conf.Univ.Dr.Ing. Bârsan EUGEN
Absolvent: [anonimizat],
2017

Declarație

Prin prezenta declar că Proiectul de Diplomă cu titlul „ Considerații privind
efectuarea voiajului la bordul une i nave tip bulk carrier pe ruta
Szczecin, Polonia – St.Petersburg , Rusia – Santos , Brazilia ” este scris de mine și nu a
mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară
sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele utili zate, inclusiv cele de pe Internet,
sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului.

Constanța , 2s017

Absolvent: [anonimizat] ……………. ..……………………………… .………….. .1
1. Cunoasterea Navei ………… …………………………… .……………………………………… .3
1.1.Particularitatile “M/V Ocean Breeze”…… ….……… ……….. …… ……….. ………………. 3
1.2.Stabilirea informatiilor necesare …….……….………………..…………… ……….. …….3

2. Descrierea porturilor de plecare/ sosire …………… .…………………… .………. …………… 7
2.1. Descrierea portului – Szcezcin,Polonia …… ..…….. …………………… ……… ……… .8
2.2. Descrierea portului – St.Petersburg ,Rusia …… …………………. ..…………… ………… ……10
2.3. Descrierea portului – Santos, Brasilia . …………… …………. ………… ………… …… ….12
2.4. G eneralitati si conditii meteorol ogice pentru zonele traversate…. ..……… ………….. …..13

3. Executarea voiajului pe ruta stabilit ă……… ……………………………………………. …20
3.1. Stabilirea passage plan -ului……………… ……… …………………… …..………….. 20
3.2. Completarea check list -urilor aferente voiajului………… ……… …………. ..…… ……… 21

4. Monitorizarea voiajului pe ruta “Szczecin , Polonia , St.Petersburg (Ust-Luga) , Rusia –
Santos , Brazilia ” …………………………………………………………………………………………. …….. .22

5. Activitati practice desfasurate la bordul navei “ M/V Ocean Breeze ”……… …………… ..41
5.4 Incarcarea/Descarcarea mărfii de la bordu l navei ……………………………… ………..41
5.4.1 Proceduri de operare .. …………….. ………………. ……………. …………………… …..51
5.1.Sa fety first -Sigur anta pe primul loc !………………. …………. …….…………………………..44
5.2.Drills -Roluri de echipaj…………………….. ……….. ….…… ……………………….. 44
5.3 Schimbarea si Instalarea noului EPIRB ……… ……… ……… …….. ..………… …….46
Concluzii .……………………… ……………….. …… ………………………………… …55
Bibliografie ……………………… ………………………………………………… .…… ….69

Curu țchi Dimitrie Bogdan Introducere
4
Introducere

Această lucrare de licentă prezintă principalele aspect e ale desfasurarii voiajului
pe ruta Szczecin , Polonia – St.Petersburg , Rusia – Santos, Brazil ia la bordul unei nave de
tip bulk carrier .
La elaborarea proiectului au contribuit cunoștințele dobândit e pe parcurcul
voiajului de cadeție de la bordul navei “ M/V Ocean Breeze ” și pe cele căpătate în decursul
celor patru ani de facultate, pregătindu -mă astfel pentru viitoarea meserie .
Pe toată perioada ins truirii practice la bordul nave i, principalul meu ob iectiv a
fost atingerea tuturor capito lelor din caietul de practica , familiarizarea si acomodarea cu
toate cele necesare pentru desfașurarea activitatilor si a voiajului în deplină siguranță și
conform cu reglementările maritime internaționale pentru funcția de Ofițer de Cart.
Executarea voiajului s -a efectuat pe baza informatiilor primate de la
departamentul navlosiri (chartering) .
Voiajul navei se va desfăsura începand cu Marea Nordului, Marea Baltica, Golful
Finic, Canalul Manecii, Oceanul Atlantic. Aceste sunt zone le care vor fi descri se in general
si din punct de vedere meteorolo gic în ceea ce priveste navigatia si problemele care se pot
ivi.
Lucrarea este structurată în cinci capitole, acestea reflectând principalele etape
care se parcurg la bordul na vei în vederea pregătirii unui voiaj cât și pasi din instruirea
practică a unui ofițer de punte maritim aspirant . În primul capitol este prezentată nava
,,Ocean Breeze” pe care am efectuat o parte din voiajul de practică , fiind urmată de
capitolul doi, cuprinzând descrierea porturilor de încărcare și descărcare , capitolul trei, în
care este descrisa etapa de executare a voiajului , capitolul patru , monitorizare a voiajul ui si
capitolul cinci in care sunt descrise o parte din activitațile practice desfasurate la bordul
navei.

