SPECIALIZAREA MANAGEMENTUL RESURSELOR ȘI ACTIVITĂȚILOR TURISTICE [304191]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA MANAGEMENTUL RESURSELOR ȘI ACTIVITĂȚILOR TURISTICE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

ORAȘUL BUCUREȘTI CA DESTINAȚIE TURISTICĂ ÎN VIZIUNEA CONSUMATORILOR DE TURISM STRĂINI

Coordonator științific

Lect. univ. dr. MIHAELA PREDA

Masterand: [anonimizat]

2017

CUPRINS

INTRODUCERE

Motivația alegerii și studiului temei………………………………………………………3

CAPITOLUL I – Cadrul teoretic………………………………………………………………..4

1.1.Motivația……………………………………………………………………………….4

1.2.Percepția……………………………………………………………………………….6

1.3. Imaginea destinației…………………………………………………………………..7

[anonimizat]…………………….18

2.1. Tipuri de turism………………………………………………………………………21

2.2. Strategii de turism locale…………………………………………………………….30

[anonimizat]……………………………………………….34

3.1. Obiectivul cercetării…………………………………………………………………34

3.2..Instrumente de analiză și metodologie și participanți……………………………….34

3.3.Analiza și interpretarea datelor………………………………………………………35

3.4. Rezultate……………………………………………………………………………….

[anonimizat]…………………………………………………43

4.1. Recomandări…………………………………………………………………………43

4.2. Concluzii…………………………………………………………………………….45

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………46

INTRODUCERE

MOTIVAȚIA ALEGERII ȘI STUDIULUI TEMEI

Profesorul elvețian W.Hunziker definea turismul în lucrarea sa, ”Manual general de turism”, ca fiind „[anonimizat]-o stabilire permanentă și activitate lucrativă oarecare”.

Fenomenul turistic a [anonimizat] a [anonimizat], de a se detensiona și de a cunoaște cât mai multe despre lumea ce îi înconjoară.

Lucrarea de față prezintă o analiză a [anonimizat] 2014 – 2017. [anonimizat], pornind de la imaginea pe care consumatorii de turism străin o au.

Motivația personală a alegerii acestei teme este interesul față de abordarea psihologică în ceea ce privește turismul și modul în care această industrie oferă adevărate experiențe și bogăție culturală. [anonimizat] a [anonimizat], după cum urmează a fi prezentat în capitolele următoare.

[anonimizat], precum studii științifice ale unor autori ca … .[anonimizat], concretizate în statistici preluate din baza de date a [anonimizat], a unui chestionar cu 20 întrebări de tip …, pe un eșantion de 110 [anonimizat] 18 și peste 65 ani. Suportul vizual și grafic (tabele, fotografii), au fost preluate din surse online sau realizate personal în perioada 2014 – 2017.

CAPITOLUL I

CADRUL TEORETIC

În analiza fenomenului turistic este importantă înțelegerea comportamentului consumatorului de turism, fără de care nu s-ar putea vorbi despre piață sau cerere și ofertă turistică. Comportamentul de călătorie poate fi definit ca modul în care turistul se comportă în conformitate cu atitudinea față de un produs și răspunsul acestuia în urma utilizării respectivului produs turistic (March & Woodside, 2005; George, 2004). Există o serie de factori ce influențează comportamentul turistului: psihologici (motivație, percepție, atitudini), economici și demografici (vârstă, ocupație, stil de viață, situație materială), sociali (familie, grup de apartenență) și culturali.

1.1.Motivația

Crompton (1979) explică faptul că motivația este doar unul dintre factorii care ar putea facilita înțelegerea comportamentului turistului, însă este considerată de mulți autori ca fiind elementul principal, întrucât reprezintă începutul procesului de decizie. (Gartner, citat de Pike, 2008). Motivația are la bază un întreg proces psihologic intern concretizat în nevoi, dorințe și scopuri care creează disconfort la nivelul individului și care determină realizarea unor acțiuni pentru a elibera tensiunea și a satisface respectivele nevoi (Fodness, 1994). Cea mai des aplicată teorie de către autori este ierarhia nevoilor umane concepută de psihologul A. Maslow (1954):

Fig. 1 – Ierarhia nevoilor umane (după A. Maslow, 1954)

Sursa: http://www.vladchirila.ro/piramida-lui-maslow/

Acesta a împărțit nevoile umane în cinci categorii, după cum urmează: la bază se află nevoile fiziologice, apoi cele de siguranță și securitate, urmate de nevoile de afiliere, cele legate de stimă și statut și în final nevoile de auto-realizare. În general un individ pornește prin satisfacerea nevoilor de bază, însă există și situații în care nevoile din categoriile mai înalte primează față de cele mai joase.

În ceea ce privește turismul, oamenii au ca motivații de călătorie satisfacerea nevoilor ce țin în principal de partea superioară a piramidei și anume nevoile de auto-realizare, însă pot avea legătură și cu alte categorii, cum ar fi nevoile de apartenență sau stimă.

O altă abordare, mai puțin cunoscută, a fost realizată de H. Murray în 1938. În opinia sa, nevoia reprezintă o disponibilitate de a răspunde într-un anumit mod în anumite circumstanțe date. Acesta considera că natura umană a dezvoltat un set de nevoi universale de bază, unele dintre ele temporare, altele adânc înrădăcinate în natura individului, funcționând în principal la nivel inconștient. Cu toate acestea, considera că au un rol important în ceea ce privește personalitatea. Nevoile identificate au fost clasificate în cinci categorii, astfel:

Nevoi de ambiție (realizare, expunere, recunoaștere prin validare și statut social);

Nevoi materialiste (se referă la achiziția unor bunuri materiale, organizarea lor, construirea unor lucruri noi);

Nevoi de putere (se referă în general la independență și nevoia de a controla, agresivitate, dominare, dar și la admirație și evitarea durerii);

Nevoi de afecțiune (nevoia de a oferi sprijin, înțelegere, nevoia de a fi iubit, consolat, iertat, nevoia de joacă și relaxare, dar și de respingere prin separare de un obiect sau persoană considerate negative);

Nevoi de informare (cunoaștere a lumii înconjurătoare și educarea altor persoane sau împărtășirea informațiilor dobândite).

Hill (1965) consideră că motivul realizării unei vacanțe pentru mulți turiști ar fi un răspuns la sentimentul de epuizare mentală și astfel o oportunitate pentru ca turistul să se refacă și să se întoarcă la viața de zi cu zi cu o nouă energie. Aceeași idee este abordată și de Crompton (1979), care consideră că esența vacanței este ca individul să poată avea o pauză din rutina sa zilnică, inducând și ideea de echilibru, despre care Howard și Seth (1968) afirmă că ar fi restabilit la finalul vacanței, atunci când nevoile turistului ar fi satisfăcute.

Un punct de vedere diferit este oferit de Dann (1977), pentru care motivația călătoriei nu era explicată atât de mult de dorința de relaxare și destindere, cât de nevoia de iubire, de afecțiune și cea de intensificare a ego-ului. Astfel, plecarea în vacanță constituie o oportunitate pentru individ de a se elibera de sentimentul de izolare al vieții de zi cu zi, de a obține interacțiune socială și auto-recunoaștere.

O teorie abordată de mai mulți autori este cea a factorilor push & pull (Crompton, 1979; Uysal & Hagen, 1993). Dann (1997) explică factorii push ca fiind motivele pentru care un turist alege să plece de acasă, în timp ce factorii pull sunt elementele care îl determină pe acesta să aleagă o anume destinație în detrimentul alteia. Crompton (1979) distinge 7 motive socio-psihologice ca factori push: explorarea și evaluarea sinelui, relaxare, prestigiu, regresie, evadarea dintr-un mediu perceput ca fiind neinteresant, îmbunătățirea relațiilor de rudenie și facilitarea interacțiunii sociale. De asemenea, el distinge și două motive culturale: educația și noutatea. Pe de altă parte, factorii pull includ resurse tangibile și percepția și așteptările turiștilor cum ar fi așteptări legate de beneficii, imaginea unei destinații și noutatea (Baloglu & Uysal, 1996).

1.2. Percepția

Pe baza motivațiilor sau a relației dintre motivele personale (factorii push) și viziunea asupra caracteristicilor destinației (factorii pull), un turist își formează percepțiile. Percepția este o activitate mentală de recunoaștere și interpretare a unor stimuli, aflându-se la baza înțelegerii și învățării sau motivării unor anumite acțiuni, în funcție de factori personali, situaționali, de marketing sau factori ce au legătură cu experiențe anterioare (Giboreau, Body, 2007). Având un caracter subiectiv pronunțat, este dificil de cuantificat percepția. De asemenea, aceasta este deosebit de complexă, întrucât anumiți stimuli, deși prezintă caracteristici identice, sunt percepuți în mod diferit de către consumatori.

