Specializarea : Muzică Religioasă [604428]

Universitatea Națională de Muzică din București
Facultatea de Compoziție , Muzicologie și Pedagogie Muzicală
Specializarea : Muzică Religioasă

Activitatea corală armonică laică și religioasă
în județul Argeș (secolele XIX-XX)

Coordonator științific :
Prof. univ. d r. Nicolae Gheorghiță

Absolvent: [anonimizat] 2018

3
Cuprins

Cuprins……………………………………………………………………………………….. ……………… pag. 3
Argument………………………………………………………………………………………. ……….. ….. pag. 4
Capitolul I.
I.1. Evoluția muzicii în spațiul Argeșean………………………………………………. p ag.6
I.1.1. Arhimandritul, protopsaltul și compozitorul Ghelasie Basarabeanu
(1790 – 1851) la Curtea de Argeș…………….. ……………………………………… ……… ……… pag. 9
I.1.2. Protopsaltul și compozitorul Ioan Zmeu (1860 – 1922) la Curtea de Argeș…… pag. 11
Capitolul II.
II.1.Formații corale reprezentative în Județul Argeș………………………………. pag. 13
II.2.Coralele reprez entative din Curtea de Argeș :
II.2.1.Corala „Orfeu” din Curtea de Argeș……………………………………………………… pag.17
II.2.2. Corul Catedralei Episcopale din Curtea de Argeș…………………………………… pag. 23
II.3. Coralele reprezentative d in Câmpulung -Muscel :
II.3.1.Corul din comuna Rucăr……………………………………………………………………. … pa g.29
II.3.2 Corul Mânăstirii „Negru Vodă” din Câmpulung -Muscel………………………… pag.32
Capitolul III.
III.1. Dirijorii reprezentativi ai spaț iului Argeșean :
III.1.1.Profesorul și Dirijorul Gheorghe Ciuculescu (1941 – 2002)…………………….. pag. 36
III.1.2. Profesorul și Dirijorul Alexandru Alfons Popescu (1912 -1978)…………… pag.41
Capitolul IV.
IV.1.Dascăli și compozitori reprezentativi din zo na Argeșului :
IV.1.1. Compozitorul Chiril Popes cu (1897 -1992)…………………………………………… pag. 48
IV.1.2 . Compozitorul și profesorul Gheorghe Piele ( 1944 )……………………………… pag. 52
Bibliografie……………………………………………………………………………… ……… . pag.55

4
Argument

Elaborarea lucrării „ Activitatea c orală armonică laică și religioasă în j udețul Argeș
(secolele XIX -XX)”, are ca scop prezentare a vieții muzicale corale și religioase de pe teritoriul
Argeșului , vestit leagăn de muzichie , cu frumoase tradiții muzicale , cu un folclor inconfundabil,
original, tran smis din generație în generație , lăsându -ne moștenire o întreagă m ișcare corală de
amatori , în special în zona satelor pe la jumătatea secolului al XX -lea.
Alegerea acestei teme a fost determinată de interesul și de dorința personală de studiere a
activității muzicale argeșene, reprezentative pe plan național și internați onal, îndeosebi activitatea
muzicală din orașul natal, Curtea de Argeș .
Lucrarea este structurată în patru capitole fiecare dintre acestea abordând un subiect din
perspectiva imaginii de ansamblu , astfel :
În capi tolul I am sintetizat evoluția și practica muzicii, în special cea d e origine bizantină
(bisericească) arăt ând și demonstrând totodată că Mitropolia Argeșului a fost primul leagăn al
muzicii bizantine cu peste 100 de ani înaintea vestitelor școli de la Putna și Brașov (1493
respectiv 1495). Apoi am mai arătat faptul că apariția școlilor înființate pe parcursul anilor , după
secolul al XVII -lea, a ajutat la ridicarea standardelor în materie de muzică apărând primele coruri
de copii ce cântau la stranele bisericilor, mai apoi arătând truda, munca și dragostea pentru zona
Argeșului a protopsaltului Ghelasie Basarabeanu și a protopsaltului Anton Pann , cei ce au
dezvoltat muzica de tradiție bizantină prin înființarea „Școlii locale de cântăreți ”,ambii muzicieni
activând ca dascăli de muzică psaltică în urbea Basarabilor.
Capitolul al II -lea conține stuctura formați ilor muzicale corale argeșene de la sfârșitul
sec. XX-lea până în prezent , arătând faptul că, deși perioada interbelică a fost una foarte dificilă ,
în materie de muzică , mișcarea corală arg eșeană a cunoscut o bogată creștere din punct de vedere
al numeroaselor formații corale (ce numărau peste 50 ), o creștere a cali tății artistice și a
îmbogățirii repertoriului muzical dar și apariția primului Festival Național de Muzică Corală
„D.G. Kiriac” din județ . În cele două subcapitole aduc informații despre formațiile corale locale
reprezentative, „Corul Orfeu ” și „Corul Catedralei Episcopale ” din Curtea de Argeș , dar și
despre „Corul din comuna Rucăr ” și Corul Mânăstirii „Negru Vodă” din Câmpulung -Muscel.

5
Capitolul al III -lea aduce în prim plan o mică parte din dirijorii de excepție ai județului ,
precum maes trul Gelu Ciuculescu (1941 –2002) , cel ce a adus muzica corală locală la un nivel
profesional consistent , punând bazele corului „Orfeu”, acesta fiind cunoscut și apreciat la nivel
județean, național și internațional , câștigând numeroase premii, punând bazele și a multor corale
de muncitori dar și a numeroaselor corale pe la școlile pe unde a fost dascăl ; amin tim tot într -un
subcapitol și pe maestrul Alexandru Alfons Popescu (1912 –1978) cel ce a pus bazele corului din
Domnești , cu care s -a remarcat în tot județul, în primul rând prin mărimea corului ce număra
aproximativ 200 de coriști , dar și prin prisma compo zițiilor sale folclorice . Acești mari dirijori au
fost apreciați atât pentru atașamentul lor față de această nobilă activitate cât și pentru contribuția
acestora la ridicarea pe o treaptă superioară a nivelului interpretativ.
În capitolul al IV -lea, am adu s în prim plan doi dascăli și compozitori de excepție ce s -au
născut în z ona Argeșului, pe numele lor, Chiril Popescu , un titan în ceea ce privește muzica
religioasă și ale cărui compoziții sunt cântate în cultul religios și pe profesorul Gheorghe Piele ,
un cunoscut profesor de muzică al or așului Curtea de Argeș, cel care menține tradiția populară
argeșeană prin compozițiile sale.

6
CAPITOLUL I
I.1. Evoluția muzicii în spațiul a rgeșean

Curtea de Argeș, vatră străbună a Basarabilor voievozi, cetatea de scaun a Țarii
Românești1, citadela de pe Argeș va fi intrat in legend ă prin nenumăratele evenimente de o
importantă istorie culturală. Aici sau înalțat monumente civile și religoase adăpostind cea mai
mare necropolă voievodală2, in acest oraș au domnit Basarab I, Nicolae Alexandru Basarab,
Vlaicu Vladislav, Radu I, Dan I și Mircea cel Batrân3. Totodată aici s -a infi ințat, la 1 mai 1359 ,
prima m itropolie a Țarii Românești4. Orașul a fost un punct de atracție pentru diferite
personalitați marcante , oameni de artă, știință și istorie precum Titu Maiorescu, Ion Slavici,
Anton Pann (pseud. lui Antonie Pantaleon Petroveanul)5, Alexandru Vlahuță, Nicolae Iorga6 ș.a.
Tot de la Curtea de Argeș s -a născut celebra baladă populară a Meșterului Manole , culeasă de
Vasile Alecsandri.
Nu degeaba începem o mică istorisire a orașul ui Curtea de Argeș , acesta având o mare
pondere în istoria muzicii argeșene, dezvoltând în timp o mare tradiție a muzicii bizantine și a
muzicii corale neasemuită, dar să nu uita m și de zonele limitrofe ale orașului care au ajutat la
imbogățirea culturi muzicale.
Prim ele formații corale de amatori sunt semnal ate încă din secolul al XIX -lea, când în
acest spațiu argeșean au activat un număr impresionant de formații corale valoroase, formații ce
au participat la numeroase concursuri naționale și internaționale , conturând un adevărat focar
muzical de excepție.

1 Valerian, Marinescu, „Monografia așezarii Argeșului, Curtea de Argeș de la inceputuri până in 1989 ”, Pitești,
Editura Europroduct, 1999, p. 16.
2 Pavel , Chihaia, „Traditii răsăritene și influențe occidentale ,” Pitești , 1993. Apud. Valerian Marinescu, op. cit.,
Pitești , p. 17.
Editura Europroduct, 1999, p. 10.
3 Codruț – Dumitru , Scurtu , Teză de Disertație: „Cultura muzicală românească laică și religioasă de tradiție
bizantină din zonele Argeș, Pitești și Câmpulung -Muscel sec. XIX -XX” (ms. dact.) U.N.M.B. 2009, Sebastian -Barbu
Bucur, p. 2.
4 Ibidem, p. 2.
5 Viorel ,Cosma, „Muzieni Români: Compozitori și muzicologi. Lexicon ”, Editura Muzicală a Uniunii
Compozitorilor, București 1970, pp. 344 -346.
6 Valeria n, Marinescu , op. cit., p. 167.

7
Însă să nu uităm de muzica psaltică al cărei început este relatat imediat dupa înfi ințarea
mitropoliei la Curtea de Argeș, când Vladislav Voievod (1364 -1377) trimite mulți dintre
calugarii argeșeni la Muntele Athos „spre desăvârșire ” între ale tipicului și „musichiei ”. Este
cunoscut și faptul că Vladislav Voievod îi trimite o sc risoare lui Harion7 în care îl ruga să fie mai
îngăduitor cu frații și monarhii români trimiși acolo, aceștia nefiind obișnuiți cu asprimea de la
muntele Athos8.
Dacă Putna , vestita școală de muzică bizantină apare pe la sfârșitul secolului al XV -lea,
mai exact în anul 1493 , iar cea de la Brașov doi ani mai târziu (1495), astfel prin intervenția
domnitorului Vladislav al Țarii Românești avem mărturia sigură că zona Argeșului a fost prima
regiune a țării în care a fost practicată și promovată muzica bizantină.9
După această relatare a d omnitorului Vladislav, cca. trei secole nu mai știm nimic despre
practica muzicii in Argeș , fie ea bizantină sau „lineară” . Foarte posibil este ca muzi ca sa se fi
perpetuat în jurul B iserici i, deoarece cei trimiși să învețe în Athos s-au întors pe meleagurile
Țarii Românești, îmbogățiți fiind de cele învățate în Sfântul Munte, la rândul lor au învățat pe alți
călugări meșteșugul cântului bizantin .
Începând cu a doua jumătate a sec. al XVIII -lea apar unele docum ente î n care se iniția ză
proiecte cu privire la invățămantul general și implicit la cel muzical , unde dascalul bisericii din
sat își lua angajamentul a -i învăța pe cei mici cântul și cultul în biserică. Un astfel de angajament
îl avem de la dascălul din satul Obilești (Argeș) care menționează: ”…mă leg cu zapisul meu
acesta că am a stânge copiii, să -i învăț carte și cântări (subl.n)… să -i obișnuiesc a păzi la biserică
(a participa la strană) …”10
Pe la 1748 -1750 avem știri referitoare că ar exista o școală la schitul Berislăvești (Argeș)
zidit de Sandu Bucșenescu și unde învățau copiii săraci sau orfani, aceste lucruri sunt relatate
chiar de el în testament. Ulterior , învățământul muzical devine o preocupare tot mai mare a
domnito rului și a Bisericii și î ncep a apărea tot mai multe școli particulare și anume la Pitești, la
Câmpulung -Muscel , la Slatina și mai târziu la Curtea de Argeș unde îl întâlnim pe dascălul

7 Egumenul Mânăstirii Cutlumuș, protos al muntelui Athos și urmaș al lui Iachint ca mitopolit al Țarii Românești.
8 Ion Isăroiu, „Cultura muzicală românească ”, Editura Universității din Pitești, Pitești, 2004, p. 13, apud. Gh.
Părnuță, „Școliile din orașele Țării Românești, sec,XVI -XVIII ” (extras din: Contribuții la istoria învățământului
românesc), 1970 , p. 116; Mircea Pacurariu, „Istoria Bisericii Ortodoxe Române ”, vol I, București, p. 247.
9 Ibidem., p. 14
10 Ibid., p16, apud. Gh. Părnuță, Contribuții….., p. 91, Cf. Arh. St. Buc., ms 141, f. 145.

8
Pandilimon (profesor la școala de la Argeș) , care pune la punct un astfel de contract11 cu
mitropolitul de atunci pe numele său Filaret, aces t act este adeverit și întărit prin semnaturile lui
Ilie, județul12 orașului și de Thoma, proin13 județ al orașului .
Mergând pe cursul anil or, putem afirma dezvoltarea și dorința aprigă pentru dezvoltarea
culturii muzicale în Argeș mai ales după jumătatea secolului al XIX -lea, când în zonă muzica
bisericească a î nceput a fi promovată de către arhierei, preoți și mireni. Vom aminti î n treacăt
numele celor mai importanți dintre ei: Ieromonarhul Gh elasie Basarabeanu (1840-1851),
Gheorghe Căciulă , Dimitrie Protopopescu (1852 -1866), Ioan Zmeu , Chiril Popescu (v rednic
ucenic al lui Ioan Zmeu) , preoții Gheorghe Cotenescu și Mihai Chiriță (absolvenți ai
Conservatorului din București) etc. Acești mari com pozitori, dirijori și cântăreți pe care i -am
amintit mai sus vor fi adus mari contribuții în ceea ce privește muzica p e plaiurile Argeșene.

11 ”Încredințez cu acest zapis al mieula preacinstitamâna Prea Sfinției Părintelui Mitropolit Chirio Chie Filaret și la
Sfânta Mitropolie precum să se știe că din prea cinstită porunca preasfinții sale ce sa poruncit pe la toți protopopiica
prin satele cele mai mari să se orânduiască câte un dascăl, preot învățat, pentru învățătura copiilor la carte
rumânească . Iată aici, în orașul Argeșului m -au orînduit pe părintele protopop pă mine să fiu dascăl la copii(i) ce sau
adunat ca la douăzeci – treizeci. Pe acești a m-am legat ca -i voi învăța carte și cântări și slove.Drept acesta am dat
zapis la mâna Prea Sfinției Sale, pentru ca să fie de bună credință, întărindu -l cu iscălitura mea și cu alte obraze
cinstite , 1793 februarie 28, ss Pandilimon dascăl adeverez; ss. Ilie județu oraș Argeș, adeverez, ss.Thoma proin
județ,a deverez.” Idem. p . 20. Cf Arh. St.Buc., ms . 141, f. 146.
12 Județ (persoană) – în veche organizare a Țarii Românești, denumire data cârmuitorului unui oraș (Primar)., a se
vedea https://dexonline.ro/definiție/județ .
13 Proin – în legătură cu o fostă titulatură ( proin județ fost cârmuitorului “primar”), a se vedea
https://dexonline.ro/definiție/pr oin .

9
I.1.1 . Arhimandritul, protopsaltul și compozitorul
Ghelasie Basarabeanu (1790 -1851) la Curtea de Argeș

Foarte multe despre a rhimandritul Ghelasie Basarabeanu nu cunoaștem nici până în
prezent , știm însă că s -a născut dincolo de Pru t (Basarabia) în anul 1790 dar nicăieri nu se
consemnează o zi sau o lună. Ceea ce știm este faptul că acesta a venit la București și a învățat la
școala „Sf. Sava” , în același timp fiind ucenicul renumitu lui psalt Macarie Ieromonarhul, de unde
învață tainele muzicii psaltice , de aici și dragostea pentru cântarea bizantină care l a îndrumat a
compune și a cânta. La 7 octombri e 1817 ajunge la Argeș unde se presupune că se retrage la
mânăstirea Mărgineni unde pe 27 martie 1823 este hirotesit ierodiacon al mânăstiri. Despre viața
arhimandritului protopsalt din Sfânta Episcopie a Argeșului, putem afirma că este primul
profesor de psaltichie de la înfinț area seminarului (1836) , iar pe langă acesta mai deschide și o
școală de psalt ichie (de cântăreți bisericești). Numirea oficială ca profesor de psaltichie la
Seminarul din Argeș a fost facută de Episcopul de Argeș , Samuil Tărtășanu Sinado n. Acesta nu
numai că preda muzica psaltică ci și compune a sau traducea pentru elevii argeșeni o sumedenie
de cân tări precum podobii, catavasii grabnice, axioane, h eruvice, și mai târziu Binecuvântările
Învierii pe glas.3, care sunt găsite și tipărit e de A. Uncu . Cea mai cântată și cunoscută operă a sa
este Doxologia pe glasul 5, al cărei final Sfinte Dumnezeule este cântat de întreaga suflare
românească.
După cum afirmă Codruț – Dumitru Sc urtu într -un articol publicat în revista locală
argeșeană Glasul Iubirii,(art. Un manuscris inedit cu opera muzicală a arhimandr itului Ghelasie
Basarabeanu (I), anul.IV; Nr. 01.(37) ;Ianuarie 2014, p.24 ), articol în care se relatează faptul că
primul cercetător care aduce vești consistente asupra vieții arhimandr itului Ghelasie Basarab eanu
este Seraficeanu Ioan (profesor la Seminarul Teologic de la Neamț) care în anul 1958 publică un
articol cu titlul „Colecții de rarități bibliografice de la Biblioteca Universitară din Iași”, în care
prezintă două manuscrise (ms. rom. III -78,- Sthirar Doxastar ; și al doilea manuscris cu cota: ms.
rom. III -79,-Antologie) din opera muzica lă a arhimandritului.
Cel de al doilea mare cercetător care a scos la iveală mare parte din viața și creația
arhimandritului a fost m itropolitul O lteniei , Nestor Vornicescu14, acesta este cel care a cercetat și
a găsit datele despre venirea lui Ghelasie la Argeș și d atele despre manuscrise psaltice autografe

14 Mitropolitul Nestor ( n.1.oct 1927. Lozova Republica Moldovă – d.17.mai. 2000) Mitropolit român, membru de
onoare al Academiei Române.

