Specializarea : Masteratul Profesional European de Administrație Publicǎ Anul absolvirii : 2015 Coordonator științific : Viza facu ltății Prof. dr…. [629148]

Licență

Specializarea : Masteratul Profesional European de Administrație Publicǎ Anul absolvirii : 2015 Coordonator științific : Viza facu ltății Prof. dr…. [629148]

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR” din TÎRGU MUREȘ LUCRARE DE DISERTAȚIE
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE , Candidat (a) Călugăr Paula
JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE
Specializarea : Masteratul Profesional European
de Administrație Publicǎ Anul absolvirii : 2015

Coordonator științific : Viza facu ltății

Prof. dr. Dogaru Lucreția
a) Tema disertației :

Răspu nderea disciplinară a funcționarului public european

b) Problemele principale tratate :

– Generalități privind funcția publică europeană și funcționarul public european

– Răspunderea funcționarului public european

– Răspunderea disciplinară a funcțion arului public european

– Căile de atac împotriva sancțiunilor disciplinare

– Paralelă între răspunderea funcționarului public român și răspunderea funcționarului public
european

c) Bibliografia recomandată :

Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, drepturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului București 2011
Mihaela Tofan , Dreptul Europen al Funcției Publice ,Universitatea ”Al. I. Cuza” , Centr ul de studii Europene,
Iași 2010
Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul Funcționarului Public European , editura Universul Juridic,
București 2007
d) Termene obligatorii de consultații :
02.12.2014 – 1 orǎ
06.01.2015 – 1 orǎ
10.02.2015 – 1 orǎ
10.03.2015 – 1 orǎ
07.04.2015 – 1 orǎ
12.05.2015 – 1 orǎ
09.06.2015 – 1 orǎ
e) Locul și durata practicii :

Primit tema la data de : 18.11.2014

Termen de predare : 26.06.2015

Semnătura Director Departament Semnătura coordonatorului

Semnătura candidat: [anonimizat] ,,PETRU MAIOR’’ DIN TÎRGU MUREȘ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE ȘI
ADMINISTRATIVE
Specializarea: Masteratul Profesional European de Administra ție Publicǎ

RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A
FUNCȚIONARULUI PUBLIC EUROPEAN

Coordonator științific :
Prof. dr. DOGARU LUCREȚIA

Absolvent: [anonimizat]
2015

Răspunderea disciplinară a funcționarului public european

CUPRINS

CAPITOLUL I : INTRODUCERE ………………………………………………………………….1

CAPITOLUL II: GENERALITĂȚI PRIVIND FUNCȚIA PUBLICĂ
EUROPEANĂ ȘI FUNCȚIONARUL PUB LIC EUROPEAN

2.1. NOȚIUNEA DE FUNCȚIE PUBLICĂ ÎN CONTEXT EUROPEAN ȘI
DEFINIREA NOȚIUNII DE FUNCȚIONAR PUBLIC EUROPEAN …………………….7
2.2. CLASIFICAREA POSTURILOR FUNCȚIEI PUBLICE EUROPENE ………….14

CAPITOLUL I II: RĂSPUNDEREA FUNCȚIONARUL UI PUBLIC
EUROPEAN

3.1. CÂTEVA ASPECTE PR IVIND DEONTOLOGIA FUNCȚIONARULUI
PUBLIC EUROPEAN …………………………………………………………………………………….17
3.1.1. Izvoarele deontologiei funcționarului public european ……………………..19
3.1.2. Principiile deontologiei funcționarului public european ……………………20
3.2. FORME DE RĂSP UNDERE APLICABILE FUNCȚIONARULUI PUBLIC
EUROPEAN ……………………………………………………………….. …………………………………21
3.3. PRINCIPII GENERALE CARE GUVERNEAZĂ RĂSPUNDER EA
DISCIPLINARĂ A FUNCȚIONARULUI PUBLIC EUROPEAN ……………………….22

CAPITOLUL IV : RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A FUNCȚIONARULUI
PUBLIC EUROPEAN

4.1. ASPECT E PRIVIND RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ …………………………….30
4.2. CONSILIUL DE DISCIPLINĂ ȘI PROCEDURA DISCIPLINARĂ ………………31

Răspunderea disciplinară a funcționarului public european

4.2.1. Procedura disciplinară ……………….. …………………………………………………………..32
4.3. SANCȚIUNILE DISCIP LINARE APLICABILE FUNCȚIONARULUI PUBLIC
EUROPEAN ………………………………………………………………………………………………….33
4.3.1. Avertismentul scris ………………………………………………………………………35
4.3.2. Mustrarea ……………………………………………………………………………………36
4.3.3. Suspendarea avansării în treaptă pe o perioadă cuprinsă între o lună și
douăzeci și trei de luni ……………………………………………………………………………………..37
4.3.4. Retrogradarea ………………………… ……………………………………………………37
4.3.5. Încadrarea într -o grupă de funcții inferioară, cu sau fără retrogradare …38
4.3.6. Destituirea din funcție, însoțită, după caz, de reducerea pro tempore a
pensiei sau o reținere, pent ru o perioadă determinată …………………………………………..38

CAPITOLUL V : CĂILE DE ATAC ÎMPOTRIVA SANCȚIUNILOR
DISCIPLINARE

5.1. DREPTUL DE A DEPUNE O CERERE DE ADOPTARE A UNEI DECIZII …42
5.2. LIBERUL ACCES LA JURISDICȚIA EUROPEANĂ …………………………………43
5.3. EFECTELE ANULĂRII SANCȚIUNII DISCIPLINARE …………………………….46

CAPITOLUL VI : PARALELĂ ÎNTRE RĂSPUNDEREA FUNCȚIONARULUI
PUBLIC ROMÂN ȘI RĂSPUNDEREA FUNCȚIONARULUI PUBLIC
EUROPEAN

6.1. ASEMĂNĂRI ………………………………………………………………………………………….47
6.2. DEOSEBIRI …………………………………………………………………………………………….48

CONCLUZII ………………… ………………………………………………………………………………50
SUMMARY …………………………………………………………………………………………………. .52
BIBLIOGRAFIE ………………………. ………………………………………………………………….57

1 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

CAPITOLUL I
INTRODUCERE

În cadrul organismelor Comunității Europene, își desfăsoară activitatea agenți
supuși unor norme speciale , care reprezintă dreptul funcției publice europene.
Reglementările statuare privind funcționarii publici europeni au suferit o
anumită evoluție în timp.
Într-o primă etapă a reglementării, regăsim statutul funcționarilor și regimul
aplicabil altor agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității
Economice a Energiei Atomice, edictat de Consiliul în baza articolelor 212 C.E.E. și
186 C.E.E.A., care conținea prevederi derogatorii față de Statutul personalului
C.E.C.A. din 28.01.1956.1
Diferența de regim dintre funcționarii celor trei Comunități viz a, în esență,
următoarele aspecte:
– ierarhia diferită a gradelor;
– nivelul de ansamblu al remunerațiilor, care era mai mic cu 3%;
– regimul pensiilor care era mai puțin liberal.
Înaintea Tratatului de fuziune, personalul instituțiilor Comunitare a fo st supus,
pe de o parte, unor protocoale cu privire la privilegiile și imunitățiile care li se aplicau,
pe de altă parte, unui regim mai întâi convențional , apoi statuar propriu comunității.
Instituțiile care formează Uniunea Europeană nu au fost create î n același timp.
Datorită acestui fapt, s -a ajuns într -o primă fază, la o alăturare a trei corpuri de
agenți supuși unor regimuri diferite.2
Astfel , C.E.C.A. a cunoscut, până la data de 1 iulie 1956 când a fost adoptat
un statut al funcționarilor publici din cadrul acestui organism, o perioadă în care
funcționarii erau recrutați pe bază de contract de drept public.3

1 Cu privire la statutul agenților CEE și CECA, a se vedea Regulamentul nr 259/68 al Consiliului, din
29 februarie 1968, JOCE 4 martie 1968. Acest regulament a suferit numeroase modificări. De
asemenea, un comunicat al Consiliului din 2 septembrie 1980 definește condițiile de organizare ale
funcționarilor publici, publicat în JOCE nr. O 225 din 2 sept. 1980.
2 Ion Filipescu , Augustin Fuerea , Drept in stituțional comunitar european, ediția a III -a, editura
Actami, București 1997, p. 158

2 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

Același sistem a fost folosit și de C.E.E. și EURATOM în perioada
prestatuară(1958 -1962).
Fuziunea Comunităților avea să antreneze unificarea, în egală măsură, a
statutului ca și a regimului de privilegii și imunități.
O a două etapă s-a concretizat prin unificarea normelor statuare existente,
realizată prin Regulament ul C.E.E., C.E.C.A., C.E.E.A., nr. 259/68 din 29 februarie
1968, publicat în J.O.C.E. nr. L 56 din 4.03.1968 modificat de mai multe ori.4
Acest regulament supus mai multor modificări, împreună cu alte texte, este
reunit într -un document intern al Comuni tățiilor intitulat „Statut ”, care are ca
subtitlu „Regulamente și reglementări aplicabile funcționarilor și altor agenți ai
Comunităților Europene”.5
O a treia etapă este reprezentată de actuala reglementare, Statutul
Funcționarilor Comunităților Europene , adoptat prin Regulamentul(CE, EURATOM)
nr. 723/2004 al Consiliului din 22 martie 2004 de modificare a Statutului
funcționarilor Comunităților Europene ca și regimul aplicabil altor categorii de agenți
ai Comunităților.6
În preambulul acestui document sunt prezentate motivele de fapt și de drept
care au determinat necesitatea adoptării unei noi reglementări statutare la nivelul
comunitar. Un prim aspect abordat vizează necesitatea de a se transpune în reguli
juridice aplicabile funcției publice a Comuni tăților Europene aspecte care răspund
nevoilor în evoluție a instituțiilor și personalului, în respectul culturii și tradițiilor unei
administrații comunitare fondată pe principiul că aceasta este în serviciul
cetățeanului.7
Comunitățile trebuie să dispu nă de o administrație publică europeană de nivel
ridicat pentru a putea să -și îndeplinească misiunile care le revin. Este un adevăr că

3 Romeo Paul Postelnicu , Statutul funcționarilor publici , editua Univers itară „Carol Davila”,
București 2006, p. 9
4 Este vorba de peste 70 de modificări care au fost operate,prin r egulamente,între anii 1969 și 1996.
5 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul Funcționarului Public European , editura
Universul Juridic, București 2007, p.13
6 Regulamentul (CE, EURATOM) nr.723/2004 al Consiliului din 22 martie 2004 privind Statutu l
funcționarilor Comunităților Europene și regimul aplicabil altor agenți publicat în J.O. L124 din 27
aprilie 2004

3 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

eficiența acțiunii administrației depinde de calitatea per sonalului care o deservește. De
aceea, în preambul vom regăsi ideea că este necesar să existe un cadru de recrutare de
către Comunități a personalului lor, de natură să permită o selectare care să
corespundă mai multor exigențe, respectiv:
– viitorii func ționari europeni să dispună de înalte aptitudini de productivitate,
eficiență și integritate;
– viitorii funcționari europeni să provină dintr -o bază geografică cât mai largă,
spre a fi reprezentativă pentru cetățenii statelor membre;
– personalul din c adrul Comunităților să execute sarcinile în condiții care să
garanteze funcționarea activității acestora în condiții optime;
– finalitatea modului de recrutare și a reglementărilor care guvernează statutul
personalului Comunităților este aceea de a crea r esursele umane capabile să asigure o
funcție publică europeană caracterizată prin competență, independență, loialitate,
imparțialitate și permanență, ca și printr -o diversitate culturală și lingvistică. Un alt
obiectiv urmărit este acela de a se asigura un icitatea funcției publice a Comunităților
Europene, înțeleasă ca acea trăsătură care îi permite să întărească cooperarea între
instituții și agenții lor în materie de politică de personal, în interesul bunei funcționări
a Comunităților și al folosirii efic iente a resurselor umane.8
Un alt principiu care stă la baza filozofiei reglementării privind funcția publică
europeană este cel al nediscriminării,care este consacrat prin tratatul CE și prin
intermediul căruia se urmărește dezvoltarea unei politici de p ersonal care să garanteze
egalitatea de șanse pentru toți, fără deosebire de sex, capacitate fizică, vârstă,
identitate rasială sau etnică, orientare sexuală sau situație matrimonială.9
Noțiunea de „statut” provine din latinescul statutum care derivă din verbul
statuere – a statua, a decide, o ordona și are semnificația că „indică natura însăși a
situației funcționarului. Dar ea mai presupune, și un sens restrâns, prin care se

8 Veronica Ardelean , Funcția publică a Uniunii Europene p. 44 -46 în Revista Română de Drept
Comunitar nr. 4/2009, editura Wolters Kluwer, B ucurești
9 Idem

4 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

desemnează texte le în care sunt grupate principalele dispoziții aplicabile la toți
funcționarii sau ansamblului funcționarlor dintr -un sector sau compartiment” .10
Sintetic, prin statut al funcționarilor publici înțelegem ansamblul de reguli
referitoare la situația juridică a funcționarilor, care formează dreptul comun al
funcționarilor publici.11
Totodată statutul are menirea să grupeze principalele probleme pe care le
presupune condiția juridică a salariatului, a funcționarului public sau altei categorii de
persona l.
Există, în afara acestui statut unic, și unele reglementări speciale, care privesc
funcționarii din compartimentele științifice și tehnice.
Problema de care a fost dintotdeauna preocupate toate doctrinele naționale,
este aceea dacă natura juridică a s ituației funcționarului public este una de drept
public sau este una de drept privat, și mai departe, dacă funcționarul se află într -o
situație legală și reglementară sau este într -o situație subiectivă, dedusă dintr -un
contract.12
Acestor probleme ,autori i francezi au răspuns, în sensul că „situația
funcționarului este legală și reglementară, și nu subiectivă”. În prezent, în Franța
Statutul funcționarilor publici e constituit din patru reglementări: Legea din 13 iulie
1983 referitoare la drepturile și obl igațiile funcționarlor; Legea din 11 ianuarie 1989
privind funcția publică de stat; Legea din 26 ianuarie 1984 privind funcția publică
teritorială și Legea din 9 ianuarie 1986 privind funcția publică din spitale.13
În prezent, cu privire la apartenența ins tituției funcționarului public la dreptul
public sau dimpotrivă, la dreptul comun al muncii,se exprimă trei mari opinii:
– opinia conform căreia funcționarul public este o instituție care își relevă
apartenența(tradițională, de altfel), la dreptul public, mai exact dreptul administrativ;

