Specializarea: Montanologie I.D. [306722]

Universitatea ”Lucian Blaga” [anonimizat]: Montanologie I.D.

[anonimizat],

Conf.dr.ing. Cărătuș Mirela

Absolvent: [anonimizat], 2018

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1 Situația creșterii taurinelor în România

Importanța creșterii taurinelor

Evoluția efectivelor de taurine din România în perioada 1989-2017

Rase de taurine exploatate pentru producția de carne

Prezentarea pricipalelor rase

Capitolul 2 Prezentarea rasei de taurine de carne Angus

Descrierea rasei

Efectivele actuale de taurine de rasă Angus și numărul număr de exploatații în care se crește această rasă

Asociații existente la nivel național care gestionează taurinele de rasă Angus

Subvențiile acordate de stat pentru explotarea rasei Angus

Perspective de creștere la nivel național

Capitolul 3 Analiza tehnologiei de explotare a taurinelor de rasă Angus în exploatația……..

[anonimizat] a exploatației: adăposturi, utilaje etc.

Suprafața de teren cultivată:culturi și producții obținute în perioada 2015-2017

Structura efectivului de taurine de rasă Angus pe sexe și vârste la data de 31 decembrie 2017

[anonimizat], îngrijirea corporală și furajarea taurinelor

Performanțe productive realizate la tineretul supus îngrășării: sporuri totale de creștere și sporuri medii zilnice

Analiza cheltuielilor și veniturilor realizate în anul 2017

Concluzii și recomandări

Bibliografie

INTRODUCERE

Bovinele au o [anonimizat], biologică, sanitară, și de prim ordin în economia mai multor state.

[anonimizat] o im portanță certă pentru întregul consum al populației dar și pentru industria producătoare. Așadar, bovinele vor furniza 33% din cantitatea de carne și 90% din cea a [anonimizat].

Carnea dar și produsele din carne vor reprezenta o [anonimizat], minerale și vitamine dar și de aminoacizi atât de esențiali și necesari pentru o bună funcționare a mecanismelor fiziologice umane dar și pentru păstrarea sănătății.

Se apreciază că o [anonimizat] 6-8 locuiori, ele furnizează materia primă necesară industriei cărnii.

[anonimizat], ficatul, creierul, inima, plămâni, splină, testicole, limbă, burtă, uger, buze și seu. [anonimizat], atât pentru unele preparate din carne dar și pentru făina din sânge și plasma uscată.

[anonimizat].

[anonimizat] 8-10 tine, [anonimizat] o singură bovină se va obține 100 kg de azot și 20-30 kg de forfor respectiv 89-90 kg de potasiu.

[anonimizat]-climatice și totodată și de cererea tot mai cresută a cărnii de bovină pe piața europeană.

Aberdeen Angus este una dintre cele mai populare rase de vaci de carne din țara noastră. Această rasă este una preferată de fermieri care au posibilitatea scoaterii animalelor la pășune, iar marele avantaj este faptul că, consumatorii au o educație minimă cu privire la calitatea acestei cărni pe care s-au obișnuit de la o vreme să o găsească în toate marile lanțuri de magazine.

Majoritatea crescătorilor de vaci de csrne din România preferă vacile in rasa Aberdeen Angus, o rasă care s-a format în Scoția și care oferă bune rezultate în țara noastră.

Efectivul de angus din România este într-o continuă creștere, dacă în anul 2008 existau doar 200 de capete, acum deținem în jur de 15.000, dintre care 11.000 de capete sunt rasă pură și peste 1.800 sunt metiși, vacile fac parte din Asociația Aberdeen Angus din România.

După cum declară asociația, ea are în prezent 370 de membrii răspândiți în toată țara. Unul din principalele obiective pe care asociația le-a urmărit a fost, popularizarea acestei rase în românia obiecttiv pe care l-au și atins de-a lungul timpului.

Potrivit specialiștilor, Angus este rasa care se adaptează destul de bine fiind ușr de întreținut în condițiile proclimatice din România, valorificând bine pășunile și în general toate condițiile specifice pe care le oferă țara noastră.

Caracterul rustic este unul demonstrat și de aspectul lor fizic dar și de preferința pe care ac este bovine o manifestă pentru nutreț.

În momentul actual este destul de vizibil faprul că Europa are o cultură destul de bine dezvoltată, mult mai dezvoltată decât a noastră în ceea ce privește consumul de carne de vită, de aceea, crescătorilor de Angus le este mult mai ușor să pătrundă cu vita românească pe piața europeană.

Ei au stabilit că este mult mai ușor de pătruns pe piața din europa datorită faptului că europenii preferă carnea de vită. Cu toate că ei vând pe piața europeană, ei își să pătrundă și pe piața din România. Ei susțin faptul că că au reușit lucrul acesta chiar dacă n u există o cultură în acest sens, consumul de carne vită este unul necesar pentru creearea bazei educative a con sumatorului, pentru a se putea valorifica toată carcasa.

Trăsături materne. Rasa este foarte cunoscută pentru fătări ușoare și reprezintă un ridicat procent de natalitate și fertilitate, producția vițeilor cântărește cel puțin 50% din greutatea unei vaci care ajunge la o vârstă de 205 zile. Rasa este destul de precoce iar vârsta la prima montă este de 14-15 luni ea fiind o rasă prolifică, având 1 vițel pe an, iar perioada de gestație fiind de 9 luni.

Viteza rapidă de creștere. Vițeii din această rasă cresc destul de repede, ei ajungând devreme la o greutate de sacrificare, pentru o carne de o calitate înaltă, recunoscută în gastronomia de vârf. Vacile Angus au o capacitate excepțională pentru producerea laptelui pentru viței, adăugand la acest fapt ușurința lor de fătare și rata lor ridicată de fertilitate le face pe aceste vaci să fie foarte economice. Se hrănesc cu iarbă de pășune iar greutatea lor ajunge la 1000 kg.

Lucrarea de față se desfășoară pe trei capitole, în primul capitol am descris mai pe larg situația creșterii taurinelor în România. Creșterea de taurine va reprezenta o ramură de bază pentru agricultură, bazându-se pe acest concept recunoscut în toată lumea, care va urmări să fundamenteze o întreagă strategie pentru redresarea și dezvoltarea ei.

În capitolul 2 am descris rasa Angus. Rasa Aberdeen Angus are originea în Nord-Estul Scoției din bovinele indigene Abeerden Angus. Fondatorul acestei rase este considerat Hugh Watson care s-a folosit de consangvinizarea și de selecția strictă pentru producția de carne, el selectând doar animalele cu robă neagră, care fată ușor, și care au o greutate mică la nașterea vițeilor. Herdbookul rasei care datează din anul 1862, s-a răspândit rapid în multe țări europene, mai ales pe continentul American (SUA, Canada, Argentina, Brazilia).

În capitolul 3 am analizat tehnologia de explotare a taurinelor de rasă Angus în exploatația mea.

CAPITOLUL 1 SITUAȚIA CREȘTERII TAURINELOR ÎN ROMÂNIA

Situația creșterii taurinelor în România

Creșterea de taurine va reprezenta o ramură de bază pentru agricultură, bazându-se pe acest concept recunoscut în toată lumea, care va urmări să fundamenteze o întreagă strategie pentru redresarea și dezvoltarea ei.

Lucrul acesta se va argumenta prin actuala situație cu deosebite performanțe în producția agricolă, din Estul Europei dar și în alte continente unde ponderea producției de animale va reprezenta 65-75% din total pe când în România această pondere este de numai 35-40%.

La noi în țară unde climatul și condițiile naturale favorabile permit o creștere a animalelor din toate speciile (taurine, cabaline, caprine, bovine, porcine păsări, albine, viermi de mătase etc), așadar România poate să-ți asigire din producția internă un întreg sortiment de produse ale originii animale (GEORGESCU GH., 1990, Tehnologia creșterii bovinelor).

Pentru că deținem numeroase suprafețe de pajiști naturale și cultivate, cu un potențial deosebit cu privire la producția cerealelor și a leguminoaselor furajere pot fi create importante disponibilități ale produselor animelor destinate exportului obținute în condiții ale produsului naturist sau cel ecologic. În vedere se are carnea de ovină și de bovină, dar și carnea de porc și pasăre, produse de lapte de vacă dar mai ales cele de bivolișă și oaie, dar și ouă și miere de albine.

În plină perioadă de tranziție către un alt tip de de economie fașă de cea din ultimii ani, există un adevărat interes manifestat de întreprinzătorii autohtobi sau de cei din străinătate, dar și de implicarea directă în activități de zootehnie dar și un interes pentru produsele obținute.

Cele mai multe transformări au avut loc după 1989, cu toate că scăderea efectivelor de animele au creat totuși unele premise spre o nouă orientare pentru practica zootehniei, care peste nu foarte mult timp se va materializa în anumite performanțe tehnice, calitative și cantitative, ca o eficiență economică de competiție. Se va avea în vedere faptul că majoritatea efectivelor de animale a fost trecută în proprietate privată iar, vechiul salariat a fost trecut drept fermier care nemijlocit va fi interesat de ceea ce se va întâmpla în prorpia exploatație. (Georgescu Gheorghe – Tratat de creștere a bovinelor)

Datorită condițiilor propice, în România creșterea taurinelor până în anul 1990 a cunoscut o dinamică ascendentă. Baza acestor efective era reprezentată fără îndoială de fermele aparținând unităților de stat dar și cele cooperatiste care aveau o funcționalitate a sistemului intensiv și cel semi-intensiv

În ceea ce le privesc ăpe taurine acestea reprezentau în România una dintre cele mai importante specii a șeptelului național, iar importanța lor este subliniată de faptul că ele reprezintă o sursă principală de lapte, un produs alimentar care este o necesitate primară pentru alimentație. În același timp taurinele pot oferi un sortiment de carne foarte apreciate dar și cu calități dietetice deosebite.