10
și copi realizate de elevii din seminar , care nu au fost tipărite. Tot mitropolitul Nestor descoperă
faptul că Ghelasie devine și director al acestui S eminar din 1848 și până în 1851 când moare (la
Curtea de Argeș), după cum afirmă Gheorghe C. Drăgănescu prin anul 1900. Descoperirea cu
privire la data exactă a morții aparține muzicologului Florin Bucescu care pe prima pagină a unui
manuscris15 descoperă o notiță16 care confirmă data decesului acestuia și anume anul 1855.
După moartea acestuia , la catedra de la Seminarul din Argeș vine ucenicul acestuia
Dimitrie Protopopesc u care continuă munca arhimandritului și devine profesor de psaltichie , atât
la seminar cât și la școala de cântăreți.
Cel care a sintetizat și a descoperit noi manuscrise muzicale cu opera lui Ghelasie este
muzicologul Ion Isăroiu care a strâns și studiat toate aceste date redându -le în teza sa de doctorat
intitulată Cultura muzicală r omânească de tradiție bizantină în Argeș sec. XIX-XX. Isăroiu
tiparește cu mentorului său , Sebastian Barbu -Bucur17 aproape întreaga operă însumând circa
2000 de pagin i de muzică psaltică și liniară, m ulte dint ru cântări fiind imprimate pe CD -uri și
casete de c ătre grupul psaltic Psalmodia .

15 Codruț – Dumitru Scurtu, „Un manuscris inedit cu opera muzicală a arhimandritului Ghelasie Basarabeanu (I) ”,
Revista Glasul Iubirii , anul.IV; Nr. 01.(37) ;Ianuarie 2014.p . 25. apud. Ms. Rom.III -78 (256) din Biblioteca Centrală
Universitară din Iași.
16 „Acest doxastari este început de Părintele Ghelasie Eropsaltul și Arhimandritul pe când s -au început seminarul
Sf. Episcopii care au răposat în anul 1855 Noembrie 8 în Sf. Episcopie…”. idem.
17 Sebastian Barbu -Bucur(n.6 feb. 1930, Prahova – d.1. apr. 2015) teolog , muzicolog și compozitor român, membru
în Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România din anul 1969, doctor în muzică. A fondat și a dirijat
Formația de Muzică Bizantină Psalmodia a Universitații Naționale de Muzică din București, înregistrând cu aceasta
21 de casete audio și 17 cd -uri (27 de ore muzica psaltică). A fost Doctor Honoris Causa al Fac ultații din Craiova
(2001) și al Academiei de muzică din Cluj (2005).

11
I.1.2 . Protopsaltul și compozitorul Ioan Zmeu (1860 -1922) la Curtea de Argeș

Ioan Zmeu a fost unul dintre cei mai mari protopsalți care s -au perindat prin ținutul
argeșean și a promovat muzica psaltică, contribuind atât la formarea tinerilo r muzicieni de strană
cât și la promovarea cântărilor noastre bisericești.
Ioan Zmeu s -a născut la 3 ianuarie 1860 în pitorescul Botoșani, fiu al Smarandei și a lui
Emanuil (Manolache) Zmeu18, anii copilăriei și ai adolescenței i -a petrecut în orașul natal alături
de tatăl și bunicul său de la care deprinde tainele
muzicii psaltice.
Emanuil (Manolache) Zmeu primeșt e primele
noțiuni de psaltică din familie , de la tatăl său
Gheorghe Zmeu, preot la Biserica Uspenia, unde își
petrece anii de ucenicia, mai apoi fiind pregătit la
școala vestitului psalt de la acea vreme Gheorghe
Paraschiadis19 din Iași , aici fiind coleg cu Dimitri e
Suceveanu, Ștefan Păltinescu, Alexie Petrino, Filip
Paleologul , aceștia la rândul lor protopsalți și
compozitori în ale psaltichiei. Zmeu își desăvârșește
studiul psaltichiei în Grecia, la Athena cu unii din tre
cei mai vestiți protopsalți, Constantinos Psachos.

18 Emanuil Manolache Zmeu –învață psaltichia da la tatăl său Gheorghe Zmeu, preot la Biserica Uspenia din
Botoșani și la Școala de Cântăreți a psaltului Gheorghe Paraschiadis din Iași,du pă care se specializează în Grecia
(1840) . Cântăreț bisericesc la Paraclisul domnesc din Iași al Domnitorului Mihalache Sturza (1840 -1852) cu slujba
în limba greacă. Protopsalt la Biserica Uspenia din Botoșani (1852 -1907) .Dascăl de psaltichie la Școala de
Cântăreți de pe lângă biseica din Uspeni.La această școală a învățat psaltichia fiul său Ioan Zmeu,S. Volcinski –
protopsalt la Biserica Ovidenia din Botoșani, Neculai Sinescu -protopsalt la Catedrala din Dorohoi etc. Compozitor
talentat , a compus cântăr i psaltice , parte din ele publicate de fiul său în Utrenier și Liturghier, Buzău (1892) și în
Ctavasierul muzical, Buzău (1907), cele mai multe rămase în manuscris. Pr. Dr. Ion Isăroiu, op.cit. p.168, apud
Gheorghe C. Ionescu , Lexicon , Editura Diogene, București,1994,p .374.
19 Gheorghe Paraschiadis -grec fiind vine la Iași adus de Mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache , Protopsalt la
Catedrala din Iași (1835 -1844). Dascăl de psaltichie și conducătorul Școlii de Cântăreți din Iași. În 1844 se retrage
la Mânăstirea Slatina unde este tuns în monarchism. Este autorul unui însemnat număr de cântări bisericești,
majoritat ea păstrate în manuscris. Ion Isăroiu. Idem.

12
După clasele primare , Ioan Zmeu urmează „Școala de m uzică bisericească ” din Botoșani
unde este supravegheat și instruit îndeaproape de tatăl său , însușindu -și temeinic cultura
muzicală. Pleacă la Constantinopol, Athena și Ierusalim unde învață limba greacă și unde se
specializează în muzica psaltică. După întoarcerea sa în ț ară este chemat de unchiul său a rhiereul
Iosif Bobulescu la Râmnicu Vâlcea (1881) unde va îndeplinii funcția de protopsal t al Catedralei
și profesor de muzică bisericească până în anul 1886 câ nd va pleca la Curtea de Argeș și unde va
avea aceleași îndatoriri de prot opsalt la Catedrală și profesor la Școala de c ântăreți . Tot la Curtea
de Argeș se va și căsători cu Maria, fiica preotului Ioan Niță Cristescu cu care va avea trei băieți:
Fănică, Ioan și Alexandru. Zmeu va pleca î n anul 1893 la București dar nu stă foarte mult iar la 4
decembrie 1896 revine la Argeș unde își reia activitat ea iar în paralel ocupă și funcții
administrative. Opera muzicală a acestuia este vastă fi ind alcătuită din nenumeroase câ ntări
așezate și tâlcuite în șase volume20 și anume:
1. Cele unsprezece slave duminicale de la Utrenie (Voscresne), 1884 (111 pagini).
2. Utrenier și Liturghier 1892 (326 pagini)
3. Anastasimatarul p ractic . 1903 (291 pagini)
4. Extract din Teoria musicei ecclesiastice , 1903 (19 pagini)
5. Catavasierul – Muzical (tomul Utreniei și tomul Liturghiei), 1907,(168 pagini)
6. Slujba Sfințirii Bisericei , 1908 (36 pagini)
Se stinge din viață în anul 1922 la Curtea de Argeș, rămânând unul dintre cei mai de
seamă cântăreți și compozitori de muzică psaltică ce s -a perindat în zona Argeșului.

20 Ion, Isăroiu , ibidem. pp. 174-176, apud. .Sebastian Barbu -Bucur, „Bibliografia tipăriturilor Muzicale Psaltice ”.
Pp. 62-71.

13
CAPITOLUL II
II.1.For mații corale reprezentative în județul Argeș

Viața coralelor de pe teritoriul Argeșului a cunoscut un întreg proces de dezvoltare,
începând în deosebi cu perioada interbelică , când mișcarea corală argeșa nă a cunoscut o bogată
creștere , aceasta amplificându -se și după cel de -al doilea Razboi M ondial. Apariția și dezvoltarea
fenomenului coral sunt profund marcate de înființarea și organizarea unor centre rurale cu scop
de a promova cultura muzicală națională, un astfel d e centru (după cât se știe, ar f i primul !) se
găseșt e în comuna Mușă tești-Argeș . În anul 1879 s -a înființa t Ateneul central r ural, o mică
locație ce găzduia corul comunei , înființat și condus de Ghica Popescu21, mai târziu la Domnești –
Argeș, iar prin anul 1885 s -a înființa t o societate numită Școala Nouă având un cor dirijat de
învățători pricepuți în citirea notelor . Ulterior sunt consemnate formații corale la Leordeni
(1895), Priboieni (1896), Călinești (1897) și nu , în ultimul rând , la Curtea de Argeș prin corul
Catedralei consemnat ca înființat în anul 1901, și ast a din pricina unor incendii care au distrus
documentele care ar fi putut dovedi existența mai veche a c oralei .
Având o mare pondere la nivel național coralele țărănești impresionau prin vocile lor
metalice și robuste , dar și prin varietatea modelelor și cromatica costumelor populare specifice
zonelor țării, care aveau darul de a scoate în evidență portul autentic, formațiile fiind foarte
apreciate de publicul vremii . Această activitate a contribuit , de la an la an, la imbogățirea
repertoriulu i muzical, la creșterea calitații artistice și la organizarea pe plan local și național a
unor concursuri și festivaluri muzicale, care a u ajutat la o benefică stimulare a genului coral dar
și la o întrecere rodnică între formații și dirijorii acestora . Pe lângă dragostea dirijorilor pentru
actul coral remarcăm și atașamentul coriștilor față de fenomenul artei corale remarcând la aceștia
devotamentul, înțelegerea și redarea expresivă, cu emoție față de fenomenul artistic, aceștia
făcând totodată reale sacri ficii demne de apreciat.
În spațiul a rgeșean au activat o seamă de formații valoroase din Domnești, Topoloveni,
Călinești, Leordeni, Bughea de Jos, Galeșu, Mușătești, Priboieni, Curtea de Argeș, Pitești ,

21 Codruț -Dumitru Scurtu, ”Tradiția corală în zona Argeș, Pitești și Câmpulung -Muscel ”, Revista Glasul Iubirii ,
Anul II, Nr. 5(17), Mai 2012, p. 12. Cf. Centrul de creație Pitești – Argeș, Mușătești 1879 -1969 ”, „90 de ani de la
înființarea Ateneului Central Rural ”, Argeș 1969, p. 10.

14
Câmpulung Muscel , dar și a marilor interprinderi precum Dacia și Aro, toate acestea formând o
familie numeroasă a mișcării corale din acest teritoriu.
Dintre valoroșii dirijori care s -au jerfit pen tru arta muzicală amintim pe profesorul
protopsalt Ioan Zmeu (1860 -1922) , Profesorul Protopsalt Chiril Popescu (1897 -1992) , diaconul
Dumitru Gligăneanu (1902 -1981) , Profesorul Gheorghe (Gelu) Ciuculescu (1941 -2002) ,
Profesorul Marian Mecu (n 1938); Profesorul Gheorghe Gomoiu (1939 -2016), ș. a.m.d., acești
mari dirijori pe care i -am prezentat au fost apreciaț i nu numai pentru calitățile lor artistice dar și
pentru atașamentul lor față de această activitate.
În anul 1966 -1969 Argeșul a cunoscut o mișcare co rală de un nivel foarte ridicat , fiind
considerat pe plan național pe locul I în ța ră, renumitele coruri ș i dirijori săi obțineau mari premii
la concursurilor naționale ale artiștilor amatori . Tot în această perioadă, după multe demersuri în
cadrul Comitetului pentru Cultură și Artă și cu entuziasmul profesorului Gheorghe Gomoiu, a
luat ființă Festivalul Național de Muzică Corală, purtând numele marelui compozitor și dirijor
Dumitru Georgescu Kiriac (1866 -1928), astfel că , în anul 1970 , a avut loc prima ediție a
festivalului . Prima ediție a festivalului a avut loc la teatrul „Al. Davila” din Pitești la dat a de 30 –
31 mai 1970, organizat în cadrul manifestări cultural -artisice „Memoria Argeșului”, festivalul
oferind trei concerte de u n nivel artistic ridicat, d ată fiind calitatea formațiilor corale care au
evoluat pe scenă. După momentul oficial în care au lu at cuvântul regizorul Constantin
Dinischiotu și profesorul Constantin Alexandrescu, aceștia prezentând formațiile corale, urmând
să inceapă desfășurarea primului concert und e au evoluat următoarele formații corale: corul mixt
al Căminului Cultural Leordeni (Argeș), corul mixt al Căminului Ardusat (Maramureș), corul
bărbătesc al Sindicatelor Finanțe -Bănci din București, corul mixt al Căminului Cultural Rucăr
(Câmpulung Muscel) și corul Casei de Cultură din Curtea de Argeș. L a cel de -al doilea concert
au evol uat: corul mixt al Căminului Cultural din Vama (Suceava), corul mixt al Sindicatului
Învățământ din Slatina (Olt), corul mixt al Sindicatelor uzinelor „Autobuzul”(București), corul
mixt al Casei de Cultură din Reghin (Mureș), Corul mixt al Căminului Cultur al din Galeș,
comuna Brăduleț (Argeș), corul mixt al Casei de Cultură din Alexandria (Telorman) și
Reuniunea corală mixtă a Palatului Culturii din Brașov . La cel de -al treilea concert au evoluat:
corul mixt al Sindicatului Învățământ din Ploiești, corul mi xt al Căminului Cultural Păușești –
Otăsău (Vâlcea), corul mixt al Sindicatului Învățământ din Târgoviște, corul Căminului Florești
(Prahova), corul mixt al Casei de ajutor a pensionarilor din sectorul 5 (București), corul de

15
cameră al Casei de Cultură a Sin dicatelor din Suceava, corul mixt al Sindicatului Învățământ di n
Rm.Vâlcea și corul bărbătesc al Palatului Cul turii din Pitești (Argeș). D intre toate aceste corale,
cele care au impresi onat în mod deosebit au fost co ralele din Pitești, Târgoviște și Suceav a22.
Statistica festivalului arată că în cele trei concerte ale primei ediții a acestui festival au
concertat 20 de formații corale din 11 județe ale țării, cu 1360 de participanți și cu pest e 1200 de
spectatori23 Un real succes , acest festival ne aduce în prim plan numeroasele formații corale24
care au aparținut județului Argeș de-a lungul vremii: Corul bărbătesc al Palatului din Pitești;
Corul mixt al Căminului din Rucăr; Corul mixt al Casei de Cultură din Curtea de Argeș; Corul
mixt al Căminului Cultural Leordeni; Corul mixt al Căminului Cultural Galeș, comuna Brăduleț ;
Corala „Negru Vodă„ a Casei Orășenești de Cultură Câmpulung Muscel ; Corul mixt „ Aro-
Floare de colț” al Sindicatului UMM, Câmpulung Muscel; Corul mixt al Căminului Cultural din
Dobrești; Corul mixt al Căminului Cultur al din Șerbănești, comuna Rociu; Corul mixt al
Căminului Cultural Mihăiești; Corul mixt al Sindicatului Învățământ din Pitești ; Corul de fete
„Sânziana” al Clubu lui Tineretului din Pitești; Corul de copii al Școlii Generale Nr.1 din Pitești;
Corul mixt al Căminului Cultural din Domnești; Corul mixt al Liceului de Muzică din Pitești;
Corul mixt al Sindicatelor Trustului de Construcții Industriale din Pitești; Corul mixt al
Căminului Cultural din comuna Stâlpeni; Corul mixt al Casei de Cultură a Sindicatelor din
Pitești; Corul de femei „Argentena” al Sindica tului Combinatului Petrochimic din Pitești; Corul
mixt al Casei de Cultură din Topoloveni; Corul de copii al Șc olii Generale Vrănești, comuna
Călinești; Corul de femei al Combinatului de Prelucrare a Lemnului din Pitești ; Corul bărbătesc
cu acompaniament de fanfară, al Școlii de Ofițeri „Mihai Viteazu” din Pitești; Corul Mixt al
Căminului Cultural din Priboieni; C orul mixt „Armonia” al Sindicatului Combinatului de
Articole Tehnice din Cauciuc, Pitești; Corul de copii al Școlii Generale Nr. 3 din Câmpulung
Muscel; Corul de copii al Școlii Generale din Stâlpeni; Corul mixt al Sindicatului Învățământ din
Curtea de Arg eș; Corul de copii al Școlii Generale Nr.6 din Curtea de Argeș; Corul de Fete al
Liceului Pedagogic din Câmpulung Muscel; Corul de Cameră „Ars Nova” al Centrului Creației
Populare al Județului Argeș, în prezent al Teatrului „Al. Davila” din Pitești; Corala bărbătească
„D.G.Kiriac” din Pitești; Corul mixt „Clasic” din Pitești; Corul de fete „Camerta Sânziana” al
Liceului „Zinca Golescu” din Pitești ; Corul mixt „Glissandi ” al Liceului de Arte „Dinu Lipatti ”

22 Costin, Alexandrescu, ” Festivalul de muzică corală D. G. Kiriac ”. Pitești 2015, pp. 25-27
23 Ibidem, p. 29
24 ibidem , p. 343-364.