Curu țchi Dimitrie Bogdan Particularitațile Navei
5
1. Cunoasterea Navei ,,M/V Ocean Breeze ”

1.1 Particularitatile Navei
Numele Navei OCEAN BREEZE
Portul de inregistrare MAJURO
Pavilion MARSHALL ISLANDS
Tipul Navei BULK CARRIER
Clasificare NIPPON KAIJI KYOKAI (NKK)
Call Sign V 7 N O 4
Numarul IMO 9 3 7 1 3 5 9
MMSI 53 8 0 0 2 9 8 6
Clasificare NIPPON KAIJI KYOKAI (NKK)
Constructor YAMANISHI CORPORATION – ISHINOMAKI JAPAN
Chila pusa 06 Aprilie 2007
Lansata 08 Iunie 2007
Livrata 29 August 2007
Propietar GERI SHIPPING LTD.
Operat or OCEANFLEET SHIPPING LTD. , ATHENS GREECE

Curu țchi Dimitrie Bogdan Particularitațile Navei
6
DIMENSIUNI PRINCIPALE
Dimensiunea peste tot ( L O A ) 139.9 M
Latimea intre perpendicular ( L B P ) 132.0 M
Latimea de constructi e 25.0 M
Adancimea de constructie 11.50 M
Inaltimea 38.60 M
Nava Goala 4.488 T
INTERNATIONAL SUEZ PANAMA
Tonajul gross international 11.669 T 12.011 T –
Tonajul net international 6.457T 10.611 T 9.818T
TPC 30.81 T/CM
Toleranta apa dulce ( FWA ) 191 mm
LINIILE DE PLIN A INCARCARE
DEPLASAMENT PESCAJ BORD
LIBER DEADWEITGHT
SUMMER 23.612 8.496 3.040 19.124
FRESH WATER 23.614 8.687 2.849 19.126
TROPICAL 24.161 8.673 2.863 19.673
TROPICAL FRESH 24.153 8.864 2.672 19.665
WINTER 23.066 8.319 3.217 18.578

CAPACITATEA DE INCARCARE
CEREALE ( M3 ) CEREALE (FT3)
MAGAZIA NR.1 5.557 196.231
MAGAZIA NR.2 5.992 211.618
MAGAZIA NR.3 6.155 217.367
MAGAZIA NR.4 5.457 192.700
SPECIFICATII TEHNICE
Tipul magaziilor MACGREGOR
Cranice 3 x 30.5 T
Motorul Principal MAKITA – MITSUI MAN B&W 7S35 MC
Putere 5.180 KW x 173 RPM
Viteza de serviciu 13.0 Nd
Consum 18.5 MT

Curu țchi Dimitrie Bogdan Particularitațile Navei
7
Distribuirea tancurilor de marfa
Poza preluata din planul de capacitate al navei

Curu țchi Dimitrie Bogdan Particularitațile Navei
8

Curu țchi Dimitrie Bogdan Particularitațile Navei
9

Curu țchi Dimitrie Bogdan Particularitațile Navei
10
1.2 Stabilirea informa țiilor necesare voiajului

Planificarea voiajului ce urmează a fi executat, se efectuează cu ajutorul ECD IS-
ului, dar, in paralel se realizeaza și în mod traditional și pe harțile din hârtie, obț inandu -se
informații privind zonele maritime pe care urmează să le parcurgă nava cu ajutorul
documentației nautice existent e și care se referă la respectivele arii g eografice .
Pentru inceput dupa ce am aflat toate informatiile pentru pregatirea voiajului si
zona in care v -a trebuii sa navigam , alegem din Catalogul Hartilor, hartile de care avem
nevoie pentru trasarea celui mai convenabil drum de mars si consultam documentatia
nautică necesara.
Inițial ruta a fost trasată pe o hartă generală utilizand o scară mai mare, apoi pe
harți pentru fiecare zonă la o scară adecvată , pentru a furniza informații cât mai sigure
despre zona tranzitată . Înainte de a tr asa ruta, am verificat dacă harțile au fost corectate la
zi, folosind Avizele pentru Navigatori săptamânale și daca există harți cu ediție mai no uă
decât cele existente la bord .
Hărți utilizate pentru trasarea rutei Szczecin, Polonia – St. Petersburg, Rus ia –
Santos, Brazilia :
-BA 4001, 4002, 4003, 4004
-DIN CATALOGUL HARTILOR

Curu țchi Dimitrie Bogdan Particularitațile Navei
11
Documente le consultate:
 Hărțile de navigație corectate la zi și la o scară adecvata, Colectia Admiralty ,
avizele către navigatori, existența unor avertismente de navigație;
 Informații referitoare la portul de destinație (Guide to Port Entry )
 Cartea farurilor(List of lights ):
 Lista mijloacelor de asigurare a radionavigației (List of Radio Signals);
 Cărțile pilot(Pilot Books):
 Ghidul privind rutele recomandate de navigație (Saili ng Directions);
 Table de maree (Tide Atlas, Tide Tables);
 Informații hidro -meteorologice, accesarea în timp real a informațiilor și
previziunilor meteo;

Documente digitale :
 Cartile pilot (e -NP) : Baltic Pilot Vol.1, Vol.2, Vol.3 ; Africa Pilot Vol.1 ,
Bay of Biscay Pilot, Channel , Dover Strait, South America Vol.1, North Sea (East), Norway
Pilot Vol.1, West Coasts of Spain and Portugal
 Cartilea farurilor (Digital List of Lights) : Northem Europe and the Baltic
Area 1+2, South Atlantic and Indian Ocean Ar ea 10,
 Digital Radio Signals : Baltic and Northem Waters Vol.6, Northem Europe,
S.Atlantic and Indian Ocean ,
 Table de mare ( Total Tide ) : Europe Northem Waters And Mediteranean ,
South Atlantic & Indian Ocean ( Southem)
 Temporary and Preliminary updat es