Pentru crearea unei percepții bine definite, care să ducă la experiențe turistice pozitive, personalizate pentru consumator, este importantă utilizarea optimă a caracteristicilor stimulilor, cei mai importanți fiind, în funcție de cele cinci simțuri: mărimea, culoarea, contrastul, poziția, mișcarea, intensitatea.

1.3. Imaginea destinației

Unul dintre factorii care influențează în mod semnificativ percepția este imaginea unei destinații. Acest concept a fost studiat în detaliu, însă nu s-a ajuns la o definiție universal acceptată, ci la o varietate de interpretări, caracteristicile sale aflându-se în strânsă legătură cu diverse discipline (sociologie, geografie, antropologie).

Imaginea pe care turiștii o au față de o destinație este foarte importantă (Hunt, 1975; Chon, 1991; Echtner and Ritchie, 1991; Aaker, 1996, Gartner, 1996; Kapferer, 1997; Buhalis, 2000; Laws, Scott and Parfitt, 2002; Tasci and Gartner, 2007; Rial, and García Varela, 2008), influențând în mare măsură decizia finală (Chen and Tsai, 2007).

În opinia autorilor Bigné, Sánchez și Sánchez (2001), imaginea destinației este o interpretare personală a unui turist. În acest sens, caracterul subiectiv este dat de percepțiile fiecărui turist în parte în legătură cu toate destinațiile pe care le-a vizitat sau de care a auzit (San Martín și Rodriguez, 2008).

În ceea ce privește marketingul în turism, există ideea că dezvoltarea imaginii unei destinații se bazează pe două elemente: raționalul și afectivul. Astfel, pe de o parte, destinația este evaluată în funcție de atracțiile și resursele de care dispune (Stabler, 1995), ceea ce motivează individul să viziteze acel loc, iar pe de altă parte, există componenta afectivă care se referă la emoțiile și sentimentele induse de respectiva destinație turistică.

Formarea imaginii destinației se bazează pe mai multe surse de informare de natură istorică, politică, socială și economică. Sistemul de valori dar și țara de origine a individului influențează imaginea destinației (Mountinho, 1987; Bonn, Joseph & Dai, 2005). Tasci (2007) a efectuat un studiu prin care a demonstrat faptul că elemente cum ar fi vârsta, rasa dar și o vizită anterioară în respectiva destinație sunt foarte importante în ce privește crearea unei imagini legate de locul de petrecere al vacanței.

Imaginea destinației devine astfel unul dintre cei mai importanți factori în interpretarea deciziilor luate de către turiști (Mayo, 1973; Govers și Go, 2003), dar autorii sunt de părere că este dificil pentru un turist să își creeze o viziune clară asupra locului de vacanță, fără o vizitare anterioară (Govers și Co, 2003). În contextul în care individul nu are cunoștințe în prealabil referitoare la destinație, imaginea turistică este afectată de trei factori generali, cum sunt prezentați în modelele anterior detaliate: motivații turistice, factori demografici și surse de informare. Sursele de informare se pot împărți în două categorii, conform lui Gunn (1997):

Surse de informare organice – se referă la acele cunoștințe ale unui individ care pot fi adunate în timp din ziare, reviste, cărți, știri de televiziune, radio, documentare, internet. În același timp, experiențele împărtășite de rude și prieteni la întoarcerea acestora din călătorie au un impact major în formarea diferitelor impresii asupra destinațiilor.

Surse de informare induse – se referă la surse ale căror informații constau în comunicate, promoții și diverse tipuri de reclamă (broșuri, pliante, reclame televizate și online). Acestea sunt realizate de diverse agenții ce au în vedere atragerea turiștilor în diverse destinații și crearea anumitor imagini în mentalul potențialului consumator. Considerând că acest tip de surse depinde în mare măsură de investiții financiare pe care o destinație și le poate permite sau nu, cele mai eficiente surse rămân cele organice.

Sursele de informare cel mai des utilizate sunt cele organice, mai ales internetul, acest lucru fiind datorat facilității prin care o informație se poate căuta și împărtăși prin acest canal de comunicare, ușor accesibil unui număr din ce în ce mai mare al populației.

Imaginea Bucureștiului ca destinație turistică este compusă în mare măsură dintr-o serie de informații scrise și vizuale prezentate în media (precum articole pe site-uri de călătorie, știri, documentare).

În mediul online, datele înregistrate arată o tendință ascendentă din anul 2014 până în prezent, în ceea ce privește căutarea pe Google a informațiilor despre orașul București (scris în engleză ”Bucharest” – Fig.2). Anul 2014 prezintă o intensificare a căutărilor în perioada aprilie – mai – iulie, în timp ce în anul 2016, informațiile căutate prezintă un maxim în lunile august – septembrie și mai puțin la sfârșit de primăvară – început de vară, ceea ce arată o schimbare la nivelul planificării călătoriilor, a concediilor sau vacanțelor. (Fig. 3 și 4)

Fig. 2 Căutarea informațiilor despre orașul București (”Bucharest”) în mediul online în perioada 2014 – 2017

Sursa: Google Trends

Fig. 3 – Căutări Google despre orașul București (”Bucharest”) în anul 2014

Sursa: Google Trends

Fig.4 – Căutări Google despre orașul București (”Bucharest”) în anul 2016

Sursa: Google Trends

Aceleași date arată că cele mai frecvente căutări similare termenului ”Bucharest” se referă la cazare, aeroport și zboruri, prin termeni ca: ”hotel bucharest”, ”bucharest airport”, ”bucharest otopeni”, ”flights to bucharest”, dar și ”map bucharest”, ”things to do bucharest”. (Fig.5)

Fig. 5 – Subiecte conexe și căutări similare pe Google

Sursa: Google Trends

În ceea ce privește distribuția spațială a căutărilor, în afară de România, statele de unde provin cele mai multe astfel de interogări în perioada 2014 – prezent sunt Cipru, Israel, Republica Moldova, Bulgaria, Irlanda.

Imaginea orașului București în mediul online este construită din mai multe surse de informare, precum: site-uri specializate de călătorii, bloguri personale, ghiduri turistice dar și site-uri axate pe cazare.

Unul dintre cele mai accesate site-uri de călătorii este ”TripAdvisor”, fondat în anul 2000 în Statele Unite ale Americii. În cadrul acestuia, turiștii au posibilitatea de a căuta informații despre diferite destinații, zboruri, locuri de cazare, restaurante, atracții turistice și modalități de petrecere a unui sejur în funcție de destinație. Există de asemenea și un forum, unde se pot pune întrebări iar cei care doresc își pot împărtăși din experiențele și amintirile de vacanță.

Pentru orașul București, pe pagina principală există o scurtă descriere în care se recomandă vizitarea unor obiective precum Ateneul Român, Muzeul Satului și Palatul Parlamentului. Alături de sugestii pentru cazare (împărțite pe categorii precum ”cel mai bun preț”,”business”,”de lux”), sunt prezentate 12 ghiduri turistice, dintre care: ”3 Days in Bucharest” (”3 zile în București”), ”Green Bucharest” (”Bucureștiul verde”), ”Museum Guide for Bucharest” (”Ghidul muzeelor în București”) și „Best Food in Bucharest” (”Cea mai bună mâncare în București”). (Fig.6)

Fig.6 – Ghiduri de călătorie pe site-ul „TripAdvisor”

Sursa: https://www.tripadvisor.com/Travel_Guide-g294458-Bucharest.html

Capitala României este descrisă ca fiind un oraș în care aproape orice categorie de turiști poate găsi ceva interesant, fie că este vorba despre muzee, arhitectură, istorie, modă, natură, mâncare tradițională sau așa numita ”viață de noapte”. Sunt oferite, astfel, sugestii pentru vizitarea Bucureștiului, cele mai frecvent menționate obiective și zone fiind Palatul Parlamentului, Centrul Vechi, Muzeul Satului și Muzeul Țăranului Român, Calea Victoriei, Parcul Cișmigiu și Herăstrău, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul de Artă. De asemenea, sunt făcute și recomandări pentru a lua masa, restaurantele cele mai apreciate fiind Caruʼ cu Bere și Hanuʼ lui Manuc, dar și localuri aflate în zona de nord, în apropierea Parcului Herăstrău (Casa di David, Hard Rock Cafe). În același timp, sunt oferite scurte sfaturi referitoare la transport (în special pentru metrou și taxi) sau în ceea ce privește vremea. (Fig.7) Utilizatorii site-ului consideră aceste ghiduri ca fiind de ajutor în proporție de 80 – 90 %.

