SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ [615908]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE
SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

RECUPERAREA UNUI PACIENT: [anonimizat] : Student: [anonimizat].univ.dr.Silviu -Gabriel Cioroiu Dinu Gabriela -Alina

Brașov
-2017 –

2
Cuprins
Introducere
1.Generalitați……………………………………………………………………….. …………………………. 4
2.Actualitattea temei……………………………………………………………… …………………………. 5
3.Importanța teoretică și practică……………………………………………………. …………………6
4.Motivul alegerii temei………………………………………………………… ………………………….6
5.Scopul și sar cinile cercetării…………………………………………………………………… ……..7
6.Ipoteza cercetării…………………………………………………………….. ………………………….8
Capitolul I:NOȚIUNI TEORETI CE FUNDAMENTALE
I.1. Noțiuni de anatomie funcțională
I.1.1.Anatomia coloanei vertebrale……………………………………. ………………………….9
I.1.2.Articulațiile și biomecanica coloanei vertebrale…………. …………………….. ….10
I.1.3.Anatomia măduvei spinării……………………………………………………… ………….12
I.1.4.Fizologia măduvei spinării………………………………………. …………………………12
I.1.5.Anatomia scheletului membrului inferior…………………… …………………………13
I.1.6. Articulațiile și biomecanica membrului inferior………… …………………………16
I.2.Epidemiologie.Etiologie………………………………………….. ……………………….. …18
I.3.Tratament medicamentos……………………………………………… …………………. ….22
I.4.Modalități de intervenție cunoscute în literatura de specialitate atât în Romania cât și în
străinătate………. ……………………………………………………….. ……………………… ……23
Capitolul II:ORGANIZAREA CERCETĂRII
II.1.Locul și condițiile de desfăsurare…………………………. ………………………. …..34
II.2.Material e și aparate necesare………………………………. ……………………… ……34
II.3.Metode de cercetare…………………………………………… ………………….. ……… ..34

3
II.3.1.Metoda documentării teoretice………….. …………….. ………………………… …34
II.3.2.Metoda anchetei……………………………………………… ………………………… …35
II.3.3.Metodda observației………………………………………………………………… ……35
II.3.4Metoda studiului de caz…………………………………. ………………………… ……35
II.3.5.Procedura de desfăsurare…………………. …………… ………………………… …..36
II.4.Teste și măsurători efectuate………………………….. ………………………… ………36
II.5.Planul de recuperare…………………………………….. ………………………… ………43
Capitolul III:PREZENTAREA , PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA STATISTICĂ A
REZULTATELOR CERCETĂRII
III.1.Rezultate…………………………………………………………….. ……………………….. ..53
CONCLUZII………………………………………………………………. ………………………. ..67
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………. 68

4
1.GENERALITĂȚI
Kinetologia este știința care se ’’ocupă cu studiul mișcării organismelor vii și a tuturor
structurilor care participă la aceste mișcări.’’[Sîrbu,Chiriac,Ianic,2012,pag.7]
Kinetologia umană sau kinetoterapia are ca origini științifice următoarele trei comp onente:
1.Biomecanica
2.Fiziologia exercițiilor fizice
3.Comportamentul psiho -motor
Termenul de ’’ kinetoterapie ’’ provine din limba greacă (kinetos = mișcare + terapevein =
trateare) . [Sîrbu,Chiriac,Ianic,2012]
Kinetoprofilaxia este o companentă a kinetol ogiei care studiază’’procesul de optimizare a stării
de sănătate și de prevenire a îmbolnavirii organismului uman,cu ajutorul exercițiilor
fizice’’.[Cioroiu,2012]
Componentele kinetoprofilaxiei sunt:
1.Kinetoprofilaxie primară
2.Kinetorofilaxie secundară
3.Kinetoprofilaxie terțiară
Kinetoprofiaxia primară aplică mijloace kinetologice pentru menținerea stării optime de sănatate
prin diferite elemente ale unor ramuri sportive,cum ar fi:gimnastică de inviorare,gimnastică
aerobică etc.
Kinetoprofilaxia secundară are rolul de a prevenii bolile,deficiențele fizice și complicațiile
îmbolnaviriilor.
Kinetoprofilaxia terțiară se ocupa cu prevenirea sechelelor apărute în urma complicațiilor.
Sbenghe afirmă în cartea lui,’’Kinesiologia știința mișcării’’că vech imea terapiei prin mișcare
este de aproape 5000 de ani și că de -a lungul timpului a evoluat.
Primele referiri în acest domeniu se găsesc în scrierile chinezești, care vorbesc de un sistem de
calmare a durerii.Herodicus, profesorul lui Hipocrate a fost prim ul medic care scrie despre

5
valoarea exercițiului fizic,metodă terapeutică cu ajutorul căreia s -a vindecat de o boală
incurabilă.[Sbenghe,2002,pag.8]
Hipocrate a fost primul care a realizat o relație între: mișcare -mușchi,imobilizare –
atrofie,mobilizare -circu lație, demonstrând valoarea exercițiului fizic,totodata cel care vede în
kinetoterapie cel mai bun remediu.[Sîrbu,Chiriac,Ianic,2012,pag.34]
Titlul de fondator al kinesiologiei îi revine filosofului Aristotel,iar parintele gimnasticii este
considerat Asele piade.[Sbenghe,2002,pag.8]
Din cele mai vechi timpuri ființa umană a fost preocupată de promovarea sănătății prin exerciții
fizice, iar vechile scrieri au demonstrat valoarea exercițiului fizic, cât și rolul
kinetoterapiei.Aceasta era considerată de Hipocr ate cel mai bun remediu,chair și pentru bolile
mintale.
2.ACTUALITATEA TEMEI
Numeroase studii atestă că cele mai grave boli pe care coloana vertebrală le dezvolta sunt:spina
bifidă,scolioza,hernia intervertebrală,spondiloza,osteocondroza,boala Calve și alt ele.
Termenul de spină bifidă provine din limba latină și înseamnă:coloană ruptă sau deschisă.
[http://bodygeek.ro/spina -bifida -sau-coloana -deschisa -o-malformatie -a-fatului -in-curs-de-
dezvoltare ]
Spina bifidă este un defect congenital care se formează la făt încă din burta mamei,iar această
afecțiune poate fi:
 Ocultă
 Manifestată –meningocel sau mielomeningocel
Spina bifidă este considerată o boală rară,ocupând locul 2 în ceea ce provește incidența ,imediat
după paralizia cerebrală.
Mielomeningocelul este o formă mai agresivă de spină bifidă care este localizat în zona
lombosacrală sau toracală,aceasta are formă de sac și prezintă o porțiune d in măduva spinării.
[Sadova,2014, http://www.desprecopii.com/info -id-1094 -nm-Spina -Bifida -sau-ruptura -de-
coloana.htm# ]

6
Potrivit statisticilor făcute de Mini sterul Sănătății Publice(MSP) în România se nasc anual
aproximativ 600 de copii cu spină bifidă/hidrocefalie,iar în ultimii 3 ani,în București 300 de
copii au fost operați de această malformații.
Asociația Română Spina Bifidă și Hidrocefalie(ARSBH) susțin că în România informațiile
despre această malformație sunt vagi,cu toate că tot mai mulți copii se nasc cu această afecțiune.
3.IMPORTANȚA TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ A LUCRĂRII
După părerea mea,prin intermediul programelor de exerciții specifice kinetoterapiei se poate
recupera un pacient cu mielomeningocel lombosacrat operat si parapareza membrelor inferioare
parțial sau total.Această malformație congenitală afectează coloana vertebrală care formează
scheletul axial al corpului,fiind o parte importantă a acest uia.
Programele kinetice sunt adaptate în funcție de afecțiunea prezentă,sexul pacientului,vârsta etc.
La bebelușii și copii care prezintă mielomeningocel,scopul principal al programelor este de a
asigura dezvoltarea normală a organismului,cât și prevenir ea apariției altor deficiențe.
Familia pacientului trebuie sa fie informată cu privire la cât de importană este kinetoterapia
pentru recuperarea copilului cu mielomeningocel lombosacrat operat și parapareza membrelor
inferioare și ce prevede aceasta.
4.MOT IVUL ALEGERII TEMEI
Tema lucrării mele de licență se intitulează:’’Recuperarea unui pacient cu mielomeningocel
lombosacrat operat și parapareza membrelor inferioare prin mijoace kinetoterapeutice’’ și este
rezultatul unei curiozități.
Această curiozitate s-a dezvoltat în urma activității mele de voluntariat în cadrul Centrului de
recuperare a copiilor cu dizabilități,DGASPC Vrancea,unde am avut ocazia să lucrez cu o fetiță
ce prezenta o formă agresivă de spină bifidă(mielomeningocel lombosacrat),fiind prim a dată
pusă în față cu această afecțiune.
Motivul alegerii temei derivă din dorința mea de documentare în ceea ce privește această
afecțiune,care este în rândul bolilor rare,cât și de a demonstra cât de importantă este
kinetoterapia în tratarea mielomening ocelului.
Am considerat importantă această temă deoarece afecțiunea pe care am ales să o prezint a ajuns
să fie cât mai frecventă,numărul de sarcini afectate este de 3000 pe an,iar recuperarea acestora
include nu doar aplicarea unui program kinetic,ci și de implicarea părinților.

7
În concluzie, lucarea de față dorește lărgirea sferei de interes pentru copii cu acest tip de boală.

5.SCOPURILE ȘI SARCINIILE CERCETĂRII
1.Sarcinile cercetării
Sarciniile cercetării care au contribuit la obiectivul lucrării sunt :
1.Studiul biografic de specialitate
2.Stabilirea corectă a lucrării
3.Alegerea subiectului de cercetare
4.Studierea mijloacelor folosite
5.Studierea și analizarea rezultatelor subiectului la testele de evaluare
6.Participarea la discuții cu specialiștii în domeniu
7.Realizarea programului de recuperare
8.Efectuarea programului corect
9.Preluarea și înregistrearea datelor urmate de sintetizarea lor în tabele și grafice
10.Redactarea lucrării
2.Scopurile cercetării
Scopul principal al acestei cercetări constă în verificarea ipotezelor ce urmează să fie enunțate
precum și adaptarea și selectarea mijloacelor specifice kinetoterapiei ce asigură o recuperare mai
eficientă a copiilor cu mielomeningocel lombosacrat și parapareza membrelor inferioare.
Al doilea scop prezent în acesată lucrare dorește să evidențieze importanța kinetoterapiei
copilului,care este recomandată încă din primele lunii de viață.
Un alt scop este acela de a ajuta acești pacienți să aibă relații armonioase cu familia și cu cei din
jur,să se accepte și să fie acceptați.

8
6.IPOTEZA CERCETĂRII
La baza lucrării de cercetere stau următoarele ipoteze care doresc să evidențieze:
1. Dacă mijloacele și procedeele kinetoterapeutice sunt utilizate într -o manieră eficientă se
vor obține modificări pozitive din punct de vedere cantitativ și calitativ (mobilitate, forță,
postrură, mers etc).
2. Dacă alegerea programului kinetic este adaptat în mod corect vârstei și agresivității
afecțiunii, recuperarea va fi mai eficientă
3. Totodata aceasta își propune să dovedească rolul kinetoterapiei încă din primele luni de
viață a copilului cu mielomeningocel lombosacrat

9

CAPITOLUL I:NOȚIUNI TEORETIE FUNDAMENTALE
I.1.NOȚIUNI DE ANATOMIE FUNCȚIONALĂ
I.1.1.Anatomia coloana vertebrală(Coluna vertebralis)
Coloana vertebrală, numită și rachis formează scheletul axial al corpului,fiind o lung ă coloană
mediană și posterioară. Este format prin suprapunerea celor 33 -34 de piese osoase(vertebre).
Cele 33 -34 de vertebre sunt poziționate metameric și sunt împarțite pe regi uni:
-Vertebrele cervical care sunt în număr de 7;
-Vertebrele toracale care sunt în număr de 12;
-Vertebrele lombare care sunt în număr de 5;
-Vertebrele sacrale care sunt în număr de 5 sudate între ele;
-Vertebrele coccigiene care sunt în număr de 4 -5 sudate între ele; [Papilian,2003,pag.17]
Caracterele generale ale vertebrei tip
O vertebră tip este format din:
1. Corpul vertebrei care reprezintă masa osoasă dispusă anterior;
2. Arcul vertebrei care este poziționat între corpul vertebrei și arcul vertebrei;
3. Gaura vertebrală care este poziționată între corpul vertebrei și arc;
4. Apofize transverse sunt prelungirile laterale ale arcului;
5. Apofiza spinoasă este prelungirea posterioară și mediană a arcului
vertebral;[Cioroiu,2006,pag.28]
Rachisul fiind supus greutății trunchiului corpului și a membrelor superioare își mărește
rezistența,formând curburile în plan sagital și frontal.
Curburile în plan sagital:
 Curbura cervicală cu concavitatea orientată posterior și se numește lordoză cervical;
 Curbura toracală cu conve xitatea orientată posterior și se numește cifoză toracală;
 Curbura lombara cu concavitatea orientată posterior și se numește lordoză lombară;
 Curbura sacro -coccigiană cu convexitatea orientată posterior; [Cioroiu,2006,pag.37]
Curburile sagitale sunt dobând ite pe parcursul vieții:

10
a) În viața intrauterină aceasta prezintă o singură curbură cu convexitatea înapoi;
b) După 3 -5 luni de la naștere apare lordoza cervicală,datorită ridicării capului;
c) Când stă în șezut apare lordiza dorso -lombară;
d) La 2 ani se formează lo rdoza lombară și cifoza dorsală;

Curburile în plan frontal:
 Curbura cervicală cu convexitatea la stânga;
 Curbura toracală cu convexitatea la dreapta;
 Curbura lombară cu conexitatea la stânga; [Cioroiu,2006,pag36 -37]