Curu țchi Dimitrie Bogdan Particularitațile Navei
12
Distanta fată de coastă si de pericolele de navigație

Indiferent dacă planificarea voiajului se realizează pe hărțile tipărite sau pe hărțile
electronice , atunci când se navigă în vecinătatea coastei, ruta trebuie stabilită în functie de
urmatoarele principii generale:
– nava să fie suficient de aproape de linia țărmului, pentru ca reperele de
navigație costiere să poată fi observate cu usurință;
– drumul de urmat să fie suficient de departe de coastă, astfel încât riscul unei
esuări, ca urmare a a pariției unei defecțiuni la motorul principal, să fie minim; se utilizeaza
dreptele de paralele
– ruta navei să se mențină în zone cu adâncimi suficient de mari pentru ca
navigația să se desfasoare în siguranță.

Curu țchi Dimitrie Bogdan Descrierea porturilor de plecare/sosire
13

6. Number of person on board
MARSEC
LEVEL OPERATION
1SANTOS, BRAZIL 21-Aug-15 1400H 28-Aug-15 2000H 1 DISCHARGING TIPLAM TERMINAL
2SKAGEN, DENMARK 29-Jul-15 1818H 30-Jul-15 0206H 1 BUNKERING
3UST-LUGA, RUSSIA 24-Jul-15 0148H 26-Jul-15 0100H 1 LOADING SMART BULK ( MPK YUG-2 )TERMINAL
4SZCZECIN, POLAND 10-Jul-15 0730H 21-Jul-15 1730H 1 DISCHARGING HUTA BERTH
5ROSTOCK, GERMANY 07-Jul-15 2254H 09-Jul-15 1848H 1 DISCHARGING BERTH No. 21
6SKAGEN, DENMARK 06-Jul-15 1500h 06-Jul-15 1945h 1 BUNKERING SKAGEN , DENMARK ANCHORAGE
7JORF LASFAR, MOROCCO 18-Jun-15 0506H 29-Jun-15 0250H 2 LOADING BERTH No. 02
8GIBRALTAR 16-Jun-15 2224H 17-Jun-15 0506 1 BUNKERING GIBRALTAR INNER ANCHORAGE
9MOSTAGANEM, ALGERIA 05-Jun-15 1658H 15-Jun-15 1948H 1 DISCHARGING BERTH No. 4.5
10 ALGECIRAS, SPAIN 04-May-15 1554H 04-May-15 2000H 1 BUNKERING ALGECIRAS ANCHORAGESKAGEN , DENMARK ANCHORAGE5. Port A rrived from / Port of Destination
MARSHALL ISLANDS SANTOS, BRAZIL 19
NO. PORTS OF CALL ARRIVAL DATE DEPARTURE DATE NAME OF TERMINALS4. Nationality of shipLIST OF PORTS OF CALL
ARRIVAL
1. Name of ship 2. Port of Arrival / Departure 3. Date of Arrival / Departure
MV OCEAN BREEZE PARANAGUA, BRAZIL2. Descrierea porturilor de plecare/ sosire

Pe data de 13 iulie 2015 , am ajuns in portul Szczecin unde nava pe care urma sa
ma ambarc , ,,Ocean Breeze ’’ era sub ope ratiuni de descarcare. Dupa terminarea descarcarii
, nava s -a indreptat catre locul de ancoraj pe raul Odra , catre rada portul ui Swinoujscie in
asteparea instructiunilor pentru voiajul viitor. Dupa 2 zile au sosit si informatiile: incarcare
ammonium nitrate din portul St.Petersburg, Rusia si descarcare in portul Santos, Brazilia.
Pe durata voiajului executat la bordul navei , am vizitat mai multe porturi precum
Szczecin, Polonia, St. Petersburg, Rusia, Santos, Brazilia, Paranagua, Brazilia, Sfax,
Tunisia, Arzew, Alegeria, Le Havre, France, Taragona, Spania, Sevilia, Spania, Rio
Grande, Argentina, Dakar, Senegal, Tema, Ghana
Lista cu porturile efectuate se poate vedea mai jos :

In cele ce urmeaza vreau sa prezint pe scurt porturile , rezumandu -ma la voiajul din titlul
proiectului :

Curu țchi Dimitrie Bogdan Descrierea porturilor de plecare/sosire
14

Portul de plecare si punctul de unde incepe voiajul este
SZCZECIN,Polonia
Szczecin, Poland
Cordoonatele portului:
53°26'N 14°34'E
UN Locode PLSZZ
Includ e: Swinoujscie
(PLSWI, 53°26'N 14°34'E)
Stettin (PL999, 53°25'N 14°31'E)
Szczecin este un port
important cu operare cargo de
toate tipurile si principalul
manipulator de dry cargo, situtat
in Nord Vestul Poloniei, cu acces
la apele, drumurile si caile ferate
interioare cu conexiuni in tot
vestul si sudul Europei.
Se localizeaza in NVestul
Poloniei , la gura fluviului Odra,
la aproximativ 65 KM / 3Mm de marea deschisa. Ofera un total de 40.000 de m4 spatiu
acoperit si 300,000 de m4 spatiu deschis. 2.1 Harta Portului + Ancoraj SZZCZECIN
Programul Voyager -Port to Port

