Specializarea: Măsurători Terestre și Cadastru [624874]
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA
Facultatea de Horticultură
Departamentul de Măsură tori Terestre și Stiințe Exacte
Specializarea: Măsurători Terestre și Cadastru
Ionuț a Anica OLTEAN
PROIECT DE DIPLOMĂ
LUCRĂRI TOPO -GEODEZICE NECESARE ÎNTOCMIRII
PLANULUI TOPOGRAFIC AL PERIMETRULUI DE
AMELIORARE „LA CARIERĂ”, MUNICIPIUL CLU J
NAPOCA ȘI EVALUAREA IMOBILIARĂ A ACESTUIA
Îndrumător i științific i:
Prof. univ. d r. ing. Marcel DÎRJA
Dr. ing. Adela HOBLE
Cluj -Napoca
2014
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
2
LUCRĂRI TOPO -GEODEZICE NECESARE ÎNTOCMIRII PLANULUI
TOPOGRAFIC AL PERIMETRULUI DE AMELIORARE „LA
CARIERĂ”, MUNICIPIUL CLUJ NAPOCA ȘI EVALUAREA
IMOBILIARĂ A ACESTUIA
Ionuța Anica OLTEAN , Marcel DÎRJA, Adela HOBLE
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372,
Cluj-Napoca, România; [anonimizat]
REZUMAT
Prezenta lucrare are două mari obiective, în primul rând se urmărește determinarea
dimensiunilor, a factorilor de risc, a gradului de degaradare a terenurilor afectate de fenomene de
ravenare; în al doilea rând se dorește evaluarea terenului neproductiv cauzat de eroziunea în
adâncime și determinarea strategiilor de integra re a ravenelor in spațiul urban. Studiul de caz (teren
din zona B -dul Muncii – La Carieră, pe care se află ravena) va fi prezentat din punctul de vedere a
posibilității de introducere în intravilanul Municipiului Cluj -Napoca. În vederea creerii modelului
matematic al ravenei s -au executat măsurători cu ajutorul stației totale Leica TCR 805, obținându -se
planul topografic, modelul 3D al amplasamentului, profile longitudinale si transversale. În urma
analizării situației din teren s -au efectuat o serie de stu dii de evaluare precum și propunerea unor
soluții de amenajare si schimbare a destinației terenului in scopul unui randament pozitiv in ceea ce
privește utilizarea în viitor a terenului. Această lucrare are scopul de a reprezenta un suport în
vederea înto cmirii unui viitor plan urbanistic extins al Municipiului Cluj -Napoca.
CUVINTE CHEIE
ravenă, eroziune, intravilan, evaluare, model 3D
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
3
TOPO -GEODESIC WORKS NECESSARY TO DRAW UP THE
TOPOGRAPHICAL PLAN OF „LA CARIERA” IMPROVEMENT
PERIMETER, CLUJ -NAPOCA, AND ITS REAL ESTATE
EVALUATION
Ionuța Anica OLTEAN , Marcel DÎRJ A, Adela HOBLE
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3 -5 Mănăștur St., 400372,
Cluj-Napoca, Romania ; [anonimizat]
ABSTRACT
This study has two major objectives, first of all the calculation of the gully dimensions the
risk factors regarding the degree of land degradation affected by the gully phenomena; secondly, it
is evaluated the unproductive land caused by the depth soi l erosion having the aim of developing an
integration strategy of gullys into the urban landscape. The case study (the terrain from the B -dul
Muncii – La Cariera zone, on which the gully is located) will be presented from the point of view of
Cluj-Napoca l andscape intravillan development . In order to create the mathematical model of the
gully there were made measurements with the Leica TCR 805 total station, which was used to creat
the topographical plan, 3D model of the area, and also longitudinal and transversal profiles. As a
result of the field analysis there were made a series of feasibility studies, likewise the
recommendation of landscaping and destination change solutions, in order to get a positive result in
the future use of this terrain. The purpose of this work is to represent a base for a future landscaping
plan of Cluj -Napoca.
KEY WORDS
gully, erosion, landscape, evaluation, 3D model
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
4
Cuprins
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 7
DATE GENERALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 7
1.1. SCOPUL ȘI IMPORTANȚA TEMEI PROIECTULUI ………………………….. ………………………. 7
1.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………. 8
1.3. DESCRIEREA OBIECTIVULUI PROIECTAT ………………………….. ………………………….. …. 10
1.4.SITUAȚIA JURIDICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 14
1.5. BAZA GEODEZO -TOPOGRAFICĂ DIN ZONĂ ………………………….. ………………………….. . 14
1.5.1. Proiecția stereografică 1970 ………………………….. ………………………….. ……………………….. 14
1.5.2. Proiecția Gauss -Kruger ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 18
1.5.3. Sistemul de cote Marea Neagră 1975 ………………………….. ………………………….. ………….. 18
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 20
INSTRUMENTE ȘI METODE DE MĂSURARE ………………………….. ………………………….. …….. 20
2.1.DESCRIERE ȘI VERIFICAREA INSTRUMENTELOR UTILIZATE LA
RIDICĂRILE TOPOGRAFICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 20
2.2. METODE DE MĂSURARE UTILIZATE ………………………….. ………………………….. …………. 24
2.2.1. Metoda intersecției ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 24
2.2.2. Metoda intersecției înainte ………………………….. ………………………….. ………………………….. 25
2.2.3. Metoda intersecției înapoi ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 26
2.2.4. Metoda intersecției combinate ………………………….. ………………………….. …………………….. 27
2.2.5. Metoda drumuirii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 27
2.2.6 . Metoda radierii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 29
2.3. OPERAȚII GEODEZO -TOPOGRAFICE EFECTUATE ………………………….. …………………. 29
2.3.1 . Lucrări de teren ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 29
2.3.2 . Lucrări de birou ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 30
2.4. PREZENTAREA SOFTURILOR DE PRELUCRARE UTILIZATE ………………………….. …. 31
2.4.1 . Microsoft Excel ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 31
2.4.2 . AutoCAD ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 33
2.4.3.Topo LT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 37
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 41
PREZENTAREA TEORETICĂ A METODELOR MATEMATICE UTILIZATE ÎN
PRELUCRAREA OBSERVAȚIILOR ………………………….. ………………………….. …………………….. 41
3.1. COMPENSAREA REȚELEI DE TRIANGULAȚIE ………………………….. ……………………….. 42
3.1.1 . Stabilirea numărului de ecuații și corecții ………………………….. ………………………….. ……… 42
3.1.1.1 . Stabilirea numărului total de ecuații de condiții ………………………….. ………………. 42
3.1.1.2 . Stabilirea numărului ecuațiilor de figură ………………………….. ………………………… 43
3.1.1.3 . Stabilirea numărului ecuațiilor de laturi ………………………….. …………………………. 43
3.1.2. Scrierea condițiilor geometrice ………………………….. ………………………….. ……………………. 43
3.1.3. Scrierea sistemului ecuațiilor de erori ………………………….. ………………………….. ………….. 46
3.1.4. Calculul corecțiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 48
3.1.5 . Calculul unghiurilor compensate ………………………….. ………………………….. …………………. 49
3.1.6 . Verificarea matricială a calculelor ………………………….. ………………………….. ……………….. 50
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
5
3.2. CALCULUL ORIENTĂRILOR ………………………….. ………………………….. ……………………….. 52
3.3. CALCULUL LATURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 53
3.4. C ALCULUL COORDONATELOR ………………………….. ………………………….. ………………….. 54
3.5 DEZVOLTAREA REȚELEI DE SPRIJIN ………………………….. ………………………….. ………….. 54
3.6.REALIZAREA REȚELEI DE RIDICARE ………………………….. ………………………….. ………….. 57
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 71
ÎNTOCMIREA DOMCUMENTAȚIEI UTILIZATĂ PENTRU REALIZAREA
RAPORTULUI DE EVALUARE A IMOBILULUI ………………………….. ………………………….. ….. 71
4.1 ÎNTOCMIREA PLANULUI TOPOGRAFIC ………………………….. ………………………….. ………. 71
4.2 ÎNTOCMIREA MODELULUI 3D ………………………….. ………………………….. …………………….. 73
4.3 EVALUAREA TERENULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 74
4.3.1. Declarație de conformitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. 74
4.4. PREMISELE EVALUĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 75
4.4.1 . Ipoteze speciale și condiții limitative ………………………….. ………………………….. ……………. 75
4.4.2 . Obiectul, scopul și utilizarea evaluării. Instrucțiunile evaluării ………………………….. ……. 76
4.4.3 . Drepturile de proprietate evaluate ………………………….. ………………………….. ………………… 76
4.4.4 . Baza de evaluare. Tipul valorii estimate ………………………….. ………………………….. ……….. 76
4.4.5 . Data estimării valorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 77
4.4.6. Moneda raportului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 77
4.4.7. Modalități de plată ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 77
4.4.8 . Inspecția proprietății ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 77
4.4.9. Riscul evaluării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 77
4.4.10. Sursele de informații utilizate ………………………….. ………………………….. ……………………. 78
4.4.11. Clauză de nepublicare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 78
4.4.12. Valabilitatea raportului ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 78
4.5. PREZENTAREA DATELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 79
4.5.1. Identificarea proprietății. Descrierea juridică ………………………….. ………………………….. … 79
4.5.2. Date despre zonă, vecinătăți și amplasare ………………………….. ………………………….. ……… 79
4.5.3.Descrierea amenajărilor și construcțiilor ………………………….. ………………………….. ……….. 79
4.5.4. Zonarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 79
4.5.5. Analiza pieței imobiliare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 79
4.5.5.1. Definirea pieței ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 79
4.5.5.2. Analiza cererii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 80
4.5.5.3. Analiza ofertei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 80
4.5.5.4. Echilibrul pieței ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 80
4.6. METODA COMPARAȚIEI PRIN BONITARE ………………………….. ………………………….. …. 81
4.7 METODA DETERMINĂRII VALORII PĂMÂNTULUI ÎN FUNCȚIE DE VALOAREA DE
PATRIMONIU ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 84
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 88
ÎNTOCMIREA DEVIZULUI ESTIMATIV ȘI CALCULUL ECONOMIC ……………………….. 88
CAPITOLUL Vl ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 90
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 90
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 91
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
6
LISTA FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 92
LISTA TABELELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 93
PLANȘE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 95
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 95
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
7
CAPITOLUL I
DATE GENERALE
1.1. SCOPUL ȘI IMPORTANȚA TEMEI PROIECTULUI
Suprafețele din intravilan, cât și cele din extravilan se afla într -o continuă schimbare.
Această schimbare este determinată de mai mulți factori, care acționează diferit asupra acestor
areale. O parte din aceste schimbări se datorează climei, expoziției versanților, concavității sau
convexității versanților, eroziunii în adâncime a solului, dar și eroziunii la suprafață a solului. Prin
aceste procese de eroziune, se formează un dezechilibru ecologic care are consecințe negative, cum
ar fi: inundațiile, , alunecări de teren, distrugeri ale culturilor. Prin urmare, motivația acestui studiu
este reprezentată de faptul că procesele de eroziune tind să aibă un impact negativ asupra
ecosistemelor, de aceea se impune cunoașterea aprofundată a proceselor de eroz iune, dar și luarea
măsurilor pentru ameliorarea fiecărui dezechilibru.
Prin acest studiu se dorește evaluarea procesului de eroziune, din mai multe puncte de vedere:
vechimea, accelerarea procesului în ultimii ani, stadiul actual al arealului studiat, pr ecum și
evaluarea consecințelor și evaluarea economică, de piață a bunului imobil. Măsurătorile topografice
s-au efectuat în vederea stabilirii mărimii revenei,a arealului de ameliorații, a pantei terenului, și a
întocmirii planurilor necesare studiului vi zat. Obiectivul acestui studiu este acela de a stabili gradul
de evoluție a ravenei, și utilizarea măsurătorilor în vederea realizării unor planuri care să
evidențieze suprafața ravenei și poziționarea acesteia. De asemenea, se urmărește și evaluarea
ravenei din punct de vedere economic și a posibilităților de exploatare ale arealului afectat, după
cum am arătat mai sus de forme grave ale eroziunii în adâncime.
Proiectul de licență este structurat pe 5 capitole după cum urmează: capitulul I date generale,
capitolul II instrumente și metode de măsurare, capitolul III verificarea rețelei geodezice, capitolul
IV întocmirea planului topografic, cadastral sau de trasare, capitolul V întocmirea devizului
estimativ și al calculului economic,VI concluzii și propune ri, bibliografie, anexe.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
8
1.2. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ
Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de
179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia
Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E.
Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș . Spre sud -est ocupă spațiul terasei
superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri ș i coline
cu înălțimi între 500 și 825 metri. La sud orașul este străjuit de Dealul Feleac, având altitudinea
maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul
orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri precu m Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul
Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia
(506 m), Dealul Gârbăului (570 m). Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și
ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița. Există
două rezervații botanice cunoscute – Fânațele Clujului și Rezervația Valea Morii. În pădurile din
jurul orașului trăiește o faună diversificată cu specii cum ar fi p orcul mistreț, bursucul, vulpea,
iepurii, veverițele. În rezervația Fânațele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fâneață, o specie
destul de rară.
O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și -au
găsit adăpostul și unele specii de animale. Situându -se în nord -vestul României, județul Cluj este al
13-lea ca mărime din țară, și ocupa 2,8% din suprafața R omâniei. Cu un mediu natural favorabil
activității umane, suprafața județului Cluj a fost locuită din timpuri imemorabile. Descoperirile
arheologice din această regiune atestă existența unei civilizații bine integrate în viață și cultura
europeană. Cele ma i vechi așezări neolitice din România au fost descoperite în județul Cluj, în zona
Gura Baciului. Pe 16 decembrie 1974, cu ocazia aniversării a 1850 de ani de la prima atestare
documentară a municipiului, orașul a primit numele de Cluj -Napoca. Prima menți onare epigrafică a
așezării Potaissa datează din anul 108 d.Hr., în anul 168 d.Hr. devenind comandamentul Legiunii a
V-a Macedonica. Staționarea legiunii a contribuit la dezvoltarea pe toate planurile a așezării daco –
romane de pe raul Arieș, până la sfâr șitul secolului al II -lea.
Județul Cluj are ca vecini județele Bihor, Sălaj, Maramureș, Alba, Bistrița -Năsăud și Mureș.
având o suprafață de 6.674 km pătrați. Reședința administrativă este municipiul Cluj -Napoca, cu o
populație de 332.297 locuitori. Fii nd o așezare veche, orașul a avut diferite denumiri de -a lungul
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
9
timpului, în epoca romană și apoi în Evul Mediu, fiind un important centru comercial și urban. În
prezent, Cluj -Napoca este un important centru cultural, aici găsindu -se Teatrul și Opera Naț ională
Romana, Teatrul și Opera Maghiara, Filarmonica, Academia de Muzică Gheorghe Dima, având
numeroase instituții educaționale, cum ar fi 10 instituții superioare – 6 de stat și 4 private – cu 30 de
facultăți cu 34.170 de studenți și peste 2.200 de profe sori.
Figura 1. 1. Harta județului Cluj sursa
(http://www.djepcluj.ro/ )
Județul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate din țară. Potențialul său economic este dat
de resursele locale, tradiția și experiența de durata în majoritatea sectoarelor, cât și prin poziția sa de
lider al cometului în Transilvania, datorită așezării favorabile, la răscruce de rute comerciale
importante care leagă Europa Centrală de zona Balcanilor. Principalele localități sunt: Municipiile
Cluj-Napoca cu 332.297 locuitori, Turda cu 61.851, Dej cu 41.974, orașele Câmpia Turzii cu
30.162,Gherla cu 24.572, Huedin cu 10.231, 74 de comune cu 420 de sate, întreaga populație rurală
numărând aproape 234.277 locuitori.
Cluj-Napoca, principal oraș al Transilvaniei, are două nume: Napoca este numele vechii
cetăți dacice, și Cluj vine de la numele latin Clusium, care însemna oraș închis. Numele maghiar și
german al orașului, Koloszvar, respectiv Klausenburg se bazează pe cel latin și pe cel roman.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
10
Important centru cultural, universitar și industrial, Cluj -Napoca a fost și este un simbol de -a lungul
istoriei. Universitatea, opera, Academia de Muzică și Arte, cât și Institutul de Medicină și Farmacie
sunt binecunoscute în Eu ropa.
Structura etnică la nivelul județului se prezintă astfel:
Romani -557.891 persoane
Maghiari -122.301 persoane. Dețin majoritatea populației în comunele Săvădisla (51%),
Suatu(51%), Moldovenești(58%), Unguraș(60%), Sâncraiu(75%), Izvoru Criș ului (80%) și
Sic(96%). Un procent ridicat al etnicilor maghiari se află și în comunele Aghireșu, Gârbău, Buza
(40-50%), Baciu, Căpușu Mare și Călărași (30 -40%), Feleacu, Fizeșu Gherlii și Viișoara (20 –
30%), Bonțida, Jucu și Mociu.
Tigani -19.834 persoane. Comunitățile mai mari de etnici rromi se găsesc la Cojocna (19,7%),
Fizeșu Gherlii (16,5%), Cămărașu (15,4%) și Bonțida (15,3%).
Alte etnii -2.729 persoane, dintre care 250 evrei, 944 germani, 203 ucrainieni, greci 152, italieni
124, ruși -lipoveni 73, arme ni 63.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,62%), dar ex istă și
minorități de reformați (9,73%) , romano -catolici (4,6%), greco catolici (4,36%), penticostali
(2,49%) și baptiști (1,11%). Pentru 7,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
1.3. DESCRIEREA OBIECTIVULUI PROIECTAT
Obiectivul studiat în cadrul acestei lucrări este o ravenă situată în vecinătatea străzii
Bulevardul Muncii. Tema discuțiilor într -o abordare mai largă tine de definirea termenilor utilizați,
precum și analiza lor într -un context general. Astfel, unii autori care s -au ocupat de cercetarea
ravenelor au oferit și o definiție însoțită de diverse indicații, din dorința de a -i da consistentă. În
lume există o serie de definiții acordate acestor forme de eroziune ale reliefului. În continuare
menționez câteva dintre cele mai importante definiții ale ravenelor.
În Dicționarul geomorfologic (Bacauanu et al., 1974) ravena se caracterizează de asemenea
prin numeroși termeni califica tivi:
„Formă de relief cu aspect de sunt, care ia naștere pe suprafețele înclinate, formate din roci
friabile, în urma scurgerii torențiale. Convențional, se considera că ravena prezintă adâncimi de la 2 –
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
11
3 m până la câțiva zeci de metri. Cei mai mulți dint re specialiști definesc ravena ca pe o formă de
eroziune torențială, mai avansată decât ogașul, caracterizata printr -un talveg cin care apar mici
trepte, repezișuri sau marmite. În interiorul sau eroziunea conforma este înlocuită, în mare măsură,
de cea re gresiva.” (p.147)
O definiție elaborată și în termeni concreți este dată de Gregory și Walling (1973):
„Caracteristicile generale ale ravenelor sunt următoarele: au scurgere efemeră, sunt adâncite în
materiale neconsolidate și au o secțiune transversală în formă de V, când materialul (solul) este fin
texturat și rezistent la adâncire rapidă și în formă de U, când materialul (solul) este un tip loessoid și
cu aceeași susceptibilitate la eroziune pe tot profilul de sol. Ca dimensiuni, ele sunt mai mari decât
rigolele, sunt mărginite de maluri abrupte și vârfuri care, adesea, au un prag erozional și sunt atât de
adânci încât nu pot fi traversate de un autovehicul sau astupate de lucrări agricole obișnuite.” (p.369 –
370).