Fig.1.1
[ http://www.esanatos.com/ghid -medical/fiziologie/Coloana -vertebrala13711.php ]
Vertebrele adevărate sunt cele care și -au păstrat independența și mobilitatea .Acestea sunt
vertebrele:cervicale,toracale,lombare,iar cele false sunt sacrul și coccisul.
I.1.2.Articulațiile și biomecanica coloanei vertebrale
1.Articulațiile coloanei
Sudiile au demonstrat că vertebrele sunt de două tipuri:adevărate și false.Cele adevărate se
articulează între ele prin corpii vertebrali și procesele articulare,acestea fiind unite prin procesele
spinoase,lamele vertebrale și procesele transversale.[Sechel,Fleancu,2012,pag.36]
Articulațiile vertebrelor adevărate
Corpurile vertebrelor fac parte di n grupul de articulații numite simfize.Suprafețele articulare sunt
reprezentate de o față inferioară și una superioară ale corpilor,fiind ușor concave.Ele sunt
delimitatea de un spațiu eliptic care atenuează prin prezența unei lame fine de cartilaj
halian. [Papilian,2003,pag.93]

11
Mijloacele de unire sunt:discurile intervertebrale și ligamentul vertebral longitudinal anterior și
posterior.
Articulațiile vertebrelor false
Acestea sunt următoarele:
 Articulația lombosacrată(unește sacrul cu vertebra L 5) și vom în talnii:un disc
intervertebral,ligamente galbene,partea inferioara a ligamentelor longitudinale,o capsulă
pentru articulația proceselor articulare și ligamentele supraspinos și interspinos
 Articulația sacrococcigiană care este o articulație de tip simfiză ș i permite mobilitatea
pasivă înapoi a vârfului coccigelui în timpul nașterii,prin acesta se mărește diametrul
strâmtorii inferioare a bazinului
 Articulația mediococcigiană care la copil sunt independente,fiind unite prin discuri
intervertebrale,iar la adul t acestea sunt osificate[Papilian,2003,pag95 -96]
2.Biomecanica coloanei
Mișcările pe care coloana vertebrală le face sunt:flexia,extensia,înclinarea laterală,circumducția
și rotația.
Fiecare articulație intervertebrală are mișcări reduse,iar mișcarile coloanei vertebrale,în
întregime sunt rezultatul mișcărilor ei.
Coloana vertebrală în timpul flexiei execută o aplecare înainte,iar discurile pe aceasta mișcare
suferă o apăsare mai mare în partea anterioară și se înalță posterior.
[http://www.esanatos.com/anatomie/coloana -vertebrala/Articulatiile -coloanei -vertebr22918.php ]
Esxtenia -aplecarea coloanei înapoi,în această mișcare ligamentul vertebral longitudinal anterior
este întins,iar cel posterior se relaxează.
Înclinarea laterală se poate realiza în partea dreaptă sau stângă și se produce turtirea discurilor(pe
ce parte se realizează mișcarea) și înălțarea acestuia pe partea opusă.[Papilian,2003,p ag.96]
Circumducția este mișcarea’’rezultată din executarea succesivă a mișcărilor
precedente’’.[Sechel,Fleancu,2012,pag.47]
Rotația este o mișcare care se realizează spre dreapta sau spre stânga în jurul unui ax și are
următoarele grade de mobilitate:

12
 Maximă în regiunea cervicală
 Redusă în regiunea lombară
 Cea mai redusă în regiunea toracală
În regiunea cervicală se pot realiza toate mișcările,în cea toracală nu se realizează rotația,iar
în regiunea lombară se realizează flexie -extensie.[Sechel,Fleancu,201 2,pag.48]
I.1.3.Anatomia măduva spinării
Măduva spinării are’’formă de cordon cilindric ușor turtit în sens antero -posterior(sagital),astfel
diametrul transversal depășește cu puțin diametrul antero -posteresrior’’.
Măduva spinării este situata în canalul v ertebral,pe care nu -l ocupă în totalitate,aceasta având
lungimea de 43 -45 cm cu variații individuale.Protecția și nutriția măduvei este asigurată de cele
3 membrane ale meningelor vertebrale,care sunt situate între perete și măduvă .
[Niculescu,Cârmaciu,Voiculescu,2007,pag.134]
Măduva spinării prezintă doua regiuni mai voluminoase,asociate regiunii cervicale și
lombare,numite intumescență cervicală și lombară.Intumescența cervicală corespunde
vertebrelor C 4 –T2,iar cea lombară vertebre lor T 9-L12.[Albu,1996,pag.237]
Este formată din două substanțe:substanța albă,având formă de cordoane(funicule) și substanța
cenușie dispusă în centru,avanând aspectul literei’’H’’.[Cezar,1976,pag.23 -24]

Fig.1.2
[ http://www.esanatos.com/anatomie/Maduva -spinarii -caile -medulare72375.php# ]
I.1.4.Fiziologia măduvei spinării
Măduva spinării are doua funcții principele:

13
1. Funcția reflexă
Funcția reflexă (funcția de centru reflex) este realizată prin intermediul centrilor nervoși somatici
de la nivelul coarnelor anterioare și laterale.
Arcul reflex este modalitatea de transmitere a excitașiei la nivelul receptorilor periferici și a
centrilor nervoși,de unde pleacă la nivelul organelor efectoare.
Reflexele măduvei sunt :
1. Reflexe scurte :
 Reflexul monosinaptic care este realizat prin intermediul unui arc reflex
 Reflexele polisinaptice care prezintă un arc reflex care cuprinde cel puțin doua sinapse
2. Reflexele somatice lungi aceștia sunt închiși la nivelul centrilor medulari,și antrenează în
realizarea lor un număr mare de grupe musculare care cuprind mai mulți centrii
medulari.[Dr.Neagu,2012, http://anatomie.romedic.ro/maduva -spinarii ]
2. Funcția de conducere
Funcția de conducere este realizată prin intermediul fasciculelor de la nivelul substanței albe prin
căile:
 Căile ascendente –informațiile sunt prelucrate la nivelul receprorilo r și sunt transmise
prin intermediul a două căi(calea sensibilității exteroceptive și interoceptive) la nivelul
centrilor cerebrali
 Căile descendete –sunt realizate prin intermediul căilor motorii piramdale și
expiramidale.[Dr.Neagu,2012, http://anatomie.romedic.ro/maduva -spinarii ]

I.1.5.Anatomia membrului inferior
Mem brele inferioare sunt formate din centura pelvină și scheletul membrului inferior liber.
Centura pelvină este formată din cele două oase coxale,care împreună cu sacrumul și vertebrele
coccigiene formează bazinul.
Scheletul membrului inferior liber este format din 3 segmente:
 Scheletul coapsei care este format din două oase: femur și patele
 Scheletul gambei este format din două oase lungi:tibia și femurul

14
 Scheletul piciorului constituit din 26 de oase:tarsul(7oase),metatarsul(5oase) și oasele
degetelor(14 falange) [Ștefăneț,2007,pag.153]
Centura pelvină
Coxalul este un os lat care participă la formarea bazinului osos,cât și la formarea centurii
membrului inferior.
Osul coxal este format din:ilion,pube și ischion,care la vârsta de 12 -16 ani se sudează între ele
formând o piesă osoasă unitară.[Onisai L.,1997,pag14 3]
Ilionul este cel care formează partea superioară a coxalului,fiind alcătuit din corp(intra în
alcătuirea acetabulului)și o altă parte mai largă care are forma unui evantai,numit aripă.
Aripa ilionului este format din trei fețe și o margine semicirculară . .[Costache M.,Solomon
B.,Seres -Sturn L.,1998,pag 3 -4]
Ischionul este cel care formeză porțiunea posterioară și inferioară a coxalului și este alcătuit
dintr -un corp și o ramură.Acesta prezintă următoarele elemente:
 Marea scobitură ischiadică
 Spina ischia că
 Mica scobitură ischiadică
 Tuberozitatea ischiadică [Costache M.,Seres -Sturm L.,Solomon B.,1998,pag 5]
Pubele este alcătuit dintr -un corp care intră în formarea acetabulului și două ramuri și formează
partea antero -superioara a coxalului.
De la corp ple acă ramura superioară care este intdreptată anterior și are o formă prismatic
triunghiulară și se continuă cu ramura inferioară,care mai apoi se unește cu ramra ischionului,și
acestea formează ramura ischiopubiană.[Costache M.,Seres -Sturm L.,Solomon B.,199 8,pag 5]
Scheletul coapsei este format din doua oase :femur și patelă.
Femurul este un os pereche și este cunoscut ca fiind cel mai lung os din corpul omenesc.Este
format dintr -un corp și două epifize,la rândul lui corpul este format din trei
fețe(anterioa ră,superioară,inferioară) și trei margini.Cele trei suprafețe sunt acoperite de
muschiul cvadriceps,iar marginea posterioară servește la inserția mușchilor:biceps
femural,adductorul mare,adductorul scurt,vastul lateral și vastul medial.[Cioroiu,2006,pag.49 –
50]

15
Patela este cunoscută sub numele de rotulă și este situată pe partea anterioară a
genunchiului.Aceasta este plată și forma ei este triunghiulară cu baza orientată în sus și prezintă:
 Fața anterioară cae este convexă și rugoasă
 Fața posterioară care p rezintă la mijloc o creastă osoasă și două suprafețe netede concave
 Baza care privește în sus
 Vârful care este orientat în jos și este ușor rotunjit [Costache M.,Seres -Sturm L.,Solomon
B.,1998.pag.9]
Scheletul gleznei este format din două oase: tibia și peroneul(fibula) care sunt unite la nivelul
epifizelor și la nivelul diafizelor sunt separate pintr -un spațiu interosos.
Tibia este un os lung care este situat medial de peroneu.Acesta este format dintr -un corp și două
extremități.Corpul tibiei prezintă trei fețe și trei margini.
Fețele corpului sunt :
 Fața laterală care este acoperită de mușchii anteriori ai gambei
 Fața medială este netedă și este palpabilă
 Fața posterioară prezintă o creastă oblică, numită linia sole arului[ Onisai
L.,1997,pag.150]
Marginile corpului sunt în număr de trei:
 Marginea anterioară care este ascuțită și se termină la nivelul tuberozitătii tibiei
 Marginea medială este cea mai pronunțată în partea inferioară a corpului
 Marginea laterală seveșt e la inserția pentru membrana interosoasă.[Onisai
L.,1997,pag.151]
Fibula este un os lung și subțire situat lateral de tibie,care participă la formarea scheletului
gambei.
Epifiza proximală este reprezentată de capul acestuia care se prelungește în sus cu vârful capului
fibular, și aaceastă epifiză prezintă o suprafață de articulare pentru tibie. Epifiza distală este
formată din maleola fibulară care prezintă o suprafață articulare pentru tibie și talus , iar diafiza
fibulei este triunghiulară și prezintă t rei fețe (laterală, medială, posterioară). [Niculescu,
Voiculescu, Niță ,2007, pag.76]
Scheletul piciorului este împărțit în trei grupe:

16
1) Tarsul
2) Metatarsul
3) Oasele degetelor
Tarsul este format din șapte oase împărțite pe două rânduri,anterior și posterior.
Rândul posterior al tarsului este format din:
 Talus care este situat între oasele gambei,calcaneu și navicular
 Calcaneul care este situat între talus,fiind cel mai voluminos os al tarsului
Rândul anterior este format din:
 Navicular care este un os scurt și este situat în partea medială a piciorului
 Cuboid care este un os scurt situat în partea laterală a piciorului
 Trei cuneiforme care contribuie la formarea bolții transversale a piciorului[Cioroiu
S.,2006,pag.53 -54]
Metatarsul este alcătuit din cinci oa se așezate paralel și sunt numerotate de la I la V,în sesns
medio -lateral.Acestea sunt oase lungi care prezintă un corp, o bază și un cap. [Costache,
Solomon, Seres -Sturm, 1998,pag.17]
Oasele degetelor se numesc falange și sunt în număr de 14,formând deget ele piciorului. Fiecare
deget este format din trei falange cu excepția halucelui care prezintă droar falangele proximală și
distală,iar celelalte mai prezinta si falange mijlocie.[Cioroiu, 2006,pag.54]
I.1.6.Articulațiile și biomecanica membrului inferior
1.Articulatiile membrului inferior
Articulațiile membrului inefrior sunt reprezentate de :
1. Articulațiile centrurii pelvine
2. Articulațiile membrului inferior liber(articulația șoldului,genunchiului,tibiofemurale și a
piciorului)
Artic ulațiile centurii pelvin e sunt :
 Articulațiile sacroiliece prezintă unirea fețelor interne ale coxalului cu cele laterale a
sacrului,iar mijloacele de unire sunt reprezentate de ligamentele:sacroiloace anterioar și
posterioar,iliolombar și sacroiliac interosos

17
 Simfiza pubiană este formata din unirea ramurilor pubiene ale coxalului,iar unirea lor se
face prin două ligamente periferice(pubian superior și arcuat) și un fibrocartilaj
interarticular;[Solomon,Costache,Seres -Sturm,1998,pag.21 -23]
Articulația șoldului este o articulați e sinoviala sferoidă care leagă capul femurului de osul
coxal.Elementele articulației sunt:
1. Capsula articulară este una rezistentă,alcătuită din fibre
2. Ligamentele : iliofemural,pubofemural și ischiofemural
3. Labrumul acetabular care este un inel din cartila j fibros [Dr.Drăgulin, 2012,
http://anatomie.romedic.ro/articulatia -coxofemurala -soldul ]
Articulația genunchiului este cea mai mare articulație a corpului,prin intermediul căreia se unesc
femurul cu tibia.Mijloacele de unire sunt reprezentate de o serie de ligamente:
1. Ligamentele posterioare :popliteu oblic și arcuat
2. Ligamentele colaterale:colateral fibular și tibial
3. Ligamentele încrucișate anterior și posterior [Cioroiu S.,2006.pag.6 8]
Articulația tibiofibulară este reprezentată de articulația tibiofibulară superioară și inferioară.Cea
superioară este alcătuită prin unirea suprafeței articulare cu o fețișoară articulară de la nivelul
superior al tibiei,iar unirea se realizează prin in termediul capsulei articluare și ligamentele
anterior și posterior al capului fibulei. [Solomon, Costache, Seres -Sturm, 1998, pag36]
Articulația tibiofibulară inferioară,la rândul ei unește fețișoara articulară de la nivelul incizurii
fibulare a tibiei cu fața medială a maleolei laterale a tibiei,iar unirea este realizată de ligamentele
tibiofibular anterior și posterior.[Cioroiu, 2006, pag.69]
Articulațiile piciorului sunt următaorele:
1. Articulația talocrurală
2. Articulațiile interstarsiene
3. Articulațiile tar sometatarsine
4. Articulațiile intermetatarsiene
5. Articulațiile degetelor [Cioroiu, 2006 ,pag.69]
2.Biomecanica articulațiilor membrului inferior
A. Biomecania articulației coxo -femurale

