SPECIALIZAREA MANAGEMENT FINANCIA R BANCAR [619217]

UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
SPECIALIZAREA MANAGEMENT FINANCIA R BANCAR

Lucrare de disertație

Coordonator
Conf. Dr. Lăzărescu Ioana
Masterand: [anonimizat]
2018

UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
SPECIALIZAREA MANAGEMENT FINANCIA R BANCAR

MODALITĂȚI DE EVAZIUNE
FISCALĂ.STUDII PRIVIND
IMPORTURILE ȘI EXPORTURILE.

Coordonator
Conf. Dr. Lăzărescu Ioana
Masterand: [anonimizat]
2018

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 3
Cap I. Evaziunea fiscală noțiuni generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
1.1. Tehnici de fraudă fiscală legală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 6
1.2. Tehnici de evaziune fiscală ilegală ………………………….. ………………………….. ………………………… 10
Capitolul II. Activitatea de import și export a mărfurilor ………………………….. ………………………….. …… 18
2.1. Activitatea de import ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 18
2.2. Activitatea de export ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 26
Capitolul III. Studiu de caz privind evaziunea fiscală în activitatea de import ………………………….. …… 30
3.1. Prezentarea firmei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 30
3.2. Activitatea de import în cadrul companiei SC VALRO TRADE SRL ………………………….. ……. 37
3.3. Metode de evaziune fiscală în activitatea de import ………………………….. ………………………….. … 51
Concluzii și propuneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 58
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 60

3
Introducere

Combaterea fraudei fiscale a devenit o întâietate declarată a guvernanților. Asistăm
deja, de mai multă perioadă, la scenariul unei veritabile „lupte” împotriva acestui proces în
care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și organele de urmărire penală
reprezintă actorii principali.
Este consacrat faptul că statul eventual își poate mări veniturile fiscale prin acțiuni
menite să reducă economia subterană, să combată evaziunea fiscal ă și să asigure o mai mare
eficacienta a administrațiilor fiscale. Deopotrivă, este știut faptul că o politică fiscală
impredictibilă și o fiscalitate apăsătoare generează (sau evident instigă) invitabil la o
intensificare a fenomenului evaziunii fiscale, „strategie” cu care de altminteri guvernanții
noștri s -au obișnuit în decursul timpului.
Ca o consecință, situația actuală a României constată cea mai slabă infrastructură din
Uniunea Europeană, comparabilă, în unele privințe, cu cea a țărilor subdezvolt ate, fără a mai
pune în discuție situația învățământului sau a sistemului sanitar. Contextul determină,
fatalmente, apariția unor forme abile de fraudă fiscală, care pun frecvent organele statului în
imposibilitatea prevenirii lor. Cu toate acestea, după „ principiului” conform căruia „statul nu
poate să piardă” , asistăm câteodată la situații absurde în relație cu care sunt aplicate măsuri
dure împotriva unor agenți economici onești, la rândul lor victime ale unor acțiuni de evaziune
fiscală a căror sursă pr imară nu a putut fi identificată.
Eventual se poate observa că în astfel de cazuri, majoritatea instanțelor agreează
alternativă facilă oferită în motivarea rechizitoriului, conform căruia contribuabilul, devenit
așadar acuzat, „putea sau trebuia să știe (!)”, exact și ce nu au putut sesiza sau cerceta organele
de urmărire penală.
Astfel în România contribuabilul este considerat mai degrabă un dușman al fiscului, în
timp ce statul este interesat cumva de obținerea a cât mai mulți bani la buget, fără să -l
intereseze supraviețuirea micilor agenți economici autohtoni care încercă să reziste într -un
anturaj concurențial dominat de companiile multinaționale și unui cadru fiscal impredictibil și
neprietenesc.
Motivul alegerii acestei teme se datorează faptulu i că lucrând cu diferiți producători
din toate colțurile lumii (China, India, Rusia, Tailanda, Cehia, Polonia, Turcia etc.) am stabilit

4
multe conexiuni cu angajații acestor fabrici și am descoperit o “lume a oțelului” ceea ce m -a
motivat să aflu mai multe informații despre aceasta și prin intermediul acestei lucrări doresc să
împărtășesc cunoștințele dobândite din urma acestor experiențe.
În această lucrare în primul capitol am identificat ce reprezintă evaziunea fiscală, de
câte feluri este și cum se poat e realiza evaziunea fiscală legală și evaziunea fiscală ilegală
urmând mai apoi o ușoară analiza a celor două modalități de evaziune fiscală precum și
identificarea diferitelor feluri de realizare a evaziunii fiscale.
În capitolul doi intitulat Activitate a de import și export am efectuat o ușoară analiza a
procedurii de import și export, identificarea documentelor necesare pentru introducerea unui
produs în circuitul economic român precum și o analiză elaborata a codului TARIC, cod ce se
folosește în ident ificarea produsului ce va urma a se introduce sau a se exporta din țară.
Tot în acest capitol am prezentat mai pe scurt și activitatea de export, activitate ce se
aseamănă cu activitatea de import.
În capitolul trei am realizat un studiu de caz intitulat Evaziunea fiscală în activitatea de
import în care am realizat o scurtă prezentare a unei companii, după care am prezentat
circuitul unor importuri din diferite țări și identificarea taxelor pentru introducerea acestora în
circuitul economic român precum și traseul documentelor în realizarea unor importuri. Tot în
acest capitol mai sunt prezentate și câteva forme de evaziune fiscală care pot fi realizate în
respectivele importuri, precum și deducerea prejudiciului realizat statului român prin
realizarea un or astfel de importuri .
Această lucrare se încheie cu o scurtă abordare a lucrării sub formă de concluzii și
propuneri, unde am concluzionat câteva elemente prin care identificăm cum statul poate să
evite realizarea importurilor defectuoase și atragerea la bugetul de stat a cât mai multor taxe
realizate din activitatea de import în întregime fără declararea sumelor mai mici decât sunt în
facturile fiscale, precum și modalități de îmbunătățire a colectării taxelor din realizarea
importurilor.

5
Cap I. Evaziunea fiscală noțiuni generale

Evaziunea fiscală se poate defini prin totalitatea procedeelor licite și ilicite cu ajutorul
cărora cei interesați sustrag în totalitate sau în parte materia lor impozabila obligațiunilor
stabilite prin legile fiscale1.
Evaziunea fiscală este sustragerea prin orice mijloace, de la impunerea sau de la plata
impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale,
bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale de c ătre persoanele fizice și
persoanele juridice române sau străine.
Evaziunea fiscală a fot întotdeauna activa și ingenioasă pentru motivul că fiscul,
atacând indivizii în averea lor, îi atinge în cel mai sensibil interes – interesul bănesc.
Evaziunea fisc ală poate fi deci ilicita având uneori și un caracter fraudulos și legală sau
mai bine zis tolerată.
Termenii care desemnează fenomenul evaziunii fiscale sunt numeroși și, încercând o
demarcare a dimensiunilor și modalităților de manifestare, aceștia sunt: evaziune fiscală,
frauda fiscală și criminalitate economică.
Evaziunea presupune folosirea procedeelor legale, a unor neajunsuri ale legislației
pentru evitarea platii unor obligații fiscale. Așadar, contribuabilul încearcă să beneficieze de
cât mai multe avantaje oferite de reglementările fiscale în vigoare. Neglijarea manifestărilor
evaziunii fiscale și lipsa unui control eficient în acest domeniu pot conduce la escaladarea
fenomenului, ajungându -se la frauda fiscală sau la crima fiscală sau econom ică.
Indiferent de amploarea sa, evaziunea fiscală este un fenomen nefast, cu implicații
negative multiple, cum sunt2:
 Nerealizarea prevederilor la partea de venituri fiscale, cu efecte asupra apariției
sau creșterii deficitului bugetar;
 Afectarea stabili tății economice naționale;
 Creearea unor inechități în plan social;

1 Cum fac bani contabilii.Evaziune Fiscala, Paradisuri Fiscale, Contabilitate Creativa, Editura Economica,
Bucuresti (2004) – pag 23.
2 http://www.utgjiu.ro/ecostudent/ecostudent/pdf/2013 -02/3_%20Mihaela%20Corina%20Spineanu.pdf
accesat la data de 27.04.2018.

6
 Afectarea puterii de cumpărare a monedei naționale s.a.

1.1. Tehnici de fraudă fiscală legală

Evaziunea fiscală legală este actinea contribuabilului de a ocoli legea, recurgând la o
combinație neprevăzută de legiuitor, deci “tolerată”3. Ea nu este posibilă decât prin depistarea
de către evazionist a unei portițe în cadrul legii, care apare ca urmare a apariției unei spete noi,
legal posibil.
Sustragerea realizată la adăpostul legii este posibilă, deoarece legislația din diferite țări
permite scoaterea de sub incidența impozitelor a unor venituri, părți de venituri, componente
ale averii ori a anumitor acte și fapte care, în condițiile respectării riguroase a cerințelor
principiilor impun erii, nu ar trebui să scape de la impozitare.4
Contribuabilii găsesc anumite mijloace și extrapolând insuficientă legislației în mod
“legal”, se sustrag în totalitate sau în parte, platii impozitelor, tocmai ca urmare a insuficientei
legislației.
Un caz de evaziune fiscală legală este practică unor societăți comerciale de a învești o
parte din profitul realizat în achiziții de mașini și utilaje, pentru care statul acorda reduceri ale
impozitului pe venit, măsură care este menită să stimuleze acumularea.
În continuare, prezentam câteva exemple de evaziune fiscală legală5.
Acordarea unor facilități fiscale (sub forma unor exonerări, scutiri parțiale, reduceri,
deduceri) constituie un cadru favorabil ocolirii sau prevalării de la plata obligațiilor fiscal e
prin anumite procedee.
Acordarea unor scutiri delimitate temporal , în cazul înființării de noi societăți
comerciale, de la plata impozitului pe profit, constituie un alt exemplu.
În unele țări, societățile de persoane au dreptul de a opta ca venitul obținut să fie impus
fie ca în cazul societăților de capital, fie ca în cazul persoanelor fizice.
Atunci când statul se confrunta cu dificultăți financiare mai deosebite , scoate de sub
incidența impozitării veniturile aferente depozitelor bancare și a celor provenite din

3 Cum fac bani contabilii.Evaziune Fiscala, Paradisuri Fiscale, Contabilitate Creativa, Editura Economica,
Bucuresti (2004) – pag 24 -25
4 Iulian Vacarel, Finante publice – Editia a IV -a, Editura Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti (2004) – pag. 431.
5 http://www.euroavocatura.ro/articole/66/Evaziunea_fiscala_legala accesat la data de 18.05.2018.

7
plasamente, sub formă de titluri financiare obligatare emise de stat.
De asemenea, când cheltuielile generale ale societăților comerciale nu sunt
reglementate , exista tendința supraevaluării acestora, prin creșterea, nejustificata eco nomic, a
acestora.
Supraevaluarea amortizării, prin constituirea legală a unui fond de amortizare într -un
cuantum superior investițiilor necesare, constituie o modalitate de diminuare a bazei
impozabile.
Impunerea veniturilor realizate de anumite catego rii de persoane fizice, pe baza unor
norme medii de venit, creează condiții pentru contribuabilii care realizează venituri mai mari
decât media, să nu plătească impozit pentru diferența respectivă.
Un exemplu concret de evaziune fiscală legală întâlnită frecvent la contribuabili în ce
privește plata impozitului pe venit este posibilă prin eschivarea de la plata impozitului pe venit
de la persoane fizice dacă remunerarea ei este plătită din așa numitul «numerar negru».
Aceștia sunt banii, care nu sunt ref lectați nici într -un document contabil, și, respectiv,
nu sunt impozitate. Un așa gen de plată poate fi efectuat pentru executarea unui singur lucru a
unui singur angajat (munca cu ziua). Într -un asemenea mod pot fi remunerați și angajații
permanenți. De e xemplu, în borderoul oficial este reflectat, ca suma medie de salarizare
constituie 2.800 lei, iar achitarea cu «numerarul negru» va constitui 5.000 lei. În așa mod se
economisește considerabil din contul impozitului pe venit.
Facilități fiscale, care se acordă agenților economici din anumite ramuri ale economiei
la înființarea sau pe parcursul desfășurării activității sub forma unor scutiri sau reduceri de
impozit pe profit, permit, de asemenea, că, la adăpostul legii, o parte din venit să scape de la
impunere. Amortizarea accelerată, atunci când e permisă de lege pentru unele categorii de
mijloace fixe, conduce la diminuarea profitului impozabil în favoarea constituirii unui fond de
amortizare mai mare decât cel impus de valoarea uzurii fizice și morale, înregistrate de
mijloacele fixe respective în perioada luată în calcul.
Atunci când statul se confruntă cu dificultăți financiare mai deosebite, scoate de sub
incidența impozitării dobânzile și/sau câștigurile aferente împrumuturilor contractate de el pe
piață. În schimb, dobânzile aferente creditelor acordate de băncile comerciale sunt impozabile.
Drept urmare, persoanele fizice și juridice care au disponibilități bănești temporare sunt

