Specializarea: Managementul Anfacerior î n Industrie [600373]

Universitatea Transilvania Brașov
Facultatea: Inginerie Tehnologică și Management Industrial
Specializarea: Managementul Anfacerior î n Industrie

PROIECT LA
STRATEGII ȘI POLITICI DE DEZVOLTARE DURABILĂ:
SISTEME DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ CU LEMN
VS SISTEME DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ CU BIOMASĂ .
TEHNO LOGII INOVATIVE PENTRU
ARDEREA ECOLOGICĂ

Profeso r îndrumător: Student: [anonimizat]: 2955
Dr. Ing. Florin Cătălin Olteanu An: I

2015 -2016

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 3
CAPITOLUL I Planul de ac țiune pentru b iomasă la nivel național ………………………….. ………………… 5
CAPITOLUL II Lemn, gaz metan și biomasă ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
CAPITOLUL III Peleți ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 11
CAPITOLUL IV Centr ale pe lemn vs centrale cu peleți din biomasă ………………………….. ……………. 15
CAPITOLUL V Tehnologii inovative de ardere ………………………….. ………………………….. …………….. 16
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 21
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 22

INTRODUCERE

La nivel european, cadrul st rategic privind energia durabilă pe termen mediu și lung
(orizontul anilor 2020 -2030 -2050) este conturat de urmă toarele docu mente (strategii, planuri de
acțiune, directive): Green Paper – O strategie european ă pentru ener gie durabil ă, competitiv ă și
sigur ă – „A European strategy for sustainable , competitive and secure energy” [COM (2006) 105
final] .
Prezenta Carte Verde este un reper important în dezvoltarea unei politici energetice pentru
Uniunea Europeană (UE) . Dacă Europa dorește să -și ating ă obiectivele economice, sociale și de
mediu , trebuie să abordeze problemele majore legate de energie, cum ar fi dependența tot mai mare
de importuril e de energie , prețurile volatile la petrol și gaze, schimbările climatice , creșterea cererii
de energie precum și diferitele obstacole pentru crearea unei pie țe interne de energie pe deplin
competitivă.
Comisia solicită statelor membre să facă tot posibilul pentru a pune în aplicare o politică
energetică europeană construită pe trei obiective fu ndamentale :
– durabilitate – pentru a combate în mod activ schimbările climatice prin promovarea surselor
regenerabile de ene rgie și a eficienței energetice ;
– competitivitate – pentru a îmbunătăți eficie nța rețelei energetice europene prin crearea unei piețe
interne a e nergiei cu adevărat competitive ;
– securitatea aprovizionării – a coordona mai bine aprovizionarea cu energie a UE și cererea de
energie într -un context internațional.
În Cartea Verde, Co misia face propuneri concrete în șase domenii prioritare pentru punerea în
aplicare a unei politici energetice europene comune:
 Creșterea competitivității și dezvoltarea pieței interne a energiei la nivel european.
 Diversificarea mixului energetic prin p romovarea diversific ării ecologice a aprovizionării cu
energie.
 Solidaritate – măsuri care trebuie luate la nivel comunitar pentru a preveni crizele de
aprovizionare cu energie și gestionarea lor în cazul în care acestea apar.
 Dezvoltarea durabilă – o strategie energetică mai bună care s ă echilibreze obiectivele de
protecție a mediului cu competitivitatea și securitatea aprovizionării.
 Inovare și tehnologie – măsurile care ar trebui luate atât la nivel comunitar și național pentru a
se asigura că Europa rămâne un lider mondial în domeniul tehnologiilor energetice.
 Necesitatea unei politici europene comune în domeniul energiei.

La nivel european există legea 2006/32/EC privind eficiența energetică la consumatorul final
și servicii energetice, Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică, Cartea Albă a Politicilor
Energetice, „ A european strategy for sustainable, competiti ve and secure energy” revizuită în anul
2006 și Directiva 2003/30/CE din 17 mai 2003 (JO L 123) privind promovarea utili zării potențialului
de biomasă reexaminată recent.
Există mai multe legi și acte normative privind sursele alternative de energie. La niv elul
României există legea 2004/8/CE privind promovarea cogenerării de înaltă eficiență bazată pe
necesarul necesarul util de energie termică pe piața internă de energie.
Evaluarea potențialului de biomasă la nivel na țional: « Studiul privind evaluarea pote nțialului
energetic actual al surselor regenerabile de energie în Rom ânia» realizat de către ICEMENERG
București în 2006, indică pentru biomasă următoarele valori de potențial energetic tehnic, respectiv
economic amenajabil:
Tabelul 1. Potențialul național evaluat de biomasă
Tip biomasă \ potențial UM Potențial
tehnic Poten țial amenajabil
economic
Biomasă vegetală (forestieră+ culturi gricole) TJ/an 471000 289500
Mii tep /an 11249 6915
Biogaz TJ/an 24600 14800
Mii tep /an 587 353
Deșeuri urbane -fracțiunea bio TJ/an 22800 13700
Mii tep /an 544 327
Total TJ/an 518400 318000
Mii tep /an 12382 7595