16
din Pitești; Corul „Gaudeamus ” al Casei Studenților din Pitești; corul de Copii „Allegretto ” al
Liceului de Arte „Dinu Lipatti ” din Pitești; Corala bărbătească „Sfântul Ioan Botezătorul ” din
Pitești; Corul „Academica ” al Universității din Pitești; Grupul „Anton Pann ” al Liceului de Art e
„Dinu Lipatti ” din Pitești; Corul bărbătesc al Facultății de Teologie „Sfânta Muceniță Filoteea ”
din Pitești; Corul Colegiului Național „I.C.Brătianu ” din Pitești; Corul bărbătesc „Credo ” al
Fundației „Sfântul Gheorghe ” din Pitești; Corul mixt al Filarmo nicii din Pitești; Corul Bisericii
„Sfânta Vineri ” din Pitești; Corul Bisericii „Sfântu Gheorghe ” din Pitești; Corul bărbătesc al
Protoieriei din Pitești; Grupul vocal „Novis ” din Pitești; Corala bărbătească „Muzica Nova ” din
Pitești Corala Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului din Pitești; Corul preoților din Protopopiat
din Câmpulung Muscel; Corul de copii „Muscelu ”l al Școlii de Arte din Câmpulung Muscel;
Corul mixt „Orfeu ” al Casei de Cultură „George Topârceanu ” din Curtea de Argeș; Grupul coral
„Chiri l Popescu ” al Seminarului Teologic „Neagoe Basarab ” din Curtea de Argeș; Corul
Liceului „Vlaicu Vodă ” din Curtea de Argeș; Corul Catedralei Episcopale din Curtea de Argeș;
Grupul coral „Ioan Zmeu Protopsaltul ” al Seminarului Teologic din Curtea de Argeș; Corul
Psaltic Mitropolitul „Iosif Naniescu ” al Protopopiatului din Curtea de Argeș; Corul de copii al
Școlii „Liviu Rebreanu” din Mioveni; Corul mixt al Centrului Cultural -Educativ din Mioveni;
Corul de copii „ Kids” al Clubului Copiilor din Mioveni; Corul mixt „Preot Ion Ionescu” al Casei
de Cultură din Topoloveni; Corul de fete al Liceului „Ion Mihalache” din Topoloveni; Corul de
copii „Voci tinere” al Școlii Generale din Corbi; Corul mixt al Căminului Cultural din Dobrești;
Corul mixt al Căminului Cultural din Leordeni ; Grupul coral de copii al Școlii Generale din
Vulturești.
Pe lângă aceste coruri care au participat la acest mare festival avem și alte formații sau
coruri care sunt mult mai vechi și care pe par cursul tim pului s -au pierdut sau nu au participat la
nici o ediție a festivalului : Corul din Mușătești; Corala Bisericii Sfântul Gheorghe din Curtea de
Argeș; Corul țărănesc Gligan u de Sus ; Corul Căminului Cultural Buzoiești. Dacă în 1936 erau
peste 50 de formații corale , astazi putem afirma că în Argeș activează peste 100 de coruri care
duc tradiția mai departe, participă la diverse concursuri și câștigă premii până și la festivaluri sau
concursuri internaționale, astfel că putem aprecia amploarea muzical -corală din acest județ.
Acest f estival încă mai dăinuie și în zilele noastre unde a ajuns la cea dea 35 ediție urmând în
anul în curs (2018) să asistăm și la cea de a 36 ediție

17
II.2.Coralele reprezentative din Curtea de Argeș
II.2.1. Corala „Orfeu” din Curtea de Argeș

Corala Orfeu s-a înființat în anul 1977 sub patronajul Casei de Cultură din Curtea de
Argeș și din dorința compozitorului și dirijorului Gheorghe (Gelu) Ciucu lescu. A ceasta era
formată din iubitori de muzică, amatori , profesori, ingineri și preoți. Aparent , corala mixtă era
inițial un grup muzical fără pretenții profesioniste având drept scop îmbogățirea laturii cultural –
artistice a orașului Curtea de Argeș . Deși prima repetiție a avut loc în luna februarie a anului
1977 , primul concert al coralei a avut loc pe data de 26 mai al aceluiași an. În luna octombrie a
anului 1977 , formația participă la Concursul Național al Coralelor Amatoare, faza zonală , alături
de alte 20 de formaț ii corale din zona Argeșului, unde a câștigând locul I25.

25 Codruț – Dumitru, Scurtu, „Orfeu, 30 de ani în slujba muzicii corale ”, Asociația Corală Orfeu, Curtea de Argeș
2007, pag . 12.

18
Sub bagheta maestrului Gelu Ciuculescu , dirijorul fondator , corala a participat la
numeroase concursuri naționale obținând numeroase premii , aceasta a realizat și înregistrări în
studiourile centrale Radio -București și a participat și la emisiuni televiz ate. Pe plan n ațional a
concurat și a câștigat numeroase trofee precum trofeul „D.G.Kiriac” în anul 1988 și „Ion Vidu”
198626, dar și pe plan internațional în Republica Moldova (1991 și 1995)27, în Polonia la
Festivalul Coral Internațional de la Hajnowka (1993)28, iar în anul 1998 concertează în Grecia29
și Macedonia30.
În anul 1997 cu ocazia împlinirii a 20 de ani de existență , corala și dirijorul au primit în
urma concertului de aniversare frumoase urări și cuvinte de laudă din partea dirijorilor,
compozitorilor și a prietenilor de suflet din întreaga țară dar și din partea spectatorilor. Î ncercăm
astfel să redăm câteva din mes ajele de încurajare pentru a dovedii respectul și totodată îndrăgirea
de care s -a bucurat corala și dirijorul.
Compozitorul Radu Paladi spunea următoarele: „În amintirile mele Corul Orfeu condus
de profesorul Gelu Ciuculescu ocupă un loc aparte. Este una d intre acele formații care au cultivat
și cultivă cu drag și perseverență arta corală din țara noastră. După 1989 multă lume s -a temut că
viața corală va cunoaște un regret și că oamenii, prinși în tot felul de probleme ale existenței, nu
vor mai găsi timp pentru migăloasa muncă proprie repetițiilor de ansamblu coral. Convingerea
mea, atunci, a fost că cei ce au trăit într-un moment dat bucuria de a cânta într -un cor, nu vor
renunța ușor la ea. Sunt sigur că tocmai această bucurie a cântului îi însuflețește pe membri
coralei Orfeu și pe dirijorul ei dl. Gelu Ciuculescu. Cu prilejul împlinirii a două decenii de
existență urez formației și conducătorului ei , să cunoască și de aici înainte mulți ani de bucurii și
împliniri artistice! ”31
Episcopul Cali nic al Argeșului și Muscelului rostea următoarea urare:
„Mare Bucurie! Ca roua dimineții picură în inimile celor ce ascultă , stropi de lumină din
Harfa lui Orfeus! Cetatea Argeșului cu înțelepciune și semnificație a ales ca iubitorii de muzică

26 Mircea , Bârsilă „Orfeu ” ,în revista Calende ,nr2,feb.1993, p.3. apud. Ibidem.p. 41.
27 Iustin , Dejanu „Aplauze pentru Orfeu în Basarabia ”, în ziarul Argeșul liber din 7iunie 1 995, p .5 apud. Ibidem.
p. 41.
28 Ziarul Argeșul liber din 4 iunie 1993, rubrica Evenimente p. 1. apud. Ibidem.p. 41.
29 Iustin Dejanu „Orfeul pleacă din nou în Grecia ”, Argeșul liber, 20aprilie 1998,p.2.apud.ibidem.p. 41.
30 Iustin Dejanu „Vocile Corului Orfeu vor răsuna în Macedonia, ” Argeșul liber, 28 martie 1995, p. 1.apud ibidem
p. .41.
31 Codruț – Dumitru Scurtu, „art.cit.” p. 13.

19
să aibă menirea car e ne grăiește de peste milenii. Că are vârsta de 20 de ani, e o mare bucurie
…cine nu dorește oare să fie de 20 de ani! Cu bucurie întâmpinăm la acest popas aniversar Corala
Orfeus și pe entuziastul ei dirijor, prof. Gelu Ciuculescu, dorindu -le deopotriv ă –Cor și Dirijor –
binecuvântar ea bogată a lui Dumnezeu! ”
Compozitorul Ștefan Andronic urează următoarele: „Este extrem de tonic să constați că
vremurile mai grele pe care le traversăm nu numai că n -au stins, ba chiar au întărit flacăra
pasiuni cu care corala Orfeu își continuă activitatea, care iată, a atins fru moasa vârstă de 20 de
ani. La acest moment aniversar , când își fac de obicei un bilanț al activității coralei, eu am să fac
referire doar la omul de care corala Orfeu își leagă întreaga ei istorie și activitate. …/…/… Urez
Coralei Orfeu și dirijorul ui ei, la a 20 -a aniversare, mulți ani și rodnici în nobila misiune a slujirii
artei corale românești!32”
Compozitorul Constantin Arvinte e xclamă următoarele: „… În peisajul cultural -artistic al
județului Argeș această formație Orfeu , a construit încă de l a înfințare un focar de cultură corală
datorită strădaniei coriștilor și dirijorului Gelu Ciuculescu, depuse în direcția valorificării
moștenirii înaintașilor muzicii corale românești, dar și a celei contemporane. Este unanim
recunoscută, în același timp ș i orientarea asiduă a corului Orfeu din Curtea de Argeș către
transpunerea cântecului și melodiilor de joc argeșean în prelucrări corale folclorice ale
compozitorilor noștri de astăzi, prezentate public în interpretări de înaltă vibrație artistică. În
acest sens mulțumesc profesorului Gelu Ciuculescu și coriștilor săi pentru includerea în
repert oriul acestui cor a s uitei mele corale pe teme argeșene (primă audiție) căreia i -a dat mereu
o interpretare de zile mari33”.
În decembrie 1997 corala a participat la Festivalul Coral European de la Tesalonic,
repurtând numeroase succese atât în cadrul festivalului cât și în concertele susținute în Atena. În
anii următori a participat la mai multe festivaluri organizate la Sofia – Bulgaria (1997 -1998), la
Lithocoro – Grecia (1998) și în Ungaria la Gyula34.
La Curtea de Argeș corala Orfeu inițiază în anul 1993 Festivalul Internațional Curtea
Domnească , festival ce în anul 2017 a comemorat patru decenii de la înființarea coralei Orfeu

32Ibidem.p.14.
33Ibidem.
34 Codruț – Dumitru Scurtu, ibidem . p. 44; a se vedea și Revista Glasul Iubirii , „Corul Orfeu din Curtea de Argeș la
35 de ani de la înființare ,” Anul II, Nr. 11, 23 noi, 2012.

20
aducând în prim plan pe creatorul său și anume (in memoriam) Gelu Ciuculescu. Pentru
nenumăratele activități artistice, corala Orfeu este numită „distins membru” al Asociației
Naționale Corale din România.
În anul 1999 corala Orfeu participă la Festivalul Coral Internațional Viva la Musica
organizat la Gyula – Ungaria , unde a încântat publicul , iar în luna mai a aceluiași an, la
Festivalul Coral Internațional Kahtzidakis -Xanthi , din Grecia.
La 20 decembrie 2001 corala Orfeu susținea ultimul său concert de c olinde , sub bagheta
maestrului Gelu Ciuculescu, concert susținut la primăria din Curtea de Argeș , unde s -au
interpretat 12 piese , colinde interpretate deosebit, de altfel creindu -se o atmosferă extraordinară
parcă de vis . La 5 februarie 2002 maestrul Gelu Ciuculescu moare, dar corala Orfeu continuă
munca pe care regretatul maestru a înfiripat -o în inimile coriștilor , motivând astfel membrii
coralei să nu oprească rodul muzical al coralei și au căutat un nou dirijor, în persoana doamnei
Magdalena Ioan , la aceea vreme dirijoarea corului Clasic din Pitești . După moartea maestrului
Gelu Ciuculescu, profesorul Cezar –Paul Bădescu ne mărturisește :
„ … Suntem totuși bucuroși să vedem că numele Gelu Ciuculescu a rămas viu prin
melodiile compuse imnurilor șco lilor din municipiul Curtea de Argeș. Ne încântă să ne amintim
deasemenea felul pedagogului Gelu în descoperirea talentelor și călăuzirea pașilor acestora spre
performanțe …Toate au fost, le -am trăit șase decenii împreună iar acum au devenit doar amintiri .
Vremea își urmează cursul, timpul va curge fără sf ârșit dar numele lui rămâne… ”35.
Fiind o apropiată a domnului profesor Ciuculescu, distinsa doamnă Magdalena Ioan , a
preluat coordonarea coralei , așadar Orfeu a pornit la un nou drum, de această dată făr ă mentorul
său, dar pe mâini foarte bune, profesioniste , mâini ce au dirijat corala aproape doi ani și jumătate.
Alături de doamna Magdalena Ioan , corala a susținut primul spectacol – concert la numai 4 luni
de la nefasta despărțire. Au urma t apoi alte importante concerte , sub bagheta maiestoasă a
doamne i profesor Magdalena Ioan , astfel că au concertat la „Craiov a Radio Oltenia de ieri și
azi”, concert la care corala Orfeu a pregătit un repertor iu consistent de piese muzicale, a
imprimat un CD în studiou l radioului mai sus menționat, având un impact și un succes realmente
răsunător.