Pentru acesta formă de relief s -au evide nțiat în diferite zone ale Terrei numeroase denumiri.
Astfel, formațiunile discutate sunt numite gully în limba engleză, în Rusia se folosește pentru ravena
termenul de mrag , în Italia cel de burone iar în Franța ravin .
Un rezumat al definițiilor elaborat e de oamenii de știință cuprinde următoarele însușiri:
Un canal cu maluri povârnite, adesea cu un abrupt în punctul de obârșie
Scurgere efemeră
Prezintă numeroase praguri în talveg
Se manifestă o extindere rapidă în zona de obârșie
Secțiunile transversale sunt în formă de V, când depozitele neconsolidate sunt relativ
rezistente la adâncire, și în formă de U, când depozitele sunt mai erodabile
Nu pot fi îndepărtate prin lucrări agricole obișnuite
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
12
Figura 1. 2. Schița de definire a unei ravene
În schița de definire a unei ravene prezentată în fig. 1.2 sunt însemnate elementele
componente ale acesteia. Acestea sunt:
o Vârful său obârșia ravenei, care de cele mai multe ori se prezintă sub forma unui abrupt
numit râpă de obârșie, cu adâncimi ce pot depăși 20 m în terenuri de loess. Vârful este
considerat zona critică a ravenei, prezentând rata maximă de dezvoltare în lungime,
adâncime și lățimea dorită accesului apei pe suprafața de recepție în ravena prin acest vârf.
o Conul aluvional reprezintă o zonă de depuneri situată, de regulă la ieșirea din ravena. În
majoritatea cazurilor, începutul acestei zone coincide cu gura ravenei și cota terenului în
acest punct.
o Apexul conului reprezintă nivelul de bază al ravenei.
Clasificarea ravenelo r
Au fost elaborate mai multe tipuri de clasificare a ravenelor, bazate pe configurația, forma
secțiunii transversale. În ciuda diverselor tipuri de clasificare nici o clasificare nu a fost acceptată ca
universal valabilă, nefiind surprinzător acest lucru, deoarece ravenele variază odată cu mediul și o
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
13
formă sau un proces descrise pentru o zonă nu se pot aplica la altă zonă. Criteriile de clasificare
utilizate până acum sunt următoarele:
1) După configurația în plan Ireland et al. (1939) (cât. Schumm et al., 19 84) clasifica
ravenele în 6 gurpe, astfel:
o Ravenele liniare sunt lungi și înguste, au un vârf ascuțit și puține ravene
secundare(tributari);
o Ravenele sub formă de bulb sunt largi și spatulate la vârf, dar pot deveni
liniare în partea inferioară;
o Ravene den dritice cu numeroase ramificații în zona de obârșie;
o Ravene zăbrelite, au brațe și tributari care intra în ravena principală în unghi
de aproximativ ;
o Ravene paralele, au două sau mai multe brațe paralele care se unesc în ravena
principală;
o Ravene compuse , sunt o combinație de două sau mai multe dintre formele de
ravene menționate mai sus.
2) După criteriul localizării în bazinul hidrografic utilizat de Brice (1966), Tufescu
(1967), dar și de cercetătorii din fosta URSS (Ahmadov, 1979; Kosov et al., 1982).
Din acest punct de vedere se deosebesc:
o Ravene de fund de vale a căror evoluție este legată de firul văilor pe care se
concretizează scurgerea;
o Ravene de obârșie a văilor se dezvolta regresiv pe firul văilor și pot evolua în
ravene de vale;
o Ravene de versant sunt independente de firul văii, poziția lor limitându -se la
suprafața versantului.
3) După criteriul secțiunii transversale. În acest caz, există două tipuri de bază:
o Ravene cu secțiuni transversale în formă de „U”
o Ravene cu secțiuni transversale în formă de „V”
Între aceste două tipuri exista mai multe forme intermediare. Forma secțiunii transversale
depinde de rezistentă la eroziune a depozitelor și de natura proceselor ce acționează.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
14
1.4. SITUAȚIA JURIDICĂ
Imobilul vizat situat în extravilanul municipiului Cluj -Napoca, tarla 41 este în proprietatea
publică a Primariei Cluj -Napoca. Conform planului cadastral categoria de folosință a terenului este
pașune, cu aproximativ o treime teren neproductiv.
1.5. BAZA GEODEZO -TOPOGRAFICĂ DIN ZONĂ
1.5.1. Proiecția stereografică 1970
În urma Decretului Nr. 305 din septembrie 1971, emis de Consiliul de Stat al României, s -a
decis înlocuirea proiecției Gauss -Kruger cu proiecția Proiecția azimutală perspectiva stereografică în
plan secant 1970 , citez: „ lucrările geodezice , topo -fotogrammetrice și cartografice necesare
economiei naționale se execută în sistem de proiecție stereografică și sistem de cote referite la
Marea Neagră”. Aceasta proiecție a fost int rodusă practic în 1971 în vederea întocmirii planului
topografic de bază la scările 1:2000, 1:5000, 1:10000.
"Pentru a reprezenta cât mai exact o suprafață se folosesc punctele și liniile rețelelor
geodezice de pe suprafața fizică a Pământului, acestea fii nd transpuse în planul de proiecție. Astfel
proiecțiile se împart în 2 mari grupe:
1. Proiecții cartografice, ce urmăresc transpunerea de pe sferă pe plan;
2. Proiecții geodezice, ce asigură trecerea de pe elipsoid pe plan;
o Proiecțiile cartogra fice, sunt de interes mai mare, de asemenea sunt mai numeroase,
iar cele ce prezintă un interes deosebit, sub raport practic și teoretic, pot fi clasificate
după două criterii.
După caracterul deformațiilor se disting:
• proiecții conforme, ce păstrează u nghiurile și deci semănarea figurilor mici,
deformând distanțele și ariile;
• proiecții echivalente, care conservă suprafețele, indiferent de mărimea lor, unghiurile
și distanțele fiind, evident deformate;
• proiecții echidistante, care păstrează distanțele pe anumite direcții (meridiane,
paralele), modificând de asemenea unghiurile și distanțele.
După aspectul rețelei în proiecție, se cunosc:
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
15
• proiecții azimutale, în care reprezentarea se face direct pe un plan de proiecție,
tangent sau secant la sferă în punctul central al regiunii.După poziția centrului unic de
proiecție în centrul sferei C, în punctul stereografic S diametral opus punctului de
tangență O, sau la infinit se pot distinge proiecția gnomonică, stereografică respectiv
ortografică, ce transfer ă un punct P de pe sferă în Pg, Ps și Po pe planul de proiecție;
• proiecții cilindrice, prin care porțiunea din sferă de reprezentat se trece mai întâi pe un
cilindru tangent la aceasta, care se desfășoară apoi după generatoarea opusă, devenind
plan;
• proiecții conice, care folosesc ca suprafață intermediară un con, tangent sau secant la
sferă și care ulterior se desfășoară după o generatoare definită.” (Boș și colab,2007).
Elementele caracteristice ale proiecției stereografice 1970 au fost prezentate în anul 1972 de
către Direcția de Geodezie și Cadastru, astfel vom avea:
– Punctul central sau polul proiecției este situat în centrul geometric al României, la nord de
orașul Făgăraș fiind un punct fictiv fără materializare în teren. Coordonatele geogra fice ale acestui
punct sunt:
Latitudine B 0= 46o Nord
Longitudine L 0= 25o Est (Greenwich)
– Elipsoidul de referință este Krasovki 1940 orientat la Pulkovo cu următoarele caracteristici:
Semiaxa mare a =6378245,000 metri
Turtirea geometrică f =1/298,3
Figura 1. 3. Sistemul de proiecție Stereografic1970
(http://www.expertcadastru.ro/blog/81 -stereo -70.html )
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
16
Adâncimea planului de proiecție este de aproximativ 3.2 km față de planul tangent la sferă
terestră în punctul central. Întreaga tară este reprezentată pe un singur plan, în urma intersecției
dintre acest plan și sfera terestră de rază medie s -a obținut un cerc al deformațiilor nule cu centrul în
polul Q0 ș i raza de 201.7 kilometri .
sistemul de axe de coordonate plane rectangulare xOy are ca origine imaginea plană a
polului proiecției, axa Ox este imaginea plană a meridianului de 25ș și are sensul pozitiv spre
nord, iar axa Oy are sensul pozitiv spre est.
coeficientul de reducere a scării, folosit la transformarea coordonatelor rectangulare din
planul tangent (în polul Q0), în planul secant, paralel cu cel tangent, are valoarea :
► c=1-(1/4000)=0.999 750 000
coeficientul de revenire la sc ara normală, de la planul secant la cel tangent, este :
► c'=1/c=1.000 250 063
Astfel, tabelul de mai jos va ilustra valorile acestor deformații în funcție de depărtarea de
cercul de deformație zero și de asemenea și de poziționarea în sau în afară a acestuia:
Figura 1. 4. Deformații liniare în Stereo 70
(http://www.expertcadastru.ro/blog/deformatii stereo.html )
Deformația relativă pe unitatea de lungime (1 km) în punctul central al proiecției este egală
cu -25 cm/km și crește odată cu mărirea distanței față de acesta pană la valoarea zero pentru o
distanță de aproximativ 202 km. După această distanță valorile def ormației relative pe unitatea de
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
17
lungime devin pozitive și ating valoarea de 63,7 cm/km la o depărtare de centrul proiecției de
aproximativ 385 km.
Adoptarea proiecției Stereo 70 a urmărit o serie de principii care satisfac cerințele de precizie
și câte va aspecte specifice teritoriului României dintre care amintim:
– Teritoriul României are o formă aproximativ rotundă și poate fi încadrat într -un cerc cu raza de
400 km;
– Limitele de hotar sunt încadrate, în cea mai mare parte ( 90 %), de u n cerc de rază 280 km și
centru în polul proiecției;
– Proiecția este conformă (unghiurile sunt reprezentate nedeformat);
– Deformațiile areolare negative și pozitive sunt relativ egale, ceea ce permite o compensare a
lor, adică prin reprezen tarea în planul Proiecției Stereo 70 este menținută suprafața totală a
teritoriului. Deformația liniară poate fi apreciată din punct de vedere cantitativ cu ajutorul
formulei:
Dsec = + L2 / 4R2 +L4 / 24R4 + …[km/km], unde:
– Dsec este deformația regională sau liniară relativă pe unitatea de lungime (1km) în plan secant;
– = -0.000 250 000 km / km este deformația din punctul central al proiecției în plan secant;
– L este distanța de la punctul central al proiecție Stereog rafice 1970 la punctul din mijlocul laturii
trapezului sau a distanței măsurate pe suprafața terestră;
– R = 6 378. 956 681 km este raza medie de curbură a sferei terestre pentru punctul central al
proiecției.
Figura 1. 5. Proiecția punctelor de pe suprafața terestră pe planul proiecției Stereografice
1970
(http://www.topo -online.ro/ro/stereo70.php )
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
18
1.5.2. Proiecția Gauss -Kruger
Ținem să menționăm și câteva cuvinte despre Proiecția cilindrică transversala conforma
Gauss -Kruger, proiecție folosită în România din 1951 până la introducerea proiecției STEREO `70.
Astfel, în proiecția Gauss -Kruger reprezentarea suprafeței Pământului se face pe suprafața interioară
desfășurabilă în plan a unui cilindru imaginar, tangent l a un meridian, adică în poziție transversală,
iar axa cilindrului coincide cu axa ecuatoriala și este perpendiculară pe planul meridianului. Pentru
reprezentarea elipsoidului terestru în plan s -a efectuat împărțirea globului terestru în fusuri de șase
grade longitudinale, începând cu meridianul Greenwich.
1.5.3. Sistemul de cote Marea Neagră 1975
Totalitatea lucrărilor de nivelment care se execută pe teritoriul țării se proiectează în sistemul
de cote Marea Neagră 1975. Punctele de cota cunoscută din Româ nia au fost determinate prin
metode precise, riguroase, și împreună formează rețeaua nivelmentului de stat, care se mai numește
și rețeaua geodezică de nivelment. Această rețea reprezintă bază pentru toate determinările
altimetrice care au loc în țară. Pri n urmare rețeaua are că următoarele caracteristici:
Ø independentă fa ță de triangulația de stat și rețeaua GPS, întrucât punctele lor nu
coincid, fiind proiectate și realizate într -un datum geodezic separat;
Ø poziționarea punctelor este diferită, altitudi nile fiind determinate cu exactitate, în
timp ce poziția în plan (x, y) este stabilită cu aproximație sau chiar informativ;
Ø cotele rețelei sunt date în sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975, cu
punctul fundamental în Capela Militară Constanța, ce reprezintă nivelul mediu
multianual al mării;
Ø traseele dezvoltate de la acest reper, de regulă în lungul căilor de comunica ție,
respectiv al căilor ferate.Acestea sunt reunite în rețele de diferite ordine,
materializate prin repere de nivelment bine încastrate în suporturi solide spre a
rămâne în poziție neschimbată;
Ø determinările efective se fac prin nivelment geometric -geodezic de mijloc cu portee
de egală di stanță, pe drumuiri controlate, cu nivelmetre de precizie prevăzute
obligatoriu cu lamelă cu fețe paralele și tambur și stadii de invar cu nivele
sferice.Rezultatele se compensează prin metode riguroase;
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
19
Ø ansamblul tuturor traseelor și re țelelor nivelitice constituie rețeaua de nivelment
geodezic ce stă la baza ridicărilor topografice, indifer ent de scară și de modul în
care se execută.
Rețeaua altimetrică a României , dată în sistem Marea Neagră zero 1975, are 19,040
kilometri lungime, însumează peste 14,000 de reperi. Rețeaua a fost îmbunătățită, modernizată
începând cu 1974, ultimele măsură tori fiind executate în 1978. Astfel în urma modificărilor aduse
ANCPI o considera una din cele mai bine reprezentate din Europa.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
20
CAPITOLUL II
INSTRUMENTE ȘI METODE DE MĂSURARE
2.1. DESCRIERE ȘI VERIFICAREA INSTRUMENTELOR UTILIZATE LA
RIDICĂRILE TOPOGRAFICE
În cadrul unei lucrări topografice este necesar, în primul rând să se facă recunoașterea
terenului. În funcție de forma și dimensiunile suprafeței în cauză se trasează schița vizelor și se pun
la punct următoarele etape ce urmează a fi îndepli nite. O lucrare presupune două faze: faza de teren
și faza de birou.În prima fază se efectuează măsurătorile necesare pentru întocmirea lucrării , iar a
doua fază, cea de birou, se realizează prelucrarea datelor u ajutorul softurilor specializate. Ridicare a
unei suprafețe presupune măsurarea acesteia cu aparate adecvate. Pentru a putea prelucra datele în
teren se măsoară elemente unghiulare, respectiv elemente liniare. Prin prelucrarea măsurătorilor se
determina coordonatele X, Y, Z ale punctelor caracteris tice din teren în sistemul de referință utilizat.
Apoi, prin unirea acestor puncte cunoscute rezulta suprafața din teren, care se poate realiza totodată
în format electronic. Acesta presupune introducerea datelor în calculator, dacă nu au fost introduse
odată cu descărcarea datelor, apoi cu ajutorul unor programe speciale de grafică pe calculator cum ar
fi AutoCAD,Surfer, TopoSys, extensia TopoLT se realizează imaginea 3D a suprafeței măsurate
determinându -se coordonatele X, Y, Z, sau imaginea 2D determi nându -se doar coordonatele X și
Y. determinările punctelor de stație au fost făcute cu ajutorul GPS -ului Explorist 210 Magellan, iar
punctele de detaliu au fost colectate cu Stația totală Leica TCR805.
GPS Explorist 210 Magellan
Determinarea poziției unui punct cu ajutorul sateliților este cu siguranță un aspect
spectaculos. Actualmente este posibil să se măsoare poziția geodezică a unui punct de pe suprafața
Pământului cu o eroare de câțiva centimetri, fără a utiliza reperele geo dezice existente. Acest sistem,
apărut în anul 1990 se numește NAVSTAR GPS, pe scurt GPS. Sistemul este operațional din 1994
și este compus din 30 sateliți pe orbite circulare înalte (aproximativ 20000km) (Imbroane, Moore,
1999; Păunescu et al., 2006).
Sistemul GPS este un sistem spațial de navigare prin satelit care oferă informații cu privire
la locație și timp în toate condițiile meteorologice, acolo unde câmpul vizual spre 4 sau mai mulți
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
21
sateliți nu este obturat. Mai sunt luate în vedere spre a fi fo losite, sistemul european de navigare,
Galileo, sistemul chinezesc Compass și sistemul indian IRNSS (Indian Regional Navigațional
Satellite System), sistem care se preconizează a fi utilizabil în 2014.
Sistemul de poziționare globală GPS este alcătuit, dup ă cum se poate deduce de mai sus din
trei segmente:
Segmentul spatial – sateliții;
Segmentul de control – Guvernul SUA;
Segmentul utilizatorilor – oricine folosește un receptor GPS în scopuri de
poziționare.
Sistemul de proiecție utilizat la ridicarea punctel or caracteristice de pe cele 2 brațe ale
ravenei, precum și punctele talvegului este sistemul național de referinț ã Stereografic 1970 din
punct de vedere planimetric și Sistemul de cote Marea Neagr ă 1975 din punct de vedere altimetric.
Stația totală Leica TCR 805
Stațiile totale fac parte din generația nouă a instrumentelor topografice având, în
principiu, funcționalitatea unui tahimetru clasic. Apariția, perfecționarea continuă, răspândirea
precum și folosirea lor aproape în exclusivitate, ca și conf irmarea avantajelor de precizie, de confort în manevrare și
randament, au făcut din stațiile totale simbolul, activității topografului modern.
Stațiile totale (ST) sunt instrumente electronice capabile să determine în teren majoritatea
elementelor topogra fice precum unghiuri, distanțe, diferențe de nivel, suprafețe, să efectueze prin
intermediul unor softuri integrate numeroase calcule topografice și să stocheze datele din teren în
memorii electronice. Denumirea generică de stații totale sau inteligente s -a impus din literatura
străină, prin publicațiile de specialitate editate în limbile producătorilor de instrumente.
Stația totală Leica TCR 805 folosește optică de înaltă calitate, făcând posibilă captarea unor
imagini mai clare în condiții de miraj optic sau luminozitate redusă.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
22
Figura 2. 1. Stația totală Leica TCR 805
(http://www.licitatii -electronice.ro/produse/detalii -produs.aspx?pid=14702 )
Conceptul unui astfel de tahimetru reunește în cadrul unei singure unități portabile, de
dimensiunile și aspectul unui teodolit obișnuit, componentele necesare măsurării cu ajutorul undelor
electromagnetice a următoarelor elemente:
unghiuri orizontale și verticale;
distanțe înclinate și / sau distanțe reduse la orizont;
coordonate rectangulare relative ∆X și ∆Y;
diferențe de nivel ∆Z.