CAPITOLUL I
Planul de ac țiune pentru biomasă la nivel național

Prin biomasă se înț elege totalitatea produselor de origine animală și vegetală folosite pentru a
produce energie; biomasa reprezintă în prezent aproximativ jumătate (44 -65%) din totalul surselor
regenerabile de energie utilizate în U niunea Europeană. Biomasa furnizează în prezent 4 % din
necesarul de energie al U niunii Europene (69 m ilioane de tone echivalent petrol -tep).
O creștere a pon derii biomasei în mixul energetic până la 150 milioane tone echivalent petrol
ar putea aduce urmă toarele beneficii:
– diversificarea apro vizionării cu energie a Europei ;
– reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră;
– locuri de muncă directe pentru 250 -300 mii de persoane ;
– potențial pent ru scăderea prețului petrolului , ca urmare a cererii mai mici .
În proiectul de față ne vom ocupa de biomasa pentru încălzire.
Încălzirea est e, fără îndoială, sectorul care utilizează cel mai mult biomasa , datorită
tehnologiilor simple ș i nu foarte scumpe. Cu toate acestea, în mod paradoxal , utilizarea biomasei este
în creș tere mai lentă în acest sector . Tot uși utilizarea biomasei pentru î ncălzire este cel mai potrivit
să se facă în sisteme de termoficare decât î n sistem e individuale de încă lzire.
Rom ânia are st abilite , prin directiva europeană pentru e nergie din surse regenerabile, ținte
ambițioase pentru anul 2020, ținte care țin cont atât de situația potenț ialului de surse regenerabile dar
și de stadiul valorificării acestora . Astfel, potențialul naț ional evaluat de s urse regenerabile (evaluare
dată prin Planul Național de Acțiune pentru Energie Regenerabilă – PNAER) este:
Tabelul 2 . Potențialul național evaluat de surse regenerabile
Sursa de energie
regenerabilă Potenț ialul
energetic
anual Echivalent
economic
energie (mii tep) Domeniu de
aplicaț ie
Energie solară, din care: 1536,0
– termică 60×10^6 GJ 1433,0 Energie termică
– fotovoltaică 1200 GWh 103,2 Energie electric ă
Energie eoliană 23000 GWh 1978,0 Energie electrică
Energie hidro, din care: 40000 GWh 3440,0 Energie electrică
– sub 10 MW 6000 GWh 516,0 Energie electrică
Biomasă 318×10^6 GJ 7597,0 Energie termică

Plecând de la acest potențial (care sigur că nu poate fi valorificat decât în anumit procent ),
obiectivul naț ional global pentru ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de

energie în anul 2020 (care transcrie cifrele din anexa I, partea A, la Directiva 2009/28/CE) este dat î n
tabelul de mai jos.
Tabelul 3 . Ponderea energiei din surse regenerabile
A. Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul fina l brut de energie,
2005 (S2005) 17,8%
B. Obiectivul privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul
final brut de energie, 2020 (S2020) 24%
C. Consumul total ajustat de ener gie preconizat pentru anul 2020 30278 mii tep
D. Cantitatea preconizată de energie din surse regene rabile corespunzătoare
obiectivu lui pentru 2020 (calculată ca B× C) 7267 mii tep

Reiese de aici importanț a valo rificării energetice într -un grad cât mai înalt al biomasei,
resursă energetică regenerabilă pentru c are există tehnologii performant e și care este pretabilă atât la
aplicații la scară mică (sisteme individuale de încălzire) dar și aplicaț ii de putere medie/mar e pentru
producerea de energie în cogenerare (energie electrică și termică), în sisteme de înaltă eficiență .
Cogenerarea reprezintă produ cerea simultană, în același proces, de energie termică și energie
electri că și/sau de energie mecanică. Cogenerarea de înaltă eficiență presupune ca producția de
cogenerare să asigure realizarea unor economii de energie primară de cel puțin 10% față de val orile
de referință ale producției separate de energie electrică și energie termică.
Strategia energetică a României în perioada (2007 -2020) , aprobată prin H.G. nr. 1069/2007,
are ca obiectiv general satisfacer ea necesarului de energie atât î n prezent, cât și pe termen mediu și
lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață
civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării
durabile. Prioritate a strategică a sectorului energetic românesc o constituie crearea unei piețe
concurențiale, în condițiile folosirii eficiente a energiei cu respectarea cerințelor de protecție a
mediului. În strateg ia energetică este subliniat ă necesitatea valorificării pe scară largă a potențialului
de biomasă care acoperă circa 50% din totalul su rselor regenerabile de energie în Româ nia; biomasa
constituie, prin tehnolog iile de cogenerare, o importantă soluț ie pent ru producerea de electricitate și
energie termică ; deaseme nea constituie una dintre cele mai convenabile solu ții de obț inere a energiei
termice pentru încă lzire.
Programul național “Casa verde” , pentru persoanele fizice, constă în acordarea unor sume
fixe, din bugetul Fondului pentru mediu, în funcție de tipul in stalației, astfel:
 până la 6 000 lei pentru instalarea panourilor solare;
 până la 8 000 lei pentru ins talarea pompelor de căldură;
 până la 6 000 lei pentru instalații de producere a energiei termice pe bază de peleți, brichete,
tocătură lemnoasă, precum și orice fel de resturi și deșeuri vegetale agricole, forestiere, silvice.