35 Ibidem. p. 46.

21
În anii 2003 și 2004 cor ala a participat la festivalul „D. G. Kiriac” , de astă dată sub
bagheta doamnei dirijor Magdalena Ioan, iar vicepreședintele A.N.C.R. pro fesorul dirijo r
Gheorghe Gomoiu , în scurtul său cuvânt, a ținut a mulțumii doamnei dirijor a coralei Orfeu
pentru faptul că nu a lăsat să moară munca maestrului Gelu Ciuculescu ci a continu at-o cu
aceeași dragoste.
Către sfârșitul anului 2004 la cârma corului Orfeu a venit Pr. Lect. Univ. Dr. Gheorghe
Neacșu36. În următorii ani sub bagheta părintelui , corala Orfeu a participat la numeroase concerte
și festivaluri precum festivalul „D. G. Kiriac” de la Pitești în anii 2005, 2006, 2007 dar și la
festivalul „Gheorghe Cucu ” de la Slatina în anul 2007 unde a concertat alături de corala
„Simbol” –dirijată de diaconul profesor Jea n Lupu și de corala „Preludiu” dirijată de profesorul
Voicu Enăchescu (președintele A.N.C.R.) și unde , în mod deosebit , a fost apreciată pentru
frumos ul repertoriu și deosebita interpretare a acestuia . În iunie 2006 corala Orfeu intona cântări
pe scena orașului Șomcuta Mare din Maramureș, prilej de invitație a coralei maramureșene în
cadrul Zilelor Municipiului Curtea de Argeș (17 august2006) ; tot în ca drul acestor zile corala
Orfeu a primit vizita grupului coral Menemeny de la Tesalonik – Grecia grup ce a rămas profund
impresionat de concertul extraordinar de la Catedrala Episcopală și a invitat corala la concertul
din Tesalonik pe data de 3 septembrie anul în curs .37 În anul 2007 , cu ocazia împlinirii a 30 de
ani de existență , corala a primit deasemenea frumoase urări și cuvinte de laudă din partea
prietenilor cunoscători sau simplilor melomani din întreaga țară, după desfășurarea concertului
aniversar.
Directorul Asociației Corale Orfeu rostea următoarele cuvinte :
„ … Corala Orfeu a trecut proba de foc a timpului. Au fost vremuri, s -au schimbat
vremuri, pasiunea pentru cânt a lui Orfeu s -a aprins mai tare. Ne place să cântăm, ne simțim bine
când cânt ăm și vrem să -i facem pe cei ce ne asc ultă să se simtă la fel de bine . Cred că această

36 Gheorghe Neacșu –născut la data de 15 februarie 1968 în comuna Călinești, județul Argeș, urmează școala
generală în satul Țigănești (1974 -1982), a urmat Lic eul Industrial din Topoloveni doar doi ani, iar în anul 1985 ete
admis la Sminarul Teologic din Caransebeș unde îl termină în anul 1990 cu rezultate deosebite. În același an este
admis la Institutul Teologic din București pe care îl absolvă în anul 1994. Î n 1992 este angajat la Corul
Radiodifuziunii Române și membru în corala Patriarhiei. Urmează cursurile de canto -classic la Opera Română din
București. În anul 1995 se întoarce la Argeș unde este numit profes or la Seminarul Teologic până în anul 1998 când
Seminarul se mută la Cutea de Ar geș. Pe plan artistic a activat în corala D.G.Kiriac și este f ondatorul și dirijorul
coralei Credo din Pitești din anul 2003; dirijează timp de 6 ani corala Orfeu din Curtea de Argeș.
37 Casandra Duță , „Orfeu în Grecia ”, publi cat în Argeș Expres, luni 20 august 2016, rubrica Evenimente, p. 2.

22
generozitate în dăruire este ceea ce conteză , deasupra oricăror alte argumente sau motivații.
Corul Orfeu împlinește 30 de ani, corul Orfeu merge m ai departe! Să -i dorim succes! ”
Au urmat numeroase concerte și festivaluri la care a participat corala Orfeu dirijat ă de
părintele Gheorghe Neacșu pân ă pe la începutul anului 2009 când la conducerea ei apare un tânăr
pregătit să în drume corala spre un nou drum , pe numele său Alexandru Ionescu, talentat dirijor
și profesor de muzică, sub a cărui baghetă, corala s -a remarcat în concertele susținute pe plan
local, național dar și internațional. Încă de la preluarea coralei , tânărul dirijor a încercat și reușit
să întinerească și să dezvolte formația corală îmbogățind repetoriul cu piese alese. La puțin timp
de la preluarea coralei dirijorul Alexandru Ionescu a adus și primul trofeu câștigat la Baia Mare
în anul 2011 dar și în anul 201 2 la același concurs Liviu Borlan , unde corala s-a făcut remarca tă
prin prisma pieselor alese. În anul 2013 corala cântă alături de c orul mixt „Alexandru cel Mare”
din Pelas – Grecia, Corul Regal, Corul „Armonia” din Plopeni, Corul mixt „Maestro Gheorghi
Atanasov” din Bulgaria, Corul „Ion Ionescu” din Topoloveni, Corul „Învierea” din Foeni –
Timiș și Corala bărbătească a Protoeriei din Pitești, concert ce aparț inea Festivalului
„D.G.Kiriac”, susținut chiar la Catedrala Arhipiscopală din Curtea de Argeș.
În anul 2015 au concertat în Grecia în capitala insulei Evia, în Chalkida în cadrul
Festivalului Internaționala de Muzică Corală, festival ce s -a desfășurat pe perioada a două zile iar
corala Orfeu a deschis prima zi a festivalului, corala a susținut concerte și la mâ năstirile din
apropierea locației precum Sf. Ioan Rusu, Sf. David, Sf. Nectarie din Insula Aegina, unde au fost
întâmpinați de mitropolitul ortodox din Evia38.
În anul 2017 corala Orfeu a fost numită ambasadorul Romaniei la Festivalul
Internaționala "Bal kan Folk Fest" ajunsă la a XXIII -a ediție, ce a avut loc în localitatea Balcic –
Bulgaria iar managerul Casei de Cultură declara: „Sub bagheta profesorului Alexandru Ionescu,
corala a avut un succes imens, numarandu -se printre laureatii festivalului si primind numeroase
aprecieri din partea specialistilor, participantilor si a spectatorilor”39.
În prezent corul este condus de același profesor -dirijor Alexandru Ionesc u, care nu
încetează a dobândii prestigiul de altă dată, ci aduce corala într -o zonă mai î naltă, urcând treaptă
cu treaptă spre încântarea publicului, nelăsând mitul Orfeu de la Curtea de Argeș să se piardă .

38 Andreea Gheordunescu în Argeș Expres s, 11 Iunie 2015 , p. 15
39 http://www.ziare.com/pitesti/stiri -life-show/orfeul -ambasadorul -romaniei -la-balkan -folk-fest-6879408

23
II.2.2. Corul Catedralei Episcopale din Curtea de Argeș

Conform mărturiei Arhimandritului Clement Haralamb40 și a starețului mânăstirii Curtea
de Argeș , Ilarion Craioveanu41, corul mânăstirii Argeșului a luat ființă în anul 1901. N u se
cunosc prea multe date dar din spusele b ătrânilor monarhi corala ar fi fost înființată cu mult
înainte , însă din cauza unor incen dii nu avem documentele necesa re pentru a atesta acest lucru.
Așadar corala a fost înființată în anul 1901 și era formată de un grup de bărbați (probabil elevi
seminariști ai Seminarului Teologic din Curtea de Argeș), aceștia ajutau la buna rânduială a
serviciului religios ale sfintelor sărbători și a duminicilor.
Începând cu anul 1912 la Mânăstirea Curtea de Argeș corul era alcătuit dintr -un număr de
12 bărbați , membrii corului fiind în majoritate la școala de cântăreți sau la seminar , condus de
preotul Mihail Chiriță42, director al seminarului, ce asigura răspunsurile date în cadrul serviciului
religios. Începând cu anul 1930 la conducerea corului își face apariț ia diaconul Dumitru
Gligăneanu43, fost elev la Seminarul Teologic din Curtea de Argeș, ce a stu diat la Fcultatea de
Teologie din București dar și la Conservator în paralel unde este remarcat de profesorul Alfonso
Castaldi pentru deosebitul talent dirijoral, urmând clasa de dirijat a acestui mare profesor. La
puțin timp după ce Diaconul Gligăneanu a preluat corul reușește , în scurt ti mp, să alcătuiască un
cor omogen care im presionează la fiecare apariție , astfel corul este solicitat la Sinaia cu ocazia
sebărilor regale, moment comentat elogios în ziarul Glasul Monarhilor unde apare următorul
artocol : „Ziarele v estesc că, cu ocaziunea serbărilor regale, ce au avut loc în zilele trecute (25 și
26 septembrie) în Sinaia , la slujbele relig ioase săvârșite cu acest prilej , răspunsurile au fost date
de corul catedralei episcopale din Curtea de Argeș. Dacă cor ul argeșean a fost invitat în mod
spacial, la această regală prăznuire, desigur că a fost cunoscut ca unul dintre cele mai bune și
bine organizate coruri. După cum auzim, dirijorul corului, părintele diacon Gligăneanu, cu alt

40 Arhimandritul Clement Haralamb al Sfintei Mânăstiri de la Curtea de Argeș, martor al multor momente inedite
din viața corului Catedralei Episcopale din Curtea de Argeș. A se vedea și Codruț – Dumitru Scurtu Teză de
disertație .., p. 10.
41 Ilarion Craioveanu fost stareț al Sfintei Mânăstiri de la Curtea de Argeș în perioada (1944 -1989), reputat
predicator și minte luminată a teolog iei ortodoxe românești, dec edat în anul 2003. A se vedeaI bidem.
42 Preotul Mih ail Chiriță, Iconom Stavrofor s-a născut la data de 8 Noiembrie. 1885 la Curtea de Argeș. Li cențiat în
teologie și muzică, fiind absolvent al Conservatorului din București, numit profesor de muzică în anul 1910 la
Seminarul Teologic d in Curtea de Argeș. A se vedea I bidem.
43 Codruț – Dumitru Scurtu, Teză de Disertație …., pp. 11-14.

24
prilej la Episcopia Argeș, a f ost felicitat de M. S. Regele nostru Carol al II -lea, cum și de M. S.
Regele Alexandru al Jugoslaviei /…/ Și noi ne bucurăm, întrucât părintele Gligăneanu , nu
modest, dar valoros dirijor al Sfintei noastre Biserici, lucrează cu atâta drag, muncind ca să
scoată la lumină aleasă elemente cântătoare din poporul muncitor, dar și evlavios al Curții de
Argeș, cetatea lui Neagoe Voievod. Laude se cuvin în special P. S. Episcop Nichita, care a știut,
în pofida unor împrejurări vitrege , ca să -și apropie un elemen t de atâta valoare, ca părintele
Gligăneanu ”44
În anul 1937 corul Mânăstirii Argeșului, număra aproximativ 30 de persoane, cântau în
cor oameni cu diferite profesii: învățători, profesori, elevi ai seminarului și ai școlii de cântăreți.
Activitatea corului nu se limita doar la cântări religioase în cadrul cultului, ci repertoriul coralei
cuprindea și prelucrări din folclor, cântece patriotice cântate cu diferite ocazi , cu prilejul
serbărilor populare, prezentând spectacole în diverse localități învecinate precum Albești,
Domnești, dar și participând în spectacole în orașele mai mari precum C âmpulung -Muscel și
Târgoviște.
Deși corul atinsese un nivel artistic ridicat pe ntru acea vreme, deși era apreciat de
conducătorii Bisericii pentru calitate, s -a ajuns din prisma polit icii la desfințarea acestui cor ,
acest lucru nu este trecut cu vederea de ziarul vremii „Presa” ce notează sub titlul Corul Sfintei
Episcopii s -a desfii nțat!, relatând următoarele: ”Orașul Curtea de Argeș s -a mândrit ani de zile cu
frumoasa organizație corală a Sfintei Episcopii ce izbutise să impresioneze pe localnici și
vizitatori. Micul la statură și sârguiciosul dirijor , a primit felicitări de la M. S. Regele Carol al II –
lea, răposatul rege Alexandru al Jugoslaviei și recent de la A. S. Regală Prințul Moștenitor al
Suediei. Modestul cor este ascultat în fiecare sărbătoare de cei ce vizitează catedrala. Dar…
vremurile grele au sosit. Desigur , pentru întreținerea corului trebuiau bani (fie ei chiar puțini) și
într-o zi de noiembrie Sf. Episcopie a pus în vedere conducătoruluică nu mai poate plăti,
suspe ndând corul „sine die”! Urmarea: corul s -a desființat. /…/ Refuzăm să credem că la
desființarea lu i ar sta alte cauze în afara celor pur financiare căci P.S. Episcop Grigorie Ion
Spunea la instalare: „ Am plâns când m -am despărțit de corul Sf. Mitropolii de la Iași, dar sunt

44 Codruț – Dumitru Scurtu, ibidem. p. 16. A se vedea și Art. „Corul Argeșului ” , în ziarul Glasul Monarhilor ,
duminică 1 oct. 1933, p. 3, Cf. Arhivă personală Diac. D. Gligăneanu, Curtea de Argeș.

25
vesel că am găsit și aici ceva asemănător” ( Cuvintele ce au fost rostite apro ape textual în fața
coriștilor)45.”
Așadar, corul „Argeșul” își înceteză activitatea, timp de doi ani răspunsurile la activitățiile
bisericești sunt date de un grup de băieți de la școala de cîntăreți, astfel că la 1 decembrie 1940,
patriarhul aprobă reînfințarea corului de la Curtea de Argeș, eveniment ce stârnește entuziasm în
rândul iubitorilor de muzică, însă de astă dată sub conducerea lui Dionisie Erhan.
În urma mutării Episcopiei cu sediul în orașul Rm. Vâlcea la 1 aprilie 1949, mânăstirea
Curtea de Argeș rămâne din nou fără corala prestigioasă până în anul 1958 , când în luna martie
diaconul Dumitru Gligăneanu, reînființează formația corală de la Mânăstire46, având în
componență foști coriști de dinainte de 1949 și câțiva preoți slujitori ai C atedralei de la Curtea de
Argeș. La conducerea corului s -au mai aflat până în prezent profesorul Rădulescu Andrei47,
Chiril Popescu, Achim Grigorie48 și în prezent Delcă Constantin.
Corala primește o subvenție lunară modestă, organizează una sau două repetiții
săptămânale la care coriștii învață nu numai repertoriu coral dar și aprofundează cunoștințele
muzicale aceste lucruri îi ajutau și erau necesare pentru o interpreta re demnă de o catedrală,
astfel corala atinge rapid strălucira de dinainte de 1949 repurtând nenumărate succese pe scene
naționale.
Acest lucru a intrat rapid în atenția autoritățiilor comuniste locale, iar primarul de la acea
dată (prim secretar de partid), îi cere dirijorului să nu mai participe cu corul la slujbele religioase
și să treacă cu tot cu cor la Casa de Cultură Orășenească unde ar fi interpretat numai cântece

45 Ibidem. p. 17. Cf. Constantin Nicolau, „Corul Sfintei Episcopii s -a desfințat !” În ziarul Presa – organ independent –
politic, economic, cultural – cum se autointitula – din 20 noiembrie 1937, p. 1.
46 Cf. Mărturiei arhimandritului Ilarion Craioveanu fost stareț în perioada 1944 -1989.
47 Rădulescu Andrei (pseudonim Puiu Martinescu) – s-a născut în anul 1922 în comuna Valea Danului, Jud Argeș,
studiază la Școala de cântăreți bisericești din Cu rtea de Argeș și doi ani la Academia de muzică religioasă din
București(1940 -1942). A ocupat diferite posturi ca profesor de muzică pe la școlile din Curtea de Argeș și comunele
limitrofe, dar a fost și metodist la Casa de Cultură din Curtea de Argeș. A di rijat Corul Catedralei din Curtea de
Argeș între anii 1960 -1964, 1999 -decembrie 2000. A decedat în martie 2001, Cf. Mărturiei fiului acestuia Sorin
Rădulescu într -un interviu acordat părintelui Scurtu. Apud. Arhiva Corului Catedralei Episcopale Curtea de A rgeș ,
manuscris alcătuit de dirijorul actuașl al coralei pe baza mărturiilor coriștilor bătrâni.
48 Achim Grigorie – s-a născut în anul 1919, a urmat cursurile școlii de cântăreți bisericești de la Curtea de Argeș,
Cântăreț bisericesc la Biserica Sf. Nicola e din oraș. În anul 1960 a absolvit școala de contabili, activând în funcția de
contabil și revizor la diferite instituții ale orașului. Până în anul 1980 acesta a fost membru al Corului Catedralei din
Curtea de Argeș și din anul 1980 până în anul 1998, a fost dirijor al Corului Catedralei , de unde s -a retras din
motive medicale. Apud . Arhiva Corului Catedralei Episcopale Curtea de Argeș .

26
patriotice cu direct specific comunist, promițându -i de altfel că vor participa la tur nee naționa le
și internaționale, totodată oferea dirijorului și membrilor corului subvenții importante.
După cum era de așteptat diaconul Dumitru Gligăneanu refuză colaborarea cu
autorițățiile comuniste și începe o lungă perioadă de persecuții atât a di rijorului cât și pentru
coriști, aceștia fiind amențați în repetate rânduri cu darea afară din serviciu.
Corul Argeșul al Mânăstirii Curtea de Argeș 14 Octombrie 2001 49.

49 Codruț Dumitru Scurtu „Corul Catedralei Arhiepiscopale din Curtea de Argeș ” , Revista Glasul Iubirii , Anul II ,
Nr. 7, Iulie 2012 , p. 13.