Curu țchi Dimitrie Bogdan Descrierea porturilor de plecare/sosire
15

Swinoujscie , rada portului unde am stat i n ancora este localizat in Insula Wolin , la intrarea
pe Canalul Swina care duce catre Laguna Szczecin si Fluviul Odra
Hartile pentru apropiere sunt : BA2676, BA2677, BA2678 si BA2679.
Publicatii : BA Baltic Pilot, Vol. 1 si NP 1 8
Dimensiuni Maxime : LOA 215m, Pescaj Bulk 13.2 m, Latime 31.0m
Denistatea apei : 1000
Aeroport : Szczecin International , situate la 45 km.
Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele de peste 50m si pentru toate navele de
pasageri indiferent de lungi me.
VHF : Pilotul lucreaza pe canalul 69, Centrul de control trafic asculta pe canalul 16 si
lucreaza pe canalul 69 pentru Szczecin, iar pentru Swinoujscie pe canalul 12.
Remorcherele: numarul de remorchere ramane la latitudinea pilotului, in mod
normal do ua remorchere sunt folosite pentru acostare si plecarea de la cheu, dar se pot
folosi pana la 11 remorchere.
Dispune de Drydock cu o capacitate de ridicare de 15 000 de tone.
Inainte de a ajunge urmatoarele informatii trebuiesc transmise portului:
 Vessel’ s name, call sign and imo number
 Last country and port of call
 Port of destination
 ETA
 Numarul de pasageri

Curu țchi Dimitrie Bogdan Descrierea porturilor de plecare/sosire
16
 Waste declaration
 Informatii isps
Urmatoarele documente trebuiesc pregatite pentru intrare :
 2 Bill of Lading
 Bonded store list
 12 cargo manifest
 Crew effect declaration
 General declaration
 International load line certificate
 International tonnage certificate
 Maritime declaration of health
 Marpol and financial guarantee certificate
 Passenger list
 Ship sanitation control certificate
 2 stowage plans
 Vessel’s safety certificate

Curu țchi Dimitrie Bogdan Descrierea porturilor de plecare/sosire
17

Descrierea portului UST LUGA(St Petersburg), Rusia

Cordoonatele portului: 53°26'N 14°34'E
UN Locode RUULU
Includ e: Ustluga (RU999, 59°37'N
28°19'E )
UST LUGA este unul porturile cu
cea mai rapidca extindere , cu adancimi d e
apa naturale in port s i apropiere. In prezent
portul opereaza containere, carbine, Ro –
Ro, vrac si general cargo.
Terminalul este inca sub
constructie pentru operarea de LPG, a
produselor petroliere , containerelor, a
produse vrac, si a gazului lichefiat.
Navigatia pe timpul lunilor de
iarna este posibila doar cu cererea
asistentei unui spargator de gheata si se
face la 27 de mile marine distanta de
accesul canalului.
Portul este localizat in Luzhskaya in interiorul Golfului Finic , la aproximativ 60 de
mile nautice Vest Sud Vest de St. Petersburg, aproape de vama Estoniei.
Terminalul construit special pentru operarea exportului fertilizatorilor in vrac are o
capacitate anuale de 5.000.000 de tone cu un cheu pentur operare nave de pana la 75.000
dwt, pescaj 1 6.0m .

Curu țchi Dimitrie Bogdan Descrierea porturilor de plecare/sosire
18
Canalul poate avea gheata pana la 40 de zile pe an . Portul dispune de remorchere
spargatoare de gheata.
Hartile de apropiere sunt : BA2264
Publicatii : BA Baltic Pilot, Vol. 3 si NP 20
Dimensiuni Maxime : Adancimi canal 16.0 m , bulk : 70.000 d.w .t.
Aeroport : Pulkovo International , situat la 105 km.
Pilotajul este obligatoriu in zona coastei VTS de la baliza nr.06 pentru navele care intra in
portul Ust -Luga. Zona de îmbarc are a pilotului poate diferii datorita navigatiei sau a
conditiilor vremii. Cererea pentru pilot se face via agentul la St. Petersburg Trafic.
VHF : St. Petersburg Trafic este impartit in 2 sectoare, lucreaza in sectorul 1 pe canalul 74
iar de la baliza nr.6 in sectorul 2 pe canalul 10.
Remorcherele : 4 remorchere disponibile.
Inainte de a ajunge urmatoarele informatii trebuiesc transmise portului:
 Name, call sign, MMSI, flag
 Latitude and longitude
 Bearing and distance from a landmark
 Name last port of call
 Name of next port of call and expected arrival ETA
 Maximum draft
 Cargo and brief detail of any dangerous cargo
 Defects, damage, deficiencies, limitations
 Ship’s representative, owner
 Loa, breadth, tonnage
 Number of persons on board