O altă pagină a site-ului oferă mai multe articole despre București, pe subiecte specifice cum ar fi ”Istorie”, ”Arhitectură”, ”Recomandări de citit”, ”Muzee și atracții” și ”Transport public” (Fig. 8). Capitala este văzută ca un oraș unic, cel mai mult surprinzând arhitectura sa ne-unitară, cu clădiri interbelice, blocuri construite în perioada comunistă și clădiri moderne din sticlă. Deși oamenii sunt considerați prietenoși, dornici să ajute, turiștii sunt sfătuiți să fie atenți la bunurile personale, pe care să le țină aproape, mai ales când se află în locuri aglomerate. De asemenea, se atrage atenția asupra necesității folosirii unor hărți, deoarece nu există multe centre de informare turistică iar obiectivele nu sunt foarte bine reprezentate în oraș prin semne, astfel încât și cei care sunt cu mașina să se poată orienta mai ușor.

Fig. 7 – Sfaturi de călătorie

Sursa: https://www.tripadvisor.com/Guide-g294458-k563-Bucharest.html

”Lonely Planet”, un alt site web cunoscut în domeniu (Fig.9), prezintă Bucureștiul ca o destinație din ce în ce mai populară în Estul Europei. Este descris ca un oraș al contrastelor, având o combinație de spirit balcanic și latin, cu o energie dinamică, deși are în general o reputație negativă iar turiștii tind să acorde doar o zi sau două pentru vizită înainte de a pleca spre altă destinație. Astfel, pentru a arăta și o altă față a orașului, recomandările oferite nu se rezumă numai la cele mai cunoscute obiective și restaurante, ci includ și locuri mai puțin populare, unele destul de recent deschise publicului, cum sunt Palatul Primăverii, Librăria Cărturești Carusel și o mulțime de cafenele și terase cu atmosferă plăcută pe care localnicii le frecventează. (Fig.10)

Fig.8 – Articole despre București scrise de călători pentru alți călători

Sursa: https://www.tripadvisor.com/Travel-g294458-s1/Bucharest:Romania:Inside.html

Fig. 9 – Prezentarea paginii web Lonely Planet București

Sursa: https://www.lonelyplanet.com/romania/bucharest

Fig. 10 – Articole despre restaurante, cafenele și locuri de vizitat în București

Sursa: https://www.lonelyplanet.com/romania/bucharest

În construirea imaginii unei destinații turistice, una dintre cele mai importante modalități de informare se referă la sfaturile, opiniile unor turiști care au vizitat deja orașul sau țara respectivă. În acest sens, sunt de menționat blogurile personale de călătorii în care, pe lângă informațiile cu caracter obiectiv referitoare la cazare, transport, masă, activități ce pot fi desfășurate, oamenii își împărtășesc gândurile, așteptările, dorințele, în final experiența de care au avut parte. (Fig. 11)

Fig. 11- Articol despre București pe blogul de călătorii ”Adventurous Miriam”: ”Da, Bucureștiul chiar merită vizitat”

Sursa: http://adventurousmiriam.com/things-to-do-in-bucharest/

Mulți dintre cei care au vizitat orașul prezintă Bucureștiul pe blogurile personale, ca o destinație turistică atipică față de alte locuri din Europa și din lume. Gri, trist, plictisitor la prima vedere – aspect dat în special de blocurile monotone, rigide din perioada comunistă – este un oraș ce se lasă descoperit, treptat, de către cei interesați, având numeroase comori ascunse care fac dintr-un sejur de vacanță, o adevărată experiență de călătorie.

Capitala României nu excelează în ceea ce privește partea estetică. Nu poate fi numit un oraș ”frumos”, conform unui articol pe blogul de călătorie ”Journey Wonders”. Cu toate acestea, ceea ce atrage este farmecul aparte al orașului, unde o serie de contraste se regăsește la aproape fiecare colț de stradă, o priveliște rară, în special comparativ cu orașe din vestul Europei. Autorul blogului ”Globotreks” considera că Bucureștiul nu pare atât de mult o ”capitală”, cât un ”oraș-dezvoltat” cu o mulțime de piese încărcate de istorie, împrăștiate peste tot, pe care turistul să le descopere și să le pună cap la cap.

Bucureștiul este o destinație recomandată nu numai pentru atmosfera mai puțin turistică pe care unii dintre oameni o caută, ci și pentru faptul că este un oraș accesibil din punct de vedere financiar, un plus pentru turiștii care doresc să călătorească având buget redus. Astfel, în ceea ce privește mâncarea și băutura, există numeroase opțiuni, dar și referitor la activitățile ce pot fi desfășurate, întrucât multe dintre muzeele din oraș au ca taxă de intrare o sumă modică sau vizita este gratuită.

Imaginea Bucureștiului este formată și de posibilitățile nenumărate de petrecere a nopții, acesta fiind descris prin termeni precum ”vibrant”, ”dinamic”, ”tânăr”, ”orașul care nu doarme”. Centrul Vechi atrage o mulțime de turiști străini care petrec timp dansând în cluburi, mergând la concerte, luând contact cu localnicii și servind masa la una dintre terasele sau restaurantele ce împânzesc zona, factorul financiar reprezentând din nou un punct forte.

Un utilizator al paginii ”TravelBlog”, nota în urma călătoriei sale din 2016, că percepția oamenilor referitoare la țară și oraș ca având numeroși hoți de buzunare și cerșetori era mai degrabă adevărată în urmă cu câțiva ani. În opinia sa însă, deși în capitală există oameni fără adăpost, acesta nu pare să fie un aspect ieșit din comun față de alte orașe din Europa pe care le-a vizitat.

Percepția asupra Bucureștiului poate fi creată sau modificată și în urma unor surse precum publicațiile de știri. În acest sens, ziarul ”The Telegraph” din Marea Britanie a prezentat în anul 2016 un articol intitulat ”16 motive pentru care următorul tău city break ar trebui să fie în București” (Fig.12). Printre motivele enumerate, există: amestecul plăcut al stilurilor arhitecturale ale clădirilor dar și posibilitatea vizitării librăriei Cărturești Carusel, o atracție importantă în Centrul Vechi datorită amenajării sale într-o clădire monument-istoric din secolul al XIX-lea.

Fig. 12 – Articol despre București în publicația ”The Telegraph”

Sursa: http://www.telegraph.co.uk/travel/destinations/europe/romania/articles/why-your-next-city-break-should-be-bucharest/

Imaginea pozitivă este prezentată și în publicația ”The Guardian”, într-un articol din toamna anului 2015, în care se recomandă vizitarea orașului datorită arhitecturii art nouveau, a bisericilor vechi, a parcurilor și bulevardelor, dar și pentru gastronomie. Printre obiectivele menționate se numără Palatul Parlamentului, Piața Revoluției, Muzeul Satului, librăria Cărturești Carusel, Parcul Herăstrău și Grădina Cișmigiu.

O altă publicație, ”Forbes”, a inclus capitala României pe lista celor mai ieftine destinații turistice în anul 2017. Aflându-se pe locul 5 dintr-un total de 21, după orașe ca Bishkek (Kârgâzstan), Lisabona (Portugalia) și Seoul (Coreea de Sud), clasamentul reprezintă un avantaj în ceea ce privește comportamentul consumatorului de turism.

Revista ”Vogue” a publicat de asemenea un articol în anul 2016 la secțiunea ”Călătorii”. În cadrul interviului acordat patroanelor unui magazin de modă de lux din București, au fost oferite câteva recomandări pentru a lua masa și a petrece timpul, localurile menționate fiind populare în ultimii ani printre localnici.

Capitala României se confruntă cu o percepție negativă din punct de vedere turistic, formată în trecut, atunci când nivelul de dezvoltare era mai puțin ridicat iar orașul nu prezenta un interes major pentru turiștii străini. Cu toate că în ultimii ani multe aspecte s-au schimbat iar Bucureștiul reprezintă o surpriză plăcută pentru mulți care îl vizitează, așa cum reiese și din sursele de informare online, există necesitatea unor îmbunătățiri substanțiale și a unor promovări intense pentru a spori valoarea orașului.

CAPITOLUL II

ASPECTE GENERALE ALE TURISMULUI ÎN ORAȘUL BUCUREȘTI

Orașul București a devenit o destinație din ce în ce mai frecventată în ultimii ani, acest lucru fiind evidențiat în datele Institutului Național de Statistică. Astfel, se poate observa, pe parcursul anilor 2014 – 2016 (Tabel 1), o tendință ascendentă a numărului total de turiști străini, ale căror înnoptări în structurile de primire turistică au fost înregistrate. Între 2014 și 2015 numărul vizitatorilor internaționali a crescut considerabil, de la aproape 1.5 milioane la 1.7, iar în 2016 s-au înregistrat în jur de 1.8 milioane vizitatori.

Tabel 1 – Numărul total de turiști străini cazați în structuri de primire turistică în București, în anii 2014 – 2016

Sursa: Institutul Național de Statistică

O viziune în detaliu asupra fluxului turistic este dată de numărul lunar de turiști străini cazați în unitățile de primire din București (Tabel 2). Conform acestor date, fluxul turistic principal este caracteristic lunilor de primăvară-vară (martie-august), în timp ce lunile de toamnă-iarnă prezintă un număr mai redus de turiști. Cu toate acestea, este important de avut în vedere faptul că Bucureștiul este o destinație căutată pe tot timpul anului, desfășurându-se mai multe tipuri de turism: de afaceri, cultural, de recreere, religios etc.