CAPITOLUL II
Lemn, gaz metan și biomasă

2.1 Lemnul
Este unica sursă de energie prezent ă în natură cu adevărat regenerabilă , iar daca este arsă
corect emite aceiaș i cantit ate de dioxid de carbon necesară unei plante în ciclul sau de viață .
Însă, din păcate în mediul rural (și nu numai) , în România, încălzirea locuințelor se bazează
pe arderea incorectă a lemnului, major itatea familiilor folosind sobe de teracotă și centrale pe lemn
fără certificare ecologică.
Lemnul destinat încă lzirii trebuie să aibă caracteristici care să satisfacă cerinț ele unei bune
combustii, dintre care cea m ai importantă este uscarea și depozitarea corectă a acest uia. Nivelul de
umiditate al lemnului trebuie să fie în jur de 10 -15%, iar în acest sens un rol important îl are per ioada
din an când acesta este tă iat și care ar trebui să coincidă cu perioada de i arnă. Uscarea și depozitarea
corespunzătoare pune la dispoziț ie un c ombustibil cu o putere calorică bună ș i care nu va polua
foarte tare mediul înconjurător .
Lemnul trebuie depozitat în locuri protejat e (aco perite), bine aerisite, tăiat în bucăți
corespunză toare focarului. Dimensi unea bucăț ilor de lemn este importantă ș i depinde de stadiul de
combustie în care se găseș te centrala, de tipul de focar, cât ș i de aspectul economic (lemnul tăia t în
bucăți mici este mai scump decât cel de dimensiuni medii și mari, deoarece necesită mai mult timp).
Lemnul poate fi împărțit în două categorii: lemn de esență moale și lemn de esență tare,
apărând și o diferență de greutate î n kg, pentru un metru cub de material în fu ncție de esență . Astfel,
lemnul de esență moale cântăreș te 300 -350 k g/m3 (brad, pin, moli d, plop, arin, castan, salcie ), în
timp ce lemnul de esență tare cântăreș te 350 -400 k g/m3 (ulm, stejar, fag, frasin).
Lemnul de esență moale se aprinde ușor, se consumă rapid și produce o flacără înaltă .
Lemnul de esență tare este mai co mpact, are o ardere mai lentă, cu flacăra scurtă, durează
mai mult și se adaptează cel mai bine pentru încălzirea locuinț elor.
Lemnul de foc pentru încă lzire, prezintă caracteristici diferite în funcț ie de varietatea de
plante din care este derivat. Lem nul nu este tot la fel, diferențele apar în privința timpului necesar
uscării cât și în ceea ce privește puterea calorică, acestea variind de la o esență de lemn la alta.
Puterea calorică depinde de conținutul de umiditate și densitatea lemnului . Lemnul de o
calitate excelentă este cel de st ejar, frasin, fag, lemnul diverșilor pomi fructiferi (mai puțin cel de
cireș). Discrete ca ș i calitate sunt: castanul, mest eacănul, a ninul. De o calitate acceptabilă sunt teiul,
plopul și salcia. De evitat lemnul de rășinoase. Puterea calorică a dife ritelor tipuri de lemn depinde î n

mare măsură de nivelul lor de umiditate ș i, prin urmare, puterea centralelor este direct influe nțată de
tipul de lemn folosit.
Tabelul 4 . Puterea calorică a lemnului în funcție de procentul de umiditate
Pocentul de umiditate Putere calorică kcal/kg
15%
20%
25%
30%
35%
40% 3490
3250
3010
2780
2450
2300

DEZAVANTAJELE folosirii lemnului :
1. lemnul are cel mai bun preț dacă este cumpărat buștean, acesta trebuie tăiat butuci după care
crăpat, toate aceste operații costă timp și bani. Bineînțeles, se poate cumpăra lemnul gata
crăpat dar este mai scump cu până la 30% ;
2. trebuie uscat și trebuie construit adăpos tul pentru uscare și depozitare;
3. manipularea și alimentarea centralei cu lemne de 3 -5 ori la 24 ore ;
4. posibilitatea de a automatiza funcționarea centralei pe lemne este relativ redusă și vom avea
căldura în ”saltur i”: când prea mult, când deloc;
5. trebuie constru ită o cameră tehnică cu dimensiuni corespunzătoare (minim 2×2) cu tipul
centralei achiziționate ;
6. trebuie achiziționat cazanul + toată furnitura (boiler, vas de expansiune, pompe, robineți,
elemente de siguranță, etc .) + coșul de fum = centrală termică. Toa te acestea v or fi montate în
camera tehnică;
7. centrala termică necesită întreținere, service, curățare periodică a centralei și a coșului de
fum;
Cu toate aceste dezavantaje, lemnul este, așa cum am mai spus, foarte folosit , deoarece este
cel mai ieftin combustibil regenerabil și este (încă) din belșug, ușor de achiziționat.
Însă, din păcate în mediul rural (și nu numai), în România, încălzirea locuințelor se bazează
pe arderea incorectă a lemnului, major itatea familiilor folosind sobe de teracotă și centrale pe lemn
fără certificare ecologică , iar uscarea acestuia nu este făcută corect . De asemenea , majoritatea
familiilor cumpără lemn de la vânzători necertificați.

2.2 Gazul metan
Este cel mai folosit combustibil la momentul acesta. Metanul se extrage din zăcămintele
naturale cu ajutorul sondelor. De aici se transportă la consumatori (laboratoare, industrie,
termocentrale, locuințe, etc.) cu ajutorul conductelor.

AVANTAJELE folosirii gazului metan:
1. Nu trebuie să co nstruim neapărat camera tehnică ;
2. Avem asigurat confortul: centrala termică pe gaz este complet automatizată și putem gestiona
foarte bine consumul ;
3. Prețul centralelor ce consumă gaz este mai mic decât cel al cazanelor pe lemne .

DEZAVANTAJELE folosirii gazului metan:
1. Prețul este mare și într -o tendință de creștere , și în plus există consecințe politice (dependența
României față de gazul furnizat de Rusia) ;
2. Există foarte multe zone unde nu este făcută rețeaua de gaz (mai ales în mediul rural) ;
3. Trebuie luat în calcul costul rețelei de gaz până la centrala termică .

Ca alternativă la centralele pe lemn , gaz , vom prezenta centrale pe peleți din biomasă
vegetală, care emană mult mai puțin dioxid de carbon și a căror piață este în plină creștere.