27
După 1989 lucrurile au devenit puțin mai relaxate dacă putem spune așa, întrucât corala
își reia a tribuțiile față de biserică, și anume participă neîntrerupt la slujbele religioase oficiate
duminica dar și la sărbătorile religioase de pe peste an, adesea fiind prezentate și concerte
religioase cu un grad de interpretare ridicat.
Din anul 2001 corala sub bagheta maestrului dirijorului Constantin Delcă50 care a
acceptat de a se instala la pupitrul corului a repurtat numeroase succese pe plaiurile argeșene și
avea următoarea componență: Sopran :Cristecu Eugenian (pensionară, membră a coru lui din
1958); Georgescu Valeria (profesoară, membră a corului din anul 2001); Nițescu Carmen
(funcționară, membră a corului din anul 2000); Nuțu Filoteia (maistru de profesie,pensionară,
membră a corului din anul 2000); Nuțu Mirela (studentă, membră a cor ului din anul 1998);
Olteanu Ioana( muncitoare ,menmbră a corului din anul 1999); Popescu Elena (contabilă,
membră a corului din anul 1992); Popescu Isabela (contabilă, membră din anul 1999); Popescu
Nicoleta (studentă la medicină, membră din anul 1999); Soceanu Maria (asistent medical,
membră a corului din anul 1980); Somnea Maria (tehniciană,membră a corului din anul 2000);
Teodorescu Aura (funcționară, membră a corului din anul 1985); Vasile Lucreția ( inginer,
membră a corului din anul 2001); Vâlcescu Elena (tehniciană, membră a corului din anul 1990);
Alto: Axintescu Tatiana (funcționară, membră a corului din anul 2000); Berbec Filofteia
(pensionară, membră a corului din anul 1958); Căvescu Filomela (contabilă, membră a corului
din anul 1990); Dumitra che Ioana (maistru confecții, membră a corului din anul 2001); Mihai
Daniela (elevă, membră a corului din anul 2001); Negoescu Maria (asistent medical,membră a
corului din anul 2000); Nicolescu Eugenia ( pensionară, membră a corului din anul 1958);
Pădurar u Rodica (biolog, membră a corului din anul 1999); Suhan Xenia ( tehniciană, membră a
corului din anul 1958); Tenor : Badea Gheorghe (subofițer muzică militară, membru al corului
din anul 2000); Cristescu Ion (pensionar, membru al corului din anul 2001); G ogâlcea Bogdan
(student, membru al corului din anul 1985); Vâlcescu Gheorghe ( paznic la Episcopie, membru al
coruluidin anul 1988); Bas: Bratu Petre (tehnician, membru al corului din anul 1980); Cerevcov
Petre ( pensionar, membru al corului din anul 1958) ; Dumitrache Gheorghe (maistru, membru al

50Cf. Codruț Dumitru Scurtu. Apud. În același manuscris din arhiva Corului Episcopiei Argeșului și Muscelului
actualul dirijor menționează : “Pensionar fiind la 48 de ani prin restructurarea armatei, unde am slujit patria 30 de
ani, m -am dus să cânt în corul mânăstirii pentru a -mi continua activitatea muzicală,pe care am practicat -o ca
profesionist timp de 24 de ani la fnfara militară. Am fost primit cu căldură de către membrii corului . În noiemrie
2000, dirijorul de atunci,Puiu Martinescu ,era în vârstă și b olnav. După Sf. Liturghie din 10 decemrie 2000 m -a luat
deoparte și mi -a spus: -Tată, eu nu mai pot să vin la cor, sunt foarte bolnav, și te rog pe tine să preiei corul ca
dirijor…/…/…”.

28
corului din anul 2001); Păun Ilie (inginer, membru al corului din anul 1990); Ștefănescu
Gheorghe (tehnician, membru al corului din anul 1990); Toma Toader (subofițer muzică militară,
membru al corului din anul 200 1) , mulți dintre aceștia fiind astăzi membri onorifici cu o tradiție
poate de peste 30 de ani de cânt în această corală încântând de fiecare dată publicul doritor de
muzică.
După cum se vede mai sus nici după anul 2001 nu există mai mulți cunoscători de muzică
care să facă parte din formație , cu toate acestea corala este foarte apreciată și de fiecare dată
uimește prin apariția sa.
Corala Catedralei Episcopale își continuă activitatea și astăzi cu aceeași râvnă de
odinioa ră răsunând cu fiecare prilej muzical atât pe scene naționale cât și în stranele bisericilor
din Epa hia Argeșului și Muscelului,lăsând pentru generațiile ce vor veni un exemplu profund de
păstrare și promovare a tradiției muzicale din zona Argeșului.

29
II.3. Coralele reprezentative din Câmpulung -Muscel
II.3.1. Corul din comuna Rucăr

Rucărul, veche așezare a județului Argeș , vestită pentru valorile și frumusețile lăudate
îndelung de scriitorii de prestigiu ai țării, gazdă a multor personalități ale vieții culturale
românești, locație în care încă din anul 1702 se atestă una dintre cele mai vechi școli din Țara
Românească, a deținut în decursul anilor o mare și valoroasă formație corală51. Mărturii vechi
scrise nu s -au mai păstrat, din pricina incendiilor pr ovocate de cele două războaie mondiale dar și
a marelui incendiu din anul 1953, când majoritatea documentelor de la primărie și de la școli au
ars, astfel că nu putem data în scris însă din generație în generație s -a păstrat informația că la
Rucăr s -ar fi cântat de peste o sută de ani în mod organizat, așa numitul cor al Rucărului.
Cel mai vechi document atestă faptul că în comuna Rucăr a existat o formație corală ce
datează din anul 1896 și este o scrisoare de mulțumire a parohiei Adormirea Maicii Domnul ui
din Rucărul de Jos, destinată învățătorului Petre Popescu ( directorul școlii de băieți), prin care îi
mulțumește pentru efortul și silința de care a dat dovadă în pregătirea cu corul școlii de a învăța
cântece bisericești, pe care le -a cântat la slujba religioasă a acestei parohii.
Din mărturiile localnicilor aflăm că învățătorul Petre Popescu , îi învăța pe copii cântece
patriotice și populare pe care le cântu pe voci la sebările școlare , naționale și la șezătorile
culturale ale comunei.
Cu timpul ace astă formație ia amploare, își extinde componența cu profesorii de la cele
două școli ale comunei, cu vârsnic ii și el evii care absoviseră și erau dornici a trudii pentru
muzică, astfel că în anul 1906 corul mic format din câțiva elevi ai școlii de băieți crescuse, iar
corala număra peste 40 de membrii sub conducerea învățătoarei Virginia Mardare. Astfel
începând cu anul 1906, urmează o întreagă serie de activități culturale și concerte muzicale atât
în comună cât și în afara acesteia, la conducerea coralei aflându -se dirijorii Ion Nuțu, Vasile
Ganea, Popescu Schiauc și Maria Schiauc.

51Codruț Dumitru Scurtu „Corul din comuna Rucăr ”, Revista Glasul Iub irii, Anul II, Nr.10, oct. 2012. p. 24. Apud.
Costin Alexandrescu , „Corul Căminului Cultural Rucăr la 75 de ani ”, Casa Creației Populare a Județului Argeș
Pitești 1971, pp. 5-6.

30
Învățătoarea pensioanară Virginia Șerbănoiu , mărturisește că: „ … în 1925, când
promovam anul IV al Școlii Normale de Învățători , am fost solicitată la repetițiile școlii sătești
din Rucăr , format din elevi și studenți , intelectuali și săteni, o formație bine organizată, căreia i
se dusese vestea prin împrejurimi. Cântam cu multă dragoste cântece religioase, patriotice și
foarte frumoase prelucrări și armonizări de cântece populare multe dintre ele scrise pentru noi de
studentul de la Conservatorul din București, Jean Dănescu , foarte bun prieten cu fostul dirijor
Nicolae Gănescu52”.
Învățătorul pensionar Constantin Gheorghe mărturisește că: „ … În august 1926 am
participat cu corul la emoționanta manifestare organizată cu ocazia inaugurării Monumentului
Eroilor din Primul Răz boi Mondial , ridicat în centrul comunei53”.
În anul 1928 la Rucăr ia ființă Ateneul Popular „Mihai Viteazu” acesta bucurându -se de
participarea membrilor din partea Ministerului Educației Naționale și din parte Inspectoratului
Cultural, acești consemnând și prezența corului alcătuit din 60 de persoane, de astă dată dirijat de
Gheorghe Boteanu, prilej cu care susțin un mic recital îndelung aplaudat.
Corala are o reprezentație de excepție și în data de 10 iulie 1930, când în urma unui
Congres al Feroviarilor din Țările Europene susținut la București, aceștia ajung în comuna
Rucăr unde sunt așteptați și în mod deosebit corala susține un concert impresionând prin
varietatea repertoriului dar și prin omogenitatea sonoră. Un an mai târziu în 1931, când Nicolae
Iorga vizitează Rucărul corala dă un concert deosebit, concert ce nu a trecut de privirile și urchile
spectatorilor și nici de presa vremii acestea fiind consemnate.
În anul 1936, când Ateneul Popular se transformă în Căminul Cultural din Rucăr, la
Cercul Militar din Câmpulung, corala a oferit un concert omagial, deosebit fiind remarcat mai
ales pentru interpretarea pieselor lui Gavriil Muzicescu. Un alt co ncert memorabil l -a susținut în
data de 8 octombrie 1939 la Stoienești, când Prefectura Muscel a inaugurat monumentul eroilor.
Din anul 1930 până în anul 1947, la conducerea corului se perindă mai mulți dirijori
dintre care Ion Șebănoiu, Spiridon Popescu, Spiridon Nițescu și Apolon Levandovschi, fiecare
dintre aceștia conducând corala tot mai sus pe plan muzical.

52 Ibidem.
53 Ibidem.

31
În timpul ce lui de -al doilea război mondial , corala de la Rucăr își încetează activitatea
revenind pe scenă în anul 1945, cînd Rucărul este vizitat de o delegație militară, moment în care
impresionează printr -un concert susținut în Sala Căminului Cultural.În anul 1947 în Sala
Fantasio din București corala primea locul I la Festiv alul Tineretului și Studenților , afirmându -se
prin p risma pieselor îndelung lucrate . Corala din Rucăr a mai fost dirijată și de profesorul și
dirijorul Alfons Popescu până în anul 1969 având o sonoritate de excepție, începân d cu anul
1969 corul se află sub conducerea maestrului dirijor Gheorghe Gomoiu care pe reușește să
mențină un n ivel ridicat al interpretării, în tot acest timp sub bagheta maestrului Gomoiu, corala
a avut numeroase succese notabile, dar cel mai important premiu este locul I și titlul de laureat al
Festivalul Coral „D.G.Kiriac” din anul 197054.

Corul din Rucăr la Palatul Culturii din Pitești55
De asemeni formația corală are o mare contribuție, la manifestărilr prilejuite cu ocazia înființării
primei societăți culturale din țară, Societatea „Ion Barbu ” din Rucăr.Începând cu anul 1974 la
conducerea coralei activează profesorul Oană Ion până în anul 1982 când urmează la conducere
profesorul Goian L ucian, acesta la rândul său predând bagheta dirijorală în anul 1986, pr.
Libianu Ion profesor la catedra de muzică psaltică Semi narului Teologic din Câmpulung -Musce l.

54 Codruț Dumitru Scurtu „Corul din comuna Rucăr ”, Revista Glasul Iubirii , Anul II, Nr.10., oct. 2012, p. 25.
55 Ibidem. p. 26.

32
II.3.2 Corul Mânăstirii „Negru Vodă ” din Câmpulung -Muscel

Străveche vatră și cetate de scaun a voievozilor basarabi, vatră de cultură și civilizație
românească, loc unde în anul 1521 s -a scris primul document în limba română56 cunoscut până
astăzi și unde la 1669 Antonie Vodă înfiița prima școală obștească în limba română pentru săraci
și bogați57, Câmpulung –Muscel a cunoscut cunoscut în decursul istoriei și o bogată mișcare
corală . Începuturile formației corale datează încă din anul 1904, când Toma Adrian , cântărețul
bisericesc al M ânăstirii Negru Vodă , înfiițează o școală de cântăreți și un cor mixt, în cadrul
mânăstirii, ce avea să dea răspunsurile la slujbele religioase.
Formația corală s -a făcut repede cunoscută prin prisma slujbelor oficiate în fiecare
duminică și la sărbătorile mari la care corala participa și oferea răspunsurile la Sfânta Liturghie,
s-a făcut cunoscută și prin concertele susținute în cadrul mânăstirii, dar și la manifestările
orașului. Pe lângă concertele anuale ocazional susținute, corul pregătea două concerte anuale,
unul de colinde în timpul sărbătorilor de iarnă și altul de cântece populare susținut în timpul verii
la tradiționalul bâlci de Sf. Ilie.
La 28 aprilie 1908 din inițiativa unui grup de intel ectuali dar și iubitori de muzică vocală
și instrumentală, ai orașului printre care îi enumerăm pe profesorii Badea Alboteanu, Ion
Mușetescu, Ion Becleanu, Ilie Ștefănescu și Emil Dumitru, s -a pus bazele și ia ființă Societatea
Muzicală Română „Negru Vodă” . În același an, p rofesorul de m uzică Badea Alboteanu,
împreună cu cântărețul Toma Adrian, transformă corul mânăstirii Negru Vodă într -o societate
corală care a activat până la înfiițarea Casei de Cultură , obținând astfel deosebite premii și
succese atât î n oraș cât și în afara acestuia.
În cadrul acestei societăți cu scop bine definit, încă de la început au fost organizate
cursuri de solfegiat și de aplicații în arta cântului coral vocal dar și a celui instrumenental, se
înfiițase un cor mixt și unul bărb ătesc, o orchestră populară dar și una simfonică, astfel s -a
început un parteneriat între Societatea Muzicală Negru Vodă din Câmpulun g-Muscel, cu vestita

56 Codruț Dumitru Scurtu „Corul Mânăstirii Negru Vodă ”, Revista Glasul Iubirii , Anul I I, Nr. 9. Sept. 2012, p. 24,
Apud. Ioan Răuțescu , „Monografia istorică din Câmpulung – Muscel ”, Ediția Anastatică, Universitatea din
Bucureșt, Editura Ars Docendi. 2009. p. 11.
57 Ibidem , p. 200.

33
Societate Carmen din București, concertând în mai multe rânduri la Ateneul Român din
București, ulterior făcându -și prezența în mod periodic pe această grandioasă scenă.
De-a lungul anilor formațiile culturale ale acestei societăți câmpulungene, au însumat
peste șase mii de membrii, au fost înregistrate peste o mie de spectacole în cadrul orașului,
comunelor limitrofe și în orașele mari al e țării, unde au fost aplaudate, apreciate și felicitate de
personalitățiile de prestigiu ale vremii.
O dovadă a intensei activități cor ale câmpulungene, are la bază cel mai important și
totodată cel mai mare concurs coral din țară ce a avut loc la data de 17 septembrie 1936 la care
au luat parte peste 50 de coruri numai din județ și la care a participat însuși Pat riarhul României
Mitron C ristea , dovedind astfel calitatea interpretativă a coralelor argeșene.
În anul 1938 la împli nirea a 30 de ani de activitate , corurile societății Negru Vodă , au
sărbătorit printr -un concert aniversar extraordinar cu o deosebită rezonanță în acea perioadă,
concert ce a fost dirijat de profesorul dirijor Constantin Dumitrescu Tița în care sau prezentat
compoziții corale laice și religioase românești, acest lucru fiind comentat elogios de mai multe
ziare ale vremii. Tot în același an corala bărbătească Negru V odă, a repurtat deosebite succese
obținând printre alte premii și locul I la faza finală a Concursului Coralelor Amatoare, acesta
fiind la cea de -a opta ediție.
Începând cu anul 1953 formațiile societății muzicale sau afiliat Casei de Cultură a
orașului Câmpulung, iar din cauza regimului comunist ateu, repertoriul de piese religioase este
negrijat și se pune accentul pe piesele folclorice și pe cântecele patriotice. În această perioadă a
comunismului corala își sporește numărul de membrii la o sută, dar ș i repertoriul se îmbogățește
considerabil cu creații ale unor compozitori renumiți și valoroși ale acelei vremi precum:
Gheorghe Dima, Ciprian Porumbescu, Alexandru Flechtenmacher, Dumitru Georgescu Kiria c,
Nicolae Lungu și mulți alții.

Corul Negru Vodă din Câmpulung – Muscel58.

58 Codruț -Dumitru Scurtu „Corul Mânăstirii Negru Vodă ”, Revista Glasul Iubirii , Anul II , Nr. 9 . Sept. 2012, p.
25.

34

În anul 1968, la împlinirea a 60 de ani de activitate neîntreruptă, s -a organizat o amplă
manifestare omagială care a cuprins printre altele un concert coral , o sesiune de comunicări
științifice și o expoziție documentară, existând și o broșură cu întreaga activitatea corală
câmpulungeană astfel că, valoarea artistică interpretativă a coralelor a atras atenția multor
maeștri ai artei corale românești și a compozitorilor de prestigiu. Î n concertul aniversar corala
mixtă a Casei de Cultură , a fost dirijată de Profesorul Dirijor Gheorghe Drăgușeanu, iar cor ul
bărbătesc a fost dirijat de Profesorul D irijor Dr. Constantin Roman.
În decursul anilor la conducerea celor două corale s -au suc cedat mai mulț i dirijori
precum : cântărețul bisericesc Toma Adrian (1904), Badea Alboteanu (1908) , Nicolae Oancea ,
Viorica Mihăilescu, Prof. Dr. Constantin Dumitrescu Tița (1938 -1953), Nicolae Cantino, Ileana
Prosia, Nicolae Argeșeanu, Prof. Alfons Popescu și compozito rul Moise Mitulescu acesta
conducând coralele din anul 1969 până în anul 1986.