Curu țchi Dimitrie Bogdan Descrierea porturilor de plecare/sosire
19

Curu țchi Dimitrie Bogdan Descrierea porturilor de plecare/sosire
20

Descrierea portului SANTOS, Brazil ia
Santos COSIPA Terminal, Brazil
Cordoonatele portului: 23°55'S 46°19'W
UN Locode BRSSZ
Includ e: Ilha Barnabe
(BR999, 23°55'S 46°19'W)
Cubatao
(BR999, 23°55'S 46°19'W)
Santos este un port de –
alungul fluviului operator a toate
tipurile de cargo.
Se localizeaza in centrul
Statului Sao Paulo, la 180 mile
nautice Vest Sud Vest de Rio de
Janeiro, instalatiile portuare sunt
amplasate pe fluviu l dintre insula
Sao Vicente si Santo Amaro.
Hartile pentru apropiere sunt :
BA19 , BA530, BA3980
Publicatii : BA South America Pilot, Vol.1, NP 5.
Dimensiuni Maxime : Adancimi 15.0m, Pescaj Bulk : 14.2m , Tancuri : LOA 230m, pescaj
11.5m

Curu țchi Dimitrie Bogdan Descrierea porturilor de plecare/sosire
21
Denistatea apei : 1020
Restrictii: Viteza maxima admisa pentru navigatia in siguranta pe canal este 8 noduri.
Aeroport : Sao Paulo Congonhas Domestic, la distanta de 50km si Sao Paulo Gauarulhos
International la 60km.
Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele de peste 50m si pentru toate navele de
pasageri indiferent de lungime.
VHF : Comandantul Portului asculta pe canalul 16. Pilotii asculta pe canalele 11 si 16.
Remorcherele asculta pe ca nlul 16 si lucreaza pe canalele 10 si 13. Port control asculta pe
canalul 16 si lucreaza pe canalele 11, 12, 13, 14, 68, 69, 71 si 74 , 24 de ore.
Remorcherele: numarul de remorchere dispnibile sunt 16, operate de 4 companii,
asculta pe canalele VHF 10,13 si 16 . Navele cu bow-thruster pot angaja doar 1 remorcher
in loc de 2. Pe Canalul Piacaguera navele vor trebuii aiba cel putin 2 remorchere dintre care
cel putin unul sa fie legat la nava.
Dispune de Drydock : LOA 65 m , latime 12.0m , pescaj 4.2 m la pupa si 3.9 m la
prova.
Urmato arele documente sunt cerute de catre autoritatile portuare :
 2 bonded stores list
 1 cargo ship safety construction certificate
 1 cargo ship safety equipment certificate
 1 cargo ship safety radip certificate
 2 crew effects dec larations(detailed)
 8 crew list
 1 international load line certificate
 1 international oil pollution prevention certificate
 1 international tonnage certificate (1969)

Curu țchi Dimitrie Bogdan Descrierea porturilor de plecare/sosire
22

 1 last port state control report
 2 maritime declarations of health
 2 nil lists
 4 passenger /nil lists
 2 ports of call lists
 2 provisions
 1 registry certificate
 1 safety management certificate
 2 ship’s particulars
 2 spare parts list
 2 vaccination lists
Terminalul COSIPA , Portul Santos – Poza din Guide to Port Entry

Curu țchi Dimitrie Bogdan Generalitați și condiții meteorologice
23

2.3. Generalitati si conditi i meteor ologice pentru zonele
traversate

Descrierea condițiilor meteorologice pentru zonele traversate

Pe parcursul acestui voiaj nava a traversat m ai multe zone cu caracteristici
meteorologice diferite.
La plecarea din portul Szczecin, am navigat in apele Marii Nordului indreptandu -ne
catre Marea Baltica si anume catre portul UST -Luga , Rusia , unde nava a intrat in Golful
Finlandei, iar mai apoi in drumul catre Santos , Brazilia , am navigat prin stramtoarea
Skagen, Danemarca unde am oprit pentru bunkeraj , apoi prin Canalul Manecii , cel care
face legatura intre Oceanul Atlantic si Marea Nordica, iar apoi am trecut pe langa Golful
Biscay si am int rat in apele Oceanului Atlantic traversand ecuatorul.

Marea Baltica – Poza din Sailing Directions Baltic Pilot NP20

Curu țchi Dimitrie Bogdan Generalitați și condiții meteorologice
24
Golful Finlan dei se situeaza intre Osmussaar in partea de S ud si Russaro in parte de
Nord Nord Vest, extinzandu -se catre est 210 mile. Partea de nord contine multe insule si ,
de asemenea, pericole iar canalele sunt prea inguste si complicate pentru a fi folosite fara
cunostintele ncesare. Apropierea spre portul principal in partea de Nord al gol fului este
foarte bine marcata si luminata. Partea de S este accesibila in special pentru navele cu
pescaj moderat.
Prin tot golful finic sunt zone minate , in special Area147, unde se considera ca
minele inca ar putea prezenta un pericol pentru navele din rada, pescadoare sau pentru
navele angajate in orice alta forma a lucrului pe fundul marii.
Navele care naviga catre Golf sunt recomandate sa foloseasca rutele de separare a
traficului , stabilite pentru a creste siguranta navigatiei.
Acest golf ofera cateva arii cu adancimi clar definite ca nisip, piatra sau mal. . Ooze
predomina in general adancimi de peste 40 de m, mal se gaseste la adancimi mici.
In partea de S al golfului e ste in general nisipos combinat cu pietre.
De-alungul partii de Nord se afla un complex de sediment distribuite pe o suprafata
extinsa de 20 de mile , in general gramajoare neregulat e de mal se gasesc in pe fundul
apelor adanci.