10 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul Funcționarului Public European , editura
Univers ul Juridic, București 2007, p.13
11 Antonie Iorgovan , Tratat de drept administrativ ,vol I, editura All Beck, Bucureși 2006, p. 261
12 Idem
13 Romeo Paul Postelnicu , Statutul funcționarilor publici , editura Universitară „Carol Davila”,
București 2006 , p.53

5 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

– opinia conform căreia funcționarul public este o instituție care constituie
obiect de studiu al dreptului muncii, aparținând, în consecință, ramurii dreptului
privat;
– o a treia opinie, prin care se încearcă o conciliere între cele două mari ramuri
ale dreptului, prin care funcționarul public este așezat la întâlnirea dintre ramura
dreptului public și cea a dreptului privat, ea împrumutând particula rități de la ambele
ramuri de drept.
Din această concepție, rezultă abordări diferite, cu privire la preponderența
regăsirii în statutul funcționarului public a elementelor de statut juridic al salariatului
sau a elementelor care dau identitate acestei in stituții plasând -o în sfera dreptului
public și numai în completare regăsindu -se aspecte ale statutului juridic al
salariatului.14
Regimul funcționarului european a împrumutat unele din dimensiunile
regimurilor naționale ale funcțiilor publice, peste care s-au suprapus elemente deduse
din faptul că el își desfășoară activitatea într -un spațiu pe care doctrina comunitară îl
denumește teritoriu comunitar.15
Curtea Europeană însăși folosește adesea conceptul de „teritoriu comunitar” ,
care „apare ca un teritor iu funcțional cu o geometrie variabilă, după competenele
comunitare în cauză ”.16
Instituțiile europene cele mai importante sunt: Consiliul Europei, Parlamentul
European, Comisia Europeană, Curtea de Justiție și Tribunalul de primă instanță,
Curtea de Contu ri, Tribunalul Funcției publice a Uniunii Europene.
Acestor instituții se adaugă alte organe și anume: Mediatorul European, Banca
Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social, Comitetul Regiunilor și Bnaca
Europeană de Investiții.17

14 Verginia Verdinaș , Legea nr.188/1999 privind Statutul juridic al funcționarului public, republicată
,comentată și adnotată , editura LuminaL ex, ediția a III-a, București 2004, p.350 -352
15 Idem
16 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul Funcționarului Public European , editura
Universul Juridic, București 2007, p.15
17 Augustin Fuera , Manualul Uniunii Europene , ediția a III-a revăzută și a dăugită, editura Universul
Juridic, București 2006 , p.124

6 Rǎspunderea disc iplinarǎ a funcționarului public european

Fiecare din aceste organisme are o politică proprie de personal, politică însă
grefată pe un statut comun tuturor funcționarilor publici europeni.
În literatura occidentală contemporană, mai ales în cea comunit ară, se pun, în
legătură cu funcționarii publici europeni, două probleme:
-mai întâi, care este locul și rolul lor în viața Comunității?
-în corelație cu primul aspect, în ce mod se implică ei în realizarea politicii
europene?
Pentru că problemele puse în discuție se află într -o clară dependență, două
variante de răspuns se pot lua în considerație.
O primă variantă de răspuns ar fi în a le recunoaște funcționarilor europeni
doar un rol executiv, ei neavând decât calitatea de realizatori efectivi ai deci ziilor care
au fost trasate de către autoritățile politice europene.18
O a doua variantă de răspuns ar viza recunoașterea unui rol efectiv în a
influența politica Uniunii. Din această perspectivă, funcționarul european nu se
limitează doar să execute deciz iile, el se implică efectiv și în elaborarea acestora.19
Calea de urmat nu este deloc simplă. Dificultatea găsirii celei mai bune soluții
rezultă, printre altele, din faptul că Uniunea Europeană este constituită dintr -un
conglomerat de state, fiecare cu tr adiții diferite în ceea ce privește funcția publică.
Aceste tradiții influențează în mod firesc diferite experiențe comunitare, fără a
determina însă transformarea funcției europene într -una de tip francez, german, sau
englez, de exemplu.20

18 Marcel Ioan Rusu , Funcționarul public și corupția , editura Universității „Lucian Blaga” , Sibiu
2008, p.39
19 Acesta este un element care deosebește funcționarii europeni de cei naționali .
20 Marcel Ioan Rusu , Funcționarul public și corupția , editura Universității „Lucian Blaga” , Sibiu
2008, p.40

7 Rǎspunder ea disciplinarǎ a funcționarului public european

CAPITOLUL II
GENERALITĂȚI PRIVIND FUNCȚIA PUBLICĂ EUROPEANĂ ȘI
FUNCȚIONARUL PUBLIC EUROPEAN

2.1. NOȚIUNEA DE FUNCȚIE PUBLICĂ ÎN CONTEXT EUROPEAN ȘI
DEFINIREA NOȚIUNII DE FUNCȚIONAR PUBLIC EUROPEAN

Există două categorii de funcții publice în țările Uniunii Europene:
– mai întâi, sunt funcționarii care lucrează la nivelul instituțiilor comunitare și
care pot fi desemnați cu titulatura de funcționari europeni,
– iar mai apoi există corpul de funcțion ari care lucrează în administrația
proprie a fiecărui stat .
Și în acest domeniu se verifică principiul general al subsidiarității legislației
comunitare. Fiecare stat membru reglementează regimul corpului de funcționari
proprii în acord cu exigențele sist emului legislativ autohton. Cu privire la funcționarii
europeni, reglementarea statutului acestora revine instituțiilor comunitare.21
În ceea ce privește reglementarea funcției publice există în țările Uniunii
Europene o dispută între concepția axată pe id eea de statut legal al funcționarului
public (ca în situația adoptată în reglementarea românească) și concepția statutului
contractual. Între cele două soluții posibile diferența majoră constă în încadrarea
funcționarului în sfera instituțiilor de drept pu blic, model adoptat de legislația din țara
noastră, sau în sfera instituțiilor dreptului privat, ceea ce afectează puternic raportul de
autoritate în care trebuie să gândim că se situează un funcționar public22.
În contextul dreptului european, cadrul norm ativ privind funcția publică a fost
influențat de adoptarea de către Comisia Europeană a Cărții Albe cu privire la reforma

21 Olivian Mastacan , Răspunderea penală a funcționarului public , editura Hamangiu, București 2008,
p.2
22 Mihaela Tofan , Dreptul Europen al Funcției Publice , Universitatea ”Al. I. Cuza” ,Centrul de studii
Europene, Iași 201 0, p. 18

8 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

administrativă, încă din martie 2000. Acest document a evidențiat principiile
administrației publice la nivel european, punându -se accent pe calitatea serviciilor
oferite, independența funcționarului, angajarea răspunderii acestuia pentru toate
faptele săvârșite, eficiența și transparența serviciului public prestat către cetățenii
europeni.23
Pentru transpunerea în practică a acestor principii a fost adoptat în 13
septembrie 2000 Codul bunei cuviințe în administrația publică (The Code of Good
Administrative Behaviour), conceput în primul rând ca un instrument de lucru pen tru
personalul instituțiilor europene care lucrează în mod direct cu publicul. Mai mult,
codul urmărește și informarea cetățenilor asupra dreptului de a beneficia de servicii de
calitate, asupra condițiilor în care trebuie să se aștepte să fie tratați în m omentul în
care abordează în instituție europeană24.
În fiecare țară apuseană există tradiții ale funcției publice. Se apreciază că
prima țară care a adoptat un Statut general al funcției publice este Spania, prin Legea
din 1852, urmată de Luxemburg, prin tr-o lege din anul 1872 și Danemarca, în 1899.
În Italia, primul statut al funcționarilor civili a fost adoptat la 22 noiembrie 1908 iar în
Republica Irlanda prima lege privind funcția publică datează din anul 1922. Olanda și
Belgia au adoptat prima lege p rivind funcționarii în 1929 iar Regulamentul general al
funcționarilor din Regatul unit al Marii Britanii și Irlandei de nord apare în 1931.25
Se pare că Germania are tradiții în ceea ce privește funcția publică încă din
evul mediu, căci profesorul Jacques Ziller aprecieză că prima lege privind codificarea
generală a normelor funcției publice s -a adoptat de către regimul național socialist în
1937, deși a existat un Cod bavarez al funcției publice încă de la începutul secolului al
XIX-lea, mai exact de la 1 iulie 1806.26
Paradoxul legislativ din Germania se regăsește și în Franța, unde tradițiile
funcției publice sunt cu mult anterioare Revoluției de la 1789 iar Camerele

23 Marcel Ioan Rusu , Funcționarul public și corupția , editura Universității „Lucian Blaga” , Sibiu
2008, p.40
24 Mihaela Tofan , Dreptul Europen al Funcției Publice , Universitatea ”Al . I. Cuza” , Centrul de studii
Europene, Iași 2010,p. 18
25 Idem
26 Marcel Ioan Rusu , Funcționarul public și corupția , editura Universității „Lucian Blaga” , Sibiu
2008, p.41

9 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

parlamentare au discutat proiecte de lege în repetate rânduri (1879, 1885, 1909 etc.),
dar primul Statut al funcției publice a fost adoptat abia de regimul de la Vichy
(octombrie 1946).27
Grecia a adoptat primul Statut al funcționarului public în anul 1951, fiind
inspirat, după c um apreciază prof. Ziller, din statutul francez, din dreptul german și
din dreptul englez al funcției publice.
Două chestiuni se impun a fi analizate pentru aprecierea reglementării funcției
publice din țările Uniunii Europene:
– care sunt categoriile de funcționari ce intră sub incidența statutului, adică a
regimului juridic unilateral (de drept public) și
– care este gradul de generalitate a regulilor cuprinse în statut.
În cele mai multe țări (Belgia, Grecia, Spania, Franța, Irlanda, Olanda,
Portugal ia) statutul se aplică tuturor agenților permanenți ai administrației publice,
adică, stat, colectivități teritoriale. Aceasta era și situația din Italia, până la decretul –
lege din februarie 1993 al Guvernului Amato.
Regula aplicării statului tuturor agen ților este nuanțată în ceea ce privește
agenții temporari, care nu trebuie confundați cu cei care au normă redusă.
Într-o a doua grupă se situează Germania și Luxemburg, unde tradiția impune
o distincție clară între funcționarii supuși unui regim de drept public unilateral
(Beaute) pe de o parte și salariații (Angestellte) și muncitorii (Arbeiter), supuși
regimului contractual pe de altă parte. Distincția este fundamentată pe diferența
intrinsecă a funcțiilor, dreptul german stabilind astfel și o ierarhiza re a personalului
din administrația publică. În doctrina germană se apreciază că numai funcționarii pot
exercita prerogativele de putere publică ori de funcții legate de apărarea interesului
general și aceasta în cadrul unor funcții cu caracter permanent, pe când celelalte două
categorii de personal îndeplinesc funcții de birou, cu caracter administrative sau
funcții cu caracter etnic28.

27 Marcel Ioan Rusu , Funcționarul public și corupția , editura Universității „Lucian Blaga” , Sibiu
2008, p.41
28 Roxana Mariana Popescu, Mihaela Augustina Dumitrașcu, Augustin Fuerea , Drept comunitar
european – caiet de seminar , editura Prouniversalis, București 2005, p. 125

10 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

În Regatul Unit diferența se face între dreptul comun și r egimul statutar al
funcției publice, fiind admis că servitorii coroanei (crown servants) sunt supuși
regulilor lui common law pe când statutul de civil servant este în exclusivitate
rezervat agenților din administrația de stat. De asemena, în Damenarca se remarcă o
situație particulară, majoritatea covârșitoare a funcționarilor sunt supuși regimului
statutar, cu toate că în anul 1969 a fost vehiculată o reformă contractualistă în această
privință.29
Deși au debutat în condiții specifice fiecărui stat, regle mentările legislative în
materia funcției și funcționarului public au convers curând spre valori și principii
comune, care au conturat începând cu a doua jumătate a secolului trecut ceea ce astăzi
numim Dreptul funcției publice europene.30
Instituțiile Eur opene reunesc personal cu pregătire diversă, a căror activitate se
desfășoară în conformitate cu prevederile cuprinse în acte normative special adoptate.
Aceste acte normative conturează dreptul funcției publice europene, ramură de
drept nouă care a dobân dit autonomie datorită interesului special acordat acestor
norme juridice și datorită importanței domeniului de reglementare pentru întreaga
activitate a uniunii31.
Noțiunea de funcție publică europeană a intrat în limbajul fiecăruia dintre noi,
fiind util izată în două sensuri, diferite în funcție de contextul concret.
Mai întâi, în sensul cel mai larg al termenului, funcția europeană desemnează
atât persoanele investite cu autoritate publică care lucrează pentru o instituție sau un
organism european dar ș i funcționarii care desfășoară activitate în structurile
administrației publice pentru fiecare dintre statele membre ale Uniunii Europene.32
La rândul lor, persoanele care lucrează pentru instituții și organisme europene
sunt fie funcționari europeni (în s ensul restrâns al noțiunii) fie agenți contractuali,

29 Roxana Mariana Popescu, Mihaela Augustina Dumitrașcu, Augustin Fuerea , Drept comunitar
european – caiet de seminar , editura Prouniversalis, București 2005, p. 125
30 Augustin Fuera , Funcționar public.Răspundere disciplinară.Termen de prescripție p. 62 -74 în
Revista Buletinul Casației nr 11/2012, editura C.H. Beck, Bucu rești
31 Mihaela Tofan , Dreptul Europen al Funcției Publice , Universitatea ”Al. I. Cuza” , Centrul de studii
Europene, Iași 201 0, p. 20
32 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european , editura Universul
Juridic, București 2007, p.165