35
Sub conducerea lui Moise Mitulescu corala participă la diferite concursuri unde reușește
a lua rezultate deosebite precum Premiul I pe țară și medalia de aur la concursul republican în
anul 1971 ; Diploma și Trofeul , Festivalului i nterjudețean „Gheorghe Dima ” de la Brașov ( în
1972 și 1974); Diploma și Trofeul , Festivalului interjudețean „Ciprian Porumbescu ” de la
Suceava (1075); Diploma și Cupa , Festivalului interjudețean „Ion Vidu” de la Lugoj (1978).
Apoi din anul 1978 corala are rezultate notabile și la Festivalul Național al Corurilor
Amatoare unde : în anul 1978 – câștigă locul I la faza interjudețeană; în 1979 – câștigă premiul IV
la etapa republicană; în 1981 – câștigă premiul II la etapa republicană; în 1983 – câștigă locul I la
etapa republicană , până în anul 1986 activând în mod constant.
Comform Pr. Ion L ibianu, dirijor secund al coralei Negru Vodă între anii 1980 -1986,
corala s -a desființat imediat după revoluția din 198959.

59 Ibidem.

36
Capitolul III
III.1. Dirijorii reprezentativi ai spațiului Argeșean
III.1.1. Profesorul și Dirijorul Gheorghe Ci uculescu (1941 -2002)

Maestrul dirijor Gheorghe Ciuculescu cunoscut mai degrabă ca Gelu Ciuculescu s -a
născut în comuna Albești (Pământeni) în data de 11 mai 1941 într -o familie de oameni modești.
Copil al Marioarei și al agentului sanitar Ion Ciuculescu om de vază al comunei, a empatizat cu
arta muzicală având o atracție față de lumea sunetelor muzicale pe care a deprins -o de la unchiul
său marele dascăl și protopsalt de psaltchie Chiril Popescu.60
După cum mărturisește cumnatul său prof esorul Bădescu Cezar: /…/… Mai la toa te
sărbătorile, dar în mod deosebit la Crăciun și la Sf. Paști era zărit alergând să urce primul în
clopotnița bisericii să bată toaca. /…/… Și mimica lui dovedea o totală dăruire sufletească, fața
căpăta sen inătatea cerului…/…/…. Nimic din ce se petrecea în jur nu -l mai interesa fiindcă el
plutea în fiecare cântec… 61.
Mânat de dorința studiului, Gelu Ciuculescu a urmat cursurile școlii primare în comuna
natală, fiind un copil extrem de dotat intelectual în momentul începerii clasei I, toți se m inunau
cum de stia a citi și socotii perfect. După terminarea gimnaziului, acesta a urmat cursurile
liceului Vlaicu Vodă din Curtea de Argeș recunoscut ca cel mai bun liceu din oraș. Conform
mărturiei sale a intrat al șaselea și a ieșit al doilea după șeful promoției la numai câteva sutimi.62
Evidențiindu -se ca vocalist acesta urmează cursurile de acordeon cu un vestit lăutar al
vremii și acesta tot din comună, fiind invitat a încânta lumea pe la baluri și șezători cu
acordeonul său roșu, după cum mărtur isesc cei ce l -au cunoscut și i -au ascultat frumoasele
cântări, când se auzea în sat că la Căminul Cultural vine Gelu Ciuculescu, venea atât de multă

60Codruț – Dumitru Scurtu, „Gelu Ciuculescu Maestrul și exemplarul dascăl argeșean(1941 -2002) ”, Asociația
Corală Orfeu , Curtea de Argeș 2007.
61 Ibidem.
62 Cf. Mărturiei Codruț – Dumitru Scurtu – ucenic și copil de suflet al maestrului Gelu Ciuculescu..

37
lume să -i asculta horele și sârbele cântate cu atâta dibăcie, încât nu mai exista loc să arunci un
ac63.
Dorința de învățare și perfecționare îl poartă pe drumul pedagogiei , unde îndrumat și
susținut de părinți dar și de cunoscuți , urmează cursurile Institutului Pedagogic din București, la
Facultatea de Muzică din Timișoara și desăvârșindu -și studiul muzical l a Conservatorul Ciprian
Porumbescu din București unde s -a evidențiat ca un foarte bun student terminând șef de
promoție.
Acesta este rema rcat de
valorosul compozitor D. D.
Stancu care imediat îl cooptează
în orchestra institutului, astfel
muzica devine pasiunea și
preocuparea vieții sale . După
terminarea studenției se întoarce
în comuna natală unde are să fie
învățător. Își începe activitatea
sa ca dascăl de muzică în
comuna Arefu , unde predă
aproximativ patru ani și se
evidențiază ca cel mai iubit
pedag og al școlii dar și primul
om ce a pus bazele unui grup
vocal și unul instrumental.
După ce i patru ani ca dascăl în comuna Arefu, este detașat la școala din Câmpulung, unde
predă timp de șapte ani și unde este la fel de apreciat, reușind și aici să alcătui ască un cor format
din copii cu care merge la diferite activități școlare și nu numai.

63 . Codruț – Dum itru Scurtu, Teză de Disertație … p. 31.

38
Pe unde trecea acesta lăsa în urma sa multe laude și împliniri, dirija și înființa coruri,
astfel toate centrele de muncă din oraș și împrejurimi avea corul său și sing ur ce dirija era
maestrul Gelu Ciuculescu. În anul 1972 acesta participa cu corul de muncitori de la Electroargeș,
la Festivalul Național Cântarea României, mai apoi fiind chemat la Căpățâneni, la șantierul
pentru construcția hidrocentralei, unde concepea activități nu numai pentru delectarea
constructo rilor ci și pentru educarea lor , muzica ocupând un loc central „/…/… ore în șir mângâia
clapele unei singure pianine de curând achiziționată, iar locuitorii șantierului – muncitori , maiștrii ,
ingineri, doc tori, profesori, știau că acolo este Gelu Ciuculescu.64”, încoronarea muncii sale se
petrecea în anul 1977 când înființeaza Corala Orfeu din Curtea de Argeș, cu care participă la
numeroase concursuri și festivaluri, încântând publicul.
După cei șapte ani petrecuți în orașul Câmpulung ca pedagog, se întoarce la Curtea de
Argeș unde este profesor la Școala N umărul 2 „Regina Maria” , la Școala N umărul 6 „Basarab I”
dar și în urma reînfiițării la Seminarului Teologic Neagoe Vodă Basarab din Curtea de Argeș,
când este chemat de P. S. Calinic pe atunci episcopul Argeșului și Muscelului (acum
arhiepiscop), la catedra acestei instituții de învățământ unde vine ca titular ca profesor de muzică
vocală unde va slu ji activității muzicale . Meritul ma estrului și profesorului Gelu Ciuculescu, este
de a fii format în anul 1993 și C orala Seminarul ui Teologic din Curtea de Argeș ,cor de
seminariști cu care a participat și a fost distins cu multe premii la concursurile din țară, dar și de
peste hotare, încă de la înfiițare.
În anul 1993 și în 1994 concerta sub bagheta maestrului Gelu Ciuculescu la Râmnicu
Vâlcea și Câmpulung, la 17 iunie 1995 corala câștiga Diploma pentru merite deosebite în urma
concertelor susținute la Căpriana și Chișinău din Republica Moldova, în anul 1996 realiza
primele înregistrări pentru Televiziunea Română, în Studioul Central din București , în luna
martie a a nului 1999 corala obține premiul I la „Concursul Națion al al Coralelor din
Învățământul Preuniversitar ” de la Craiova, fiind selecționată pentru etapa națională ce se
desfășura la Tg. Mureș, tot în același an participă la Festivalul Coral Internațional Curtea
Domnească, (festival înființat tot cu recomandarea maestrului Gelu Ciuculescu), unde se bucură
de bogate aprecieri.

64 Codruț – Dumitru Scurtu , „Asociația Corală Orfeu Curtea de Argeș ”, 2007. Cf mărturiei Cumnatului său ,
Profesorul Pensionar Bădescu Cezar, din Comuna Aref, Curtea de Argeș.

39

Corul Seminarului Teologic la Chișinău

Cu ocazia „Reuniunii de Primăvară a Coralelor Argeșene” , în anul 2000 , corala, susține
un concert , alături de un grup vocal proaspăt înființat al Școlii de Cântăreși Bisericești, condus
de preotul profesor Nicolae Popescu ce avea să fie predecesorul maestrului Gelu Ciuculescu la
catedra seminarului, dar și la conducerea corului65.
În anul 2001 corala seminarulu i condusă de același Gelu Ciuculescu avea să câștige
Premiul I, la etapa zonală a „Concursului Național al Formațiilor Corale din Învățământul

65 Codruț – Dumitru Scurtu, ibidem. p. 36. A se vedea și: Pr. Prof. Stancu Sabin, Prof. Dumitrescu Cătălina, Prof.
Dincă Gheorghe în „Seminarul Teologic Neagoe Vodă Curtea de Argeș ,” ed. Dacpress. Curtea de Argeș . 2005. p.
78.

40
Preuniversitar” , concurs susținut la Drobeta Turnu Severin , acesta fiind și ultimul său concert
alături de coral a seminarului.
Pe lângă dragostea de muzică maestrul Gelu Ciuculescu a mai avut o dragoste și anume
drumețiile, din acastă cauză a devenit un salvamontist iscusit, activitate ce a servit -o timp de mai
bine de 25 de ani, alături de grupurile Ecoul Munțiilor și Chemarea Munțiilor , grupuri pe care
chiar dânsul le -a înființat și cu care a câștigat numeroase distincții și premii la concursurile de
orientare turistică. Tot cu ajutorul acestuia în domeniul salvamontistic sau deschis numeroase
drumuri turistice pre cum Șaua Podeanu, Poteca Maiorului … etc. , drumuri ce și astăzi servesc
turiștilor și salvamontiștilor.
Așadar omul șcenei europene, muzicianul nonconformist, maestru Gelu Ciuculescu a
trecut în neființă la data de 5 februarie 2002, la Spitalul Floreasca din capitală, moartea sa
survenind în urma unui atac cerebral suferit chiar pe scena orașului Câmpulung î n timp ce dirija
corala Orfeu.66
La slujba de înmormântare a maestrului, ținută la biserica Albeștilor, s -au ținut cuvinte
deosebite67, au trecut mii de oameni aș lua adio de la profesorul , mentorul dar și de la omul ce
acum era înger. Maestrul Gelu Ciucules cu a lăsat în urmă numeroase compoziții, marea sa
împlinire corala Orfeu, dar și inimile sf âșiate de durere a celor ce l -au iubit.

66 Idem. p. 37. Apud. Sandra Man, „Profesorul Gelu Ciuculescu a Muri t” în ziarul Argeșul Express , joi 7 februarie,
p .3.
67 “/…/ Gelu Ciuculescu a pleca dintre noi cântând. Să cazi la datorie, oficiind în scenă , asemenea unui sacerdot în
templu, frumosul inexplicabil, cum mai este numită nobila artă a muzicii,este ceva inefabil../../.” – Fragment din
cuvântul de adio al profesorului Gheorghe Piele.

41
III.1.2. Profesorul și Dirijorul Alexandru Alfons Popescu (1912 -1978)

Dirijorul Alfons Popescu s -a născut la data de 6 octombrie 1912, în Tânganu -Stoienești
Ilfov, în casa unui teolog de primă clasă, preot în sat dar cu puține posibilități materiale. La șase
ani cânta prohodul alături de tatăl său în biserica unde slujea.
Clasele primare le face în satul său natal, unde este rem arcat de profesorul Constantin A .
Teodorescu, care văzându -l pe micul Alfons un real talent, sfătuiește părinții acestuia ca din clasa
a patra să -l înscrie la Liceul din Grădiștea ceea ce s -a și întâmp lat, finalizând cursurile liceale la
București, unde demonstrează că este un incontestabil talent.
În ciuda situației materiale precare pe care o are în anul 1934, se înscrie la Conservatorul
din Cernăuți, u nde depune o bogată activitate, dirijând corul Co nservatorului precum și diferite
coruri ale bisericilor din oraș, aici apar primele sale prelucrări corale din folclorul românesc, tot
aici îi are ca profesori pe muzicienii Georgescu Oncu l, Alexandru Zirra, Sava Arbore și George
Georgescu. În paralel cu s tudiul muzicii, urmează ș i cursurile Facultății de Filos ofie.
În anul 1939 este numit profesor de muzică la liceul „Mihai Viteazul ” din București,
fiindu -i coleg de catedră dar și prieten, compozitorului Ion Croitorul de la care deprinde mai bine
tehnica dirijatului , la puțin timp după ce preia pupitrul de dirijor al corul ui liceului , în 1941
obține locul I pe capitală la concursul Datini și Obiceiu ri de C răciun , sub bagheta profesorului
Alfons Popescu .
Este detașat în același an la Pitești, la Școala Normală de Fete și la liceul „I.C.Brătianu”.
Aici va cunoaște pe cei ce îi vor rămâne priete ni adevărați pe timp îndelungat : prof. Dr.
Constantin Rebeg a ( viitor decan al Facultații de Biologie din cadrul Universității București) și
preotul Grigore Venescu ( cel ce mai târziu va fi preot paroh la biseica din Domneștii de Jos).
Urmează sute de concerte în judeșul Argeș și Muscel , obținând performanțe cu formațiile
corale și orchestrale ale liceelor Comercial și I. C. Brătianu , precum și al Școlii Normale de Fete,
și este dirijorul corului bisericii Sf. Vineri , unde îl are corist pe deosebitul compozitor de mai
târziu Vasile Veselo vschi. În anul 1943 revine la București unde își continuă activitatea corală la
liceul unde și -a început cariera.

42
În anul 1944 se căsătorește cu Maria Neț, la Mânăstirea Corbii de Piatră ,ctitorie din
secolul al XIV -lea situată în localitatea Corbii de Arge ș de lângă Domnești. În același an
maestrul Alfons Popescu, se stabilește definitiv la Domnești unde reorganizează formația corală,
conferindu -i mare strălucire.
Toamna anului 1947 îl prinde funcționând la catedra de la Seminarul Teologic din Curtea
de Arg eș, unde este profesor de muzică și filosofie , dar și la catedra Gimnaziului unic din
Domnești unde îndeplinește aceeași muncă dăscălicească ,conferidu -i acestuia satisfacții ca dascăl
dar și ca dirijor.
În anul 1949 desființându -se Seminarul Teologic Neagoe Vodă de la Cu rtea de Argeș,
profesorul Alfons Popescu , ajutat de bunul său prieten și coleg de catedră diaconul Dumitru
Gligăneanu, se întoarce să predea la București de astă dată la liceul Sf. Sava , unde rămâne
profesor până în anul 1957.
În aceas tă perioadă 1949 -1957, maestrul Alfons Popescu va face naveta săptămânal între
București și Domnești, aproape în fiecare sâmbătă venind a se odihni dar și pentru a pregăti corul
din Domnești care ia amploare și începe să se impună pe plan interpretativ.
De altfel se spune că în Domești a existat cor încă dinainte de 1890, apariția corului este
rezultatul , strădaniilor învățătorilor Nicolae Hănescu, Ion Stănicioiu și Luca Paul această relatare
o găsim într -un ziar al vremii care spune așa : „Acum, după ce au trecut de vârsta de 80 de ani,
doi bătrâni Toma Petrescu și Ioana Diaconu din Domneștii de Argeș, se fălesc cu amintirea unui
lucrucu care rar oameni la vârsta lor se pot mândri, cu faptul că în tinerețea lor, când era copiliță,
cum zice baba Ioana, au cân tat în corul popular Domnești, dirijat de Nicolae Hănescu și Ion
Stănicioiu.68”
Așadar, la Domești exista tradiție corală, activitatea corului s-a permanetizat mai ales
după 1924, când s -a înființat Căminul Cultural, sub conducera preotului Ion Radomirescu ce
dirija și corala căminului și pe cea a bisericii.
Ilustrul profesor Alfons Popescu , de la venirea sa la conducerea și dirijarea coralei d in
Domnești,anume din anul 1941, a participa și a câștigat alături de coală numeroase premii, ce