2.3 Biomasa
Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură,
inclusiv substanțe vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe, precum și partea
biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane (definiție cuprinsă în H.G. nr. 1844/2005 privind
promova rea utilizării biocarburanților și a altor carburanți regenerabili pentru transport).
Termenul de biomasă , de asemenea, include și produsele agricole, deșeurile rezultate din
agricultură sau de la prelucrarea recoltei agricole, inclusiv paiele de cereale, resturile de la
producerea zahărului, amidonului, berii etc.
Biomasa este considerată una din principalele forme de energie regenerabilă. Statisticile
actuale indică faptul că, țările în curs de dezvoltare își acoperă circa 38% din nevoile proprii de
energ ie din biomasă, iar în multe dintre aceste țări, arderea lemnului de foc reprezintă până la 90%
din consumul total de energie. De asemenea, unele țări dezvoltate își asigură în prezent, din biomasă,
o cotă importantă din consumurile proprii de energie, cum ar fi cca. 18% în Finlanda, cca. 14% în
Suedia, cca. 10% în Austria, etc. Biomasa poate fi arsă în centrale pentru producerea energiei

termice, ca sursă de încălzire a edificiilor publice și private cât și pentru producerea de apă caldă
menajeră.

AVANTAJELE utilizării biomasei:
 Biomasa este un combustibil și ca toț i combustibilii produce dioxid de carbon (CO2). Însă ,
cantitatea de dioxid de carbon pe care o emite atunci când arde este egală cu cantitatea
absorbită de o plantă în procesul de creșter e;
 Absența sau scăzutul conț inut de su lf, plumb, hidrocarburi nearse ș i monoxid de carbon
(prezente însa la carburanții tradiț ionali) face ca biomasa s ă contribuie la atenuarea
fenomenului de “ploi acide” ;
 Energia produsă de biomase reduce dependența de combustibilii tradiț ionali precum și
costurile aferente importării acestora, diversifică sursele de aprovizionare energetică,
 Înlocuirea combustibililor fosili cu biomas ă contribuie la reducerea emisiilor de gaz î n
atmosferă limitând efectele de seră ;
 Spre deosebire de alte energii regenerabile, biomasa reprezint ă o sursă de energie utilizabilă
în mai multe sectoare, cum ar fi generarea de electricitate, producția de energie termică ,
transporturi, etc.;
 Biomasa este abundentă , se găsește î n aproape fiecare parte a pămâ ntului;
 Este ușor de convertit în combustibili cu o înaltă putere calorică ;
 Este economică ;
 Poate exploata zone dificile pentru agricultura tradiționala și crea locuri de muncă î n zonele
rurale;
 Sfârșitul ciclului (cenușa produsă î n urm a arderii) poate constitui i un potenț ial fertilizant.

DEZAVANTAJELE utilizării biomasei:
 Actualele instrumente de piață sunt insu ficiente;
 Lipsa de informare corectă a opiniei publice;
 Lipsa unor structuri și organisme de informare ș i control care s ă facă legătura între cercetare,
industrie și administrația publică .

CAPITOLUL III
Peleți

Peletul se obține din deșeuri vegetale regenerabile, rumeguș de lemn, deșeuri agricole, coji de
orez, sâmburi de fructe, frunzele copacilor din orașe, deșeuri de pe miriște (posibile focare de
incendii) etc. Utilizarea acestor materiale prin măcinare și confecționare de peleți crează o sursă
energetică regenerabilă a nuală, cu calitate constantă, umiditate scăzută și putere calorifică superioară
lemnului de foc.
Peletizarea reprezintă un proces industrializat care folosește, de obicei, o presă de extrudare
care, la rândul ei, presează materia primă cu ajutorul unor role, prin orificii (de dimensiuni mai mari
sau mai mici) ale unei matrițe de extrudare, obțin ându -se peleții.
Standardele de calitate în acest domeniu sunt DIN+ (bazat pe standardul german DIN 51731)
și EN+ (bazat pe standardul austriac ÖNORM M7135) . Respectarea acestora de către producătorii de
peleți reprezintă o garanție atât a provenienței legale a materiei prime dar și de funcționare
corespunzătoare a arzătoarelor.
Peletul, cu toate că în ultimul an a cunoscut o creștere
considerabilă de preț de la 2, 5 euro pentru 15 Kg de produs la 5 euro,
rămâne oricum sub prețul combustibililor fosili. În ceea ce privește
costurile de amortizare a sistemelor pe biomasă, există stimulente
economice pentru cei care utilizează surse regenerabile, atât sub forma
investițiilor de stat, cât și sub forma deducerilor fis cale.
Printre noile tipuri de pelet evidențiem peletul de rumeguș amestecat cu porumb, pletul din
baloți, peletul obținut din srot, peletul produs din hârtie, precum și cu toate tipurile de carton, peletul
obținut din fân, cu multe tipuri de paie (excluse cele de orez), cu resturile plantei de floarea -soarelui,
porumb, ramuri de orice fel, resturi provenite din curățarea viței -de-vie (corzi de vie), arbuștilor
ornamentali, coji de nuci, alune, migdale mărunțite, sâmburi de cireșe, piersici, caise, semințe d e
struguri, floarea -soarelui. În afară de acestea , mai pot fi amintite frunzele, iarba, precum și toate
celelalte resturi vegetale provenite din curățarea pădurilor, precum și multe alte resturi vegetale ce
pot fi utilizate în producerea peletului.
Consum mediu anual al unei centrale termice pe peleți din biomasă , este dat de următorii
indicatori:
 izolarea imobilului;
 zona climatică în care se află plasat imobilul;
 vecinătatea în care este plasat imobilul (dacă este sau nu plasat printre alte imobile);

 confortul termic al persoanelor care vor locui în imobil (persoane mai friguroase sau mai
călduroase);
 disponibilitatea sau nu a locatarilor în modul de a gestiona economic consumul de peleți;
 calitatea peletului care este utilizat (folosirea unor peleților ecologici obținuți prin uscare -presare
-tăiere fără liant chimic, care deși reduce puterea calorică a combustibilului utilizat, poate fi
foarte dăunător echipamentului centralei termice, acesta putând ataca pereții c azanului sau
înfunda arzătorul).
Consumul aproximativ anual de peleți estimat (imobil izolat/imobil neizolat) poate fi:
Centralele termice de 15 KW …………………… 2,6 – 4,1 tone/an;
Centralele termice de 20 KW …………………… 3,5 – 5,5 tone/an;
Centralele termice de 30 KW …………………… 5,3 – 7,9 tone/an;
Centralele termice de 40 KW …………………… 7,1 – 10,5 tone/an;
Centralele termice de 50 KW …………………… 8,8 – 13,5 tone/an;
Centralele termice de 60 KW …………………… 11,5 – 15,9 tone/an;
Centralele termice de 80 KW …………………… 14,6 – 22,9 tone/an;
Centralele termice de 100 K W ………………… …21,6 – 28,9 tone/an.