8
dispuse să le plaseze în înscrisuri ale împrumuturilor de stat, știin d că nu vor plăti impozitele
pentru dobânzile încasate în calitate de creditori ai statului.
Regula dominantă în materia dreptului fiscal este că textele nu pot să se înțeleagă prin
extensiunea lor. Deci nu se poate aplica prin analogie un impozit la o an umită situație
nereglementată, această lacună făcând obiectul speculației din partea evazionistului.
Procedând în acest fel, contribuabilii rămân în limita strictă a drepturilor lor și statul nu
se poate apăra decât printr -o legislație aprofundată, clară și precisă. Singurul vinovat de
producerea evaziunii prin astfel de mijloace este doar legiuitorul.
În practică, ca exemple de evaziune fiscală legală , apar: impunerea veniturilor
realizate de anumite categorii de persoane fizice pe baza unor norme medii de venit, care
creează condiții pentru contribuabilii care realizează venituri mai mari decât media să nu
plătească impozit pentru diferența respectivă6; folosirea în anumite limite a prevederilor legale
cu privire la donațiile filantropice, indiferent dac ă acestea au avut loc sau nu, situații ce
conduc de multe ori la sustragerea unei părți din veniturile realizate de la impunere etc.
Concluzionăm că legislația fiscală impune sarcini particularilor în folosul statului. În
cazurile de echivocitate, aceștia trebuie exonerați de răspundere, așa cum este admis și în
materia dreptului civil, care afirmă următoarele: convențiile trebuie interpretate în sensul
favorabil debitorului7.
Ca urmare, contribuabilii găsesc anumite procedee prin care se sustrag în tot s au în
parte plății impozitelor și, speculând tocmai imperfecțiunile și insuficiențele legislației, se
folosesc în mod „legal” de prevederile fiscale, sustrăgându -se de la plata impozitelor, tocmai
datorită acestor insuficiențe ale legislației8.
Procedând astfel, contribuabilii rămân în limita strictă a drepturilor lor și statul nu se
poate apăra decât printr -o legislație bine studiată, clară, precisă, științifică.
Evitarea impozitului poate avea loc prin următoarele modalități9:
a. legea fiscală asigură ea însăși evaziunea printr -un regim fiscal de favoare;

6 Vizitiu Gh. , Evaziunea fiscală , Editura Lumina Lex, București, 2001 și Clocotici D., Gheorghiu Gh. , Dolul, frauda
și evaziunea fiscală , Editura Lumina Lex, București, 1996.
7 Șaguna D.D. , Tratat de drept financiar și fiscal , Editura All Beck, București, 2001, pag. 1057;
8 Balaban C. , Evaziunea fiscală. Aspecte controversate de teorie și practică judiciară , Editura Rosetti, București,
2003, pag. 8
9 Balaban C. , Evaziunea fiscală. Aspecte controversate de teorie și practică judiciară , București, Editura Rosetti,
2003, pag. 9.

9
b. abținerea contribuabilului de a îndeplini (desfășura) activitatea supusă impozitării;
c. folosirea lacunelor sistemului fiscal.
Cele mai frecvente cazuri de evaziune fiscală, în care se uzează de interpretarea
favorabilă a legislației fiscale în vigoare în practică statelor cu economie de piață, sunt:
– constituirea de fonduri de amortizare sau de rezervă, într -un cuantum mai mare decât
cel ce se justifică din punct de vedere economic, micșorând astfel veniturile impozabile;
– practica unor societăți comerciale de a învești o parte din profitul realizat în achiziții
de mașini și echipamente tehnice pentru care statul acordă reduceri ale impozitului pe venit,
măsură care este menită să stimuleze a cumularea;
– asocierile de familie, precum și societățile oculte dintre soția și copiii
întreprinzătorului și acesta; rezultatul unei asemenea manevre este impunerea separată a
acestora, repartizarea veniturilor pe fiecare asociat ducând la micșorarea sar cinilor fiscale;
– venitul total al membrilor familiei poate fi împărțit în mod egal între aceștia,
indiferent de contribuția fiecăruia la realizarea lui, pe această cale obținându -se o diminuare a
cuantumului impozitului pe venit care este datorat statul ui;
– constituirea unor depozite de păstrare și administrare de către părinte (tutore) a unor
fonduri în favoarea copilului minor;
– folosirea în anumite limite a prevederilor legale cu privire la donațiile filantropice,
indiferent dacă acestea au avut l oc sau nu;
– un contribuabil are posibilitatea să opteze fie pentru impozitul pe venitul persoanelor
fizice, fie pentru sistemul de impunere aplicabil veniturilor realizate de o corporație;
– luarea în considerație a unor facilități legale cu privire la excluderea din masa
impozabilă a cheltuielilor cu munca vie, cu pregătirea profesională și practica în producție, a
sumelor plătite pentru contractele de cercetare ce au ca obiect programe prioritare de interes
național;
– scăderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclamă sau publicitate,
indiferent dacă au fost făcute sau nu;
– interpretarea favorabilă a dispozițiilor legale, care prevăd importante facilități pentru
contribuțiile la sprijinirea activităților sociale, culturale, științif ice și sportive.
Evaziunea fiscală legală exprimă exploatarea din punct de vedere legal a sistemului
de impozitare, în scopul reducerii obligațiilor fiscale curente sau viitoare prin anumite

10
mijloace care nu sunt prevăzute de către Parlament. Această „sus tragere” de la plata taxelor
implică în mod frecvent tranzacții artificiale menite să genereze un avantaj fiscal.
Singurul “vinovat” de producerea evaziunii fiscale prin astfel de mijloace este
legiuitorul.
În practică faptele de evaziune fiscală bazate p e interpretarea favorabilă a legii, dei cazurile de
evaziune fiscală “legală” sunt foarte diversificate, în funcție de inventivitatea contribuabilului.
Sustragerea de la impunere în baza legii poate fi evitată prin corectarea, perfecționarea
și îmbunătăți rea conținutului legilor care au făcut -o posibilă.
Deși, în termeni legali diferența dintre evaziune fiscală licita și evaziune fiscală
ilicita apare ca fiind foarte clară, în practică este mai greu de observat. Prin introducerea
diferitelor amendamente la legi, evitarea legală a taxelor se poate transforma oricând în
evaziune fiscală ilegală. Ignorarea sau necunoașterea acestei diferențe poate fi extrem de
gravă.

1.2. Tehnici de evaziune fiscală ilegală

Evaziunea fiscală frauduloasa se întâlnește pe o scară largă și se înfăptuiește cu
încălcarea prevederilor legale, bazându -se, așadar, pe fraudă și pe rea credință. Drept
consecință, acest proces antisocial trebuie combătut puternic, fiindcă sustrage de la bugetul
public o capacitate însemnată de resurs e financiare care ar putea fi întrebuințate pentru
acoperirea unor cheltuieli de ordin social sau econom ic.
Evaziunea fiscală frauduloasa (frauda fiscală), constituie o expresie de ocolire
agravantă, fiind studiată, analizată, legiferata și sancționata, prin măsuri pecuniare și privative
de libertate, ori de câte ori este depistata. Aceasta există, așadar, în ascunderea ilegală, totală
sau parțială, a materiei impozabile de către contribuabili, în scopul reducerii sau eliminării
obligațiilor fiscale ce le revin.
Evaziunea fiscală frauduloasa se prezintă sub următoarele forme10:

10 Cum fac ba ni contabilii.Evaziune Fiscala, Paradisuri Fiscale, Contabilitate Creativa, Editura Economica,
Bucuresti (2004) – pag 23 -24

11
a) evaziunea tradițională (prin deghizare), care consista în sustragerea, parțială sau
totală, de la achitarea obligațiilor fiscale, fie prin întocmirea și depunerea de documente
incorecte, fie prin neîntocmirea documentelor cerute de legislația în vehementă.
Această configurație a evaziunii fiscale frauduloase admite o serie de procedee, printre
care:
– întocmirea unor declarații fiscale false sau neîntocmirea acestora;
– reducerea intenționată a încasărilor, în scopul reducerii T.V.A. și a profitului
impozabil, prin încasări în numerar fără chitanțe și vânzări fără factura;
– creșterea voită a cheltuielilor pentru a reduce profitul impozabil;
– producerea și comercializa rea de bunuri și servicii în mod ilegal;
– desfășurarea unor activități profesionale recompensate în mod clandestin (la negru);
– diminuarea valorii moștenirilor primite și a tranzacțiilor cu bunuri imobiliare, etc.
b) evaziunea juridicã, consta în a mi stui adevărata natură a unui organism sau a unui
contract (de pildă, când un contract de asociere este transformat, în mod secret, într -un
contract de muncă, pentru că beneficiarul acestuia să obțină anumite avantaje din calitatea de
angajat sau opus) pent ru a scăpa de anumite consecințe fiscale.
c) evaziunea contabilã, greu de recunoscut în practică, rezidă în a constitui impresia
unei evidențe contabile corecte, utilizând documente false, în scopul creșterii cheltuielilor,
diminuării veniturilor, reducer ii profitului impozabil și, în urmare, a obligațiilor fiscale
datorate statului.
d) evaziunea prin estimare, consta în diminuarea valorii stocurilor, supraestimarea
amortismentelor și provizioanelor în scopul deplasării profitului în viitor. Domeniile cel e mai
favorabile fraudei fiscale sunt comune tuturor țărilor, ele fiind reprezentate, în aparte, de
activitățile terțiare (comerțul și serviciile) și de construcții. Comerțul posedă, însa, primul loc
în cadrul activităților generatoare de economie subteran ă. Frauda este drastic de extinsă în
cazul veniturilor declarate de contribuabili, cum este cazul impozitului pe venitul global și a
impozitului pe societate (pe profit). În cazul impozitelor reținute la sursă, precum și în cazul
impozitelor locale, când a dministrația stabilește bazele de impozitare, posibilitățile de
sustragere sunt mai reduse.

12
Pe categorii de contribuabili, se apreciază ca cele mai mari posibilități de fraudare le au
contribuabilii care desfășoară activități industriale și comerciale pre cum și cei care desfășoară
activității libere (avocați, medici, arhitecți, etc).
Actele de evaziune fiscală frauduloasa prezintă numeroase aspecte dintre care,
principalele se referă la:
. sustragerea de la achitarea impozitelor printr -o înregistrare inc orectă a operațiunilor
economice în actele contabile;
. înființarea "companiilor fantoma" și conducerea de activități evazioniste în numele
acestora;
. distrugerea documentelor importante și a evidentelor contabile;
. conducerea unor evidențe contabile duble;
. elaborarea și prezentarea unor date nereale, în balantele contabile;
. nedeclararea anumitor activități comerciale sau a unor surse de impozare;
. subzistenta unor activități economice fără declararea subsidiarilor, punctelor de lucru
și antrep ozitelor;
. prezentarea de documente false privind operațiunile de import -export.
În continuare, sunt prezentate, unele din cele mai utilizate tehnici de fraudare fiscalã,
constatate în urma acțiunilor de inspecție efectuate, în România, grupate pe categ orii de
obligații fiscale:
a) în cazul impozitului pe profit:
– reducerea bazei de impozare, prin includerea pe costuri a unor cheltuieli, fără
documente justificative sau bază legală (amenzi, penalități, etc.);
– înregistrarea unor cheltuieli supradime nsionate sau peste limita admisă de lege
(amortizări, cheltuieli social -culturale cheltuieli de deplasare, cheltuieli de protocol, etc.);
– deducerea unor cheltuieli personale ale asociaților sau dobânzi la împrumuturi
acordate de patroni propriei societă ți;
– neînregistrarea integrală a veniturilor realizate, fie prin neîntocmirea documentelor de
evidenta primară, fie prin înscrierea în documente a unor prețuri de procurare sub cele
practicate în mod palpabil;

13
– transferul veniturilor impozabile la societăți nou create în cadrul aceleiași tabere,
aflate în intervalul de scutire de la achitarea impozitului pe profit, concomitent cu înregistrarea
de pierderi de către societatea -mama;
– determinarea impozitului pe profit prin aplicarea necorespunzătoar e a prevederilor
legale, aparte în ceea ce privește reducerea impozitului afferent profitului reinvestit;
– necalcularea de către unele organizații nonprofit a impozitului aferent veniturilor
rezultate din activități economice;
– neînregistrarea în conta bilitate a diferențelor stabilite prin actele de verificare sau
chiar a obligațiilor privind impozitul pe profit datorat.
b) în cazul taxei pe valoarea adãugatã
Înclinația asupra evaziunii în materie de T.V.A. este determinată pe de o parte, de
dispoziț ia însușirii unor sume nicidecum neglijabile, iar pe de altă parte, de impactul acestui
impozit asupra trezoreriei și lichidităților agenților economici.
Mecanismul central prin care se realizează sustragerea de la achitarea taxei pe valoarea
adăugată îl constituie fie majorarea fictivă a T.V.A. deductibila, prin intrări scriptice de
bunuri, fie micșorarea T.V.A. colectata, ca consecință a subevaluării valorii ieșirilor de
produse, mărfuri și servicii.
Prin consecință:
– aplicarea eronată a regimului ded ucerilor (deducerea taxei pe valoarea adăugată pe
baza unor documente care nu au înscrisa taxa sau chiar deduceri fără documente sau cu
documente nelegale, deduceri duble, ca urmare a înscrierii repetate a unor facturi în jurnalele
de cumpărări, deduceri p e baza unor documente aparținând altor societăți comerciale,
deducerea taxei pe valoarea adăugată aferenta operațiunilor scutite fără drept de deducere,
etc);
– necuprinderea unor operațiuni ce intra în sfera taxei pe valoarea adăugată în baza de
calcul a taxei sau necuprinderea în baza de calcul a taxei a tuturor facturilor;
– neevidentierea și nevirarea taxei pe valoarea adăugată aferenta avansurilor de la
clienți;
– neînregistrarea ca platnic la depășirea plafonului minim;
– sustragerea de la achitar ea taxei pe valoarea adăugată aferenta importurilor de bunuri,
prin prezentarea în vamă a unor acte fictive de donare, de la parteneri externi, în loc de acte de