Caracteristici generale pentru Stația totală Leica TCR 805
– metoda de măsurare continuă
-deviație standard 5’’
– Telescop zoom 30 X
– Câmp vizual 1030’ (26 m la 1 Km)
– Distanța minimă de măsurare 1,7 m
– Display luminat
– Compensator electronic cu ulei pe
două axe
– Pecizia calării 1” – distanța maximă de măsurare cu
prisma rotundă GPH1 3500 m
– Timpul necesar unei măsurători <1
sec/<0.5 sec/<0.15 sec
– Memorie internă 10.000 blocuri de
date
– Interfața RS 232
– Afișaj 160*280 pixeli
-Temperatura de funcționare -200C
până la +500C
-Programe incorporate: drumuir e cu radiate, retrointersecție, trasare, linie de referință, plan d e
referință, măsurare distanț a, calcul suprafața/volum, diferența de înălțime, punct ascuns, calculul
înălțimii punctelor inacce sibile, 2D profile drumuri (opțional), cogo (opțional)
– Măsurare cu laser fără prisma distanță maximă 300 m
– Format standard de descărcare a datelor în calculator DXF și GSI
-Tastatura alfanumerică
Părți componente ale Stației totale Leica TCR 805
Figura 2. 2. Părțile componente ale stației totale
(http://statiitotale.ro/web/images/400_tps_ro.pdf )
1. Colimator
2. Lumina de ghidare EGL
3. Șurub de mișcare fină pe verticală
4. Baterie
5. Distanțier pentru bateriile GEB111
6. Capac baterie
7. Ocular; clarificare reticul
8. Focusarea imaginii
9. Mâner de transport detașabil 10. Interfața serială RS232
11. Șurub de călare
12. Obiectiv cu EDM
13. Display
14. Tastatură
15. Nivelă sferică
16. Tastă On/Off
17. Tastă trăgaci -Trigger key –
18. Șurub de mișcare fină pe orizontală
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
24
Axele stației totale
Figura 2. 3. Caracteristici tehnice ale Stației totale
(http://statiitotale.ro/web/images/400_tps_ro.pdf )
ZA = linia de vizare / collimation axis
Axa telescopului = linia care unește reticulul cu centrul obiectivului.
SĂ = Axa verticală
Axa de rotație verticală a telescopului.
KA = axa orizontală
Axa de rotație orizontală a telescopului .
V = Unghi vertical / zenital
VK = Cerc vertical
Hz = direcția orizontală
HK = cerc orizontal .
2.2. METODE DE MĂSURARE UTILIZATE
2.2.1. Metoda intersecției
Pentru a realiza îndesirea punctelor din rețeaua de sprijin realizate prin triangulație, se aplică
metoda intersecției. După modul de staționare se disting următoarele tipuri de intersecții :
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
25
intersecția înainte sau directă, intersecția înapoi sau retroi ntersecția, intersecția combinată și
intersecția liniară .
Din geometria analitică cunoaștem faptul că având ecuațiile a doua drepte de orientări
cunoscute θ1 și θ2, trec ând fiecare din ele prin câte un punct cunoscut dat A și B se pot găsi
coordonatele pu nctului nou P aflat la intersecția celor două drepte date, rezolvând sistemul de ecuații
format. În practică topografia nu este de ajuns să determinăm coordonatele punctului P numai dintr –
o singură combinație de două drepte și două puncte date. Pentru cont rol și asigurarea preciziei se va
aplica aceeași problemă la 2 –3 combinații de câte două drepte și două puncte date.
2.2.2. Metoda intersecției înainte
Este folosită în cazul în care se cunosc două puncte 1 și 2 de coordonate X și Y, cunoscându –
se și și orientările θ1 și θ2 și se cere să se determine coordonatele X și Y ale unui al treilea punct, de
exemplu P. Se staționează în puncte vechi, cunoscute și se dau vize spre punctele noi. Se poate
realiza prin două procedee:
Procedeul analitic
Procedeul trigonometric
Figura 2. 4. Intersecția înainte
(http://www.ct.upt.ro/users/CosminMusat/Topografie1.pdf )
În cazul intersecției înainte din punct de vedere practic sunt de adăugat câteva reguli de
lucru, pentru că rezultatele să fie cât mai bune:
– Se vor folosi în calcul, pentru determinarea punctelor, vize cât mai scurte și în orice
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
26
caz, pe cât posibil cât mai egale
– Se vor folosi cel puțin trei vize venite din puncte vechi, luându -se două câte două în
toate combinațiile posibile
– Unghiurile optime sub care trebuie să se intersecteze vizele în punctul nou sunt între
30g 100g
2.2.3. Metoda intersecți ei înapoi
Metoda intersecției unghiulare înapoi, sau retrointersecția, consta în staționarea în punctul nou
ce urmează a fi determinat (P) și vizarea înapoi către punctele de coordonate cunoscute la care se
citesc direcțiilor orizontale. Punctele vechi pot fi puncte din rețeaua geodezică de ordin superior,
acestea putând fi atât puncte inaccesibile (turle de biserici, paratrăsnete pe clădiri, semnale pe coșuri
industriale sau antene radio -TV) cât și puncte accesibile (puncte bornate și semnalizate de ordin
superior, semnale topografice amplasate pe terasele clădirilor).
Figura 2. 5. Intersecția înapoi
(http://www.ct.upt.ro/users/CosminMusat/Topografie1.pdf )
Există mai multe procedee de determinare a coordonatelor punctului nou după cum urmează:
– rezolvarea retrointersecției prin procedeul Delambre (metoda analitică);
– rezolvarea retrointersecției prin procedeul Kastner (metoda trigonometrică);
– rezolvar ea grafică prin punct ajutător Collins;
– rezolvarea retrointersecției cu puncte duble Hansen.
-rezolvarea retrointersecției prin procedeul Photenot
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
27
2.2.4. Metoda intersecției combinate
Intersecția laterală este o metodă de îndesire a punctelor combinată din intersecții înainte și
înapoi. Această metodă folosește atât vize orientate de la punctele vechi de coordonate cunoscute, ca
intersecție înainte, cât și vize duse de la punctul nou de determinat spre puncte vechi de coordonate
cunoscute, ca l a intersecția înapoi. Din acest motiv metodă este cea mai precisă pentru determinarea
coordonatelor unui punct.
2.2.5. Metoda drumuirii
Figura 2. 6. Schita reț elei de drumuire
Metoda drumuirii sau a poligonației ocupă o poziție centrală în ansamblul ridicărilor în plan
prin volumul și frecvența lucrărilor în care aceasta este solicitată. Locul primordial îl deține în
determinarea rețelei de ridicare și poziționarea detaliilor, dar la ea se poate apela și pentru îndesirea
rețelei geodezice. Metoda drumuirii prezintă un interes deosebit, fiind folosită cu precădere la
determinarea rețelei de ridicare. Punctele,sunt considerate înlănțuite între ele prin elemente
geometrice ce se măsoară. Acestea se calculează succesiv, un pu nct nou obținându -se din cel
precedent și servind la rândul său la determinarea celui ce urmează. Drumuirea planimetrică
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
28
presupune măsurarea unghiurilor și distanțelor, iar cea altimetrică determinarea, prin nivelment
geometric sau trigonometric, a diferen țelor de nivel.
De cele mai multe ori , traseul poligonal se sprijină la capete pe puncte de coordonate
cunoscute –drumuiri constrânse sau drumuiri sprijinite –care permit ca punctele de drumuire să fie
determinate într -un anumit sistem de coordonate.
Controlul elementelor măsurate devine și mai concludent dacă în punctele de coordonate
cunoscute pe care se sprijină drumuirea, se măsoară suplimentar direcții spre alte puncte de
coordonate cunoscute, care fiecare reprezintă un alt element de control. Clasif icarea drumuirilor se
poate face după mai multe criterii și anume:
a). După felul punctelor între care se execută drumuirea:
principale, atunci când capetele drumuirii sunt puncte de triangulație sau puncte determinate
prin intersecții;
secundare, atu nci când capetele drumuirii sunt puncte de triangulație și puncte din drumuiri
principale sau ambele capete sunt puncte din drumuiri principale.
b).După forma traseului drumuirile sunt:
drumuire sprijinită la capete cu orientare inițială și orientare fi nală;
drumuire sprijinită la capete cu orientare inițială;
drumuire închisă pe punctul de plecare;
drumuire deschisă sau în vânt – este formă de drumuire cel mai puțin folosită deoarece nu
asigura controlul măsurătorilor.
c). După mărimea unghiurilor de frângere:
întinse, atunci când unghiurile de frângere sunt cuprinse între 180g și 220g;
frânte,atunci când unghiurile de frângere nu sunt cuprinse în intervalul menționat mai sus.
d). După forma pe care o au:
unice, atunci când se desfășoară o s ingură drumuire sprijinită la capete;
cu punct nodal, când două sau mai multe drumuiri se intersectează în unul sau mai multe
puncte după care fiecare continuă traseul său, aceste puncte de întretăiere numindu -se
puncte nodale.
e). După modul de dete rminare a lungimii laturilor:
cu lături măsurate direct, când laturile drumuirii se măsoară cu panglica sau cu ruletă;
cu lături măsurate indirect, când laturile se măsoară stadimetric, paralactic, electrooptic.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
29
f). După modul de determinare a orientărilor laturilor:
drumuire cu orientări determinate prin calcul și unghiuri orizontale măsurate în teren;
drumuire cu orientări măsurate în teren; cu orientări magnetice, când determinarea
orientărilor se face fo losind busolă.
2.2.6 . Metoda radierii
Metoda radierii, fiind reprezentativă pentru ridicarea detaliilor de orice fel, este utilizată, în
mod frecvent, în toate cazurile în care dintr -un punct cunoscut se poate duce o viză înclinată sau
orizontală.
Teoretic, poziția unui punct în plan, dată prin coordonatele sale în cadrul unui sistem de
referință acceptat, se poate obține și prin metoda radierii. Denumită și metoda coordonatelor polare,
se poate aplica oricând dintr -un punct cunoscut, se poate duce o viză de referință spre un alt punct
cunoscut, o viză de determinare spre cel nou până la care se poate măsura și distanța.
Radierea se execută din stațiile rețelei de ridicare și urmărește punctele caracteristice care
definesc detaliile topografice de pe suprafața pe care se extind lucrările. Distingem următoarele
tipuri de radieri necesare întocmirii unui plan digital:
– radiera combinată 3D, care urmărește determinarea simultană a poziției spațiale,
tridimensionale a punctelor determinând X, Y, Z;
-radieri planimetrice, în sistem 2D, din care rezultă X, Y;
-radieri nivelitice, soldate cu cotele Z ale punctelor. În acest caz, diferența de nivel necesară,
se deduce prin nivelment geometric sau trigonometric, la distanțe mici s au mări, după caz.
Cazul general și cel mai frecvent întâlnit în practică ridicărilor în plan, îl constituie radierea 3D, ce
conduce la calculul coordonatelor x, y, z.
2.3. OPERAȚII GEODEZO -TOPOGRAFICE EFECTUATE
2.3.1 . Lucrări de teren
În teren s -au efe ctuat măsurătorile topografice în vederea realizării lucrării cu ajutorul
aparatelor prezentate mai sus.
a) Recunoașterea terenului și identificarea punctelor din rețeaua geodezică din zonă
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
30
S-au identificat punctele vechi, cunoscute, care vor fi folosite la încadrarea ridicării în
rețeaua geodezică, prin căutarea marcajului la sol. Informațiile și datele culese din teren stau
la baza proiectării lucrării, operațiune ce presupune legarea de rețeaua geodezică a
ridicărilor, alegerea traseelor și a stațiilor de drumuire ce constituie rețeaua de ridicare.
b) Determinarea rețelei de ridicare
Proiectarea rețelei s -a executat în prima etapă pe un plan existent, pe care s -au raportat
punctele cunoscute ale rețelei de sprijin, între care s -au ales și s -au marcat traseele drumuirii.
c) Determinarea punctele de stație a fost realizată cu GPS -ul. Acestea au fost alese astfel încât
să se poată viza cât mai multe detalii ale ravenei, atât de pe cele două maluri cât și de pe
talveg.
d) Măsurătorile propriu -zise s -au făcut cu stația totală TCR 805, măsurându -se distanțe și
unghiuri necesare întocmirii planului.
2.3.2 . Lucrări de birou
Lucrările de birou se înscriu ca fiind o preocupare distinctă, în continuarea măsurătorilor din
teren, având drept 2 obiective: prelucrarea datelor și raportarea planului topografic.
După terminarea lucrărilor din teren, datele obținute din măsurători sunt descărcate
din memoria stației totale în memoria calculatorului. Prelucrarea propriu -zisă a datelor -obținute din
măsurători se realizează prin procesarea computerizată. În prima fază se face editarea datelor și
corectarea eventualelor greșeli strecurate la importarea lor. Apoi se trece la calculul rețelei de
ridicare și la compensarea în funcție de importanța punctelor, și precizia urmărită. În c ontinuare se
calculează punctele de detaliu obținându -se, coordonatele definitive. Aceste puncte se importă într –
un program menit să realizeze planul obținut prin unirea punctelor.
Ridicările topografice de orice tip, indiferent de suprafață și de produsu l final, adică planuri
topografice trebuie să asigure o anumită precizie și un conținut corespunzător obiectivelor stabilite
în caietul de sarcini. Acestea urmează să fie ridicări numerice, finalizate în format digital, dar și
grafic, cu poziția punctelor topografice și a detaliilor în raport cu datumul național, respectiv prin
coordonate plane în proiecția stereografică 1970 și a cotelor în sistemul Marea Neagră.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
31
2.4. PREZENTAREA SOFTURILOR DE PRELUCRARE UTILIZATE
2.4.1 . Microsoft Excel
Excel este un pro gram de calcul tabelar. El ne pune la dispoziție un caiet cu foi de calcul
numite worksheets sau sheets. Fiecare foaie de calcul conține coloane și rânduri care intersectate
formează celule. Coloanele sunt etichetate cu litere în ordine alfabetică
(A,B,C, …,Z;AA,AB,AC,…,AZ;BA,BB,BC etc) iar rândurile sunt numerotate crescător (1,2,3,…).
Fiecare celulă are o adresă unica formată din litera coloanei și numărul liniei.
Figura 2. 7. Interfața Excel
(www. office -learning.ro )
Excel poate fi folosit pentru realizarea de analize, diagrame și grafice, precum și pentru
bazele de date și pentru partajarea informațiilor cu alte programe. Fereastra Excel are numeroase
elemente comune cu ferestrele Windows:
– bara de meniuri, de unde se pot selecta comenzi;
– bara de stare, care indica starea activității curentă;
– bară cu instrumente, care conține butoane și liste derulante prin care se obține un acces
rapid la comenzile și facilitățile utilizate frecvent.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
32
Procesorul de tabele E xcel include un număr mare de funcții predefinite (232), dar oferă și
posibilitatea ca utilizatorul să -și definească propriile funcții, potrivit cerințelor de exploatare a
aplicaților. Funcțiile Excel permit efectuarea de calcule și prelucrări diverse, de la cele mai simple
până la cele mai complexe.
Programele de calcul tabelar sunt programe integrate ce cuprind facilități de lucru cu tabele,
baze de date, diagrame, simulări etc. Aceste programe au fost concepute pentru a prelua cea mai
mare parte a activi tăților de rutină din sarcina funcționarilor din diverse domenii, cărora le rămâne
doar partea creativă (definirea prelucrărilor, elementele de grafică și formatare etc.). Spre deosebire
de limbajele de programare propriu -zise, aceste produse sunt special concepute pentru a fi
manevrate de utilizatorii neinformaticieni. Tehnica programării este redusă la minimum posibil, o
aplicație creată cu un astfel de produs având o flexibilitate deosebit de ridicată.
Un pachet de calcul tabelar performant trebuie să asigure următoarele cerințe :
− posibilitatea de lucru simultană cu mai multe tabele;
−posibilitatea căutărilor, de la rezultatul unui calcul, la valorile care l -au generat; folosirea
comenzilor și funcțiilor de editare și formatare;
− posibilitatea repreze ntării grafice a datelor din tabele și de definire a obiectelor de tip grafic;
−folosirea funcțiilor predefinite pentru efectuarea unei game variate de operații (calcule matematice,
statistice, financiare, căutări etc.);
−organizarea și gestionarea datelor în baze de date (sortare, interogare, filtrare etc.).
Deschiderea unei sesiuni de lucru Excel se realizează fie din butonul Start → Programs →
Microsoft Excel , fie accesând pictograma de pe desktop,dacă a fost creată o “scurtătură” Excel. Ca
rezultat, se deschide fereastra standard de lucru în Excel.
Punctul forte al limbajelor de calcul tabelar îl constituie faptul că la orice schimbare a unei date din
oricare celulă a unui tabel creat pe foaia de calcul, se refac simultan toate calculele, din întregul
tabel, care intră în relație cu celula respectivă. Programul furnizează o interfață simplă, ușor de
utilizat, incluzând icon -uri, meniu pentru funcții, meniuri pentru interogarea bazelor de date, pentru
verificarea corectitudinii statistice a unui text, ins trumente de audit, macrocomenzi . Foaia de calcul
tabelar, în imaginea utilizatorului, este o matrice cu ale cărei elemente se pot face orice fel de
calcule aritmetico -logice. Pentru a scrie o formulă, aceasta trebuie să înceapă cu semnul egal.
Regulile pr ivind prioritatea operațiilor sunt aceleași, ca pentru orice expresie matematică. Orice
funcție trebuie să conțină următoarele trei elemente:
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
33
• semnul egal, care arată că urmează funcția;
• numele funcției, care indică operația ce va fi execu tată;
• argumentele, care indică adresele celulelor cu ale căror valori va opera funcția, valori de tip
text, valori logice, tablouri de elemente, valori numerice.
2.4.2 . AutoCAD
Creat și dezvoltat de compania americană Autodesk, AutoCAD este, la acest moment, unul
dintre cele mai bine cunoscute și utilizate sisteme de proiectare asistată, fiind considerat inițiatorul și
promotorul aplicațiilor CAD moderne. Anul 2007 reprezintă o etapă importantă în istoria
programului, în luna decembrie împlinind u-se 25 de ani de la lansarea pe piață a versiunii 1.0.
Apărut în 1982, AutoCAD a fost primul program de acest tip care a rulat pe sisteme de calcul
cunoscute la vremea respectivă sub numele de „microcomputere“, cu procesor Intel 8080, PC -urile
de azi. Pre zentat pentru prima oară în cadrul târgului de tehnică de calcul COMDEX (Computer
Dealer’s Exhibition) din Las Vegas, AutoCAD s -a bucurat de aprecierea participanților, fiind
recunoscut ca o aplicație utilă tuturor companiilor din domeniul ingineriei mecan ice și arhitecturii.
Versiunile următoare, 1.3 și 1.4, aduc un număr important de îmbunătățiri, atât la nivelul interfeței,
precum și la nivelul comenzilor Line, Array, Zoom, Wblock, Hatch sau Fillet. În 1983 și în 1984
sunt dezvoltate localizări ale progr amului pentru piața germană și franceză. În octombrie 1984,
versiunea 2.0 (Release 5) include numeroase completări ale comenzilor și variabilelor de sistem
existente, simultan cu o optimizare capitală a programului, devenind astfel principala platforma de
dezvoltare timp de trei ani.