18
Este o articulație care permite mișcările în toate direcțiile,prin trei axe principale:
 Mișcări de flexie și extensie
 Mișcări de adducție și abducție
 Mișcări de rotație
 Circumducție
Flexia reprezintă apropierea coapsei de peretele anterior al abdomenului,iar extensia este
îndepărtarea coapsei de abdomen.
Adducția reprezintă duc erea coapsei înspre corp,iar a bducția ducerea coapsei spre lateral.
Rotația poate fi internă când coapsa este răsucită spre interior și cea externă când coapsa este
răsucită spre exterior.
Circumducția este o mișcare compexă reprezentată de succesiunea mișcărilor de mai sus.
[Dr.Andrei, 2015, http://www.lectiadeortopedie.ro/notiuni -de-anatomie/articulatia -soldului/ ]
B. Biomecanica articulației genunchiului
Mișcările principale ale articulației sunt realizate printr -un singur ax transversal,acestea fiind:
 Flexia reprezintă mișcarea de apropiere posterioara a gambei de coapsă,mărimea flexiei
față de axul coapsei și gambei este de 50o-70o.
 Extensia reprezintă mișcarea d e departarea posterioară a gambei de coapsă,extensiunea
maximă este de 170o-180o.
[Dr.Andrei,2015, http://www.lectiadeortopedie.ro/notiuni -de-anatomie/articulatia –
genunchiului/ ]
I.2.EPIDEMIOLOGIE ȘI ETIOLOGIE
Epidemiologie
Studiul de caz realizat de :conf.univ.dr.Marius Moga,dr.Ramona Spulber,dr.Boglarka
Balint,dr.Ioana Vasile,as.univ.dr.Nicușor Bâgui,de la Universitatea Transilvania,facultatea de
medicină abordează epidemiologia spinei bifide.
Aceștia susțin că spina bifidă este un defect de încheiere la nivelul coloanei vertebrale.Acest
defect poate fi acoperit de tegument,în cazul spinei bifide occulte sau poate fi asociat cu un
săculeț care conține meninge și lic hid cefalorahidian(meningocel),sau poate conține elemente ale
măduvei spinării și elemente nervoase(mielomeningocel),aceasta fiind spina bifidă chistică.

19
[dr.Moga,2010 http://webbut.unitbv.ro/jmb/JMB%202010%20nr.4/031_caz_clinic_moga.pdf ]

Etiologie
În studiul „Disrafismul spinal la copil” realizat de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova
abordează etiologia disrafismului spinal.
Clasificarea disrafismului spinal:
1.Disrafim spinal deschis (90%)
a. Mielomeningocel
b. Mielocel
c. Hemimiolocel
2.Disrafism spinal închis(5% )
a. Lipomielomeningocel
b. Lipomieloschisis
c. Mielocistogel
d. Miningocel
3.Distrafie simplă
a. Spină bifidă posterioară
b. Lipomă (intradurală și a filumului terminal)
c. Lungime anormală a măduvei spinării
4.Distrafie complexă
a. Fistulă dorsal enterică
b. Sinus dernal
c. Chist neuroenteric etc
Spina bifidă mai este cunoscută sub numele de rahischisi și este o anomalie reprezentată de o
dereglare „a procesului de funcționare a centrilor de ostificare ai vertebrei’’. [Stefăneț, 2007,
pag.98]
Acest defect congenital este cunoscut fiind un defect de tub neural,în care creierul împreună cu
coloana vertebrală sau doar coloana nu se dezvoltă în mod normal în uter.

20
Sunt cunoscute două tipuri de spină bifidă:
1. Occultă –forma cea mai ușoară ăn care tegumentul nu este afectat;
2. Manisfestată: meningocel și mie lomeningocel [Stefăneț,2007,pag.99]
Mielomeningocelul este o formă severă de spină bifidă caracterizată prin poiecția măduvei
spinării și a meningelui printr -o deschidere la nivelul coloanei vertebrale.Este cunoscut ca fiind
un defect de tub neural deschis(neacoperit de piele) sau fiind o hernie a meningelui și a măduvei
care pot fi asociate cu hidrocefalia și malformația Chiari II.

Fig.1.3
[http://sanatate. aseta.xyz/mielomeningocele/index.htm ]
Cei din Chișinău,în „Protocolul clinic național” susțin ca formarea malformației se produce în
săptămâna 2 -4,în perioada de închidere a tubului neural,în perioada dezvoltării
teratogene.Capătul cefalic se închide în zi ua a 25 -a,iar cel caudal în ziua a 29 -a,formând o
cavitate continuă a canalului central al măduvei.
Încheierea tubului neural se face tardiv în zona caudală,de aceea frecvența afecțiunilor distrafice
în această regiune este mai mare.Aceste afecțiuni pot ap ărea în orice punct al coloanei
vertebrale,pe linia mediană posterioară,dar mai frecvent în regiunea lombară și lombo -sacrală.
Factorii de risc expuși în cercetarea „Disrafismul spinos la copil” sunt:
1.Factorii fizici:radiații,razele ultavilote,undele X și gama,devierile de temperatură
2.Factorii chimici
3.Agenții infectioși: agenți microbieni,viruși,microplazme
4.Medicamente:citostatice,hormoni,antimicrobiene

21
5.Poluanți organici
6.Toxinele produselor alimentare
7.Metale:mercur,cupru,arseniu
Cauza exactă producerii spinei bifide rămâne necunoscută până în această zi.Specialiștii susțin că
atunci când se formează creierul împreună cu coloana vertebrală sau doar coloana,anumite
componente chimice necesare sunt absente.Femeile care au un istoric familial de malformații ale
tubului neural,prezintă un risc mai mare de a naște un copil cu acest defect.
[http://sante.canoe.ca/condition/getcondition/spina -bifida ]
Potrivit Asocia ției de Spină Bifidă și Hidrocefalie alți factori care produc apariția acestui defect
sunt:obezitatea,diabetul,factorii geografici și etnici,abuzul de alcool în primul trimestru de
sarcină,consumul de medicamente etc.
Numeroase studii susțin că incidența d efectelor de tub neural este de 1 -5 cazuri la 1000 de
nașteri,acestea fiind unele din cele mai întâlnite malformații congenitale,după cele cardiace.Cele
mai întalnite complicații la această afecțiune sunt:paralizia,incontinența fecală și urinară și
hidrofa lusul.15% din pacienții cu mielomeningocel au retard sever,iar 60% au o inteligență
normală,dar prezintă dificultăți de învătare a matematicii,70% din pacienți au un coeficient al
inteligenței de 80%.
Copii născuți cu mielomeningicel sunt expuși la un risc ridicat de meningită,o infecție a
mucoasei creierului și măduvei spinări. [ http://sante.canoe.ca/condition/getcondition/spina –
bifida ]
Acești copii pot prezenta o vezică neurogenă,ac est termen este aplicat vezicii disfuncționale
cauzată de anumite disfuncții neurologice care privin în urma unei traume interne sau
externe,boală sau leziune.Leziunea neuronului motor inferior care este situat în centrul
medular(S1 -S4) împreuna cu arcul său reflex(motor sau senzitiv),pot determina paralizia vezicii
urinare,aceasta se poate produce în urma unor anomalii congenitale(spină bifidă
occultă,mielomeningocel,absența sacrului).
[ http://www.prostemcell.org/tulburari -neurologice/vezica -urinara -neurogena.html ]
Paralizia membrelor inferioare este o consecință a defectului de tub neural,aceasta fiind
diminuarea sau abolirea funcției uneia sau mai multor nervi pe teritoriul lor de distribuție.

22
I.3.TRATAMENT CHIRUTGICAL ȘI MEDICAMENTOS
Specialiștii susțin că prevenirea apariției defectelor de tub neural este posibilă,cu administrarea
unei doze zilnice de 0,4 mg de acid folic,până la finalul primului trimestru.Această administrare
reduce apariția spinei bifide cu 50% -70%.
Dr.Dana Păduraru,specialist în chirurgie pediatrică susține că tratamentul pentru acestă afecțiune
trebuie să aibă o abordare individuală,depinzând de tipul și gr avitatea a bolii.Copii care prezintă
forme grave de spină bifidă vor avea nevoie de intervenție chirurgicală în primele zile de la
naștere,iar unii bebeluși suferă de intervenții chirurgicale în timp ce se află în uter,această
intervenție fiind foarte ra ră.
O mare importanță îl are tratamentul profilactic postoperator și măsurile sanitaro -igienice.
Acești pacienți pot prezenta anumite tulburări:pareze ale membrelor inferioare,probleme
urinare,probleme ortopedice etc.De aceea trebuie să fie în evidența med icului chirurg, de
familie,ortoped,neurolog.
Copiilor cu mielomeningocel trebuie sa li se acorde o atenție deosebită,având nevoie de îngrijire
specială,o alimentație bine aleasă,cât și de poziționare corectă.
Aceștia vor avea nevoie de tratament pe tot par cusul vieții pentru problemele care rezultă din
deterioarea măduvei spinării și a nervilor spinali.
Acest tratament incude:
1. O presiune descendentă ,bândă asupra vezicii urinare care ajută la drenare,în unele cazuri
mai severe sunt necesare tuburi de drenaj
2. O dietă bogată în fibre ajută îmbunătățirea funcției intestinului
3. Este nevoie de tratamen ortopedic sau de terapie fizică pentru a trata simtomele musculo –
scheletice
4. Ortezele sunt necesare pentru acești copii
5. Problemele neurologice sunt tratate în funcție de tipul de severitate
6. Examinarea acestora continuă pe tot parcusrul vieții,acestea sunt făcute pentru a testa
nivelul de dezvoltare și de a trata orice problemă intelectuală,neurologică sau fizică
[http://es.slideshare.net/esmeraldapinal/meningocele -y-mielomeningocele ]
Tratamentul medicamentos este unul complex,fiind administrate urmatoarele:

23
 Diuretice
 Anticonvulsiva nte
 Corticosteroide
 Hemostatice
 Antioxidante
 Antibacteriene
 Antimiocotice
 Antipiretice
[Ghicavîi,2015, http://old.ms.gov.md/_files/15138 –
protocol%2520national%2520dizrafie%2520spinala.pdf ]
Medicii încearcă să reducă întinderea acestei afecțiuni(vezică neurogenă),pe care copii cu
mielomeningocel o prezintă,prin cateterism intermitent sau continuu.Tratament ul vezicii urinare
constă în metode de facilitare a umplerii și a golirii vezicii.
[Dr.Manu -Marin, http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:http://www.andrei –
manu -marin.ro/cateterizarea -intermitenta -curata -cic-in-tratamentul -pacientilor -cu-vezica –
neurologica/&gws_rd=cr&ei=q9 AyWMCqF8LlUeKCvvgM ]
Tratamentul are ca scop restaurarea activității vezicale la presiune scazută,cât și realizarea unui
act micțional normal.Acești pacienți pot beneficia de un tratament medicamentos cu:agenți
anticolinergici,alfa -adrenergice,agenți beta -simpaticomimetici,inhibatori prostaglandici etc.
[http://www.prostemcell.org/tulburari -neurologice/vezica -urinara -neurogena.html ]
Pentru paralizia membrelor infe rioare se va realiza masajul reflex,care uneori poate devenii cel
mai eficient tratament.
I.4.M ODALITĂȚI DE INTERVENȚIE CUNOSCUTE ÎN LITERATURA DE
SPECIALITATE ATÂT ÎN ROMÂNIA CÂT ȘI ÎN STRĂINĂTATE
Kinetoterapia joacă un rol important în refacerea funcțion ală a persoanelor aflate în anumite
situații de incapacitate sau handicap. Pentru recuperarea copiilor cu mielomeningocel
lombosacrat operat și parapareza membrelor inferioare nu există un tratament standard, deoarece
țesutul nervos care este deteriorat sau pierdut nu mai poate fi reparat sau înlocuit.

24
Din fericire exis tă anumite tratamente eficiente , scopul lor este de a permite copilului să atingă
cel mai înalt grad de funcționare și independență. [Dr.Meet Lisa, 2012
http://www.mychildwithoutlimits.org/understand/spina -bifida/spina -bifida -treatment/ ]
Regimul de viață și de activitate fizică trebuie conceput imediat după naștere,ținând cont de
particular itățile psiho -motorii ale nou -născutului.Pe parcursul evoluției motrice a copilului mic
sunt distinse câteva momente:ridică capul până la 2 luni,stă în șezut la 6 luni,stă în picioare la 9
luni,merge singur la 1 an,aleargă la 2 ani,sare la 3 ani.[Marcu,198 3,pag90]
Copilul care are mielomeningocel lombosacrat operat și parapareza membrelor inferioare are
anumite întârzieri în ceea ce privește evoluția motrică,de aceea kinetoterapeutul trebuie să -i
formeze copilului aceste momente,începând cu ridicarea și men tinerea capului.