14
achiziționare, precum și neincluderea în deconturi a taxei pe valoarea adăugată de plată în
vamă;
– emiterea de chitanțe fiscale și facturi cu taxa pe valoarea adăugată, fără ca agentul
economic să fie platnic și fără să înregistreze și să vireze taxa pe valoarea adăugată;
– neutilizarea sau utilizarea defectuoasă a formularisticii tipizate, cu î nregistrări
incomplete în jurnale sau înregistrări repetate în jurnalele de achiziționare, facturi "pierdute",
amânarea întocmirii facturilor fiscale în scopul amânării platii taxei pe valoarea adăugată,
recuprinderea în baza de socoteală a tuturor element elor din factura (ambalaje, cheltuieli de
transport, etc.);
– sustragerea de la achitarea taxei pe valoarea adăugată prin declararea unor importuri
ca fiind temporare;
– cereri de restituire nejustificate;
– "erori de calcul", etc., constituie doar câte va din metodele utilizate pentru fraudarea
taxei pe valoarea adăugată.
c) în privința impozitului pe salarii:
– neimpozitarea tuturor sumelor plătite salariaților cu titlu de venituri salariale (diverse
ajutoare în bani sau în natură, alte drepturi acord ate în natură, prime, sume reprezentând
participări la câștig, stimulente, etc.);
– aplicarea incorectă a tabelelor de impozare a drepturilor salariale;
– nereținerea și nevirarea impozitului pe salariu datorat pentru persoanele angajate pe
bază de conve nții civile sau pentru zilieri;
– necumularea , în vederea impozitării, a tuturor veniturilor salariale;
– neînregistrarea obligațiilor de plată a impozitului pe salarii;
– nerespectarea legislației privind stabilirea bazei de impozitare, cumul, scutiri le și
reducerile de impozit. Impozitului pe venitul global, care a funcționat în perioada 2000 -2004,
a oferit, de asemenea, multiple posibilități de practicare a evaziunii fiscale legale, printre care:
– necuprinderea, în baza de impozitare, a tuturor ven iturilor realizate, în special a celor
pentru care impunerea se realiza pe baza declarației subiectului impozabil (ex: venituri din
chirii, venituri din activități independente);

15
– identificarea unor modalități de generare de cheltuieli fictive cu salariz area unor
persoane, reușindu -se pe această cale plăti de natura dividendelor camuflate sub formă de
drepturi salariale;
– crearea unor facilitați salariaților, care să nu intre în sfera de impunere a impozitului
pe venitul global, astfel încât să plătească la bugetul de stat un impozit mai mic;
– obținerea de către salariați a unor statute ce le conferă scutirea de la plata impozitului
pe venitul global, cum ar fi: certificate de revoluționari, certificate de handicapați, etc.
d) în ceea ce prive ște accizele:
– necuprinderea în baza de impozitare a tuturor sumelor impozabile;
– micșorarea bazei de impozitare prin subevaluarea produselor importate, în vamă, prin
folosirea de documente duble;
– necalcularea accizelor aferente modificării concentr ației alcoolice;
– neincluderea accizelor în prețul de vânzare al produselor pentru care se datorează
accize;
– neevidentierea în contabilitate a obligației de plată a accizelor;
– sustragerea de la plata accizelor prin schimbarea denumirii produselor a ccizate și
trecerea lor la produse neaccizate sau accizate cu cote reduse (pentru uleiuri minerale, alcool,
etc.).
e) în ceea ce privește celelalte impozite și taxe datorate bugetului de stat sau bugetelor
locale:
– evidențierea în contabilitate a unor c lădiri la valori inferioare celor reale;
– nedepunerea, la organele fiscale, a declarațiilor privind clădirile aflate în patrimoniu,
a mijloacelor de transport aflate în posesie și a terenurilor deținute sau aflate în administrarea
agenților economici;
– declararea unor date eronate, neactualizate sau nesincere, în ce privește impozitul pe
clădiri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de
stat, etc.;
– neconstituirea și nevirarea impozitului pe dividende, cal cularea eronată a acestuia;
– nereținerea impozitului pe dividende aferent avansurilor acordate în cursul anului,
care după realizarea profitului și aprobarea bilanțului, au avut destinația de dividende;

16
– nedeclararea veniturilor realizate, de către per soanele fizice, din diverse activități
(meditații, venituri din închirieri, comercializarea de produse prin consignații, etc.);
– încălcarea prevederilor legale privind modul de desfășurare și impozitare a activității
de taximetrie auto, de către persoane le autorizate să desfășoare astfel de activități, prin
neprezentarea, la organul fiscal, pentru citirea aparatelor de taxat sau alterarea informațiilor
furnizate de acestea, etc.
Potrivit oficialilor, cele mai noi și mai utilizate modalități de fraudare a bugetului
statului sunt: simularea unor exporturi; trecerea scriptică a operațiunilor prin mai multe firme;
organizarea în asociere a acțiunilor frauduloase, prin implicarea mai multor firme dispersate în
teritoriu, aparent fără legătură între ele; întocm irea de documente care îndeplinesc doar formal
cerințele legale, urmate de transferuri bancare prin care simulează stingerea obligațiilor fictive
între parteneri.
Datorită complexității procesului de tranziție, a ritmului accelerat al globalizării,
evaziu nea fiscală din România este la ora actuală legată de infracțiuni economice și financiare,
precum și de organizațiile de crimă organizată.
Reglementând încasarea taxelor și impozitelor la termenele și în cuantumul stabilit, și
stipulând norme speciale împ otriva ilegalităților în domeniul fiscal, legislația financiară
cuprinde dispoziții referitoare la infracțiunile din acest domeniu11. Infracțiunile în domeniul
fiscal poartă denumirea de evaziune fiscală frauduloasa sau fraudă fiscală. Spre deosebire de
evaziunea fiscală legală care constă într -o menținere prudentă în limitele legale ale evaziunii,
fraudă fiscală se săvârșește prin încălcarea flagrantă a legii, profitându -se de modul specific în
care se face impunerea.
Evaziunea fiscală frauduloasa consta î n disimularea obiectului impozabil, în
subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor căi de sustragere de la plata
impozitului datorat.
Cu alte cuvinte, evaziunea fiscală este frauduloasa atunci când contribubilul, obligat să
furnizeze în sprijinul declarației sale justificări, le -a emis în mod neregulat, cu scopul de a
înșela fiscul sau când veniturile sunt nedeclarate, neputând prin natura lor să fie justificate din

11 Cum fac bani contabilii.Evaziune Fiscala, Paradisuri Fiscale, Contabilitate Creativa, Editura Economica,
Bucuresti (2004) – pag 30 -35.

17
punct de vedere material, insuficiența lor atinge un asemenea grad, în cât voința evazionistului
să apară evidenta.
De menționat că declanșarea acțiunii dovedidoare a evaziunii fiscale este nu numai
pretențioasă, ci și dificilă, fiindcă sunt stabilite reguli foarte stricte în legătură cu ce se poate
admite drept dovadă, care de regulă, trebuie susținută cu probe materiale și cu martori.

18
Capitolul II. Activitatea de import și export a mărfurilor

Începând cu mijlocul secolului al XX -lea, economia mondială a parcurs și parcurge în
continuare un proces evolutiv de transformări structurale, calitative și cantitative, decurgând
din însăși dinamica proceselor economice ce se desfășoară la scară planetară. Acestea se
manifestă printr -o accelerare a interdependențelor și legăturilor dintre economiile naționale,
concretizate în fluxuri de capital, umane, materiale etc.
Schimburile comerciale internaționale constituie cea mai veche și importanta
componentă a relațiilor economice dintre țări.

2.1. Activitatea de import

Importul consta în intrarea în ț ară a mărfurilor străine și introducerea acestora în
circuitul economic. La importul mărfurilor, autoritatea vamală realizează procedura de
vămuire și de încasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicând și măsurile de
politică comercială12.
Procesul de vămuire implica și etapa controlului documentar . Pentru o tranzacție
clasică, la efectuarea controlului documentar se prezintă doar trei acte. În primul rând, factura
comercială, necesară organelor vamale pentru a determina valoarea reală a mărfurilor
importate și pentru stabilirea drepturilor și taxelor. De asemenea, urmează a fi prezentate
documentele de transport în funcție de mijlocul de transport utilizat, ce confirmă legalitatea
operațiunii de transportare a mărfurilor și actul acte le de identificare a persoanelor fizice și
persoanelor juridice pentru practicarea activității de întreprinzător.
Conform Noului Cod Vamal teoretic acestea ar fi actele necesare la importul/exportul
mărfurilor. Însă, sunt solicitate și alte acte la efect uarea controlului documentar. Acestea
urmând a fi solicitate doar în cazurile când agentul economic dorește să beneficieze de unele
facilități, de tratament tarifar favorabil sau în baza analizei de risc. Sau, de exemplu, dacă
mărfurile se aduc în țară nu pentru a fi comercializate în piață, dar pentru a majoră capitalul
statutar al unor întreprinderi .

12 Fiscalitate si control fiscal, Lucian Tatu, Dan Stefan, Editura Aner, Bucuresti (2002) – pag 11, 12.

19
Pentru a nu rămâne cu marfa blocată în vamă sau în mijloacele de transport marfa ,
trebuiesc luate în calcul și transmise de către partenerul extern ,în or iginal la sediul agentului
economic sau agentului logistic următoarele documente :
 INVOICE – factura fermă, în limbă de circulație internațională, dacă ți -a trimis
PROFORMĂ INVOICE este ok, dar după ce ai făcut plata la extern trebuie să îți
elibereze INVOI CE-factura fermă. Aceasta este acceptată în vamă. PROFORMĂ este
pentru operațiuni temporare;
 Packing list – document care este la fel ca factura, dar care are în loc de preț:
dimensiuni colete L x l x h, m3, și greutate netă și brută (weightnet/brut);
 Lista de inventar – pentru persoane fizice.
 AWB – document de transport aerian de marfă (sau documente).
 CMR -document transport rutier de marfă;
 B/L sau Bill Of Loading -document transport maritime.
 Certificat de calitate și conformitate, pentru produse, dacă e ste cazul. (pentru produsele
care sunt supuse comercializării);Certificat de analiza, dacă este cazul pentru, orice
produs “le ingeram sau ne ating corpul”,
alimente, produse comestice etc;
 Orice act care este solicitat de către organul vamal: Declarație vamală export (se primește
de la furnizor , dacă o soliciți acestuia ), Contract extern, declarații pe proprie răspundere
etc.
 Pe lângă cele de mai sus agentul economic trebuie să fie înregistrat în scopuri vamale (
EORI)
Sunt exceptate de la plata taxe lor vamale de import:
a) produsele de pescuit maritim și oceanic, și alte produse extrase din marea teritoriala a unei
terțe tari de navele înmatriculate în România și care navighează sub pavilion românesc;
b) bunurile obținute din produsele prevăzute mai sus la bordul unei nave -fabrica ce
îndeplinește condițiile de înmatriculare în România și de navigație sub pavilion românesc.
Efectele pozitive ale activității de import sunt13:

13 http://www.economie.ro/online10/COMERT -INTERNATIONAL -CURS -2–EFECTELE -POZITIVE -ALE-ACTIVITatII –
DE-IMPORT

20
1. activează exporturile – ca o regulă generală, se constată că promovarea exp ortului
oricărei țări poate fi stimulată de promovarea importurilor în țara respectivă. În special țările în
curs de dezvoltare (cu rezerve modeste de aur și devize) practică o politică de echilibrare a
balanței lor comerciale pe țări, dar și pe ansamblul comerțului lor exterior;
2. asigură economisirea de muncă vie (socială) . În general, orice țară urmărește să
dezvolte o activitate de import rentabilă, aceasta trebuind să urmărească să importe orice bun
său serviciu pe care poate să îl realizeze și în țar ă, dar acest lucru să ducă și la o economie de
muncă socială, altfel importurile nu se justifică decât dacă au la baza alte motive, cum ar fi
situația în care capacitatea de producție a bunului respectiv este încărcată, iar satisfacerea nu
poate fi amânată .
În general, o țara trebuie să urmărească, cel puțin la nivel macroeconomic, că
pierderea de muncă socială la export să fie compensata de economia de muncă socială la
import.
3. contribuie la dezvoltarea economiilor naționale prin:
 accelerarea procesulu i de investiții;
 se urmărește să se importe tehnica și tehnologie de înaltă calitate;
 permite aprovizionarea cu materii prime și materiale;
 nasigura completarea necesarului de bunuri de consum pentru piața internă în
vederea
 completării producției interne și pentru diversificarea gamei de bunuri de
consum în
 cadrul politicii generale de creștere a nivelului civilizației.
În concluzie, trebuie reținut faptul că este necesar să se urmărească optimizarea
importului. Principala cale de optimizare este aceea a necesității diversificării surselor de
aprovizionare.
În general, orice importator dorește să promoveze o politică comercială corectă
(echilibrată) și atunci urmărește să -și diversifice sursele de aprovizionare cu bunuri și servicii
din afară. Aceasta diversificare îi oferă avantaje certe, cum ar fi:
o îi reduce gradul de dependența de un furnizor sau de un grup redus de furnizori;
o îi lărgește spațiul de mișcare în negocierea contractelor de import;