Figura 2. 8. Interfața AutoCAD
(office -learning.ro )
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
34
De asemenea, în anul 1984 se înființează și primul centru de training oficial Autodesk, ca
răspuns la numeroasele cereri de cunoaștere a programului, venite din zona companiilor industriale.
În luna iunie 1986, apare versiunea 2.3, această versiune a programului oferind numeroase
îmbunătățiri la nivelul comenzilor Zoom, Pan, Plot, Point, Copy, dar a introdus și binecunoscutele
azi Trim, Ext end, Offset, Rotate sau Scale. Succesul acestora le -a impus definitiv printre cele mai
des întâlnite comenzi în toate sistemele CAD apărute din acel moment pe piață, contribuțiile
Autodesk fiind recompensate cu numeroase premii, unul dintre cele mai import ante, „The Best CAD
Product“, acesta fiind oferit consecutiv, timp de 10 ani, de către prestigioasa revista PC World
Magazine.
Începând cu anul 1990, Release 11 include și suport pentru rețea, permițând instalarea unei
licențe a programului pe un ser ver pentru a fi rulat de către utilizatori licențiați aflați în fata stațiilor
de lucru. Numeroasele îmbunătățiri aduse de programatorii Autodesk, printre care și cele de
vizualizare umbrită a corpurilor tridimensionale, impune AutoCAD -ul ca fiind o soluți e importanta
în zona proiectării asistate, înregistrându -se un număr impresionant de licențe vândute. Succesul
programului pune chiar în dificultate pe creatorii acestuia, compania Autodesk angajându -i pe cei
mai buni programatori și ingineri disponibili î n acel moment. Rezultatele se văd imediat în
versiunile următoare, Release 12, apărută în iunie 1992 și 13, apărută în noiembrie 1994, care oferă
extrem de multe îmbunătățiri, deși continuă să ruleze pe sisteme de operare DOS. În anii 2002 –
2003, Autodesk f olosește din plin platforma AutoCAD 2000 pentru a dezvolta noile produse
AutoCAD 2002 și AutoCAD 2004, dar achiziționează și dezvolta soluția Revit, cu aplicabilitate în
construcții. Ca direcție separată de dezvoltare se remarcă interesul companiei pentru produsul
Inventor, aflat atunci la versiunile 6, 7 și 8. Cu Inventor, Autodesk reușește să redefinească
proiectarea asistată, pe baze parametrice, cu ajutorul noilor opțiuni de generare a pieselor
tridimensionale solide, de gestionare a ansamblurilor, de c reare a pieselor din tablă și a celor sudate.
În Inventor, Autodesk include module de analiza cu elemente finite, de analiza cinematica a
ansamblurilor, dar și numeroase facilități de obținere rapidă a tubulaturilor și traseelor cablurilor
electrice. AutoC AD 2005, lansat în martie 2004, devine în foarte scurt timp standardul de proiectare
și baza de dezvoltare pentru majoritatea produselor verticale Autodesk.
Nouă versiune aduce sute de îmbunătățiri și optimizări ale motorului de lucru și interfeței,
fiind foarte bine primită în industrie. În paralel, câteva luni mai târziu, Autodesk dezvolta Inventor 9
(Crossfire), definind deja un alt standard în proiectare, numeroasele sale funcții de modelare 3D, de
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
35
obținere automată a proiecțiilor și cotarea intuitivă reușind să impună noul Inventor pe piața
internațională a proiectării asistate. Anul 2005 aduce AutoCAD 2006, bazat pe platforma AutoCAD
2005, cu numeroase modificări și optimizări la nivelul comenzilor și variabilelor de sistem, dar, de
asemenea, și la n ivelul managementului documentelor. AutoCAD 2007 reprezintă o etapă
importantă, de referință în istoria programului, cu zeci de noi comenzi și o altă perspectivă asupra
modelarii tridimensionale. Apariția lui Inventor 11 include Mechanical Desktop și AutoC AD, la un
preț excelent, pentru a extinde capabilitățile de lucru ale utilizatorilor.
AutoCAD -ul este unul dintre cele mai folosite programe pentru desenare/proiectare asistată
de calculator, fiind considerat standard industrial.. Printre caracteristicile principale ale AutoCAD –
ului se pot enumera:
Crearea unor construcții geometrice corecte;
Existența obiectelor grafice și multiplele posibilități de definire a acestora de către utilizator;
Posibilitățile de editare a elementelor grafice;
Existența unui sistem de cotare și hașurare foarte elaborat;
Capacitatea de modelare în două și trei dimensiuni;
Lansarea în lucru a AutoCAD -ului
Lansarea în execuția a programului AutoCAD se poate face în mai multe moduri:
Din meniul Start, Programs, click pe butonul AutoCad
Dublu click pe iconița de lansare rapidă de pe desktop
Figura 2. 9 .Lansarea AutoCAD -ului sursă: office -learning.ro
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
36
Zona de desenare
Cea mai mare suprafață a interfeței este reprezentată de zona de desenare. Această zonă
reprezintă spațiul aflat la dispoziția utilizatorului, iar dimensiunile sale pot fi modificate. De
asemenea, în această zonă se observă un simbol grafic care reprezintă axele sistemului de
coordonate și un sistem rectangular, prin care se stabilește poziția curentă a cursorului de desenare
în cadrul spațiului de lucru. Sub zona de desenare se află zona de introducere de la tastatură a
comenzilor programului, cu rol foarte important pe parcursul utilizării acestuia. Această zonă
afișează în mod implicit trei linii de text. Linia de jos, numită “linie de comandă”, are rolul de a
permite utilizatorului introducerea comenzilor specifice programului AutoCAD.
De asemenea, tot în această zonă utilizatorul primește în permanență mesaje și diverse
informații generate de AutoCAD, legate de comandă activă. Astfel, programul cere ca utilizatorul să
stabilească anumite opțiuni ale comenzii curente, să introducă diverse valori necesare în procesul de
desenare.
Selectarea opțiunilor
Meniurile corespun zătoare unor comenzi ale AutoCAD -ului conțin submeniuri cu
opțiunile corespunzătoare comenzii respective. Majoritatea comenzilor și opțiunilor programului
AutoCAD se găsesc în meniurile desfășurabile aflate în bară de meniuri din partea superioară a
interf eței. O scurtă descriere a fiecărui meniu este descrisă în continuare:
meniul File conține comenzile necesare lucrului cu fișiere (începerea unui desen nou,
salvarea, deschiderea și exportul desenului curent), setarea paginii pentru imprimare, alegerea
dispozitivului extern de imprimare a desenului, stabilirea proprietăților acestuia;
meniul Edit conține comenzile necesare operațiilor de editare ale desenului curent:
copiere, lipire, revenire la o stare anterioară;
meniul View conține comenzile de stabilire a parametrilor vederii afișate: regenerarea
desenului, modificarea punctului de vedere asupra acestuia,precum și împărțirea zonei de desenare
în două sau mai multe porturi de vedere, alegerea porturilor de vedere potrivite pentru obiectele
bidimensionale și tridimensionale;
meniul Insert conține comenzile necesare adăugării în spațiul de lucru a blocurilor, a
imaginilor, sau a fișierelor externe în diverse formate;
meniul Format conține comenzile care permit stabilirea limitelor de desenare, a unităților
de măsură, a stilului de text, și a stilului de cotare;
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
37
meniul Tools conține comenzi care oferă informații despre obiectele desenate, permite
încărcarea și rularea programelor AutoLISP, personalizarea meniurilor;
meniul Draw conține comenzile necesare desen ării obiectelor bidimensionale și
tridimensionale cum ar fi: linii, cercuri, arce, text, suprafețe, solide, creării regiunilor, hașurilor;
meniul Dimension permite stabilirea stilului de cotare și aplicarea diferitelor tipuri de
cote asupra desenului;
meni ul Modify conține comenzi de modificare a unor entități (ștergere, întrerupere,
extindere, deplasare, rotire, operații booleane);
meniul Window servește la dispunerea convenabilă a planșelor deschise de utilizator.
În partea din stânga a interfeței se găsesc barele cu instrumentele de desenare, de modificare,
de cotare etc., organizate pe categorii. Cu ajutorul acestor bare de instrumente, utilizatorul accesează
într-un mod simplu și intuitiv comandă care îi este necesară. Barele de instrumente pot fi
repoziționate de către utilizator în cadrul interfeței.
2.4.3. Topo LT
TopoLT este un program ce oferă unelte pentru aplicații 2D sau 3D cu ajutorul cărora se
pot crea planuri topografice sau cadastrale, precum și realizarea modelului 3D al terenului și
curbele de nivel, calculul volumelor de săpătura și umplutura, georef erențierea imaginilor raster, cât
și la printarea automată. Autorul aplicației TopoLT este biroul de arhitectură 3D SPACE, o
companie cu o bogată experiență în domeniul clădirilor de birouri și în domeniul rezidențial,
bucurându -se astfel de recunoașterea multor companii internaționale. Biroul 3D Space este
dezvoltatorul aplicațiilor TopoLT, ProfLT și începând cu acest an a aplicației TransLT.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
38
Figura 2. 10. Lansarea TopoLT
(www. office -learning.ro )
Particularități ale aplicației:
raportează direct în desen fișierul de coordonate, raportează direct coordonatele din stația
totală sau transmite coordonatele din desen către stația totală;
la raportare, textele punctelor pot fi optimizate astfel încât să nu existe suprapuneri între
acestea sau suprapuneri față de celelalte entități aflate în apropierea punctului;
codurile punctelor sunt traduse conform fișierului de interpretare a codurilor stabilit de
utilizator;
se pot introduce grafic puncte cu sau fără cote, cotele putând fi obținute și prin interpolare;
se pot introduce automat puncte pentru entitățile (linii, polilinii, arce) din desen ce nu au
puncte la capete;
pot fi calculate coordonatele punctelor radiate inclusiv cu posibilitatea importului d e
măsurători de la stațiile totale cunoscute;
pot fi recepționate măsurători pe portul serial de la un instrumentul folosit;
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
39
se pot face selecții ale punctelor după cod sau se poate face modificarea codurilor punctelor;
din desen pot fi extrase coordonatel e și salvate în diferite formate, inclusiv în formatele
definite la instrumente (stații totale) sau în formate definite de utilizator;
se pot crea tabele de coordonate pentru punctele selectate, dar și tabel separat pentru punctele
de stație;
se poate crea modelul 3D al terenului și curbele de nivel, se pot calcula volume fără nici un
fel de restricție
modelele 3D obținute pot fi tăiate sau unite;
se pot vizualiza tridimensional entitățile dintr -un desen cu randare în timp real, pot fi salvate
filme AVI cu corpurile tridimensionale în mișcare, pot fi salvate imagini, pot fi vizualizate
fișiere 3ds, se pot atașa texturi la corpurile 3D inclusiv cu atașarea unor imagini în
coordonate pentru o vizualizare fotorealistica a modelelor 3D, vizualizarea fiind valab ilă și
pentru funcțiile de creare a modelului 3D și de calcul de volume;
pot fi transformate imagini raster pentru a realiza corelarea acestora cu sistemul de
coordonate al planului, de asemenea imaginile raster pot fi atât tăiate cât și încadrate odată
cu efectuarea transformării, imaginile raster pot fi salvate în diferite formate, formatul de
culori putând fi schimbat;
se pot insera automat simboluri punctiforme de tip bloc .dwg sau shape după codul
punctului, interpretarea codurilor fiind dată de fișier ul în care sunt definite aceste coduri;
se pot scala, roti, sau șterge simbolurile punctiforme automat după codurile punctelor;
se pot schimba automat simbolurile liniare, cum ar fi tipurile de linii conform fișierului de
interpretare a codurilor;
se pot d etașa suprafețe folosind metodele cunoscute din cadastru pentru detașări: paralelă,
paralelă cu o direcție, perpendiculară, proporțională, printr -un punct obligat și detașare cu
deschidere obligată;
se poate desena caroiajul;
se pot crea planșe numerotate pentru a putea face vizualizări sau printări planșă cu planșa
pentru cazul planșelor care sunt înlănțuite;
se poate desena automat planșă cu chenar și cartuș ținând cont de spațiul de printare a
imprimantei și de formatul hârtiei alese;
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
40
desenează poligoane , trasee , puncte în Google Earth folosind pentru aceasta programul
TransLT, un alt produs al firmei noastre;
configurarea programului a fost gândită astfel încât să asigure o largă gamă de situații;
programul funcționează în mai multe limbi, acesta putând fi tradus de către utilizator în orice
limbă.
• funcționează sub AutoCAD sau IntelliCAD.
Figura 2. 11. Meniul extensiei TopoLT
(www. office -learning.ro )
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
41
CAPITOLUL III
PREZENTAREA TEORETICĂ A METODELOR MATEMATICE
UTILIZATE ÎN PRELUCRAREA OBSERVAȚIILOR
Figura 3. 1. Schița rețelei de triangulație
Tabel 3. 1. Inventar de coordonate
Nr.
Punct X Y Z
A 588588,300 396327,42 337,91
B 590985,270 396571,500 512,95
C 590814,830 398766,730 478,69
D 589023,920 397898,830 323,29
E 590207,720 397056,910 435,25
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
42
3.1. COMPENSAREA REȚELEI DE TRIANGULAȚIE
În ceea ce privește compensarea rețelei, trebuie reținut faptul că rețelele de triangulație de
forma unor lanțuri de triunghiuri sau patrulatere, care au puține legături de ordin superior, se rezolva
prin metoda măsurătorilor condiționate. Prin urmare stabilirea numărului de ecuații de condiție
necesar, precum și scrierea corectă a acestora trebuie să se facă cât mai riguros. În primul rând
trebuie să se cunoască numărul condițiilor geometrice, forma condițiilor geometrice, cărora li se
alătura ecuațiile de corecții.
3.1.1 Stabilirea num ărului de ecuații și corecții
Prezenta rețea este o rețea de triangulație independentă. Într -o rețea de triangulație
independentă se formează următoarele condiții:
condiție de figură -Suma unghiurilor interioare ale triunghiurilor plane trebuie să fie
egală cu 200g.
condiție de tur de orizont – Suma unghiurilor situate în jurul unui punct și care formează
un tur de orizont complet trebuie să fie egală cu 400g.
condiție de acord de laturi – Rezolvarea succesivă a tri unghiurilor care au vârf comun,
cu începere de la o latură și finalizare pe aceeași latură, trebuie să
conducă către aceeași valoare.
3.1.1.1 Stabilirea numărului total de ecuații de condiții
Numărul total de ecuații interioare “r”se calculează cu relația:
𝜔−numărul unghiurilor măsurate ;
2(p-2)-numǎrul strict necesar de unghiuri măsurate pentru determinarea unui număr
de (p -2) puncte din rețea;
p – numărul total de puncte.
În cazul acestei rețele, avem 12 unghiuri măsurate și 5 puncte. Așadar relația devine :
2( 2) 2 4 r p p
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
43
3.1.1.2 Stabilirea numărului ec uațiilor de figură
Numărul condițiilor de figură :
În care :
l1 – numărul laturilor cu viză dublă
p1 – numărul punctelor staționabile
W1 – numărul condițiilor de figură
3.1.1.3 Stabi lirea numărului ecuațiilor de la turi
Numărul ecuațiilor de pol sau de lături se stabilește după formula :
În care:
l – numărul total de la turi ,
p- numărul total de puncte;
3.1.2. Scrierea condițiilor geometrice
Condiția de figură
Suma unghiurilor interioare ale triunghiurilor trebuie să fie egală cu 200g.
Triunghiul 1 :
Triunghiul 2 :
Triunghiul 3 :
Triunghiul 4 :
Condiția de tur de orizont :
Condiția de laturi :
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
44
Notând valoarea cea mai probabilă a unghiurilor în funcție de unghiurile măsurate și
corecțiile aferente se poate scrie:
Acest sistem se numește sistemul ecuațiilor de corecții, în care ecuațiile trebuie să fie
independente, prin urmare o ecuație să nu fie o consecință a altora .
Condițiile geometrice de figura:
a
b
c
d
e
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
45
, i = 1, 2, 3,…10
P1 și P 2 se calculează folosind unghiurile măsurate.
Tabel 3. 2. Valori unghiulare
Triunghi Den. Unghi Val. Unghi sin ctg w
1 20,4835 0,316 2,99996
1 2 41,9885 0,613 1,290
10 137,5261 0,831 – 0,669
[ ] 199,9981 – 19
3 59,5395 0,805 0,738
2 4 26,6540 0,407 2,247
11 113,8087 0,977 – 0,220
[ ] 200,0022 22
5 49,5501 0,702 1,014
3 6 68,0840 0,877 0,548
12 82,3638 0,962 0,284
[ ] 199,9979 – 21
7 77,8605 0,940 0,362
4 8 55,8400 0,769 0,832
9 66,3012 0,863 0,585
[ ] 200,0017 17
pol 9 66,3012 0,863 0,585
10 137,5261 0,831 – 0,669
11 113,8087 0,977 – 0,220
12 82,3638 0,962 0,284
[ ] 400,0010 10
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
46
Tabel 3. 3. Valorile neinchiderilor
3.1.3. Scrierea sistemului ecuațiilor de erori
Din teoria măsurătorilor condiționate rezultă faptul că numărul total al condițiilor geometrice
ce trebuie să le îndeplinească o rețea de triangulație, determină un număr corespunzător de ecuații de
condiții.
Aceste ecuații, alcătuiesc sistemul ecuațiilor de erori, care are forma generală :
Caracteristica principală a acestui sistem constă în aceea că numărul ecuațiilor de condiție
este mai mic decât numărul de necunoscute, adică : r<n
În cazul în care corecțiile satisfac condiția :[VV] ->minim,
[ Condiția care se pune e ca [VV] -> minim]
Sistemul ecuațiilor de corecții, devine determinat și are forma în cazul analizat :
0 ……….. ………. ………. ………. ……….0 …0 …
22 112 22 111 22 11
r nnnnnn
wvr vrvrwvb vbvbwva vava
0 ][ ][ ][ ][ ][ ][1 6 5 4 3 2 1 wkaf kae kad kac kab kaa
0 ][ ][ ][ ][ ][2 6 5 4 3 2 wkbf kbe kbd kbc kbb
0 ][ ][ ][ ][3 6 5 4 3 wkcf kce kcd kcc
0 ][ ][ ][4 6 5 4 wkdf kde kddW
w1 – 19
w2 22
w3 – 21
w4 17
w5 10
w6 – 15,963241
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
47
Rezolvând sistemul, se obțin corelatele 𝑘1,𝑘2,…,𝑘𝑟 cu ajutorul cărora se calculează
corecțiile folosind relațiile : .Pentru a rezolva sistemul normal de
ecuații se calculează, mai întâi, coeficienții corelatelor, utilizând coeficienții ecuațiilor de
erori.Aceștia se calcule ază utilizând următoarea schema :
Tabel 3. 4. Calculul coeficienților ecuațiilor normale
Prin rezolvarea sistemului se obțin corelatele k 1 , k2 , k3, k4 , k5, k6 . În continuare, în tabelul
3.5 se va rezolva sistemul normal al corelatelor, prin schema triunghiulară Gauss -Doolittle.