Fig1.4
[http://wikieducator.org/Lesson_20:_Disability_and_Rehabilitation_Part_2 ]
După ce copilul reușește să își mențină capul și să stea în șezut,kinetoterapeutul îl stimuleaza pe
acesta să se rostogosească și să se târască,acesta va fi stimulat cu jucării sau cu obiectele de care
este atașat.

Fig1.5
[http://wikieducator.org/Lesson_20:_Disability_and_Rehabilitation_Part_2 ]

25
Copilul cu mielomeningocel are parte de o recuperare asemănătoare cu cea din
străinătate,deaorece nu există un tratament standar care să i se aplice,acesta variază în funcție de
gravitatea afecțiunii.În străinătatea kinetoterapeutul ,ca și în România colaborează cu mai mulți
specialiști(neurolog,ortoped,pshiolog etc) pentru ca recupararea să fie mai eficientă.Din
nefericire în Romania operațiile de reparare a tubului neural încă din timpul sarcinii sunt destul
de rare,pe când în străinătate această intervenție este des întalnită,deoarece copilul dacă este
operat din timp i se salvează anumite funcții.
Un copil care se naște cu o formă rară de spină bifidă suferă o intervenție ch irurgicală în primele
zile de la naștere și necesită o atenție specială din partea parinților și a specialiștilor.[Isam Al.
Jashi,Gladys Cristina Al.Jashi,2016, http://www.balkanmedicalu nion.com/pdfs/2016 -2-243.pdf ]
În prima fază copilul este supravegheat de aproape,iar kinetoterapeutul are ca și misiune:
 Evaluarea severității neuro -ortopedice
 Asigurarea posturii corecte
 Prevenirea apariției escarelor
 Informarea părinților cu privire la nevoile copiilor
Pentru a prevenii escarele copilul trebuie asezat ca în următoarele imagini:

Fig 1.5
[http://wikieducator.org/Lesson_20:_Disability_and_Rehabilitation_Part_2 ]

26
Pentru acești copii cu mielomeningocel,kinetoterapeutul va efectua o evaluare care include:
 Nașterea și istoricul de dezvoltare a bolii,vârsta copilului
 Examenul fizic poate cuprinde: măsurarea înălțimii,greutatea,anumite teste specifice prin
care determina dezvoltarea motorie a copilului (târât,rostogolit) , abilități lingvistice,
intelectul
[DawnJames,2015, http://www.moveforwardpt.com/SymptomsConditionsDetail.aspx?cid
=ae3cdc05 -62eb -4a47 -a8b9 -ae079d3b3f5b ]
Pentru a stabilii dacă copilul are un intelect normal se vor efectua anumite teste specifice,aceste
teste vor fi reali zate de către un psiholog și vor fi alese în funcție de vârsta copilului.
Terapia fizică pentru mielomeningocel ar trebui făcută în timpul procesului de creștere și
dezvoltare a copilului pentru a menține amplitudinea articulară și prevenirea atrofiei
musculare.Tehnicile de fizioterapie sunt bine alese și coordonate,având în vedere starea sa de
sănătate,vârsta,datele examenului clinic etc.
Acești pacienți au nevoie de un program de recuperarea care include și terapia
ocupațională,aceasta include activități simple adaptate în funcție de copil.[Yolanda Smith,2016,
http://www.news -medical.net/health/Spina -Bifida -Treatment.aspx ]
Principalele obiective ale terapiei sunt:
 Lupta împotriva durerii;
 Recuperarea mobilității articulare;
 Refacerea capacității musculare;
 Educarea echilibrului;[ Pr Régine BRISSOT , Mme Christine AMOURIAUX,2011
http://www.has -sante.fr/portail/upload/docs/application/pdf/2015 –
04/pnds_mpr_has_spina_bifida_04_2015.pdf ]
Etapele caracteristice vârstei sunt:
1. De la naștere până la vârsta de o lună reprezintă etapa nou -născutului
2. Între o lu nă și 12 luni reprezintă etapa copilului sugar
3. Între 1 -3 ani este etapa copiului mic
Obiectivul principal a culturii fizice a copilului mic este de a forma și dezvolta capacitățile
motrice și psihomotrice optime necesare pe parcursul vieții.[Marcu,1983,pag 91]
În această recuperare,gimnastica articulară se poate utiliza în scop igienic cât și terapeutic.

27
În scop igienic,gimastica articulară urmărește dezvoltarea normală a funcțiilor articulare,iar în
scop terapeutic aceasta este folosită în:afecțiunile articulare și periarticulare,musculare și
nervoase.[Tohăneanu A.,Călina M.,2004,pag.3]
Kinetoprofilaxia este cunoscută ca fiind componentă a kinetologiei care studiază „procesele de
optimizare a stării de sănătate și de prevenire a organismului uman,cu aju torul exercițiului
fizic”.[Cioroi S.,2012,pag.11]
Exercițiile utilizate în scopul recuperării copilului pot fi:
 Statice:sunt exercițiile care au la „bază lucrul muscular static, de consolidare, ori de
fixare,în care se include pozițiile de lucru și efortul izometric;
 Dinamice care au la baza lucrul muscular care este unul dinamic care produce o
mișcare [Marcu,1983,pag 62 -64]
Cei din Franța susțin că fizioterapia este una dintre cele mai importante căi de a ajuta copiul cu
mielomeningocel să fie cât mai inde pendent posibil. Scopul principal este de a promova
mișcarea și prevenirea atrofiei musculare, acest lucru implică exerciții de zi cu zi pentru a crește
și menține rezistența mușchilor.
[http://www.nhs.uk/Conditions/Spina -bifida/Pages/Treatment.aspx]
Obiectivele kinetoprofilaxiei copilului de la 0 la 3 ani sunt următoarele:
1. Asigurarea dezvoltării fizice ș i psihice normale ale nou -născutului
2. Stimularea capacității de învățare a acestuia
3. Dezvoltarea armonioasă a corpului
4. Dezvoltarea echilibrului
5. Prevenirea căderii bolții plantare
6. Controlul greutății [Marcu V.,Dan M.,2007,pag.299]
Pentru că acești copii po t prezenta o paralizie totală sau parțială la nivelul membrelor au nevoie
de anumite obiecte,cum ar fi:bețe,cârje sau scaun cu rotile.Pe parcursul recuperării lor aceștia
lucreaza cu specialiști in ortopedie și terapie fizică,care îi învață să efectueze co rect anumite
exerciții speciale,iar unii copii pot suferii intervenții chirurgicale la nivelul membrelor inferioare
sau la șolduri. [https://www.ucsfbenioffchildren s.org/conditions/spina_bifida/treatment.html ]

28
Principala activitatea a copilului până la vârsta de 3 ani ,în proporție de 90% este destinată
jocului.Toată importanța kinetoprofilaxiei copilului este meloterapia.[Marcu V.,Dan
M.,2007,pag.299]
Mijloacele fo losite în recuperare sunt:masajul general blând,mobilizări pasive ale tuturor
segmentelor corpului,interacțiuni la îmbrăcare sau dezbrăcare etc.
Masajul este un procedeu terapeutic care prelucrează părțile moi ale corpului,prin acțiuni
manuale sau mecanice aplicate sistematic și conștient în scop terapeutic,fiziologic sau
profilactic.[Cioroi S.,2012,pag.18] Pentru stimularea vorbirii se execută masajul facial.
Masajul reflex ( reflexogia) este utilizat pentru parapareza membrelor inferioare.De 5000 de
ani,reflexologia face parte din medicina tradițională chinezească.Acesata este cunoscută drept
știința zonelor reflexogene ale organismului reprezentate pe extremitățile corpului.[Cioroiu
S.,2010,pag 193]
Pentru paralizia membrului inferior se vor masa următoar ele zone:
 Zona reflexă cap se va masa 5 minute pe partea inversă a membrului
 Zona reflexă coloana lombară și sacrală pe fiecare parte 3 minute
 Zona reflexă șold inferior și exterior – 3 minute
 Zona reflexă umăr pe partea membrului afectat -3 minute
[http://www.scritub.com/medicina/PARALIZIA -Sl-PAREZE -ALE –
NERVIL3113132223.php ]
Pentru început ,în recuperarea copiilor cu mielomeningocel lombosacrat operat și parapa reza
membrelor inferioare se folosesc tehnicile akinetice:imobilizare și posturare și se vor efectua
anumite procedee de stimulare a aparatului respirator.
Gimnastica respiratorie reprezintă stimularea și antrenarea funcției respiratorii prin mișcări care
pot fi:pasive,active sau cu rezistență.
[Dr.Mârza Dănilă D.,2012 -2013, http://cadredidactice.ub.ro/marzadoina/files/2012/12/curs –
bazele -generale -ale-kinetoterapiei -ifr.pdf ]
Gimnastica respiratorie pentru copilul cu mielomeningocel,și nu numai în cazul acestor copii
urmărește:
 Îmbunătățește ventilația pulmonară
 Antrenarea mușchilor respiratori

29
 Menținerea elasticității plămânilor
 Sporirea c alității hematozei și a respirației tisulare
În efectuarea exercițiilor de respirație trebuie respectate indicațiile generale:inspirația este făcută
numai pe nas,aerul inspirat trebuie să aibe o temperatură potrivită,exercițiile se vor repeta de mai
multe ori pe zi,în realizarea acestor exerciții se urmăreste coordonarea corpului cu mișcările de
respirație.[Marcu,1983,pag191]
Obiectivele kinetoterapeutice vizează intervenția precoce postoperatorie pentru o recuperarea
funcțională a aparatului neuro -musculo -artro -kinetic,dar și prevenirea malformațiilor.[Marcu
V.,2015,pag 187]
Imobilizarea reprezintă tehnica akinetică ce presupune menținerea și fixarea artificială a
corpului în întregime sau a unor segmente,pentru o anumită perioadă de timp,cu sau fară ajut orul
unor instalații sau aparate.[Tohăneanu A.,Călina M.,2004,pag.8]
Imobilizarea poate fi:
a) De punere în repaus
b) De contracție
c) De corecție
Pentru a putea realiza o imobilizare corectă trebuie respectate următoarele reguli:
1. Aparatul să nu jeneze circulația și să nu provoace leziuni sau durere
2. Să se mențină tonusul musculaturii,sub aparat prin contracții izometrice[Cioroiu
S.,2012,pag.148]
Posturarea este tehnica akinetică care are ca scop terapeutic „impunerea unor atitudini colective
în urma căreia articulațiile dobândesc amplitudine articulară corespunzătoare”,iar durata acesteia
este variată și se repeta până la obținera rezultatului dorit.
Obiectivele ce stau la baza posturărilor sunt:
a) Unul sedativ – posturi anta lgice care reduc durerea
b) Unul morfologic – care urmăresc prevenirea și corectarea retracțiilor musculo –
tendinoase.[Cioroiu,2012,pag.148]
Posturile pot fi:

30
a) Posturi corective a căror menținere se poate realiza în mod liber,liber -ajutat sau fixat –
postură extr o-colectivă.
Aceste posturi se adresează părților moi al căror țesut conjunctiv poate fi influențat de
creșterea copiilor sau adoleșcenților.Durerile nu trebuie să apară în efectuarea acestei
posturi,pentru a nu genera noi contracturi musculare.
b) Posturi de facilitare care sunt utilizate pentru a faciliza un proces fiziologic perturbat de
boală [Tohănean A.,Călina M.,2004,pag.9]
Tehnicile kinetice
Tehnicile kinetice sunt:
1.Tehnicile kinetice statice – sunt cele care folosesc contracțiile musculare fără să d etermine
modificarea segmentului.
Acestea pot fi:
A. Contracția izometrică care reprezintă o creștere voluntară a tensiunii,dar fără a se
modifica lungimea fibre musculare.Aceasta se realizează fără mișcarea
segmentului,contra unei rezistențe egală cu forța m ușchiului respectiv. Contracția
izometrică nu poate fi menținută mult timp,deoarece suspendată circulația locală,fiind
însoțită de oboseală.[Marcu V.,Dan M.,2007,pag.92]
B. Relaxarea musculară este realizată atunci când tensiunea mușchiului scade,în
momentul respectiv acesta se decontracturează.Tonusul muscular este variabil în
funcție de grupele musculare,fiind influențat de starea psihică a individului.
Relaxarea poate fi:
 Generală – este un proces în legătură cu relaxarea psihică
 Locală – se face la un grup muscular [Tohănenu A.,Călina M.,2004.pag.10]
2.Tehnicile kinetice dinamice – aceste tehnici „ pot fi realizate cu sau fară contracție
musculară,astfel se face diferența intre tehnicile active și cele pasive”[Cioroiu S.,2012,pag.156]
Aceste tehnici se împart în :pasive,active și mixte(pasivo -active și activo -pasive).Mișcările
pasive sunt realizate cu ajutorul unei forțe exterioare,fiind utilizate numai în kinetologia
terapeutică și de recuperare.
Efectele sunt:

31
a. Locale care sunt:
 Asupra articulațiilor :creșterea amplitudinii de mișcare și favorizează formarea
cartilajului
 Asupra mușchilor :creșterea excitabilității musculare
 Asupra circulației locale :scad riscul apariției tromboflebitelor
b. La distanță care :
 În cazul paraliziilor care efecte pozitive asupra psihicului
 Accelerează tranzitul intestinal
 Stimuleaza sistemul endocrin [Sîrbu,2012,pag.144]
Tehnicile de realizare a mișcărilor pasive pot fi: asistate, auto-pasive, tracțiuni și mobilizări
/manipulări
Mobilizarea pasiv ă asistată este cea mai folosită tehnică care este executată de mâinile
kinetoterapeutului care inițiaza,conduce și încheie mișcarea cu presiuni lente,dar insistente,iar
pacientul își relaxează musculatura adiacentă articulației implicate.
Mobilizarea aut opasivă este o mobilizare care se execută direct pe subiect cu ajutorul unei părți a
corpului sau prin intermediul obiectelor/instalațiilor.[Sîrbu,2012,pag.145 -169]
Tracțiune se realizează în axul segmentului sau articulațiilor,care se execută manual sau c u
ajutorul instalațiilor.Reperzintă întinderea părților moi ale aparatului locomotor și pot fi:continue
sau discontinue.
Manipularea este tehnica ce urmărește creșterea amplitudinii de mișcare articulară,se realizează
printr -o mibilizare forțată făcută de kinetoterapeut.[Cioroiu S.,2012,pag.157 -161]
Copilul cu mielomeningocel lombosacrat operat și parapareza membrelor inferioare are un
program de recuperare realizat pentru nevoile lui,aceste tehnici sunt utilizate pentru a recâștiga
anumite funcții pe care le-a pierdut.
Metoda Bobath se adresează în principal tratamentului paraliziei spastice,desemnând sechelele
motorii întâlnite în infirmitate motorie centrală.Această metodă mai poate fi utilizată dacă
pacientul prezintă: „tulburări senzoriale,spasticitate,dezordinea mecanismului postural
reflex,lipsa modalităților de mișcare selectivă.”[Robănescu,1968,pag152]
Metoda Bobath este flosită frecvent la copii,aceasta este utilizată și pentru copii cu
mielomeningocel pentru că acesta primeș te în timpul execuției numeroase senzații asupra
tonusului,posturii și mișcării.