Evoluția efectivelor de taurine din România în perioada 1989-2017

Cu privire la creșterea bovinelor in Romania un prim aspect foarte ingrijorător îl reprezintă evoluția efectivelor, care în dinamica ultimilor  de ani în mod deosebit a ultimilor 25 de ani a avut o dinamică pronunțat descendența, fenomen care a atras după sine numeroase implicații social economice. În aces sens menționăm ca în anul 1914 efectivul de bovine din România a fost de 6340 (100%)  mii capete care la finele primului război mondial (1918) se reduce la 4201 mii capete ( 66,26%), iar în anul 1938 scade la 3653 mii capete ( 57.62%), respectiv la finele celui de-al doilea razboi mondial (1945) este de 3247 mii capete (51,21%). Trecând peste următorii 45 de ani in 1989, Romania a avut 6503 mii bovine, efectiv care în prezent ( 2017) s-a redus la 1622 mii capete adică cel mai redus număr din ultimii 100 ani ( 25.58%  fata de 1918  și  24.94 % fata de 1990), cu precizarea ca efectivul matca ( vaci si bivolite) este de 1279 mii capete. Dintre numeroasele consecințe determinate de aceasta evoluție a efectivelor menționăm:

–          Incărcătura de bovine la 100 ha agricol ( arabil și pajiști naturale) este de 14 capete , față de 107 capete in Elvetia, 73 capete in Germania, 61 capete in Franta , 46 capete in Italia, ( 33 de capete reprezinta media pe total lume, 34 de capete – media in Europa)

–          Numarul bovinelor raportată la 1000 de locuitori este 97 de capete, față de 328 de capete în Franta, 210 capete în Elveția, 238 capete în Austria, 192 capete in Germania, ( 237 capete –media total lume, 217 capete- media in Europa)

–          Producția de lapte raportata la ha este de 328 kg fata de 3328 in elvetia, 1681 kg in Germania, 1019 kg in Austria, 911 kg in Italia( 446 kg media in Europa)

–          Producția de carne raportată la ha este de 10 kg față de 116 kg în Elvetia, 69 kg în Austria, 701 în Germania, 79 kg în Italia( 13,34 kg media total lume si 23,19 kg in Europa)

–          Producția de lapte anuală pe locuitor este de 205 kg fata de 385 kg în Austria, 346 kg în Germania, 372 kg în Franța ( 98.37 kg media pe total lume si 285,87 kg media în Europa)

–          Producția anuală de carne pe locuitor este de 7,3 kg fata de 8,7kg  în medie pe total lume și 16,1 kg în Europa. (MAN,C.,1992, Aspect privind locul și rolul creșteri și exploatării bovinelor în țările Comunități Economice Europene (CEE).Lucr.Simpoz. ”Factori de mediu, producția și sănătatea taurinelor”)

În același timp se cuvine să reținem raportul foarte strâns dintre efectivul matcă față de cel total de bovine, care este de 63,95%, ceea ce pune în evidență numărul redus al tineretului femel de reproducție necesar pentru înlocuirea efectivelor matcă și a rezervei acestuia pentru o sporire a numărului de taurine. Totodată marchează inexistența tineretului ca bază pentru producția de carne.

O problemă majora o reprezintă parametrajul funcțional redus al exploatațiilor de bovine în direcția producției de lapte și carne, aspect care se impune a fi  în atenția tuturor factorilor de decizie, pentru adoptarea și aplicarea unor măsuri cu caracter de stimulare și de încurajare a crescătorilor în aces sens.

Menționam în acst sens,  că numărul mediu pe țară de vaci și de bivolițe este de sub 2 capete pe crescătorie, cu precizarea că numărul exploațatiilor cu peste 10 capete pe crescătorie reprezintă abia 21% din acestea și respectiv sub 10 capete este de 79 %. În acest sens este de reținut că efectivul mediu de vaci pe exploatație în tarile UE este cuprins intre 11,5 in Austria și peste 100 capete în Anglia, Irlanda Scotia si Danemarca (MAN,C.,1992, Aspect privind locul și rolul creșteri și exploatării bovinelor în țările)

În aceeași ordine de idei, parametrajul funcțional mediu pe țara al ingrasătoriilor de tineret bovin este de sub 2 capete (1,81 capete) , respectiv al celor cu peste 100 de capete reprezintă abia 0,07% din cel total.

La cele de mai sus, aș menționa și “ frăgezimea” așa numitelor asociații de crescători de profil din partea cărora se așteapta o implicație asemănătoare cu cea a asociațiilor din alte țări care însă au în spate o experiență de peste un secol de activitate și o putere economică pe masura, elemente care la noi nu se întalnesc. (GEORGESCU GH., STANCIU G., VELEA C., UJICĂ V.,1990, Tehnologia creșterii bovinelor)

Apreciem că și în această direcție se impune o preocupare deosebită mai ales că și  în România au existat in perioada interbelică, sindicate și cooperații importante ce au contribuit la progresul agriculturii din acele timpuri, impreună cu camerele agricole “ foarte eficiente  și active la vremea lor”

Credem că în prezent mai  mult se vorbește , iar eficiența lipsește. Aș da un singur exemplu : problematica privitoare la coordonarea activităților de ameliorare a animalelor de ferma  care este “ strălucitoare “ dar lipsește cu desăvârșire, respectiv așa numita “ consultanță  agricolă “ care a ramas doar ca o noțiune și multe altele.( https://www.realitatea.net/unele-aspecte-privind-cresterea-bovinelor-in-romania_1489594.html)

Rase de taurine exploatate pentru producția de carne

Ameliorarea animalelor este procesul de modificare dirijată a potențialului productive a caracterelor ereditare, a genofondului populațiilor de animale domestice în direcția dorită de om- determina modificari în structura genetică a populației în potențialul de producție, , deci, indirect, influentează producția (ONACIU G., 2006, Tehnologia creșterii bovinelor – ghid practic.)

Rasele pe care le încadram astăzi în categoria raselor locale ameliorate s-au format în urma incrucișărilor de tip absorbție la care au fost supuse vacile de rase locale, Sura de stepa si Rasa de Munte, cu tauri din rasele ameliorate importate în țara noastră în ultimii 80-100 de ani. Ca urmare a acestor incrucișări și a condițiilor diferite de mediu de care au beneficiat în țara noastră, populațiile rezultate constituie rase diferite, cu caracteristici morfologice și productive proprii. Rasele locale ameliorate care s-au format în acest fel în țara noastră sunt: rasa Balțată româneasca, rasa Brună denumită rasa Brună de Maramureș după locul ei de formare, rasa Pizgau de Transilvania și Taurinele Rosii dobrogene.

Rasele de taurine din România în special Bălțata Românească și Bruna sunt un adevarat rezervor de carne de bovină atât in rasa curată cât și prin incrucișări industriale cu rase specializate in producția de carne(Aberdeen Angus,Charolais,Limousine ,Bleu Blanch Belgique) datorită faptului că tineretul taurin din cele două rase se adaptează bine la diferitele sisteme tehnologice extensive ,intensive ,semiextensiv,semiintensiv in condiții pedoclimatice si ecogeografice diferite. (ONACIU G., VELEA C.,2002, Evaluarea performanțelor productive la bovine)

RASA BALȚATĂ ROMÂNEASCĂ

S-a format prin încrucișarea de tip absorbție a rasei Sure de stepă din Transilvania cu rasa Simmental. Această rasă a fost importată la noi in țara după anul 1860, în fostul județ Rădăuți din partea de nord a Moldovei, apoi in Transilvania și ceva mai tarziu în Banat.

Rasa Balțată românească este o rasă de lapte-carne de talie mare (cca 1,35-1,4 m) și cu o bună dezvoltare corporală (greutate medie de 550-650 kg)

Datorită acestei greutăți și a randamentului ridicat la tăiere, aceasta da o cantitate mare la tăiere. Animalele din această rasă se ingrașă ușor si dau o carne de calitate superioară. Rezultte bune se obțin în special prin creșterea și îngrașarea intensivă a taurașilor pâna la vârsta de 15-17 luni, când pot ajunge la greutăți de 500-550 kg și un randament la tăiere de peste 55%. (GEORGESCU Gh, C.VELEA, GH.MĂRGINEAN, A.ALEXOIU, 2001, Monografia rasei Bălțată românească)

CALITĂȚI:

În conditii bune de hrănire și întreținere da producții foarte ridicate de lapte, deoarece are în general o capacitate ridicată de producție

Asigură obținerea unor carcase mari, de calitate foarte bună

În conditii bune de viata este unn animal economic,deoarece realizeaza productii mari, in special de carne cu un consum redus de furaje.

DEFECTE:

Uger cu aptitudini mai puțin favorabil pentru mulsul mechanic

Precocitate nesatisfăcătoare înca, atat în producția de carne, dar mai ales în producția de lapte

Nu se pretează la exploatarea în sistem industrial pentru producția de lapte

Pocent redus de grăsime in lapte

Rezistenta mai mica la conditiile mai aspre de viata si la imbolnaviri

Între puținele instituții de cercetare care au rezistat acțiunilor devastatoare spre care se îndreaptă zootehnia românească se regăsește și o instituție de renume din zona vestică a țării.