0 ][ ][5 6 5 wkef kee
0 ][6 6wkff
12 …i i i i rv a k b k rk
k1 k2 k3 k4 k5 k6
Coef
Corectie
v1 1 0 0 0 0 2,99996 3,999965
v2 1 0 0 0 0 1,290 2,289673
v3 0 1 0 0 0 0,738 1,737653
v4 0 1 0 0 0 2,247 3,24724
v5 0 0 1 0 0 1,014 2,014235
v6 0 0 1 0 0 0,548 1,548038
v7 0 0 0 1 0 0,362 1,362499
v8 0 0 0 1 0 0,832 1,831514
v9 0 0 0 1 1 2
v10 1 0 0 0 1 2
v11 0 1 0 0 1 2
v12 0 0 1 0 1 2
suma 3 3 3 3 410,03082 26,03082
sumproduct 3 0 0 0 14,289638 8,289638
3 0 0 12,984893 6,984893
3 0 11,562273 5,562273
3 11,194013 5,194013
4 0 8
18,4091 28,43992S e a b c d f
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
48
Tabel 3. 5. Rezolvarea sistemului de ecuații normale prin Gauss -Doolittle
Tabel 3. 6. Calculul corelatelor
Calculul
corelatelor
K1 10,737355
K2 – 3,66185196
K3 9,87276076
K4 – 3,00066244
K5 – 5,98690035
K6 – 1,68432967
3.1.4. Calculul corecțiilor
Cu ajutorul corelatelor se calculează corecțiile folosind relația :
; i= 1, 2,…,6
a b c d e f w s control
3 0 0 0 14,289638 -19 -10,7104
-1 0 0 0 -0,333333333 -1,42988 6,333333 3,570121 3,570121
3 0 0 12,984893 22 28,98489
3 0 0 12,984893 22 28,98489
-1 0 0 -0,333333333 -0,99496 -7,33333 -9,66163 -9,66163
3 0 11,562273 -21 -15,4377
3 0 11,562273 -21 -15,4377
-1 0 -0,333333333 -0,52076 75,145909 5,145909
3 11,194013 17 22,19401
3 11,194013 17 22,19401
-1 -0,333333333 -0,398 -5,66667 -7,398 -7,398
4 0 10 18
2,666666667 -3,34361 10,33333 9,656394
-11,253852 -3,875 -3,62115 -3,62115
18,4091 -15,9632 12,47668
3,824403 6,441555 10,26596
-1 -1,68433 -2,68433 -2,68433
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
49
Tabel 3. 7. Calculul corecțiilor unghiulare
Calculul
corecțiilor
v1 5,68442515
v2 8,565120166
v3 – 4,904302702
v4 – 7,446944989
v5 8,164454891
v6 8,949684695
v7 – 3,611230929
v8 – 4,401206282
v9 – 8,987562789
v10 4,750454683
v11 – 9,648752309
v12 3,885860415
3.1.5 Calculul unghiurilor compensate
Tabel 3. 8. Calculul unghiurilor compensate
Triunghi Unghi Val. Unghi ViVal. Unghi
(comp) Sin Modul Val. Latură Latură
1 20,4835 0,00056844 20,4841 0,316231 2898,513 2409,365 AB
1 2 41,9885 0,00085651 41,9894 0,612764 1776,105 AE
10 137,5261 0,00047505 137,5266 0,831242 916,6 BE
[ ] 199,9981 0,0019 200,0000
3 59,5395 -0,0004904 59,5390 0,804744 2254,554 916,6 BE
2 4 26,654 -0,0007447 26,6533 0,406555 2201,725 BC
11 113,8087 -0,0009649 113,8077 0,976568 1814,339 CE
[ ] 200,0022 -0,0022 200,0000
5 49,5501 0,00081645 49,5509 0,702092 2068,94 1814,339 CE
3 6 68,084 0,00089497 68,0849 0,876942 1990,056 CD
12 82,3638 0,00038859 82,3642 0,961872 1452,586 DE
[ ] 199,9979 0,0021 200,0000
7 77,8605 -0,0003611 77,8601 0,940136 1889,153 1452,586 DE
4 8 55,84 -0,0004401 55,8396 0,768909 1630,605 AD
9 66,3012 -0,0008988 66,30030124 0,863141 1776,061 AE
[] 200,0017 -0,0017 200
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
50
3.1.6 Verificarea matricială a calculelor
Sistemul matriceal de ecuații se scrie :
Atașând sistemului ecuațiilor de erori condiția de minim scrisă matriceal avem:
Valorile corecțiilor, pentru care este îndeplinită condiția, verifică sistemul:
Derivând se obține:
Se obține sistemul ecuațiilor normale al corelatelor
de unde, se pot scrie valorile corelatelor :
Se obține valoarea cea mai probabilă a corecțiilor:
, unde :
B – matricea coeficienților
v – matricea corecțiilor
w – matricea reînchiderilor
Tabel 3. 9. Matricea coeficienț ilor
1 0 0 0 0 2,999965
1 0 0 0 0 1,289673
0 1 0 0 0 0,737653
0 1 0 0 0 2,24724
0 0 1 0 0 1,014235
B= 0 0 1 0 0 0,548038
12,6 0 0 0 1 0 0,362499
0 0 0 1 0 0,831514
0 0 0 1 1 0
1 0 0 0 1 0
0 1 0 0 1 0
0 0 1 0 1 0
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
51
Tabel 3. 10. Matricea transpusă a coeficientilor
1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0
0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 0
B*= 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1
6,12 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1
2,99996 1,2897 0,7377 2,2472 1,01423 0,54804 0,3625 0,832 0 0 0 0
Tabel 3. 11. Produsul matricilor
Tabel 3. 12. Matricea inversă
Tabel 3. 13. Corelatele
Matriceal Gauss
10,73735503 10,73735503
k= – 3,661851962 – 3,661851962
6,1 9,872760761 9,872760761
– 3,000662442 – 3,000662442
– 5,986900347 – 5,986900347
– 1,684329673 – 1,684329673
3 0 0 0 1 4,28964
0 3 0 0 1 2,98489
Bt*B= 0 0 3 0 1 1,56227
6,6 0 0 0 3 1 1,19401
1 1 1 1 4 0
4,28964 2,9849 1,5623 1,194 0 18,4091
1,26781 0,7243 0,4952 0,4359 – 0,7308 – 0,4832
0,72434 0,897 0,3885 0,3431 – 0,5882 – 0,3694
B*B^ -1= 0,49522 0,3885 0,6054 0,2419 – 0,4328 – 0,2455
6,6 0,43591 0,3431 0,2419 0,5491 – 0,3925 – 0,2134
– 0,7308 – 0,5882 – 0,433 – 0,3925 0,78608 0,32786
– 0,4832 – 0,3694 – 0,245 – 0,2134 0,32786 0,26148
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
52
Tabel 3. 14. Corecț ii
Matriceal Gauss
5,68442515 5,68442515
8,565120166 8,565120166
v= – 4,904302702 – 4,904302702
12,1 – 7,446944989 – 7,446944989
8,164454891 8,164454891
8,949684695 8,949684695
– 3,611230929 – 3,611230929
– 4,401206282 – 4,401206282
– 8,987562789 – 8,987562789
4,750454683 4,750454683
– 9,648752309 – 9,648752309
3,885860415 3,885860415
3.2.CALCULUL ORIENTĂRILOR
Orientarea (Ө) unei direcții reprezintă unghiul format în plan intre axa de coordonate
orientată spre Nord și direcția considerată, măsurat în acelor de ceasornic.
În calculul orientărilor se pornește de la orientarea Ө A-B, care se calculează din coordonatele
punctelor A și B conform formulei :
;
În continuare se calculează celelalte orientăr i folosind următoarele relații :
Tabel 3. 15. Calculul orientărilor
Calculul
orientărilor
SIN COS Distanțe
Ɵ AB 6,4603 0,101 0,995 2409,365109
Ɵ BC 104,9323 0,997 – 0,077 2201,725098
Ɵ CD 228,7282 – 0,436 – 0,900 1990,05571
Ɵ AD 282,7837 – 0,964 – 0,267 1630,604619
Ɵ AB 6,4602 0,101 0,995 2409,365109
Ɵ DE 360,6442 – 0,580 0,815 1452,586011
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
53
3.3. CALCULUL LATURILOR
În determinarea lungimilor laturilor se pleacă de la o latură de coordonate cunoscute care se
determina pe baza coordonatelor punctelor ce formează latura conform formulei:
.Celelalte laturi se determina cu ajutorul bazei principale și a modulului, care
se calculează pentru fiecare triunghi în parte (raportul dintre lungimea laturii cunoscute și sinusul
unghiului opus laturii respective).
Tabel 3. 16. Calculul laturilor
Triunghi Unghi Val.unghi Sin Modul Val.latura Latura
1 1 20,4835 0,316231097 2898,513036 2409,365 AB
2 41,9885 0,612764309 1776,105 AE
10 137,5261 0,831241771 916,6 BE
2 3 59,5395 0,804744111 2254,554124 916,6 BE
4 26,6540 0,406554869 2201,725 BC
11 113,8087 0,976567861 1814,339 CE
3 5 49,5501 0,702092033 2068,939602 1814,339 CE
6 68,0840 0,876941576 1990,056 CD
12 82,3638 0,961872308 1452,586 DE
4 7 77,8605 0,940136248 1889,152564 1452,586 DE
8 55,8400 0,76890879 1630,605 AD
9 66,3012 0,863140781 1776,061 AE
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
54
3.4. CALCULUL COORDONATELOR
Coordonatele rectangulare absolute plane definitive ale punctelor rețelei de triangulație A -E
sunt prezentate în următorul tabel:
Tabel 3. 17. Calculul coordonatelor
Coordonate
Punct X Y
A 588588,300 396327,42
B 590985,27 396571,5
C 590814,8575 398766,6203
D 589024,0116 397898,7537
E 590207,7583 397056,8809
A 588588,399 396327,413
Amediu 588588,3493 396327,4163
3.5 DEZVOLTAREA REȚELEI DE SPRIJIN
3.5.1 Calculul cotelor
Nivelmentul trigonometric se utilizează la determinarea altitudinii punctelor rețelelor
geodezice, în rețele geodezice tridimensionale pentru determinarea altitudinilor elipsoidale și în
geodezia fizică și matematica pentru determinarea deviației verticalei și a ondulației geoidului.
Problema principală la determinarea altitudinilor prin nivelment trigonometric este efectul refracției
atmosferice verticale și a sfericității. Refracția verticală influențează valoarea unghiurilor zenitale
măsurate și implicit și a diferențelor de nivel determinate.De asemenea, sfericitatea influențează
diferențele de nivel, determinate între două puncte. Nu este cel mai precis nivelment. Nivelmentul
trigonometric la distanțe mari asigura verificarea nivelitică, aplicant corecția de sfericitate și
refracție.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
55
Figura 3. 2. Nivelment trigonometric
HB = H A| ∆h
unde:
I – înălțimea aparatului
S – înălțimea semnalului
C – corecția de sfericitate și refracție
Δh – diferența de nivel
Valoarea corecției totale de sfericitate și refracție se calculează cu relația:
unde: k – coeficientul de refracție
K=0.14
R – raza medie în punctul central de proiecție R= 6378957
|BA
2 (1 )
2kCDR
NM R *φ D
S H = D tg φ = D ctg Z
Z
D
IB
HB ΔhB -A
HA
NM
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
56
D – lungimea vizei
P Δh iA S C tgϕ ϕ Z S V
A B 175,04 1,535 4,2 0,391297 0,073595 4,676773 95,32323
B C -34,26 1,498 5,6 0,326772 -0,01385 -0,8814 100,8814
C D -155,4 1,585 3,8 0,266962 -0,07711 -4,89924 104,8992
D E 111,96 1,55 4,4 0,142234 0,07894 5,015104 94,9849
E A -97,34 1,525 3,8 0,212649 -0,05364 -3,41179 103,4118
Wh-corectia totală
Wh=Z -Z’ < T=0,20 (T – toleranța)
Ch-corectia unit ara
Cp-corectia parțială
Tabelul 3.21 .
KmD
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
57
3.6.REALIZAREA REȚELEI DE RIDICARE
Figura 3. 3. Schița îndesirii
3.6.1. Încadrarea provizorie a punctului P prin metode topografice
Intersecție înapoi -procedeul Delambre
Tabel 3. 18. Calculul coordonatelor provizorii
Coordonate
provizorii
XP= 590270,974
YP= 397472,75
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
58
(3.1)
(3.2)
Pentru a calcula corecțiile de încadrare a punctului P de coordonate Xp și Yp se vor scrie
ecuațiile de corecție corespunzătoare reprezentării grafice.Astfel în fiecare direcție măsurată se va
scrie o ecuație de corecție. Sistemul ecuațiilor de corecții este format din 12 ecuații, com pus din 3
ecuații corespunzătoare celor 3 direcții măsurate în punctul A; 3 ecuații pentru cele 3 direcții din
punctul C; 3 ecuații pentru cele 3 direcții din punctul D; 3 ecuații pentru cele 3 direcții din punctul
P.
Scrierea sistemului echivalent
Atașând condiția de [pvv] → 0 se obține sistemul normal de ecuații.
[paa] ΔxP + [pab] Δyp + [pal] = 0
[pbb] ΔyP + [pbl] = 0
Prin rezolvarea sistemului rezulta ΔxP, Δy P. Valoarea cea mai probabilă a coordonatelor punctului P
se obțin cu relațiile:
(xP) = x P + Δx P
(yP ) = y P + Δy P
unde : (xP), (y P) valoarea cea mai probabilă a coordonatelor;
xP , yP – valoarea provizorie a coordonatelor punctului;
ΔxP, Δy P – corecțiile coordonatelor.
Calculul coeficienților de direcție
Calculul coeficienților de direcție se efectuează în tabelul următor în care:
– în coloana 1 -denumirile punctelor
– în coloana 2 – nr. Vizelor
– în coloana 3 și 4 -coordonatele punctelor
– în coloana 5 -se calculează tg θ, ctg θ și θ
PA PBPA A PB B B A
Ptg tgtgx tgx y yx
PA A P B PPB B P B P
tgx x y ytg x x y y
) () ()
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
59
Tabel 3. 19. Coefienți de direcție
– în coloana 6 -se calculează sin θ și cos θ
– în coloana 7 – se calculează distanțele
– în coloana 8 -se calculează coeficienții de direcție
– în coloana 9 -se face controlul coeficienților de direcție
Coeficienții de direcție a și b se obțin prin relațiile:
tgӨ sinӨ D=Δx/cosӨ a=-ρccsin θ/D Control
Punct X Y Nr viza ctgӨ cosӨ D=Δy/sinӨ b=ρcccos θ/D a/b=-tgӨ
Ө D=sqrt(Δx2+Δy2) b/a=-ctgӨ
B 590985,27 396572 -12,8812 0,99700016 2201,725098 -288,2785021 12,88121879
C 590814,86 398767 -0,07763 -0,07739952 2201,725098 -22,37975357
Δ -170,41247 2195,12 104,9323 2201,725098
B 590985,27 396572 -1,26173 0,78370442 1149,987123 -433,8498419 1,261731758
P 590270,97 397473 -0,79256 -0,62113394 1149,987123 -343,8526763
Δ -714,29604 901,25 142,6655 1149,987123
B 590985,27 396572 0,101829 -0,1013047 2409,365109 26,76745517 -0,101828559
A 588588,3 396327 9,820428 -0,99485545 2409,365109 -262,867859
Δ -2396,97 -244,08 206,4603 2409,365109
A 588588,3 396327 0,101829 0,1013047 2409,365109 -26,76745517 -0,101828559
B 590985,27 396572 9,820428 0,99485545 2409,365109 262,867859
Δ 2396,97 244,08 6,46034 2409,365109
A 588588,3 396327 0,680661 0,56268343 2035,478436 -175,9858485 -0,680660675
P 590270,97 397473 1,469161 0,82667246 2035,478436 258,5515145
Δ 1682,674 1145,33 38,0462 2035,478436
A 588588,3 396327 3,606362 0,96363958 1630,623811 -376,2192163 -3,606361994
D 589024,01 397899 0,277288 0,26720545 1630,623811 104,3209797
Δ 435,71157 1571,33 82,77995 1630,623811
D 589024,01 397899 3,606362 -0,96363958 1630,623811 376,2192163 -3,606361994
A 588588,3 396327 0,277288 -0,26720545 1630,623811 -104,3209797
Δ -435,71157 -1571,33 282,78 1630,623811
D 589024,01 397899 -0,34163 -0,32328767 1317,723157 156,1870749 0,341633122
P 590270,97 397473 -2,92712 0,94630073 1317,723157 457,1777879
Δ 1246,9624 -426,004 379,0424 1317,723157
D 589024,01 397899 0,484613 0,43610167 1990,05571 -139,5091327 -0,484612657
C 590814,86 398767 2,063504 0,8998974 1990,05571 287,8776086
Δ 1790,846 867,867 28,72824 1990,05571
C 590814,86 398767 -12,8812 -0,99700016 2201,725098 288,2785021 12,88121879
B 590985,27 396572 -0,07763 0,07739952 2201,725098 22,37975357
Δ 170,41247 -2195,12 304,9323 2201,725098
C 590814,86 398767 2,378947 -0,92186555 1403,53469 418,1427355 -2,378947156
P 590270,97 397473 0,420354 -0,38750989 1403,53469 -175,7679797
Δ -543,88357 -1293,87 274,6671 1403,53469
C 590814,86 398767 0,484613 -0,43610167 1990,05571 139,5091327 -0,484612657
D 589024,01 397899 2,063504 -0,8998974 1990,05571 -287,8776086
Δ -1790,846 -867,867 228,7282 1990,05571
P 590270,97 397473 -1,26173 -0,78370442 1149,987123 433,8498419 1,261731758
B 590985,27 396572 -0,79256 0,62113394 1149,987123 343,8526763
Δ 714,29604 -901,25 342,6655 1149,987123
F 590270,97 397473 2,378947 0,92186555 1403,53469 -418,1427355 -2,378947156
C 590814,86 398767 0,420354 0,38750989 1403,53469 175,7679797
Δ 543,88357 1293,87 74,66706 1403,53469
P 590270,97 397473 -0,34163 0,32328767 1317,723157 -156,1870749 0,341633122
D 589024,01 397899 -2,92712 -0,94630073 1317,723157 -457,1777879
Δ -1246,9624 426,004 179,0424 1317,723157
P 590270,97 397473 0,680661 -0,56268343 2035,478436 175,9858485 -0,680660675
A 588588,3 396327 1,469161 -0,82667246 2035,478436 -258,5515145
Δ -1682,674 -1145,33 238,0462 2035,47843661
2
3
4
5
13
14
15
167
8
9
10
11
12
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
60
Controlul calculelor coeficienților de direcție se realizează cu relațiile:
Tabel 3. 20. Calculul termenilor liberi
DbDa
cccc
cossin
tgba
ctgab
S V
B C 1104,93234 130,9383 -26,0059604 104,9327406 -4,010467711
P 2142,66554 168,6709 -26,0053573 -26,00555937 142,6653406 2,020935432
A 3206,46034 232,4657 -26,0053604 206,4601406 1,989532279
[ ] -78,0166781 0,0000000
A B 46,4603396 31,4639 -25,0035604 6,459263794 10,75786016799
P 538,046199 63,0498 -25,0036011 -25,00463621 38,04516379 10,35060465
D 682,779953 107,7867 -25,0067471 82,78206379 -21,10846482
[ ] -75,0139086 0,00000000
D A 7282,77995 293,7782 -10,9982471 282,7787544 11,98576717
P 8379,04237 390,0413 -10,9989294 -10,99944563 379,0418544 5,162140681
C 928,72824 39,7294 -11,0011604 28,72995437 -17,14790785
[ ] -32,9983369 (0,00000000)
C B 10304,93234 330,2301 -25,2977604 304,9316131 7,264707637
P 11274,66706 299,9674 -25,3003398 -25,29848689 274,6689131 -18,52941527
D 12228,72824 254,0256 -25,2973604 228,7271131 11,26470763
[ ] -75,8954607 (0,0000000)
P B 13342,66554 359,6676 -17,0020573 342,6665181 -9,753615165
C 14 74,66706 91,6662 -16,9991398 -17,00108192 74,66511808 19,42085879
D 15179,04237 196,0434 -17,0010294 179,0423181 0,525030211
A 16 238,0462 255,0483 -17,0021011 238,0472181 -10,19227384
[ ] -68,0043277 0,00000000Өm=Zm+ri li=-(θm-θc) [cc]PunctNr viza θc ri Zi=θc-ri Zm=[Zi]/n
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
61
Tabel 3. 21. Prezentarea coeficienților ecuațiilor echivalente
Calculul coeficienților ecuațiilor normale
Relațiile de control ale coeficienților ecuațiilor normale au formă:
În tabelul 3.6.5 se prezintă schema redusă de calcul a coeficienților și termenilor liberi.