Emisiile de monoxid de carbon pentru centralele termice care au între 15 și 100 KW:
– lemn de foc ………………. 310 mg/Nmc;
– rumeguș …………………… 120 mg/Nmc;
– pelet ………………………… 103 mg/Nmc.

Emisiile de particule pentru centralele termice care au între 15 și 100 KW:
– lemn de foc ……………….. 23 mg/Nmc;
– rumeguș ……………………. 34 mg/Nmc;
– pelet …………………………. 19 mg/Nmc.

Tabelul 5. Caracteristicile peleților

3.1 Avantajele peleților:
 sunt relativ ecologici, proveniți din deșeuri de biomasă;
 sunt o sursă de energie curată, modernă și ieftină (mult mai ieftină decât lemnul);
 aceștia pot fi folosiți atât pentru încălzirea cu ajutorul centralelor cu ardere clasică cât și pentru
centralele termice pe peleți, acestea din urmă fiind considerate ecologice. Această centrală
termică pe peleți poate fi achiziționată prin programul CASA VERDE , unde se poate beneficia
de o sumă de până la 6000 RON ;
 producerea lor se realizează prin utilizarea biomasei vegetale și astfel se produce o curățare a
mediul (natural) de materialele care poluează solul;
 peleții sunt neutrii d.p.d.v. al emisiilor de carbon, deoarece la ardere emit aproximativ aceeași
cantitate de (dioxid de carbon) care a fost înc orporată și de planta în cauză, în timpul
creșterii acesteia;
 emisia de fum care rezultă din arderea peleților este redusă;
 în gazele de ardere praful este alcalin;
 au un conținut scăzut de metal, iar sulfurile sunt aproape inexistente; Prüfkriterium
(Criteriul) Einheit (Unitatea de
măsură) EN plus A1 -A2 DIN plus
Durchmesser (d)
(Diametrul) mm 5 până la 9 4 până la 10
Länge (Lungimea) mm 3.15 până la 40 < 5*d
Rohdichte
(Densitatea) kg/dm3 > 0,6 > 1,12
Heizwert (Puterea
calorică) kWh/kg > 4,5 > 5,0
Heizwert MJ/kg 16,5 bzw. 16,3 până la
19,0 > 18,0
Wassergehalt
(Conținutul de apă) % < 10 < 10
Aschegehalt
(Conținutul de
cenușă) % < 0,7 bzw. < 1,5 < 0,5
Schwefelgehalt
(Conținutul de sulf) % < 0,03 < 0,04
Chlorgehalt
(Conținutul de clor) % < 0,02 < 0,02
Stickstoffgehalt
(Conținutul de azot) % < 0,3 bzw. < 0,5 < 0,30

 cenușa rezultată în urma arderii peleților poate fi folosită ca și îngrășământ natural, pentru
diferite culturi, deoarece este bogată în minerale;
 peleții sunt mai eficienti d.p.d.v . al randamentului de ardere, confortului și siguranței în
utilizare, puterii calorice, decât va fi vreodată lemnul;
 comparând cu o centrală termică pe gaz convențională sau cu o centrală termică pe gaz cu
funcționare în condensație (care are un randament mai bun decât una convențională), o centrală
termică pe peleți va consuma, cu un cost pentru a ceeași putere termică produsă, cu aproximativ
20-30% mai puțin;
 peleții necesită un spațiu redus de depozitare, pentru o tonă de peleți fiind necesar un volum de
aproximativ 1000 –1400 litri / 1,0 –1,4mc.

3.2 Dezavantajele peleților:
 achiziția unei centrale termice cu peleți de calitate, poate depăși de 1 -2 ori costul cu achiziția
unei centrale termice pe lemne obișnuite, pe lemne cu funcționarea pe principiul gazeificării sau
a unei centrale termice electrice cu funcționare pe gaz metan;
 dacă se întrerupe cu rentul electric, acest lucru va implica introducerea unor elemente de
siguranță pentru instalație (ceea ce va duce la o ușoară creștere investiției inițiale), cum ar fi un
generator automat pe motorină sau pe benzină;
 centrala termică care funcționează cu peleți este considerată o centrală ecologică și totuși în
urma arderii biomasei vegetale rezultă degajarea uno r noxe, însă într -o cantitate mult mai redusă
decât a altor centrale .