68 Codruț – Dumitru Scurtu, Teză de Diser tație…, p. 63. Apud și Ziarul Secera Ciocanul , Pitești, 18 Iunie 1961, p . 1.

43
astăzi sunt ținute în expoziția Căminului Cultural. La început au fost mici concursuri pe Valea
Vâlsanului, Valea Doamnei apoi la Câmpulung, treptat pe marile scene ale județului și țării unde
s-a afirmat dând dovadă de profesionalism.
La data de 3 septembrie 1944, maestrul Alfons popescu câștiga alături de corala din
Domnești, premiul I și titlul de laureat , în cadrul primului concurs al corurilor de pe valea
râurilor Doamnei și Vâlsanului. În anul 1946 corala participă la concursul artiștilor amatori din
județul Muscel, concurs organizat la Câmpulung.
Un an mai târziu în toamna anului 1947, sprijinit și ajutat de profesorul Luca Ionescu
împreună cu alți entuzia ști membri simpatizanți ai muzicii, dă amploare proiectului „Râul
Doamnei”, o formație corală ce avea în componență numeroși preoți , învățători , țărani, ciobani,
profesori, medici, ingineri și alte categorii sociale din multe comune, fiind selectați cu ex igență
chiar de către dirijor ceavea un repertoriu vast cuprinzând piese clasice , prelucrări din folclor și
pentru prima oară erau atașate corului buciume ,fluiere , chiar și frunză . Coriști încă în viață
mărturisesc , că străbăteau poate și cincisprezece kilometri pentru a venii la repetiție, de multe ori
pe jos , neavând mijloace de transport.
Încep ând cu anul 1950 , corala condusă de Alfons Popescu primește titulatura de Cor al
Căminului Cultural „Negru Vodă” , din Domnești și din anul 1954 corala pune acce ntul pe
folclorul ciobănesc specific locului, obținând premiul al II -lea pe regiunea Pitești , tot în același
an câștigă pre miul I pe țară la Concursul Coral de Amatori.
La 12 decembrie 1956 și la 23 aprilie 1957 corala este invitată și realizează emisiuni
muzicale radio sub bagheta maestrului Alfons Popescu, unde este cântată compoziția acestuia
intitulată Balada Haiducească compoziție pentru fluier,bucium și frunză, un succes incontestabil
despre care ziarul Ro mânia Liberă scrie în anul 1958 : „Pe valea râului Doamnei, în vecinătatea
masivelor Leaota și Câpățâna, comuna Domnești adăpostește în întregime familii de ciobani.
Pentru acești ciobani, care sunt în același timp și neîntrecuți artișt i, Alfons Popescu ,
profesor de muzică la Câmpulung – Muscel, a compus balada ciobănească și tot ei au cântat -o pe
scena Teatrului din Pitești și la Rad io. „Astfel t inerii tenori și bași ,care urcă vara cu turmele la

44
munte , fac repetiții acolo sus… cu maestrul lor… călăuzit aici de un căluț de munte care -l poartă
pe drumuri înguste pe sub brazi până la ei. Și nu -i greu și nu se plânge…69 ”

La sărbătorirea a 75 de ani de la înființarea coralei din Domnești, aceasta avea să țină un
concert la data de 16 octombrie 1966, un concert deosebit remarcat și de presa vremii, dar și de
către Consiliul de Stat și Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă , acordând corului Ordinul
Meritul Cultural Clasa a -IV-a, aceasta fiind prima formație art istică premiată cu 9 distincții, cu
același ordin fiind dec orat și profesorul dirijor Alfons Pop escu pentru cea mai unicată și mai de
preț compoziție populară „Balada Haiducească -pentru cor, fluier, bucium și frunză”, baladă
interpre tată unicat de aproape două sute de persoane, în mod tradițional, presa vremii
menționând următoarele : „Poezia corului : fote aurii pe fond sinuliuceresc, marame spumoase, îi
prodau în floare de cicoare ,alături de cioarecii albi din lână ,estă neagră și pălăriuță ciobănească,

69 Codruț – Dumitru Scurtu, ibidem. . p. 69. Apud. Ziarul România Liberă , București, 10 aprilie 1958, p. 2.

45
îmbracă peste 200 de chipuri de efigie, strălucind de sănătate și bucurie. Privea spectatorul și nu
știa ce să admire: iscusința acelor fermecate mâini care au cules în război toate florile câmpului
sau vocile perfecte ale celor două sute de Feți Frumoși și Ilene Cosânzene.70”
În lucrarea sa Corul Căminului Cultural Domnești la 75 de ani ,Alfons Popescu exclamă:
„În cei 25 de ani de când dirijez corul din Domnești, mi -am contopit munca și creația cu
pasiunea și perseverența acestor viguroși oameni de munte. Fiecare an a însemnat o împlinire
artistică, o satis facție – de ce să n -o spun? – personală și cu atât mai mult colectivă. Din noianul
acestor căutări și împliniri, cea mai mare bucurie mi -a adus -o reușita în înbinarea vocii omului cu
sunetul cristalin al fluierelor, parcă rupt din sursurul apelor și al codr ilor, cu chemarea
buciumelor și a tulnicelor melodii create anume, inspirându -mă și totodată îmbogățindu -mă
sufletește din valorosul folclor al acestor plaiuri. Este, cred o încununare firească a tradiției
corale pe care am construit -o aici și cu acești oa meni, este o modestă contribuție la tezaurul
muzicii românești pe care am realizat -o împreună, pot spune, cu tot satulacesta de pasionați ai
cântecului71.”
Datorită talentului și puterii de muncă , între anii 1963 – 1965 – îl găsim pe maestru ca
metodist la Ca sa regională a Creației, iar pe parcursul anilor săi ca dirijor îl găsim la pupitrul
coralelor din Scorncești, Vișina, Rucăr, Boteni și Lerești
Seria rezultatelor de excepție vor fi continuat până spre sfârșitul anului 1969 , când starea
de sănătate a maestrului s -a înrăutățit, acesta fiind oblig at să se retragă din activitate , călăuzind
de la distanță activitatea coralei din Domnești până în anul 1978 când acesta moare.
Fiind un viu culegător și valorificator al folclorului nostru tradițional , regretat ul
compozitor, dirijor și pedagog de excepție ne -a lăsat moștenire o seamă de cântări, u nele fiind
publicate , iar altele rămânând manuscrise, din vasta sa creație menționăm următoarele lucrări:
Balada ciobănească, suita De la Domnești mai la vale, Balada h aiducească, Din Constandin
haducule, Suita musceleană , Suita de la Câmpulung , Cântecul Hidrocentralei de pe Argeș,
Leagănă -te frunză creudă!, La fântâna cununată, Răsunet de pe Argeș.

70 Ibidem.
71 Centrul Creației Populare Argeș „Corul Căminului Cultural Domnești la 75 de ani ” Domnești , Curtea de Argeș ,
1965.

46
Profesorul Ion C. Hiru mărturisește într -un articol despre maestrul Alfo ns: „ … Nu peste
mult timp, într -o zi călduroasă de cuptor a anului 1978 ,după o grea suferință, clapele melodioase
ale inimii marelui om , muzician, dirijor, au încetat să mai vibreze. Maestrul a plecat să moară
puțin. Diapazonul își lăcrimase ecoul, pentru ultima dată. În ce gamă?… Nu știe nimeni… Două
difuzoare mari făceau să răsune în centrul comunei, la Monumentul Eroilor, Balada Ciobăneas că
și Cântecul Hidrocentralei , în timp ce sute de consăteni însoțeau pe ultimul drum pe cel care a
fost dirijor ul lor .O mare de lacrimi și suspine pe fondul buciumelor și fluierelor ce vibrau
puternic membranele difuzoarelor instalate, în ciuda multora care doreau a -l însoții pe maestru pe
ultimul drum în liniște, în tăcere72.”
La comemorarea a 20 de ani de la dispariția maestrului Alfons Popescu, prietenul său
compozitorul Mircea Neagu exclamă printre altele următoarele cuvinte: „…/…/… L -am urmărit pe
Alfons Popescu vreme de foarte mulți ani, cu ocaziz atât a manifestărilor muzicale județene, dar
mai ales , a celor de nivel național. Trebuie să mărturisesc faptul că fiecare apariție a corului din
Domnești la concursurile finnale era pentru membrii juriului un moment deosebit ,de vădit
interes ,știind că de fiecare dată această minunată formație se prezenta cu un repertoriu nou,
valoros, cu piese în primă audiție ,unele dintre ele fiind scrise special pentru acest cor. Era printre
puținele formații ce prezentau periodic și lucrări mai ample , realizate de către Alfons Popescu,
piese inspirate din cânte cul popular din zona Argeșului. Armonizarea acestor creații era
concepută simplu, firesc, cu sugestive intervenții ale unor instrumente populare (fluiere, cavale,
toacă, buciume, clopote, țambal, tulnice ), fluierele și cavalele fiind concepute special, în diverse
tonalități cerute de lucrările respecti ve (…) . Când mi se adresa personal pentru obținerea unor
lucrări – mai ales în primă audiție – spunea : „Domnule Mircică, vă rog respectuos dați-mi o
frumoasă pentru coriști mei de la Domnești, pentru ciobanii mei cu g lasuri plăcute! Veți fi, sunt
sigur, încântat de modul cum va fi interpretată”. Și câtă dreptate avea! …73”.
Cu același prilej menționat mai sus profesorul și compozitorul Ion Grecu ,rostea în
discursul său următoarele cuvinte : „…./…/… Personalitate de seamă în peisajul vieții culturale
argeșene , cu impresionante calități muzicale și uriașă putere de muncă , profesorul și dirijorul
Alfons Popescu , posesor al multor mijloace tehnice , a adus faima cântecului coral , cu vers și

72Codruț – Dumitru Scurtu , ibidem . p. 75., Cf. Prof. Ion C. Hiru și Prof George Baciu , op.cit . Argeș, A nul II, Nr. 7,
19 iulie 2008, p . 3.
73 Idem. A se vedea și Costin Alexandrescu „Alfons Popescu – in memoriam – Un cântec de -o viață ”, Centrul
Creației Populare Argeș, Ed. Paralela 45, Pitești 1998, p . 23.

47
cântec argeșean, nu numa i în Capitală, dar și pe alte meleaguri mioritice ale țării românești ,
împărtășind și sugerând noi valențe și forme d e expresie ale muzicii de gen . Dotat din belșug cu
sensibilitate și inventivitate în arta sunetelor, a îngemănat cu iscusință vocile ansamb lului coral
cu instrum ente tradiționale , buciume , fluiere , cavale , oferind nu numai expresive dial oguri între
voci și instrumente, dar și îmbogățirea paletei sonore cu noi culori timbrale și cuprinzătoare
registre muzicale ,conferind actului artistic monume ntalitate, strălucire și profunzime emoțională
(…) . A fost un impetuos. Nu avea timp să cuprindă atâta artă corală cât putea … .74”
Deși pierderea acestuia s -a simțit profund un timp îndelungat după trecerea la Domnul, a
maestrului Alfons Popescu , activitatea corală din Domnești75 nu a luat sfârșit, astfel un fiu al
satului , ucenicul maestrului, în persoana profesorului și compozitorului Marian Mecu , preluează
bagheta vestitei corale.

74 Ibidem. p . 30
75 https://fundatiaionescumuscel.wordpress.com/ ▼activitati/alexandru -alfons -popescu -profesor -compozitor –
dirijor/

48

Capitolul IV
IV.1.Dascăli și compozitori reprezentativi din zona Argeșului
IV.1.1. Profesorul Chiril Popescu (1897 -1992)

Profesorul protopsalt Chiril Popescu , s-a născut în comuna , Cerbureni din judeșul Argeș ,
la data de 4 octombrie76 (la 7 octombrie după alte surse77) 1897, într-o familie modestă de
gospodari argeșeni, evidențiindu -se de mic copil cu un talent muzical ieșit din comun.
Mânat de dorința de carte , și-a început stud iul gimnazial în anul 1909 la școala din
comuna natală, studiu ce a durat p ână în anul 1913 , an, î n care figurează ca elev la școala de
cântăreți din Curtea de Argeș, fiind ucenic al maestrului Ioan Zmeu78.
În anul 1917, Chiril Popescu termină studiul la școala de cântăreți de la Curtea de Argeș,
urmând ca din anul 1925 să continue studiul muzicii la Conservatorul de muzică din București
„Cipian Porumbescu”, studii ce le termină în anul 1928, urmate apoi de încă cinci ani de intensă
pregătire muzicală, la Academia de muzică religioasă având profesori vestiți ca George Breazul
(1887 -1961), Ioan – Popescu Pasărea (1871 -1943), Con stantin Brăiloiu (1893 -1958) , Ioan D.
Chirescu , …etc.79.
Din activitatea de protopsalt ,Chiril Popescu ,a figurat cântăreț al stranei stângi și
protopsalt al Catedralei din Curtea de Argeș între ani 1917 – 1942, timp în care în paralel
figurază și ca dascăl de muzică bisericească, iar din 1939 -1942 fiind chiar directorul școlii de
cântăreți bisericești Nichita Duma de la Curtea de Argeș80.

76 D. Radu. – „Asistentul Chiril Popescu” În Studii Teologice , Seria II. An XXXIV. Nr, 1 -2, 1987 , p. 102.
77 A. Buzerea „Moment aniversar la Semin arul Teologic din Craiova ”, în mitropolia Olteniei,anXXXIX, nr . 6.
1987, p. 118. Cf Ion Isăroiu. „Cultura muzicală românească de tradiție bizntină sec. XIX -XX”. Ed. Univ,Pitești.
2004 , pp. 199-200.
78 Codruț – Dumitru S curtu , ibidem .. p. 23. Cf. Ion Isăroiu. Op. cit . p. 201.
79 Idem. ibidem.
80 Ibidem.

49
După anul 1942 este chemat la școala de cântăreți biseri cești la Râmnicu Vâlce ,
mânăstirea Turnu, unde îndeplinește aceleași sarcini ca și la școala de cântăreți de la Curtea de
Argeș și anume este profesor de muzică biza ntină și director până în anul 1949, când , maestrul
argeșean de muzică psaltică se mută la Craiova , la Seminarul Teologic din Mofleni , seminar ce
aparținea Mânăstirii Bucovaț , și unde rămâne până în anul 1954.
În anul 1954 este
transferat la București unde a
funcți onat ca asistent universitar
la catedra de muzică
bisericească, timp de un an 1954
-1955 , după aceea Chiril
Popescu revine la Curtea de
Argeș în 1955 la Seminarul
Teologic Neagoe Vodă, unde
funcționează ca profesor de
psaltichie până în anul 195681.
Fiind rechemat în anul
1956 la București, în același
post de asistent universitar la
Institutul Teologic, unde Chiril
Popescu figurează în acest post
până în anul 196082.
Rămânănd la București
,este preocupat permanent de
intonarea cântărilor psaltice
astfel slujind la multe stra ne ale
bisericilor din Capitală.

81Codruț Dumitru Scurtu . op. cit. p. 24, Cf. Ion Isăroiu. op. cit ., p. 204, apud. Gheorghe C. Ionescu, ” Lexicon al
celor care, de -a lungul veacurilor s -au ocupat cu muzica de tradiție bizantină în România ”, Ed. Diogene, București
2003 , pp. 391-396
82 Ibidem.

50
Chiril Popescu este deținătorul distincției celei mai înalte din Biserică „Crucea
Patriarhală” , pentru întreaga viață dedicată studiului muzicii bisericeș ti și al interpretări i acestei ,
lăsând în urmă o mulțime de ucenici dar și o mulțime de lucrări ce -i poartă semnătura, cântări ce
și astăzi îmbogățesc cultul liturgic prin frumusețea sanantă.
Dintre acestea amintim Prohodul Domnului – Pitești 193683; Cântări din slujbele Sf. Tai ne
și ale ierurgiilor principale – București 1964 (tipăritură în colaborare cu Nicolae Lungu ș i Ene
Brăniște); Cântări din Slujba Sf. Paști ; Cântări din slujba Utreniei – București 1966; Slujba Sf.
Dimitrie Basarabov – București 1977; Cântările penticostarului uniformizate cuprinzând și Slujba
Domnului și Pogorârii Duhului Sfânt – București 1980 ; Doxologie glas V – București 1986; și
cântările : Veniți să fericim pe Iosif și De vreme ce eu păcătosul, ambele glasul V. 84
Comform aceleeași surse ,Chir il Popescu, dascălul de psaltichie argeșean și ilustrul
compozitor de muzică bisericească al secolului XX, autor al multor uniformizări de cântări
bisericești, unele dintre acestea scrise în dublă notație, liniară și psaltică, alături de N icolae
Lungu și En e Braniște, l asă în urmă cântările care și astăzi se câ ntă în cadrul cultului liturgic și
numeroase cântări în manuscri , nepublicate, considerate adevărate diamante ale muzicii psaltice
de trad iție bizantină din care amintim : Ceea ce ești mai cinstită – gl.V, VI, VII; Aliluia – pe toate
cele opt gasuri din Postul Mare; Troparele și condacele Sfințiilor cu moaștele în Mânăstirea
Curtea de Argeș și la Catedrala metropolitană din Craiova ( Sf. Nifon, Sf. Filofteia, Sf. Mucenici
Serghie și Vach dar și Sf. Muc eniță Tatiana); Lume deșartă și degrab trecătoare – gl V,( toate
aceste cântări fiind compuse între anii 1930 -1960)85.
Tot preotul profesor Ion Isăroiu în lucrarea sa Cultura muzicală românească de tradiție
bizantină sec. XIX -XX, remarcă și alte cântări psaltice scise într -un caiet în anul 1974 , de la
profesorul protopsalt Chiril Popescu, pe care l -a avut dascăl de muzică bisericească la Seminarul
Teologic din București, așadar părintele Ion Isăroiu nota următoarele piese psaltice dictate de
către mentoru l său Chiril Popescu: un imn în cinstea Maicii Domnulu, Stăpână și Doamnă a

83 Codruț Dumitru Scurtu , op. cit . p. 25. Cf. Ion Isăroiu, op. cit . p. 209.
84 Ibidem. Apu d . Ghe. C. Ionescu. Op.cit . p. 288.
85 Ibidem.