32

Fig 1.6
[http://es.slideshare.net/essinedgum/conociendo -el-concepto -bobath ]
Pentru că pacientul suferă și de parapareza membrelor inferioare se execută diagonalele Kabat
pentru membrul inferior,care sunt în număr de două:
 Diagonala 1 reprezintă: a) mișcarea de jos în sus:flexia -adducția -rotația externă
Pacientul este în decubit do rsal ,iar membrul inferior este în adducție,cu o ușoară
rotație internă a șoldului,piciorul se află în pronație.Kinetoterapeutul cuprinde
piciorul peste fața dorsala,iar cealaltă mână se așează pe partea anterioară a
coapsei.Se execută gradad următoarele: extensia degetelor piciorului,flexia dorsala
și supinația piciorului,adducția coapsei,flexia și rotația coapsei.Toate aceste mișcări
sunt realizate sub rezistență[Cioroiu ,2012,pag.226]
b)mișcarea de sus în jos:extensia -abducția -rotația internă
Se începe d in poziția de la sfârsitul mișcării de jos în sus și se fac:flexia degetelor
extensia piciorului,extensia,abducția și rotația internă a coapsei
 Diagonala 2 reprezintă mișcarea de jos în sus:flexia -adducția -rotația internă
Pacientul se află tot în decubit d orsal,iar kinetoterapeutul cuprinde piciorul peste
fața dorsală,iar cealaltă se afla pe partea anterioară a coapsei,se execută extensia
degetelor,flexia dorsală și pronația piciorului,flexia,abducția și rotația internă a
membrului.La sfârșitul mișcării se continuă extensia șoldului cu flexia
genunchiului,acesta depașind suprafața mesei,iar în mișcarea inversă se va executa
prima data extensia genunchiului,apoi flexia cu rotația
internă.[Cioroiu,2012,pag228]
Pe parcurs se va utiliza metoda Williams pentru ca acest copil în urma operației va prezenta
anumite atitudini vicioase,printre care și o atitudine lordotică.Metoda Williams are ca și scop
reducerea durerii și stabilitatea trunchiului în parte a inferioară,dezvoltând mușchii : abdominului,
fesierul mare și ischiogambierii. [Cioroiu,2012,pag 208]

33
Pentru ca acesta să realizeze exercițiile programului Williams,kinetoterapeutul îl va ajuta pe tot
parcursul executării.
Din punctul meu de vedere, recupererea unui copil cu mielomeningocel lombosacrat operat și
parapareza membrelor inferioare va utiliza un complex de tehnici și metode,deoarece acesta are
nevoie sa i se reeduce anumite funcții.Dacă metodele și tehnicile sunt adaptate pentru problema
lui,acesta va fi recuperat eficient.În străinătatea se pune foart e mult accent pe terapie
fizică,aceștia considerând -o foarte eficientă pentru mai multe afecțiuni sau deficiențe fizice,pe
când România nu este atât de informată cu privere la beneficiile kinetoterapiei.

34

Capitolul II.Organizarea cercet ării
II.1.Locul și condițiile de desfăsurare
În lucrarea de față,am prezentat studiul de caz realizat în Centrul de zi ’’Recuperare si reabilitare
copii cu dizabilități Focsani,DGASPC’’ pentru o perioada de 3 luni.Întreaga activitatea a fost
supravegheată de un kinetoterap eut.
Pacienta C.R -A în vârstă de 4 ani a fost diagnosticată la naștere(04.07.2012) cu mielomeningocel
lomboscarat,iar la câteva zile a suferit o intervenție chirurgicală, în urma acestei intervenții
pacienta a prezentat și complicațiile ce apar și anume parapareza membrelor inferioare.
Din 2014 pacienta face recuperare la acest centru,a vând diagnosticul de mielomeningocel operat
și parapareza membrelor inferioare,iar în momentul prezentării în cadrul centrului acesta nu
putea să își țină nici capul.
În cadrul sălii de kinetoterapie a centrului,pacienta a beneficiat de condiții foarte bune care au
urmărit recuperarea în totalitate a ei.
II.2.Materiale și aparate necesare
Sala de kinetoterapie a centrului este o sală cu o dimensiune medie,dar este foarte dotată cu
aparatura necesară recuperării pacienților cu această afecțiune și nu numai.
Această are următoarele : spaliere , scripeți, benzi elastic ,mingi Bobath, bicicletă ergometrică,
bastoane, stepere, saltele, scări, mingi medicinale, bandă de alergat ,cușca Rocher și bare
paralele.
De toate aceste dotări a beneficiat si pacienta diagnosticată cu mielomeningocel lombosacrat
operat și parapareza membrelor inferioare.
II.3.Metodele de cercetare
3.1.Metoda documentării teoretice
În cadrul acestei metode are loc documentarea propriu -zisă despre acest caz.Această metodă se
face cu ajutorul cărților de specialitate, internetului, ziarelor, revistelor de specialitate,
documentelor, literature internațională, cât și discuții cu specialiști(medici,psiholog,logoped etc).

35
Informațiile trebuie să fie de tip științific, de specializare etc, iar toate acestea stau la baza
cercetării de față.
3.2.Metoda anchetei
În cadrul acestei metode s-au stabilit tratamentul recuperator și găsirea unor metode kinetic e
potrivite pentru recuperarea pacientei într-un timp cât mai scurt.Metodele kinetic e alese pentru
tratamentul recuperator au fost individualizate ținând cont de vârsta pe care o are pacienta, sex,
diagnostic etc.
3.3.Metoda observației
Această metodă are ca scop culegerea datelor despre pacientă,cât și despre afecțiunea pe care o
prezintă aceasta.Datele acumulate permit stabilirea planului de recuperare cât și stabilirea
cauzele și efectele care au determinat apariția afecțiunii.
În urma obeservație, am sesizat reacția pacientei în timpul executării exercițiilor,iar în cazul în
care pacienta executa singură exercițiile să o corectez.Menționez că aceasta avea nevoie de
ajutorul pe tot percursul execuției programului.
3.4.Metoda studiului de caz
În cadrul acestei metode s-au efectuat niște testări, testări inițiale, intermediare și finale la
sfârșitul cercetării.Testările inițiale au fost efectuate de kinetoterapeut, când pacienta s-a
prezentat în cadrul centrului.
Testarea intermediară a fost făcute în timpul cercetării pentru a se vedea cât de mult a evoluata
aceasta,iar testarea finală a fost la sfărșitul cercetării pentru a se nota evoluția și cât s-a recuperat.
Testele au fost alese în funcție de afecțiunea pe care o prezenta pacienta și au urmărit
îndeplinirea obiectivelor programului kinetic care cuprinde exerciții pentru recupera re
mielomeningocelului lombosacrat operat și parapareza membrelor inferioare.
Pacienta C.R-A având o vârstă foarte mică depinde de îngrijirea permanentă a
părinților.Informațiile pe care le-am acumulat au fost de la kinetoterapeut și de la mama
fetiței.Dup ă mielomeningocel apar și complicații pe care această fetiță le prezenta și
ea:parapareza membrelor inferioare și probleme la nivelul vezicii.
Fișă de observație
Nume:C.R -A

36
Vârstă:4 ani
Data nașterii:04.07.2012
Diagnostic:mielomeningocel lombosacrat și parapereza membrelor inferioare
Data intrării în tratament:25.08.2014(2 ani și o lună)
La testatrea inițială făcută de kinetoterapeut s -au constatat:
 Nu stătea în șezut
 Nu mergea
 Nu stătea în picioare cu ajutor
 Nu făcea făcea flexia plantară
Când am preluat -o, aceasta făcuse 1 an și 6 luni recuperare ,iar recuperarea în prezența mea a
durat timp de 3 luni.Menționez faptul că pacienta a facut pauză 6 luni,respectând cerințele
centrului,iar la revenirea în centru am efectuat o testare inițială în preze nța kinetoterapeutului
responsabil de recuperare.
3.5.Procedura de desfășurare
Înainte de începerea programului kinetic propriu -zis,se stabilesc niște obiective care au scopul de
a recupera pacienta cu mielomeningocel lombosacrat și parapereza membrelor in ferioare într -un
timp mai scurt.
Obiectivele au fost alese în funcție de nevoile pacientei și acestea sunt următoarele:
 Cresterea mobilității articulare
 Reeducarea neuromotorie
 Creșterea tonusului muscular
 Creșterea stabilității și echilibrului
 Corectarea pozițiilor vicioase
 Stimularea și dezvoltarea cognitivă specifice vârstei
Se vor folosi exerciții sub formă de joc de stimulare polisenzorială,exerciții vizuale,kinetoterapie
activă,activi -pasivă si cu rezistență.
II.4.Teste și măsurători efectuate
Examen general

37
 Nume:C.R -A
 Vârstă:4 ani
 Greutate:12kg
 Înalțime:92 cm
 La nivelul membrelor prezintă hipotonie musculară
 Prezintă tulburări de limbaj
 Prezin tă afectarea controlului sfincterian urinar(la vârsta de 4 ani poartă pampers)
 Prezintă spasme musculare
 Are lordoză
 Prezintă parapareza membrelor inferioare
În cadrul centrului,pacienta a beneficiat și de psiholog,logoped,cât și de terapie ocupațională.La
toate activitățile am avut permisiunea celor de la centru să o supraveghez pe fetiță,astfel am
adunat inform ații și am testat fetița în mai multe moduri.
Pentru că pacianta prezenta o afecțiune a coloanei și cu afectarea membrelor bilantul articular a
fost realizat la nivelul coloanei dorso -lombare și asupra membrelor inferioare.Pentru realizarea
bilanțului arti culare am folosit goniometrul,iar pacienta a fost pusă în diferite poziții prin care i s –
au testat:flexia, extensia, înclinarea, adducția, abducția ,rotirea și înclinarea.
Tab.II.1 .Valorile normale ale bilan țului articular
Coloana dorso -lombară
Flexia trunchiului Extensia trunchiului Înclinarea trunchiului Rotirea trunchiului
800-900 200-300 200-350 300-450

În urma testării bilanțului articular s -au înregistrat următoarele:
 Flexia trunchiului: 450
 Extensia trunchiului:150
 Înclinarea trunchiului:150
 Rotația trunchiului:200
Bilanțul articular al membrelor inferioare

Tab.II.2. Valori normale ale bilan țului articular al soldului

38
Flexia Extensia Adducția Abducția Rotație
internă Rotație
externă
125activ –
150pasiv 20 0
activ –
300
pasiv 300 450 450 450

În urma testării bilanțului articular s -au înregistrat următoarele:
 Flexia:execută activ 90,iar pasiv 100
 Extensia:execută activ 10,iar pasiv 15
 Adducția:20
 Abducția:20
 Rotație internă:30
 Rotație extrenă:30
Tab.II.3 .Valorile normale ale bilan țului articular al genunchiului
Flexia genunchiului Extensia genunchiului
140 activ -160 pasiv 135

În urma testării bilanțului articular s -au înregistrat următoarele:
 Flexie:activ execută 90,iar pasiv 110
 Extensie:90
Tab.II.4.Valorile normale ale bilan țului articular al gleznei
Flexia dorsală Flexia plantară
25 45

În urma testării bilanțului articular s -au înregistrat următoarele:
 Flexia dorsală:10
 Flexia plantară:20

39

Bilanțul muscular efectuat a fost tot pe regiunile afectate (coloana dorso -lombară și membre
inferioare).La noi în țara există o scală de evaluare cu 6 trepte (0-5) care a fost preluată și
revizuită de Federația Națională de Paralizie Infantilă.( F5 este forța normală, F4 este bună, F3
accetabilă, F2 este slabă,iar F1 este schițată).
Tab.II. 5.Valorile înregistrate la testarea bilanțului muscular
Flexie Extensie Înclinare Adducție Abducție
Dorso –
lombară F1 F1 F1 – –
Șold F2 F1 – F2 F2
Genunchi F2 F2 – – –
Gleznă F1 F1 – – –

Testele pe care le -am efectuat sunt următoarele:
Examenul obiectiv al mobilității
Pentru această examinare s -au folosit ’’probele de pareză’’.
Pentru membrul inferior s -au folosit următoarele probe:
Proba Grasset: Pacienta este în decubit dorsal,coapsele sunt flectate pe bazin și se obs ervă că
membrul cade ușor spre planul patului.Testul este pozitiv,pacienta prezentând un deficit.
Proba Mingazzini: Pacienta este în decubit dorsal,iar membrele inferioare sunt depărtate,apoi
sunt flectate:coapsele pe bazin și gambele pe coapse.Testul este pozitiv pentru că gamba cade
ușor spre planul patului,astfel pacienta prezintă deficit piramidal.
Explorarea sensibilității
Unul din teste este Manopera Lasegue : Pacienta ridică membrul inferior (în primul rând se
observă că îl poate ridica foarte puțin și mișcarea nu este controlată) iar acest testul este pozitiv
pentru că provoacă durere pe traiectul vechii rădăcinii.
Exploarearea reflexelor