Figura 1. Materiale din care se pot fabrica peleți

CAPITOLUL IV
Centrale cu lemn vs centrale cu peleți din biomasă

Centrale cu pelet sunt centrale cu sistem de alimentare automat prin intermediul unui șnec .
Din siloz peletul este preluat automat, transportat la focar unde aprinderea acestuia se face prin
intermediul unei resi stenț e electrice . Sunt echipate cu sisteme de siguranță ce întrerup alimentarea în
caz de întoarcere a flăcării, care ar putea ajunge la siloz.
Tabelul 6 . Comparație in stalație lemn -pelet
ELEMENTE DE COMPARA ȚIE LEMN PELET
Felul camerei de ardere deschisă închisă (turbo )
Normative (reguli) ISCIR se instalează î ntr-un spațiu
separat de spaț iul de locuit se instalează în spaț iul de
locuit
Evacuare gazelor de ardere evacuare naturală , deci este
necesar coș de fum evacuare naturală , deci este
necesar coș de fum
Randament cazan Cazan= 65-75% cu gazeificare Cazan= 90-95%
Putere calorică combustibil Lemn= 3000-4000 Kcal/Kg Pelet= 4500 -4750 Kcal/Kg
Procent apă î n combustibil 20-30% după stocare timp de
1 an 8-12% controlată în faza de
producț ie
Randament combustibil 70% – ardere
30% – cenușă 98,5% – ardere
1,5% – cenuș a
Autonomie 4-8 ore cu încă rcare manual ă 36-72 ore cu rezervorul
propriu al centralei –
încărcare automată sau
autonomie în funcție de
buncărul opț ional care se
poate monta (1 tonă , 2 tone,
3 tone etc.)
Modul de funcț ionare după
încărcare funcționează continuu pornirea ș i oprirea se fac
automatizat datorită
termostatului de ambient
Automatizare de încă rcare NU DA, cu rezervor de 1, 2 sau
3 tone de pelet
Producere d ioxid de carbon DA FOARTE PUȚIN
Riscuri de supratemperatură ,
suprapresiune în circuit ul de
încălzire î n cazul lipsei energiei
electrice DA NU
Control de combustie pentru
randament maxim NU DA
Pornire automat ă cu ceas interior NU DA, program care durează o
săptămâ nă
Pornire automată de la distanță NU DA, dacă se instalează o
cartelă telefonică GSM
pentru pornire la distanță

CAPITOLUL V
Tehnologii inovative de ardere românești

Centralele românești pe peleți, ecoHornet , proiect unic în lume, revoluționează sistemele de
încălzire clasice prin rentabilitate, confort, siguranță, cât și prin combustibilul folosit: orice tip de
peleți, fabricați în România, indiferent de cantitatea de impurități. Emisiile de CO2 sunt aproape
zero, randamentul de ardere este de 94%, iar costul gigacaloriei obținute cu tehnologia ecoHornet
este cuprins între 6 0-120 lei, de patru ori mai mic decât cel perceput la energia produsă de sistemele
centralizate.

Figura 2. Spațiul sălii cazanului cu rezervor independent de 500 l

Figura 3 . Spațiul sălii cazanului cu rezervor pentru pelete încorporat de 5m3

EcoHornet este un proiect unic în lume, toate echipamentele sunt realizate în premieră
mondială și operează astăzi în Austria, Anglia, Germania, Italia, Japonia, Ucraina. În cadrul
strategiei de dezvoltare a S.C. EcoHornet S.R.L., extinderea operațiunilor pe diferi te piețe cu
potențial ridicat în domeniul valorificării biomasei reprezintă o prioritate majoră.
Compania EcoHornet S.R.L. propune o nouă abordare în dezvoltarea durabilă a zonelor
rurale și urbane prin conversia biomasei transformând -o în cea mai ieftin ă și curată energie termică și
electrică, prin utilizarea echipamentelor licențiate sub marca ecoHornet.

ARZĂ TOR UL GRAVITAȚIONAL cu autocurăț ire și accelerare a arderii .
Noul arzător ecoHORNET a pus capăt supremației peleților din lemn (î n spe cial a celor din
lemn curat) obținânt performanț e superioare: randamentul instalaț iilor peste 94%, randamentul
arderii peste 98%, emisii de CO sub 250 mg/mc, emisii COV sub 10 mg/mc, emisii d e particule sub
8mg/Nmc, utilizând peleții fabricaț i din "tot ce arde". Rezult atele au fost om ologate de Universitatea
Tehnică de Construcții Bucureș ti – Facultatea de Inginerie a Instalațiilor ș i S.C. INSTALENERG
CERT S.R.L. București ( singurul laborator din Româ nia certifi cat RENAR, certificare
europeană ). La expoziț ia ISH 50 FRAN KFURT 2 011 a avut loc lansarea oficială a centralei
termice ecoHORNET dotată cu noul arzător. Specialiști de la firmele AFRISO și DRÄGER,
producătoare de echipamente de măsură și control pentru sisteme de încălzire, au efectuat
măsură tori, centrala termic ă ecoHORNET a fost prezentată în funcț iune.
ARZĂTORUL PE PELEȚ I TIP INJECTOR .
Rezultatele excepționale obținute cu ocazia omologării noului arză tor: randament peste 94%,
emisii de CO sub 250 mg/mc, COV sub 10mg/mc și, î n special, al emisiilor de particul e de sub 8
mg/Nmc au creat condițiile tehnice necesare fabricării arză toarelor pe peleți tip injector și ne
îndreptățesc să spunem "adio" injectoarelor pe gaze, motorină , ulei, etc.
Arzătoarele pe peleți tip injector fabricate astăzi cu puteri până la 500 kW pot fi folosite
pentru obținerea energiei termice necesară centralelor termice, convectoarelor de aer cald, caza nelor
de abur, cuptoarelor de pâ ine, schimb ătoarelor de căldură, dar ș i la producerea energiei elec trice prin
aplicarea de instalaț ii cu turbin e sau cu motoare Stirling, etc.
O realizare cu totul excepțională este faptul că, indiferent de materia primă (tot ce arde)
folosită la fabricarea peleț ilor, randamentul sistem elor ecoHORNET de 94 -97% se menț ine c onstant,
iar utilizarea de peleț i mai slabi energetic se compensează prin accelerarea arderii.
Practic, ce î nseamnă aceasta?
– A încetat dominația producătorilor de peleți din lemn de brad, stejar în ceea ce privește preț ul de
comerciali zare ridicat sau calitatea slabă a peleților oferiți la vâ nzare pe plan intern.
– Nu mai este necesar să defrișăm pă durile pentru producerea peleț ilor.
– Se pot elimina costurile de transport și depozitare. Peleții din resturi și deș euri vegetale, agricole,
forestiere, silvice, agrozootehnice, selecție de deș euri m enajere, plante energetice, tocătura lemnoasă,
etc. se pot produce î n toate zonele și, în special, î n zone de c âmpie, nu doar în cele de exploatare și
prelucrare a lemnului.
Sistemele de încă lzire ecoHORNET, prin var ietatea combustibililor utilizaț i la un randament
foarte ridicat, vin în sprijinul producă torilor agric oli (îș i pot valorifica superior resturile și deș eurile