11 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

adică persoane care desfășoară activitate în baza unui contract de muncă și nu sunt
investite cu autoritate publică.
Cele trei comunități inițial înființate (Comunitatea Economică Europeană ,
Comunitatea Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea pentru Energie Atomo -Electrică )
au avut fiecare corpul propriu de funcționari, cu reglementări normative speciale.
Până la intrarea în vigoare a Tratatului de fuziune, au existat trei categorii de norme
de drept al funcției publice europene, reglementări distincte mai ales din punct de
vedere al ierarhizării gradelor, nivelului de remunerație, regimul pensiilor .
Art. 24 din Tratatul de fuziune a executivelor comunitare (1967) a impus
stabilirea unui regulament unic și comun pentru personalul instituțiilor comunitare.
Unificarea s -a realizat prin Regulamentul C.E.E., C.E.C.A. și C.E.E.A. nr. 259
din 29 februarie 1968, modificat de mai multe ori. Cea mai recentă și mai importantă
modificare s -a realizat prin Regulamentul CE și EURATOM nr. 723 din 22 martie
2004. Acest regulament, modificat și reunit cu alte texte interne ale instituțiilor
europene este cunoscut sub denumirea de Statut, cu subtitlul “Regulamente și
reglementări aplicabile funcționarilor și altor agenți ai Comunitătilor Europene” .33
Definiția noțiunii de funcționar european în sens restrâns este cuprinsă în art. 1
din Statut, potrivit căruia „este funcționar al comunități lor, în sensul prezentului
statut, orice persoană care a fost numită în condițiile prevăzute de acest statut, într -o
funcție permanentă dintr -una din instituțiile Comunității, printr -un act scris al
autorității investite cu puterea de numire de această ins tituție.”34
Dobândirea c alității de funcționar european este condiționată de existența
actului de numire emis de autoritatea competentă. Ca regim juridic, actul de numire
prezintă următoarele trăsături:35
– este un act unilateral , ceea ce semnifică faptul că, în momentul emiterii sale,
singura parte care își asumă obligații este emitentul însuși; destinatarul sau

33 Constanța Călinoiu, Verginia Verdinaș , Teoria Funcției Publice Comunitare, editura Lumina Lex,
București 1999, p.12
34 În conformitate cu dispozițiile articolului 1 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene din
01.01.2014, publicat în Jurnalul Oficial
35 Augustin Fuera , Funcționar public.Răspundere disciplinară.Termen de prescripție p. 62 -74 în
Revista Buletinul Casației nr 11/2012, editura C.H. Beck, București

12 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

beneficiarul actului de numire dobândește obligații doar după exprimarea acceptului
cu privire la funcția sau demnitatea publică pentru care beneficiază de actul de
numire;
– trebuie emis doar în considerația unui post vacant , care a fost ocupat prin
concurs sau prin obținerea unui mandat electiv;
– este un act de autoritate , care prod uce efecte numai dacă a fost emis de
organul sau instituția competentă con form normelor de drept european aplicabile;
– conferă beneficiarului sau destinatarului calitatea de funcționar, fiind un act
juridic constitutiv de drepturi ;
– este un act juridic formal , în sensul că trebuie să se prezinte în mod
obligatoriu sub formă materială, un înscris sau un document trebuie să cuprindă
prevederile concrete ale actului de numire;
– trebuie să arate în mod obligatoriu emitentul, data emiterii, funcția vacantă ,
beneficiarul actului de numire, data numirii pe funcție și motivele investirii.
Pe lângă personalul care lucrează pentru org anisme sau instituții europene
având calitatea de funcționari publici, mai lucrează și persoane cu contract de muncă
sau cu contr act de colaborare, desemnați cu titulatura de agenți contractuali.
Calitatea de agent contractual este diferită de cea de funcționar deoarece
agentul nu beneficiază de dreptul la carieră, nu este stabil în postul ocupat și nici nu
dobândește mare parte d in drepturile cuprinse în statut . Agenții contractuali pot
beneficia de prevederile statutului numai dacă îi vizează expres, altfel situația lor este
guvernată de regulile aplicabile contractului prin care au devenit agenți contractuali
comunitari. Acești a ngajați pe bază de contract de drept privat nu participă direct la
prestarea serviciului public și nu sunt investiți cu autoritatea publică în desfășurarea
activității lor, prin urmare nu beneficiază de aceeași ocrotire a drepturilor ca și
funcționarii europeni.36
În rândul agenților comunitari care lucrează pe bază de contract se disting
două categorii: agenții contractuali care deservesc diferite instituții sau organisme
comunitare situate la nivelul Uniunii Europene și agenții contractuali de drept priva t

36 Mihaela Tofan , Dreptul Europen al Funcției Publice , Universitatea ”Al. I. Cuza” , Centrul de studii
Europene, Iași 201 0,p. 23

13 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

local. Se includ în această categorie angajații pe bază de contract pentru a deservi un
reprezentant al Comunității într -un stat membru sau nemembru al Uniunii, sau
personalul angajat pentru a duce la îndeplinire anumite sarcini ale Uniunii pe plan
local.
Aceste persoane beneficiază doar de remunerație din surse comunitare, dar
întreaga lor activitate se desfășoară în funcție de regulile de drept ale statului în care
își desfășoară activitatea . Mai mult, dacă pentru litigiile apărute cu privire la
activitatea agenților contractuali comunitari sunt competente să s e pronunțe instanțele
europene (Curtea Europeană de Justiție sau Tribunalul de Primă Instanță, după caz),
pentru soluționarea proceselor în care sunt implicați agenți contractuali de drept local
sunt competente instanțele locale.37
Pentru distincția co ntractualilor de drept european de funcționarii europeni, în
sensul restrâns al noțiunii, trebuie avut în considerare faptul că întotdeauna activitatea
concretă a agentului contractual trebuie să se circumscrie uneia dintre următoarele
situații:
– să desfășoare o activitate cu caracter temporar , ocupând în mod vremelnic un
post care are un caracter temporar dar pentru care titularul este, pentru o perioadă de
timp determină, indisponibilă
– să desfășoare o activitate auxiliară față de activitatea curentă a serviciului în
care activează , îndeplinid sarcini precare prin natura lor.
Au existat situații de utilizare abuzivă a denumirii de post auxiliar, deși
persoana încadrată urma să desfășoare activități permanente pe o perioadă îndelungată
de timp. În aceste situații, judecătorii de la Curtea Europeană de Justiție au procedat la
recalificarea contractului, modificând în mod obiectiv denumirea utilizată pentru
funcția respectivă:38
-să aibă calitatea de consilieri de specialitate , adică personalități ang ajate în
instituțiile europene datorită notorietății într -un anumit domeniu; dacă pentru
interesele comunității este necesară priceperea și competența lor într -un anumit

37 Mihaela Tofan , Dreptul Europen al Funcției Publice , Universitatea ”Al. I. Cuza” , Centrul de studii
Europene, Iași 201 0,p. 2 4
38 Idem

14 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

moment, atunci vor avea calitatea de agenți contractuali d e drept comunitar, în baza
unui contract de consiliere (consultanță de specialitate).

2.2. CLASIFICAREA POSTURILOR FUNCȚIEI PUBLICE EUROPENE

În conformitate cu p revederile articolului 5 din Statut, se instituie norma de
principiu potrivit că reia posturi le menționate în Statut vor fi clasate, în funcție de
natura și importanța atribuțiilor pe care le au, în categoria fu ncțiilor administrative
(AD), categoria funcțiilor de asistenți (AST) și o grupă de funcții de secretari și
personal administrativ (denumi tă în continuare AST/S C).
Constatăm astfel că funcționarii europeni sunt împărțiți în trei categorii:

Categoria funcțiilor administrative (AD) , care, la rândul ei, cuprinde 12
grade , de la AD 5 la AD 16, corespunzătoare atribuțiilor administrative, de consultare,
lingvistice și științifice.
Candidații pentru un post de admini strator în cadrul instituțiilor europene,
trebuie să dea dovadă de dinamism, inițiativă și competență în gestionarea resurselor
umane și materiale.
Cea mai mare parte a posturil or aparținând acestei categorii sunt posturi de
administrare și gestiune în sens larg și multe dintre acestea sunt deschise absolvenților
diferitelor specializări.
Un funcționar poate exercita atribuții în domenii variate. De exemplu, poate
participa la p rocesele legislative și bugetare ale Uniunii Europene sau la coordonarea
politicilor economice generale ale statelor membre ori la asigurarea respectării și
interpretării uniforme a dreptului european.39
Există, de asemenea, posturi în domenii precum cel a l mediului înconjurător,
al negocierii cu alte țări sau punerea în aplicare a politicii agricole comune.

39 Mihaela Tofan , Dreptul Europen al Funcției Publice ,Universitatea ”Al. I. Cuza” , Centrul de studii
Europene, Iași 201 0,p. 2 5

15 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

Marea diversitate a activităților Uniunii Europene oferă posibilitatea
funcționarilor de a avea o carieră motivantă.Posturile de natură lingvistică din
categoria AD reunesc traducători și interpreți, funcționari ale căror cunoștințe
lingvistice sunt, bineînțeles motivul pentru care au fost angajați.
Candidații pentru astfel de posturi treb uie să justifice calitățile lingvistice și
trebuie să fie titularii unei diplome universitare.
Pentru numirea în treptele AD5 și AD6 de funcții administrative este necesar a
fi îndeplinite ce l puțin următoarele condiții:40
– un nivel de educație care să corespundă studiilor universitare încheiate de cel
puțin trei ani și atestate prin diplomă sau,
– acolo unde se justifică prin interesul serviciului, pregătire profesională la un
nivel echivalent.
Pentru numirea în treptele AD 7-AD16 de funcții administrative este necesar a
fi îndeplinite cel puțin următoarele condiții:41
– un nivel de educație care să corespundă studiilor universitare încheiate și
atestate prin diplomă, atunci când perioada normală de studii universitare est e de 4 ani
sau mai mult sau,
– un nivel de educație care să corespundă studiilor universitare încheiate și
atestate prin diplomă și experiență profesională adecvată de cel puțin un an atunci
când perioada normală de studii universitare este de 3 ani sau,
– acolo unde se justifică prin interesul serviciului, perfecționare profesională la
un nivel echivalent.
Categoria de funcții de asistenți (AST) , care cuprinde 11 grade ,
corespunzătoare atribuțiilor executive, tehnice și de birou.
Candidații pentru pos turile din categoria AST sunt însărcinați cu atribuții de
execuție, acoperind toate domeniile activității Uniunii Europene.

40 În conformitate cu dispozițiile articolului 5 alineat 3, litera b din Statutul funcționarilor Uniunii
Europene din 01.01.2014 publicat în Jurnalul Oficial
41 În conformitate cu dispozițiile artic olului 5 alineat 3, litera c din Statutul funcționarilor Uniunii
Europene din 01.01.2014 publicat în Jurnalul Oficial

16 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

Aceștia pot, de asemenea, juca un rol important în administrația int ernă a
instituțiilor, în special în domeniul bugetar și financiar sau în gestiunea resurselor
umane, în informatică sau în documentare.
Pentru a candida pe un post din categoria AST persoanele trebuie să aibă o
experiență profesională în domeniul funcției pentru care candidează.
Funcționarii din categoria AST îndeplinesc sarcini de secretariat și de birou,
arhivare și au grijă de bunul mers al unei structuri administrative.
Având în vedere specificitatea atribuțiilor de secretariat și pentru a asigura o
gestiune mai eficientă a personalului, concursurile pentru recrutarea personalului de
secretariat pot fi organizate separat, pentru fiecare limbă.
Pentru numirea într -o funcție din categoria AST sunt necesare :42
– studii superioare, atestate printr -o diplomă universitară, sau
– studii medii atestate printr -o diplomă care oferă accesul la învățământul
universitar și o experiență profesională în domeniu de cel puțin 3 ani, sau
– dacă interesul de serviciu o justifică, o formație profesională sau o experiență
profesională de același nivel.
Categoria de funcții de secretari și personal administrativ (denumită în
continuare „AST/SC”) , care cuprinde 6 grade, corespunzătoare funcții lor
administrative și de secretariat.