CAPITOLUL 2 PREZENTAREA RASEI DE TAURINE DE CARNE

ABERDEEN ANGUS

2.1. Caracterizarea rasei Aberdeen Angus

Foto 1 – Întreținerea taurinelor pe pășune iarna (foto original, 2017)

Rasa Aberdeen Angus are originea în Nord-Estul Scoției din bovinele indigene Abeerden Angus. Fondatorul acestei rase este considerat Hugh Watson care s-a folosit de consangvinizarea și de selecția strictă pentru producția de carne, el selectând doar animalele cu robă neagră, care fată ușor, și care au o greutate mică la nașterea vițeilor. Herdbookul rasei care datează din anul 1862, s-a răspândit rapid în multe țări europene, mai ales pe continentul American (SUA, Canada, Argentina, Brazilia).

Foto 2 – Întreținerea taurinelor pe pășune vara (foto original, 2017)

Această rasă este una reprezentativă pentru bovinele de carne engleză, ea fiind creată în sudul Scoției și provine din vechile populații de taurine acheratos, care au fost încrucișate cu taurinele, de origine scandinavă cu și fără coarne și au pătruns în zonă în secolul XIV-lea. Chiar la începutul secolului XVII-lea, rasa a fost infuzată cu alte rase (Shorthorn, Galloway, Ayrshire și Guersey). Însă ameliorarea rasei s-a produs cu exactitate la finalul secolului XVIII-lea. Acestei rase îi este rezervată cea mai puternică ascensiune cunoscută vreodată de vreo rasă de vite. (http://valdoforest.ro/ro/ferma-angus.html )

Efectivele actuale de taurine de rasă Angus și numărul număr de exploatații în care se crește această rasă

Rasa Aberdeen Angus în România

Această rasă a apărut la noi în țară în perioada 1958-1961 si s-a folosit la încrucișări industriale cu vacile slab productive din rasele locale având ca scop crearea de hibrizi cu bune aptitudini pentru producția de carne. În urmărorii ani s-au produs importuri de tauri Angus care au fost folosiți ulterior pentru crearea de hibrizi și transfer de embrioni în vederea obținerii materialului seminal congelat și metisare cu rasele deja existente la noi în țară. (http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=813&language=1 )

Până în anul 2008 erau puține nuclee bovine din această rasăea fiind cunoscută decât în grupurile restrânse și nu era atât de des folosită la încrucișările cu alte rase autohtone. La finele anului 2008 a avut loc primul import masiv de bovine din rasa Angus acestea fiind importate din Germania numărul lor fiind de 120 de junici gestante care au ajuns la o fermă de pe lângă orașul Sibiu, acest nucleu s-a dezvoltat destul de repede ajungând în ziua de azi la un efectiv de peste 3000 de bovine devenind astfel cea mai mare fermă de producție de carne de bovine din țara noastră.

Caracteristicile și conformația rasei Aberdeen Angus

Bovinele din rasa Angus sunt selecționate în mod natural iar, datorită acestui lucru ele își transmit caracteristicile mai departe următoarelor generații chiar și altor rase cu care acestea au fost încrucișate. Efectele nedorite ale coarnelor pot fi evitate prin utilizarea acestei rase.

Foto 3. Black angus (poză originală 2017)

Rezistența. Creșterea acestei rase de bovine, se practică într-o mare ,măsură în Vest și Nord-Vest, datorită rezistenței lor și capacității de a se dezvolta în condiții de pășunat mai puțin favorabile, ea fiind recunoscută pentru acest lucru. Rasa se adaptează destul de bine la extremele de mediu și bovinele pot fi ținute afară fara nicio problemă. (http://aberdeenangus.ro/angus/caracteristici-si-conformatie/ )

Trăsături materne. Rasa este foarte cunoscută pentru fătări ușoare și reprezintă un ridicat procent de natalitate și fertilitate, producția vițeilor cântărește cel puțin 50% din greutatea unei vaci care ajunge la o vârstă de 205 zile. Rasa este destul de precoce iar vârsta la prima montă este de 14-15 luni ea fiind o rasă prolifică, având 1 vițel pe an, iar perioada de gestație fiind de 9 luni.

Viteza rapidă de creștere. Vițeii din această rasă cresc destul de repede, ei ajungând devreme la o greutate de sacrificare, pentru o carne de o calitate înaltă, recunoscută în gastronomia de vârf. Vacile Angus au o capacitate excepțională pentru producerea laptelui pentru viței, adăugand la acest fapt ușurința lor de fătare și rata lor ridicată de fertilitate le face pe aceste vaci să fie foarte economice. Se hrănesc cu iarbă de pășune iar greutatea lor ajunge la 1000 kg.

Foto nr. 4 Pășune împrejmuită cu gard electric (foto original, 2017)

Temperamentul docil. Temperamentul docil pe care acestea îl au este foarte important pentru fermier, iar ușurința cu care se poate lucra cu aceste animale ajută fermierul să economisească timp și bani. Este studiat faptul că vacile liniștite valorifică mult mai bine hrana, iar gustul cărnii lor este mult mai bun.

Calitatea carcasei și a cărnii. Calitatea cărnii de Angus este în topul preferințelor consumatorilor, este o carne marmorată si preselată de o calitate superioară. Randamentul abatorizării este de 60%, iar tineretul foarte bine îngrășat este de 67-72% cu raportul de carne. Carnea afisează calitatea superioară a carcasei superioare, cu un procent ridicat de carne macră, oase și grăsime. Sferturile posterioare sunt foarte bine dezvoltate și produc carne de o calitate extrem de bună, acoperită parțial cu grasime care da suculență și savoare în momentul în care este gătită.

Eficacitatea. Rasa are capacitatea de finisare doar prin intermediul pășunatului , nu necesită nutrețuri concentrate, ea producând carne mai multă din pășune comparativ cu oricare altă rasă convențională. Ea produce și mai puține daune pășunii față de oricare altă rasă.

Aspectul exterior.

Rasa are o conformație dezvoltată proporționat pentru fiecare nivel al vârstei, cu o distribuție echilibrată a greutății echilibrată pentru cele 4 picioare cu lunigimi, adâmcimi și lărgimi corespunzătoare

Coarnele lipsesc aceasta fiind o caracteriztică a rasei

Capul est mic și expresiv, iar gâtul este scurt și adânc

Aspectul exterior este specific tipului morfologic de carne, fiind unul armonios cu însușiri pentru producția de carne

Constituția este fină și robustă

Linia trunchiului este una dreaptă și orizontală

Pieptul este larg și proeminent, toracele este adânc, crupa este pătrată, fesa este convexă, mult coborâtă

Taurii au o gtreutate corporală de 1000 – 1300 kg

Vacile au o greutate de 550 – 700 kg

Foto 4 Intretinerea taurinelor pe pasune iarna (foto original 2017)

Textura pielii. Grosimea pielii acestei rase este moderată cu o elasticitate bună iar părul are o acoperire moale și netedă, in cantități diferite în funcție de sezon.

Culoarea. Bovinele din această rasă au o culoare neagră sau roșie. Au o mică pată de culoare alba care nu trebuie să se extindă mai mult de zona buricului. Semnele din naștere fac parte din patrimoniul trasăturii rasei și vor fi permise doar în cazul în care pielea de bază este una pigmentată. (http://aberdeenangus.ro/angus/caracteristici-si-conformatie/)

Foto 5. Conformație Angus (Foto original 2017)

2.3 Asociații existente la nivel național care gestionează taurinele de rasă Angus

Asociația Aberdeen Angus România este prima asociație din țara noastră acreditată pentru Controlul Oficial al Producției a bovinelor de carne, dar este în același timp și singura asociație din țara noastră pentru conducerea Registrului Genealogic al rasei Abedreen Angus.

Această asociație are în prezent 420 de membri care aparțin diferitelor regiuni din țara noastră și dețin peste 17.000 de bovine Angus adică peste 85% din totalul de capete existent.

După ce a primit acreditarea pentru a putea efectua un control oficial pentru performanță până în momentul de față au fost efectuate peste 30.000 de cântăriri ale bovinelor în fermele din toată țara. La momentul actual asociația anunță că se vor efectua COP în ferme din 38 de județe din România, aceste ase efectuează cu două mașini plus două remorci special destinate pentru a putea cântări bovinele care au integrate cântare omologate.

Asociația își propune o îmbunătățire a calității producției bovinelor, perfecționarea dar și ameliorare rasei Aberdeen Angus pentru a putea găsi cele mai valoroase exemplare care vor putea să transmită populației cele mai ănalte performanțe genetice. Asociația susține activitatea tuturor fermierilor care doresc să crească animale competitive pe plan mondial dar și din punct de vedere al reproducției dar și al producției.

Rasa Aberdeen Angus este considerată o adevărată oportunitate de afacere fără nicio urmă de îndoială, ea deținând cele mai bune caractere. Particularitățile specifice acestei rase sunt: o fătare ușoară o maturitate reproductivă timpurie, o feritilitate ridicată, un temperament docil, o bună adaprate la condiții climatice extreme, o bună capacitate la pășunile din România. Toate aceste însușiri duc la obținerea unei cărni de vită de foarte bună calitate, din ce în ce mai râvnită în rândul consumatorilor.