Curu țchi Dimitrie Bogdan Generalitați și condiții meteorologice
25

Predominarea directiei curentilor in conditii de vant slab
Imagine din Baltic Pilot Vol.3
Vanturile slabe bat in partea de Nord deplasandu -se catre W de Insulele Estoniene
Saaremaa si Hiiumaa, apoi revin catre E in Golful Finic de -alungul Coastei Estoniane . In
general , Estul in trarii in Golf ocupa
Vanturile puternice din aproape orice directi e pot ridica probleme.

Curu țchi Dimitrie Bogdan Generalitați și condiții meteorologice
26
Influentele mareei in Marea Baltica este imperceptibila. Oricum diferentele
considerabila la nivelul marii pot fi cauzate de vantul puternic si a variatiei presiunii
atmosferice.
Conditiile presiunii atmosferice de obicei aduc curenti puternici care par sa urmeze
directia vantului.

Curu țchi Dimitrie Bogdan Generalitați și condiții meteorologice
27
Marea Baltica

Curu țchi Dimitrie Bogdan Generalitați și condiții meteorologice
28
Marea Nordului

Curu țchi Dimitrie Bogdan Generalitați și condiții meteorologice
29

Canalul Manecii

Anticiclonuri
Anticiclonul Azore

Anticiclonul tinde a domina zona pe timp de vara, in special cand un val de presiune
inalta se extinde Nord Est din centrul sau catre Franta si Europa centrala. De obicei valul
acesta, regleaza conditiile vremii in zona acoperita de acest volum, in timp ce forteaza
miscarea estica a d epresiunii departe in Nord.

Anticiclonul Asiatic

Anticiclonul Asiatic ce apare in zona Siberiei pe timp de iarna, poate forma valuri
de presiuni cu o inaltime foarte mare extins pe tot cuprinsul Nord Vest ic al Europei . De
asemeni apar si vanturi estice foarte reci si uscate care pot dura saptamani intregi. Atunci

Curu țchi Dimitrie Bogdan Generalitați și condiții meteorologice
30
cand aceste conditii persista, depresiunile nu mai pot traversa zona , ramanand blocate pana
cand valul se rupe.

Fronturile reci si cal de

Fronturile calde, sunt asociate frecvent cu innorari joase si ploi, de obicei, vara, se
pozitioneaza in zona dintre partea de sud sud est si nord vest , iar iarna in partea dintre sud
vest si vest.
Venirea fronturilor reci aduc si vant puternic dar cu o buna vizibilitate ,
pozitionandu -se in zona dintre Sud V est si Nord.
Vanturile

Vanturile din zona sunt intr -o larga extintie controlata de depresiunea estica mobila
si a fronturilor asociate, asadar variaza atat in viteza cat si in directie.

Curu țchi Dimitrie Bogdan Generalitați și condiții meteorologice
31
Vanturile sunt variabile dar predominante dinspre zona cuprinde intr e SSW si NW.
Primavara si iarna tarzie exista o crestere in frecventa a vanturilor nord . Cele mai puternice
vanturi se inregistreaza pe timp de toamna/iarna avand forta de la 5 in sus pe scara
Beaufort. In luna Decembrie frecventa vanturilor din Vest au u n procentaj de 65% , iar cele
din Est de 35% , Pe cand in Iulie frecventa vanturilor din Vest scade la 25% , iar cele din
Est la 15% .
Conditia marii
In Canalul Manecii , directia predominanta a hulei este cuprinsa in zona WSW si W
dar cu o mica crestere a frecventei din ENE iarna tarzie si primavara. Pe timp de iarna ,
aproximativ 10% din observatii ale hulei inregistreaza mai mult de 4m , care pe timp de
vara se reduc la mai putin de 2%.
Ceata si vizibilitatea
Ceata este intotdeauna insotita de o vizibil itate scazuta , la mai putin de 1 km , este
des intalnita primavara si vara , atunci cand bat vanturile calde dinspre Vest spre Sud Vest.
Spre deosebire de iarna atunci cand ceata este rara, dar doar pe timp de precipitatii aproape
de fronturi, vizibilitate a scade la limita celor pe timp de ceata .
De multe ori , ceata se formeaza, langa coasta de sud a Angliei datorita vantului
care bate din Sud Vest pe timp de vara si care se poate extinde pana la coasta de Nord a
Frantei .
Temperatura aerului poate fii e xtrem de variabila , mai ales iarna, datorita
schimbarilor frecvente a aerului care afecteaza zona. Cele mai reci perioade sunt cele pe
timp de iarna Ianuarie – Februarie, iar cele mai calde pe pe timp de vara Iulie – August.