51
lumii de jos… gl. VIII ; Chinonicul din Postul Mare, Gustați și vedeți… gl.I ; Bine voi cuvânta pe
Domnul… gl. II; Pâinea cea cerească.. .gl.II; dar și o Doxologie gl.V86.
Pentru muzica corală amintim compoz iția maestrului Chiril Popescu, „Pentru Tine
Doamne” , piesă în glasul al V -lea și aranjată coral la 2,3 și 4 voci.
Tot părintele Ion Isăroiu menționează și câteva cronici scrise de Chiril Popescu:
Comemorarea valorosului c ântăreț Ioan Zmeu la Cu rtea de Argeș și o altă cronică : Muzica
bizantină în comparație cu muzica gregoriană ( publicate în revista Cultura, București, anul
XXVI, 1937, nr. 12 , dec. Pag.111 -114)87.
Slujind mai bine de trei sferturi de veac strana dar și catedra de muzică bizantină în
diferite locuri prin țară , maestrul Chiril Popescu s -a stins din viață la București la data de 24
ianuarie 1992, atingând veritabila vârstă de 95 de ani, lăsând în urmă o activitate îndelung
rodnică.

86 Ion Isăroiu , op. cit. p. 212.
87 Ibide m.

52

IV.1.2. Compozitor ul și profesorul Gheorghe Piele (n. 1944)

Profesorul argeșean Gheorghe Piele s -a născut la data de 21 martie 1944 în satul Burluș ,
comuna Ciofrângeni, județul Argeș. Școala gimnazială a absolvit -o în comuna Tigveni, iar liceul
îl termină la București la Școala medie de muzică nr . 1, pe care îl va absolvi în anul 1963.
Își continuă drumul formării artistice ca student al Facutății de Compoziție, Dirijat și
Pedagogie din Cadrul Conservatorului de muzică Ciprian Porumbescu din București, facul tate
ce a absolvit -o în anul 1968 cu diplomă de licență, cu specializare în profesor de muzică dar și în
dirijat cor academic.
Încă de la absolvire acesta a optat pentru cariera pedagogică, funcționând ca profesor de
muzică la școliile din împrejurimile Bucurește , precum Școala generală din comuna Periș, dar și
la Liceul Teoretic din comuna Buftea. După anul 1977 se întoarce prin transfer în judeșul Argeș,
aproape de casă, unde funcționează ca profesor de muzică la Școala general ă din comuna Șuici
(1977 – 1986) , apoi la Școliile generale Nr.5 (Armand Călinescu) și Nr.3 (Sf. Andrei) din Curtea
de Argeș (1987 – 2000) și în cele din urmă fiind prezent la catedra de muzică a Școliilor Nr. 2
(Regina Maria) și Nr.3 (Sf. Andrei) din Curtea de Argeș (2000 – 2009).
În cei peste 40 de ani de carieră pedagogică profesorul și compozitorul Gheorge Piele, s -a
remarcat ca fiind unul dintre cei mai activi și pasionați profesori de muzică ai Județului Argeș,
acesta desfășurând o bogată și variată activitate de pedagog și m uzician, a cărui prestație
profesională fiind de multe ori remarcată la nivel județean cât și național.
S-a impus astfel ca profesor și dirijor al multor formații ca de exemplu , corul și orchestra
elevilor Liceului ș i Casei Pionierului din Buftea , coralei mixte a cadrelor didactice din Buftea ,
corurile și orchestrele elevilor din comunele argeșene Șuici, Cicănești, Tigveni, corul Școlii Nr.5
(Armand Călinescu) , corul Școlii Nr.3 (Sf. Andrei) , dar și corul Școlii Nr. 2 (Re gina Maria) din
Curte a de Argeș, pe lângă toate aceste coruri înființate pe la numeroasele școli unde a fost
profesor, în aceeași perioadă a instruit și dirijat alte numeroase grupuri vocal – folclorice de adulți
de pe văile Topologului și Argeșului.

53
Cu toate aceste formații mai sus menționat e a participat pe parcursul anilor la numeroase
concursuri și festivaluri artistice muzicale, având și susținând sute de concerte , câștigând cu
majoritatea acestor formații numeroase premii și distincții județene și naționale.
Cu prilejul acelorași concerte, maestrul Gheorghe Piele s -a remarcat, fiind apreciat și în
calitatea de compozitor, auto – creator de muzică corală și vocal – instrumentală pentru copii și
adulți, aceste compoziții având o tematică patiotică, folclorică, de dragoste , ori sacră de cele mai
multe ori pe versuri proprii.
Majoritatea compozițiilor au fost fost cântate în concerte publice de către formațile pe
care le conducea tineri și adulți, bucurându -se de aprecierea unor reputați compozitori, multe din
cântecele sal e fiind premiat e la nivel zonal , iar unele fiind chiar publicate.
O îndelungă preocupare a profesorului Gheorghe Piele pe lângă cea de profesor , dirijor și
compozitor, este cea de publicis , implicându -se activ și publicând periodic în presa județeană,
articole pe teme d e specialitate , folcloristice și muzicologice, fiind chiar autorul monografiei
„Richard Wagner”.
Cea mai constantă și fructuoasă pasiune ș i preocupare a maestrului Piele , a fost și este
aceea de descoperire, îndrumare, instruire cu perseverență , a unor tin ere talente , ajunși astăzi
muzicieni profesioniști de nivel național și internațional, unii dintre aceștia ajungând colegi de
catedră cu dascălul lor.
Pentru meritele sale de excepție în cei peste 40 de ani de activitate pedagogică și artistică
profesorul Gheorghe Piele a fost distins cu numeroase premii precum „Diploma de Excelență” a
Ministerului Educației și Învățământului în anul 2006 ; Laureat al concursului și festivalului
național artistic „Cântarea României” (de trei ori) ș.a.
Din vasta creație a maestrului amintim publicațiile și mumeroasele ariticole : Un geniu al
romanti smului artistic –Richard Wagner , Ed. Meșter ul Manole, Curtea de Argeș 1999 ; Nel –
omul și poetul , prefață la volumul poetului Nel Ene Fripcea, Ed. Meșterul Man ole, Curtea de
Argeș , 2002 ; Kitsch – ul în folclor sau Maneaua – isterie sonoră – Argeș Expres 31 oct. 2001 ;
W.A. Mozart –Medalion biografic și componistic , Argeș Expres 17 mar. 2006.

54
Din rodnica sa activitate de compozitor amintim câteva compoziții nepublicate : Pui de
bravi români – un set de 15 cântece corale și de muzică ușoară, cu și fără acom paniament și pe
versuri proprii ; Cântăm simțind românește – un set de 12 piese pentru grupuri vocale și coruri
mixte pe versuri proprii ori populare , cu sau fără acompaniament de pian ; Rugă pentru poporul
român – 12 cântece corale sacre pe textele unor rugăciuni ortodoxe ; 6 ro manțe – lied pentru voce
și pian ; Ritmuri românești – 12 melodii și jocuri populare armonizate și aranjate pentru pianiști
începători.
Multe dintre aceste lucrări fiind cântate de un cor de suflet al dânsului , pe care la veghea t
îndeaproape anume Corul Orfeu , fiind un aprig susținător dar și critic muzical când venea vorba
de starea muzicală a corului.
Luptând pentru muzica corală argeșeană și nu numai maestrul Gheorghe Piele 88, se va fi
făcut nemuritor pri n creația sa muzicală deosebită , dar și o adevărată punte de legătură pentru
generațiile ce va să vină, îmbogățind tradițiile muzicale ale orașului Cu rtea de Argeș.

88 Toate aceste date despre maestrul Gheorghe Piele au fost culese chiar de la maestru într -un interviu acordat .
Dumitru Codruț Scurtu , care la rândul său mi -a împărtășit aceste date.

55
BIBLIOGRAFIE
 Cărți și manuscrise :

1. Alexandrescu, Costin, „In memoriam Alfons Popescu – un cântec de -o viață ”, Ed. Paralela
45, Pitești , 1998

2. Alexandrescu , Costin, „Festivalul de Muzică Corală „D.G. Kiriac” Ed. Alean, Pitești ,
2015.
3. Andreescu, Valerian, „Monografia așezării Argeșului, Curtea de Argeș de la începuturi
până în 1989” , Ed. Europroduct, Pitești , 1999.

4. Cosma, Viorel, „Muzieni Români Compozitori și muzicologi Lexicon”, Ed. Muzicală a
Uniunii Compozitorilor, București , 1970.

5. Delcă, Constantin, „Arhiva Corului Catedralei Episcopale din Curtea de Argeș ”,
manuscris alcătuit cu binecuvântarea P.S. Calinic Episcopul Ar geșului și Muscelului,
ianuarie 2001.

6. Ionescu , C. Gheorghe, „Lexicon al celor care, de -a lungul vremilor sau ocupat cu muzica
de tradiție bizantină în România ”, Ed. Diogene, București, 2003.

7. Isăroiu, Ioan , „Cultura muzicală românească de tradiție bizantină în Argeș , sec XIX –
XX” , Ed. Universității din Pitești, Pitești , 2004.

8. Poslușnicu , Gr. Mihail, „Istoria Musicei la Români, de la Renaștere până’n epoca de
consolidare a Culturii artistice” , Ed. Cartea Românească, București , 1928.

9. Scurtu , Dumitru -Codruț , Teză de Disertație : „Cultura muzicală românească laică și
religioasă de tradiție bizantină din zonele Argeș,Pitești și Câmpulung -Muscel sec.XIX –
XX” ,(ms. dact.)U.N.M.B. , 2009.

56
10. Stancu , Sabin; Dumitrescu , Cătălina; Dincă , Gheorghe, „Seminarul Teologic Ortodox
Neagoe Vodă din Curtea de Argeș ” , Ed. Dacpres s, Curtea de Argeș , 2005.

 Articole, reviste și studii :

1. Barbu -Bucur, Sebastian, „Bibliografia tipăriturilor muzicale psaltice românești” în
Revista Teologie și Viață , Mitropolia Moldovei și Bucovinei, anul V, Nr.7 -9.

2. Centrul Creației Populare Argeș, „Corul Căminului Cultural Domnești la 75 de ani”
,Domnești, Curtea de Argeș 1965 .

3. „Corala Orfeu din Curtea de Argeș ”, în ziarul Informația Piteștiului , Pitești 17 iun. 1992.

4. „Corul Orfeu din Curtea de Argeș ” , în revista România mare , București, 31 aug.1998.

5. Dejeanu, Iustin, „Înfrățire prin muzică ” , în ziarul Argeșul liber , cotidian independent al
județului Argeș, 10 mai 1991.

6. Idem. „ Vocile Corului Orfeu vor răsuna în Macedonia ” , în ziarul Argeșul liber, cotidian
independent al județului Argeș, 28 martie 1995.

7. Idem. „Aplauze pentru Orfeu în Basarbia ” , în ziarul Argeșul liber , cotidian independent
al județului Argeș, 7 iunlie 1995.

8. Idem. ‚ ”Orfeu pleacă din mou în Grecia ”, în ziarul Argeșul liber, cotidian independent al
județului Argeș, 20 aprilie 1998.

9. Idem. „Omul zilei Prof. Gelu Ciuculescu dirijorul coralei Orfeu ” , în ziarul Argeșul liber ,
cotidian independent al județului Argeș, 22 mai 1998.

10. Idem. „La Curtea de Argeș se va desfășura cel mai mare festival coral din întreaga țară” ,
în ziarul Argeșul liber, cotidian independent al județului Argeș, 29 martie 1999.

11. Idem. „Festivalul Coral Internațional Curtea Domnească , capitală a ortodoxiei și a
românismului,” în ziarul Argeșul liber, cotidia n independent al județului Argeș, 5 aprilie
1999.

57

12. Idem. „La drum cu ORFEU – impresii de călătorie în Ungaria ” , în ziarul Argeșul liber ,
cotidian independent al județului Argeș, 10 mai 1999.

13. Hiru, C. Ion și Baciu , George, „Oameni de seamă ai Domneștiului, Alexandru Alfons
Popescu Profesor, Compozitor Dirijor – 30 de ani de la trecerea în neființă” , Revista
Pietrele Doamnei , anul II, nr.7, iulie 2008.

14. Isăroiu, Ioan, „Ioan Zmeu, profesor și compozitor de muzică bisericească, opt decenii de
la moartea sa (1860 – 1922)” , în Revista Glasul Bisericii , nr.9 -12 ,2002.

15. Man, Sandra și Clain ,Andrei, „Profesorul Gelu Ciuculescu a murit” , în ziarul Argeș
Express , cotidian de informare și puplicitate al zonei Curtea de Argeș, 7 februarie 2002.

16. Scurtu, Dumitru -Codruț , „Gelu Ciuculescu exemplarul dascăl de muzică argeșean ”, în
ziarul Argeș Express , Curtea de Argeș , 19 mai 2006.

17. Idem. „Tradiția corală în zona Argeș , Pitești și Câmpulung -Muscel sec. XIX – XX” , în
Revista Glasul Iubirii –revistă de informație și atitudine cultural – civică din Curt ea de
Argeș, anul II, nr.5, mai 2012.

18. Idem. „Corul Catedralei Arhiepiscopale din Curtea de Argeș ”, în Revista Glasul Iubirii –
revistă de informație și atitudine cultural – civică din Curtea de A rgeș, anul II, nr.6, iunie
2012.

19. Idem. „Diaconul Dirijor Dumitru Gligăneanu ”, , în Revista Glasul Iubirii –revistă de
informație și atitudine cultural – civică din Curtea de Argeș, anul II, nr.7, iulie 2012.

20. Idem. „Corul Mânăstirii Negru Vodă din Câmpulu ng- Muscel ”, , în Revista Glasul
Iubirii –revistă de informație și atitudine cultural – civică din Curtea de Argeș, anul II,
nr.9, septembrie 2012.

21. Idem. „Corul din Comuna Rucăr” , în Revista Glasul Iubirii –revistă de informație și
atitudine cultural – civică din Curtea de Argeș, anul II, nr.10, octombrie 2012.

22. Idem. „Corul Orfeu din Curtea de Argeș la 35 de ani de la înființare” , în Revista Glasul
Iubirii –revistă de informație și atitudine cultural – civică din Curtea de Argeș, anul II,
nr.11, noiembrie 2012.

58
23. Idem. „Profesorul și dirijorul Gelu Ciuculescu (1941 -2002) ”, în Revista Glasul Iubirii –
revistă de informație și atitudine cultural – civică din Curtea de Argeș, anul II, nr.12,
decembrie 2012.

24. Idem. „Corul Căminul ui Cultural din Leordeni – Argeș ” , în Revista Glasul Iubirii –revistă
de informație și atitudine cultural – civică din Curtea de Argeș, anul III, nr.1, ianuarie
2013.

25. Idem. „ Muzica corală religioasă în Biserica Ortodoxă Română – secolele XIX- XX (I –
II)” , în Revista Glasul Iubirii –revistă de informație și atitudine cultural – civică din
Curtea de Argeș, anul III, nr. 7, Iulie 2013.

26. Idem. „Un manuscris inedit cu opera muzicală a arhimandritului Ghelasie Basarabeanu(
I-II)” , în Revista Glasul Iubirii –revistă de informație și atitudine cultural – civică din
Curtea de Argeș, anul IV, nr.1, ianuarie 2014.

27. Idem. „De când există cor la Mânăstirea Argeșului ” , în Revista Glasul Iubirii –revistă
de informație și atitudine cultural – civică din Curtea de Argeș, anul V, nr.6, iunie 2015.

28. Teșu, Doina, „Corul Orfeu a cântat la primăria din Sofia ”, în ziarul Curierul zilei ,
cotidian independent al județului Argeș, 18 mai 1998.

Webografie :
a. https://dexonline.ro/definiție/județ .
b. https://dexonline.ro/definiție/proin .
c. http://www.ziare.com/pitesti/stiri -life-show/orfeul -ambasadorul -romaniei -la-balkan –
folk-fest-6879408