42 În conformitate cu dispozițiile articolului 5 alineat 3, litera a din Statutul funcționarilor Uniunii
Europene din 01.01.2014 publicat î n Jurnalul Oficial

17 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

CAPITOLUL III
RĂSPUNDEREA FUNCȚIONARULUI PUBLIC EUROPEAN

3.1. CÂTEVA ASPECTE PRIVIND DEONTOLOGIA FUNCȚIONARULUI
PUBLIC EUROPEAN

Se poate vorbi de spre o deontologie a funcționarului european ?
Aceasta este o primă problemă asupra căreia trebuie să reflectăm, deși
răspunsul este ușor de formulat, întrebarea fiind în fond retorică, el presupune
precizarea acelor aspecte specifice care deosebesc statutul funcționarului european și
internațional, în general, de cel al funcționarului național.43
Deontologia, prin obiectul său specifi c și metodele proprii, se află l a
intersecția dintre drept și morală .
De altfel, în doctrina contemporană consacrată funcționarilor publici
internaționali, această problemă e tratată sub titulatura „reguli ale moralei
profesionale”. Autorul citat folosește și termenul de deontologie profesională , al cărui
scop este acela de a suplini carențele din dreptul intern al organizațiilor și tendința de
a se constitui noi reguli de conduită în cadrul acestora. Termenul de „morală
profesională ”, la rândul său, evocă un ansamblu de îndatoriri, principii și n orme
inerente exercitării unei activități profesionale.44
Sintagma „deontologie" provine din cuvintele grecești deon, deontos care
înseamnă ceea ce se cuvine și logos care înseamnă știință.
Astfel deontologia se poate defini ca știința a ceea ce trebuie s ă facem, a ceea
ce trebuie făcut sau ansamblul normelor care conturează un anumit comportament
profesional și privat.45

43 Romeo Paul Postelnicu , Statutul funcționarilor publici , editura Universitară „Car ol Davila”,
București 2006, p.58
44 Verginia Verdinaș , Deontologia vieții publice , editura Universul Juridic, București 2007 p. 19
45 Idem

18 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

Ea include astfel norme de comportament,care privesc atât relațiile de se rviciu
de toate tipurile,ceea ce poate fi evocat prin sintagma de „comportament profesional”
cât și cele care privesc viața privată a acestuia.
Deontologia se referă astfel la regulile proprii unei profesii, a cărei exercitare o
guvernează.Vom regăsi o de ontologie a medicului, a avocatului, a judecătorului, a
jurnalistului, a salariatului și plecând de la normele comune consacrate de acesta, un
specific al deontologiei funcționarului public.46
Una din aspirațiile normative exprimate după 1990 a fost aceea de a elabora nu
numai un Statut al funcționarilor publici, adică o lege care să configureze, din punct
de vedere juridic, funcția publică și pe cei care o exercită, ci și un Cod de conduită a
funcționarilor publici, în care să se regăsească concentrate reg ulile de natură
deontologică specifice funcționarilor publici. O definiție accept ată de specialiștii
englezi, americani , germani, japonezi și francezi a codului etic este aceea că el
reprezintă un document scris ce enunță și e numeră valorile, normele și li purile de
conduită, pe care o anumită întreprindere, instituție, dorește să le vadă aplicate atât în
interior cât și în exterior.47
Deontologia funcționarilor publici naționali prezin tă specificul că ei acționează
în numele puterii publice, că reprezintă i nstrumentul de a voi și de a acționa al
autorității, cum se exprima sugestiv un mare autor interbelic . Ea impune astfel
suveranitatea legii dincolo de interesele individuale, ceea ce atrage necesitatea ca
funcționarul public să aibă aptitudinea de a sluji legea, nu de a o îngenunchea.48
Aceasta chiar în condițiile în care există situații în care arta de a guverna
impune chiar neaplicarea integrală a legii.
In ceea ce privește si tuația funcționarilor europeni ca și cei internaționali, în
general, abordarea acestei probleme trebuie să pornească de la ideea că ei acționează
în afara unor state determinate, în organisme suprastatale, pe de o parte, iar pe de altă
parte că fiecare provine dintr -un anumit stat.

46 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european , editura Universul
Juridic, București 2007, p.168
47 Idem
48 Ibidem p.169

19 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

De aici necesitatea ca funcționarul să aibă aptitudinea de a sluji în mod
autentic interesele organismului căru ia aparține, fără influențe din partea vreunei
puteri naționale sau supranaționale.
În conclu zie, se poate vorbi despr e o deontologie a funcționarului european ,
care se fundame ntează pe principiul că au ca unic scop al activității lor servirea
intereselor instituției europene cărora aparțin, ceea ce presupune, în egală măsură,
aptitudini, cunoștințe, sănătate și moralitate.49

3.1.1. Izvoarele deontolog iei funcționarului public european

Primul izvor de maximă generalitate apl icabile instituțiilor europene , în
ansamblul lor, implicit funcționarilor care își desfașoară activitatea în cadrul lor, îl
reprezin tă izvoarele dreptului european însuși.
Este vorba despre legislația primară, legislația secundară, Codul de conduită
adoptat de Comisie în 1990, principiile generale ale dreptului, cutuma, jurisprudența
Curții Europene de Justiție, dreptul internațional și dreptul național.
Astfel, printre principiile de drept calificate ca izvoare ale dr eptului european
se menționează și principiul loialității, consacrat de articolul 5 (10 ) din Tratat, care
obligă „toate statele membre să ia măsu rile corespunzătoare pentru a asigura
'îndeplinirea obligațiilor decurgând din tratat, sau din actele instituțiilor Comunității
și de a se abține de la orice măsură susceptibilă să pună în pericol realizarea
scopurilor Tratatului ”.50
Însă principalul izvor direct îl reprezintă Statutul funcționarilor europeni, în
care regăsim consacrate dimensiunile regimului juridic aplicabil acestora, drepturile și
obligațiile care le revin, principiile care le guvernează activitatea, precum și
consecințele care intervin în cazul încălcării prevederilor Statutului, alături de care

49 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european , editura Universul
Juridic, Bucur ești 2007 , p.172
50 Idem

20 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

subzistă Codul de conduită adoptat în 1990.51
În aceeași categorie se include și anexele la Statut, care, în conformitate cu
principiul general și universal de drept, fac parte integrantă din actul juridic pe care îl
vizează.
Un alt izvor îl reprezintă regle mentările interne, proprii f iecăr ei instituții, sau
stabilite, de comun acord, de mai multe instituții comunitare.

3.1.2. Princip iile deontologiei funcționarului public european

Dacă de principiu s -a admis că se poate vorbi despre o deontologie a
funcționarului european , în mod necesar va trebui să vorbim și despre anumite
principii care o guvernează și care, în egală măsură , îi determină conținutul.
Un prim principiu îl reprezintă faptul că funcționarii europeni se află în
permanență la dispoziția instituțiilor din care fac parte. Ei trebuie să -și organizeze
astfel viața și activitatea încât să facă față, în orice moment, e ventualelor solicitări
care vin din partea instituției.
Un al doilea principiu este spiritul internațional și european de care trebuie să
dea dovad ă în activitatea lor, care îi obligă la un comportament prin care să se
realizeze echilibrul necesar între s piritul și vocația lor europeană și atașamentul față
de țara ai cărei cetățeni sunt.
Un al treilea principiu, aflat în strânsă dependență cu acesta, îl reprezintă
neutralitatea desăvârșită a funcționarului european, care exclude orice influență, din
parte a oricărui stat, organism național sau internațional, oricărui altui subiect de drept
intern sau internațional.52
Un al patrulea principiu este devotamentul absolut in slujirea intereselor
instituției europene și a politicii europene, în ansamblul său.

51 Augustin Fuera , Funcționar public.Răspundere disciplinară.Termen de prescripție p. 62 -74 în
Revista Buletinul Casației nr 11/2012, editura C.H. Beck, București
52 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, drepturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.421

21 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

3.2. FORME DE RĂSPUNDERE APLICABILE FUNCȚIONARULUI PUBLIC
EUROPEAN

Regimul juridic al funcționarilor publici include și problema răspunderii
acestora, a cărei menire trebuie să constea în reprimarea greșeliilor comise de agenții
publici.53
Prin intermediul răspunderii, se realizează atât scopul preventiv cât și cel
sancționator, analizate în mod constant de doctrina juridică. Acestor două scopuri li se
mai adaugă un al treilea, și anume car acterul educativ, care include prevenirea dar nu
se confundă cu aceasta.54
Funcționarul public, indiferent că este național sau internațional, trebuie să -și
ducă la bun sfârșit atribuțiile, nu pentru că așa i se impune, ci fiindcă e convins că ele
reprezin tă rostul său profesional. Pentru el nu există valoare mai importantă decât
îndeplinirea, cu o convingere reieșită din înțelegerea rațională a fenomenelor, a
sarcinilor sale.55
În ceea ce privește răspunderea funcționarului european, o regăsim
reglementat ă în titlul VI denumit „regimul disciplinar”, fiind vorba despre
consacrarea regimului juridic al răspunderii disciplinare a funcționarilor europeni,
dezvoltat în anexa IX la Statut intitulată „proceduri disciplinare”.
Nu trebuie interpretat în sensul că singura formă de răspundere specifică
funcționarilor europeni ar fi răspunderea lor disciplinară.
Ca și funcționari naționali, în afară de aceste forme de răspundere se mai
regăsește și răspunderea lor patrimonială, răspunderea penală.

53 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european ,editura Universul
Juridic, Buc urești 2007, p.173
54 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, drepturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.422
55 Idem

22 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

Doctrina franceză, de asemenea este consecventă în a susține că funcționarilor
le sunt aplicabile mai multe forme de răspundere, și anume materială, penală și
disciplinară.56
Mutatis -mutandis, raționamentul este valabil și în ceea ce privește regimul
funcționarilor europeni, în sensul că urmează să identificăm următoarele forme de
răspundere aplicabile lor57 :
– o răspundere administrativ patrimonială a funcționarului european față de
Comunitate, potrivit căr eia funcționarul european poate fi ținut să repare, în tot sau în
parte, prejudiciul suportat de Comunitate cauzat de greșelile personale grave pe care
acesta le -ar fi comis cu ocazia exercitării funcției sale;
– o răspundere penală, care este reglementa tă de secțiunea 7 ale Anexei IX la
Statut;
– o răspundere administrativ disciplinară, care face obiect de reglementare al
titlului VI din Statut și al Anexei IX

3.3. PRINCIPII GENERALE CARE GUVERNEAZĂ RĂSPUNDEREA
DISCIPLINARĂ A FUNCȚIONARULUI PUBLIC EUR OPEAN

Aceste principii care guvernează răspunderea funcț ionarului european, trebuie
analizate în contextul răspunderii Comunităților în ansamblul lor. Astfel răspunderea
acestora este dominată de principiul că ele nu răspund doar pentru pagubele provocat e
de instituții, pentru greselile de serviciu aș a zis "anonime" ci și pentru pagubele
cauzate prin greselile personale ale unui agent respectiv pentru greseala acestuia cu
condiția ca ea să intervină în exercițiul serviciului.58
În ceea ce priveste princip iile răspunderii discipli nare a funcționarului
european identificăm:

56 Mihaela Tofan , Dreptul Europen al Funcției Publice , Universitatea ”Al. I. Cuza” , Centrul de studii
Europene, Iași 201 0,p. 2 6
57 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european ,editura Universul
Juridic, București 2007, p.174
58 Ibidem, p. 1 75

23 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

1. Un prim principiu îl reprezintă acela că răspunderea disciplinar ă intervine ca
urmare a comiterii unei abateri disciplinare, noțiune care include orice încălcare a
obligațiilor impuse de prezentul statut în mod voluntar sau prin neglijență.
Foarte important este faptul că încălcarea obligațiilor de serviciu poate fi
realizată atât de funcționa r cât si de fostul funcționar . Rezultă concluzia că în dreptul
european al funcției publice, răspunderea este o instituție care nu presupune cu
necesitate existența unui raport de funcție publică, funcționarii publici așa -zisi"activi" .
Că ea poate viza nu doar funcționarii în exercițiu, ci și foștii funcționari , al
căror raport de funcție publică a încetat din diferite motive, ceea ce nu înseamnă că a
încetat ș i răspunderea în cazul în care persoana respectivă a comis unele abateri.59
Sunt ab ateri disciplinare:
– întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
– absențe nemotivate de la serviciu;
– intervențiile pentru soluționarea unor cereri în afara cadrului legal;
– atitudinile nerespectoase în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu;
– nerespectarea secretului profesional sau a confidențialității lucrărilor
care au acest caracter;
– refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile și atribuțiile de serviciu;
– neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor;
– manif estări care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției
publice din care face parte funcționarul respectiv;
– exprimarea sau desfășurarea, în calitate de funcționar public ori în
timpul programului de lucru, a unor opinii sau activități publi ce cu caracter politic;
– încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și
interdicții privind funcționarii publici
2. Principiul universal de drept non bis in idem, potrivit căruia "aceea și fapt ă
nu poate da loc decât la o singur ă sancțiune disciplinar ă".60

59 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european , editura Universul
Juridic, București 2007, p.175
60 Ibidem, p.176

24 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

Constat că prin acest principiu se interzice aplicarea a două sancțiuni
disci plinare funcționarului european pentru o singură abatere.

3. Principiul neretroactivit ății sanc țiunii disciplinare, derivat prin principiul
general de drept al ner etroactivității legii, înscris ș i în articolul 15(2) din Constituția
României precum si din caracterul, în esență neretroactiv, al actului administrativ.
Rezultă că o sancțiune adm inistrativ disciplinară nu poate produce efecte decât
din momentul în care a fost adusă la cunostința funcționarului.

4. Principiul cercet ării prealabile . Sancțiunea disciplinară se poate aplica doar
după ce s -a realizat o cercetare prealabilă a faptei de săvâr șirea căreia este acuzat
funcționarul.
Fac excepție sancțiunile avertismentului și ale blamului, care pot fi aplicate
direct de autoritatea competentă.

5. Principiul individualiz ării sanc țiunii, care impune să se țină seama de
împrejurările în care fapta a fost săvârsită, de latura obiectivă si subiectivă a acesteia,
de consecințele faptei si de comportamentul gen eral al funcționarului european ,
inclusiv existența unor antecedente disciplinare în trecutul său profesional.61
În funcție de unele e lemente (caracterul faptei, circumstanțele în care a fost
îndeplin ită, persoana făptuitorului ) sancțiunea poate varia de la cea mai simplă,
avertismentul, până la cea mai drastică, revocarea din funcție, si poate fi însoțită sau
nu de o sancțiune compleme ntară.
Articolul l 2 din Anexa 9 prevede că raportul prin care este sesizat consiliul de
disciplină de către autoritatea învestită cu puterea de numire va cuprinde, pe lângă
faptele comise de funcționar, ș i circumstanțele în care s -au săvârsit acestea, dac ă este
necesar, tocmai pentru a fi luate în considerație la individualizarea sancțiunii.