Curu țchi Dimitrie Bogdan Generalitați și condiții meteorologice
32

Valori in procentaj ale frecventei cetii pe timp de vara – Poza din NP28 Channel Pilot

Curenti Canalul Englez – Poza preluata in NP28 Channel Pilot

Curu țchi Dimitrie Bogdan Generalitați și condiții meteorologice
33
Bay of Biscay

Curu țchi Dimitrie Bogdan Generalitați și condiții meteorologice
34

Predominarea si variabilitatea curentilor pe timp de vara

In decursul anului pe timpul verii curenti i din jumatatea V estica sunt predominanti
Estici, in apropierea golfului curenti i isi vor schimba directia dinspreS Sud spre Sud Vest,
pe cand in golf curentii sunt din nou estici .
Constantele sunt in general joase, nu se poate stabili o directie anume, particulara,
deoarece curentul la orice ora este dominat de vanturile din zona, care pot sufla din orice
directie. Durata oricarui tip de curent variaza considerabil.

Curu țchi Dimitrie Bogdan Generalitați și condiții meteorologice
35
Oceanul Atlantic

Curu țchi Dimitrie Bogdan Generalitați și condiții meteorologice
36
Ecuator

Curu țchi Dimitrie Bogdan Executarea voiajului pe ruta stabilita
37
3. Executarea voiajului pe ruta stabilit ă

Executarea voiajului s -a efectuat pe baza informatiilor primate de la departamentul
navlosiri (chartering). Aceste informatii fac referire la :

1. numele navlositorului.(cel care a inchiriat nava -charterer),
2. data de cand se scurg staliile,( laycan/layda ys),
3. data cand se anuleaza contractul(cancelling),
4. numele agentului in portul de incarcare si descarcare,
5. cantitatea si marfa care trebuie incarcata,
6. viteza de deplasare a navei pe durata contractului,
7. data cand s -a incheiat contractul(charterparty),
8. adresa completa a navlositorului(full style),
9. adresa completa a armatorului,
10. adresa complete a operatorului commercial si tehnic( tehnical operator ,
commercial operator),
11. numele intermediarului(broker – cel care a intermediat contractul),
12. date despre caracteristicile navei,
13. rotatia porturilor incarcare/descarcare,
14. clause si sanctiuni stabilite in conctract(charterparty)
15. date referitoare la conosament (actul de propietate al marfii Bills Of Lading)

Curu țchi Dimitrie Bogdan Executarea voiajului pe ruta stabilita
38
2.1 Stabilirea passage plan -ului
Planificare a voiajului este procedura cea mai importanta efectuata la bordul
navelor comerciale, atat din punct de vedere al desfasurarii in conditii de siguranta a
voiajului cat si din considerente economice in ceea ce priveste realizarea trans portului in
cel mai scurt timp .
Cu alte cuvinte e ste o dezvoltare c ompletă ce descrie voiajului unei nave de
la început până la sfârșit.Planul include plecarea de la cheu și zona portuară, zona libera de
navigare , apropierea de destinație, și de manev ra; termenul folosit , pentru aceasta este "de
la dana la dana". Conform dr eptului internațional, comandantul unei nave este din punct de
vedere legal responsabil pentru planificarea voiajului, dar obligația de into cmire a acestuia
este delegată o fițerului de navigație a navei, de obicei, ofițerul secund pe navele
comerciale.
Dupa ce a fost trasat drumul cel mai potrivit , ținând seama de particularitățile
regimului hidrometeorologic și condițiile de navigație (trafic separ at, mine, lucrări, foraje
etc ). Se va intocmi Passage Planul, impreuna cu verificarea ch eck-listurilor aferente.
(Anexele 1,2,3 )
Cele mai importante regiuni cu trafic separat stabilite și organizate din zona
navigata de catre noi sunt :

În Marea Baltică:
-la sud și est de insul a Sommers;
-la sud de insula Hogland;
-la nord de insula Rodsher;
-la sud de farul Kalbädagrund;
-la sud de farul Porkkala; -la sud de insula Gotland;
-la sud de insula Oland;
-la apropierea de portul Rostock;
-in strâmtoarea Sund.

Curu țchi Dimitrie Bogdan Executarea voiajului pe ruta stabilita
39

În sudul Mării Nordul ui:
-în bara Helgoland, de -a lungul
coastei Olandei si Germaniei;
-la North Hinder;
-la nord de bancul Sandettie;
-în strâmtoarea Dover.