Calculul coeficienților ecuațiilor normale se realizează cu ajutorul funcției SUMPRODUCT, dar la
efectuarea produselor apare o coloană în plus cu ponderile ecuațiilor de erori.
P.S P.V
B C 1 1 0 0 -4,010467711
P 2 1 -433,85 -343,852676 2,020935432
A 3 1 0 0 1,989532279
[ ] -1 -250,483 -198,523435 0,00000
A B 4 1 0 0 10,75786016799
P 5 1-175,986 258,551514 10,35060465
D 6 1 0 0 -21,10846482
[ ] -1 -101,605 149,274786 0,00000
D A 7 1 0 0 11,98576717
P 8 1156,1871 457,177788 5,162140681
C 9 1 0 0 -17,14790785
[ ] -190,17465 263,951719 0,00000
C B 10 1 0 0 7,264707637
P 11 1418,1427 -175,76798 -18,52941527
D 12 1 0 0 11,26470763
[ ] -1241,4148 -101,47969 0,00000
P B 13 1 -433,85 -343,852676 -9,753615165
C 14 1418,1427 -175,76798 19,42085879
D 15 1156,1871 457,177788 0,525030211
A 16 1-175,986 258,551514 -10,19227384
[ ] -1 -17,7529 98,0543232 0,00000li PNr. Vizei Pondereaa bP
pss pls pds pcs pbs paspls pll pdl pcl pbl palbs pbl pbd pbc pbb pabpas pal pad pac pab paasl dcba
… ………. ………. ………. ………. ……….
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
62
Tabel 3. 22. Calculul coeficienț ilor ecuaț iilor echivalente
Rezolvarea sistemului normal de ecuații prin metoda Gauss -Doolittle
Rezolvarea sistemului de ecuații normale se realizează în schema triunghiulară Gauss – Doolittle :
Tabel 3. 23. Rezolvarea sistemului normal de ecuații prin schema Gauss -Doolittle
În urma rezolvării sistemului normal de ecuații pr in schema Gauss -Dolittle rezultă corecțiile
coordonatelor ΔX P, ΔY P
dxP= – 0,005081
dyP= – 0,006117
Nr. Crt Viza p a b l s
1 2 1 -433,8498419 -343,8526763 2,020935432 -775,6815828
2[ ] -1 -250,483323 -198,5234352 0,00000 -449,0067582
3 5 1 -175,9858485 258,5515145 10,35060465 92,91627065
4[ ] -1 -101,605477 149,2747865 0,00000 47,66930949
5 8 1 156,1870749 457,1777879 5,162140681 618,5270035
6[ ] -1 90,17464976 263,9517189 0,00000 354,1263687
7 11 1 418,1427355 -175,7679797 -18,52941527 223,8453405
8[ ] -1 241,4148209 -101,4796904 0,00000 139,9351305
9 13 1 -433,8498419 -343,8526763 -9,753615165 -787,4561334
10 14 1 418,1427355 -175,7679797 19,42085879 261,7956146
11 15 1 156,1870749 457,1777879 0,525030211 613,8898931
12 16 1 -175,9858485 258,5515145 -10,19227384 72,37339216
13[ ] -1 -17,75293993 98,05432318 0,00000 80,30138324
697075,5895 171054,3844 4587,971117 872717,9451
698701,1182 5143,200273 874898,7029
1057,666991 10788,83838
1758405,486
a] b] l] s] Control
697075,5895 171054,3844 4587,971117 872717,9451
-1 -0,245388573 -0,006581741 -1,251970315 -2,503940629
dxP= -0,005080636 698701,1182 5143,200273 874898,7029
656726,3268 4017,364586 660743,6914
-1 -0,006117258 -1,006117258 -2,012234517
dyP= -0,006117258
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
63
Tabel 3. 24. Corecții
Coordonate provizorii Coordonate definitive
X Y X Y
P 590270,974 397472,75 590270,9689 397472,7439
Tabel 3. 25. Calculul coordonatelor definitive
A – matricea coeficienților
L – matricea termenilor liberi
A* – matricea A transpusa P – matricea diagonală
X-matricea necunoscutelor
-4,338498419 -3,438526763
-2,50483323 -1,985234352
A= -1,759858485 2,585515145
-1,01605477 1,492747865
1,561870749 4,571777879
0,901746498 2,639517189
4,181427355 -1,757679797
2,414148209 -1,014796904
-4,338498419 -3,438526763
4,181427355 -1,757679797
1,561870749 4,571777879
-1,759858485 2,585515145
-0,177529399 0,980543232
2,020935432
0
10,35060465
0
5,162140681
L= 0
-18,52941527
0
-9,753615165
19,42085879
0,525030211
-10,19227384
0
a1 b1 l1
a2 b2 l2
A= a3 b3 L = l 3
………. …
a10 b10 l10
p1 0 0 … 0 x 1
X= x2
P = 0 p 2 0 … 0
0 0 p 3 … 0
…………………
0 0 0 … p 13
A*= -4,33850 -2,50483 -1,75986 -1,01605 1,56187 0,90175 4,18143 2,41415 -4,33850 4,18143 1,56187 -1,75986 -0,17753
-3,43853 -1,98523 2,58552 1,49275 4,57178 2,63952 -1,75768 -1,01480 -3,43853 -1,75768 4,57178 2,58552 0,98054
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
65
(A*PA) ^ -1= – 0,0152626 0,0037365
0,00373654 – 0,015227
1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 -1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 0
P= 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 -1 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -1
A*P= -4,3384984 2,5048332 -1,759858 1,016055 1,5618707 -0,901746 4,18142736 -2,4141482 -4,338498 4,181427 1,5618707 -1,759858 0,177529
-3,4385268 1,9852344 2,5855151 -1,49275 4,5717779 -2,639517 -1,7576798 1,0147969 -3,438527 -1,75768 4,5717779 2,585515 -0,98054
A*PA= 69,707559 17,105438
17,1054384 69,870112A*PL= 45,8797112
51,4320027
X= – 0,005080636
– 0,006117258
Corecții Gauss Matriceal
dx= – 0,005081 – 0,005081
dy= – 0,006117 – 0,006117
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
66
Tabel 3. 26. Controlul coordonatelor
Coordonate provizorii Coordonate matriceal Diferențe
P X Y X Y X Y
590270,974 397472,75 590270,979043 397472,756113 0,005081 0,006117
În drumuirea în circuit închis punctul de plecare a fost punctul P, cu orientare spre punctul C
de coordonate cunoscute.
Figura 3. 4. Schiț a drumuirii
Nr. punct X Y
C 590814,857 398766,62
P 590270,974 397472,75
Scopul acestei drumuiri a fost determinarea coordonatelor punctelor drumuirii: 101, 102,
103, 104 și 105. În cadrul drumuirii închise s -au măsurat unghiuri orizontale interioare: β1, β2, β3,
β4, β5 și β6.
Tabel 3. 27. Unghiuri interioare
β1 127,054
β2 129,7825
β3 142,0472
β4 147,0465
β5 110,0556
β6 144,0139
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
67
Calculul coordonatelor punctelor de drumui re s-a efectuat în tabelul 3.44.
Tabel 3. 28. Drumuirea în circuit închis
După îndesirea rețelei de sprijin, se calculează coordonatele punctelor radiate .
Puncte β cadran L D ∆X ∆Y Punct
θ' semne z cos(θ) X' Y'
P.S. P.V. Cθ θc cos(z) sin(θ) Cx Cy dx 543,883
g.c.cc θ sin(Z) [D] X Y dy 1293,87
590814,857 398766,62 P
74,66707922 590270,974 397472,75
B 44,1965 335,38 -97,92796191 320,764491 101
118,8635792 -0,29199 590173,046 397793,5145
101 -2,85714E-05 0,956421 -0,008072297 0,006083638
118,8635506 335,38 590173,038 397793,5206
P 129,7825 293,47 -289,1640148 50,08805706 102
189,0810792 -0,98533 589883,882 397843,6025
-5,71429E-05 0,170675 -0,015135858 0,011407048
102 189,0810221 628,85 589883,8669 397843,614
101 142,0472 249,99 -184,8110416 -168,3445247 103
247,0338792 -0,73927 589699,071 397675,258
-8,57143E-05 -0,67341 -0,021152894 0,015941751
103 247,0337935 878,84 589699,0498 397675,274
102 147,0465 393,67 -0,078750528 -393,6699921 104
299,9873792 -0,0002 589698,9922 397281,588
-0,000114286 -1 -0,030628179 0,023082743
104 299,9872649 1272,51 589698,9616 397281,6111
103 110,0556 304,16 300,3640173 -47,90368141 105
389,9317792 0,98752 589999,3562 397233,6843
-0,000142857 -0,1575 -0,037949039 0,028600065
105 389,9316364 1576,67 589999,3183 397233,7129
104 144,0139 361,98 271,8344131 239,0304839 P
45,91787922 0,750965 590271,1907 397472,7148
-0,000171429 0,660342 -0,046661574 0,035166214
P 45,91770779 1938,65 590271,144 397472,75 P
105 44,197
74,66687922
-0,0002
C 74,66667922
Wθ= -0,0002 W x,y,z= -0,046661574 0,035166214
T= 7,55928946 T= 7,55928946
Cθ= -0,00003 W x,y= 0,058429146
Co= -2,40691E-05 1,81395E-05103
104
105Punct
P
101
102
104
105
PC P
P
101
102
103
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
68
Tabel 3. 29. Unghiurile măsurate
Tabel 3. 30. Distanțe măsurate
Distanța
297,3 DP-170
328,59 DP-107
376,86 D101 -258
375,97 D101 -254
379,5 D101 -251
225,24 D102 -249
219,7 D102 -245
232,54 D102 -241
68,67 D103 -238
69,01 D103 -237
147,75 D104 -230
172,83 D104 -227 Unghiuri Valoare
unghi
ω1 118,0307
ω2 123,7541
ω3 74,6078
ω4 78,6589
ω5 85,8152
ω6 104,9098
ω7 111,3777
ω8 116,6922
ω9 110,3616
ω10 129,2947
ω11 11,21
ω12 16,476
ω13 20,3439
ω14 25,8132
ω15 29,3796
ω16 33,5913
ω17 38,5128
ω18 53,448
ω19 57,4155
ω20 60,5366
ω21 62,2055
ω22 64,7035
ω23 68,2925
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
69
174,2 D104 -226
155,12 D104 -224
154,6 D104 -222
158,93 D104 -220
169,52 D104 -223
266,51 D105 -275
257,43 D105 -272
255,96 D105 -147
270,83 D105 -176
261,41 D105 -149
253,86 D105 -101
Tabel 3. 31. Coordonatele punctelor radiate din stația P
Tabel 3. 32. Coordonatele punctelor radiate din stația 101
Tabel 3. 33. Coordonatele punctelor radiate din stația 102
Unghiuri interne Orientari Distante
Punct Puncte Denumire Valoare unghi
Statie Vizate Unghi [ g.c.cc]
C 74,66708 590270,974 397472,75 P
170ω1 118,0307 192,6978 297,3 -295,346 34,02648 589975,6276 397506,7765 170
107ω2 123,7541 198,4212 328,59 -328,489 8,148216 589942,485 397480,8982 107Puncte
P∆X ∆Y s Punct
[ g.c.cc ] [m]Y
Puncte Unghiuri interne Orientari Distante
Punct Puncte Denumire Valoare unghi
Statie Vizate Unghi [ g.c.cc]
P 318,9206 590172,795 397793,308 101
258ω3 74,6078 244,3128 376,86 -289,192 -241,643 589883,6032 397551,6646 258
254ω4 78,6589 240,2617 375,97 -303,255 -222,238 589580,348 397329,4265 254
251ω5 85,8152 233,1054 379,5 -329,334 -188,572 589251,0141 397140,8545 251∆X ∆Y X Y Punct
101[ g.c.cc ] [m]
Puncte Unghiuri interne Orientari Distante
Punct Puncte Denumire Valoare unghi
Statie Vizate Unghi [ g.c.cc]
101 389,0276 589883,672 397843,639 102
249ω6 104,9098 284,1178 225,24 -55,6112 -218,267 589828,0608 397625,3721 249
245ω7 111,3777 277,6499 219,7 -75,5564 -206,299 589752,5043 397419,073 245
241ω8 116,6922 272,3354 232,54 -97,9009 -210,927 589654,6034 397208,1458 241∆X ∆Y Y Punct
[ g.c.cc ] [m]
102X
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
70
Tabel 3. 34. Coordonatele punctelor radiate din stația 103
Tabel 3. 35. Coordonatele punctelor radiate din stația 104
Tabel 3. 36. Coordonatele punctelor radiate din stația 105
Puncte Unghiuri interne Orientari Distante
Punct Puncte Denumire Valoare unghi
Statie Vizate Unghi [ g.c.cc]
102 47,03413 589698,858 397675,29 103
238ω9 110,3616 336,6725 68,67 37,40567 -57,5881 589736,2637 397617,7019 238
237ω10 129,2947 317,7394 69,01 18,98177 -66,3481 589717,8398 397608,9419 237∆X ∆Y X Y Punct
[ g.c.cc ] [m]
103
Puncte Unghiuri interne Orientari Distante
Punct Puncte Denumire Valoare unghi
Statie Vizate Unghi [ g.c.cc]
103 99,98755 589698,781 397281,623 104
230ω11 11,21 88,77755 147,75 25,91096 145,4603 589724,692 397427,0833 230
227ω12 16,476 83,51155 172,83 44,26419 167,0655 589743,0452 397448,6885 227
226ω13 20,3439 79,64365 174,2 54,75728 165,3701 589753,5383 397446,9931 226
224ω14 25,8132 74,17435 155,12 61,21547 142,5303 589759,9965 397424,1533 224
222ω15 29,3796 70,60795 154,6 68,86829 138,4136 589767,6493 397420,0366 222
220ω16 33,5913 66,39625 158,93 80,04893 137,2986 589778,8299 397418,9216 220
223ω17 38,5128 61,47475 169,52 96,43791 139,4158 589795,2189 397421,0388 223Y Punct
[ g.c.cc ] [m]
104∆X ∆Y X
Puncte Unghiuri interne Orientari Distante
Punct Puncte Denumire Valoare unghi
Statie Vizate Unghi [ g.c.cc]
104 189,932 589999,144 397233,721 105
275ω18 53,448 136,484 266,51 -144,51 223,9298 589854,6344 397457,6508 275
272ω19 57,4155 132,5165 257,43 -125,844 224,5741 589873,3002 397458,2951 272
147ω20 60,5366 129,3954 255,96 -114,032 229,1554 589885,1119 397462,8764 147
176ω21 62,2055 127,7265 270,83 -114,26 245,5475 589884,8842 397479,2685 176
149ω22 64,7035 125,2285 261,41 -100,903 241,1508 589898,2407 397474,8718 149
101ω23 68,2925 121,6395 253,86 -84,6379 239,3352 589914,5061 397473,0562 101∆X ∆Y X Y Punct
[ g.c.cc ] [m]
105
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
71
CAPITOLUL IV
ÎNTOCMIREA DOMCUMENTAȚIEI UTILIZATĂ PENTRU
REALIZAREA RAPORTULUI DE EVALUARE A IMOBILULUI
Această lucrare s -a realizat în scopuri clare și concise. Prin urmare, obiectul lucarii este
ravena situată în extravilanul Municipiului Cluj -Napoca, mai exact pe b ulevardul Muncii, asupra
căreia s -au efectuat măsurători în vederea îndeplinirii scopurilor stabilite. În lucrare s -a urmărit
realizarea părții topografice, în care intra măsurătorile realizate, prelucrarea lor, realizarea planurilor
în AutoCAD, realizarea profilelor transversale și longitudinale, iar modelul 3D s -a făcut atât în
AutoCAD cât și în programul Surfer. Pe lângă partea topografică, în lucrare s -a înserat noțiuni și
concepte de evaluare. Astfel pe partea de evaluare s -au utilizat 2 metode pentru determinarea valorii
terenului, din mai multe puncte de vedere.
4.1 ÎNTOCMIREA PLANULUI TOPOGRAFIC
Planul topografic este reprezentarea grafică și convențională a unei suprafețe de teren mai
mici. Acesta se întocmește la scări mai mari sau egale cu 1:1000 0, în care proiectarea punctelor de
pe suprafața terestră se face ortogonal, neglijându -se efectul de curbură al Pământului. Pe planurile
topografice realizate la scările 1:500; 1:1000; 1:2000; 1:5000 și 1:10000 se reprezintă în mod fidel
formă geometrică și dimensiunile elementelor de planimetrie, precum și relieful terenului.
Succesiunea operațiunilor de realizare a planurilor, având la bază sisteme locale de coordonate, este
următoarea:
operațiunile de întocmire a originalului de teren care cuprind stabilirea scării și a formatului;
pregătirea hârtiei de desen; trasarea axelor de coordonate ;
raportarea punctelor;
balustrarea punctelor; scrierea numerelor de ordine și a cotelor punctelo r; trasarea limitelor
obiectelor (detaliilor) și suprafețelor (legarea punctelor); alegerea și aplicarea semnelor
convenționale (cartografierea elementelor planimetrice); reprezentarea reliefului; executarea
inscripțiilor.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
72
Figura 4. 1. Reprezentare grafică a p lanului topografic
Conform clasificărilor din literatură de specialitate consacrată, ravena studiată prezintă o
dezvoltare medie de 1 -3 metri pe an, este una de versant, în ceea ce privește dezvoltarea pe lungime,
avem de a face cu o ravenă scurtă de 247,07 m situată într -un bazinet mic cu o suprafață sub 10 ha.