61 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, drepturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.424

25 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

6. Principiul comunic ării
Comun răspunderii disciplinare a funcționarilor naționali și internaționali e ste
și regula comunicării. Regula comunicării dosarului este una din legile "de fier" și în
cazul răspunderii disciplinare a funcț ionarului europea n. În mod categoric "orice
decizie individuală luată în aplicarea prezentului statut trebuie să fie comunicată în
scris, de îndată funcționarului interesat. Orice decizie vizând o plângere trebuie să fie
motivată" .62
Constat că textul instituie o normă de principiu care vizează orice decizie în
legătură cu funcț ionarii europeni , inclusiv cele care au ca obiect intervenția unor
forme de ră spundere.
Comunicarea nu vizează doar decizia în sine, ci întreg dosarul care a stat la
baza emiterii lui. Articolul 13 din Anexa IX prevede că funcționarul are dreptul de a
obține comunicarea integrală a dosarului său i ndividual și să poată face copie după
orice piesă care are legătură cu procedura disciplinară.
Preciz ez că prin "dosar" trebuie să înțelegem documentele care fundamentează
și concretizează sancțiunea disciplinară respectivă, dar și dosarul individual al
funcționarului, a cărui studiere ar avea relevanță și l-ar putea ajuta în apărarea sa.

7. Implicarea organului de disciplin ă, care se bucură de independență totală în
exercitarea atribuțiilor sale.
Prin Statut, se prevede constituirea în fiecare instituț ie a unui consiliu de
disciplină sau a mai multor astfel de consilii, dacă numărul funcționarilor impune
acest lucru.
Consiliul de disciplină este învestit cu atribuții în ceea ce priveste derularea
procedurii răspunderii disciplinare, și rolul său este d e a proteja funcționarul
împotriva unor decizii arbitrare, abuzive, care ar putea fi luate împotriva sa, dar de a
proteja și instituț ia europeană , prin sancționarea celor care se fac vinovați de

62 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, drepturi și obligați i, editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.424

26
Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

comiterea unor încălcări ale obligațiilor care le revin funcț ionarilor europeni în
calitatea pe care o au.63

8. Principiul potrivit c ăreia autoritatea care este învestit ă cu puterea de numire
este cea îndreptățită să și sanc ționeze pe func ționarul eur opean .
Astfel, această autoritate va putea să aplice unele sancțiuni în mod direct, fără
nici o formalitate64, iar altele le va putea aplica abia după ce a fost îndeplinită
procedura disciplinară reglementată în Anexa IX din Statut.

9. Recunoa sterea drep tului la ap ărare al func ționarului european .
Astfel, articolul 13 din Anexa IX, recunoaste, de principiu, dreptul la apărare
al funcț ionarului european , care presupune următoarele elemente:
– comunicarea întregului dosar incriminator către funcționarul încriminat;
– acordarea unui termen de cincisprezece zile în interiorul căruia funcționarul
să își poată pregăti apărarea;
– dreptul funcționarului ca în fața organului de disciplină să -și poată susține
observațiile și apărarea în mod scris sau oral;
– dreptul funcționarului de a fi asistat în fața organului de disciplină;
– dreptul de a apela la martori, care aparține, în egală măsură, atât
funcționarului cât și autorității.

10. Func ționarii beneficiaz ă de dreptul de a introduce ac țiuni la organele
comunitare de jurisdic ție.
Acest drept este recunoscut funcționarilor oficiali, sintagmă care desemnează

63 Intervenția unui organ de disciplină de regulă denumit consiliu reprezintă o garanție a funcționarilor
împotriva arbitrariului puterii discreționare a șefilor ierarhici, comună at ât funcționarilor naționali cât și
celor europeni.
64 Este vorba despre aplicarea sancțiunilor disciplinare cu caracter moral, respectiv avertismentul și
mustrarea(blamul), iar restul sancțiunilor se vor putea aplica abia după parcurgerea procedurii
discipl inare reglementată de anexa IX din Statut.

27 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

persoanele numite în funcții stabilite în cadrul personalului unei autorităț i europene
prin decizia scrisă a autorității competente să numească, potrivit regulamentului de
personal în vigoare.65
Tuturor le este recunoscută capacitatea de a se adresa organelor jurisdicționale
europene , în următoarele condiții:66
– se impune avizul autorității învestite cu puterea de numire;
– adresarea se face pe cale ierarhică, prin intermediul superiorilor direcți,
scopul procedurii fiind acela de a asigura condițiile rezolvării amiabile a litigiilor;
– foarte important este faptul că funcț ionarii europeni au dreptul să acționeze
împotriva oricărui act care îi afectează, chiar dacă actul atacat nu le -a fost lor adresat
ci altor persoane;
– condiția care se impune este ca actul, prin conținutul lui, să afecteze dreptul
funcționarului reclamant, sau un inter es al acestuia, iar funcționarul să acționeze în
valorificarea propriului interes.
– interesantă și relevantă este și dispoziț ia care îndreptățește funcț ionarul
european să atace orice decizie care îl afectează, indiferent dacă este vorba despre o
decizie care a fost deja luată sau care trebuia să fie luată însă instituția nu a făcut acest
lucru.
Regăsesc aici distincția dintre forma tipică și forma asimilată a unui act
juridic, specifică dreptului administrativ, care legitimează o acțiune în contencios
administrativ.
Forma tipică este atunci când actul a fost deja emis însă el are caracter ilegal,
iar cea asimilată este atunci când autoritatea competentă nu a emis actul desi trebuia,
era obligată să o facă.67
Orice persoană vizată de prezentul Statut se poate plânge împotriva unei
decizii care consideră că îl afectează fie că decizia a fost deja luată fie că nu a fost
luată, de și autoritatea era obligată să o ia.

65 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, drepturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.426
66 Idem
67 Ibidem, p. 427

28 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

Concluzii cu privire la dreptu l funcț ionarilor europeni de a introduce acțiuni în
fața organelor comunitare de jurisdicție:68
– Art. 179 din Tratatul CE dispune referitor la competența Curții de Justiție de
a "statua cu privire la orice litigiu dintre comunitate și agenții săi în limit ele și
condițiile determinate de Statut sau rezultând din regimul aplicabil acestora din
urmă" ;69
– termenul de agent trebuie privit în sens larg, astfel încât dreptul să privească
în egală măsură atât funcț ionarii europeni , "oficialii comunităților" cât și alte categorii
de personal, în care se include personalul temporar, auxiliar si local, consilierii etc;
– procedura sesizării de către funcț ionarul european a organelor de jurisdicție
este dominată de principiul că sesizarea se face prin intermediul șefilor ierarhici și cu
avizul Autorității de numire;
– funcționarii sunt îndreptățiți să acționeze împotriva oricărui act care îi
afectează, indiferent că acest act le este lor adresat sau vizează alte persoane. Singura
condiție este ca funcționarul să pr omoveze acțiunea în ocrotirea unui interes propriu si
concret;
– fundamentul competenței Curții de Justiție în spețele care îi privesc pe
funcționarii publici dă în competența Curții litigiile cu caracter patrimonial și în
cauzele prevăzute de Statut, atributul de a controla integral exercițiul puterii
discreționare și de a modifica sau raporta măsura contestată.

11. Principiul radierii sanc țiunilor disciplinare
Funcționarului sancționat disciplinar să ceară ștergerea din dosarul său
personal a sancțiu nilor care i -au fost aplicate.
Acest drept se na ște la intervale diferite de timp, în funcție de sancțiunea
disciplinară a cărei radiere se cere. Astfel, în cazul în care funcționarul solicită

68 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, drepturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.428
69 Idem

29 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

radierea sancțiunilor de avertisment și mustrare (blam) termenul cerut este de trei ani
de la data când i-a fost aplicată sancțiunea respectivă.70
În cazul în care se cere radierea oricărei alte sancțiuni, cu excepția celei a
revocării, termenul este de sase ani.
Constat că nu este vorba de o radiere de drept, regăsită în sistemele naționale
ale funcției publice, ci o radiere la cerere, care este lăsată la latitudinea autorității
învestită cu puterea de numire, și care implică și decizia consiliului de disciplină.
O altă observ ație vizează termenele mari care trebuie să curgă pentru a se
putea solicita radierea sancțiunii, chiar în cazul unor sancțiuni care nu prezintă
gravitate deosebită, cum sunt avertismentul si blamul.
În concluzie, procedura și pe deapsa disciplinară au efecte cu caracter
profesional. Ele afectează agentul în situația sa, nu în bunurile sau în libertatea sa,
deosebindu -se astfel de răspunderea penală, după cum a statuat și Curtea de Justiție a
Comunităților Europene.71

70 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european , editura Universul
Juridic, București 2007, p.178
71 Ibidem , p.180

30 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

CAPITOLUL IV
RĂSPUNDERE A DISCIPLINARĂ A FUNCȚIONARULUI
PUBLIC EUROPEAN

4.1. ASPECTE PRIVIND RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

Funcționarul public, ca si salariatul, îsi desfăsoară activitatea într -un cadru
organizat ș i disciplinat în acelasi timp. Ei se supun unor reguli pe care, dacă le
încalcă, sunt posibili de răspundere.
Disciplina muncii, indiferent la care tip de muncă ne raportăm, concretizează
starea de ordine esențială îndeplinirii atribuțiil or care rezultă dintr -un raport de muncă
sau dintr -un raport de funcție publică. Această ordine derivă din respectarea unor
norme de conduită profesională, care pot viza:72
– relațiile din cadrul unui colectiv determinat;
– relațiile cu alte colective din cadrul aceleiasi unități;
– relațiile cu terții.
Elementul fundamental al distincției între răsp underea funcționarului european
și cea a salariatului este următorul: funcționarul public poate să răspundă disciplinar si
pentru fapte care exced discipline i muncii în accepțiunea lato sen su. El va răspunde
disciplinar ș i atunci când, în afara serviciului, comite fapte care afectează statutul sau
imaginea publică proprie sau a instituției în care îș i desfăsoară activitatea.73
Răspunderea discip linară a funcți onarilor europeni este prevăzută ș i în alte legi
speciale, statute sau regulamente de organizare ș i funcționare.
Statutul funcționarilor europeni defineș te răspunderea disciplinară a acestora
ca fiind „încălcarea cu vinovăție de către funcționarii publici a îndatoririlor

72 Mihaela Tofan , Dreptul Europen al Funcției Publice , Universitatea ”Al. I. Cuza” , Centrul de studii
Europene, Iași 20 10,p. 34
73 Idem

31 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

corespunzătoare funcției publice pe care o dețin și a normelor de conduită
profesională și civică prevăzutede lege” .74
Răspunderea disciplinară reprezintă un ansamblu de norme care reglementează
actele ș i faptele săvârsite de funcționarul public în exercitarea atribuțiilor sale sau în
legătură cu acest ea, sancțiunile care se aplică ș i normel e procedurale
corespunzătoare.75
Sunt calificate ca abateri disciplinare nu orice încălcări ale îndatoririlor
funcționarilor europeni , ci numai acelea prevăzute expres de lege, altele putând fi
calificate ca abateri administrative, contravenționale sau de altă natură.

4.2 CONSILIUL DE DISCIPLINĂ ȘI PROCEDURA DISCIPLINARĂ

Aproape în t oate organizațiile internaționale, ca și în administrațiile naționale,
există un organism, paritar sau mixt, care e consultat de autoritatea disciplinară înainte
ca aceasta să aplice o sancțiune.76
Consiliul de disciplină este o structură colegială compus ă din președinte și
patru membri permanenți, dintre care, cel puțin unul(care poate fi și președintele)
trebuie să fie din afara instituției.
Membrii permanenți pot fi înlocuiți de suplinitori. În cazul în care procedura
disciplinară vizează funcționari d e un gard până la AD 13, Consiliul deliberează cu
doi membri suplimentari aparținând aceleași grupe de funcții sau având aceleași grad
cu cel al funcționarului vizat de procedură. Atât membrii permenenți, cât și cei
suplinitori sunt desemnați dintre funcți onarii care au cel puțin gradul AD 14 pentru
toate cazurile, altele decât cele conținând funcționarii de gradul AD 16 -AD 15.77

74 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european , editura Universul
Juridic, București 2007, p.181
75 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, drepturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.430
76 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european , editura Universul
Juridic, București 2007, p.182
77 Idem

32 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

În situația în care procedura disciplinară vizează funcționari de gradul AD 16
sau AD 15, membrii, permanenți și suplinitori, sunt desemnați dintre funcționarii de
gradul AD 16. O ultimă situație este cea în care procedura disciplinară vizează
funcționari afectați într -o terță țară, caz în care cei doi membri suplinitori suplimentari
sunt desemnați printr -o procedură ad hoc de Autoritatea de numire și Comitetul
personalului.
Desemnarea membrilor se face concomitet de Autoritatea de numire și de
comitetul personalului, în proporții egale(doi membri permanenți și doi supli nitori),
iar președintele și suplinitorul său sunt desemnați de autoritatea de numire.78
Durata mandatului președinților și membrilor este de trei ani, cu posibilitatea
ca instituțiile să poată decidă o durată mai mică, de cel puțin un an.
În activitatea pe care o desfășoară Consiliul este asistat de un secretar,
desemnat de Autoritatea de numire.

4.2.1. Procedura disciplinară

Procedura disciplinară presupune următoarele etape:
– Consiliul e sesizat de autoritatea de numire printr -un raport, care se
înaintează și funcționarului public în cauză, împreună cu toate documentele care au
stat la baza întocmirii lui;
– funcționarul are la dispoziție un termen de cincisprezece zile pentru a –
și pregăti apărarea, putând fi asistat de un apărător ales;
– funcționarul poate să recunoască în fața președintelui consiliului fapta
de care este acuzat, după ce în prealabil a fost informat despre consecințele pe care le
poate produce recunoașterea faptei sale, caz în care autoritatea de numire poate să
procedeze la aplicarea sancțiunilor prevăzute de art. 9 lit. a -d, respectiv avertisment
scris, blam sau mustrare, suspendarea avansării în treaptă și retrogradarea.