21
o îi asigura creșterea gradul de dependența, de siguranță în aprovizionarea în flux
continuu;
o duce la evitarea dereglărilor de ritm, în afara celor determinate de cauze de
forță majoră;
o participarea la construirea de obiective industriale pentru extragerea și
prelucrarea materiilor prime;
o dezvoltarea importurilor de completare, mai ales în domeniile industriale.
Importul de completare este foarte important și se face, de obicei, în baza unor
contracte de cooperare, și dacă se reușește realizarea lui înseamnă că țara respectivă nu mai
este în stare să își asigure anumite capacități de dezvoltare.
Aceasta diversificare trebuie și ea să aibă anumite limite pentru că un grad prea mare
de diversificare duce la creșterea costurilor.
Pentru a verifica o marfă ce intra în circuitul economic românesc, produsul este înscr is
în Codul Taric cu un anumit cod specific.
TARIC14, Tariful integrat al Uniunii Europene, este o bază de date multilingvă care
integrează toate măsurile referitoare la tariful vamal UE, legislația comercială și agricolă.
Integrarea și codificarea acesto r măsuri facilitează aplicarea uniformă a acestora de
către toate statele membre și oferă tuturor operatorilor economici o imagine clară a măsurilor
care trebuie luate atunci când se importă mărfuri în UE sau se exportă mărfuri din UE.
De asemenea, aceast a permite colectarea de statistici la nivelul UE pentru măsurile în
cauză.
Transmiterea zilnică a datelor TARIC prin intermediul unei rețele electronice
garantează informații imediate și corecte pentru administrațiile naționale ale statelor membre
care ut ilizează aceste date în principal pentru a -și hrăni sistemele naționale de vămuire, în
scopul maximizării procedurilor vamale automate.
Bază legală a TARIC este Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie
1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (Jurnalul Oficial L
256, 07/09/1987).
Categorii principale de măsuri (Listă neexhaustivă):

14 Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura
tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (Jurnalul Oficial L 256, 07/09/1987).

22
Măsuri tarifare

 "Taxă a țărilor terțe", taxă vamală aplicabilă tuturor importurilor originare dintr -o țară
terță, astfel c um este definită în Nomenclatura Combinată
 Preferințe tarifare
 Suspendări autonome ale taxelor
 Contingente tarifare
 Sindicatele vamale

Măsuri agricole

 Componente agricole
 Taxe suplimentare pentru zahăr, conținutul de zahăr și conținutul de făină
 Prețuri reprezentative pentru păsări de curte
 Valorile standard de import și prețurile unitare pentru fructe și legume
 Rambursări pentru exportul de produse agricole de bază și prelucrate

Instrumentele de protecție comercială

 Taxe antidumping și ta xe compensatorii

Interdicții și restricții la import și export

 Interzicerea importului și / sau a exportului anumitor mărfuri (de exemplu: substanțe
care diminuează stratul de ozon, anumite produse originare din sau exportate în unele
țări precu m Myanmar, Bolivia, Coreea de Nord etc.)
 Limite cantitative
 Controalele privind importul și / sau exportul anumitor categorii de bunuri (de
exemplu, produse supuse CITES, bunuri de lux, bunuri culturale, produse și
echipamente care conțin gaze fluorurate cu efect de seră, mărfuri cu dublă utilizare,

23
controale veterinare pe animale și alimente etc.)
Supravegherea circulației mărfurilor la import și export
TARIC conține, de asemenea15:
 Nomenclatura mărfurilor și codurile suplimentare
 Nomenclatura prod uselor agricole pentru restituirile la export
 Unitățile suplimentare;
 Codurile UE care urmează să fie utilizate în caseta 44 a Documentului administrativ
unic (DAU) ca "Documente produse, certificate și autorizații"
 Lista codurilor de țară utilizate în diferitele rubrici ale DAU, în conformitate cu
nomenclatorul țărilor și teritoriilor publicat în Regulamentul (UE) nr. 1106/2012.
TARIC nu conține informații referitoare la cotizațiile naționale, cum ar fi ratele TVA și
ratele accizelor.
Pentru a ident ifica un anumit produs, pe certificatul de origine produsul respectiv este
înregistrat cu un anumit cod, respectiv codul TARIC.
Cu acest cod se verifica pe site -ul www.taric3.ro 16’’TARIC 3 – AUTORITATEA
NAȚIONALĂ A VAMILOR’’ produsul dacă acesta are sau nu interdicție în țara în care se
face importul.
De exemplu prousele metalurgice din China au accesul interzis în Islanda, Suedia,
Norvegia.
Mai jos voi face o mică prezentare a site -ului TARIC 3.

15 https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/calculation -customs -duties/what -is-common -customs –
tariff/taric_en accesa t la data de 28.05.2018.
16 http://taric3.customs.ro:9080/taric/web/browsetariff_RO?Year=&Month=&Day = accesat la data de
01.06.2018.

24

După cum se observă și în imaginea de mai sus avem de ja introdus un cod taric pentru
un produs pe care dorim să -l introducem în circuitul economic român.Acest cod taric este
compus din 10 cifre. În exemplul dat codul nostru este următorul: 7304399320 și reprezintă
codul taric de la un produs metalurgic impor tat din China.
Produsul nostru este încadrat în codul TARIC în secțiunea XV – Metale comune și
articole din metal comune, Capitolul 73 – Articole din fonta, din fier sau din oțel.
După primele două cifre din exemplul de mai sus se observa deja că produsu l respectiv
face parte din capitolul 73 – articole din fonta, din fier sau din oțel.
Acest capitol se împarte în 4 grupe după cum urmează:
– 7301 – Palplanșe din fier sau din oțel, chiar perforate sau confecționate din elemente
asamblate; profile, obținu te prin sudare, din fier sau din oțel
– 7302 – Materiale de construcție pentru liniile ferate, din fontă, din fier sau din oțel:
șine, contrașine și cremaliere, ace și inimi de macaz, macazuri și alte elemente de încrucișare
sau de schimbare de cale, trav erse, eclise de îmbinare, cuzineți, pene de fixare, plăci de bază,
plăci de așezare, plăci de strângere, plăci și bare de ecartament și alte piese special concepute
pentru așezarea, îmbinarea sau fixarea șinelor;
– 7303 – Tuburi, țevi și profile tubulare, din fontă;

25
– 7304 – Tuburi, țevi și profile tubulare, fără sudură, din fier sau din oțel
Produsul nostru face parte din ultima grupa respectiv 7304 – tuburi, țevi și profile tubulare,
fără sudura, din fier sau din oțel.
În continuare voi face analiza co dului de mai sus deoarece această categorie – 7304 –
este un foarte vastă și conține foarte multe grupe și subgrupe.
În această speță, primele patru cifre din cod fiind identificate vom continua spre a
analiza acest cod. Utilizând site -ul TARIC 3 aflăm că respectivul cod are următoarea
semnificație:
7304399320 – Cu un diametru exterior de maximum 406,4 mm și cu o valoare
echivalentă a conținutului de carbon (VEC) de maximum 0,86 conform formulelor și
analizelor chimice ale Institutul Internațional de Sudu ră (IIS)

Urmărind cu atenție site -ul TARIC 3 se poate observa că produsul are restricție de
punere în libera circulație în Islanda, Lituania și Norvegia.
În România, acest produs nu are restricție de punere în libera circulație precum și o
taxă anti-dumping de 0% ceea ce rezulta că nu sunt costuri suplimentare pentru introducere
produsului în circuitul economic românesc.

26
Pentru a realiza un import pașii pentru scoaterea unui produs din România sunt la fel
ca și pentru import:
– emiterea unui c ertificat de origine de autoritatea competență în care se va regăsi
codul produsului înscris în Codul Taric;
– packing list pentru verificarea produselor;
– factura fiscala în limbă de circulație internațională (engleza)
– CMR/B/L sau AWB în funcție de transportul ales pentru scoaterea produsului din
țară.
În continuare voi prezenta câteva chestii elementare pentru realizarea activității de
export.

2.2. Activitatea de export

De-a lungul existenței economiei mondiale s -a demonstrat faptul că progresul
economic al unei țări depinde mai întâi de gradul de mobilizare s i folosire mai intensă a
resurselor proprii umane, materiale și financiare, într -un cuvânt eforturile fiecărui pop or17.
Acest lucru însă nu presupune promovarea unei politici economice autarhice, istoria
dezvoltării economice a demonstrat că nici o țară din lume, fie ea chiar dezvoltată, nu a
practicat o astfel de politica fără a fi profund dăunătoare asupra propriei dezvoltări. Țările nu
se pot izola de circuitul economic mondial.
Activitatea de export este o parte a comerțului exterior, care la rândul ei, este una din
ramurile principale ale economiei naționale și cuprinde atât operațiile de import/export cu
bunuri și servicii, cât și activitățile de cooperare tehnico -științifica cu străinătatea. Importul și
respectiv exportul de bunuri și servicii contribuie la realizarea Produsului Intern Brut, iar
raportul dintre aceste componente influențează în sens pozitiv sau negativ creșterea economică
generală.
Schimburile comerciale de bunuri și servicii realizate cu străinătatea izvorăsc din
necesitatea avantajelor create de adâncirea diviziunii internaționale a muncii, care la rândul ei
este generată de dezvoltarea forțe lor de producție. În acest context activitatea de comerț

17 Carmen Mladen, Drept vamal romanesc si comunitar, Editura Economica,Bucuresti, 2003, pag. 7 -8.

27
exterior reprezintă unul din imperativele dezvoltării fiecărei națiuni creând oportunitatea
participării fiecărei țări la circuitul mondial de bunuri și servicii dar și posibilitatea completării
necesarului intern de materii prime, lucrări, servicii, licențe etc., toate acestea având efecte
economice și neeconomice.
Efectele valorice și cele materiale se regăsesc în operațiunile contabile de
import/export, în acest mod se exprima contribuția comerțu lui exterior la creșterea economică.
Diferitele aspecte sociale și politice ce rezulta din activitatea de comerț exterior sunt
necuantificabile prin sistemul de contabilitate, acestea fiind încadrate în categoria efectelor
neeconomice care influențează po zitiv sau negativ economia unei țări.
În epoca noastră, nici o țară, indiferent de mărimea sau bogățiile sale, nu -și poate
asigura toate produsele de care are nevoie numai din producția proprie. Ca urmare, fiecare țară
este nevoită să desfășoare o activit ate de comerț exterior.
Exportul reprezintă activitatea desfășurată de persoanele autorizate de a vinde bunuri și
servicii în alte țări. “Exportul este necesar pentru ca orice țara trebuie să -și realizeze
mijloacele de plată necesare pentru efectuarea imp ortului. Exportul reprezintă efortul, iar
importul este rezulatul efortului. “
Exportul reprezintă o vânzare de bunuri economice unui agent economic dintr -o altă
țară în schimbul unei sume de bani cu circulație pe plan internațional. Exportul are funcția
principală de a asigura piața de vânzare pentru o parte din bunurile create în economia
națională, diminuând corespunzător consumul final.
Regimul de export consta în scoaterea definitivă a mărfurilor românești de pe teritoriul
României18
Sunt admise la export mărfurile produse în țară, precum și cele importate anterior, cu
excepția mărfurilor care sunt supuse unor măsuri de prohibiție sau de restricție în cadrul
politicii comerciale.
La exportul de mărfuri nu se încasează taxe vamale.

Persoanele fizi ce care își stabilesc domiciliul în străinătate pot să scoată din România,
fără plată taxelor vamale următoarele:
– bagaje însoțite; obiecte necesare pe durata călătoriei.

18 Lucian Tatu, Fiscalitate si control fiscal , Editura Aner, Bucuresti (2002) – pag 13,14..

28
-bagaje neînsoțite, însoțit sau colet poștal, o singură dată, pe baza adeverinței emise la la
Ministerul de Interne, orice bunuri prezentate la vămuire, inclusiv două mijloace de transport
auto, indiferent de categoria acestora.

POLITICA EXPORTULUI

Exportul este necesar pentru că orice țara trebuie să -și realizeze mijloacele de plată
necesar e pentru efectuarea importului. Exportul reprezintă efortul, iar impo rtul este rezulatul
efortului. Preocuparea pentru achiziționarea de mijloace de plată străine prin care un stat să -și
poată realiza importul îl determină pe acesta, de mai multe ori , să sprijine intens promovarea și
stimularea exportului.
Exportul se realizează prin diverse căi care țin de politică c omercială a statului
respectiv. Una din problemele esențiale care face obiectul preocupărilor pentru export consta în
a nu exporta bunuri și servici necesare economiei naționale, în afară împrejurărilor de
excepție, când trebuie să fie sacrificate anumite necesități interne. Acest sacrificiu trebuie
făcut, însă, într -o ordine selectivă și doar în scopul achiziționării de mijjloace de plată care să
permită realizarea importurilor ce sunt vitale economiei naționale19.
Prin export se ocrotește producția proprie, fără a se afecta relațiile economice
internaționale prin introducerea unor bariere tarifare și netarifare la import.
Exportul este și o sursă de venit, pentru că la baza oricărui export se afla interesul
pentru obținerea de venituri atât din partea producătorilor, cât și din partea comercianților
care, dacă găsesc o posibilitate de a -și valorifica produsele, le îndreaptă spre export.
Prin export crește gradul de ocupare a forței de muncă națională pentru că una din
problemele importante ale fiecărui stat, indiferent de nivelul acestuia de orientare politică sau
socială, este integrarea și utilizarea forței de muncă naționale. Neutilizare a și neintegrarea
corespunzătoare duce la șomaj, revolte, reducerea natalității, precum și alte efecte negative.
Exportul asigura și creșterea calificării forței de muncă prin faptul că revoluția tehnico –
calitativa de pe piața mondială impune formarea sist emului de organizare și de instruire
permanentă a cadrelor, astfel încât forța de muncă să stăpânească tehnicile și tehnologiile
avansate și să realizeze produse competitive.