Tabel 2 – Număr total lunar de turiști străini cazați în structuri de primire turistică în București (Ianuarie 2014 – Martie 2017)

Sursa: Institutul Național de Statistică

La nivel mondial, în raportul Global Destination Cities Index realizat anual de MasterCard, pentru anul 2016, orașul a fost plasat pe locul 81 în funcție de numărul total de sosiri al vizitatorilor internaționali. La nivelul Europei, Bucureștiul a fost plasat pe locul 8 în topul destinațiilor cu cea mai mare rată de creștere a vizitatorilor străini pe o perioadă de 7 ani (2009 – 2016), depășind orașe ca Sofia și chiar Barcelona. De asemenea, suma cheltuită de turiști în urma vizitelor în 2016, s-a ridicat la aproape 270 milioane de euro.

Tabel 3 – Top 10 destinații europene cu cea mai mare rată de creștere a vizitatorilor străini

Sursa: prelucrare după Global Destination Cities Index by MasterCard

În raport s-a concluzionat că multe destinații emergente, în special din Europa de Est (printre care și Bucureștiul) ar putea schimba tendințele actuale ale fluxului turistic.

În ceea ce privește structurile de cazare, date ale Institutului Național de Statistică arată că cele mai numeroase unități de cazare în funcție de tip sunt hotelurile, urmate de hosteluri, apartamente, vile și pensiuni. Dacă în 2014 existau un număr de 112 hoteluri, în 2016 acestea au crescut la 119, în timp ce hostelurile au crescut de la 8 în 2014 la 14 unități în 2016 (Fig. 13 – 14)

Fig. 13 – Tipuri de structuri de cazare în București, în anul 2014 și 2015

Sursa: Institutul Național de Statistică

Fig. 14 – Tipuri de structuri de cazare în București în anul 2016

Sursa: Institutul Național de Statistică

La nivelul anului 2017, conform site-ului de rezervări online Booking, în București apar pe primul loc apartamentele, apoi hotelurile urmate de hosteluri. Astfel, sunt înregistrate peste 700 apartamente, 175 hoteluri și 40 hosteluri ca locuri de cazare pentru turiști. (Fig. 15)

Fig. 15 – Tipuri de structuri de cazare în București în anul 2017

Sursa: Booking.com

2.1.Tipuri și forme de turism

În ultimii ani, datorită creșterii numărului de participanți în ceea ce privește activitatea turistică și a complexității motivației fiecăruia, tipurile și formele de turism s-au diversificat, astfel încât să satisfacă cererea pieței.

În București există mai multe tipuri și forme de turism practicate, în primul rând fiind de menționat cele clasice: turismul de afaceri, cel cultural, turismul de recreere.

Turismul de afaceri s-a dezvoltat din ce în ce mai mult, o dată cu interesul oamenilor de afaceri străini pentru investiții pe piața românească dar și pe fondul evoluției diferitelor companii din domeniul IT, firme de consultanță sau din domeniul bancar, ale căror sedii se concentrează în zona de nord a orașului, mai exact axa Piața Victoriei – Piața Presei Libere – Pipera – Băneasa, dar și în zona Militari (Fig.16).

Fig. 16 – Principalele zone de afaceri în București: Pipera și Militari

Sursa: http://www.realtime.ro/wp-content/uploads/aluminium_architectural_aap_promenada-1-of-1-10.jpg și http://westgatepark.ro/en/media-articles/page/2/

Prin natura sa, acest tip de turism necesită anumite facilități, pe care numeroase structuri de cazare cu grad diferit de confort (3, 4 și 5 stele), le oferă, alături de dotări speciale și servicii: centre de evenimente, săli de conferință cu o capacitate mare, transfer tur-retur aeroport, precum și posibilitatea organizării unor activități de protocol, petreceri sau alte evenimente. În acest sens, există unități hoteliere foarte bine dezvoltate în ceea ce privește segmentul turismului de afaceri, având săli special amenajate cu scaune mobile ce pot fi aranjate în funcție de numărul de participanți și specificul evenimentului: conferințe, seminarii, cursuri, prezentări sau proiecții video, etc. De asemenea, acestea dispun de aer condiționat și în unele cazuri, sunt izolate fonic. Serviciile oferite pentru a asigura buna desfășurare a acestor activități, sunt: închiriere de echipament audio/video, servicii de foto-copiere, poștă, telefon/fax, servicii de traducere, wi-fi. Adițional, se au în vedere serviciile de catering. (Fig. 17 și 18) Multe dintre hoteluri sunt amplasate în zona de nord a orașului, la distanță mică față de Aeroportul Internațional Henri Coandă sau sunt localizate în zona centrală.

Fig. 17 – Centrul de conferințe ”Epoque Events Gallery”, Hotel Epoque

Sursa: www.hotelepoque.ro

Fig. 18 – Sala de conferințe ”Le Diplomate”, Athenee Palace Hilton

Sursa: www.societateamuzicala.ro/locurileculturii/sala-le-diplomate/

Turismul de afaceri îmbracă mai multe forme, cum ar fi turismul de reuniuni (concretizat în participarea la diverse evenimente de tipul conferințelor, congreselor, simpozioanelor) și turismul referitor la expoziții și târguri. În acest sens, este de menționat complexul expozițional Romexpo, unde o mulțime de firme din diverse domenii își pot prezenta serviciile și produsele unui public țintă, pe tot parcursul anului, în funcție de tematica expoziției. Unul dintre cele mai importante evenimente organizate este Târgul de Turism al României, unde participă numeroase agenții de turism și tour-operatori, atât din țară cât și din străinătate. Pe lângă ofertele prezentate, în cadrul târgului au loc diferite momente artistice, menite să atragă potențialii turiști. (Fig. 19 și 20)

Fig. 19 și Fig. 20 – Târgul de Turism al României la Romexpo

Surse: www.romexpo.ro și www.travelontop.ro/targul-de-turism-al-romaniei-editia-de-toamna/

Turismul cultural prezintă o largă răspândire pe teritoriul unei țări, mai ales în orașele – capitală datorită istoriei bogate, existând numeroase resurse de tip arhitectural, artistic, valorificate astfel încât turistul să își poată lărgi cunoștințele, să își satisfacă nevoia de a descoperi și înțelege o cultură diferită.

Cei interesați de acest tip de turism sunt în general persoane care aparțin unor categorii superioare din punct de vedere socio-profesional sau au un nivel mediu și ridicat de educație. Aceștia sunt caracterizați de o puternică sete de cunoaștere și exigență.

În București, nucleul cultural este reprezentat de Centrul Vechi, având ca obiective de importanță istorică Palatul Voievodal Curtea Veche, Biserica Stavropoleos dar și Muzeul Național de Istorie a României. În această zonă sunt organizate multe tururi gratuite, ghidate în limba engleză pentru turiștii străini, acestea fiind promovate în cadrul unităților de cazare. (Fig. 21) Pentru mulți vizitatori sosiți pentru prima oară, este o modalitate perfectă de a cunoaște orașul, urmând apoi să viziteze și alte obiective ce prezintă interes cultural.

De mare importanță este Calea Victoriei, una dintre cele mai vechi artere ale Bucureștiului, deseori menționată de turiști datorită bogăției arhitecturale a clădirilor aflate de-a lungul acesteia și a existenței mai multor obiective. Sunt de menționat în acest sens: Cercul Militar Național, Biserica Kretzulescu, Muzeul Național de Artă al României, Statuia Ecvestră a lui Carol I, Ateneul Român, Muzeul Colecțiilor de Artă și Muzeul Național George Enescu.

Fig. 21 – Tururi ghidate în zona Centrului Vechi

Sursa: https://www.facebook.com/pg/BucharestWalkaboutFreeTours/photos/

Pe fondul unei societăți în care individul se confruntă în mod direct cu efectele orelor suplimentare de muncă, timpul petrecut în trafic sau poluarea chimică și sonoră, apare dorința de a petrece câteva ore în liniște, în natură sau de a desfășura anumite activități menite să crească sentimentul de bunăstare. Astfel, s-a dezvoltat turismul de recreere și agrement.

În București, acest tip de turism este în general îmbinat cu turismul cultural, turiștii optând în decursul sejurului lor pentru un program variat, realizând atât activități care să îi relaxeze, cât și unele care să le stimuleze dorința de cunoaștere.