Prezintă o stare de stabilizare parțială evidențiata după cum menționăm anterior prin instalarea
vegetației atât pe talveg , cu preponderenta în zona conului de dejecție cât și pe malurile abrupte ale
ravenei. Rocile friabile de natura argiloasă prezente în arealul afectat de eroziunea în adâncime, au
făcut posibilă dezvoltarea intensă a ravenei pe adâncime, acesta fiind foarte adâncă cu o adâncime
medie de 19,5 m. Ravena se continua în amonte cu un ogaș care se întinde de la vârf până la
cumpăna apelor.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
73
4.2 ÎNTOCMIREA MODELULUI 3D
Figura 4. 2. Modelul 3D al terenului în AutoCAD
Cu ajutorul măsurătorilor, pe lângă întocmirea planului topografic și al profilelor s -a întocmit
și modelul 3d al ravenei studiate. Acesta s -a realizat în AutoCAD și în Surfer. Pe modelul 3D se
evidențiază cele 2 maluri ale ravenei, talvegul ravenei, se poate vedea adâncimea formațiunii,
precum și verticalitatea malurilor ce se surpă, de -o parte și de alta a ravenei.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
74
Figura 4. 3. Modelul 3D al terenului în Surfer
4.3 EVALUAREA TERENULUI
4.3.1. Declarație de conformitate
Raportul de Evaluare este întocmit de evaluatorul Oltean Ionuța Anica în perioada
03.06.2014 -05.06.2014. Valorile obținute sunt valabile la nivelul de prețuri al lunii iunie 2014.
Proprietatea analizată se compune dintr -un singur teren. Valoarea totală a terenului este :
V= 487824.22 USD
Apre cierea mea este că valoarea de piață estimată a proprietății răspunde cerințelor pentru care s -a
întocmit acest Raport de Evaluare.
Persoanele care au participat la acțiunea de evaluare nu au interese ascunse vizavi de
proprietatea evaluată și păstrează confidențialitate asupra datelor și informațiilor primite, precum și
asupra rezultatelor determinate, iar remunerarea evaluatorului nu se face în funcție de exprimarea
unei valori prestabilite sau care ar favoriza dorința clientului de obținere a unui rezu ltat dorit.
La inspectarea spațiului subiect, evaluatorul a avut acces pe teren, a verificat mărimile
dimensionale, a avut permisiunea de a fotografia spațiile analizate.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
75
Raportul de Evaluare este estimat numai beneficiarului și scopului declarat, utilizar ea raportului de
evaluare în alte scopuri se va face numai cu acordul prealabil în scris al executantului lucrării.
Evaluatorul consideră că presupunerile efectuate la aplicarea metodelor de evaluare sunt
rezonabile și în concordanță cu principiul de "cea mai bună utilizare a spațiului evaluat ".
S-a considerat cursul de schimb valutar de 4,3968 RON/ EUR comunicat de
BNR pentru 05.06.2014.
4.4. PREMISELE EVALUĂRII
4.4.1 Ipoteze speciale și condiții limitative
Raportul de evaluare a fost elaborat în următo arele ipoteze :
Aspectele juridice se bazează exclusiv pe informațiile și documentele prezentate de către
APIA Cluj -Napoca.
Proprietatea este evaluată ca fiind liberă de orice sarcini.
Toate documentațiile tehnice se presupun a fi corecte.
Se presupune că nu există aspecte ascunse sau nevizibile ale terenului. Nu se
asumă nici o responsabilitate pentru asemenea situații sau pentru obținerea
studiilor și expertizelor tehnice ce ar fi necesare pentru descoperirea lor.
Se presupune că terenul este în deplin ă concordanță cu toate reglementările locale
și republicane privind mediul înconjurător.
Se presupune că terenul este conformă cu toate reglementările și restricțiile
urbanistice.
Nu a fost observată de către evaluator existența unor materiale periculoase care pot
sau nu să fie prezente pe proprietate; evaluatorul nu are cunoștință de existența unor
asemenea materiale pe teren. Evaluatorul nu are calitatea și calificarea să detectez e
aceste substanțe potențial periculoase ce pot afecta valoarea terenului. Valoarea
estimată se bazează pe ipoteza că nu există asemenea materiale ce ar afecta valoarea
terenului. Nu se asumă nici o responsabilitate pentru asemenea cazuri sau pentru orice
lucrare tehnică necesară pentru descoperirea lor. Clientul este solicitat să angajeze un
expert în acest domeniu, dacă consideră necesar.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
76
Potrivit scopului acestei evaluări, evaluatorul nu va fi solicitat să acorde
consultanță ulterioară sau să depună măr turie în instanță.
La evaluarea terenului prin metoda determinării valorii terenului în funcție de valoarea
de patrimoniu și prin metoda comparației prin bonitare s -au folosit ca și comparabile
valori ale terenurilor din apropiere, deoarece evaluatorul nu a reușit să identifice un
număr suficient de tranzacții efective.
Acest raport a fost elaborat în următoarele condiții generale limitative:
presiunile sau estimările de exploatare conținute în raport sunt bazate pe condițiile
actuale ale pieței, pe factor ii anticipați ai ofertei și cererii pe teren scurt și o
economie stabilă. Prin urmare, aceste previziuni se pot schimba funcție de
condițiile viitoare.
4.4.2 Obiectul, scopul și utilizarea evaluării. Instrucțiunile evaluării
Prezentul raport de evaluare are ca obiect terenul situat în municipiul Cluj-Napoca,
Bulevardul Muncii, evaluare necesară stabilirii valorii de piață.
Raportul de Evaluare este destinat numai beneficiarului și scopului declarat, utilizarea
raportului de evaluare în alte scopuri se va face numai cu acordul prealabil în scris al executantului
lucrării.
Persoanele care au participat la acțiunea de evaluare nu au interese ascunse vizavi de proprietatea
evaluată și păstrează confidențialitate asupra datelor și informațiilor primite, precum și asupra
rezultatelor determinate.
4.4.3 Drepturile de proprietate evaluate
În ipoteza în care informațiile primite de la APIA Cluj -Napoca sunt reale, terenul evaluat
nu este ipotecat. Prin urmare drepturile de proprietate transmise cumpărătorului sunt integrale.
4.4.4 Baza de evaluare. Tipul valorii estimate
La elaborarea raportului de evaluare s -au avut în vedere recomandările standardelor
interne în concordanță cu cele europene și internaționale.
Definiția valorii de piață
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
77
Valoarea de piață este defi nită în standardele internaționale IVS 1, standard aplicat și în
România.
,,Valoarea de piață este suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată, la data evaluării,
între un cumpărător decis și un vânzător hotărât, într -o tranzacție cu preț deter minat obiectiv,
după o activitate de marketing corespunzătoare, în care părțile implicate au acționat în cunoștință
de cauză, prudent și fără constrângere.”
4.4.5 Data estimării valorii
Raportul de Evaluare a fost întocmit în perioada 03.06.2014 -05.06.2014, valorile obținute
sunt valabile la nivelul de prețuri al lunii iunie 2014. Data raportului este de 05.06.2014.
4.4.6 Moneda raportului
Estimarea valorii de piață s -a făcut la data de 05.06.2014 în RON pentru cursul comunicat de
BNR de 4,3968 RON/ EUR și de 3,2301 RON/USD.
4.4.7. Modalități de plată
În urma informațiilor primite de la proprietar și de la solicitantul evaluării rezultă că
tranzacția se va efectua cu plata cash. Este foarte important ca la determinarea valorii de piaț ă a
terenului cu ajutorul abordării prin comparația directă și prin metoda comparației prin bonitare să
se țină cont de acest aspect și să se aplice corecțiile dacă este necesar la terenurile utilizate la
comparații.
4.4.8 Inspecția proprietății
La inspectarea spațiului subiect, evaluatorul a avut acces pe proprietate, a verificat mărimile
dimensionale, a avut permisiunea de a fotografia spațiile analizate. Inspecția s -a făcut în data de
05.06.2014.
4.4.9. Riscul evaluării
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
78
Evaluatorul este conștient de faptul că evaluările pentru garantarea împrumuturilor au un
anumit grad de risc. De exemplu în cazul nerambursării creditului de către debitor, creditorul va
executa silit proprietatea ipotecată și o va vinde, încasând numai o parte din valoarea estima tă.
În opinia evaluatorului terenul evaluată îndeplinește toate condițiile pentru a
constitui o garanție bancară.
4.4.10. Sursele de informații utilizate
Prezentul raport de evaluare a fost realizat pe bază:
-informațiilor furnizate de către APIA Cluj -Napoca, corectitudinea și precizia
datelor furnizate fiind responsabilitatea acestuia;
-dimensiunile spațiilor au fost verificate prin măsurarea efectivă;
-constatărilor cu ocazia inspectării imobilului analizat
-informații de piață culese de evaluator.
4.4.11. Clauză de nepublicare
Posesia acestui raport în original sau a unei copii, nu dă dreptul de a -l face public.
Conținutul acestui raport, atât în totalitate sau în parte (în special concluziile, identitatea
evaluatorului sau a firmelor cu care a colaborat), nu va fi difuzată în public prin publicitate, relații
publice, știri sau alte medii de informare fără aprobarea scrisă a evaluatorului.
4.4.12 . Valabilitatea raportului
Raportul de evaluare este valabil atâta timp cât pe piața imobiliară nu vor fi schimbări
esențiale, după această dată fiind necesară o reevaluare.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
79
4.5 PREZENTAREA DATELOR
4.5.1. Identificarea proprietății. Descrierea juridică
Proprietatea analizată se compune dintr -un teren degradat, care se afla în zona de nord a
Municipiului Cluj -Napoca, pe Bulevardul Muncii. Conform ortofotoplanului obținut de pe site -ul
APIA Cluj -Napoca terenul studiat se afla în vecinătatea blocului fizic cu numărul 54975 -1703.
4.5.2. Date despre zonă, vecinătăți și amplasare
Cluj-Napoca este un oraș important din punct de vedere economic și cultural din
Transilvania cu o populație de aproximativ 411,379 locuitori.
Terenul studiat este amplasat în zona de nord a municipiului Cluj-Napoca, Bulevardul
Muncii, în apropiere de cartierul Iris și de fostul CUG.
4.5.3.Descrierea amenajărilor și construcțiilor
Proprietatea analizată este compusă din :
Teren: Suprafața terenului S teren =37524,94 mp, iar perimetrul terenului este de 80 0,827m.
4.5.4. Zonarea
Terenul evaluat este situat în extravilanul municipiul Cluj -Napoca, care se află la aprox. 45
km de Gherla. Terenul este situat pe versantul s udic, în apropierea râului Someș .
4.5.5. Analiza pieței imobiliare
4.5.5.1. Definirea pie ței
Piața imobiliară a fost definită ca fiind interacțiunea dintre persoane (fizice sau juridice)
care schimbă drepturi de proprietate contra altor bunuri, cum ar fi banii. Această piață se
definește pe baza tipului de proprietate, prin potențialul de a produce venituri, localizare,
caracteristicile investitorilor și chiriașilor.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
80
Piața imobiliară este influențată de atitudinile, motivațiile și interacțiunile vânzătorilor și
cumpărătorilor. Ea reacționează la situația pieței, forței de muncă și stabilități i veniturilor.
Deciziile de cumpărare a proprietăților imobiliare sunt influențate de tipul de finanțare,
durata de rambursare și rata dobânzii. Piața imobiliară se autoreglează, dar este afectată direct de
diferite reglementări guvernamentale sau locale.
Se constată pe piața imobiliară din județul Cluj în particular și în general în întreaga țară o
modificare a evoluției prețurilor la imobile față de anii anteriori în sensul că dacă până acum am
fost obișnuiți cu o creștere continuă, de la începutul anului 2008 acestea stagnează, iar de la
începutul ultimului trimestru al anului odată ce s -au făcut simțite efectele crizei financiare se
constată o oarecare scădere. Această evoluție a prețurilor este o consecință a diminuării cererii
datorită accesării tot mai dificile a creditelor de către potențialii cumpărători.
4.5.5.2. Analiza cererii
Pe piețele imobiliare, cererea reprezintă numărul dintr -un anumit tip de proprietate petru
care se manifestă dorința pentru cumpărarea sau închirierea, la diferite preț uri pe o anumită piață
într-un anumit interval de timp.
4.5.5.3. Analiza ofertei
Oferta pentru spațiile cu destinație pășune nu este mare în Cluj, și în zonele limitrofe ale
județului.
4.5.5.4 . Echilibrul pieței
În prezent, piața imobiliară a localității Cluj -Napoca pentru astfel de proprietăți amplasate în
zona centrală se află în criză datorită problemelor cu care se confruntă economia mondială, atât
cumpărători cât și vânzători sunt în expectativă, primii pentru deblocarea creditării, iar ce ilalți
pentru vremuri când vor obține prețuri mai bune în urma vânzărilor sau închirierilor.
Prețul de tranzacționare sau de ofertă variază în funcție de amplasarea în cadrul localității, suprafața
terenului și distanței până la rețelele de infrastructură.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
81
Conceptul de evaluare este utilizat cu înțelesul de activitate profesionistă, care presupune
cunoștințe și experiența prin care se realizează determinarea valorii de schimb a unui bun imobil.
Această valoare este stabilită ținând cont de trăsăturile carac teristice ale bunului imobil și de relațiile
lui cu exteriorul, examinate concomitent la data evaluarii si în raport cu mediul economico –
financiare existent. Evaluarea nu trebuie considerată calea ce duce la fixarea prețului ci numai
activitatea care contr ibuie la delimitarea domeniului de negociere dintre vânzător și cumpărător,
datorită existenței existente dintre preț și valoare. Evaluarea terenurilor este activitatea esențială,
centrala, a managementului terenurilor, un domeniu de o importanță majoră cr escândă în ultimul
timp în lume, dar și în țara noastră. Pentru evaluarea terenului studiat se pot folosi o serie de metode.
Aceste metode se aleg în funcție de anumite caracteristici ale suprafeței în cauză.
4.6. METODA COMPARAȚIEI PRIN BONITARE
Această metodă se folosește când sunt accesibile suficiente informații referitoare la tranzacții
similare. Algoritmul pornește de la un preț de barem „A”, care reprezintă valoarea de bază a
terenului, care este corectat pe baza unor elemente de comparație, numiți bonități. Municipiul Cluj –
Napoca fiind localitatea unde se afla terenul acestui studiu, și având mai mult de 10.000 de locuitori
se folosește următoarea formula:
Unde K=𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝐵𝑁𝑅 𝑙𝑎 𝑑𝑎𝑡𝑎 𝑒𝑣𝑎𝑙𝑢𝑎𝑟𝑖𝑖(𝑙𝑒𝑖,𝑈𝑆𝐷)
0.7 𝑙𝑒𝑖,𝑈𝑆𝐷(04.12.1997 )
A= valoarea de bază a terenului(în valori variabile la data apariției Hotărârii nr.
218/04.12.1997 a Consiliului General al Municipiului București) în funcție de categoria localității,
rezultată prin corectarea valorii de bază co respunzătoare municipiului București, în funcție de zona
din care face parte terenul în cadrul localității, cu următorii coeficienți:
-coeficientul de corecție este 0,8 pentru orașe cu un număr de 50.000 -200.000 locuitori
-categoria localității/zona 4
A=12 ,41 dolari
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
82
S=instalații sanitare 8,35%
G=gaz 8,3%
T=termoficare 3,3%
E=electricitate 3,35%
Tf=telefon 1,70%
D=tipul de drum la care are acces terenul (% din A) – cu balast, împietruire 6,20%
B=dimen siuni, forme( proporții) și orientare a terenului(% din A) -nefavorabil, forme
neregulate, greu de organizat -5%
R=restricții de folosire conform planului urbanistic (% din A) – neconstruibil, afară de
întrebuințări secundare -40%
C=suprafața adecvată sau nu în cadrul urban(% din A), în funcție de utilizarea și poziția
specifică a terenului – zona 3 -4 pentru servicii -depozitare 5%
V=aspectul urbanistic și estetic al imobilelor vecine, calitatea locatarilor și gradul de integrare
socială a locatari lor(% din A) -dezolant +(10 -20)%
P=poluare(% din A) -reziduri gazoase -3%
M=coeficient privind ponderea suprafeței terenului construibil fata de toată suprafața terenului
evaluat(este un criteriu important pentru aspect ul financiar, conform normelor din legislația
urbanistică) – construibil sub 45% 0,75
F=coeficient privind natura terenului -pentru teren necesitând grindă de beton armat pentru
fundare 0,75
=coeficient privind gradul seismic al zonei -pentru gradul 4 9
H=coeficient pentru regimul de înălțime construibil -pentru regim P+1 -3 nivele 1,00
=coeficient privind terenul, format din produsul coeficienților rezultați la pct.a și b
a). Teren ocupat cu dotări și constructii -ce necesita dezafectări parțiale sau totale 1,00
b). Pentru teren în panta -nefavorabil, necesita rezolvări speciale constructive î n funcție de mărimea
și lățimea pantei 0,70 -0,90
=coeficient special de respingere datorită unor cauze complexe sau lipsei de interes 1
U=utilizarea terenului -pentru locuințe(individua le sau colective) 1
Z=coeficient de zona, indiferent de utilizarea terenului
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
83
= 12,399 usd/mp
K=𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝐵𝑁𝑅 𝑙𝑎 𝑑𝑎𝑡𝑎 𝑒𝑣𝑎𝑙𝑢𝑎𝑟𝑖𝑖(𝑙𝑒𝑖,𝑈𝑆𝐷)
0.7 𝑙𝑒𝑖,𝑈𝑆𝐷(04.12.1997 )=4.205
Această valoare a fost obț inută pentru situația actuală a terenului degradat studiat care se afla
la o distanță mai mare de 200 de metri de infrastructură edilitară. Datorită expansiunii orașului în
această zonă atât în ceea ce privește halele industriale cât și casele de locuit și putem lua ca exemplu
str. Voroneț aflată în imediata apropiere a imobilului vizat, considerăm că în viitorul apropiat
rețelele edilitare din zona vor fi adaptate nevoilor și astfel vom ajunge să avem toate utilitățile
aproximativ la 100 de metri față de t erenul în cauză. În continuare vom evalua terenul pe baza
acestei ipoteze, astfel majoritatea coeficienților formulei de determinare a valorii terenului prin
metoda bonitării vor rămâne neschimbați, modificând doar valorile coeficienților legați de rețelel e
edilitare.
= 15,26 usd/mp
K=𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝐵𝑁𝑅 𝑙𝑎 𝑑𝑎𝑡𝑎 𝑒𝑣𝑎𝑙𝑢𝑎𝑟𝑖𝑖(𝑙𝑒𝑖,𝑈𝑆𝐷)
0.7 𝑙𝑒𝑖,𝑈𝑆𝐷(04.12.1997 )=4.205
Din punct de vedere al categoriei de folosință a terenului, imobilul nostru este o pășune.
Pentru stabilizarea efectului erozional în lateral al revenei se pot aplica și lucrări silvice de
ameliorare. Astfel pentru ravena în cauză se pretează o împădurire a perimetrului de ameliorații cu
un amestec de specii precum Salcâm + Sălcioara + Catina, deoarece s-a observat un mai mare
randament a folosirii mai multor specii decât a unei împăduriri cu monocultura. În acest caz
împădurirea va avea un rol important atât în protejarea terenului, a stopării ravenării, cât și în
reducerea poluării aerului și a celei fonice, pădurea reprezentând un scut fonic excelent. Astfel vom
calcula valoarea terenului ținând cont de lucrările de îmbunătățiri funciare efectuate în situ și de
efectul lor asupra imobilului în cauză. Coeficienții modificați în formula de determinare a valorii
terenului prin metoda bonitării vor fi următorii: coeficientul de poluare, restricțiile de folosire și
coeficientul privind natura terenului.