19 http://www.creeaza.com/afaceri/comert/EXPORTUL -SI-IMPORTUL -CLASIC -Co517.php

29
Exportul contribuie, tototadata, la creșterea și omogenizarea nivelului tehnic și calitativ
al producției. Dezvoltarea substanțială a exportului presupune și dezvoltarea relațiilor de
cooperare cu celelalte țări în perioada actuală. În acest sistem de specializare pe bază de de
cooperare, sectoarele implicate sunt obligate să respecte anumite condiții tehnice și de calitate
și atunci se produce acest proces de ocupare tehnico -calitativa. Acest proces pozitiv se
polarizează și în celelalte sectoare și susține, astfel, dezvoltarea economiei mondiale.
Exportul asigura valorificarea producț iei excedentare spontane, producție ce se crează,
de obicei, în două moduri:
1. fie în mod conștient, pentru a crește exportul;
2. fie în mod spontan, sub influența unor factori, cum ar fi: saturarea pieței interne,
depășirea producției, care a fost de terminată în mod greșit, anumite bunuri de
consum numai sunt la modă, scăderea puterii de cumpărare, descoperirea de noi
zăcăminte de materii prime, producții agricole bune, etc.
În concluzie, exportul este necesar pentru că este și un factor important de dezvoltare a
economiei unei țări, a economiei mondiale și pentru că el contribuie la creșterea rezervelor
valutare și de aur necesare realizării și consolidării convertibilității monedei naționale.
Pentru promovarea importului și exportului au fost create o serie de organizații, care
pot fi împărțite în: organizații naționale și organizații internaționale.

30
Capitolul III. Studiu de caz privind evaziunea fiscală în activitatea de
import

Ajuns în acest capitol, fiind și lucrarea practică a acestei teme în continuare voi
prezenta cum se pot realiza anumite importuri din diferite părți ale globului cum ar fi China,
Turcia, Ucraina iar în cea de -a doua parte a studiului de caz voi prezenta câteva metode de
evaziune fiscală ce se pot efectua în cadrul acestor importuri. În continuare voi face o mică
prezentare a companiei pentru care am realizat aceste importuri precum și metodele de
evaziune fiscală.

3.1. Prezentarea firmei

SC VALRO TRADE SRL funcționează din anul 2003 având ca obiect de ac tivitate
comercializarea de produse metalurgice, în principal țevi fără sudura laminate la cald și trase
la rece precum și țevi sudate longitudinal și elicoidal20.
Produse comercializate:
1. Țevi din oțel fără sudura utilizate la presiune
1.1 Țevi din oțel nealiat și aliat, cu caracteristici precizate la temperatura ambiantă
1.2 Țevi din oțel nealiat și aliat, cu caracteristici precizate la temperatura
1.3 Țevi din oțel cu granulație fină
1.4 Țevi din oțel nealiat și aliat, cu carac teristici la temperatura scăzută
2. Țevi din oțel fără sudura laminate la cald
2.1 Țevi din oțel fără sudura pentru utilizare în construcții mecanice generale și în
construcția de mașini
2.2 Țevi conducta
2.3 Țevi extracție
2.4 Țevi din oțel pentru utilizări de precizie; Țevi fără sudura trase la rece

20 https://www.valrotrade.ro/ accesat la data de 11.06.2018.

31
3. Țevi din oțel sudate elicoidal
3.1 Țevi din oțel sudate elicoidal pentru conducte petroliere
3.2 Țevi din oțel sudate elicoidal pentru conducte
3.3 Țevi din oțel sudate elicoidal pentru u z general
3.4 Țevi sudate elicoidal sub strat de flux, de oțel nealiat și aliat cu caracteristici
precizate la temperatură ridicată
3.5 Țevi sudate elicoidal sub strat de flux, de oțel nealiat cu caracteristici precizate la
temperatura scăzută
4. Țevi d in oțel sudate longitudinal
4.1 Țevi din oțel sudate longitudinal, negre și zincate, pentru instalații
4.2 Țevi din oțel sudate longitudinal pentru construcții
4.3 Profile cave – Țevi din oțel pătrate
4.4 Profile cave – Țevi din oțel rectangulare
Tabla
5.1 Tablă neagră
Grosime: 2 -10mm
Dimensiune: 1000x2000mm; 1250x2500mm; 1500x3000mm; 1500x6000mm;
2000x6000mm; 2000x8000mm;

Descrierea serviciilor firmei

Principalul indicator pe care compania l -a avut în vedere la stabilirea se rviciilor pe care
a decis să le ofere a fost clientul. Studiile de piață pe care avute la dispoziție au arătat că
printre lucrurile pe care publicul le așteaptă de la o companie sunt următoarele:
Prețuri cât mai mici. De aceea oferă clienților posibilita tea de a negocia prețurile
pentru produsele oferite.
Oferirea unor produse de bună calitate de proveniența U.E., Turcia, Ucraina etc.
Cu toate acestea există anumite riscuri și amenințări pentru o afacere în comerțul
produselor metalurgice. Printre acestea se număra scăderea nivelului de trăi, schimbarea
legilor cu privire la accize, inflația, comerțul ilicit și concurenta ilicită.

32

Strategia de lansare și relațiile publice

Ca orice companie care ține la imaginea să, compania va participa la evenimentel e
expoziționale ce vor avea loc atât la nivelul orașului cât și la Târgurile organizate de regulă la
București, Târgurile internaționale (Dusseldorff -Germania, Polonia, Ungaria) unde publicul va
putea lua contact direct cu compania noastră
Tot cu aceste pr ilejuri se va introduce și linia de produse promoționale care își propun
să familiarizeze publicul cu ideea unei companii cu produse metalurgice accesibilă tuturor
Angajații companiei se vor ocupa de menținerea unei legături permanente cu clienții
compani ei. Scrisori de felicitare cu prilejul sărbătorilor, scrisori de mulțumire pentru încredere
și altele vor păstra relația dintre vânzător și cumpărător.
De asemenea firmă va participa la toate manifestările cu caracter similar pentru a se
pune la curent cu ultimele tendințe în produsele metalurgice, și asta în interesul clienților
noștri.

Analiza economico -financiara a activității firmei

1. Cifra de afaceri (CA) este definită de Legea Contabilității din România prin
totalitatea veniturilor realizate din livrările de bunuri, executarea de lucrări și prestarea de
servicii. Fiind un indicator de performanță globală ce explica eficacitatea act ivității firmei,
standardele internaționale de contabilitate au stabilit că valoarea lui să fie identificată în
documentele contabile de sinteză – în contul de profit și pierdere ca prim element, intitulat
Cifra de afaceri netă.
Cifră de afaceri reprezin tă un indicator esențial pentru precizarea locului societății
comerciale în sectorul de activitate, a poziției acesteia pe piață, a capacității de a lansa și
dezvolta activități profitabile

33
Figura 3. 1 Evoluatia ci frei de afaceri în perioada 2003 –2016

Realizat de autor pe baza documentelor fiscale

Cifra de afaceri are o evoluție ascendentă, după cum se poate observa și în graficul
"Evoluția cifrei d e afaceri". Astfel, în anul 2006 cifra de afaceri a crescut cu aproximativ
900% față de anul 2003 (comentariul se realizează pentru valorile comparabile), ceea ce
valoric înseamnă 1.2 55.697 mii lei. În perioada 2007 – 2015 se men ține creșterea, ea fiind în
2015 cu 1812% mai mare decât î n anul 2006 (valoric însemnând 2 3.932.323 mii lei). În anul
2016 cifra de afaceri a cunoscut o bruscă scădere față de anul 2015 cu aproximativ 45%
(valoric însemnând 13.989.722). Aceasta scădere se datorează anumitor restricții impuse de
către clienții com paniei cum ar fi livrarea produselor metalurgice doar din spațiul U.E. ceea ce
a dus la renunțarea onorarii anumitor contracte.

2. Veniturile totale înregistrează o fluctuație cu un indice de la an la an de aproxim ativ
20-30% iar pentru anul 2016 se înre gistrează o scădere a venitului de aproximativ 45%. 141776127329
6581513974737432621640396612240452
945861316952532
16193897177958842225742925329796
11340074
050000001000000015000000200000002500000030000000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI 2003 -2016
CIFRA DE AFACERI

34
Figura 3. 2 Evolu tia veniturilor in perioada 2003 – 2016 .

Realizat de autor pe baza documentelor fiscale

3. Cheltuielile totale au înregistrat o evoluție ascendenta în timp, fap evidențiat prin
următorul grafic:
Această evoluție se explică prin majorarea cheltuielilor de exploatare, cheltuielilor cu
personalul și al altor cheltuieli.

141805 127370 6583613974947432908
640973812260653
975713316965127
16194023178487282244322125426866
11568986
050000001000000015000000200000002500000030000000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Venituri in perioada 2003 -2016
Venituri

35
Figura 3. 3 Evolutia chelt uielilor totale in perioada 2003 – 2016 .

Realizat de autor pe baza baza documentelor fiscale

4. Profitul brut. Acest indicator exprima în mărimi absolute rentabilitatea brută sau
pierderile aferente activității firmei, după deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale
aferente unui exercițiului financiar.

134024 116947 5922513732487048257
601100911175717
892288116714896
15904537172794122062142521743792
10260213
0500000010000000150000002000000025000000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Cheltuieli totale 2003 -2016
Cheltuieli totale

36
Figura 3. 4. Evolutia profitului brut in perioada 2003 – 2016 .

5. Metoda de management utilizată
Metodele de lucru și stilul de conducere se bazează pe cooperare și încredere.
Societatea crede în valoarea angajaților săi și promovează dorința și abilitatea lor de a gândi și
de a acționa în interesul companiei. Este atentă la motivație și recompensează în funcie de
rezultate.
Îmbunătățirea comunicării, pr egătirea angajaților și crearea unei structuri
organizatorice mai eficiente au fost principalele obiective ale politicii resurselor umane în
2017. Societatea și -a concentrat politica asupra remodelării căilor de comunicare și asupra
îmbunatățirii abilitați lor angajaților spre a crește eficiența globală a societății.
În ceea ce privește instruirea personalului, s -a pus accent, în special, pe programe de
antrenament ce aveau scopul de a îmbunătăți munca de echipă. Au fost organizate cursuri de 7781
104236611 242463846513987291084936
834252
25023128948656931618217963683074
1308773
05000001000000150000020000002500000300000035000004000000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Profit brut 2003 -2016
Profit brut

37
comunicare int erpersonală, dar și cursuri specializate în marketing și vânză ri, calitate, IT și
management.

3.2. Activitatea de import în cadrul companiei SC VALRO TRADE SRL

Importul constă în introducerea în țară a mărfurilor sau în cazul nostru produsele
metalurgice pentru a le introduce în sistemul economic român.
În acest subpunct vă voi prezenta 3 exemple de importuri realizate de această
companie prin intermediul transportului maritim, aviatic, terestru, urm ând ca în următorul
subpunct tot pentru aceste exemple vom identifica metodele de evaziune fiscală pentru fiecare
contract în parte.
Traseul de realizare a unui import este următorul:

Figura 3. 5. Traseul unui import.

Realizat de autor Oferta
Analiza
oferta
Comanda
(incheierea
contractului)
Plata ProductieInspectarea
marfiiLivrareCerere

38
Un prim exemplu constă în activitatea de import prin intermediul transportului
maritim.
În dată de 05.06.2017 firma S.C. MOLDOCOR S.R.L. contactează firma S.C.VALRO
TRADE S.R.L. pentru realizarea unei oferte de preț pentru următoarele itemuri:

– țevi sudate lo ngitudinal (erw) 355,6 mm x 8 mm conf. ISO 3183/2012 -L360NPSL2,
izolată conf. DIN30670 N -v, grosimea izolației 2.5 mm, 1082 bucăți, lungimea țevii 11,8
metri
– țevi sudate longitudinal (erw) 273.1 mm x 6.3 mm conf. ISO 3183/2012 –
L360NPSL2, izolată conf. D IN30670 N -v, grosimea izolației 2.7 mm, 57 bucăți, lungimea
țevii 11,8 metri
– țevi sudate longitudinal (erw) 273.1 mm x 7.1 mm conf. ISO 3183/2012 –
L360NPSL2, izolată conf. DIN30670 N -v, grosimea izolației 3.2 mm, 22 bucăți, lungimea
țevii 11,8 metri

Pe baza acestei cerei, compania S.C.VALRO TRADE S.R.L., prin intermediul
departamentului de Achiziție Desfacere, contactează furnizorul din China pentru a obține o
cotație de preț precum și un răspuns din partea acestora dacă vor putea onora sau nu respectiv ă
comandă.
În urma analizei respectivei cereri, furnizorul din China ne transmite oferta de preț,
termenul de livrare, modalitatea de plată precum și condiția de livrare.