Resursele în ceea ce privește turismul de recreere, sunt în primul rând parcurile – oaze de liniște în interiorul arealului urban aglomerat și zgomotos. În prezent, parcurile reprezintă 21,6 % din totalul suprafeței spațiilor verzi ale capitalei, existând diferențieri la nivelul sectoarelor. În această privință, sectorul 1 deține cea mai ridicată valoare a spațiului verde tip parc și anume de 5,85 m2 / cap de locuitor, în timp ce sectorul 5 are cea mai scăzută valoare, de 1,22 m2 / cap de locuitor. În ansamblu, se observă o desfășurare pe direcție nord – sud-est, cu parcuri având suprafețe însemnate: Herăstrău, Plumbuita, Kiseleff, Cișmigiu, Izvor, Carol I, Tineretului, Alexandru Ioan Cuza (Titan). Multe dintre acestea, cum ar fi Parcul Herăstrău, Tei, Titan, Tineretului, Morarilor, sunt organizate în jurul unor lacuri, ceea ce crește atractivitatea din punct de vedere turistic.

Dintre spațiile verzi de tip parc, cele mai frecventate de turiști sunt Parcul Herăstrău și Parcul Cișmigiu.

Parcul Herăstrău este cel mai extins din București, având o suprafață de 206,9 hectare. Se află în nordul orașului, fiind ușor accesibil datorită stației de metrou și a celor de autobuz din apropiere. Punctele de atracție ale parcului sunt Insula Trandafirilor – cu vedere spre lac și spre Muzeul Satului – dar și Grădina Japoneză, amenajată în anul 1998 cu sprijinul oferit de Ambasada Japoniei în România și de Fundația Comemorativă a Expoziției Mondiale Japoneze. Printre activitățile pe care turiștii le pot desfășura, sunt plimbări cu hidrobicicleta sau cu vaporașul pe lac, picnicuri, plimbări cu bicicleta și practicarea unor sporturi pe terenurile special amenajate. De asemenea, există zone destinate celor care doresc să joace șah sau să citească. În plus, turiștii pot lua masa la unul dintre restaurantele selecte ce înconjoară parcul.

Fig. 22 – Plimbare pe lacul Herăstrău Fig. 23 – Relaxare în Grădina Japoneză, Herăstrău

Surse: http://metropotam.ro/Utile/parcul-herastrau-se-va-extinde-art5091642897/ și https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Gradina_Japoneza,_Herastrau_03.jpg

Grădina Cișmigiu este localizată aproape de centrul orașului și se poate ajunge ușor cu autobuzul, metroul sau chiar pe jos, într-o plimbare pe bulevardul Regina Elisabeta. Acesta are o suprafață de aproape 16 hectare și este cel mai vechi parc din București, fiind amenajat în stil englezesc. Atracțiile sunt numeroase, parcul având mai multe zone amenajate. Astfel, există Rondul Roman (o zonă circulară cu dale de piatră și băncuțe), Foișorul Fanfarei (unde au loc concerte de muzică populară, clasică sau de fanfară), Colțul Șahiștilor și zona de joacă pentru copii. De asemenea, pe lac se pot face plimbări cu barca iar în timpul iernii se amenajează un patinoar. Turiștii care își doresc să se relaxeze, se pot plimba pe aleile largi cu vegetație bogată, feriți de căldura zilelor de vară și pot admira numeroasele sculpturi reprezentând personalități marcante ale culturii românești. În Parcul Cișmigiu există posibilitatea de a lua masa la restaurantul Monte Carlo, aflat chiar pe malul lacului, un local elegant, cu o istorie bogată, fiind construit de arhitectul Ion Mincu.

Fig. 24 – Recreere și agrement în Parcul Cișmigiu

Surse: arhivă personală

Un alt tip de turism practicat la nivelul orașului este turismul de eveniment, mai exact participarea la concerte, festivaluri, meciuri, care atrag numeroși vizitatori străini, mai ales pe cei curioși, dornici de aventură, pasionați de muzică și sport.

Cele mai cunoscute festivaluri se desfășoară în perioada de primăvară – vară – toamnă, iar planificarea călătoriei și achiziționarea biletelor pentru concerte se realizează cu câteva luni înainte. Un exemplu în acest sens este Festivalul Internațional George Enescu, unul dintre cele mai importante festivaluri de muzică clasică din Europa, organizat pentru prima dată în anul 1958 în memoria marelui compozitor român. Timp de trei săptămâni, în luna septembrie, pe scena Ateneului Român, la Sala Radio sau Sala Mare a Palatului din București (dar și în alte orașe), au concertat o mulțime de muzicieni și orchestre din Europa și din lume. În anul 2017, festivalul se află la a XXIII-a ediție, având în program concerte susținute de Orchestra Națională Rusească, Cvartetul Gaudeamus, Orchestra Filarmonică Cehă, Orchestra Simfonică Pittsburgh și numeroși artiști – dirijori, pianiști, violonceliști.

Conform unui interviu acordat de către o publicație locală directorului executiv al festivalului, Mihai Constantinescu, programul propus, cât și modul de organizare al evenimentului, se află la un nivel ridicat pe plan internațional, alături de alte evenimente prestigioase de acest gen. În acest sens, festivalul a atras în anul 2015 în jur de 20.000 turiști străini la București.

Fig. 25 – Concert la Ateneul Român în cadrul Festivalului Internațional George Enescu

Sursa: https://hotelrazvan.com/2015/08/26/toamna-se-merge-la-festivalul-george-enescu/

Un alt eveniment important de menționat în ceea ce privește turismul este Festivalul de muzică Summer Well, aflat în 2017 la a șaptea ediție, ce se desfășoară timp de două zile în luna august. Deși acesta are loc în afara Bucureștiului, pe Domeniul Știrbey, în Buftea, este un eveniment major la care participă numeroși turiști, atât români, cât și străini, pentru a asculta formațiile și artiștii preferați ale genurilor indie și rock. Pentru a asigura buna desfășurare a evenimentului, este pusă la dispoziție o linie specială RATB, astfel încât cei care nu dispun de autoturism personal se pot deplasa rapid plecând din stația Muzeului Țăranului Român. În ceea ce privește cazarea, există mai multe opțiuni: se poate face fie la cort, la căsuțe sau la unul dintre hotelurile din București, în funcție de alegerea tipului de ofertă la bilete sau turiștii își pot alege personal cazarea.

Fig. 26 – Concerte în cadrul Festivalului Summer Well, Domeniul Știrbey, Buftea

Sursa: http://becks.ro/articol/oamenii-de-la-summer-well-ne-pare-bine-sa-va-cunoastem

În același timp, există și evenimente singulare pentru care turiștii vin în București, cum ar fi prezența la diferite concerte ale unor trupe și artiști internaționali, în cadrul turneelor muzicale. În ultimii 3 ani, în capitala României au avut loc mai multe concerte susținute de André Rieu, Robbie Williams, Bob Dylan, Maroon 5 iar în 2017, Andrea Bocelli, Placebo și Patricia Kaas. Astfel, prin multitudinea evenimentelor muzicale și sportive, orașul primește un flux important de turiști atât din țară, cât și din străinătate.

În ultimii ani, în București s-a dezvoltat ideea turismului urban prin realizarea unor tururi alternative, mai puțin turistice, care prezintă vizitatorilor locuri mai puțin cunoscute. Acestea se adresează tuturor celor curioși, ce își doresc să descopere orașul dincolo de imaginea turistică standard, să aibă o experiență unică, în acest fel apropiindu-se mai mult de viața de zi cu zi trăită în capitală.

Un exemplu este proiectul ”Interesting Times Bureau”, realizat de organizația non-profit Asociația Coolturală "Nouă Ne Pasă!", ce are ca scop dezvoltarea și promovarea culturii, cu accent pe arte și conservarea tradițiilor și a patrimoniului cultural. În cadrul proiectului se organizează o serie de tururi tematice ghidate în limba engleză de către localnici – fotografi, artiști, exploratori urbani – iar o parte din sumele strânse prin achiziționarea biletelor sunt investite în comunitatea locală. Printre cele mai apreciate tururi se numără:

– ”Alternative Tour” (”Turul alternativ”) – pune accent pe descoperirea istoriei prin arta stradală și arhitectură (Fig. 27), durează 2 ore jumătate și se adresează unui grup de 2 până la 20 persoane. Include o vizită la Festivalul Street Delivery, la Galeria Galateca și la un magazin vintage de biciclete;

– ”Hidden Gems” (”Comorile ascunse”) – durează trei ore și îi poartă pe turiști pe străzi mai puțin cunoscute, în zone cum ar fi Mântuleasa, cartierul Armenesc (Fig. 28) și Evreiesc și zona Batiștei. Turul include și opriri pentru cafea și gustări la diverse ceainării și grădini;

– ”Communist History Bucharest Tour” (”Turul Bucureștiului comunist”) – în cele 3 ore și 30 minute, turiștii află o mulțime de informații despre anii regimului comunist, fiind conduși spre locuri reprezentative precum Piața Constituției, Piața Revoluției, sediul Televiziunii Române dar și fosta reședință a soților Ceaușescu, Palatul Primăverii;

– ”Beautiful Decay Tour” (”Turul frumoasei decadențe”) – se adresează în special persoanelor pasionate de explorare urbană, întrucât turul este centrat pe vizitarea unor clădiri și zone abandonate (Fig. 29), care însă au o bogată istorie. Acest tur durează în jur de 4 ore;

– ”Darkside Tour” (”Turul întunecat”) – timp de trei ore, sunt prezentate cele mai întunecate secrete ale orașului, pornind din perioada Evului Mediu și până la practicile brutale din timpul regimului comunist. Turul include o vizită la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și în final la Cimitirul Bellu (Fig. 30).