78 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european , editura Universul
Juridic, București 2007, p.183

33 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

– președintele numește pe unul din membrii consiliului să întocmească
un raport asupra cazului cu care a fost sesizat și să îi informeze pe ceilalți membri;
– funcționarul este îndruit să fie ascultat și să facă observații scrise sau
orale, personal sau prin apărător ales. Autoritatea de numire e și ea reprezentată în fața
Consiliului de un funcționar mandatat cu acest rol;
– dacă consiliul nu se pronunță în mod clar asupra faptei cu care a fost
sesizat, președintele dispune o anchetă suplimentară, care este condusă de președinte
însuși sau de un membru;
– în baza întregii cercetări întreprinse, consiliul emite un aviz motivat,
cu majoritate de voturi, care se referă la faptele constatate și, dacă este cazul, la
sancțiunile propuse. Opiniile divergente pot fi consemnate în aviz. Președi ntele nu ia
parte la vot decât atunci când se pun chestiuni de procedură sau în caz de paritate a
voturilor.
– avizul se comunică Autorității de numire și funcționarului într -un
termen de două luni, sau dacă ancheta a fost efectuată la inițiativa consili ului, atunci
termenul este de patru luni.
– președintele are ca atribuție principală să pună în executare deciziile
Consiliului și să comunice membrilor consiliului informațiile și documentele
referitoare la cauză.
– în situația în care autoritatea de numire decide clasarea afacerii, fără a
aplica sancțiuni disciplinare, ea îl informează în scris pe funcționar, fără a fi ținută de
un termen. Funcționarul este îndreptățit să solicite consemnarea deciziei de clasare în
dosarul său personal.

4.3. SANCȚIUN ILE DISCIPL INARE APLICABILE FUNCȚIONARULUI
PUBLIC EUROPEAN

Sancțiunile disciplinare sunt prevăzute în articolul 9 din Anexa nr. IX la Statut,
din a căror analiză constat că legiuitorul european a operat o ierarhizare a acestora, de
la cele mai ușoare pân ă la cele mai grave .

34 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

Se poate remarca totodată caracterul legal al acestor sancțiuni, regăsirea, în
sfera disciplinarului, a principiului legalității din penal, anume, „nullum crimen sine
legem, nulla poena sine lege ”.79
Sancțiunile disciplinare sunt enumerate în diferite statute, la principii generale,
astfel încât trebuie să consider că în materie disciplinară sau penală, autoritatea
administrativă sau judiciară nu poate să aplice o sancțiune f ără un text care să o
prevadă .80
Autoritatea care aplică sancțiunea este ținută, în realizarea competenței sale, de
aplicarea acelor sancțiuni prevăzute de Statut și după procedura instituită de acesta și
de anexele sale.81
Aceste sancțiuni pot fi grupate în mai multe categorii:
1. Din punct de vedere al naturii lor:
– sancțiuni cu caracter moral (avertismentul, mustrarea sau blamul) ;
– sancțiuni care afectează cariera funcționarului(retrogradarea);
– sancțiuni cu caracter pecuniar – (destituirea din funcție, însoțită, după
caz, de reducerea pro tempore a pensiei sau o reținere, pentru o perioadă determinată,
din prestația de invaliditate, fără ca efectele acestei sancțiuni să poată fi extinse asupra
succesorilor în drepturi ai funcțio narului)
– sancțiuni cu caracter complex, care afectează, în egală măsură, cariera
funcționarului dar au și caracter pecuniar. Un exemplu îl reprezintă reducerea cu una
sau mai multe trepte sau retrogradarea.
2. Din punct de vedere al caracterului lor:
– sancțiuni cu caracter principal: avertismentul, mustrarea (blamul ),
suspendarea avansării în treaptă pe o perioadă cuprinsă între o lună și douăzeci și trei
de luni, retrogradarea în treaptă, retrogradarea temporară, retrogradarea în cadrul

79 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european , editura Universul
Juridic București 2007,p.185
80 Dian a Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, drepturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.430
81 Idem

35 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

aceleași grupe de funcții,încadrarea într -o grupă de funcții inferioară , cu sau fără
retrogradare.
– sancțiuni cu caracter complementar – destituirea din funcție, însoțită,
după caz, de reduce rea pro tempore a pensiei sau o reținere, pentru o perioadă
determinată, din prestația de invaliditate, fără ca efectele acestei sancțiuni să poată fi
extinse asupra succesorilor în drepturi ai funcționarului .
3. Din punct de vedere al efectelor lor:
– sancțiuni care atrag încetarea raportului de funcție europeană
(destituirea din funcție );
– sancțiuni care nu atrag încetarea acestui raport (restul sancțiunilor, cu
caracter material sau moral);
– sancțiuni care determină întreruperea raportului de f uncție europeană
( suspendarea funcționarului ).
În cele ce urmează am să analizez fiecare din sancțiunile disciplinare mai sus
determinate.

4.3.1 . Avertismentul scris

Este prima sancțiune enunțată de articolul 9 din Anexa IX din Statutul
funcționarilo r Uniunii Europene, ceea ce determină concluzia că, din punct de vedere
al gravității, este cea mai ușoară sancțiune disciplinară.
O asemenea calificare este atrasă de gravitatea faptei, astfel încât ea se aplică
în cazul celor mai puțin periculoase abate ri disciplinare. În dreptul public românesc
avertismentul, ca sancțiune care intervine în cazul răspunderii contravenționale este
definit ca atragerea atenției persoanei asupra faptei săvârșite, pericolului acesteia, cu
recomandarea ca pe viitor să nu mai repete fapta respectivă și să se conformeze
dispozițiilor legale.82

82 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, drepturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.432

36 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

Avertismentul reprezintă o sancțiune principală cu caracter moral, iar rolul său
este, pe de o parte, de a pune pe făptuitor în postura de ași conștientiza fapta, dar
totodată de a -l determina să nu o mai repete în viitor.
De aceea în cazul avertismentului primează rolul preventiv față de cel
sancționator.
În dreptul muncii avertismentul este definit ca fiind „comunicarea scri să
făcută salariatului prin care i se atrage atenția asupra faptei săvârșite și i se pune în
vedere că, dacă nu se va îndrepta și va săvârși noi abateri, i se vor aplica sancțiuni
mai grave, până la desfacerea contractului de muncă ”.83
Procedura aplicării avertismentului este comună cu procedura mustrării
(blamului), și constă în următoarele aspecte:
– competentă să aplice cele două sancțiuni este autoritatea învestită cu
puterea de numire;
– aceasta va proceda la aplicarea uneia din cele două sancțiuni fie din
proprie inițiativă fie la propunerea superiorului ierarhic al funcționarului care a comis
fapta;
– autoritatea competentă să aplice sancțiunea nu este obligată să solicite
avizul Consiliului de disciplină.
Precizez că dispoziția articolului 11 din Anexa IX este permisivă, în sensul că
el prevede că Autoritatea împuternicită să facă numiri poate decide aplicarea
sancțiunii sub formă de avertisment scris sau mustrare fără a consulta comisia de
disciplină. Func ționarul în cauză este audiat în prealabil de către autoritatea
împuternicită să facă numir i, de aici rezultă că textul nu obligă, dar nici nu interzice,
iar dacă autoritatea vrea să consulte Consiliul de disciplină nu i se interzice să o facă.
Avertismen tul se aplică în mod obligatoriu în formă scrisă.

4.3.2 . Mustrarea

Reprezintă cea de -a doua sancțiune disciplinară prevăzută de articolul 9 din
Anexa IX prevăzută in Statut.

83 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european ,editura Universul
Juridic, București 2007, p.186

37 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

Spre deosebire de sancțiunea avertismentului, unde regăsim expres formulată
forma scrisă a acestuia, la mustrare textul nu mai prevede forma scrisă, rezultând, per
a contrario, că poate îmbrăca atât forma orală cât și cea scrisă.84
Ea se aplică tot pentru abateri care nu au o gravitate deosebită, dar care, dacă
se repetă, pot atrage consecințe negative atât pentru instituție cât și pentru funcționar.
Are tot caracter moral și urmează aceeași procedură de aplicare ca și
avertismentul.

4.3.3 . Suspendarea avansării în tre aptă pe o perioadă cuprinsă între o
lună și douăzeci și trei de luni

Este o sancțiune care afectează parcursul firesc al carierei funcționarului.
Astfel f uncționarul cu o vechime de doi ani într -o treaptă a gradului său accede
în mod automat la treapta următoare a gradului respectiv, cu excepția cazului în care
performanța sa a fost evaluată ca nesatisfăcătoare în ultimul raport anual . Sancțiunea
suspendării dreptului de a promova întrerupe avansarea automată, din rațiuni care țin
de comportamentul necor espunzător al funcționarului.85
Această sancțiune are caracter complex, deoarece ea afectează și cariera
funcționarului dar și drepturile sale bănești, dat fiind faptul că o avansare în treaptă
implică un spor de salariu.

4.3.4 . Retrogradarea

Spre deo sebire de sancțiunea anterioară, care vizează o întrerupere în avansare,
prezenta sancțiune vizează coborârea în ierarhia gradului profesional.
O astfel de sancțiune se aplică acelor persoane care, nu sunt la prima abatere
disciplinară și care au adus „ prejudicii materiale și morale însemnate unității, în

84 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, drepturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p .433
85 Mihaela Tofan , Dreptul Europen al Funcției Publice ,Universitatea ”Al. I. Cuza” , Centrul de studii
Europene, Iași 2010, p.51

38 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

împrejurări și cu antecedente disciplinare care conferă faptei un grad ridicat de
periculozitate” .86
Retrogradarea reprezintă o sancțiune cu efecte asupra carierei, asupra
veniturilor, dar și cu un important impact moral deoarece funcționarul își pierde
pentru o perioadă poziția ierarhică, existând inclusiv posibilitatea de a ajunge ca, pe
perioada cât durează sancțiunea, să lucreze în subor dinea unor persoane care sunt
inferioare gradului său.
Conform Statutului Funcționarilor Uniunii Europene din 01.01.2014
retrogradarea este clasificată în:
– retrogradare în treaptă;
– retrogradare temporară pe o perioadă cuprinsă între cincisprezece zile
și un an;
– retrogradare în cadrul aceleiași grupe de funcții.

4.3.5. Încadrarea într -o grupă de funcții inferioară, cu sau fără
retrogradare

Este o sancțiune prin care un funcționar părăsește grupa de funcții
administrative(AD) și coboară în gru pa de funcții de asistent (AST), păstrându -și
același grad profesional sau dobândind unul inferior. O asemenea sanțiune atrage
implicații complexe, de ordin patrimonial, social, al carierei și prestigiului
funcționarului astfel sancționat.87

4.3.6 . Destit uirea din funcție, însoțită, după caz, de reducerea pro tempore
a pensiei sau o reținere, pentru o perioadă determinată
Destituirea este sancțiunea cea mai serioasă care pedepsește o greșeală destul
de gravă.

86 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, drept uri și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.434
87 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european , editura Universul
Juridic, București 2007, p.189

39 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

Destituirea din funcție, însoțită, după caz, de reducerea pro tempore a pensiei
sau o reținere, pentru o perioadă determinată, din prestația de invaliditate, fără ca
efectele acestei sancțiuni să poată fi extinse asupra succesorilor în drepturi ai
funcționarului. Cu toate acestea, în cazul efectuării unei astfel de rețineri, venitul
fostului funcționar nu poate fi mai mic decât valoarea minimului de subzistență ,
majorat, după caz, cu alocațiile familiale.88
În cazul unui funcționar pensi onat sau al unui funcționar care beneficiază de
prestație de invaliditate, autoritatea împuternicită să facă numiri poate decide
efectuarea unei rețineri, pentru o perioadă determinată, din pensie sau din prestația de
invaliditate, fără ca efectele acestei sancțiuni să poată fi extinse asupra succesorilor în
drepturi ai funcționarului. Cu toate acestea, venitul funcționarului în cauză nu poate fi
mai mic decât valoarea minimului de subzistență, majorat, după caz, cu alocațiile
familiale.89
Sancțiunea discip linară aplicată este proporțională cu gravitatea abaterii
comise.
Pentru a stabili gravitatea abaterii și pentru a decide ce sancțiune disciplinară
să fie aplicată, se iau în considerare, în special:90
– natura abaterii și circumstanțele în care a fo st comisă;
– importanța prejudiciului adus integrității, reputației sau intereselor
instituțiilor ca urmare a comiterii abaterii;
– măsura în care abaterea a fost comisă cu intenție sau din neglijență;
– motivele care l -au determinat pe funcțion ar să comită abaterea;
– gradul și vechimea în muncă a funcționarului;
– gradul de răspundere personală a funcționarului;
– nivelul funcțiilor și responsabilităților funcționarului;

88 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, drepturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.435
89 Idem
90 Articolul 10 din din Statutul Funcționarilor Uniunii Europene din 01 .01.2014 publicat în Jurnalul
Oficial

40 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

– conduita funcționarului pe parcursul întregii sale cariere.
– dacă funcționarul se află la prima abatere sau a mai comis abateri în
trecut;

41 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

CAPITOLUL V
CĂILE DE ATAC ÎMPOTRIVA SA NCȚIUNILOR
DISCIPLINARE

Potrivit dispozițiilor art. 90 alin. 1, Titlul VII din Statutul funcționarilor
Uniunii Europene, orice persoană căreia i se aplică respectivul Statut poate adresa
autorității împuternicite să facă numiri o cerere de adoptare a unei decizii în ceea ce o
privește. În termen de patru luni de la data depunerii cererii, autoritatea comunică
persoanei în cauză decizia motivată. În cazul în care, la expirarea termenului
menționat, nu se dă nici un răspuns, lipsa acestuia se interpretează ca o decizie
implicită de respingere a cererii, care poate face obiectul unei reclamații .91
Dispozițiile din Titlul VII vizează două categorii de destinatari:
1. Orice persoană interesată, care cade sub incidența prevederilor
Statutului. În această categorie intră nu doar funcționarii europeni, ci și alți agenți ai
Uniunii;
2. Funcționarii europeni, care urmează un regim special în ceea ce
privește accesul la jurisdicț ia europeană .92
În acest titlu, se regăsesc d ouă drepturi fundamentale ale oricărei persoane care
este vizată de Statut, inclusiv ale funcționarului european:
1. Dreptul de a depune o cerere de adop tare a unei decizii în ceea ce îl
privește către autoritatea învestită cu puterea de numire, deci căt re administrația
europeană competentă;
2. Accesul liber la jurisdicția europeană.