Tabelul 3. 1 Cotatie furnizor China

Itm Pipe Grade Surface
finish Specification Quantity CIF
CONSTANTA
Od
(mm) Wt
(mm) Kg/mtr Pcs ML kgs USD/
mtrs Total USD
1 ERW
ISO318
3/2012 DIN30670
N-v, 2.5
mm 355,6 8 68,58 1082 12.768 911.230,00 53,00 676704,00

39
2 ERW
ISO318
3/2012 DIN30670
N-v, 2.7
mm 273,1 6,3 41,45 57 674 29.500,00 35,50 23.927,00
3 ERW
ISO318
3/2012 DIN30670
N-v, 3.2
mm 273,1 7,1 46,58 22 260 12.800,00 40,00 10.400,00
Realizat de autor pe baza facturii fiscale

Condiția de livrare CIF CONSTANTA (cost, insurance and freight) constituie
încărcarea mărfii pe vapor, asigurarea produselor pe durata transportului (cel puțin valoarea
produselor, de regulă asigurarea se face la valoarea de 110% a mărfii) pentru deteriorarea sau
pierderea mărfii precum ș i a altor factori.
În cazul în care furnizorul nostru ne trimitea oferta de preț în varianta FOB CHINA
(free on board) după încărcarea mărfii pe vapor acesta era scutit de asigurarea mărfii iar în
cazul unui dezastru maritim pentru deteriorarea sau pierde rea mărfii acesta este scutit de plată
iar pierderea este suportată de cumpărător.
În ambele cazuri costul transportului mărfii din port Constantă și până în șantier sunt
suportate de cumpărător.
În continuare vom calcula prețurile în USD/tonă aplicând f ormula : usd/metru /
kg/metru = usd/tonă

Poz. 1 53 USD/m : 68.58kg/m = 773 USD/tonă
Poz. 2 35.50 USD/m : 41.45 kg/m = 856 USD/tonă
Poz. 3 40 USD/m : 46.58 kg/m = 859 USD/tonă

Această ofertă de preț este transmisă și firmei MOLDOCOR S.R.L. cu o m ajorare a
prețului de 20% pentru fiecare item după cum urmează:

Poz. 1 773 * 20% = 928 USD/tonă
Poz 2 856 *20% = 1027 USD/tonă
Poz 3 859* 20% = 1031 USD/tonă

40

În urma analizei ofertei de preț compania S.C. MOLDOCOR S.R.L. acceptă oferta de
preț propusă de compania S.C. VALRO TRADE S.R.L. și între aceste două companii se
încheie un contract în care sunt specificate următoarele:

– furnizorul: S.C. VALRO TRADE S.R.L.
– cumpărătorul : S.C. MOLDOCOR S.R.L.
– valoarea totală + tva
– modalitatea de plata: 30% din valoarea totală la semnarea contractului, 30% la
intrarea produselor în România, diferența de 40% prin ordin de plată la 60 de zile de la livrarea
produselor pe șantier.
– penalități pentru întârzierea livrării produselor: 0,05% per zi de la expi rarea datei
livrării produselor
După încheierea contractului cu S.C. MOLDOCOR S.R.L., S.C.VALRO TRADE
S.R.L. la rândul ei v -a încheia un contract cu producătorul Chinez pentru itemele respective
după cum urmează.
În acest contract se vor stipula
– numărul contractului și data întocmirii acestuia;
– produsele solicitate după standardele de referință solicitate de firma contractoare;
– toleranța admisă pentru fiecare produs în parte (diamentru, grosime de perete,
lungimea țevii de +/ -2%)
– valoarea totală + avans la semnarea contractului care este de 25%;
– termenul de livrare;
– condiția de livrare.
– marcajul țevilor după cerințe.
Acest contract se realizează în două exemplare un exemplar fiind păstrat de carte
cumpărător iar al doilea exempla r de către vânzător.
După semnarea contractului producătorul Chinez va întocmi o factură proformă pentru
25% din valoarea totală a contractului pe care S.C.VALRO TRADE S.R.L. o va plăti prin
ordin de plată.

41
Contractele fiind încheiate producătorul Chinez , începe etapă de producție a acestor
item-uri, urmând ca în dată de 20 septembrie produsele vor fi puse în co ntainere și încărcate
pe vapor.
Pentru introducerea mărfii în România, societatea VALRO TRADE S.R.L. v -a întocmi
dosarul de vămuire care conține următoarele documente:
– INVOICE – factura fermă, în limbă de circulație internațională în original și tradusă în
limba romană.
Packing list – document care este la fel ca factura, dar care are în loc de preț:
dimensiuni colete L x l x h, m3, și greutate netă și brută (weight net/brut);
– B/L sau Bill Of Loading -document transport maritime.
– Certificat de calitate și conformitate, pentru produse,
– Codul EORI;
– Copie după CUI și CIF al societății.
– Document de supraveghere eliberat de Minister (în original)
Este important că B/L -urile să aibă pe spate stampila exportatorului altfel acestea sunt
nule și nu se va putea efectua importul.
Știind că prețul din factura comercială externă emisă de partenerul chinez este de
711.031 usd, cursul de schimb l eu – USD în vamă a fost de 3,7524 lei/USD, S.C. VALRO
TRADE S.R.L. a achitat către vama pentru obținerea liberului de vama următoarea suma:

VV = 711031 * 3.7524
= 2.668.072,72 lei
CV = VV x 0,5%
= 2.668.072,72 * 0,5% = 13.340,36 lei
unde:
VV – valoarea în vamă;
CV – comision vamal.
TVA = 19% x (VV + CV)
= (2.668.072,72 + 13.340,36) * 19%
= 509.468,49 lei

42
Pentru CV + TVA = 13.340,36 + 509.468,49 = 522.808,85 LEI suma achitată
pentru obține rea liberului de vamă
După depunerea declarației vamale și a celorlalte documente, serviciul vamal
procedează la validarea declarației vamale. În acest sens, au loc următoarele activități:
– controlul documentelor, adică confruntarea datelor din d eclarație cu cele din
documentele anexate (mijlocul de transport, valoarea în vamă, încadrarea tarifară etc.);
– controlul fizic al mărfurilor, verificându -se natura mărfurilor, cantitatea prezentată față
de cea declarată;
– verificarea calcu lului drepturilor și impozitelor.
După control și verificări are loc achitarea drepturilor și taxelor vamale, iar serviciul
vamal aplica semnătura și ștampila pe declarația vamală, act ce confirmă validarea acesteia.
Din acel moment titularul poate să disp ună de mărfurile ce au făcut obiectul declarației
vamale, respectiv, mărfurile sunt libere de vamă .
După introducerea mărfii în circuitul economic român, S.C. VALRO TRADE S.R.L.
va efectua plata către furnizorul chinez pentru restul valorii de 75% (valoare restantă).
Se începe pregătirea mărfii pentru a fi livrata cumpărătorului din România, S.C.
MOLDOCOR S.R.L. din acest moment costul transportului mărfii precum și asigurarea
acesteia, din vamă și până în șantier, este în sarcina importatorului.
Pentru realizarea unor importuri de marfă prin intermediul transportului maritim putem
trage concluzia că trebuie o atenție sporită și un minim de cunoaștere pentru efectuarea
acestuia.
În cazul în care documentația este eronată și nu sunt verificate documentele sau
identificate greșelile marfă nu va putea intra în spațiul comercial roman și din această cauză
firmă va pierde timp precum și resurse financiare importante, de aceea în cazul a cestor
transporturi de tip maritim se cer furnizorului copii după exemplarele în original, ele urmând a
fi transmise prin curier cu o săptămână înainte de a ajunge vasul în portul românesc.
În ceea ce privește importul prin intermediul transportului marit im aceștia sunt pașii
care trebuiesc urmați pentru introducerea mărfii în țară și în continuare va voi prezenta un nou
exemplu de import prin intermediul transportului terestru prin două metode CFR și CPT.
În dată de 05.03.2018 firma S.C. MOLDOVULCAN S.R.L . contactează firma S.C. VALRO
TRADE S.R.L. pentru realizarea unei oferte de preț pentru următorul produs:

43

– țevi sudate elicoidal (SSAW) 711mm x 8 mm conf. ISO 3183/2013 -L360NPSL2,
izolată conf. ISO21809/1 -B3, grosimea izolației 3.2 mm, 89.96 m, FRANCO DEPOZIT
FURNIZOR sau CPT PLOIEȘTI.

Pe baza acestei cerei, compania S.C. VALRO TRADE S.R.L., prin intermediul
departamentului de Achiziție Desfacere, contactează furnizorul din Turcia pentru a obține o
cotație de preț precum și un răspuns din partea ace stora dacă vor putea onora sau nu respectivă
comanda.
În urma analizei respectivei cereri, furnizorul din Turcia ne transmite oferta de preț,
termenul de livrare, modalitatea de plată precum și condițiile de livrare.

Tabelul 3. 2. Cotatie furnizor Turcia.
Itm Pipe Grade Surface
finish Specification Quantity CPT
PLOIESTI
Od
(mm) Wt
(mm) Kg/mtr Pcs Mtrs kgs Euro/mtrs Total euro
1 SSAW ISO
3183/
2013
L360N
PSL2 ISO
31809/1 –
B3,
3,2mm 711 8 138,70 8 89,96 12.477 136,90 12.315,53
Realizat de autor pe baza facturii fiscale

Tabelul 3. 3. Cotatie furnizor Turcia
It
m Pipe Grade Surface
finish Specification Quantity CFR
CONSTANTA
Od
(mm) Wt
(mm) Kg/mtr Pcs Mtrs kgs Euro/mtrs Total euro
1 SSAW ISO 3183/
2013
L360N
PSL2 ISO
31809/1 –
B3,
3,2mm 711 8 138,70 8 89,96 12.477 129,23 11.625,53
Realizat de autor pe baza facturii fiscale

44
Condiția CPT PLOIESTI presupune că marfa este transportată prin intermediul
camionului și asigurată de furnizor până la locul descărcării (pe șantier) toate costurile fiind
suportate de furnizor.
Condiția CFR CONSTANTA reprezintă transportul mărfii prin intermediul trenurilor
de marfă, produsele nefiind asigurate în cazul unui accident ferovia r prin care marfa este
deteriorată sau pierdută cumpărătorul suporta toate cheltuielile. În acest caz costul
transportului din Constantă până în Galați este suportată de cumpărător.
În continuare vom calcula prețurile în EURO/tonă aplicând formula : euro/ metru /
kg/metru = EURO/tonă

Poz. 1 CPT PLOIEȘTI 136,90 euro/m : 138,70 kg/m = 987 EURO/tonă
Poz. 2 CFR CONSTANTĂ 129,23 eur/m : 138,70 kg /m = 931 EURO/tonă

În urma analizei ofertei comerciale compania a ales condiția CPT PLOIEȘTI deoarece
marfa e ste asigurată de către furnizor și transportul este asigurat până în șantier.
Această ofertă de preț este transmisă și firmei S.C. MOLDOVULCAN S.R.L. cu o
majorare a prețului de 30% pentru condiția CPT PLOIEȘTI și o majorare de doar 20% pentru
condiția F RANCO DEPOZIT FURNIZOR.

Poz. 1 CPT PLOIEȘTI 987 * 30% = 1283 euro/tonă
Poz. 2 FRANCO DEPOZIT FURNIZOR 987 * 20% = 1185 euro/tonă.

Condiția FRANCO DEPOZIT FURNIZOR reprezintă ridicarea mărfii din depozitul
furnizorului de către cumpărător, toate costurile fiind suportate de cumpărător.

În urma analizei ofertei de preț compania S.C. MOLDOVULCAN S.R.L. acceptă
oferta de preț propusă de compania S.C. VALRO TRADE S.R.L. în condiția CPT PLOIEȘTI
și între aceste două companii se încheie un contract în care sunt specificate următoarele:

45
– furnizorul: S.C. VALRO TRADE S.R.L.
– cumpărătorul : S.C. MOLDOVULCAN S.R.L.
– valoarea totală + tva
– modalitatea de plata: 30% din valoarea totală la semnarea contractului, 70% prin
ordin de plată la livrarea p roduselor.
– penalități pentru întârzierea livrării produselor: 0,05% per zi de la expirarea datei
livrării produselor

După încheierea contractului cu S.C. MOLDOVULCAN S.R.L., S.C. VALRO
TRADE S.R.L. la rândul ei v -a încheia un contract cu producătorul din Turcia pentru itemele
respective după cum urmează.
În acest contract se vor stipula
– numărul contractului și data întocmirii acestuia;
– produsele solicitate după standardele de referință solicitate de firma contractoare;
– toleranța admisă pentru fiecare produs în parte (diamentru, grosime de perete,
lungimea țevii de +/ -2%)
– valoarea totală + avans la semnarea contractului care este de 20%;
– termenul de livrare;
– condiția de livrare.
– marcajul țevilor după cerințe.
Acest contract se real izează în două exemplare un exemplar fiind păstrat de carte
cumpărător iar al doilea exemplar de către vânzător.
După semnarea contractului producătorul din Turcia va întocmi o factură proformă
pentru 20% din valoarea totală a contractului pe care S.C. VA LRO TRADE S.R.L. o va plăti
prin ordin de plată.
Contractele fiind încheiate producătorul din Turcia, începe etapă de producție a acestor
item-uri, urmând ca în dată de 10 Aprilie produsele vor fi transportate în șantierul
cumpărătorului.
Pentru introduc erea mărfii în România, societatea S.C. VALRO TRADE S.R.L. v -a
întocmi dosarul de vămuire care conține următoarele documente:

46
– INVOICE – factura fermă, în limbă de circulație internațională în original și tradusă în
limba romană.
Packing list – document care este la fel ca factura, dar care are în loc de preț:
dimensiuni colete L x l x h, m3, și greutate netă și brută (weight net/brut);
– aviz de însoțire a mărfii;
– Certificat de calitate și conformitate, pentru produse,
– Codul EORI;
– Copie după C UI și CIF al societății.
– Document de supraveghere eli berat de Minister (în original)
Știind că prețul din factura comercială externă emisă de partenerul din Turcia este de
12.315,53 cursul de schimb leu – EURO în vamă a fost de 4,6651 lei/EURO, S.C. V ALRO
TRADE S.R.L..a achitat către vama pentru obținerea liberului de vama următoarea suma:

VV = 12.315,53 * 4,6651
= 57.453,18 lei
TVA = 19% x 57.453,18
= 57.453,18 * 19%
= 10.916,10 lei suma achitată pentru obținerea liberul ui de vamă .