Fig. 27 – Artă urbană pe strada Arthur Verona Fig. 28 – Comori ascunse în cartierul armenesc

Surse: http://happytowander.com/inside-secret-world-hidden-bucharest-beautiful-must-sees/ și https://www.facebook.com/voluntariatavizat/photos/

Fig. 29 – Tur ”Beautiful Decay” Fig.30 – Cimitirul Bellu

Surse: https://www.tripadvisor.es/LocationPhotoDirectLink-g294458-d6694228-i128342490-Interesting_Times_Bureau-Bucharest.html și http://ioanapatrascoiu.ro/category/analogue-photography/

Un alt exemplu se referă la ”Slow Tours”, companie axată pe oferirea de experiențe plăcute oamenilor interesați în a călători, prin organizarea de tururi pietonale dar mai ales tururi cu bicicleta. Turul ”City of contrasts” (”Orașul contrastelor”) începe din Piața Charles de Gaulle și timp de aproximativ 3 ore și jumătate, turiștii sunt conduși prin locuri ca Parcul Herăstrău, Arcul de Triumf, Piața Romană, Ateneul Român, Piața Revoluției, Parcul Cișmigiu, Palatul Parlamentului, Parcul Carol și Parcul Tineretului. (Fig. 31și 32) De asemenea, se organizează pentru cei interesați și un tur privat, cu bicicleta, destinat familiilor – ”Friendly Bucharest” (”București prietenos”), acesta fiind concentrat în partea de nord a orașului, pe o distanță mai scurtă. Un tur pietonal interesant, ”Bucharest in the Hood – Real life walking tour” (”Bucureștiul din cartier – tur pietonal al vieții reale”) se desfășoară iarna în cartierul Pantelimon și este destinat celor aventuroși, care doresc să experimenteze zona post-industrială a orașului.

Fig. 31 și Fig. 32 – Tururi cu bicicleta ”Slow Tours”

Sursa: http://romania.slow-tours.com/

2.2. Strategii de turism locale

De-a lungul anilor, Bucureștiul a cunoscut o serie de schimbări avute în vedere pentru îmbunătățirea fenomenului turistic, unele dintre acestea coordonate de oficialități locale, altele realizate de către diferite organizații sau asociații.

În ideea dezvoltării Bucureștiului pe modelul altor capitale europene, unde traficul este mult mai bine gestionat, în anul 2016 s-a introdus conceptul de ”bike sharing” prin IʼVelo, proiectul Asociației Green Revolution, încurajat și de Primăria Generală. În cadrul acestuia, orice persoană își poate închiria o bicicletă timp de 30 minute, pentru a se deplasa mai rapid în oraș, urmând să o returneze la orice stație automatizată până la expirarea timpului alocat, altfel existând costuri suplimentare. Stațiile sunt amplasate în zone de maximă circulație a călătorilor, cum ar fi Piața Universității, Piața Revoluției, Piața Romană și Victoriei, Piața Charles de Gaulle. (Fig. 33) Pentru a putea beneficia de acest serviciu, utilizatorii au nevoie de cont pe site-ul IʼVelo și de un card, pe baza căruia se pot face închirieri în urma achitării unui abonament. Conform site-ului, există mai multe tipuri de servicii, care să vină în întâmpinarea utilizatorilor: ”IʼVelo Urban” – pentru cei care vor să se deplaseze în oraș, ”IʼVelo Relax” – destinat plimbărilor în parc, stațiile fiind amplasate în Parcul Herăstrău la intrarea Charles de Gaulle și în Parcul Tineretului, la intrarea Gheorghe Șincai. Alte două servicii sunt ”studentObike” – ce permite închirierea bicicletelor gratuit, pe baza actului de identitate și a legitimației de student pe anul în curs și ”IʼVelo Corporate” – axat pe centrele de afaceri, mai exact încurajarea angajaților să se deplaseze cu bicicleta. (Fig. 34)

Fig. 33 – Harta stațiilor automatizate ”IʼVelo Urban” în București

Sursa: https://ivelo.ro/wp-content/uploads/2016/09/harta-new.png

Fig. 34 – Biciclete ”IʼVelo” la evenimentul SkirtBike

Sursa: http://mikysworld.ro/wp-content/uploads/2013/07/I-velo-Asociatia-Green-Revolution-skirtbike.jpg

Ca proiect al Primăriei Capitalei, este de menționat amenajarea pistei pentru bicicliști de pe Calea Victoriei, pe traseul dintre Bulevardul Regina Elisabeta și Piața Victoriei. (Fig. 35) Aceștia au la dispoziție o bandă unică cu două sensuri de aproape 2 kilometri și jumătate. Deși prezintă anumite probleme precum întreruperea ei în zona Pieței Revoluției, bicicliștii se bucură de realizarea acestui proiect.

Fig. 35 – Pistă de biciclete pe Calea Victoriei

Sursa: https://www.antena3.ro/actualitate/social/traficul-rutier-va-fi-inchis-pe-calea-victoriei-408293.html

O altă inițiativă pentru dezvoltarea turismului în oraș a fost deschiderea spre vizitare în 2016 a Palatului Primăverii, fosta reședință a familiei Ceaușescu. Acest eveniment a fost organizat la propunerea Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic. Includerea sa în circuitul turistic reprezintă un punct în plus pentru București, turiștii străini având astfel posibilitatea participării la tururi mai complexe și de a afla mai multe informații legate de istoria orașului și a întregii țări. (Fig. 36 și 37 ) Vizita se realizează în grupuri, în urma unei programări prealabile și este oferit ghidaj în limba română și engleză.

Fig. 36 și 37 – Palatul Primăverii

Sursa: https://jurnaldehoinar.com/2016/05/06/palatul-primaverii-din-bucuresti-fosta-resedinta-a-familiei-ceausescu/

În fiecare an, Primăria orașului organizează în impul iernii, împreună cu alte instituții (ARCUB, PROEDUS), târgul de Crăciun ”Bucharest Christmas Market”, după modelul altor târguri din capitalele europene. Turiștii sunt întâmpinați cu produse românești – obiecte din lut, dulciuri de casă, ornamente de Crăciun, haine populare, cojoace – iar atmosfera este plăcută în special pentru copii.

Fig. 38 – Târgul de Crăciun din București

Sursa: http://www.romaniajournal.ro/bucharest-christmas-market-opens-gates-on-friday/

Asemănător este și târgul ce se organizează de Paște în Parcul Cișmigiu, prilej pentru cei interesați de a achiziționa ii, obiecte din lemn, vase de lut cu motive populare, icoane, bijuterii dar și de a gusta din preparatele românești: tocană la ceaun, sarmale, înghețată de casă.

CAPITOLUL III

ANALIZA DATELOR ȘI REZULTATE

3.1. Obiectivul cercetării

Cercetarea de față are ca obiectiv principal identificarea viziunii pe care turiștii străini o au asupra orașului București, prin experiența de care aceștia au avut parte în urma călătoriei în perioada 2014 – 2017. În același timp, pe baza acestei imagini pe care consumatorii de turism străin și-au creat-o, personal și prin influența unor surse de informare, se au în vedere modalități și strategii pentru a îmbunătăți fenomenul turistic și în acest fel și imaginea generală a Bucureștiului ca destinație turistică.

3.2. Instrumente de analiză, metodologie și participanți

În vederea realizării lucrării, a fost creat un chestionar însumând 20 întrebări de tip cantitativ (cu variante de răspuns) și calitativ (răspuns liber). Acesta a fost aplicat pe teren, în zone ca Centrul Vechi, Piața Universității, Piața Revoluției, Piața Amzei și în mediul online. Astfel, au răspuns la chestionar un număr de 120 persoane, dintre care 110 au fost incluse în cercetare: 68 bărbați (61,8 %) și 42 femei (38,2 %), cu vârste cuprinse între 18 și peste 65 ani, grupa de vârstă cea mai întâlnită printre respondenți fiind 26 – 35 ani (în proporție de 43,6 %).

Ca țări de proveniență (Tabel 4), o mare parte dintre cei intervievați erau cetățeni ai Marii Britanii (17), pe locul doi fiind turiști americani (12) și turiști olandezi (8). Două dintre persoanele participante la cercetare nu au dorit sa noteze țara de proveniență.