Asociația vine în sprijinul activității crescătorilor de bovine din rasa Angus dar și cu sfaturi pentru înființarea fermelor, sfaturi despre creșterea și dezvoltarea armonioasă a acestor bovine. Specialisții acesti asociații oferă cele mai bune soluții pentru creșterea bovinelor, pentru dezvoltarea fermei și vor ține fermierii la curent cu tot ceea ce este nou pe piața bovinelor de carne. (https://aberdeenangus.ro/)

2.4 Subvențiile acordate de stat pentru explotarea rasei Angus

Sprijinul cuplat pentru o vacă de carne a adus in anul 2015 unele dintre cele mai mari subvenții către crescătorii de animale, 1312 pe cap de animal mai exact. Această sumă este o sumă destul de mare care nu este foarte ușor de încasat având în vedere condițiile dar și prețul destul de ridicat al unor astfel de animale de rasă.

Pentru ferimierii care doresc accesarea sprijinul cuplat pentru taurinele de rasă de carne și metișii acestora iar condițiile sunt următoarele:

Fermierii trebuie să solicite SCZ pentru minim 10 și un maxim de 250 de capete de taurine de carne, inclusiv pentru beneficiar în exploatații cu cod ANSVSA, constituit din:

Vaci de rasă de carne sau vaci metise cu rasele de carne sau tineret mascul sau femel din rase de carne

Tineretul mascul și femel metis cu rasele de carne, obținut de tauri din rasele de carne și vaci pentru care nu se va solicita sprijin cuplat pentru vacile de lapte

Tauri din rasele de carne

Solicitanții care au un efectiv mai mare de 250 de capete de taurine de carne vor beneficia de SCZ care este calculat la nivelul de maxim 250 de capete de taurine de carne

Tineretul mascul pentru care se va solicita SCZ va trebui să aibă vârsta minimă de 250 de luni la data ieșirii din exploatație sau șa data limită pentru depunere a cererii unice de plată, după caz.

Vacile de carne sau vacile metise cu rasele de carne si taurii pentru reproducție a exploatației pentru care un beneficiar solicită SCZ trebuie să aibă vârsta minimă de 12 ani vacile și 6 ani taurii destinați reproducției la data limită pentru depunere a cererii unice de plată.

Efectivul animalelor trebuie să fie identificat și înregistrat în RNE și obligatoriu să dețină un registru individual al exploatației, actualizat si coomplet, conform cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000.

SCZ se va solicita doar pentru animelele deținute de către beneficiar de cel puțin 8 luni de la data în care vor intra în exploatația acestora până în momentul ieșirii sau până în momentul depunerii cererii unice de plată, excepție facând vacile din rasele de carne sau cele metise cu rasele de carne care vor trebui a fi menținute, pe o perioadă de reținere de 6 luni de la data care este considerată limită pentru depunerea cererii unice a plății făcută la adresa exploatației, sau a localității care a fost menționată în cerere, momentul ieșirii din exploatație trebuie menționat anterior și trebuie să fie cuprins între ziua următoare considerată ziua închiderii perioadei pentru depunerea cererii unice de plată anului precedent și data limită pentru depunerea cererii unice pentru anul curent.

De luat în considerare este faptul că absolut toate animalele care aparțin categoriei de taurine din rasele de carne și metișii acestora pentru care se va solicita SCZ trebuie să fie înscriși în Registrul genealogic al rasei.

Banii se vor împărți astfel:

Pentru animelele care vor beneficia de un sprijin cuplat în zootehnie și anume:

singură dată pentru vovinele din categoria tineret mascul sau femel din rasele de carne sau de tineret mascul si femel metis cu rasele de carne, care a fost obținut din tauri de rase de carne și vaci pentru care nu se va solicita sprijin cuplat pentru vacile de lapte

se va face anual pentru taurii din rasele de carne

anual pentru vacile din rasele de carne și vacile metise raselor de carne

SCZ pentru creșterea de taurine din rasele de carne și metișii acestora se va acorda pentru următoarele categorii de animale și anume:

vaci și tauri din rasele de carne, un cuantum de 100%

tineretul mascul sau femeil din rasele de carne, cu un cuantum de 100%

vacile metise cu rasele de carne sau tineret mascul sau femel metis cu rasele de carne cu un cuantum de 100%

Documentele care sunt necesare si care vor însoți cererea unică sunt:

copie a pașaportului pentru fiecare bovină din rasele de carne și vacile metise cu rasele de carne pentru care se va solicita SCZ

pentru taurul care aparține raselor de carne și tineretul mascul / femel al raselor de carne și mets cu rasele de carne care nu este prezent în exploatație în momentul depunerii cererii, copie a documentului care atestă ieșirea fiecărui animal din exploatație, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 40/2010, cu prevederile și modificările ulterioare

pentru taurul din rasele de carne, vaca din rasele de carne și vaca metisă cu rasele de carne, este necesară o adeverinșă eliberată de către asociația acreditată pentru înființarea și pentru menținerea Registrului genealogic al rasei, care va certifica încrierea în regsitrul genealogic al rasei, care este avizată de ANZ

pentru toate animelele pentru care se va solicita sprijin cuplat pentru categoria de taurine din rasele de carne și metișii acestora, este necesară o adeverință eliberată de către asociația acreditată pentru înființarea și menținerea în registrul genealogic al rasei, care va certifica rasele de carne și metișii acestora prin verificarea de date din certificatele de origine, buletinele de însămânțări artificiale sau adeverințele de montă naturală avizate de către ANZ

Pe lângă aceste documente este necesară depunerea și următoarelor acte obligatorii:

copie a cărții de identitate/pașaport/certificat de înregistrare la oficiul registrului comerțului, ceriticatul de înregistrare fiscală, iar în cazul reprezentantului, este necesară o copie de pe datele de identificare precum și o procură notarială, în cazul persoanelor fizice sau o delegație de împuternicire, în cazul persoanelor juridice, cu semnatură si ștampilă

este necesară dovada pentru deținere a unui cont bancar activ pe teritoriul României. (http://agrointel.ro/74222/sprijinul-cuplat-pentru-vaca-de-carne-schimbarile-pe-care-trebuie-sa-le-stie-toti-crescatorii/)

Perspectivele de creștere

Cerințele consumatorului. Consumatorul din secolul nostru are așteptări de la carnea de vită. Aceasta trebuie să fie de o calitate superioară. Carnea trebuie să fie cu o textură moale, suculentă și savuroasă. Carnea de Angus excelează în acet domeniu și nu este de mirare ca a ajuns să fie una dintre cele mai bune din lume

Studiile din întreaga lume au arătat că vacile furajate cu iarba care crește în mod natural au o producție mai bună de carne iar calitatea este una bună și cu costuri reduse. Vacile de Aberdeen au fost crescute și selecționate de generații pentru caracteristici precum rezistența, dezvoltarea lor rapidă și aptitudinile de finisare doar din iarbă, și sisteme de furajare de bază.

Foto 6. Balotare pe timp de vara (Foto original, 2017)

Bovinele de Angus sunt excelente în numeroase trăsături care sunt acceptate pe o scară largă ca fiind acele trăsături legate de bunăstarea animalelor. Deoarece fată cu ușurință și durata gestației este una scurtă, aceste detalii fiind unele importante pentru carne cât și pentru vacile în sine. Rasa este una natural dotată cu evidente beneficii pentru ferimer deoarece aceștia vor produce carne de vită mai ieftină în comparație cu alte rase dar ea trebuie să fie adăpostită pe perioade mai lungi de timp.

Foto 7 Carne neprocesata de Aberdeen Angus (poza preluată)

Producția de carne comparativ cu carnea standard de vită. Datele de la Food RWM publicate în August 2009 demonstrează că vârsta medie de sacrificare pentru o rasă pură Angus este de 19.5 luni, aceasta este o perioadă cu 4.5 luni mai scurtă decat media de producție la alte rase de carne care se ridică la 24 de luni.

Tinând cont de cele mai sus prezentate în momentul în care am demarat mini afacerea m-am documentat mult cu privire la această rasă. Am pornit de la un efectiv de 25 vaci în anul 2013 Aberdeen Angus de 8 luni, ulterior ajungând la un efectiv de 50 de vaci in anul 2015.

Fiind o rasă profitabilă și ușor de întreținut am considerat că voi putea ține mai multe vite pe hectar astfel încât să ajung să pot produce mai multă carne de vită. Am considerat acest lucru un mare avantaj deoarece prețul hranei este unul avantajos în momentul de față. (http://aberdeenangus.ro/angus/perspective-de-crestere/)

Foto 8. Pasune (foto original 2017)

CAPITOLUL 3 ANALIZA TEHNOLOGIEI DE EXPLOTARE A TAURINELOR DE RASĂ ANGUS ÎN EXPLOATAȚIA……..

Istoricul exploatației

Ferma de bovine este amplasată la 65 de km de orașul Sibiu și anume în Comuna Chirpăr. Comuna Chirpăr este o unitate administrativ teritorială care este alcătuită din patru sate componente și anume : satul Chirpăr, satul Vard satul Veseud și satul Sasaus. Comuna este persoana de drept public și are capacitatea juridică deplină și propriul patrimoniu.