După depunerea declarației vamale și a celorlalte documente, serviciul vamal
procedează la validarea declarației vamale. În acest sens, au loc următoarele activități:
– controlul documentelor, adică confruntarea datelor din declarație cu cele din
documentele anexate (mijlocul de transport, valoarea în vamă, încadrarea tarifară etc.);
– controlul fizic al mărfurilor, verificându -se natura mărfurilor, cantitatea prezentată față
de cea declarată;
– verificarea calculului dre pturilor și impozitelor.
După control și verificări are loc achitarea drepturilor și taxelor vamale, iar serviciul
vamal aplica semnătura și ștampila pe declarația vamală, act ce confirmă validarea acesteia.
Din acel moment titularul poate să dispună de mărfurile ce au făcut obiectul declarației
vamale, respectiv, mărfurile sunt libere de vamă .

47
După introducerea mărfii în circuitul economic român, S.C. VALRO TRADE S.R.L.
va efectua plata către furnizorul din Turcia pentru restul valorii de 80% (valoare restantă).
O informație importantă care trebuie reținută este aceea că în cazul în care marfa este livrata
oriunde altundeva față de punctele vamale, de exemplu Județul Mureș, plata mărfii și
verificarea acesteia se va face la organul de specialitate din acest județ. Acest lucru este valabil
pentru toate importurile din afară în circuitul economic român pentru toate Județele din
România.
În continuare voi prezenta introducerea în țară a unui transport de marfă din Ucraina
pentru care se va aplica 13,7% taxa anti -dumping pentru produsele importate.
În dată de 02.02.2018 firma S.C. ADIMET S.R.L. contactează firma S.C. VALRO TRADE
S.R.L. pentru realizarea unei oferte d e preț pentr u următorul produs:
– Țevi din oțel fără sudura laminate la cald 273,1 x 6,3 conform SREN 10216/2 –
P235GH, izolate cu polietilena extrudata conform ISO21809/1, clasa B3, grosimea izolației
2,7 = 720 ml, condiția de livrare CPT PLOIEȘ TI sau FRANCO DEPOZI T FURNIZOR.
Pe baza acestei cerei, compania S.C. VALRO TRADE S.R.L., prin intermediul
departamentului de Achiziție Desfacere, contactează furnizorul din Ucraina pentru a obține o
cotație de preț precum și un răspuns din partea acestora dacă vor putea onor a sau nu respectivă
comanda.
În urma analizei respectivei cereri, furnizorul din Ucraina ne transmite oferta de preț,
termenul de livrare, modalitatea de plată precum și condiția de livrare.

Tabelul 3. 4. Cotatie furnizor Ucr aina.
Itm Pipe Grade Surface
finish Specification Quantity CPT
PLOIESTI
Od
(mm) Wt
(mm) Kg/mtr Pcs ML kgs Euro/mtrs Total euro
1 SMLS SREN
10216/2
–
P235GH ISO
21809/1
-B3,
2,7mm 219,1 6,3 33,06 60 720 23.803 41,36 29.779,20
Realizat de autor pe baza facturii fiscale

48
Condiția CPT PLOIEȘTI presupune că marfa este transportat aprin intermediul camionului și
asigurată de furnizor până la locul descărcării (pe șantier) toate costurile fiind suportate de
furnizor.
Condiția FRANCO DEPOZIT FURNIZOR reprezintă ridicarea mărfii din depozitul
furnizorului de către cumpărător, toate costurile fiind suportate de cumpărător.

În continuare vom calcula prețurile în EURO/tonă aplicând formula : euro /metru /
kg/metru = EURO/tonă

Poz. 1 – 41,36 euro/mtr : 33,06 kg/mtr = 1.250 euro/tonă

Această ofertă de preț este întocmită de către furnizorul din Ucraina în condiția CPT
PLOIEȘTI.
Oferta comercială este transmisă firmei S.C. ADIMET S.R.L. cu o majorare a prețului
de 25% pentru condiția CPT PLOIEȘTI și o majorare de doar 15% pentru condiția FRANCO
DEPOZIT FURNIZOR.

Poz. 1 CPT PLOIEȘTI 1250 * 25% = 1563 eur/tonă
Poz. 2 FRANCO DEPOZIT FURNIZOR 1250 * 15% = 1438 eur/tonă.

Condiția FRANCO DEPOZIT FURNIZOR reprezintă ridicarea mărfii din depozitul
furnizorul ui de către cumpărător, toate costurile fiind suportate de cumpărător.

În urma analizei ofertei de preț compania S.C. ADIMET S.R.L. acceptă oferta de preț
propusă de compania S.C. VALRO TRADE S.R.L. în condiția FRANCO DEPOZIT
FURNIZOR și între aceste dou ă companii se încheie un contract în care sunt specificate
următoarele:

– furnizorul: S.C. VALRO TRADE S.R.L.
– cumpărătorul : S.C. ADIMET S.R.L.
– valoarea totală + tva

49
– modalitatea de plata: 30% din valoarea totală la semnarea contractului, 70% pr in
ordin de plată la livrarea produselor.
– penalități pentru întârzierea livrării produselor: 0,05% per zi de la expirarea datei
livrării produselor

După încheierea contractului cu S.C. ADIMET S.R.L., S.C. VALRO TRADE S.R.L. la
rândul ei v -a încheia un contract cu producătorul din UCRAINA pentru itemele respective
după cum urmează.
În acest contract se vor stipula
– numărul contractului și data întocmirii acestuia;
– produsele solicitate după standardele de referință solicitate de firma contractoare;
– toleranța admisă pentru fiecare produs în parte (diamentru, grosime de perete,
lungimea țevii de +/ -2%)
– valoarea totală + avans la semnarea contractului care este de 20%;
– termenul de livrare;
– condiția de livrare.
– marcajul țevilor după cerin țe.
Acest contract se realizează în două exemplare un exemplar fiind păstrat de carte
cumpărător iar al doilea exemplar de către vânzător.
După semnarea contractului producătorul din Ucraina va întocmi o factură proformă
pentru 20% din valoarea totală a contractului pe care S.C. VALRO TRADE S.R.L. o va plăti
prin ordin de plată.
Contractele fiind încheiate producătorul din Ucraina, începe etapă de producție a
acestor item -uri, urmând ca în dată de 22 Martie 2018 produsele vor fi ridicate de către
cumpărător din depozitul vânzătorului.
Pentru introducerea mărfii în România, societatea S.C. VALRO TRADE S.R.L. v -a
întocmi dosarul de vămuire care conține următoar ele documente:

– INVOICE – factura fermă, în limbă de circulație internațională în original și tradusă în
limba romană.

50
Packing list – document care este la fel ca factura, dar care are în loc de preț:
dimensiuni colete L x l x h, m3, și greutate netă și brută (weight net/brut);
– aviz de însoțire a mărfii;
– Certificat de calitate și conformitate, pentru produse,
– Codul EORI;
– Copie după CUI și CIF al societății.
– Document de supraveghere eli berat de Minister (în original)
Știind că prețul din f actura comercială externă emisă de partenerul din Ucraina este de
29.779,20 cursul de schimb leu – EURO în vamă a fost de 4,5731 lei/EURO, S.C. VALRO
TRADE S.R.L. a achitat către vama pentru obținerea liberului de vama următoarea suma:

VV = 29.779,20 * 4, 5731
= 136.183,26 lei
Taxa anti -dumping = F.F. x 13,8%
= 136.183,26 * 13,8 %
= 18.793,29 lei
TVA = (F.F. + Taxa anti -dumping)x 19%
= 154.976,55 * 19%
= 29.445,54
Total de plată = Taxa anti -dumping + TVA
= 18.793,29 + 29.445,54= 48.238,83 lei.
După depunerea declarației vamale și a celorlalte documente, serviciul vamal
procedează la validarea declarației vamale. În acest sens, au loc următoarele activități:
– controlul docum entelor, adică confruntarea datelor din declarație cu cele din
documentele anexate (mijlocul de transport, valoarea în vamă, încadrarea tarifară etc.);
– controlul fizic al mărfurilor, verificându -se natura mărfurilor, cantitatea prezentată față
de cea declarată;
– verificarea calculului drepturilor și impozitelor.
După control și verificări are loc achitarea drepturilor și taxelor vamale, iar serviciul
vamal aplica semnătura și ștampila pe declarația vamală, act ce confirmă validarea acesteia .

51
Din acel moment titularul poate să dispună de mărfurile ce au făcut obiectul declarației
vamale, respectiv, mărfurile sunt libere de vamă .
După introducerea mărfii în circuitul economic român, S.C. VALRO TRADE S.R.L.
va efectua plata către furnizorul di n Ucraina pentru restul valorii de 80% (valoare restantă).

3.3. Metode de evaziune fiscală în activitatea de import

Pe baza exemplelor din subcapitolul 3.2. în acest subpunct vom încerca să identificăm
metodele de evaziune fiscală precum și prejudiciul adus statului prin intermediul acestor
metode.
Pentru produsele cumpărate din China din punctul meu de vedere am identificat următoarea
metodă prin care cumpărăto rul se poate folosi pentru a nu plăti în vamă valoarea corectă
pentru produsele cumpărate.
Exemplu l consta în schimbarea tipurilor de țevi furnizate după cum urmează:
– introducerea în țară a țevilor fără sudura laminate la cald în locul celor sudate
longitudinal sub flux cu arc electric și evitarea taxei anti -dumping din China pentru țevile
laminate care este de 97% prin modificarea totală a documentației.
În continuare voi calcula prejudiciul adus statului prin această metodă.
– țevi fără sudura lamin ate la cald (smls) 355,6 mm x 8 mm conf. ISO 3183/2012 –
L360NPSL2, izolată conf. DIN30670 N -v, grosimea izolației 2.5 mm, 1082 bucăți, lungimea
țevii 11,8 metri
– țevi fără sudura laminate la cald (smls) 273.1 mm x 6.3 mm conf. ISO 3183/2012 –
L360NPSL2, izolată conf. DIN30670 N -v, grosimea izolației 2.7 mm, 57 bucăți, lungimea
țevii 11,8 metri
– țevi fără sudura laminate la cald (smls) 273.1 mm x 7.1 mm conf. ISO 3183/2012 –
L360NPSL2, izolată conf. DIN30670 N -v, grosimea izolației 3.2 mm, 22 bucăți, lungi mea
țevii 11,8 metri
În acest caz producătorul Chinez transmite în prima fază oferta comercială
pentru produsele laminate, urmând ca la final, documentația să fie schimbată pentru țevile
sudate longitudinal, după cum urmează:

52
Tabelul 3. 5. Cotatie furnizor China

Itm Pipe Grade Surface
finish Specification Quantity CIF
CONSTANTA
Od
(mm) Wt
(mm) Kg/mtr Pcs ML kgs Usd/
mtrs Total USD
1 SMLS ISO318
3/2012 DIN30670
N-v, 2.5
mm 355,6 8 68,58 1082 12.768 911.230,00 39,78 507.911,04
2 SMLS ISO318
3/2012 DIN30670
N-v, 2.5
mm 273,1 6,3 41,45 57 674 29.500,00 21,55 14.524,70
3 SMLS ISO318
3/2012 DIN30670
N-v, 2.5
mm 273,1 7,1 46,58 22 260 12.800,00 24,22 6.297,20
Realizat de autor pe baza facturii fiscale

În continuare voi calcula prețurile în Euro/tonă utilizând următoarea formula –
USD/tonă = usd/mtrs : kg/mtr – pentru a stabili diferența dintre țevile laminate și cele sudate
longitudinal:
– poziția 1: 39,78 / 68,58 = 570 USD/tonă
– pozitia2: 21,55/41,45 = 520 USD/ton ă
– poziția 3: 24,22/46,58 – 520 USD/tonă
În urma verificării prețurilor dintre cele două produse rezultă următoarea diferența de preț/tonă
dintre produsele sudate longitudinal și cele laminate după cum urmează:

Tabelul 3. 6. Diferenta preturi tevi laminate – tevi sudate longitudinal
Preț usd/tonă țevi sudate
longitudinal Preț usd/tonă țevi
laminate Diferența preț țevi sudate
longitudinal – țevi
laminate Diferența/produs
773 USD (53 usd/ml) 570 USD (39,78
usd/ml) 203 USD (13,22 usd/ml) 168.792,96 USD

53
856 USD (35,50 usd/ml) 520 USD (21,55
usd/ml) 336 USD (13,95 usd/ml) 9.402,30 USD
859 USD (40 usd/ml) 520 USD (24,22
usd/ml) 339 USD (15,78 usd/ml) 4.102,80 USD
TOTAL 182.298,06 USD
Realizat de autor

După cum urmează valoarea reală pentru produsele laminate cu taxa anti -dumping de
97% este următoarea, la care se calculează valoarea în vamă pentru a determina suma finală
urmând ca apoi să calculăm suma reală pe care statul roman o pierde prin acest tip de
tranzacție.