91 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european , editura Universul
Juridic, București 2007, p.191
92 Idem

42 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

5.1. DREPTUL DE A DEPUNE O CERERE DE ADOPTARE A UNEI
DECZII

Acest drept este garantat oricărei persoane care se poate prevala de ocrotirea
acestui drept în baza Statutului, cu atât mai mult funcționarilor europeni.93
În baza lui, persoana îndreptățită îi poate solicita autorității învestite cu puterea
de numire să ia o anumit ă decizie cu privire la ea. Atunci când “ persoana vizată ” este
un funcționar european, solicitarea va fi adresată prin intermediul șefului ierarhic.94
Fac excepție situațiile în care cererea îl vizează chiar pe superiorul ierarhic al
funcționarului, ceea c e determină posibilitatea acestuia de a se adresa direct autorității
învestită cu puterea de numire .
Acest drept poate fi exercitat către autoritatea învestită cu puterea de numire,
care are obligația ca într -un termen de patru luni de la data când s -a formulat cererea
să se pronunțe, printr -o decizie motivată, asupra problemei cu care a fost sesizată.
Autoritatea sesizată are, în interiorul acestui termen, două soluții:
– să se pronunț e asupra cererii care i -a fost înaintată;
– să nu se pronunț e asup ra acestei cereri , caz în care refuzul autorității
de a se pronunța în termenul stipulat echivalează el însuși cu respingerea cererii și
naște dreptul de a exercita calea de atac prevăzută la articolul 90 alin. 2 titlul VII din
Statut. Acest articol preve de dreptul persoanei de a se adresa autorității învestite cu
puterea de numire atunci când apreciază că a fost nedreptățit printr -un anumit act.
Constat că prin intermediul acestui drept persoana interesată nu exercită o cale
de atac împotriva unui act ca re o nedreptățește, ci solicită instituției căreia îi aparține,
prin autoritatea învestită cu puterea de numire, de a lua o anumită decizie cu privire la
ea.

93 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, drepturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.438
94 Idem

43 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

În cazul în care autoritatea învestită cu puterea de numire ia o decizie
necorespunzătoare sau nu ia în termen decizia solicitată se naște dreptul celui în cauză
de a se adresa jurisdicției europene.
Semnal ez interesul dispoziției cuprinse la articolul 90 a lin. 1 Titlul VII , teza
finală din Statut, care asimilează unui act admi nistrativ european (decizie implicită)
refuzul autorității competente de a -i soluționa o cerere.
Rezultă concluzia că, în dreptul european, se întâlneș te insti tuția actului
administrativ asimilat sau implicit, specifică sistemelor de drept nationale.

5.2. LIBERUL ACCES LA JURISDICȚIA EUROPEANĂ

Acest drept este garantat, de asemenea, atât funcț ionarilor euro peni, cât și
oricărei alte persoane căreia îi sunt opozabile prevederile Statutului.
Exercitarea accesului la jurisdicția europeană este precedată de procedura
prealabilă, prin care persoana interesată este obligată să se adreseze mai întâi
autorității învestită cu puterea de numire și abia apoi dacă este nemulțumită de decizia
acesteia, se va putea a dresa Curții Europene de Justiție.95
Accesul la jurisdicția europeană poate fi determinat de două categorii de
situații:
– în litigiile care privesc legalitatea unui act, când, prevalându -se de
dreptul a depune o cerere de adoptare a unei decizii, decizi a expresă sau implicită a
autorității investită cu puterea de numire îl nemulțumește pe funcționarul european;96
– în litigiile cu caracter pecuniar , când a fost emis un act prejudi ciabil
pentru funcționarul public, Curții Europene de Justiție îi revine o competență de plină
jurisdicție.

95 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: princi pii, drepturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.439
96 Idem

44 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

Acest act care îl vatămă pe funcționarul european, poate, de asemenea, să
îmbrace forma tipică și asimilată, în sensul că articolul 90 alin. 2 Titlul VII din
Statutul funcționarilor Uniunii Europene 97prevede că:
– o anumită autoritate din cadrul Uniunii a emis un act prejudiciabil pentru o
anumită persoană;
– autoritatea respectivă a respins expres sau implicit o reclamație făcută de
persoana interesată .
În oricare din situațiile respective, persoana interesată poate să se adreseze
autorității învestită cu puterea de numire într -un termen de trei luni, calculat în mod
diferit, în funcție de fiecare caz concret în parte:
– de la data publicării actului, în cazul unei măsuri cu caracter general;
– de la data comunicării deciziei destinatarului și cel târziu la data la
care persoana în cauză a luat la cunoștință decizia, în cazul unei mă suri cu caracter
individual, cu toate acestea, în cazul în care un act c u caracter individual lezează o altă
persoană decât destinatarul, termenul se calculează, în ceea ce privește cealaltă
persoană, de la data la care aceasta a luat la cunoștință decizia, însă cel târziu la data
publicării;
– de la data expirării termenul ui stabilit pentru acordarea unui răspuns,
atunci când reclamația se referă la o decizie implicită de respingere a cererii .
În termen de patru luni de la data depunerii reclamației, autoritatea comunică
persoanei în cauză decizia motivată. În cazul în care, la expirarea termenului
menționat anterior, nu se dă nici un răspuns, lipsa acestuia se interpretează ca fiind o
decizie implicită de respingere a reclamației, care poate fi atacată în justiție mai exact
Curții Europene de Justiție.
Curtea Europeană de Justiție este competentă să hotărească asupra oricărui
litigiu între Uniune și oricare dintre persoanele cărora li se aplică prezentul statut și
privind legalitatea unui act care lezează persoana respectivă în sensul articolului 90

97 Articolul 90 alin. 2 din Statutul Funcționarilor Uniunii Europene din 01.01.2014 publicat în
Jurnalul Oficial prevede: „Orice persoană căreia i se aplică prezentul statut poate adresa autorității
împuternicite să facă numiri o reclamație împotriva unui act care o lezează, indiferent dacă autoritatea
menționată anterior a adoptat o decizie sau dacă nu a adoptat o măsură impusă de statut. Reclamația
trebuie depusă în termen de trei luni”.

45 Rǎspunderea discip linarǎ a funcționarului public european

alin. 2 Titlul VII din Statut. În litigiile de natură financiară, Curtea de Justiție este
competentă să judece în fond.98
O acțiune introdusă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu poate fi
admisă decât în ca zul în care :
– a fost depusă în prealabil o reclamație pe lângă autoritatea
împuternicită să facă numiri, în sensul articolului 90 alin. 2 Titlul VII din Statut și la
termenul prevăzut în aceasta, iar dacă reclamația respectivă a fost respinsă printr -o
decizie expresă sau implicită.
Acțiunea menționată mai sus trebuie introdusă în termen de trei luni. Acest
termen se calculează astfel:
– de la data notificării deciziei adoptate ca un răspuns la reclamația
formulată
– de la data expirării termenului de acordare a unui răspuns, în cazul în
care acțiunea are ca obiect o decizie implicită de respingere a reclamației depuse în
aplicarea articolului 90 alin. 2 Titlul VII din Statut, cu toate acestea, atunci când
reclamația este respinsă printr -o decizie ex presă după ce a fost respinsă în prealabil
prin decizie implicită, însă în termenul de introducere a acțiunii, decizia expresă face
să curgă un nou termen pentru introducerea acțiunii.99
Prin derogare de la acțiunea introdusă la Curtea de Justiție care nu poate fi
admisă decât în cazurile mai sus menționate este faptul că după ce a înaintat o
reclamație pe lângă autoritatea împuternicită să facă numiri în sensul articolului 90
alin. 2 Titlul VII , persoana în cauză poate să introducă de îndată o acțiune la Curtea
de Justiție cu condiția ca acțiunea respectivă să fie însoțită de o cerere de suspendare a
executării actului atacat sau de adoptare a unor măsuri cu caracter vremelnic. 100În
acest caz, procedura referitoare la acțiunea principală înaintată Curții d e Justiție se

98 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, drepturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.442
99Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european , editura Universul
Juridic, București 2007, p.193
100 Idem

46 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

suspendă până la data la care se adoptă o decizie explicită sau implicită de respingere
a reclamației.

5.3. EFECTELE ANULĂRII SANCȚIUNII DISCIPLINARE

Indiferent de modul în c are se produce anularea, efectele ei sunt retroactive,
funcționarul fiind repus în situația anterioară, potrivit principiului quod nullum est,
nullum producit effectum.101
Sancțiunea disciplinară urmărește să sporească spiritul de responsabilitate al
funcți onarului public deoarece “bunul mers al serviciului public este condiționat de
simțul de răspundere al funcț ionarilor .102
Ca în cazul oricărei operații de anulare, pot fi șterse numai efectele juridice, nu
și cele materiale, de exemplu, imposibilitatea, atr asă de suspendarea de a exercita
funcția o anumită perioadă de timp.103

101 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, d repturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.442
102 Idem
103 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european , edituraUniversul
Judiric, București 2007, p.197

47 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

CAPITOLUL V I
PARALELĂ ÎNTRE RĂSPUNDEREA FUNC ȚIONARULUI
PUBLIC ROMÂN ȘI RĂSPUNDEREA FUNCȚIONARULUI
PUBLIC EUROPEAN

6.1. ASEMĂNĂRI

Funcționarul public, indiferent că este național sau internațional,
trebuie să -și ducă la bun sfârșit atribuțiile, nu pentru că așa i se impune, ci fiindcă ele
reprezintă rostul său profesional. Pentru funcționar nu există cer ință mai importantă
decât îndeplinirea, cu o convingere a sarcinilor sale.
Între sancțiunile disciplinare și răspunderea funcționarilor publici europeni și a
funcționarilor publici din țara noastră, există multiple asemănări în special datorită
faptului c ă au la bază principii comune.104
În ceea ce privește sancțiunile disciplinare, asemănările între cele două
categorii de funcționari publici decurg din asemănările între abaterile disciplinare care
impun aceste sancțiuni.
Astfel, întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor, neglijența repetată în
rezolvarea lucrărilor, absențe nemotivate de la serviciu, nerespectarea în mod repetat a
programului de lucru, intervențiile pentru soluționarea unor cereri în afara cadrului
legal, nerespectarea secretului pr ofesional sau a confidențialității lucrărilor cu acest
caracter, manifestări care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției publice în
care își desfășoară activitatea, desfășurarea în timpul programului de lucru a unor
activități cu caracter p olitic, refuzul de a îndeplini atribuțiile de serviciu, încălcarea
prevederilor legale referitoare la îndatoriri, conflicte de interese și interdicții stabilite
prin lege pentru funcționarii publici, reprezintă acțiuni care constituie abateri

104 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, drepturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.443

48 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

disciplinare atât pentru funcționarii publici europeni cât și pentru funcționarii publici
români.105
Principiile care stau la baza aplicării sancțiunilor disciplinare se regăsesc atât
în legislația europeană cât și în Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor
publici români, republicată, cu modificările și completările ulterioare.106
Sancțiunile disciplinare nu pot fi aplicate decât după audierea funcționarului
public. Audierea trebuie consemnată în scris, sub sancțiunea nulității. Refuzul
funcționarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declarație privitoare
la abaterile disciplinare care i se impută se consemnează într -un proces -verbal.107
La individualizarea sancțiunii disciplinare se va ține seama de cauzele și de
gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de
vinovăție și consecințele abaterii, existența în antecedentele funcționarului public a
altor sancțiuni disciplinare.

7.2. DEOS EBIRI

Deosebirile între răspunderea funcționarilor publici români și a funcționarilor
publici europeni, decurg din caracterul particular al funcției publice europene.
O nouă sancțiune, introdusă în Statutul funcționarilor publici europeni este
încadrare a într -o grupă de funcții inferioară, cu sau fără retrogradare . Aceasta
înseamnă faptul că un funcționar public părăsește grupa de funcții administrative
(AD) și coboară în grupa de funcții de asistent (AST), menținându -și gradul
profesional sau obținând u n altul inferior.108

105 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor public i din România și din Uniunuea
Europeană: principii, drepturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.444
106 Idem
107 Romeo Paul Postelnicu , Statutul funcționarilor publici , edituraUniversitară Carol Davila,București,
2007â6, p. 90
108 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european , editura
Universul Juridic, București 2007, p.189

49 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

Diminuarea drepturilor salariale cu 5 -20 % pe o perioadă de până la trei luni
constituie o sancțiune disciplinară a funcționarului public român.109
Se observă diferențe între modul de radiere a sancțiunilor disciplinare din
dosarul personal al funcționarului public european, respectiv cazierul administrativ al
funcționarului public român.
Ștergerea din dosarul personal a sancțiunilor aplicate funcționarului public
europe an se face numi la solicitarea acestuia.Conform articolului 82 alin. 1 din Legea
nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, pentru funcționarii publici din România sancțiunile se radiază
de drept.110 Mustrarea scrisă se radiază în termen de șase luni de la data aplicării, iar
în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate sunt radiate
celelalte sancțiuni disciplinare.111
Termenele pentru radierea sancțiunilor discip linare aplicabile funcționarilor
publici europeni sunt mult mai mari decât cele prevăzute de dreptul intern.
Statutul funcționarului public european prevede faptul că mustrarea și
avertismentul se radiază în termen de trei ani de la aplicare, dacă funcțio narul public
nu a mai săvârșit o abatere disciplinară în această perioadă. Celelalte sancțiuni se
radiază în termen de șase ani de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate,
dacă funcționarul sancționat cu una dintre aceste sancțiuni nu a mai să vârșit o abatere
disciplinară în această perioadă.112 Destituirea din funcția publică a funcționarului
public român se radiază din cazierul administrativ în termen de șapte ani de la
aplicare.