Foto 6 Centrul Chirpăr, foto preluată de pe site-ul primăriei

Comuna se întinde pe o suprafașă de 10.084 ha din care 241,19 ha este teren intravilan, 9,842,81 ha este teren extravilan ele fiind structurate astfel :

Teren arabil extravilan – 2,902 ha

Pășuni – 2,925 ha

Păduri – 1,759 ha

Fânețe – 1,515 ha

Livezi – 135 ha

Stufăriș, drumuri, teren neproductiv – 606,81 ha

Comuna Chirpăr este situată în partea de Est a județului și anujme la 62 km de orașul Sibiu și la 13 km de orașul Agnita, aparține unei zine deluroase, este străbătută de Valea Veseudului și de Valea Ilimbav, la E este delimitată de comuna Bruiu, la V este delimitată de comunele Marpod și Alțâna, la N este delimitată de orașul Agbita și de comuna Bîrghiș iar la S este delimitată de comunele Cîrța și Arpașul de Jos

Microferma mea se află amplasată pe Strada Principală la numărul 547, este aprope de ieșărea din sat conferindu-ne astfel o bună deschidere la câmp.

Foto 9. Balot de fân (foto original, 2017)

În cadrul acestei ferme se cresc și se exploatează bovine din rasa Aberdeen Angus.

Foto 10 Taurine din rasa Angus pe pășune împrejmuită cu gard electric (foto original)

Forța de muncă este asigurată de către membrii familiei și 2 muncitori cu jumătate de normă.

Amplasarea acestei mini ferme urmărește îndeaproape valorificarea resurselor furajere dar și a condițiilor naturale pe care le deține zona. Așadar în exploatație se folosește ca hrană pentru animale fânul natural și lucerna masă verde, etc.

Foto 11. Hrana bovinelor (foto original, 2017)

Întreținerea animalelor se face în aer liber, în adăposturi închise, protejându-se astfel animalele de factorii de mediu nefavorabili.

Foto 12 Vacă și viței de rasă Angus, cu înțărcare tardivă (foto original)

Ferma dispune de 140 ha de teren pe care se cultivă anual nutrețuri pentru a putea asigura furajarea efectivului de animale. Astfel, se cultivă 25 ha cu lucernă, 50 ha masă verde de pe care se obține fân natural, 35 ha cu pajiște de deal, 20 ha cu trifoi și 10 ha cu sfeclă furajeră.

Foto 13. Balotarea fânului (foto original)

Pasiunea noastră pentru creșterea animalelor dar și calitatea genetică a acestei rase Aberdeen Angus ne-a determinat să începem înființarea acestei micro ferme în anul 2012. Ferma a fost amplasată în Chirpăr datorită mediului curat, pășunilor bune dar și a liniștii de care beneficiază animalele. Este un loc de basm unde oemnii de multe ori aleg să se refugieze.

În cele 400 de ha de fânețe, pășune și culturi pe care familia mea le detine vom încerca să punem bazele unei dintre cele mai mari și importante ferme românești pentru creșterea de rasî Aberdeen Angus o rasă de talie medie și mare care se adaptează foarte bine la relieful și clima din țara noastră.

Foto 14. Imagine pasune și fânețe

Cu timpul am selecționat și am adus la noi în fermă cele mai bune și cele mai frumoase exemplare încercând să deținem o bună selecție genetica a radei Aberdeen Angus.

Animalele noastre dețin Pedigree dar și certificate de origine, taurii sunt notați cu calificative maxime. Din toată această selecție am reușit de-a lungul timpului să creem reproducători, atât masculi cât și femele de valoare, junici care au fătări ușoare cu creșteri de 1,5 kg pe zi care se adaptează ușor la climă și stabulație mixtă.

Foto 15. Imagine bovine la pășune, iarna

3.2 Dotarea tehnico-materială a exploatației: adăposturi, utilaje etc

Foto 16. Utilaj propriu (foto original, 2017)

Întreținerea animalelor noastre se face doar respectând normele fermelor pentru producția de carne. Rasa Aberdeen Angus nu necesită o ingrijire specială pe timp de vară ele se adaptează destul de ușor climatului însă, pe timpul iernii bovinele le vom întreține în adăposturi închise. Ele se vor distribui în adăposturi ținându-se seama de performața lor productivă. La demaraj bovinele pot fi cazate în același adăpost. Fiecare adăpost va fi prevăzut cu patru pereți, uși mari glisante care vor comunica cu podocul. Accesul animalelor în padoc se va face numai pe timpul favorabil. În adăpost se vor distinge trei zone funcționale și anume: de miscare, de furajare, de odihna.

Foto 17. Bovine adapându-se în fața adăpostului iarna (foto original)

Zona de mișcare va fi situată între zona de odihna și ce ade furajare mai jos cu 20 de cm fașă de prima. Zona va avea o lățime de 3,5 m cu o pardosea continuă din beton care va micșora incidența afecțiunilor podale și va reduce umiditatea în adăpost. În zona de mișcare se vor amplasa jgheabul de adăpare cu nivel constant. Padocul va asigura un spațiu de 8 mp per cap de animal și va deține o copertină pentru protecția animalelor în timpul intemperiilor.

Foto 13. Loc de furajare (foto original)

Zona de furajare va fi amplasată în opusul zonei de odihnă pe un perete longitudinal adăpostului. În zona de furajare va fi delimitat prin vopsire un spațiu pentru a se putea administra furajele de volum, direct pe pardoseala de ciment specifică zonei de furajare. Accesul la furaje va avea loc prin intermediul grilajului metalic care va individualiza locul furajării, evitându-se drenajul reciproc. Transportul de furaje în adăpost se va face o co remorcă tehnologică în așa fel încât intr-o oră toate animalele vor fi furajate.

Zona pentru odihnă va fi prevăzută cu un spațiu individualizat pentru odihnă. Ea va fi amplasată de-a lungul unuia dintre pereții longitudinali ai adăpostului. Zona de odihnă va fi reprezentată de un pat continuu din cărămidă care ulterior va fi acoperit cu un strat de ciment.el va fi compartimentat prin grilaj metalic cu cușete individuale, dimensiunile lor fiind de 2,1 – 2,3 m lungime și 1,1 – 1,5 m lățime. Longimea acestei cuști se poate regla în funcșie de vârstă pe o distanța de 60 cm cu o bară metalica care va fi montată pe parte anterioară cușetelor, astfel încât vacile aflate în cușetă să fie obligate să defece pe zona de mișcare. Astfel, se va menține curat patul destinat odihnei. Ca și covoare vor fi folosite covoare de cauciuc.

Adăparea se va realiza cu adăpătoare izoterme OASIS unele dintre cele mai rezistente și vitrege în condiții de exploatare și anume mediul coroziv și variații de temperatură, care vor asigura necesarul de apă tuturor vacilor din adăpost. Ele nu vor necesita o încălzire electrică fapt ce va duce la un cost scăzut de exploatare și se vor întreține ușor. Vor fi folosite adăpători OASIS cu două capete și OASIS cu o clapetă pentru a se putea asigura necesarulo de apă unui adăpost de vaci și câte o adăpătoare OASIS cu o clapetă pentru fiecare boxă unde va fi tineretul.

Foto 18. Loc de adăpare, iarna (foto original)

Evacuarea de dejecții se va face cu un plug raclor de tip DM )delta acțiobat hidraulic, prin o culisare a șinei de prifulul U, care va fi implementată într+o aleie de beton cu o lățime de 3,5m. Plugul numit raclor are lățimea de lucru de 3.5 m puterea sistemului de acționare fiind de 2,2 kw, adâncimea pentru spațiul de lucrub este de 20 cm și va necesita un spațiu special pentru amplasarea sistemului pentru acționare de 1,8m. Pentru a preveni suprasolicitarea plugului se va recomanda pornirea lui de minimul 2 ori într+un interval de 24 de ore pentru curațarea aleii. La capătul celălalt al adăpostului se va afla un canal transversal pentru colectarea dejecțiilor de unde vor fi împinse în bazinul numit colectro. Acest sistem va fi aplicatv atât în adăpostul pentru vaci cât și în adăpostul pentru tineret care va fi compartimentat pe categorii de vârstă. Padocul va fi de asemenea prevăzut și el cu un canal de colectare și evacuare a dejecțiilor.

Curățarea de ongoane se va face cel puțin o data pe an sau ori de câte ori va fi nevoie pentru evitarea apariției afecțiunilor podale și reforma animalelor înainte de a atinge vârful producției. Animalul va fi contenționat pe platforme vu o propulsie sau simplu iar cu un bisturiu special se va curăța fiecare membru.

Un al treilea adăpost va fi amenajat pentru întreținerea tineretului în sistem liber dotat pe categorii de vârstă: 0-3 luni, 3-6 luni, 6-12 luni, 12-18 luni. Primele trei luni de viată vițeii pot locui în cuști individuale care vor fi constituite din două zone, cușca propriu zisă și padocul. Cușca va asigura locul de odihnă pentru viței. Cuștile vor fi confecționate din lemn sau poliester armat ulterior cu fibră de sticlă. Indiferent de sezon în cușcă se va așterne un strat gros de paie care se va împrospăta la un interval de două zile și se va evacua la trei luni. Sub cuști se va pune un strat gros de pietriș de 15v cm, pentru o drenare mai rapidă a apei provenită din ploi.

3.3 Suprafața de teren cultivată:culturi și producții obținute în perioada 2015-2017

La un hectar de lucernă pe care noi îl cultivăm anual, o lucernă netratată și nefertilizată de altfel obținem în jur de 6000 kg de fân uscat per coasă, dar asta depinde foarte mult de mediul climatic al anului în cazul în care este uin an secetos vom obține un maxim de 3 coase. Aici totul depinde de umiditate. Producția medie de fân uscat pe an este de 20 de tone. Adica 60 de tone din 2015 – 2017.