40
Reflexul lui Rossalino reprezintă efectuarea flexiei plantare produsă prin percuția pulpei
degetelor membrului infe rior.Testul este pozitiv în leziunile căilor piramidale.
Evaluarea amplitudinii de mișcare
Bilanțul articular constă în aprecierea gradului de mobilitate într -o articulație, prin măsurarea
unghiurilor de mișcare,pe direcțiile anatomice posibile,în planuril e și axele
corespunzătoare.Bilanțurile articulare efectuate pacientei au fost cele ale coloanei vertebrale și
ale membrelor inferioare.
Pentru bilanțul coloanei vertebrale s -au efectuat testele:separării degetelor și Schober.
Pentru testul separării degetelor,pacienta este în șezând,iar kinetoterapeutul plasează policele și
indexul pe două apofize spinoase vecine și se măsoară distanța dintre aceste repere,înainte și
după flexia trunchiului.În mod normal distanța este de 3 -4 cm.Pacienta are o distanț ă de 2 -3 cm.
Cel de al doilea test,testul Schober este efectuat în următoarele etape:
1.Se determină apofiza spinoasă a vertebrei sacrale
2.Se măsoară proximal 10 cm
Pacienta execută flexia trunchiului,distanța dintre cele 2 ar trebui să crească cu 5 cm,da r la ea se
observă că distanța crește doar cu 3 cm.
Pentru bilanțul articular al membrului inferior se aleg:poziția zero sau poziții preferențiale.În
urma bilanțului s -au constatat mișcări anormale ale membrului inferior,iar acestea sunt:
 Amplitudinea dor siflexiei este de 11o,valoarea normală fiind 15o
 Amplitudinea flexiei șoldului este de 50o,iar abducția este de 20o.Valorile normale fiind
de 120 și 40
S-au mai efectuat și următoarele:
Fisă de evaluare a dezvoltării
1.Fucționare cognitivă
Tab.II.6. Ilustreaza funcția cognitivă
Atenție și memorie
DA NU

41
Construiește un turn din 4
cuburi X

Realizează activități dacă
adultul a făcut o
demonstrație înainte X
Numără până la 10
X
Repetă o serie de acțiuni ân
ordinea prezentată X
Repetă 2 -3 cuvinte în
ordinea prezentată X
Este atentă la acțiunile
celor din jur X

Limbaj
 Vocabular compus din cuvinete de bază
 Limbaj receptiv dezvltat
 Înțelege și execută comenzi
 Răspunde nonverbal
2.Competențe sociale și emoționale
Cunoștințe legate de propria persoană și de alții
 Își știe numele și vârsta
 Știe că este fată
 Știe numele părinților
 Își cunoaște jucăriile
Abilități de autoreglare
 Se uită la persoanele care vorbesc
 Se joacă cu alți copii
 Stă atentă când o persoană vorbește cu ea
 Cooperează cu alți copii

42
 Cere ajutor când nu poate să facă ceva
3.Autonomie personală
Momentan copilul depinde de atenția și îngrijirea permanentă a părinților.
Pacienta C.R -A. A fost supusă la mai multe teste ale coloanei vertebrale,cât și cele ce presupun
membrele inferioare .Pacienta a fost evalua tă subiectiv dar și cu ajutorul goniometrului.
4.Abilități motorii
Tab.II.7.Ilustrează abilitățile motrice ale pacientei
Motricitate grosieră DA PARȚIAL NU
Merge drept cu privirea înainte X
Merge în cerc X
Transmite mingea în cerc X
Merge pe o linie lată de 15 cm X
Sare pe ambele picioare și într -un picior X
Stă în picioare cu ajuror X
Merge cu ajutor X

Tab.II.8. Ilustrează abilitățile motrice ale pacientei
Motricitate fină DA NU PARȚIAL
Face un puzzle simplu X
Face un turn din mai mult de 9 cuburi X
Decupează urmărind o linie dreaptă X
Potrivește sau alege obiectele doar pe baza
indicilor tactili: rece/cald, ud/uscat, lipicios X
Modelează plastilina X
Are poziție adecvată la măsuța de lucru X
Ține creionul cu trei degete X

43
II.5. Plan de recuperare

Fig II.1.
[ http://www.sfatulmedicului.ro/galerii -foto/spina -bifida -afectiune -congenitala -a-coloanei –
vertebrale_335 ]
Recuperarea se desfășoara în centrul de recuperare într -o ordine stabilită de aceștia: logopedie,
masaj, kinetoterapie și se termină cu terapie ocupațională.
Cei de la centru au alocat pentru pacienta C.R -A. 4 zile de recuperare în cadrul centrului,iar
ședința durează 30 de minute.Mențion ez că și părinții lucrau acasă cu fetița exerciții pasive și
active.
Obiectivele recuperării:
1. Creșterea mobilității articulare
2. Creșterea tonusului muscular
3. Reeducare neuromotorie
4. Creșterea stabilității și echilibrului
5. Corectarea pozițiilor vicioase
6. Stimularea și dezvoltarea cognitivă,specifice vârstei

44
Tab.II. 9.Programul de recuperare centralizat
CENTRALIZATOR AL PROGRAMULUI DE RECUPERARE
Nr.Crt. Perioada Descrierea
exercițiilor Dozare
1 Săptămâna 1 –
2(Luna 1) Ex: 1.1 pana la
14.1 3×10
2 Săptămâna 3 –
4(Luna 1) Ex:1.2 până la
10.2 și s -au
repetat și
exercițiile 5.1
până la 14.1 3×10
3 Săptămâna 1 –
2(Luna 2) Ex:1.3 până la 9.3
și s-au repetat și
exercițiile 4.2
până la 10.2 3×10
4 Săptămâna 3 –
4(Luna 2) Ex:1.4 până la 9.4
și s-au repetat și
exercițiile 4.2
până la 16.2 și 3.3
până la 9.3 3×10
5 Săptămâna 1 –
2(Luna 3) Ex:1.5 până la
11.5și s -au repetat
și exercițiile 3.3
până la 6.3 și 4.4
până la 9.4 3×10
6 Săptămâna 3 –
4(Luna 3) Ex:1.6 până la 7.6
și s-au repetat și
exercițiile 1.5
până la 8.5 3×10
Mijloace
Masaj de relaxare, hidrokinetoterapie, terapie ocupațională, reflexoterapie

45
Prima lună (4 zile pe săptămână – 16 zile pe lună)
Prima și a doua săptămână
1.1.Ședința începe cu diagonalele Kabat pentru membrele inferioare
 Diagonala 1 reprezintă: a) mișcarea de jos în sus:flexia -adducția -rotația externă
Pacientul este în decubit dorsal ,iar membrul inferior este în adducție,cu o ușoară
rotație internă a șoldului,piciorul se află în pronație.Kinetoterapeutul cuprinde
picioru l peste fața dorsala,iar cealaltă mână se așează pe partea anterioară a
coapsei.Se execută gradad următoarele:extensia degetelor piciorului,flexia dorsala
și supinația piciorului,adducția coapsei,flexia și rotația coapsei.Toate aceste mișcări
sunt realizat e sub rezistență[Cioroiu ,2012,pag.226]
b)mișcarea de sus în jos:extensia -abducția -rotația internă
Se începe din poziția de la sfârsitul mișcării de jos în sus și se fac:flexia degetelor
extensia piciorului,extensia,abducția și rotația internă a coapsei
 Diagonala 2 reprezintă mișcarea de jos în sus:flexia -adducția -rotația internă
Pacientul se află tot în decubit dorsal,iar kinetoterapeutul cuprinde piciorul peste
fața dorsală,iar cealaltă se afla pe partea anterioară a coapsei,se execută extensia
degetelo r,flexia dorsală și pronația piciorului,flexia,abducția și rotația internă a
membrului.La sfârșitul mișcării se continuă extensia șoldului cu flexia
genunchiului,acesta depașind suprafața mesei,iar în mișcarea inversă se va executa
prima data extensia genu nchiului,apoi flexia cu rotația
internă.[Cioroiu,2012,pag228]
2.1.Sunt făcute exerciții de respirație pentru stimularea și îmbunătățirea funcțiilor
respiratorii,iar aceste exerciții pot fi combinate cu exercțiile de recuperare.
3.1.Pacienta este în culca t dorsal,kinetoterapeutul executa flexia și extensia membrului inferior
stâng (3 serii x 10 repetări),apoi același lucru pentru membrul inferior (3 serii x 10 repetări)
4.1.Pacienta este culcat dorsal,kinetoterapeutul execută tripla flexie a membrelor infe rioare,apoi
extensa lor (3 serii x 10 repetări)
5.1.Pacienta este în culcat lateral,kinetoterapeutul ridică și coboară membrul inferior stâng,apoi
dreptul.(3 serii x 10 repetări),apoi ducerea membrului inainte și apoi înapoi (3 serii x 10 repetări)
6.1.Pac ienta este în culcat lateral,kinetoteraputul execută flexia și extensia membrului inferior
stâng,apoi drept (3 serii x 10 repetări)

46
7.1.Pacienta este în culcat dorsal,kinetoterapeutul face presiune pe una din palmele paciente
pentru a o stimula să se ridic e (3 serii x 10 repetari)
8.1.Kinetoterapeutul așează pacienta pe un scaunel,acesta o ține de mâini ajutând -o să se ridice
,apoi să se așeze (3 serii x 10 repetări)
9.1.Pacienta culcat facial pe pat,membrele inferioare sunt în afara planului
patului.Kinet oterapeutul susține membrele inferioare și execută ridicarea și coborârea lor (3 serii
x 10 repetări)
10.1.Kinetoteraputul pune pacienta în poziție de genuflexiune(sprijinind -o),iar acesta o
stimulează să efectueze o ridicare (3 serii x 10 repetîri)
11.1.P acienta este în culcat dorsal,kinetoterapeut execută rotări ale membrelor inferioare și
scuturările acestora (3 serii x 10 repetări)
12.1Pacienta este în culcat facial pe mingea Bobath,kinetoterapeutul ridică brațele înainte
sus,execută rotări ale membrelo r inferioare.Pacienta trebuie să își mențină capul.(3 serii x 10
repetări)
13.1.Pacienta este în culcat dorsal,kinetoterapeutul execută flexia și extensia plantară (3 serii x
10 repetări) și rotări ale plantei (3 serii x 10 repetări)
14.1.Pacienta este în culcat facial,kinetoterapeutu executa flexia și extensia membrelor
inferioare (3 serii x 10 repetări)
A treia și a patra săptămână
1.2.Pacienta este în culcat dorsal,kinetoterapeutul îi spune sa ridice piciorul stâng și apoi să îl
coboare,apoi același luc ru cu celălalt picior.(Pacienta ridică membrul inferior până unde
poate,apoi este ajutată te kinetoterapeut)
2.2.Pacienta este culcat dorsal,în jurul gleznei se prind niște greutăți,iar kinetoteraputul face
tripla flexie a membrelor urmată de extensie.
3.2.Pe o distanta de 3 m ,pacienta este pusă să meargă în patru labe,aceasta fiind stimulată cu
jucăriile ei preferate.
4.2.Din culcat facial,membrele inferioare sunt prinse la cusca Rocher cu o greutate de 1 kg.Se
execută cu ajutor ridicarea și coborârea membruluin inferior drept,apoi stâng.

47
5.2.Pacienta este posturată în ortostatism cu ajutorul hamurilor și prinsă la cusca Rocher.Talpa
este asezată pe sol,iar kinetoterapeutul asează palmele pe fața plantară,ajutând -o să execute
ridicarea pe vârfuri și cob orârea.
6.2.Din aceași poziție ca la 5.Pacienta cu ajutorul kinetoterapeutului executa ridicaea membrului
inferior stâng flexat și coborârea acestuia,la fel și pentru celălalt membru.
7.2.Pacienta este în șezând cu picioarele depărtate,în fața ei sunt puse niște mingi cu țepi de
diferite culori(rosu,verde și albastru).Kinetoterapeutul spune să ia mingea albastră,obligând -o
astfel să își aplece trunchiul și să se întindă după minge.
8.2.Pacienta este așezată în culcat facial pe mingea Bobath,iar langa minge este o
jucărie.Kinetoterapeutul o ține pe pacientă de membrele inferioare,împingând mingea spre
înainte,menținând -o câteva secunde pentru a apuca jucaria.
9.2.Pacienta este în șezând pe mingea Bobath,ținută de kinetoterapeut care mișcă mingea stânga –
dreapt a,iar pacienta trebuie să își mențină echilibru pe minge.
10.2.Kinetoterapeutul ridică pacienta în ortostatism,corpul fiind lipit de trunchi,iar priza este
făcută la nivelul genunchilor.Pacienta este dezechilobrată,iar în acel moment ea ar trebui să puna
plamele pe saltea.
În prima luna se aplică terapia Vojta combinata cu masaj sau uneori simplă.
A doua lună
Se continuă toate exercițiile din prima lună și se mai adaugă următoarele și doar în prima
săptămână se aplica terapia Vojta combinată cu masaj.
Prima și a doua săptămână
1.3.Pacienta în culcat dorsal
 Pacienta trebuie să ridice singură membrele inferioare(pe rând) și să le coboare
 Pacienta trebuie să ridice membrele inferioare(pe rând) contra rezistenței
2.3.Pacienta este în culcat dorsal
 Pacienta trebuie să ruleze tălpile pe saltea până reușește să facă flexia membrului,apoi să
revină în poziție inițială