109 Articolul 77, alin. 3, lit. B din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici,
actualizată în 2 014
110 Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul funcționarului public european , editura
Universul Juridic, București 2007, p.189
111 Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România și din Uniunuea
Europeană: principii, d repturi și obligații , editura Institutul Român Pentru Drepturile Omului
București 2011, p.446
112 Idem

50 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

CONCLUZIE

Statutul funcționarilor europeni prezintă un deosebi interes teoretic și practic
deoarece de îndeplinirea drepturilor și obligațiilor acestora depinde în mare măsură
respectarea drepturilor omului în relația administrație -cetățean.
Elaborarea unui Statut al funcției publice a reprezentat o etapă necesară în
realizarea reformei funcției publice, întrucât funcțiile publice asigură realizarea
reformelor politice, economice și social -culturale, deci funcționarea întregului sistem
social.
Funcțion arii reprezintă resursele umane ale administrației, care alături de cele
materiale și bănești asigură condițiile de funcționare a acesteia.
Statutul funcționarilor Uniunii Europene a influențat regimul general al
funcției publice europene.
Regimul funcți onarilor publici europeni a împrumutat unele din dimensiunile
regimurilor naționale ale țărilor ce aparțin Uniunii Europene în privința funcțiilor
publice, peste care s -au suprapus elemente deduse din faptul că ele se realizează într –
un spațiu pe care doct rina îl denumește teritoriu european sau spațiu administrativ
european.
Regimul funcției publice a Uniunii Europene este guvernat de normele de
drept deduse din reglementările Uniunii Europene și completate cu principiile
jurisprudenței Curții de Justiție Europene.
Definirea noțiunii de funcționar european se regăsește în articolul 1 din Statut
potrivit căruia „Este funcționar al Uniunii în sensul prezentului statut orice persoană
care a fost numită, în condițiile prevăzute de prezentul statut, într -un post permanent
al uneia dintre instituțiile Uniunii , printr -un act scris al autorității împuternicite să
facă numiri a instituției în cauză.”
Statutul actual al funcționarilor publici europeni a înlocuit statutul
funcționarilor precum și regimul aplicabil altor agenți ai Comunității Economice
Europene și ai Comunității Economice ai Energiei Atomice.

51 Rǎspunderea disciplinarǎ a funcționarului public european

Funcționarilor europeni li se aplică un regim disciplinar, în cadrul căruia
pentru abateri disc iplinare li se pot aplica sancțiuni -avertisment, mustrare,
suspendarea avansării în treaptă, retrogradare și destituirea din funcție, însoțită după
caz, de reducerea a pensiei sau o reținere pe o perioadă determinată.
Conceptul de răspundere desemnează re acția de reprimare, venită din partea
societății, față de o anumită acțiune umană.
Sensul frecvent atribuit noțiunii de răspundere, indiferent de forma sub care se
manifestă, este acela de obligație de a suporta consecințele nerespectării acestor
reguli.
Prin intermediul răspunderii, se realizează atât scopul preventiv cât și cel
sancționator.
În ceea ce privește răspunderea funcționarului european, o regăsim
reglementată în titlul VI denumit „ regimul disciplinar ”, fiind vorba despre
consacrarea regimul ui juridic al răspunderii disciplinare a funcționarilor europeni,
dezvoltat în anexa IX la Statut intitulată „procedura disciplinară”.
Răspunderea disciplinară reprezintă un ansamblu de norme care reglementează
actele și faptele săvârșite de funcționar în exercitarea atribuțiilor sale sau în legătură
cu acestea, sancțiunile care se aplică și normele procedurale corespunzătoare.

52 Răspunderea disciplinară a funcționarului public european

Summary

In this present work I tried to discuss all aspects of disciplinary
responsibility of EU off icials, the work is structured in six chapters, preceded by
introduction and followed by conclusions.
The dissertation introduction contains statutory regulations on European civil
servants who suffered some evolution in time.
Since the creation of the European Communities hitherto applicable law status
for European civil servants has undergone several changes, the situation of officials of
the European Communities institutions being det ermined by contract shortly be
adopting a statutory scheme.
It wanted to adopt a statute because states must have a high level European
public administration to be able to fulfill their respective missions.
The status means all common law rules that form c ivil servants.
A real European administration can not be built and withstand without being
based on a body of officials as to support the work of European institutions.
In Chapter II called general European civil service and public servant is about
analyzi ng European public office concept and definition of European official.
First we analyzed the general adoption of the Statute of the European civil
service for some countries after that I gave the official definition provided in the
statute European namely 'official community is any person who has been appointed to
permanent positions by an act written authority vested with the power of appointment
We defined the act of appo inting a European official and listed all the
features.
In addition the staff worki ng for EU institutions or European officials , more
people working with employment contract or contract staff appointed cooperation
agreement.
Contract staff to the public official is not stable in position held nor acquires
many of the rights contained in the statute.
As regards the categories of European civil servants they are classified

53 Răspunderea disciplinară a funcționarului public european

according to the nature and importance of the duties they have to say
administrative functions called AD cat egory, category of workers called AST
functions and function group secretaries and clerks hereinafter AST / SC.
Category administrative functions AD comprises 12 degrees from AD 5 to AD
16 corresponding administrative duties of consultation and language.
Category assistants function comprising 11 degrees AST appropriate executive
powers, technical and office.
Category secretaries and administrative functions AST / SC comprising 6
degrees proper administrative and secretarial functions.
The third chapter is entitled liability of European officials. At the beginning of
this chapter, I asked whether one can speak of a European civil ethics, the answer is
that we can talk about an ethics officials they aimed their activity serving the interests
of the European i nstitution to which they belong.
Thus ethics can be defined as the science of what we must do what must be
done, that behavior you have civil service relations.
Speaking of ethics we have analyzed and its sources, plus and his principles.
The legal regime of civil liability issue includes their liability is achieved
through both preventive and punitive purpose.
As regards the European civil liability is found in Title VI of the Statute being
developed in Annex IX of t he Statute entitled disciplinary proceed ings .
This chapter also includes specific principles of the European public.
The first is the principle that disciplinary follows the commission of a
disciplinary offense, it includes any breach of the obligations imposed by statute
voluntarily or through negligence.
The second universal principle of law „ non bis in idem ”, under which
prohibits the application of two of the official disciplinary for a single offense.
The third principle is that of non -retroactivity of disciplinary sanction, a
disciplinary action that may take effect only from the moment it was announced to the
official. Principle preliminary investigation is the fourth principle that disciplinary
sanction can only be applied after performing a search of the act for which the
accused offici al. The fifth principle is the principle that the penalty here must take

54 Răspunderea disciplinară a funcționarului public european

account of the circumstances in which the act was committed and the general
behavior of the official.
The principle of communication is the sixth principle where it is right and that
the official communication has the right to obtain communication of its entire file.
The seventh principle is the principle of organ involvement discipline. In each
institution has a disciplin ary council, its role is to protect the official and if the
sanction is needed.
The eighth principle is the principle that the appointing authority is vested
with the official who is entitled to sanction.
The ninth principle is the recognition of the civil rights of defense, this
principle recognizes the right of defense of European official.
The tenth principle implies that officials have the right to bring actions at
Community bodies jurisdiction.
And the last principle is the principle of striking discip linary sanctions, that
gives officials the right to request deletion of his case sanctions that have been
applied.
Chapter IV has the theme of European officials and disciplinary liability under
this chapter we analyzed the disciplinary liability, discipli nary board and disciplinary
proceedings and disciplinary sanctions, not least that apply to European officials.
As civil liability aspect is that the public official as the employee operate in an
organized and disciplined in the same time . Difference of Eu ropean official and
employee is that the official may be liable to disciplinary and facts that exclude labor
discipline.
Almost all international organizations there is a disciplinary council, which is
consulted by the disciplinary authority before it can impose a penalty.
Disciplinary Board is structured chai rman and four members permanent .
Duration mandate presidents and members is three years with the possibility for the
institutions to decide a duration of at least one year.
European officials Disciplin ary procedure involves the following steps:
Board appointing authority is notified by a report, which is communicated to
an official; official shall have fifteen days to prepare a defense; President appoint one

55 Răspunderea disciplinară a funcționarului p ublic european

of the members to prepare a report on the case; Board issue an opinion relates
to the facts established; the opinion shall be communicated to the appointing authority
and to the official within two months; President has the prerogative to e nforce the
decisions of the Council.
Subchapter most important in this chapter is entitled disciplinary sanctions
applicable to European officials. Here we analyzed all penalties provided for in
Article 9 of Annex IX of the Statute, namely:
The warning let ter apply to the least dangerous misconduct.
The reprimand is the second disciplinary and apply all the offenses not
particularly serious but which if repeated can attract negative consequences.
Suspension advancement in step for a period of between one an d twenty -three
months is affecting the career civil penalty. This sanction has the right to suspend
advance automatically to the official for a specific period.
The downgrade means lowering hierarchy professional degree, this applies to
those who are not first misbehavior.
Demotion may be classified relegation in step, temporary downgrading for a period of
fifteen days and one year and relegation in the same function group.
Framing a lower function group, with or without downgrading is a sanction by
an off icial leaves the group administrative functions and lowers the assistant function
group.
Dismissal, accompanied where necessary by temporary reduction of pension or
withholding for a specified period is more serious sanction that punishes a pretty
serious mistake.
Chapter V contains appeals against disciplinary sanctions.
Any person may apply to the applicable statute appointing authority a request
that it take a decision in which it beholder within four months from the date of
application, the authority sh all notify the decision.
If the appointing authority vested with inappropriate or decide not to take a
decision within four months, the official may apply to the court of justice.
The last chapter, namely Chapter VI is called parallel between Romanian civi l
servants responsibility and accountability for civil servants.
Here we have both similarities and differences of disciplinary liability.

56 Răspunderea disciplinară a funcționarului public european

With regard to disciplinary sanctions, the similar ities between the two
categories of officials similarities between disciplinary offenses arising from imposing
these sanctions.
There are some differences between the liability Romanian civil servants and
European civil servants.
The first difference is th at it introduced a new penalty namely employment
status of European officials in a lower function group, with or without downgrading.
A second difference is the reduction of wages by 5 -20% over a period of up to
three months, which is a disciplinary Romani an civil servants.
And the third difference is that the removal of disciplinary sanctions
applicable European officials are much higher than those provided by law, for
example in the nurture and admonition of European officials shall be canceled within
three years of implementation, and the Romanian officials within six months from the
date of application.

57 Răspunderea disciplinară a funcționarului public european

BIBLIOGRAFIE

Cărți
1. Antonie Iorgovan , Tratat de drept administrativ ,vol I, editura All Beck, Bucureși
2006
2. Augustin Fuera , Manualul Uniunii Europene , ediția a III-a revăzută și adăugită,
editura Universul Juridic, București 2006
3. Constanța Călinoiu, Verginia Verdinaș , Teoria Funcției Publice Comunitare,
editura Lumin a Lex, București 1999
4. Diana Marilena Popescu Petrovszki , Statutul funcționarilor publici din România
și din Uniunuea Europeană: principii, drepturi și obligații , editura Institutul Român
Pentru Drepturile Omului București 2011
5. Ion Filipescu , Augusti n Fuerea , Drept in stituțional comunitar european, ediția a
III-a, editura Actami, București 1997
6. Marcel Ioan Rusu , Funcționarul public și corupția , editura Universității „Lucian
Blaga” , Sibiu 2008
7. Mihaela Tofan , Dreptul Europen al Funcției Publice , Universitatea ”Al. I. Cuza” ,
Centrul de studii Europene, Iași 201 0
8. Olivian Mastacan , Răspunderea penală a funcționarului public , editura
Hamangiu, București 2008
9. Romeo Paul Postelnicu , Statutul funcționarilor publici , editua Univers itară „Carol
Davi la”, București 2006
10. Roxana Mariana Popescu, Mihaela Augustina Dumitrașcu, Augustin Fuerea ,
Drept comunitar european – caiet de seminar , editura Prouniversalis, București 2005
11. Verginia Verdinaș, Constanța Călinoiu , Statutul Funcționarului Public
European , editura Universul Juridic, București 2007
12. Verginia Verdinaș , Legea nr.188/1999 privind Statutul juridic al funcționarului
public, republicată ,comentată și adnotată , editura LuminaLex, ediția a III-a,
București 2004

58 Răspunderea disciplinară a funcționarului public european

13. Verginia Verdinaș , Deontologia vieții publice , editura Universul Juridic,
București 2007

Articole
1. Augustin Fuera, Funcționar public.Răspundere disciplinară.Termen de
prescripție p. 62 -74 în Revista Buletinul Casației nr 11/2012, editura C.H. Beck,
București
2. Veronica Ardelean , Funcția publică a Uniunii Europene p. 44 -46 în Revista
Română de Drept Comunitar nr. 4/2009, editura Wolters Kluwer, București

Legislație
1. Regulamentul Consiliului nr.259/1968 privind Statutul funcționarilor
Comunităților Europene și regimul aplicabil altor agenți publicat în J.O. L65 din 4
martie 1968
2. Regulamentul (CE, EURATOM) nr.723/2004 al Consiliului din 22 martie 2004
privind Statutu l funcționarilor Comunităților Europene și regimul aplicabil altor
agenți publicat în J.O. L124 din 27 aprilie 2004
3. Statutul Funcționarilor Uniunii Europene publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene nr. C 12 din data de 01.01.2014

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Specializarea : Masteratul Profesional European de Administrație Publicǎ Anul absolvirii : 2015 Coordonator științific : Viza facu ltății Prof. dr…. [629148] (ID: 629148)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Specializarea : Masteratul Profesional European de Administrație Publicǎ Anul absolvirii : 2015 Coordonator științific : Viza facu ltății Prof. dr…. [629148]

Copyright Notice

Ne pregătim de Sărbătoarea Recunoștinței [310375]

Evaluarea neur ocognitivă în explorarea prechirurgicală a pacienților cu epilepsie farmacorezistentă Coordonator științific, Prof. Univ. Dr. Ovidi u… [607871]

Munteanu S.D Maria-Ecaterina [307944]

UNIVERSITAREA VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE MIȘCĂRII SPORTULUI ȘI SĂNĂTĂȚII [302292]

Sisteme Geometrice Vizuale, [630333]

Investește în oameni [610785]

Copyright Notice

Similar Posts