Foto. 19.Balotare câmp, utilaje proprii(Foto original, 2017)

Deși bovinele nu pierd din greutate iarna noi preferăm pentru o furajare normală, să suplimentăm cu porumb. Cultura noastră cu porumb de siloz de întinde pe 2 ha din care scoatem 30 de tone anual adica pe o durată de trei ani vom obține 90 de tone de porumb de siloz.

3.4 Structura efectivului de taurine de rasă Angus pe sexe și vârste la data de 31 decembrie 2017

3.5 Sistemul de reproducție aplicat în exploatație

La noi în fermă am optat pentru reproducerea bovinelor la tehnica însămânțării artificiale. Cea mai bună tehnică recomandată de veterinarul nostru este tehnica de decongelare MSC. Ne-am hotarât impreuna cu veterinarul asupra acestei tehnici deoarece este una dintre cele mai fine proceduri dintre toate tehnicile însămânțării artificiale la bovine.

Foto 20. Tineret rasa Aberdeen (foto original)

Se va folosi decongelarea ca imersie în apă caldă la temperatura de 34-35 de grade ale paietei, procedeu cae va dura un minut după care se va introduce în pistolet, iar apoi se va realiza însămânțarea propriu zisă. Principiul decongelării este unul destul de simplu și la obiect dar în momentul în care vine vorba de aplicare fiecare veterinar va aplica propria tehnică. Din câte ni s-a explicat de către veterinar există posibilitatea decongelării și anume:

În apa caldă, ude se va aprecia temperatura, cu mâna, o tehnică folosită de majoritatea veterinarilor

Folosindu-se de propria temperatură corporală și anume, la subraț

Se va introduce paieta în termos pentru a încățzi paieta la o temperatură pe care vererinarul o va aprecia cu mâna

Însământarea v a avea loc undeva la 6-24 de ore înaintea ovulației, iar locul depunerii spermei va fi în corpul uterin. Momentul propice pentru însămânțare se va situa la 12-14 ore de la apariția căldurilor , în cazul în care vaca va fi depistată în călduri dimineața ea se va însămânța seara, dar daca va intra în călduri seara ea se va însămânța abia a 2 a zi, până la ora 12.

Foto 16. Procesul însămânțării artificiale la vaci (poză preluată)

Principiul însămânțării la noi în fermă este:

Împreună cu veterinarul vom stabili ce taur vom folosi

Se va avea în vedere conform spuselor veterinarului trei criterii în momentul în care se va în cere procesul însămânțrii artificiale:

MSC – ul trebuie să fie unul calitativ

Vițica sau vaca trebuie prinsă în momentul optim pentru a se putea executa însămânțarea, aici din câte mi s-a explicat mulți veterinari de confruntă cu probleme, la modul că multi ferimieri nu-ți dau seama exact de momentul optim.

Tehnica decongelării trebuie executată corect

Gestația va reprezenta procesul fiziologic complex, care este caracteristic organismului femel si începe din momentul fecundației până la expulzarea fătului.

În ferma noastră urmărim obținerea de la fiecare vacă a unui vițel anual. Vom încerca organizarea în condițiile cele mai bune a acestui proces care va reprezenta deopotrivă obținerea unui număr mare de produși care este necesar sporirii efectivului dar și a unui surplus care este destinat îngrășării și sacrificării pentru carne, dar producția cărnii este strâns legată de desfășurarea normală a ciclurilor de reproducție.

Foto 21. Tineret odihnond (Foto original, 2017)

Tulburările pentru o desfășurare normală a reproducției sau nerealizarea anuală a unui vițel pot să fie determinate de un ordin nepatologic. Aceste tulburări pot surveni în urma unei hrăniri neraționale dar și a lipsurilor în organizarea procesului de reproducție. Am constatat pe propria mea piele că vacile negestante produc mai mult pagube economice, ele consumă fără să producă. De aceea la noi în fermă se acordă o mare importanță reproducerii.

Vacile noastre sunt îngrijite corespunzător pentru a putea obține un procent ridicat de natalitate și a unor viței dezvoltați și sănătoși . o durată minimă a gestației este de 285 iar ea depinde de sexul vițelului fiind cu 2 3 zile mai lunga dacă vaca va făta un mascul.

Avem un adăpost special pentru vacile gestante pe care noi l-am numit maternitate. Este un mediu curat ferit de cel obișnuit care poate fi infectat astfel ducând la îmbolnăvirea fătului și a mamei.

Am ales la noi în fermă inseminarea artificială datorită beneficiilor sale și anume:

Ea facilitează și accelerează progresul genetic efectivelor animelelor. Prin folosirea acestei metode putem folosi cei mai valoroși reproducători masculi testați după descendență și cu multe însușiri morfo-productive care vor intensifica progresul genetic ameliorativ al vacilor de Angus

Vom putea raliza și monitoriza materialul seminal. Colectarea spermei înainte de efectuarea inseminării va permite evaluarea acestuia. Aceasta permite o determinare rapidă a anumitor probleme de sănătate astfel noi vom putea lua măsuri de remediere imediate.

Vom putea înlătura problemele de sănătate care vor putea apărea la vaci ca rezultat al montei normale.

Inseminarea artificială permite montarea femelelor cu un răspuns puternic imunologic post coital și anume că, aceste femele beneficiază de cantități mici de spermă față de o ejaculare normală.

Se va permite montarea femelelor care suferă de anumite forme de enometrită fie ele severe sau nu. O montă normală poate duce la o endometrită, adică o inflamație severă ce poate compromite capacitatea uterului de a duce sarcina.

La noi în fermă de cele mai multe ori montăm mai multe femele de către un singur mascul

Datorită inseminării artificiale se va reduce stresul animalului deoarece se va stabili un termen fix

Deoarece sperma este testată înaintea inseminjării, ajută la controlul bolilor

Sperma se poate colecta și îngheța în afara perioadei de reproducere, fapt ce va permite ca perioada de reproducție să fie una extinsă și să creeze cantitatea totală

Adăpostirea, întreținerea, îngrijirea corporală și furajarea taurinelor

La noi în fermă întreținerea constituie totalitatea măsurilor care privesc mișcarea vacilor de Angus fluxul tehnologic zilnic al fermei cu scopul asigurării și reflectării potențialului productiv dar si de menținere a sănătății animalelor noastre. Am făcut alegerea sistemului de ăntreținere cu mare discernământ, datorită faptului că acesta influențează într-o oarecare măsură sistemul productiv precum și productivitatea muncii noastre, longevitatea vacilor, sănătatea lor, rezistența la îmbolnăvire activitatea reproducției.

În opinia mea un adăpost corespunzător va trebui să asigure condițiile adecvate microclimatului, să poată permite efectuarea de lucrări tehnologice de furajare, adăpare , evacuare de dejecții în conditii optime, dar care să confere vitelor noastre un grad de confort corespunzător al confortului și să poată corespunde cerințelor sanitar-veterinare, să poată ne poată asigura condiții optime de muncă dar care să se realizaze cu costuri reduse.

Voi detalia mai jos întreținerea vitelor în adăposturi închise construite în ferma noastră

Organizarea interioară a adăposturilor

Organizarea interioară a adăposturilor în ferma noastră diferă, cu dimensiunile acestuia și anume, capacitatea dar și modul de amplasare a zonelor funcționale ale adăpostului

Am creat o zonă de odihnă- care este reprezentată prin cușete individuale de odihnă în raport cu dimensiunea vitelor noastre de Angus. Materialul pe care l-am folosit pentru patul de odihnă este: un covor de cauciuc iar pe deasupra am pus un strat de paie tocate.

Am creat și o zonă de furajare pe care o folosim în cel mai mult iarna sau pe timpul ploios deoarece vitele noastre sunt lăsate în mare parte libere. Am creat o iesle pe care am amplasat-o între zona de odihnă și cea de mișcare, de-a lungul unuia dintre pereții logintudinali, aproximativ la mijlocul adăpostului, în afara cușetelor destinate odihnei. Tot pentru timpul defavorabil le-am creat și o zonă de circulație pe care am amplasat-o între zona de furajare și zona de odihnă.

Pentru evacuarea dejecțiilor, deoarece pardoseala noastră este una continuă, evacuarea o facem cu lopata dintr-un capăt la celalalt. Evacuarea dejecțiilor se realizează zilnic pe timp de iarnă și o dată la două zile pe timp de vară deoarece vitele nu petrec foarte mut timp la adăpost.

Pentru îngrijirea corporală a bovinelor noastre am achiziționat un aparat electric de pensaj, deoarece datorită acestui sistem de întreținere igiena corporală a bovinelor noastre se păstrează mai ușor.

Pe timpul verii am creat pe camp o tabără de vară, în cenrrul pajiștei unde am încercat pe cât posibil să evităm zonele de inundații și băltire a apei în urma ploilor abundente. Am amenajat umbrare sumare, deoarece terenul nostru este amplasat lângă râu bovinele noastre se realizaeză din surse naturale.