48
3.3.Culcat lateral cu greutate prinsă în jurul gleznei.Aceasta trebuie să ridice membrul inferior
până unde poate,apoi intervine kinetoterapeutul ,dar coborârea este făcută de pacientă fără ajutor.
4.3.Cu ajutorul kinetoterapeutului urcă 4 scări și le coboară.
5.3.Pacienta este prinsă în hamuri pe un scripete și aceasta trebuie să meargă 10 minute pe
bandă.Kinetoterapeutul corectează cum calcă pacie nta și poziția membrelor.
6.3.Kinetoterapeutul așează 6 cercuri de diferite culori și susține pacienta pentru a merge și a
pași peste cercuri,iar în momentul în care pacienta este poziționată în interiorul cercului să spună
cularea acestuia.
7.3.Pacienta î n șezând pe o bancă,fața -n față cu kinetoterapeutul care rulează o minge spre
pacientă,iar aceasta trebuie să facă același lucru.
8.3.Pacienta este șezând pe un scăunel și rulează un rulou înainte și înapoi.
9.3.Stând sprijinită te o bancă,iar aceasta este pusă să meargă în lateral de -a lungul băncii.
Săptămâna 3 – 4
1.4.Pacienta urcă 5 scări doar cu ajutându -se de barele din lateral.Kinetoterapeutul o corectează
când este cazul.
2.4.Culcat dorsal cu picioarele flexate,palmele alunecă pe coapse până la nivelul
genunchilor,astfel trunchiul se ridică ușor de pe saltea
3.4.Pacienta este așezată pe un scăunel în fața spalierului.Aceasta se ajută de șipca spalierului
pentru a se ridica
4.4.Cu ajutorul unui cărucior de jucărie,pacienta poate să se deplaseze f ără a se dezechilibra
5.4.Cu spatele la spalier,aceasta prinde o șipcă și ridică un piciorul stâng, apoi îl coboară și la fel
pentru celălalt.Kinetoterapeutul o corectează când apar poziții vicioase.
6.4.Din sezând,kinetoterapeutul îi oferă o minge pacient ei o minge pe care trebuie să o arunce.
7.4.Pacienta este pusă în hamuri pe un scripete,merge 10 minute pe bandă(aceasta fiind în pantă)
8.4.Pe sol sunt așezate niște tălpi colorate,iar pacienta trebuie să meargă,călcând pe acele
talpi.Kinetoterapeutul o l asă să meargă singură până acesta observă că pacienta se
dezechilibrează,apoi intervine să o susțină.

49
9.4.Pacienta este pe genunchi,șezuta este pe cășcâie.Pacienta se ridică și încearcă să își mențină
poziția,apoi revine în poziție inițială.
Tab.II.10.Valo rile obținute după două luni

Coloana dorso -lombară
Mișcare Valoarea obținută de
pacientă Valoare intermediară
Flexie 450 500
Extensie 150 200
Înclinare 150 180
Rotirea 200 220
Gleznă Mișcare Valoare inițială Valoare intermediară
Flexie dorsală 10 15
Flexie plantară 20 25
Genunchi Mișcare Valoare inițială Valoare intermediară
Flexie 90 95
Extensie 90 95

A treia lună
Săptămâna 1 -2
1.5.Pacienta să treaca printr -un tunel în patrupedie,la capătul tunelului să se ridice,apoi să se
așeze în poziția de patrupedie și să repete traseul
2.5.Pacienta este prinsă de membrele inferioare la cușca Rocher,iar aceasta trebuie să ridice
singură membrul.Greutatea inițială este de 1,5kg și poate crește.
3.5.Kinetoterapeutul pune obstacole în sala de gimnastică,iar aceasta trebuie să le pășească în
lateral,când este cazul kinetoterapeutul intervine
4.5.Șezând pe o bancă,kinetoterapeutul este în spatele acesteia și prinde cu o bandă elastică talpa
piciorului.Pacienta trebuie să facă flexia și extensi a plantară.
5.5.Se execută urcatul și coborâtul scărilor,iar pentru o tonifiere mai bună a mușchilor se vor
prinde de gleznă niște greutăți.

50
6.5.Cu aceleași greutăți prinse de gleznă,pacienta merge de -a lungul băncii,susținându -se când
este cazul.
7.5.Din șezând să dea cu piciorul în minge
8.5.Din șezând să împingă mingea Bobath și să o aducă înapoi.
9.5.Din ortostatism să ridice piciorul înainte
10.5.Cu fața la spalier,se prinde de o șipcă și se ridică pe vârfuri și revine în poziție inițială.
11.5.Pacienta merge pe bandă fără a mai fi prinsă în hamuri,va fi susținută de kinetoterapeut.
Săptămâna 3 -4
Sunt efectuate și exercițiile din săptămâna 1 -2
1.6.Șezând pe bancă să încerce să se ridice singură și să revină în poziție inițială
2.6.Din șezând pe bancă să încerce să ducă în lateral piciorul peste bancă și să revină în poziție
inițială
3.6.Să urce în lateral scările și să le coboare normal
4.6.Să urce scările și să le coboare cu spatele
5.6.Să urce 2 șipci la spalier
6.6.Să încerce să meargă fă ră susținere o distanța mica de 2 m
7.6.Să meargă pe bandă
Pe lângă planul de recuperare,care a cuprins exerciții fizice,pacienta a făcut ședințe de masaj(de
tonifiere și reflex),terapie ocupațională,logopedie,cât și hidrokinetoterapie.
Pacienta avea două ședințe de masaj și două de logopedie pe săptămână,trei de
hidrokinetoterapie și trei de terapie ocupațională.
Terapia ocupațională a avut un rol important în recuperarea pacientei,aceasta participând la
activități în grup(pentru a se acomoda și socializa cu persoanele din grupă),cât și activități
individuale și are rol de a dezvolta inteligența,memoria vizială,limbajul,etc.

51

Tab.II. 11.Ilustrează evoluția bilanțului articular al pacientei
Șold Data examinării Observații
Inițial Final
Flexie Activ:90 0
Pasiv:1000 Activ:1100
Pasiv:1300
Extensie Activ:100
Pasiv:150 Activ:200
Pasiv:230
Abducție 200 300
Adducție 200 250
Rotație internă 300 300
Rotație externă 300 300
Coloana dorso -lombară
Flexie

450

600

Extensie 150
200
Înclinare 150 250
Rotire 200 250
Genunchi
Flexie Activ:900
Pasiv:1100 Activ:1200
Pasiv:1300
Extensie 900 1000
Gleznă
Flexia dorsală 100 150 Pe piciorul stâng își controla
greu mișcarea
Flexia plantară 200 300 Pe piciorul stâng își controla
greu mișcarea

52
Tab.II.1 2.Ilustrează evoluția bilanțului muscular al pacintei
Flexie Extensie Înclinare Adducție Abducție
I F I F I F I F I F
Dorso –
lombară F1 F3 F1 F2 F1 F3 – –
Șold F2 F3 F1 F3 – F2 F2 F2 F2
Genunchi F2 F3 F2 F3 – – –
Gleznă F1 F2 F1 F2

53

CAPITOLUL III:PREZENTAREA,PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA
STATISTICĂ A REZULTATELOR CERCETĂRII
III.1.Rezultate
Programul kinetic s -a desfășurat în cele mai bune condiții ce au contribuit la dezvoltarea normală
a pacientei,atât din punct de vedere fizic cât și psihic.Programul kinetic a cuprins 3 luni de
recuperare,iar acesta a avut ca scop permiterea copilului să atingă cel mai înalt grad de
funcționalitate și indepeneță.
În urma cercetării efectuate s -au constat următoarele:
 Bilanțul articular a fost efectuat după cele 6 luni de pauză,la reluarea programului kinetic
cât și în timpul desfășurării programului și la sfârșitul programului.Rezultatele au fost
comparate între ele,observând o diferență de la o testare la alta.
Prima evaluare articuară a fost efectuată la începutul programului și a fost comparată cu valorile
normale.

Tab.III.1 .Comparația valorilor

Coloana
dorso –
lombară
Mișcare Valoare normală Valoarea obținută de
pacientă
Flexie 800-900 450
Extensie 200-300 150
Înclinare 200-350 150
Rotirea 300-450 200

54
Graficul III.1.Ilustrează diferența dintre valorile considerate normale și cele obținute de
pacientă la începutul programului

Acest grafic ilustrează diferența vizibilă între valorile obținute de pacientă la începutul
programului pe mișcările coloanei dorso -lombare și valorile considerate normale.
Tab.III.2 . Comparația valorilor

Șold Mișcare Valoare normală Valoare inițială
Flexie 125 90
Extensie 20 10
Adducție 30 20
Abducție 45 20
Rotație 45 30
0102030405060708090100
Flexie Extensie Înclinare RotireValoare normală
Valoarea pacientei

55
Graficul III.2.Ilustrează diferența dintre valorile considerate normale ale șoldului și cele
obținute de pacientă la începutil programului

Acest grafic ilustrează diferența vizibilă între valorile obținute de pacientă la începutul
programului pe mișcările șoldului și valorile considerate normale.

Tab.III.3 .Comparația valorilor
Genunchi Mișcare Valoare normală Valoare inițială
Flexie 140 90
Extensie 135 90

Graficul III.3.Ilustrează diferență dintre valorile considerate normale ale
genunchiului și valorile obținute de pacientă
020406080100120140
Flexie Extensie Adducție Abducție RotațieValoare normală
Valoare inițială

56

Acest grafic ilustrează diferența vizibilă între valorile obținute de pacientă la începutul
programului pe mișcările genunchiului și valorile considerate normale.

Tab.III.4. Comparația valorilor
Gleznă Mișcare Valoare normală Valoare inițială
Flexie dorsală 20-25 10
Flexie plantară 45 20

Graficul III.4.Ilustrează diferența dintre valorile considerate normale ale gleznei și
valorile obținute de pacientă

FlexieExtensie
020406080100120140
Valoare normală
Valoare inițialăFlexie
Extensie
Flexie plantarăFlexie dorsală
01020304050
Valoare
normalăValoare
inițialăFlexie plantară
Flexie dorsală

57
Acest grafic ilustrează diferența vizibilă între valorile obținute de pacientă la începutul
programului pe mișcările gleznei și valorile consider ate normale.
În urma testării inițiale s -a costatat faptul că pacienta prezenta dificultăți în a realiza anumite
mișcări,mișcări ce urmau a fi recuperate.
La testarea intermediară,care a fost efectuată pe parcursul desfășurării programului de recuperare
s-a observat faptul că valorile obținute au crescut față de cele normale,lucru care este datorat
programului kinetic.Rezultatele obținute la testarea intermediară au fost următoarele:
Tab.III.5 .Valorile obținute după două luni de la începerea programului

Coloana dorso -lombară
Mișcare Valoarea obținută de
pacientă Valoare intermediară
Flexie 450 500
Extensie 150 200
Înclinare 150 180
Rotirea 200 220

Graficul III.5.Ilustrează diferența dintre valorile obținute de pacientă la nivelul
coloanei dorso -lombare la începutul programului și valorile intermediare

Acest grafic ilustrează progresului pacientei dup ă două luni.Se observă cresterea pe anumite
mișcări cu 5 grade(flexie și extensie).
0102030405060
Flexie Extensie Înclinare RotireValoare inițială
Valoare intermediară

58
Tab.III.6. Valorile obținute după două luni de la începerea programului

Graficul III.6.Ilustrează diferența dintre valorile obținute de pacientă la începutul
programului la nivelul ș oldului și valorile intermediare

Acest grafic ilustrează progresului pacientei după două luni.Se observă cresterea pe anumite
mișcări ale șoldului cu 5 grade pe extensie și cu 10 grade pe flexie.

Tab.III.7 Valorile obținute după două luni de la începerea programului
Genunchi Mișcare Valoare inițială Valoare intermediară
Flexie 90 95
Extensie 90 95

Valoare inițială050100
Valoare inițială
Valoare intermediară

Șold Mișcare Valoare inițială Valoare intermediare
Flexie 90 100
Extensie 10 15
Adducție 20 20
Abducție 20 25
Rotație 30 30

59
Graficul III.7. Ilustrează diferența dintre valorile obținute de pacientă la începutul
programului la nivelul genunchiului și valorile intermediare

Acest grafic ilustrează progresului pacientei după două luni.Se observă cresterea pe anumite
mișcări ale genunchiului cu 5 grade.

Tab.III.8 Valorile obținute după două luni de la începerea programului
Gleznă Mișcare Valoare inițială Valoare intermediară
Flexie dorsală 10 15
Flexie plantară 20 25

Graficul III.8. Ilustrează diferența dintre valorile obținute de pacientă la începutul
programului la nivelul gleznei și valorile intermediare

Flexie dorsalăFlexie plantară
0510152025
Flexie dorsală
Flexie plantară
Flexie dorsalăFlexie plantară
0510152025
Valoare
inițială Valoare
intermediarăFlexie dorsală
Flexie plantară

60
Acest grafic ilustrează progresului pacientei după două luni.Se observă cresterea pe anumite
mișcări ale gleznei cu 5 grade.
La sfârțitul testării intermediare s -au înregistrat o creștere considerabilă a valorilor amplitudinilor
de mișcare ale:coloanei dorso -lombare, șoldului, ge nunchiului și gleznei, fapt care a
demonstrează părinților pacientei(având în vedere vârsta mică a pacientei) importanța
exercițiului fizic cât și implicării lor.
La testarea finală și anume la sfârșitul programului valorile au fost comparate cu valorile testării
inițiale pentru a putea evidenția diferențele obținute.Valorile obținute la aceste testări au fost
următoarele:
Tab.III.9 .Valorile obținute la testarea finală

Coloana
Mișcare Valoarea obținută de
pacientă Valoare finală
Flexie 450 60
Extensie 150 20
Înclinare 150 25
Rotirea 200 25

Graficul III.9.Ilustrează creștrerea amplitudinii articulare ale coloanei dorso -lombare
la sfârșitul programului
010203040506070
Flexie Extensie Înclinare RotireValoare inițială
Valoare finală

61
La testarea finală s -au observat diferențe considerabile între valorile obținute de pacientă la
începutul programului și cele obținute dupa cele 3 luni de recuperare.
Tab.III.10 . Valorile obținute la testarea finală

Șold Mișcare Valoare inițială Valoare finală
Flexie 90 110
Extensie 10 20
Adducție 20 25
Abducție 20 30
Rotație 30 30

Graficul.III.10.Ilustrează crestrea amplitudinii articulare ale șoldului la sfârșitul
programului kinetic

La testarea finală s -au observat diferențe considerabile între valorile obținute de pacientă la
începutul programului și cele obținute dupa cele 3 luni de recuperare .Aceasta a avut o evoluție
considerabilă pe mișcările șoldului.