vegetale), al cultivatorilor de plante energetice, al crescătorilor de animale și pă sări (deșeurile
agrozootehnice, dejecțiile în com binație cu aș ternuturile vegetale folosite, produc peleț i de foart e
bună calitate), al procesatorilor de deș euri menajere, etc.
Costul gigacaloriei obținute cu tehnologia ecoHornet este cuprinsă între 60 -120 lei, de 1,5 -2
ori mai mic decât cel obținut cu gaz natural, de 3 -4 ori mai mic decât cel obținut de sistemele
centralizate, de 2 -3 ori mai mic decât cel obținut cu propan, GPL și CLU și de 4 -5 ori mai mic decât
cel obținut cu curent electric și motorină.
Dovada perform anțelor tehnice ale acestui sistem unicat o constituie certificarea de
către Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB), Facultatea de Inginerie a Instalațiilor
și de S.C. INSTALTENERG CERT S.R.L. București (laborator cu acreditare europeană , RENAR),
potrivit lui Iuliean Horneț. Iar siguranța în exploatare, din punct de vedere electric, este certificată
ICPE (Laboratorul de încercări pentru certificarea produselor electrice).
„Centralele ecoHornet sunt singurele testate în Laboratorul de Încercări Sisteme și
Echipamente Termice din cadrul UTCB, singurul laborator din Romania de certificare RENAR. Ele
au fost încadrate în clasa 3, care indică o eficiență maximă, cu emisii minime și deplină siguranță în
exploatare ”, a precizat Nicolae Antonescu, conferențiar doctor inginer în cadrul UTCB.

Figura 4. Centrală ecoHornet

Tabelul 7. Date tehnice centrale ecoHornet
Tip centrală
termică UM CT
20 CT
40 CT
60 CT
80 CT 100 CT
150
Putere maximă kW 20 40 60 80 100 150
Temperatura
optimă de lucru
(agent termic) °C 50-85 50-85 50-85 50-85 50-85 50-85
Presiune maximă barr 2,5 2,5 3,0 3,5 3,5 3,5
Capacitate agent
termic litri 143 192 260 310 310 375
Depresiune mbarr 1-1,2 1-1,2 1-1,2 1-1,2 1-1,2 1-1,2
Randament minim % 93-97 93-97 93-97 93-97 93-97 93-97
Consum mediu
anual
imobil izolat -imobil
neizolat tonă/an 3,5-5,3 7,1-10,5 10,5-
15,8 14-21,8 17,5-26 26,2-
39,4
Masă kg 260 370 460 540 580 750
Temperatură medie
gaze arse °C 120 120 120 120 120 120
Putere instalată w 90 90 90 110 110 160
Capacitate buncăr dm³ 432 432 432 432 432 Dimensiuni buncăr
standard (øxh) cm 80/160 80/160 80/160 80/160 80/160 95/180
Capacitate minimă
bolier litri 120 300 500 700 1000
Dimensiuni peleți mm Ø=6-12
L=10 -35 Ø=6-12
L=10 -35 Ø=6-12
L=10 -35 Ø=6-12
L=10 -35 Ø=6-12
L=10 -35 Ø=6-12
L=10 –
35

Centralele termice ecoHORNET sunt concepute pentru arde rea biomasei granulare sub formă
de peleț i și utilizarea energiei termice rezultate at ât la încălzirea imobilelor cât și la obț inerea apei
calde menajere. Acestea pot fi conectate at ât la instalațiile clasice de încă lzire (calorifere,
ventiloconve ctori, încălzire prin pardoseal ă) sau pot fi interconectate cu alte sisteme de producere a
energiei termice (panouri solare, pompe de c ăldură etc.).
Centra lele termice funcționează î n sistem on -off cu termostat de camer ă. Termostatul
ambiental este cel care comandă pornirea centralei termice la înregistrarea în încăperea î n care a fost
montat a unei temperaturi sub cea setată . Astfel se realizează automat alimen tarea cam erei de ardere,
aprinderea peleților și funcționarea centralei până la obț inerea temperaturii setate, moment î n care,
termostatul am biental opreș te centrala. Astfel c entrala ecoHORNET funcț ioneaz ă numai atât cât este
necesar. Î n cazul unui imobil bine izolat, de regul ă, centrala termică ecoHORNET pornește de circa
4-6 ori în 24 ore și funcț ioneaz ă efectiv aproximativ 60 minute la fiecare pornire.

Echipamentele ecoHORNET au fost concepute de inventator pentru că:
 asigură conversia biomasei , în mod eficient, economic ș i ecologic în energie termic ă și
electric ă;
 asigură independență energetică la nivelul familiei, administraț iilor locale, la nivel național,
fiecare îș i produce combustibilul de care are nevoie din propriile deș euri;
 salveaz ă suprafețele împă durite de la defri șări;
 generează depoluarea imediată a solului, apei și aerului prin conversia de șeurilor în
combustibili (peleți) și apoi î n energie;
 crește gradul de ocupare al forței de muncă cu 15 -20% (1 mil. locuri de muncă), prin cooptare
în procesul de colectare ș i selectare deș euri, producere și distribuție peleți, transport și
service, producere și instalare prese de peleți, echipamente de transport și distribuț ie a
agentului termic , service și mentenanță ;
 reduc emisiile de noxe cu 50 -80%.