Hrănirea bovinelor noastre reprezintă cea mai importană verigă tehnologică de exploatare. Cantitatea de energie dar și de nutrienți fixați sau secretați de un animal sănătos reprezintă cerința alimentară a bovinelor noastre. Ele trăiesc în condiții optime primesc o rație echilibrată din punct de vedere cantitativ și calitativ. O alimentație rațională a bovinelor trebuie să asigure prin rații o acoperire integrală a cerințelor nutriționale transformate în energie și substanțe nutritive, în raporturi optime pentru a se putea maximixa producția de carne, calitatea cărnii și eficiența economică.

Foto 21. Tabăra de vara (foto original)

La noi în fermă hrănirea este cea mai importantă acțiune datorită influenței mari pe care o are asupra calității cărnii. Prin modul de hrănire a bovinelor se poate influența calitatea și cantitatea de carne obținută costul producției și eficiența noastră economică. Prima noastră grija a fost și va fi stabilirea tipului de hrănire, asigurarea de furaje ăn fermă , alegerea sistemului și a tehnologiei de hrănire pe timpul iernii.

Noi folosim nutrețuri de volum care au un volum mare, însă conțin o cantitate mică de substanțe nutritive, aici intră o diversitate de furaje ca: nutrețuri verzi, nutrețuri fibroase, nutrețuri celulozice, nutrețuri însilozate sub forma silozului, semisilozului semifân. Ne folosim de nutrețuri verzi ca plantele erbaceeanuale sau perenele care provin din pajiștile noastre naturale și artificiale dar și de masa verde pe care o obținem prin cultivarea plantelor graminee și leguminoase. Ele au o influență pozitivă asupra reproducției, producției dar și a sănătății animalelor noastre. Cele mai foloite nutrețuri la noi în fermă sunt: lucerna, trifoi, iarba de pe pajiște, porumbul. Ne asigurăm că bovinele noastre consumă și un grad ridicat de nutrețuri fibroase adică fân care reprezintă un nutreț voluminos de natură fibroasă obținut din iarbă sau masă verde prin uscare artificială sau naturală. Cele mai frecvente fânuri pe care noi le utilizăm sunt lucerna, trifoiul, fânuri naturale și fânul de otavă. Vacile noastre consumă în medie 7,8 kg pe zi.

Foto. 22. Asigurarea de hrană (Foto original, 2017)

Le asigurăm și nutrețuri celulozice, ele fiind bogate în celuloza brută și substanță uscată, care sunt sărace în proteină , săruri minerale și lipsite de caroten.

Pe timpul verii furajarea o facem pe pășunat în cirezi pe islaz iar seara le vom aduce în gospodărie

Foto 22. Vas de sare (foto original)

Performanțe productive realizate la tineretul supus îngrășării: sporuri totale de creștere și sporuri medii zilnice

Sistemul intensiv de îngrășare pe care ne bazăm este un sistem modern care urmărește valorificarea potențialului bovinelor tinere pentru a-și putea spori în ritm alert masa corporală, pe baza tehnilogiilor de hrănire intensive,, dar cu rații echilibrate și corespunzător structurate astfel încât să poată corespunde cerințelor specifice ficărei etape de vârstă existente la noi în fermă. Variantele tehnologice pe care noi le aplicăm sunt ”baby beef” foarte precoce, baby beef precoce și respectiv clasice sau normale.

Fluxul tehnologic îl organizaăm în două sau mai ceea ce indică sistemul de întreținere, fiecare perioadă va cuprinde 1-4 faze care vizează tipul de alimentație. Toate fazele au următoarele semnificații: alăptare-înțărcare, creștere, creștere-îngrășare, îngrașare finisare. La noi în fermă alfuirea vițeilor se face de la vârsta de 15 zile dar și de la greutatea medie de 45 de kg.

Foto 22. Tineret de angus (foto original, 2017)

O să explic mai jos tehnologiile de îngrășare după care funcționăm în ferma noastră:

Tehnologia de îngrașare ultra baby beef

Tehnologie care are ca spcop principal valorificarea din timp a vițeilor care sunt hraniți exclusiv cu lapte sau cu bubstitul al acestuia, pentru obținerea cărnii de culoare roz-stafidie sau a cărnii albe, cu însușiri deosebite.

La tipul acesta de îngrașare il vom aplica pe vițeii de sex masculin. Valorificarea lor o facem de la vârsta de trei luni și la greutatea medie de 150 kg.

Fluxul tehnologic va cuprinde o singură perioadă și doar o singură fază de îngrășare cuprinsă între 16-90 de zile. Noi face întreținerea vițeilor în boxe colective care cuprind 4-5 capete pe boxă, cu aplicarea principiului populării. Asigurăm în adăpost condițiile optime de microclimat – temperatura fiind de 16-18 grace cu o umiditate de 75% și o luminozitate redusă fapt care favorizează odihna vițeilor și le limitează consumul de energie pentru a-ți întreține funcțiile vitale. Alimentația lor se realizează pe bază de lapte dau substituent al acestora. Veterinarul ne-a recomandat pentru o bună funcționare a stomacului vițeilor administrarea de cantitate redusă a paielor curate. Respectiv 50 g per vițel la începutul perioadei de îngrășare, dar cantitatea poate ajunge și la 200 g pe zi per vițel la finisare. Am fost asigurați că această cantitate nu va diminua sporyl pediu zilnic dar nici calitatea cărnii.

Tehnologia baby beef precoce

Prin această tehnologie vom urmări sporuri ridicate ale creșterii în condițiile unei hrăniri intense a tineretului nostru, cu nutrețuri concentrate. Valorificarea tineretului il facem la vârsta de 7-8 luni și la o greutate medie de 250 kg.

Fluxuln tehnologic aici il vom desfășura în două perioade și trei faze și anume: alăotare-înțărcare care durează între 16-70 zile, perioada de creștere care durează între 71-120 zile și perioade de ceștere-îngrășare care durează de la 121 de zile până la 210 zile. Întreținerea o facem în grajd în boxele colective, avem amenajat pe jos cauciu iar pe deasupra paie iar dejecția o facem zilnic iar autovindajoarele le folosim ca îngrășământ natural.

Hrănirea o facem din stocul nostru cu lapte pulvis, nutreț combinat cu granule de lucernă iar pentru faza 2 folosim nutreț combinat cu granule de lucernă și fân tocat, iar în ultima frază folosim nutreț combinat cu fân tocat. Pe durata îngrășării consumul furajelor pe cap de animal este de 36 kg substituent de lapte. 550 grame substituent de nutreț pe care îl combinăm cu 250 grame de fân tocat și granule de lucernă. Adăparea o faem constant în adăpători.

Tehnologia baby beef precoce.

Aici conform indicațiilor veterinarului noi urmărim creșterea mesei corporale cu 40% fața de cea pe care o realizăm la îngrășarea baby beef foarte precoce. Aici urmărim obținerea de carne fragedă, suculentă și marorată.

Fluxul tehnologic aici îl vom realiza în două perioade și patru faze și anume fază de alăptare-înțărcare care durează între 16 și 80 de zile, faza de creștere care durează între 81 și 130 de zile faza de creștere îngrășare care durează între 131 și 250 de zile, iar ultima fază este cea de finisare care direază între 250 și 365 de zile. Hrănirea o facem la fel din stoc dar o diferențiem pe faze tehnologice: în faza unu vom folosi substituent de lapte pulvis, nutreț care este combinat și paie. Consumul individual aln furajelor pe toată durata îngrășării este de 36 de kg substituent de lapte pulvis, 1140 de grame de nutreț combinat, 308 kg de granule de lucernă dar și fân tocat și 150 de paie tocate.

d) Tehnologia de îngrășare baby beef normal sau clasic.

Aici încercăm obținerea de carcase mari de 230 sau 250 de kg care conțin o cantitate de grasime intramusculară dar și seu la rinichi.

Aici folosim fluxul tehynologic care cuprinde două perioade și patru faze: faza de alăptare înțărcare care durează de la 16 zile la 110 zile, faza de creștere care durează de la 112 la 114 zile, faza de creștere și îngrășare care durează de șa 150 la 450 de zile și ultima fază care durează de la 452 la 550 d ezile. Aici pract9icăm întreținerea liberă a vițeilor. Faza unu a substituentului o vom contitui din lapte pulvis, nutreț pa care îl vom combina cu fân de lucernă, iar în faza doi nutreț combinat cu fân de lucernă și semisiloz de lucernă sau cu ierburi, în faza trei vom folosi nutreț combinat cu fân de lucernă și semisiloz de lucernă sau cu ierbiri, iar faza trei nutreț combinat cu fân de lucernp să semisiloz de lucernă, pastă de știuleți de porumb și siloz de porumb.

Analiza cheltuielilor și veniturilor realizate în anul 2017

Cheltuielile de exploatare

Calcul al furajelor necesare în ferma noastră: bovine Angus (sezonul de vară).