În Marea Mânecii:
-la nord de insula Casquets;
-la vest de insula Ushany

Curu țchi Dimitrie Bogdan Executarea voiajului pe ruta stabilita
40
Completarea check list -urilor aferente voiajului

Curu țchi Dimitrie Bogdan Monitorizarea voiajului
41
4. Monitorizarea voiajului pe ruta “Szczecin , Polonia ,
St.Petersburg (Ust-Luga) , Rusia –Santos , Brazilia ”

În timpul voiajului, responsabilitatea fiecarui ofițer de cart, după primirea cartului,
este de a verifica daca drumul a fost corect trasat pe hartă, daca drumul comunicat a fi ținut
la compas de catre timonier sau autopilot este corect , verifica punctul navei pe baza
relevmentelor vizuale proprii, in jurul coastei, ori cu ajutorul radarului sau al gps -ului, mai
ales in mare lar ga. Verifica distanta parcursă în cartul precedent și dacă punctul est imat a
fost corect pus pe hartă, citeste ordinele comandantului , ordinele de noapte ale
comandantului, avizele pentru pericole de navigatie si se a sigura ca toti membrii cartului
sunt c apabili de a -si exercita obligatiunile

Poze ecdis

Curu țchi Dimitrie Bogdan Activitati practice desfasurale la bordul navei
42

5. Activitati practice desfasurate la bordul navei “ M/V
Ocean Breeze ”

Incarcarea/Descarcarea mărfii de la bordul navei

Odata ajunsi in portul St. Petersburg , dupa terminarea tuturor
formalitatilor necesa re , s -a inceput incarcarea marfii precum in Cargo Planul
(Anexa) stabilit.
S-a incarcat Ammonium Nitrate granule , fertilizator cu grad de marfa
periculoasa, Clasa 5.1, deoarece aceasta marfa in contact cu o sursa de caldura
sau combustibil poate produce explozie , iar daca este puternic incalzit incepe
sa se descompuna si emite gaze toxice.

Curu țchi Dimitrie Bogdan Activitati practice desfasurale la bordul navei
43

Curu țchi Dimitrie Bogdan Activitati practice desfasurale la bordul navei
44

Curu țchi Dimitrie Bogdan Activitati practice desfasurale la bordul navei
45

Proceduri de operare

Curu țchi Dimitrie Bogdan Activitati practice desfasurale la bordul navei
46

Curu țchi Dimitrie Bogdan Activitati practice desfasurale la bordul navei
47

Curu țchi Dimitrie Bogdan Activitati practice desfasurale la bordul navei
48
Drills -Roluri de echipaj

Participarea la drill -uri(roluri de echipaj) , fac parte din rutina activitatilor care
trebui esc facute la bordul fiecarei nave , importanta pentru toti membr ii echipajului pentru a
fii siguri si a stii cum sa actioneze in momentele mai putin dorite

(Participarea la Abandon Drill – Arhiva personala )

Curu țchi Dimitrie Bogdan Activitati practice desfasurale la bordul navei
49

Schimbarea si Instalarea noului EPIRB

Curu țchi Dimitrie Bogdan Activitati practice desfasurale la bordul navei
50
Concluzii
Voiajul începe in portul Szczecin (Polonia ) pe data de 13 .07.2015 la ora locală
12.00 și ETA în portul UST LUGA (RUSIA) este 16 .07.2015 ora locală 15.00, durata
totală fiind de 3 zile În această perioadă, condițiile meteo întâlnite pe parcurs sunt în
general calme, neprezentând probleme majore navigației.
Această lucrare cuprinde majoritatea aspectelor unui voiaj, precum: cunoasterea
navei , descrierea porturilor de încărcare și descărcare, descrierea si monitorizarea rutei
de navigație, caracterizarea din punct de vedere meteorologic a zonei de navigație si
descr ierea a catorva activitati din cele practice, desfasurate la bord
În cazul unui voiaj bine planificat și dacă monitorizarea deplasării navei se
efectuează cu profesionalism pe toată durata acestuia, riscul apariției unor evenimente
care să pună nava in per icol sunt foarte mici. În speci al pentru ofițerii de cart cu m ai
puțină experiență practică, este foarte importa nt să cunoască cât mai exact posibilele
dificultăți pe care le pot avea de întâmpinat pe durata cartului.
În zonele de coastă s -au folosit metodele de navigație costieră, ținând cont de
limitările metodei. În larg, s -a folosit cel mai frecvent estimarea pozitiei navei prin diferite
procedee, cea mai rapidă fiind totuși GPS -ul dar care poate avea erori de natură
electronică care nu pot fi contr olate de utilizator.
Oricât de dotatǎ este o navă din punct de vedere tehnic, echipajul este acela de
care va depinde buna stare și întreținere a acesteia. Bridge Team Managementul stǎ la
baza oricărei echipe de cart, ajutându -i pe membrii acesteia sǎ înțe leagǎ mai bine rolul
participării, cooperǎrii, ajutorǎrii, în cadrul formǎrii unui spațiu de lucru comun, unde
ideile tuturor trebuiesc ascultate, perfecționarea profesionalǎ este intotdeauna continuǎ iar
valorile morale ale individului sunt respectate .

Curu țchi Dimitrie Bogdan Activitati practice desfasurale la bordul navei
51
Bibliografie

-List of lights:
-Pilot Books:NP
-Tide Atlas & Tide Tables
-Jurnalul Oficial al UE(2010/159/UE)
-Admirality Sailing Directions
-Guide to Port Entry
-Ocean Passages for the World
-Thomas Stowage 3rd Ed 1995
-Tratat de manevra navei – Debovean u Marin
-Tratat de navigație maritimă – Balaban Gheorghe
-Transportul Maritim – Beziris Anton și Gheorghe Bamboi
-Pozele reprezentând hărțile de navigati e au fost extrase din programul Ecdis