Echipamentele ecoHORNET produc cel mai ieftin MW :
1 MW = 190 kg peleț i (5,6 kw/kg) = 28,5 euro/MW (150 euro/to).
1 MW = 230 kg peleț i (4,6 kw/kg) = 9,2 euro/MW (40 euro/to deș euri proprii)
– 1,5-4 ori mai mic decâ t cel ob ținut cu GAZ NATURAL;
– 3-8 ori mai mic decât cel obț inut de sistemele centralizate, CET -uri;
– 3-10 ori mai mic decât cel obț inut cu PROPAN, GPL și CLU;
– 4-15 ori mai mic dec ât cel obținut cu curent ELECTRIC și MOTORINĂ .

Figura 5. Centrală termică cu peleți

CONCLUZII

Deșeurile incinerabile reprezintă o sursă importantă de energie, datorită volumului mare ce se
produce anual pe glob. Viitorul acestor deșeuri ca sursă de energie termică și electrică este asigurat și
prin valorificarea lor cu ajutorul tehnologiei de ardere prin incinerare ecoHornet. Aceste gunoaie care
zac peste tot și sufocă mediul înconjurător constituie un combustibil ideal pentru echipamentele
ecoHornet, care funcționează perm anent cu temperaturi de peste 1250° Celsius, includ automatizarea
totală a procesului și sunt concepute pentru a opera cu un nivel foarte mic al emisiilor .
Aceste gunoaie, resturi și deșeuri care, astăzi, zac mai peste tot și sufocă prin poluare mediul
înconjurător, constituie un combustibil ideal pentru arzătoarele incineratoare ecoHORNET și,
aceasta, datorită tehnologiei de ardere de foarte mare performanță ce integrează simultan procese
precum gazeifi care, condensare, ardere directă , incinerare, post ardere și transfer de căldură
optimizat. Sistemele includ automatizarea totală a procesului și sunt concepute pentru a opera cu un
nivel foarte mic al emisiilor.
Gunoiul neutilizat este energi e risipită, ba mai mult, chiar plătim celor care vin să-l
colecteze. Eu vă sfătuiesc să nu dați foc la deșeuri, să nu dați bani să scăpați de ele, fiindcă două
kilograme de peleți din gunoi constitu ie echivalentul unui metru cub de gaz, a unui litru de motorină
sau a patru kilograme de lemne .
Dacă nu reușim să implementăm tehnologiile noi de ardere a biomasei din toate deșeurile
incinerabile, vom tăia de 10 ori mai mult din suprafața împădurită a planetei pentru a
alimenta tehnologii de ardere învechite, neperformante și deci producerea energiei termice și
electrice devine poluantă din moment ce este sacrificată pădurea pentru fabricarea lor.
Aproximativ 72% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră sunt produse prin arderea
combustibil ilor fosili ale căror emisii de CO2 în atmosferă, în 2013, s -au ridicat la peste 22,5
miliarde tone, iar dacă vom continua să poluăm în acest ritm, emisiile de CO2 vor depăși 40 miliarde
tone. Arderea prin incinerare la peste 1250 grade Celsius a pelețil or din biomasă, cu cel mai scăzut
nivel al emisiilor de noxe poluante, face din acest combustibil, o soluție incontestabilă a viitorului
energetic al planetei și se alătura energiei sezoniere produse de soare, apă și vânt.
E timpul s ă fim ECO, să gândim de două ori î nainte de a face ceva, și când o facem, să fie
ECOlogic, să fie ECOnomic și să aibă ECOu și asupra celorlaț i! Putem începe chiar acum să ne
oblig ăm la o viață ECOnomică, să avem o conduită ECOlogică, pentru a ne ajuta pe noi înșine să
supraviețu im în confruntarea pe viață ș i pe moarte pe care o ducem … tot cu noi!

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.ecohornet.ro/ ;
2. http://www.eel.ro/despre -peletii -din-lemn/certificari -calitate ;
3. https://www.ecn.nl/phyllis2/Browse/Standard/CEN -TS-14961#pellets ;
4. http://www.pelletcouncil.eu/ ;
5. http://www.pelletshome.com/pellets -din-51731 ;
6. http://www.proligno.ro/ro/articles/2007/4/paper7.htm ;
7. http://peletiieftini.ro/fabricarea -peletilor -din-paie/ ;
8. Strategia energetică a României în perioada (2007 -2020);
9. Planul național de acțiune pentru energie regenerabilă PNA;
10. Legea 220/2008, privind promovarea produ cției de energie din surse regenerabile;
11. PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU BIOENERGIE/BIOMASĂ – REGIUNEA CENTRU, pentru
perioada 2014 – 2020, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru 01.01.2014;
12. Green Paper – O strategie europeana pentru enerie durabila, competit iva si sigura – "A
European strategy for sustainable, competitive and secure energy" [COM(2006) 105 final] ;
13. Directiva europeana pentru energie regenerabila (2009/28/EC) ;
14. Planul de actiune pentru biomasa [COM (2005) 628 final] ;
15. „Studiul privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în
Romania” realizat de catre ICEMENERG Bucuresti in 2006 ;
16. Site-ul oficial al ANRE: www.anre.ro ;
17. Site-ul Administratiei Fondului de Mediu: www.afm.ro ;
18. Site-ul Directoratului pentru Energie al CE : http://ec.europa.eu/energy/index_en.htm .