-Masă verde (leguminoase + graminee perene)

75 kg/ cap x 30 vaci x 180 zile = 405000 kg

-Nutreț combinat

5 kg/ zi x 30 vaci x 180 zile = 27000 kg

-Grosiere (paie)

3 kg/ zi x 30 vaci x 180 zile = 16200 kg

Furajare medie a 5 viței în sezonul de vară

masă verde 28 kg/ cap/ zi x 5 cap x 180 zile = 25200 kg

nutreț combinat 1 kg x 5 cap x 180 zile = 900 kg

paie 3 kg x 5 cap x 180 zile = 2700 kg

Categoria bovinelor de Angus (sezon de iarnă)

fân 8 kg x 30 x 180 = 432000 kg

suculente (sfeclă furajeră, siloz de porumb)

20 kg x 30 x 180 = 108000kg

-nutreț combinat

5 kg x 30 x 180 = 27000 kg

2 kg x 30 x 180 = 10800 kg

Furajarea în medie a 5 viței pe sezonul de iarnă

-fân 4 kg x 5 x 180 = 3600 kg

-suculente 5 kg x 5 x 180 = 4500 kg

-nutreț combinat 2 kg x 5 x 180 = 1800 kg

Costul furajelor

Prețul apei

55 l/cap x 137 animale x 365 zile = 2750275 litri x 0,005 lei/ l = 13751,375 lei

Costul energiei pentru iluminat

20 becuri la 100 w/ h x 5 ore x 365 zile = 182500 kw x 0,1529 lei/ kw = 27904lei

Total costul energiei electrice = 3.125 lei

Cheltuieli cu îngrijirea bovinelor 350 lei/om x 12 luni = 4.200 lei

Cheltuieli sanitar veterinare inclusiv monta vacilor 80 lei/vacă x 60cap = 4800 lei

Asigurare (ASIROM) 0,5% din valoarea animalelor și a fondurilor fixe grajd, de adăpare;

valoarea animalelor 3.000/vacă x 30 = 90000 lei

valoarea grajdului + inst. adăpat 796320 + 15000 + 1000 = 812320 lei

Total fonduri fixe

60.000 + 812.320 = 1412320 lei x 0,5% = Total asigurare = 7061.6 lei

Amortizarea. În cazul în care am construit un grajd nou amortizarea este de:

796320 lei ÷ 50 ani = 15.926.4 lei/ an

Instalație de adăpat

1000 lei ÷ 10 ani =100 lei/ an

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Realizarea de tehnilogie optimă pentru creșterea și întreținerea de taurine care sunt destinate în producția de carne, inclusiv, de aspectele legate de supravegherea stării de sănătate a taurinelor.

Ferma mea de bovine este amplasată la 65 de km de orașul Sibiu și anume în Comuna Chirpăr. Comuna Chirpăr este o unitate administrativ teritorială care este alcătuită din patru sate componente și anume : satul Chirpăr, satul Vard satul Veseud și satul Sasaus. Comuna este persoana de drept public și are capacitatea juridică deplină și propriul patrimoniu.

Ferma dispune de 140 ha de teren pe care se cultivă anual nutrețuri pentru a putea asigura furajarea efectivului de animale. Astfel, se cultivă 25 ha cu lucernă, 50 ha masă verde de pe care se obține fân natural, 35 ha cu pajiște de deal, 20 ha cu trifoi și 10 ha cu sfeclă furajeră.

Foto 19. Black Angus pe pășine, iarna. (Foto original)

Pasiunea noastră pentru creșterea animalelor dar și calitatea genetică a acestei rase Aberdeen Angus ne-a determinat să începem înființarea acestei micro ferme în anul 2012. Ferma a fost amplasată în Chirpăr datorită mediului curat, pășunilor bune dar și a liniștii de care beneficiază animalele. Este un loc de basm unde oemnii de multe ori aleg să se refugieze.

În cele 400 de ha de fânețe, pășune și culturi pe care familia mea le detine vom încerca să punem bazele unei dintre cele mai mari și importante ferme românești pentru creșterea de rasî Aberdeen Angus o rasă de talie medie și mare care se adaptează foarte bine la relieful și clima din țara noastră.

Cu timpul am selecționat și am adus la noi în fermă cele mai bune și cele mai frumoase exemplare încercând să deținem o bună selecție genetica a radei Aberdeen Angus.

Animalele noastre dețin Pedigree dar și certificate de origine, taurii sunt notați cu calificative maxime. Din toată această selecție am reușit de-a lungul timpului să creem reproducători, atât masculi cât și femele de valoare, junici care au fătări ușoare cu creșteri de 1,5 kg pe zi care se adaptează ușor la climă și stabulație mixtă.

Întreținerea animalelor noastre se face doar respectând normele fermelor pentru producția de carne. Rasa Aberdeen Angus nu necesită o ingrijire specială pe timp de vară ele se adaptează destul de ușor climatului însă, pe timpul iernii bovinele le vom întreține în adăposturi închise. Ele se vor distribui în adăposturi ținându-se seama de performața lor productivă. La demaraj bovinele p0ot fi cazate în același adăpost. Fiecare adăpost va fi prevăzut cu patru pereți, uși mari glisante care vor comunica cu podocul. Accesul animalelor în padoc se va face numai pe timpul favorabil. În adăpost se vor distinge trei zone funcționale și anume: de miscare, de furajare, de odihna.

Principalul motiv pentru care am ales Angus a fost acela că exemplarele din această rasă au fătări ușoare dar și o bună adaptabilitate la pășunile din România. Am început achiziționarea lor în urmă cu zece ani de la un crescător, care adduce exemplare din Germania așadar genetic este de acolo. Am început cu aciziționarea de 10 bovine vițele și un taur. Vițelele m-au costat în jur de 1500 de euro bucata iar taurul 3000 de euro.

Foto 23. Tur angus (Foto original, 2017)

În ceea ce privește adăpostul lore le nu necesită construcții soficticate. Pot afirirma cu ușurință că este o rasă ușor de întreținut. Le-am scos afară inclusiv iarna la minus 25 de grade. Nu am investit foarte mult în adăposturi la început însă ceea ce am știut a fost faptul că exemplarele din această rasă nu trebuie să stea în current sau să aibă parte de umiditate excesivă, iar vara este destul de important să le asigur umbră altfel ele pot devein destul de agitate, slăbesc și nu mai mănâncă.

În cadrul exploatației mele sunt ajutată de familie, tatăl meu de ocupă de asigurarea stabilirii rațiilor de furaje, de la data de 1 mai până la data de 1 noiembrie le asigur hrana doar cu iarbă, săruri și apă, care sunt extrem de importante. Pe timp de iarnă le asigur hrana cu fân iar pe temperature foarte scăzute hrana lor se constituie din și porumbul măcinat.

Rentabilitatea rasei pure este dată și de subvenția oferită nouă, vrescătorilor, 1000 lei pentru tineretul care este ținut în exploatație cel mult 8 luni. Tineretul nu trebuie să dețină certificatul genealogic, ci doar părinții acestora.

Când unii dintre viței trec de 350 de ln, avem un contract cu Karpatenmeat unde îi livrăm. Kilogramul de carne vie se vinde cu 3 sau 6 euro către procesator , în funcție de calitatea animalului.

Oamenii cunosc faptul că doar c arnea de vițel este bună însă sunt dezinformați cu privire la rasa de Angus la care carnea cea mai bună este de la animalul care are o vârstă mai mare, dar din păcate în piața din România pentru acest lucru nu prea există desfacere. La noi în fermă bovinele sunt crescute cu furaje natural,, fân și plante mixte, drept urmare este o carne bio, în mod normal unii fermieri pentru a accelera creșterea le hrănesc cu multe chimicale.

Ne mai lovim de faptul că românul nu este educat să mănânce sănătos dar ținta noastră este îndreptată spre oamenii cu potențial și venituri mai ridicate.

La muncă în fermă participă toată familia, recunoaștem totuși că este nevoie de multă muncă și perseverență dar în timp am ajuns să iunim această afacere si aceste bovine.

E recomand tuturor fermierilor care dețin vaci de lapte și nu numai să achiziționeze bovine de Angus deoarece ele pot adduce în timp profituri considerabile și se adaptează perfect la clima noastră, iar carnea lor, alături de carnea vitelor argentiniene sau japoneze este una foarte apreciată.

Acesta este un business de viitor iar piața de desfacete odată cu trecerea timpului este una asigurată. Încercăm să le creștem cum ele se cresc defapt și anume în aer liber fără să le ținem în grajd cid oar mai mult pe pășune, deoarece ele nu sunt o rasă pretențioasă.

Totuși recomand viitorilor achizitori de angus să se îndrepte către rasa Black Angus deoarece experții în gastronomie o apreciază mult .

Foto 19. Black Angus, pe pășune iarna. (foto original)

BIBLIOGRAFIE

GEORGESCU GH., STANCIU G., VELEA C., UJICĂ V.,1990, Tehnologia creșterii bovinelor. Editura Didactică și Pedagogică, București

Georgescu Gheorghe – Tratat de creștere a bovinelor.Editura Ceres.1995 MAN,C.,1992, Aspect privind locul și rolul creșteri și exploatării bovinelor în țăril Comunități Economice Europene (CEE).Lucr.Simpoz. ”Factori de mediu, producția și sănătatea taurinelor”. Tg.Mureș, Tipo. Agonomia, Cluj-Napoca

GEORGESCU GH., STANCIU G., VELEA C., UJICĂ V.,1990, Tehnologia creșterii bovinelor. Editura Didactică și Pedagogică, București ONACIU G., 2006, Tehnologia creșterii bovinelor – ghid practic. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.p.152-171,197-201

ONACIU G., VELEA C.,2002, Evaluarea performanțelor productive la bovine. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.

GEORGESCU Gh, C.VELEA, GH.MĂRGINEAN, A.ALEXOIU, 2001, Monografia rasei Bălțată românească Ed. Tritonic București.

http://valdoforest.ro/ro/ferma-angus.html

http://www.agrinet.ro/content.jsp?page=813&language=1

http://aberdeenangus.ro/angus/caracteristici-si-conformatie/

https://aberdeenangus.ro/