= 26,32 usd/mp
K=𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝐵𝑁𝑅 𝑙𝑎 𝑑𝑎𝑡𝑎 𝑒𝑣𝑎𝑙𝑢𝑎𝑟𝑖𝑖(𝑙𝑒𝑖,𝑈𝑆𝐷)
0.7 𝑙𝑒𝑖,𝑈𝑆𝐷(04.12.1997 )=4.205
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
84
4.7 METODA DETERMINĂRII VALORII PĂMÂNTULUI ÎN FUNCȚIE DE
VALOAREA DE PATRIMONIU
Conform actelor normative (HG 764/1991 modificată prin HG 59/1994) pentru clasa a treia
de calitate valoarea de patrimoniu este de 1.870.000 lei/ha, iar valoarea de circulație a terenului este
de 25731200lei/ha, conform formulei de calcul:
Vt=Vp*K
Unde, Vt – valoarea terenului
Vp-valoarea de patrimoniu conform HG 59/1994( care este 3.300.000 lei/ha pentru clasa I,
2.640.000lei/ha pentru clasa a -II-a, 1.870.000 lei/ha pentru clasa a -III-a, 1.100.000 lei/ha pentru
clasa a -IV-a și de 770.000 lei/ha pentru clasa a -V-a).
K=32.300 𝑙𝑒𝑖,𝑈𝑆𝐷 𝑙𝑎 2.04.2014
1.677 𝑙𝑒𝑖,𝑈𝑆𝐷 𝑙𝑎 30.06.1994=19,26∗0,7=13,48
Vt=77 lei/ha*13,48= 1037,96 lei/ha
Pentru a avea o imagine cât mai clară a situaț iei terenului vizat acesta a fost studiat din punct
de vedere pedologic. Î ncadrarea acestuia în an umite clase de calitate influenț eaza foarte mult
valoarea din punct de vedere agricol. Conform Oficiului de Studii Pe dologice si Agrochimi ce, Cluj –
Napoca, ravena studiată se află î n teritoriile ecologice omogene cu numarul 43 si 144. Conform
tabelului 4.1 cele 2 teritorii se preteaza cel m ai bine culturii de viț a de vie pentru vin si cultivarea
prunilor.
Tabel 4. 1. Note de bonitare
Nr. Crt TEO Supraf.
[ha] Note de bonitare
PS FN MR PR PN CV CS PC VV VM
1 43 121.43 64 50 52 65 65 38 58 19
2 144 184.87 29 16 24 27 40 33 17 45 32
În continuare se va anexa descrierea celor 2 teritor ii din punct de vedere al unităț ilor de
pretabilitate.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
85
Tabel 4. 2. Unităț i de pretabilitate pentru TEO 144
Nr. Crt. Natura factorului
limitativ Indicator Simbol Denumire Valoare
1 Volum edafic 133 V Mijlociu 51-75%
2 Saraturare 16-17 S Nesaraturat
3 Aciditate 63-141 A Neutru 6.8-7.2
4 Grad de tasare 44 T Slab
5 Gradul de portanța 189 O Buna
6 Degradarea antropică 29 G Nepoluat Sub 5%
7 Acoperirea terenului
cu stânci, bolovani 35 Z Abs Sub 0.1%
8 Panta terenului 33 P Mod. inclinat 20-25%
9 Pericol de eroziune și
Eroziune de suprafață 187-188 E Mare -moderat
10 Eroziune în adâncime 37 R Ogase
11 Alunecări de teren 38 F Abs
12 Grad de neuniformitate
a terenului 8 U Neuniform
13 Excesul de umiditate
de natură freatică 39-107
14 Q Negleizat
14 Excesul de umiditate
de suprafață 181-15 W Nepseudogleizat
15 Excesul de umiditate
prin infiltrații laterale
în sol, pe versanți 184 L Nul
16 Inundabilitate prin
revărsare 40 H Neinundabil
17 Textura grosieră N
18 Textura fină C
Tabel 4. 3. Unităț i de pretabilitate pentru TEO 144
Nr. Crt. Natura factorului
limitativ Indicator Simbol Denumire Valoare
1 Textura solului 23 t Lutoargiloasa 33-45
2 Gradul de salinizare 16 n1 Nesalinizat
3 Gradul de alcalinizare 17-141 a1 Ne alcalinizat
4 Grosimea solului până
laroca compacta 19 d4 Mod. profund
5 Rezerva de humus 144 h3 Mod. 121-160
t/ha
6 Acoperirea de humus cu
stufaris, arborete 120-124
36
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
86
Suprafaț a TEO 144: 184.87 ha din care:
-arabil 83.62
-pașuni și fâneț e 56.32
-vii 20.65
-livezi 13.40
Tabel 4. 4. Unităț i de pretabilitate pentru TEO 43
Nr. Crt. Natura factorului
limitativ Indicator Simbol Denumire Valoare
1 Volum edafic 133 V Mijlociu
2 Saraturare 16-17 S Nesaraturat
3 Aciditate 63-141 A Slab acid
4 Grad de tasare 44 T Mod. tasat
5 Gradul de portanța 189 O Buna
6 Degradarea antropică 29 G Nepoluat Sub 5%
7 Acoperirea terenului
cu stânci, bolovani 35 Z Nu Sub
0.18
8 Panta terenului 33 P Mod. inclinat
9 Pericol de eroziune și
Eroziune de suprafață 187-188 E Mare -moderat
10 Eroziune în adâncime 37 R Ogase
11 Alunecări de teren 38 F Abs
12 Grad de neuniformitate
a terenului 8 U Uniform
13 Excesul de umiditate
de natură freatică 39-107
14 Q Negleizat
14 Excesul de umiditate
de suprafață 181-15 W Nepseudogleizat
15 Excesul de umiditate
prin infiltrații laterale
în sol, pe versanți 184 L Nul
16 Inundabilitate prin
revărsare 40 H Neinundabil
17 Textura grosieră N
18 Textura fină C
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
87
Tabel 4. 5. Unităț i de pretabilitate pentru TEO 43
Nr. Crt. Natura factorului
limitativ Indicator Simbol Denumire Valoare
1 Textura solului 23 t lut 33-45
2 Gradul de salinizare 16 n1 Nesalinizat
3 Gradul de alcalinizare 17-141 a1 Nealcalinizat
4 Grosimea solului pana
laroca compacta 19 d4 Mod. profund
5 Rezerva de humus 144 h3 Mod. 121-
160 t/ha
6 Acoperirea de humus
cu stufaris, arborete 120-124
36
Suprafaț a TEO 43: 121.43 ha, din care:
-arabil 53.32
-pașuni și fâneț e 63.58
-livezi 4.53
Poziț ionarea rav enei pe hartă, precum ș i a teritoriilor eco logice omogene sunt prezentate î n fig. 4.4
Figura 4. 4. Poziț ionarea pe harta pedologica a perimetrului afectat de eroziunea în adâncime
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
88
CAPITOLUL V
ÎNTOCMIREA DEVIZULUI ESTIMATIV ȘI CALCULUL ECONOMIC
Consumul de timp pentru lucrările de teren și birou a fost calculat conform Normelor
de muncă unificate pe economie pentru lucrările geodezice, topo -fotogrametrice și cartografice
aprobate de Ministerul agriculturii prin Ordinul nr. 95/14.X.1987.
Tabel 5. 1. Deviz estimativ
ONMC
NR. SIMBOL DEN.LUCRARII UM CANT ECHIPA TOTAL ONMC ONMC
CRT.
TESA MUNC. TESA MUNC. TESA MUNC.
A. Lucrari de teren.
Recunoasterea pct.de
1 OA 14 IV a triangulatie punctul 1 2 2 6,475 12,950 25,900 103,600
Despachetarea si
impachetarea ap.
2 OE 1 operatia 3 2 2 0,150 0,300 0,150 0,600
OU12 A e Pct.de indesire a ret. de
triangulație
3 IV punctul 1 2 2 23,660 47,320 23,660 94,640
4 OE2 Instalarea in statie operatia 4 2 2 0,060 0,120 0,900 3,600
OU 1 A 6 Punct de statie in drumuire
6 IV punctul 5 2 2 0,968 3,872 2,904 46,464
OU 2 A a 6 Puncte radiate
III punctul 23 2 2 0,011 0,033 0,484 4,356
TOTAL 31,324 64,595 53,514 253,260
B Lucrari de birou.
Documente si analiza
8 OA1 C documentelor kmp 1,000 1 – 40,000 – 40,000 –
9 OU12 B d Calculul retrointersectiei punctul 1 1 – 5,800 – 5,800 –
10 OU 1 B a Calculul pct. de drumuire punctul 5 1 – 0,350 – 1,050 –
11 OU 2 B c Calculul punctelor radiate punctul 23 1 – 0,017 0,748
12 ON 7 A a Raportarea pct. punctul 23 1 – 0,005 – 0,220 –
Inregistrarea coordonatelor
13 OM 1 A a in inventar punctul 23 1 – 0,005 – 0,220 –
14 OR 4 Executarea cadrului planșei planșa 5 1 – 5,760 – 28,800
TOTAL ORE 184,4 506,5
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
89
Tabel 5. 2. Deviz estimativ 2
Total ore de munca TESA 184,35
Tarif orar 10,00
Total lei TESA 1.843,50
Total ore de munca MUNC. 506,52
Tarif orar 8,00
Total lei MUNC. 4.052,16
Total lei 5.895,66
CAȘ 24,5% 1.444,44
CASS 7% 412,70
ȘOMAJ 3,5% 206,35
Accidente și boli profesionale
0.50% 29,48
Beneficiu 5% 294,78
TOTAL 8.283,40
TVA 24% 1.988,02
TOTAL 10.271,42
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
90
CAPITOLUL Vl
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Proiectul de diplomă are ca scop studiul unui teren privind măsurarea și evaluarea acestuia.
Terenul este situat în municipiul Cluj -Napoca, pe bulevardul Muncii și este un teren degradat pe
care se afla o ravenă, care reprezintă obiectul acestei lucrări.
Obiectivul studierii ravenei este acela de a stabili gradul de evoluție a acesteia. De aceea
măsurătorile efectuate au fost folosite în vederea întocmirea unor planuri care să evidențieze
suprafața ravenei. Se observa că ravena este una stabilă deoarece s -a instalat vegetația pe linia
talvegului. Ravena nu se mai dezvoltă în lungime, ci doar pe lățime prin surparea malurilor.
Măsurătorile s -au efectuat cu stația totală Leica TCR 805. Am concluzionat faptul că
utilizarea aparaturii moderne, cum ar fi stațiile totale, în vederea rezolvării problemelor privind
lucrările de topografie ne oferă o soluție rapidă și precisă de executare a lucrărilor în teren.
Compensarea rețelei s -a efectuat prin metoda măsurătorilor condiționate, pornind de la o
rețea sub forma unui poligon cu punct c entral. Prin rezolvarea rețelei și a drumuirii s -au determinat
coordonatele punctelor de drumuire și a punctelor radiate.
Cu ajutorul măsurătorilor s -a întocmit planul topografic al ravenei, precum și al perimetrului
de ameliorare. Pe baza curbelor de nive l, s-a realizat și modelul 3D în extensia AutoCad -TopoLT,
dar și în programul Surfer.
În ceea ce privește evaluarea terenului aceasta s -a făcut prin 2 metode: metoda comparației
prin bonitare și metoda determinării valorii terenului în funcție de valoarea de patrimoniu.
Devizul economic este detaliat în capitolul V al lucrării, unde într -un tabel am inserat
numărul total al punctelor de triangulație, numărul punctelor de drumuire și al punctelor radiate,
numărul orelor de muncă, dar și alte detalii cu pri vire la lucrarea realizată.
Prin urmare, motivația lucrării este accentuată de faptul că procesele de eroziune au un
impact care afectează în mod negativ ecosistemele, de aceea este nevoie de o cunoaștere mai amplă
a proceselor de eroziune precum și a măsu rilor de prevenire și ameliorare a dezechilibrelor.
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
91
BIBLIOGRAFIE
1. Ortelecan M. – Geodezie, editura Academic Pres, Cluj -Napoca 2006
2. Dîrja M., Palamariu M. – Evaluarea bunurilor imobiliare, editura Todesco, Cluj –
Napoca,2008
3. Dîrja M. – Evaluarea bunurilor imobiliare, editura AcademicPress, Cluj -Napoca, 2009
4.Raportarea evaluarii (Standarde Internationale de Evaluare)
5. Valoarea de piata – baza de evaluare (Standarde Internationale de Evaluare)
6. Evaluarea propietatii imobiliare (Standarde Internationale de Aplicatie in Evaluare)
7. *** www.ancpi.r o
8. *** www.scribute.co m
9. ***http://ro.wikipedia.org/wiki/AutoCAD
10.*** http://www.ct.upt.ro/users/CosminMusat/Topografie1.pdf
11. *** http://www.spellit.ro/revista -1/numa rul-1/spell -it-nr.-1/ce-este-autocad -ul
12. *** https://www.topolt.com/produse/topolt/prezentare -generala.html
13. *** http://www .zwcad -distrib.ro/topolt/
14. *** http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Cluj
15. *** http://www.cjcluj.ro/judet/
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
92
LISTA FIGURILOR
Figura 1. 1. Harta județului Cluj sursa ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 9
Figura 1. 2. Schița de definire a unei ravene ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 12
Figura 1. 3. Sistemul de proiecție Stereografic1970 ………………………….. ………………………….. …………………… 15
Figura 1. 4. Deformații liniare în Stereo 70 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 16
Figura 1. 5. Proiecția punctelor de pe suprafața terestră pe planul proiecției Stereografice 1970 ………………. 17
Figura 2. 1. Stația totală Leica TCR 805 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 22
Figura 2. 2. Părțile componente ale stației totale ………………………….. ………………………….. ………………………… 23
Figura 2. 3. Caracteristici tehnice ale Stației totale (http://statiitotale.ro/web/images/400_tps_ro.pdf) ………. 24
Figura 2. 4. Intersecția înainte ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 25
Figura 2. 5. Intersecția înapoi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 26
Figura 2. 6. Schita rețelei de drumuire ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 27
Figura 2. 7. Interfața Excel ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 31
Figura 2. 8. Interfața AutoCAD ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 33
Figura 2. 9 .Lansarea AutoCAD -ului sursă: office -learning.ro ………………………….. ………………………….. …….. 35
Figura 2. 10. Lansarea TopoLT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 38
Figura 2. 11. Meniul extensiei TopoLT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 40
Figura 3. 1. Schița rețelei de triangulație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 41
Figura 3. 2. Nivelment trigonometric ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 55
Figura 3. 3. Schița îndesirii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 57
Figura 3. 4. Schița drumuirii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 66
Figura 4. 1. Reprezentare grafică a planului topografic ………………………….. ………………………….. ………………. 72
Figura 4. 2. Modelul 3D al terenului în AutoCAD ………………………….. ………………………….. ……………………… 73
Figura 4. 3. Modelul 3D al terenului în Surfer ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 74
Figura 4. 4. Poziționarea pe harta pedologica a perimetrului afectat de eroziunea în adâncime …………………. 87
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
93
LISTA TABELELOR
Tabel 3. 1. Inventar de coordonate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 41
Tabel 3. 2. Valori unghiulare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 45
Tabel 3. 3. Valorile neinchiderilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 46
Tabel 3. 4. Calculul coeficienților ecuațiilor normale ………………………….. ………………………….. …………………. 47
Tabel 3. 5. Rezolvarea sistemului de ecuații normale prin Gauss -Doolittle ………………………….. ……………….. 48
Tabel 3. 6. Calculul corelatelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 48
Tabel 3. 7. Calculul corecțiilor unghiulare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 49
Tabel 3. 8. Calculul unghiurilor compensate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 49
Tabel 3. 9. Matricea coeficienților ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 50
Tabel 3. 10. Matricea transpusă a coeficientilor ………………………….. ………………………….. …………………………. 51
Tabel 3. 11. Produsul matricilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 51
Tabel 3. 12. Matricea inversă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 51
Tabel 3. 13. Corelatele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 51
Tabel 3. 14. Corecții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 52
Tabel 3. 15. Calculul orientărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 52
Tabel 3. 16 Calculul laturilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 53
Tabel 3. 17. Calculul coordonatelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 54
Tabel 3. 19. Calculul coordonatelor provizorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. 57
Tabel 3. 20. Coefienți de direcție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 59
Tabel 3. 21. Calculul termenilor liberi ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 60
Tabel 3. 22. Prezentarea coeficienților ecuațiilor echivalente ………………………….. ………………………….. ………. 61
Tabel 3. 23. Calculul coeficienților ecuațiilor echivalente ………………………….. ………………………….. …………… 62
Tabel 3. 24. Rezolvarea sistemului normal de ecuații prin schema Gauss -Doolittle ………………………….. ……. 62
Tabel 3. 25. Corecții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 63
Tabel 3. 26. Calculul coordonatelor definitive ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 63
Tabel 3. 27. Controlul coordonatelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 66
Tabel 3. 28. Unghiuri interioare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 66
Tabel 3. 29. Drumuirea în circuit în chis ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 67
Tabel 3. 30. Unghiurile măsurate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 68
Tabel 3. 31. Distanțe măsurate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 68
Tabel 3. 32. Coordonatele punctelor radiate din stația P ………………………….. ………………………….. ……………… 69
Tabel 3. 33. Coordonatele punctelor radiate din stația 101 ………………………….. ………………………….. ………….. 69
Tabel 3. 34. Coordonatele punctelor radi ate din stația 102 ………………………….. ………………………….. ………….. 69
Tabel 3. 35. Coordonatele punctelor radiate din stația 103 ………………………….. ………………………….. ………….. 70
Tabel 3. 36. Coordonatele punctelor radiate din stația 104 ………………………….. ………………………….. ………….. 70
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
94
Tabel 3. 37. Coordonatele punctelor radiate din stația 105 ………………………….. ………………………….. ………….. 70
Tabel 4. 1. Note de bonitare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 84
Tabel 4. 2. Unități de pretabilitate pentru TEO 144 ………………………….. ………………………….. ……………………. 85
Tabel 4. 3. Unități de pretabilitate pentru TEO 144 ………………………….. ………………………….. ……………………. 85
Tabel 4. 4. Unități de pretabilitate pentru TEO 43 ………………………….. ………………………….. ……………………… 86
Tabel 4. 5. Unități de pretabilitate pentru TEO 43 ………………………….. ………………………….. ……………………… 87
Tabel 5. 1. Deviz estimativ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 88
Tabel 5. 2 Deviz estimativ 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 89
Ionuța Anica Oltean Lucrări topo -geodezice necesare întocmirii planului topografic al perimetrului de ameliorare
„La Carieră”, municipiul Cluj -Napoca și evaluarea imobiliară a acestuia
95
PLANȘE
Planșa 1 – Plan de încadrare în zonă , scara 1:50000
Planșa 2 – Plan de amplasament și delimitare a imobilului, scara 1:1000
Planșa 3 – Plan topografic, scara 1:1000
Planșa 4 – Planul rețelei de triangulație, scara 1:10000
Planșa 5 – Planul rețelei de îndesire, scara 1:10000
Planșa 6 – Planul rețelei de drumuire scara 1:5000
ANEXE
ANEXA 1 – Descrierea punctelor de sta ție
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specializarea: Măsurători Terestre și Cadastru [624874] (ID: 624874)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.