Prețul cu taxa de 97% pentru toată cantitatea este următoarea:
– 528.732,94 USD * 97% taxa anti -dumping pentru produsele laminate + 528.732,94 USD =
512.870,95 + 528.732,94 = 1.041.603,89 USD

Cea din urmă valoare este suma finală la car e se calculează valoarea de plată în vamă după
cum urmează:
Curs valutar usd/lei în vamă –3.7524 lei
VV = 1.041.603,89 * 3,7524
= 3.908.514,44 lei
CV = VV x 0,5 %
= 3.908.514,44 * 0,5% = 19.542,57 lei
unde:
VV – valoarea în vam ă;
CV – comision vamal.
TVA = 19% x (VV + CV)
= (3.908.514,44 + 19.542,57) * 19%
= 746.330,83 lei
Pentru CV + TVA = 19.542,57 + 746.330,83 = 765.873,40 LEI suma achitată
pentru obținerea liberului de vamă

54
În urma calculelor pentru determinarea valorii finale a produselor laminate care au o
taxă de 97% pentru introducerea lor în circuitul economic românesc rezulta o valoare după
cum urmează:
– valoare finală: 3.908.514,44 lei + 746.330,83 lei (TVA) = 4.654.845,27 lei
Aceast ă valoare finală fiind determinată în continuare vom calcula prejudiciul adus statului
român rezultat din încheierea acestei tranzacții.
Curs valutar usd/lei în vamă –3.7524 lei
VV = 528.732,94 * 3,7524
= 1.984.017,48 lei
CV = VV x 0,5 %
= 1.984.017,48 * 0,5% = 9.920,09 lei
unde:
VV – valoarea în vamă;
CV – comision vamal.
TVA = 19% x (VV + CV)
= (1.984.017,48 + 9.920,09) * 19%
= 378.848,14 lei
Pentru CV + TVA = 9.920,09 + 378.848,14 = 388.768,23 LEI suma achitată
pentru obținerea liberului de vamă
– valoare finală: 1.984.017,48 + 388.768,23 = 2.372.785,71 lei
În urma stabilirii sumei de plată pentru tranzacția ilegală în continuare voi identifica
prejudiciul adus statului român în urma acestei tr anzacții.
– prejudiciu final: 4.654.845,27 – 2.372.785,71 = 2.282.059,56 lei
Un alt tip de evaziune fiscală o reprezintă reducerea valorii din factura fiscală, prin
această metodă clientul reușește să plătească doar o parte din valoarea totală a facturii către
statul roman.
Raportat la exemplul de mai sus în continuare voi calcula p ierderea suportată de statul
român prin neplata în totalitate a valorii din factura fiscală.

55
Exemplul 2.

Pentru produsele de mai jos am indentificat o nouă metodă de evaziune fiscală, cea de
reducere a sumei din factura fiscală.
– țevi sudate longitudinal (erw) 355,6 mm x 8 mm conf. ISO 3183/2012 -L360NPSL2, izolată
conf. DIN30670 N -v, grosimea izolației 2.5 mm, 1082 bucăți, lungimea țevii 11,8 metri
– țevi sudate longitudinal (erw) 273.1 mm x 6.3 mm conf. ISO 3183/2012 –
L360NPSL2, izolată conf. DIN30670 N -v, grosimea izolației 2.7 mm, 57 bucăți, lungimea
țevii 11,8 metri
– țevi sudate longitudinal (erw) 273.1 mm x 7.1 mm conf. ISO 3183/2012 –
L360NPSL2, izolată conf. DIN30670 N -v, grosimea izolației 3.2 mm, 22 bucăți, lungimea
țevii 11,8 metri
Printr -o înțelegere cu producătorul chinez s -a ajuns la ideea de a se reduce valoarea
totală a facturii cu 50%. În acest sens se vor emite două facturi fiscale, o factură cu valoarea
integrală pentru plata și o a doua factură cu suma redusă la 50% pentru p lata taxelor vamale
din România.

Tabelul 3. 7. Cotatie furnizor China
Itm Pipe Grade Surface
finish Specification Quantity CIF
CONSTANTA
Od
(mm) Wt
(mm) Kg/mtr Pcs ML kgs Usd/
mtrs Total USD
1 ERW ISO318
3/2012 DIN30670
N-v, 2.5
mm 355,6 8 68,58 1082 12.768 911.230,00 26,50 338.352
2 ERW ISO318
3/2012 DIN30670
N-v, 2.5
mm 273,1 6,3 41,45 57 674 29.500,00 17,75 11.963,50
3 ERW ISO318
3/2012 DIN30670
N-v, 2.5
mm 273,1 7,1 46,58 22 260 12.800,00 20,00 5.200,00
Realizat de autor pe baza facturii fiscale

56
În continuare voi calcula prețurile în usd/tonă utilizând următoarea formula – usd/tonă
= usd/mtrs : kg/mtr – pentru a stabili diferența dintre țevile laminate și cele sudate longitudinal:
– poziția 1: 26,50 / 68,58 = 386 usd/tonă
– pozitia2: 17,75/41,45 = 428 usd/tonă
– poziția 3: 20,00/46,58 – 429 usd/tonă
Valoare totală: 355.515,50 USD.
La această sumă se calculează valoarea de plată în vamă după cum urmează:
Curs valutar usd/lei în vamă –3.7524 lei
VV = 355.515,50 * 3,7524
= 1.334.036,36 lei
CV = VV x 0,5 %
= 1.334.036,36 * 0,5% = 6.670,18 lei
unde:
VV – valoarea în vamă;
CV – comision vamal.
TVA = 19% x (VV + CV)
= (1.334.036,36 + 6.670,18) * 19%
= 254.734,24 lei
Pentru CV + TVA = 6.670,18 + 254.734,24 = 261.404,42 LEI suma achitată
pentru obținerea libe rului de vamă
Știind că prețul din factura comercială externă emisă de partenerul chinez este de
711.031 usd, cursul de schimb leu – USD în vamă a fost de 3,7524 lei/USD valoarea reală de
plată în vamă este următoarea:

VV = 711.031 * 3,7524
= 2.668.072,72 lei
CV = VV x 0,5%
= 2.668.072,72 * 0,5% = 13.340,36 lei
unde:
VV – valoarea în vamă;
CV – comision vamal.

57
TVA = 19% x (VV + CV)
= (2.668.072,72 + 13.340,36) * 19%
= 509.468,49 lei
Pentru CV + TVA = 13.340,36 + 509.468,49 = 522.808,85 LEI suma achitată
pentru obținerea liberului de vamă
După identificarea celor două valori, cea redusă și cea corectă, se va identifica
prejudiciul adus statului român după cum urmează:
– 522.808,85 lei – 261.404,42 lei = 261.40 4,43 lei, prejudiuciu adus statului român din
încasarea de TVA.
Ca și o mică concluzie pentru acest capitol toate aceste metode de evaziune fiscală
identificate pe exemplele de import descrise mai sus, ar putea reduse chiar ar putea atinge o
valoare nulă dacă statul român s -ar implica mai mult și ar intensifica controale, acestea să fie
mai drastice prin verificarea corectitudinii documentelor calității produselor, în cazul în care
produsele sunt de o calitate superioară ele având un preț mult mai mic față de valoarea reală
etc.
În încheierea lucrării voi prezenta concluziile lucrării precum și propuneri pentru
rezolvarea acestor mici “scăpări” ale statului.

58
Concluzii și propuneri

O problemă deosebit de importantă a tuturor statelor este cea a relațiilor cu exteriorul
ce presupune atât posibilitatea existența de firme în "oazele financiare" cât și în alte state. De
aceea trebuiesc încheiate acorduri foarte clare între statele în care se afla filiale ale respectivei
societății pentru a pute a prevenii evaziunea și fraudă fiscală internațională.
Trebuie să existe o legislație care să acopere întreaga problematică legată pe de o parte
de veniturile realizate de nerezidenți pe teritoriul țării, și pe de altă parte, de impunerea
veniturilor obț inute de rezidentidin surse aflate în străinătate. Deci principală atribuție a
organelor fiscale devine astfel calculul corect al materiei impozabile (modul de detarminare
fiind precizat prin lege).
Reglementările interne pot avea un loc important în li mitarea evaziunii fiscale la scara
internațională; ele sunt eficiente dacă țin seama de condițiile concrete din fiecare țară, de
relațiile ei cu exteriorul. Toate acestea pledează pentru completarea de urgență a legislației
fiscale a României, îndreptate s pre combaterea evaziunii fiscale, atât interne cât și
internaționale.
Sustragerea în mod legal de la impozit se face în virtutea faptului că statul a forat
multiple "fisuri" sau "supape" care permit ca sume importante să fie exonerate de impozit sau
impus e cu cote reduse.
Eficacitatea impozitului depinde de psihologia și cultura juridică și mentalitatea
contribuabililor, de perfecțiunea sistemului fiscal și de competenta aparatului administrativ.
Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple: prevederi legale ce favorizează eludarea
fiscului, modul de aplicare a legilorce permite sustragerea de la impozitare, contribuabilii care
cu o mentalitate nesănătoasă recurg la felurite metode de a -și ascunde materialul impozabil,
corupția organelor fiscale, repartizarea inechitabilă a cotelor de impozite pe grupe de venituri
și categorii sociale.
Sistemul de impozitare poate duce chiar la scăderea muncii, oamenii nu mai sunt
impulsionați să presteze muncă suplimentară căci veniturile astfel câștigate le vor fi luate la
impozitare, ceea ce impulsionează munca la negru și implicit sustragerea de la impozite.
Cel mai ușor pot să se eschiveze de la impozitare industriașii, comercianții, liber –
profesionistii, fermierii care își declară veniturile printr -o declatie semnată doar de ei.

59
Salariaților le este mult mai greu să se sustragă de la plata parțială sau integrală a
impozitelor, căci lor li se impun impozitele pe baza unor declarații semnate de un tert –
intreprinzatorul.
În sânul profesiunilor necomerciale, contabilii e rau în capul listelor persoanelor
urmărite cu mai mult de 25% din condamnări. Aceste urmăriri erau fondate pe fapte de
complicitate. În rândul liber profesioniștilor, evaziunea fiscală se concentra în rândul
avocaților, medicilor și notarilor care împreună însemnau 45% din condamnările penale din
acest sector.
În urma studiilor și analizelor efectuate consider oportună prezentarea următoarelor
recomandări și propuneri:
-adoptarea unei politici fiscale în raport cu tratamentul care trebuie aplicat
contribuabilului, bazat pe profilul fiscal și riscul acestuia.
– promovarea de către administrația fiscală a unui alt tip de control, bazat pe controlul
situatieicurente a activităților, în momentul în care acestea au loc,
– operaționalizarea verifiarilo r ANAF prin programe automatizate de analiză a
informațiilor obținute în urma analizei de risc;
– sancționarea și descurajarea practicilor evazioniste prin acțiuni ferme ale autorităților
publice;
– orientarea într -un grad cât mai mare a capacității de i nspecție a organelor de control
către domeniile de activitate cu risc fiscal ridicat;
– intensificarea și concentrarea acțiunilor de control pe anumite grupări infracționale,
pe anumite produse sau metode de evaziune fiscală, în vederea descurajării aface rilor ilicite.
În final, doresc să accentuez ideea conform căreia, obiectivul principal al administrației
fiscale privind taxa pe valoare adăugată trebuie să fie combaterea evaziunii fiscale
frauduloase, în scopul aducerii tuturor operațiunilor economice în spațiul impunerii fiscale și
creșterii gradului de colectare a sumelor la bugetul general consolidat al statului.

BIBLIOGRAFIE

1.Iulian Vacarel, Finante publice – Editia a IV -a, Editura Didactica si Pedagogica, R.A.
Bucuresti (2004)
2.Cum fac bani contabilii.Evaziune Fiscala, Paradisuri Fiscale, Contabilitate Creativa, Editura
Economica, Bucuresti (2004)
3. Fiscalitate si control fiscal, Lucian Tatu, Dan Stefan, Editura Aner, Bucuresti (2002)
4.http://www.economie.ro/online10/COMERT -INTERNATIONAL -CURS -2–EFECTELE –
POZITIVE -ALE -ACTIVITatII -DE-IMPORT
5.http://www.creeaza.com/afaceri/comert/EXPORTUL -SI-IMPORTUL -CLASIC -Co51 7.php