Valoare inițială050100150
Valoare inițială
Valoare finală

62

Tab.III.11 Valorile obținute la testarea finală
Genunchi Mișcare Valoare inițială Valoare finală
Flexie 90 120
Extensie
90 100

Graficul.III.11.Ilustrează creșterea amplitudinii arti culare ale genunchiului după
programul kinetic

La testarea finală s -au observat diferențe considerabile între valorile obținute de pacientă la
începutul programului și cele obținute dupa cele 3 luni de recuperare.Cea mai maire a avut -o pe
mișcarea de flexie a genunchiului,aceasta crescând cu 30 de grade.

051015202530
Valoare inițială Valoare finalăFlexie dorsală
Flexie plantară

63

Tab.III.12 Valorile obținute la testarea finală
Gleznă Mișcare Valoare inițială Valoare finală
Flexie dorsală 10 20
Flexie plantară 20 30

Graficul.III.12.Ilustrează creșterea amplitudinii articulare ale gleznei după
programul kinetic

Diferențele între valori există,pacienta putând să meargă fără ajutor și să efectueze mișcări cu
amplitudine mai mare.
 Bilanțul muscular a fost realizat la intrarea pacientei în programul de recuperare și la
sfârșitul acestuia.Aici s -au constatat o creștere a tonusului muscular,rezultatele fiind
următoarele:

0 10 20 30Valoare inițialăValoare finală
Flexie plantară
Flexie dorsală

64

Tab.III.13 Valorile obținute la testarea bilanțului muscular
Coloana
dorso –
lombară Mișcare Valoare inițială Valoare finală
Flexie F1 F3
Extensie F1 F2
Înclinare F1 F3

Graficul III.13.Ilustrează cresterea tonusului muscular de la nivelul coloanei doro –
lombare

Bilanțul muscular al coloanei dorso -lombare s -a îmbunătățit vizibil de la F 1 la F 3.
Tab.III.14 Valorile obținute la testarea bilanțului muscular
Șold Mișcare Valoare inițială Valoare finală
Flexie F2 F3
Extensie F1 F3
Adducție F2 F2
Abducție F2 F2

0 0.5 1 1.5 2 2.5Flexie dorsalăFlexie plantară Valoare finală
Valoare inițială

65

Graficul III.14.Ilustrează diferența dintre valorile inițiale și finale ale bilanțului
muscular al șoldului

Bilanțul muscular al șoldului s-a îmbunătățit vizibil de la F 1 la F 3,respectiv F 2

Tab.III.15 Valorile obținute la testarea finală
Genunchi Mișcare Valoare inițială Valoare finală
Flexie F2 F3
Extensie F2 F3

Graficul III.15. Ilustrează diferența dintre valorile inițiale și finale ale bilanțului
muscular al genunchiului

Bilanțul muscular al genunchiului s-a îmbunătățit de la F 2 la F 3.

0 0.5 1 1.5 2Flexie dorsalăFlexie plantarăValoare finală
Valoare inițială
0 0.5 1 1.5 2Valoare inițialăValoare finală
Flexie plantară
Flexie dorsală

66

Tab.III .16 Valorile obținute la testarea finală
Mișcare Valoare inițială Valoare finală
Flexie dorsală F1 F2
Flexie plantară F1 F2

Graficul III.16.Ilustrează cresterea tonusului muscular de la nivelul gleznei

Bilanțul muscular al gleznei s-a îmbunătățit de la F 1 la F 1.

0 0.5 1 1.5 2Valoare inițialăValoare finală
Flexie plantară
Flexie dorsală

67

CONCLUZII
La sfârșitul programului kinetic de recuperare a mielomeningoceluilui lombosacrat operat și
parapareza membrelor inferioare s -au constatat faptul că atât bilanțul articulat cât și cel muscular
s-au îmbunătățit considerabil.Bilanțul mus cular al coloanei dorso -lombare la testarea inițială
înregistra doar F 1,iar la sfârșitul programului la testarea finală s -au înregistrat schimbări,fortele
fiind crescute la F 2 și F 3.S-au remarcat schimări și la bilanțul muscular al membrului
inferior,forta șoldului și a genunchiului fiind crescută pe mișcările de flexie și extensie la forța
F3.
Și la testarea finală a bilanțului articular s -au constatat modificări pe toate segmentele
testate,amplitudinea de mișcare fiind mai mare.
La testăril e bilanțului s -au înregistrat următoarele modificări:
 Flexia șoldului a crescut de la 900 la 1100,extensia a crescut de la 100 la 200
 Flexia genunchiului a crescut de la 900 la 1200,extensia a crescut de la 900 la 1000
 Flexia dorsală s -a îmbunătățit cu 5 untăți,crescând de la 10 la 15,iar cea plantară de la 20
la 30
 Flexia și extensia coloanei s -au îmbunătațit de la 45 la 60,respectiv de a 15 la 20
În concluzie,privind cazul de față s -au înregistrat modificări remarcabile între testările inițiale și
finale ,fapt ce demonstrează importanța exercițiului fizic și a mijloacelor ajutătoare in recuperarea
mielomeningocelului lomosacrat operat și parapareza membrelor inferioare.Un alt aspect foarte
important în recuperarea pacientei a fost comunicarea cu parinții ș i implicarea lor,cât și lucrul în
echipa cu diverși specialiști.

68

BIBLIOGRAFIE
Pe suport clasic
1. Albu R. -1999-Anatomia și fizilogia omului ,Editura Corint,București
2. Cezar I. -1976 -Ghid în neurologie ,Editura Medicală, București
3. Cioroiu S.G. -2003 -Noțiuni elementare de kinetologie și masaj -Editura Universității
Transilvania,Brașov
4. Cioroiu S.G. -2006 -Esențial în anatomie și biomecanică ,Editura Universității
Transilvania,Brașov
5. Cioroiu S. G. -2009 -Kinetoterapie de la teorie la practică ,Editura Universității
Transilvania,Brașov
6. Cioroiu S.G. -2010 -Masaj -Editura Universității Transilvania,Brașov
7. Costache M.,Solomon B.,Seres -Sturm L. -1998 -Anatomia sistematică și tipografică a
membrului inferior ,Editura Universității Lucian Blaga,Sibiu
8. Fleancu A., Sechel G. -2012 -Anatomia omului -Artologie și biomecanică ,Editura
Universității Transilvania,Brașov
9. Lazăr L.Onisai -1997 -Anatomia membrelor ,Editura Universității Transivania,Brașov
10. Marcu V. -1983 -Masaj și kinetoterapie -Editura Sport -Turism,București
11. Marcu V., Dan M. -2007 -Kinetoterapie/Physiotherapy ,Editura Universității din Oradea
12. Miscălescu D.,Mailat F.,Marcu E. -1988 -Anatomia comparată a vertebrelor -Manual de
lucări practice ,Editura Universității din București
13. Nicolescu C. Th.,Voiculescu B.,Niță C., Cârmaciu R.,Sălăvăstru C .,Ciornei C. -2009 –
Anatomia și fizilogia omului -Compendiu -Editura Corint,București
14. Papilian V. -2003 -Anatomia omului -Aparatul locomotor -Vol I ,Editura ALL
15. Robănescu N. -1968 -Reeducarea neuro -motorie -Editura Medicală,București
16. Sîrbu E, Chiriac M.,Ianc D. -2012 -Fundamentele kinetoterapiei -Noțiuni și tehnici ,Editura
Universității din Oradea
17. Sbenghe T. -2002 -Kinetologia știința mișcării ,Editura Medicală,București
18. Ștefăneț M. -2007 -Anatomia omului -Vol I ,Universitatea de stat de medicină și farmacie
„Nicolae Testemițan u”,Chișinău
19. Tohăneanu A.,Călina M.L -2004 -Tehnici de mobilizare articulară ,Tipografia Universității
din Craiova

69
Pe suport electronic

1. http://bodygeek.ro/spina -bifida -sau-coloana -deschisa -o-malformatie -a-fatului -in-curs-de-
dezvoltare accesat pe 24.10.2016,ora 1700
2. http://www.desprecopii.com/ info-id-1094 -nm-Spina -Bifida -sau-ruptura -de-coloana.htm#
accesat pe 26.10.2016,ora 1300
3. http://www.esanatos.com/anatomie/Maduva -spinarii -caile -medulare72375.php# acces at
28.10.2016,ora 1400
4. http://sanatate.aseta.xyz/mielomeningocele/index.htm accesat pe 1.11.2016,ora 1312
5. http:// sante.canoe.ca/condition/getcondition/spina -bifida accesat pe 1.11.2016,ora 1300
6. Victor Ghicavîi, Valentin Gudumac ,2015, Disrafismul spinal la copil
http://old.ms.gov.md/_files/15138 -protocol%2520national%2520dizrafie%2520spinala.pdf
accesat pe 5.11.2016,ora 1520
7. conf. univ. dr. Marius Moga ,dr.Ramona Spulber ,2010, DEFECT COMPLEX DE TUB
NEURAL – NEURAL TUBE DEFECT (NTDS )
http://webbut.unitbv.ro/jmb/JMB%202010%20nr.4/031_caz_clinic_moga.pdf accesat pe
10.11.2016,ora 1900
8. http://es.slideshare.net/esmeraldapinal/meningocele -y-mielomeningocele accesat pe
12.11.2012,ora 1400
9. Drăgulin Oana , Articulația coxo -femurală
http://anatomie.romedi c.ro/articulatia -coxofemurala -soldul accesat pe 15.11.2016,ora 2230
10. Medicine Conspectus ,2014, Coxalul.Centura membrului inferior
http://medicineconspectus.blogspot.ro/2014/04/coxalul -centura -membrului -inferior.html
accesat pe 15.11.2016,ora 2137
11. http://www.scrigroup.com/sanatate/SISTEMUL -OSOS54455.php accesat p e 15.11.2016,ora
2135
12. http://sistemul -osos.weebly.com/oasele -membrelor.html accesat pe 15.11.2016,ora 2130
13. Dr.Neagu Oana -Raluca,2012, Măduva spinării http://anatomie.romedic.ro/maduva -spinarii
accesat pe 16.11.2016,ora1656
14. Dr.Andrei Bogdan,2015 , Articulația genunchiului http://www.lectiadeortopedie.ro/notiuni –
de-anatomie/articulatia -genunchiului/ accesat pe 16.11.2016,ora 1629
15. Dr.Andrei Bogdan,2015, Articulația șoldului (coxo -femurală)
http://www.lectiadeortopedie.ro/notiuni -de-anatomie/articulatia -soldului/ accesat pe
16.11.2016,ora 1541

70
16. http://www.prostemcell.org/tulburari -neurologice/vez ica-urinara -neurogena.html accesat pe
21.11.2016 ,ora 1319
17. Dr. Andrei Manu Marin, Cateterizarea intermitentă curată (CIC) în tratamentul pacienților
cu vezică neurologică
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:http://www.andrei -manu –
marin.ro/cateterizarea -intermitenta -curata-cic-in-tratamentul -pacientilor -cu-vezica –
neurologica/&gws_rd=cr&ei=q9AyWMCqF8LlUeKCvvgM accesat pe 21.11.2016,ora 1410
18. http://www.scritub.com/medicina/PARALIZIA -Sl-PAREZE -ALE -NERVIL3113132223.php
accesat pe 21.11.2016,ora 1518
19. Psih.Mădalina Simion,2015, Spină bifidă:considerații cenerale
,http://www.neuropsiholog.ro/spina -bifida -consideratii -generale/ accesat pe 21.11.2016,ora
15
20. http://www.nhs.uk/Conditions/Spina -bifida/Pages/Treatment.aspx accesat pe 28.11.2016, ora
1650
21. http://www.has -sante.fr/portail/upload/docs/application/pdf/2015 –
04/pnds_mpr_has_spina_bifida_04_2015.pdf accesat pe 28.1 1.2016,ora 17
22. Dawn James,2015, Physical Therapist's Guide to Spina Bifida
http://www.moveforwardpt.com/SymptomsConditionsDetail.aspx?cid=ae3cdc05 -62eb -4a47 –
a8b9 -ae079d3b3f5b accesat pe 5.12.2016,ora 1330
23. https://www.ucsfbenioffchild rens.org/conditions/spina_bifida/treatment.html accesat pe
6.12.2016,ora 13
24. Dr.Mârza Dănilă D.,2012 -2013, Bazele generale ale kinetoterapie
http://cadredidactice.ub.ro/marzadoina/files/2012/12/curs -bazele -generale -ale-kinetoterapiei –
ifr.pdf accesat pe 6.12.2016,ora 17
25. http://wikieducator.org/Lesson_2 0:_Disability_and_Rehabilitation_Part_2 accesat pe
7.12.2016,ora 14
26. Dr.Meet Lisa, 2012 , How is spina bifida treated
27. http://www.mychildwithoutlimits.org/und erstand/spina -bifida/spina -bifida -treatment/ accesat
pe 7.12.2016,ora 19
28. Yolanda Smith, 2016, Spina bifida treatament , http://www.news -medical.net/health/Spina –
Bifida -Treatment.aspx accesat pe 28.12.2016,ora 16
29. Isan Al. Jashi,Gladys Cristina Al. Jashi,Aida Gabriela Christave,2016, Spina Bifida ,
http://w ww.balkanmedicalunion.com/pdfs/2016 -2-243.pdf

71