Tabel 4 – Țara de proveniență a turiștilor intervievați

Sursa: prelucrarea datelor chestionarului

3.3. Rezultatele cercetării

3.3.1. Analiza și interpretarea datelor

Prima întrebare a chestionarului aplicat a vizat motivele vizitării orașului București, turiștii având la dispoziție 7 variante de răspuns (Tabel 5). În proporție de 22.7 % au răspuns că au ales să vină în oraș pentru partea culturală și anume vizitarea unor obiective turistice. Un procent mare s-a înregistrat și în rândul celor care au venit în interes de afaceri, 20.9 % iar pe locul al treilea, relaxare-recreere și alte motive (17.2 %). Printre alte motivații de vizită s-au numărat concerte, internship-uri și studii. Vizitarea unor prieteni a înregistrat de asemenea un procent destul de mare, 12.7 %, în timp ce voluntariatul a fost ales din variantele de răspuns în proporție de 8.1 %.

Tabel 5 – Motivațiile de călătorie ale turiștilor

Sursa: prelucrarea datelor chestionarului

Întrebarea a doua și a treia au urmărit dacă turiștii străini au venit în vizită pentru prima oară sau cunoșteau deja orașul în urma unei alte vizite. (Fig.) În acest sens, doar 45.4 % se aflau la prima vizită, restul de 54.5 % fiind împărțiți după cum urmează: cei care au venit în București o singură dată înainte – 20.9 %, de 4 sau mai multe ori înainte – 18.1 % și de 2-3 ori înainte – 15.4 %. Așa cum reiese și din grafic (Fig. 39), majoritatea este reprezentată de cei care mai vizitaseră o singură dată înainte, pe locul următor fiind turiștii care deja cunoșteau destul de bine orașul datorită unor vizite trecute. Acest fapt poate fi corelat cu motivațiile de călătorie, observându-se că cei veniți în interes de afaceri erau deja la a treia, a patra vizită, în timp ce turiștii sosiți pentru cultură, relaxare sau pentru a-și vedea prietenii, se aflau în capitală pentru prima sau a doua oară.

De asemenea, s-a dorit aflarea perioadei de călătorie pentru cei care au mai venit în București. Cei mai mulți (26.3 %) au făcut mai multe vizite de la începutul anului 2017, pe locul al doilea fiind 2016, cu 24.5 %. Un număr de 9 (8.1 %) persoane au mai vizitat capitala înainte de anul 2014.

Fig. 39 – Frecvența vizitei în București

Sursa: prelucrarea datelor chestionarului

În ceea ce privește informarea înainte de realizarea călătoriei și sursele la care s-a apelat, din datele primite reiese că într-o proporție foarte mare (81.8 %), turiștii s-au informat, sursele fiind împărțite în cinci categorii. (Fig. 40) În principal, internetul a fost cel mai mult utilizat (44%), fiind un mijloc accesibil și care furnizează o multitudine de informații în orice moment. Semnificativ este și procentul celor care au cerut informații și sfaturi de la prieteni și rude – 28 % – acesta indicând importanța orientării spre client și satisfacerea nevoilor acestuia pentru a crea o experiență pozitivă. În acest mod, destinația ar fi recomandată și altor persoane, acest lucru ajutând la creșterea fluxului turistic. La polul opus se află informarea prin intermediul agențiilor de turism și tur-operatori, procentul scăzut demonstrând că în ultimii ani se înregistrează o tendință la nivelul general al turismului de a fi un participant activ la planificarea călătoriei, turistul preferând să se informeze cu privire la destinație și să își aleagă personal serviciile precum cazarea, masa și transportul.

Fig. 40 – Surse de informare înaintea desfășurării călătoriei

Sursa: prelucrarea datelor chestionarului

Pentru a afla imaginea formată despre București ca destinație turistică înaintea realizării călătoriei, următoarele trei întrebări au fost de tip calitativ, urmărindu-se aspectele negative și pozitive despre care turiștii au auzit dar și daca aceștia și-au schimbat opinia formată, odată ajunși în capitală.

Din cercetarea realizată a reieșit că multe dintre elementele negative se aplicau nu numai orașului, ci întregii țări. Aspecte precum criminalitatea, sărăcia, corupția, starea precară a drumurilor au fost evidențiate de respondenți. La nivelul capitalei, a fost menționat traficul, probabilitatea ridicată de a fi victima unor hoți de buzunare, câinii vagabonzi, existența multor cerșetori, a mizeriei pe străzi și starea de degradare a clădirilor.

Ca aspecte pozitive s-au numărat prețurile accesibile, mâncarea delicioasă, ospitalitatea și caracterul prietenos al oamenilor, multitudinea de activități ce pot fi desfășurate, frumusețea arhitecturii și mai ales ”viața de noapte” din București.

Întrebați dacă opinia lor s-a modificat în urma vizitei pe care au realizat-o, cei mai mulți dintre respondenți au răspuns afirmativ, fiind impresionați plăcut. Aspectele negative de care au auzit și la care se așteptau într-o anumită măsură, nu au fost atât de evidente în timpul sejurului lor, în timp ce altele nu au fost deloc prezente (cum ar fi câinii fără stăpân). Bucureștiul este mult mai sigur decât au auzit spunându-se, localnicii vorbesc limba engleză iar multe clădiri au trecut prin proiecte de reamenajare, punându-se în valoare farmecul lor. Cu toate acestea, traficul reprezintă în continuare o problemă a orașului. La nivelul aspectelor pozitive, așteptările turiștilor nu au fost înșelate, aceștia bucurându-se de prețuri reduse comparativ cu țările de proveniență și simțindu-se bine primiți de către localnici.

Următoarele două întrebări au vizat în mod direct cele mai interesante locuri și obiective turistice din București în viziunea turiștilor străini. Ca locuri au fost menționate: Centrul Vechi (cu strada Lipscani), Calea Victoriei, Piața Revoluției și Unirii, cartierul Primăverii, librăria Cărturești Carusel, cartierul Armenesc, Strada Știrbei Vodă, Piața Obor și Afi Palace Cotroceni. În topul celor mai interesante obiective turistice pentru vizitatorii străini este pe primul loc Palatul Parlamentului, ce impresionează prin arhitectură, istorie și prin dimensiunea sa. De asemenea, muzeele din zona de nord (Muzeul Satului, Muzeul Țăranului Român, Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipa și Palatul Primăverii) au surprins plăcut turiștii, ca și Ateneul Român, Parcul Herăstrău și Parcul Cișmigiu. (Tabel 6 și Fig. 41)

Tabel 6 – Cele mai interesante obiective turistice menționate

Sursa: prelucrarea datelor chestionarului

Fig. 41 – Cele mai interesante obiective conform turiștilor străini

Sursa: prelucrare după hartă Google Earth

În ideea în care Bucureștiul ar putea fi și o destinație cunoscută pentru gastronomie, întrebarea următoare a fost: ”Care a fost restaurantul în care ați mâncat cel mai bine?” Restaurantele cele mai apreciate au fost pe primele locuri ”Caruʼ cu Bere” și ”Hanu lui Manuc”, fiind apoi menționate alte localuri din Centrul Vechi (”Lacrimi și Sfinți”, ”La Mahala”, ”SushiKo” zona parcului Herăstrău (”Casa di David”, ”Taverna Sârbului”, ”Biutiful”, ”Hard Rock Cafe”, ”Vacamuu”, ”18 Rooftop”). Majoritatea respondenților nu au oferit doar numele restaurantului, ci au detaliat și preparatele care le-au plăcut cel mai mult și aspectul localului. Astfel, rezultatele arată că turiștii străini și-au dorit să încerce mâncăruri românești, și că cele mai apreciate au fost ciorba, papanașii și produsele de patiserie.

Pe lângă resursele culturale și naturale ale unui oraș, este foarte important în domeniul turistic și transportul, astfel că s-a urmărit preferința turiștilor pentru o anumită modalitate de a se deplasa în oraș (Fig. 42) dar și opinia acestora în ceea ce privește calitatea transportului.

Fig. 42 – Formă de transport utilizată de turiștii străini în București

Sursa: prelucrarea datelor chestionarului

Din totalul respondenților, 40 % au spus că s-au deplasat cu metroul iar 27 % au preferat să meargă pe jos pentru a se bucura mai mult de ceea ce orașul are de oferit. Procentul cel mai mic, de 6 % este reprezentat de deplasarea cu taxiul, acest aspect fiind cauzat de opinia generală negativă a turiștilor în ceea ce privește acest tip de serviciu în București. Conform vizitatorilor, au existat mai multe tentative de a fi înșelați în privința prețului cursei, astfel de experiențe determinându-i să aleagă alt mijloc de transport cum ar fi metroul sau serviciul introdus mai recent, ”Uber”. De asemenea, turiștii consideră metroul o variantă mai bună de călătorie decât autobuzul sau tramvaiul pentru că acoperă distanțe mai mari și nu este afectat de traficul intens de la suprafață, fiind astfel eficient. Cu toate acestea, respondenții au constatat că este dificil de înțeles mai ales în cazul stațiilor unde se schimbă magistrala.

Următoarele întrebări au făcut referire la cazare, mai exact tipurile de structuri în care turiștii s-au cazat (Fig. 43) și gradul lor de satisfacție în ceea ce privește serviciile primite. Astfel, în proporție de 35 % a fost ales hotelul, structură clasică de cazare, urmat de hostel (25 %), popular printre turiștii tineri și cei care călătoresc având un buget redus. Cazarea la prieteni deține un procent de 16 %, iar cei care au închiriat apartament – 12 %, aceștia din urmă alegând acest tip de cazare datorită duratei mai lungi a sejurului lor.

Fig. 43 – Cazarea turiștilor străini în București pe tipuri de structuri

Sursa: prelucrarea datelor chestionarului

Gradul de satisfacție în urma serviciilor de cazare de care au beneficiat vizitatorii străini a fost împărțit pe o scală de la 1 la 5, 1 reprezentând cel mai scăzut grad iar 5, cel mai ridicat (Fig. 44). Rezultatele arată un nivel predominant ridicat al satisfacției, de 90 %, reprezentând un mare avantaj pe piața turistică. Unitățile de cazare din București, de la cele de lux și până la cele pentru buget redus, și-au dezvoltat facilitățile și serviciile venind în întâmpinarea clienților lor.

Fig. 44 – Gradul de satisfacție al serviciilor de cazare în București

Sursa: prelucrarea datelor chestionarului

Dacă înainte de a realiza călătoria, vizitatorii și-au făcut o imagine asupra orașului București, s-au considerat la fel de importante și opiniile acestora în urma experienței vizitării propriu-zise. În acest sens, au fost introduse în chestionar două întrebări de tip calitativ: ”ce vă place în București?” și ”Există aspecte ale orașului care nu vă plac?”. Câteva dintre răspunsurile primite sunt menționate în tabelul 7:

Tabel 7 – Opinia turiștilor internaționali despre București în urma vizitării

Sursa: Sursa: prelucrarea datelor chestionarului

Conform răspunsurilor primite, capitala României se confruntă cu câteva probleme, rezolvarea acestora ducând la îmbunătățirea considerabilă a industriei turismului. Dintre acestea, cele mai frecvent menționate sunt: starea de degradare a unor clădiri, multitudinea de mașini ce duc la un trafic haotic și la creșterea poluării, sistemul de transport public dificil, zone ale orașului în care lipsește curățenia. Elementele pozitive ale Bucureștiului sunt totuși mai numeroase, ceea ce rezultă în experiențe plăcute pentru turiști, aceștia fiind în primul rând fascinați de arhitectura diversă, surprinzătoare și de multitudinea de parcuri amenajate în care se pot relaxa, mulți constatând că nu întâlnesc aceste aspecte în orașele din care provin.

Întrebați dacă sunt de părere că Bucureștiul prezintă avantajele unei destinații de tip city-break, 79.1 % au răspuns afirmativ, în timp ce 20.9 % au considerat că nu. În ce privește planurile de a reveni în vizită și de a recomanda orașul ca destinație turistică familiei și prietenilor, rezultatele sunt similare, conform figurilor :

Fig. 45 – ”Ați considera întoarcerea în București?” Fig. 46 – ”Veți recomanda Bucureștiul ca destinație turistică prietenilor și familiei?”

Surse: prelucrări ale datelor chestionarelor

O ultimă întrebare a chestionarului a fost introdusă pentru a cunoaște mai bine psihologia turistului: ”care a fost cea mai frumoasă amintire în urma vizitei în orașul București?” Răspunsurile primite au oferit o imagine în detaliu a ceea ce își doresc oamenii, ce contează pentru ei, ce fel de experiențe caută. Astfel, printre cele mai interesante răspunsuri au fost: sentimentul de a fi acasă, întâlnirea unor oameni deosebiți care s-au transformat în prieteni, turiști rătăciți în miez de noapte ajutați de către o familie de români care nu vorbea limba engleză. De asemenea, plimbări prin parc în nopți de vară, experiențe culinare la restaurantul Caru cu Bere și o emoționantă experiență spirituală într-o mică biserică din oraș.

CAPITOLUL IV

RECOMANDĂRI ȘI CONCLUZII

4.1. Recomandări

Orașul București a cunoscut în ultimii ani câteva îmbunătățiri în ceea ce privește turismul, așa cum a fost prezentat anterior, însă încă se confruntă cu anumite probleme, identificate cu ușurință de către consumatorii de turism străin în timpul vizitelor lor.

Pentru dezvoltarea industriei turismului sunt necesare o serie de soluții care să conducă nu numai la creșterea fluxului de turiști, ci și la îmbunătățirea generală a imaginii capitalei ca destinație.

Activitate clasică prin care se poate cunoaște un oraș, turul tematic poate însă evolua ca formă, astfel încât să se plieze pe interesele turiștilor, cum ar fi crearea unui tur pentru pasionații de fotografie, care să ofere recomandări cu privire la unele dintre cele mai interesante și frumoase locuri din oraș. Câteva dintre acestea ar putea fi: Grădina Botanică (Fig. 47), Parcul Ateneului, Strada Xenofon (Fig. 48), Strada Arthur Verona, Biserica Anglicană, Parcul Ioanid, Strada Berzei (Fig. 49), Parcul Romniceanu, cartierul Cotroceni, Pasajul Macca Villacrosse.

Fig. 47 – Grădina Botanică Fig. 48 – Strada Xenofon

Sursă: arhivă personală Sursa: http://dezvaluitorul.ro/

Fig. 49 – Strada Berzei

Sursa: https://bucurestiulmeudrag.ro/fotografii/57eda8f4-57a8-4429-bf5e-42a4592b13d5

În acest scop, poate fi realizată și o hartă a locurilor, în care să fie prezentate date istorice și recomandări din puncte de vedere fotografic pentru realizarea celor mai bune cadre (în funcție de timpul zilei, anotimp, etc.)

Orașul București deține un număr mare de spații verzi, acest lucru fiind un adevărat avantaj. Popularitatea unor parcuri precum Herăstrău și Cișmigiu printre turiștii străini determină nevoia de a face cunoscute și alte zone, cum ar fi Parcul Tineretului (Fig. 50), Parcul Alexandru Ioan Cuza (Fig. 51), Parcul Carol I, Parcul Bordei sau Circului. În acest sens, ar putea fi creată o hartă a parcurilor din București care să prezinte informații despre activitățile ce pot fi desfășurate, evenimente culturale ce au de obicei loc acolo în diverse momente ale anului și informații cu caracter general.

Fig. 50 – Parcul Tineretului Fig. 51 – Parcul Alexandru Ioan Cuza

Sursa: arhivă personală Sursa: arhivă personală

Un tip de turism ce ar putea fi dezvoltat în capitală este cel gastronomic, întrucât în ultimii ani au fost deschise o mulțime de restaurante, cafenele, terase, bistro-uri și cofetării, ale căror produse (cum ar fi ciorba, papanașii) încântă vizitatorii străini. În plus, atmosfera creată este la fel de importantă pentru a însoți experiența gastronomică, iar cele mai multe localuri sunt apreciate și din acest punct de vedere. (Fig.52 și 53)

Fig. 52 – Restaurantul Hanu lui Manuc

Sursa: http://www.hanumanucrestaurant.ro/ro/hanu-lui-manuc-renovat

Fig. 53 – Nomad Skybar

Sursa: http://www.twinsdesign.ro/wp-content/uploads/2015/01/Nomad-8.jpg

În ceea ce privește transportul în oraș, există necesitatea facilitării informației, astfel încât vizitatorii străini să poată folosi metroul și autobuzul fără dificultate. Astfel, este nevoie de prezentarea informațiilor și a indicatoarelor și în limba engleză.

4.2. Concluzii

BIBLIOGRAFIE

Bashar A.M., Puad Mad Som A., An Analysis of Push and Pull Travel Motivations of

Foreign Tourists to Jordan, în International Journal of Business and Management, nr. 12, vol.5, publicat de Canadian Center of Science and Education , decembrie 2010

Bogan E., Cercleux A.L., Caiet de practică București și zona periurbană, Ed. Universitară, București, 2013, p.42-43

Gheorghilaș A., Geografia Turismului. Metode de analiză în turism, Ed. Universitară, București, 2011, p. 63 – 64

Khodadadi M., The Role Of Media In The Formation Of Destination Images, în Aspects of Tourist Behavior , cap.2, publicat de Cambridge Scholars Publishing, 2013, p. 21- 34

Prebežac D., Mikulić J., Destination Image And Key Drivers Of

Perceived Destination Attractiveness, în TRŽIŠTE, 2008, nr. 2, vol. XX, p. 163 – 178

W.Hunziker, K. Krapf , Allgemeinen Fremdenverkehrslehre, Poligraphischer Verlang A.G.Zurich, 1942, apud A. Gheorghilaș, Geografia turismului. Metode de analiză în turism, București, Editura Universitară, 2011, p. 13