Specializarea Jurnalism și Științe ale comunicării [304218]
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Facultatea de Litere
Specializarea Jurnalism și Științe ale comunicării
LUCRARE DE LICENȚĂ
Politica la „firul ierbii”: alegeri și mesaje electorale într-o [anonimizat]. univ. dr. Lucian Dîrdală Absolvent: [anonimizat] 2018
Introducere
România este un stat cu o [anonimizat], aflată la confluența unor țări cu un grad de dezvoltare diferit. [anonimizat] a oferi un viitor cât mai bun pentru cetățeni. [anonimizat]-o epoca în care clasa politică este dezinteresată de cerințele și nevoile poporului. [anonimizat], datorită faptului că întâlnim o altă categorie de persoane și ne raportăm la o altă mentalitate. Din cele prezentate mai sus este evident că arta de a conduce este foarte importantă pentru că politicienii au la îndemână un instrument foarte puternic: forța de a-i convinge pe cetățeni să îi aleagă. [anonimizat] o alegere cu privire la modul în care ne raportăm existența în funcție de acțiunile celor care ne conduc. Desigur, rămâne la latitudinea fiecăruia maniera în care alege să folosească această forță. Nu trebuie să ne mire că do ar o mică parte o [anonimizat], în timp ce majoritatea o folosesc în scopuri reprorabile. Lucrarea de față explorează comportamentul oamenilor politici ca instrument de construcție a imaginii comunei în contextul alegerilor locale din Băcești a anului 2016. Materialul investigheză acțiunile desfășurate de către principalii competitori: [anonimizat], Pădurean Traian Ciprian și Blaj Ștefania ca parte a eforturilor realizate pentru a [anonimizat]. În vremurile acestea, o [anonimizat]. [anonimizat], nu a făcut decât să aducă localitatea la un nivel scăzut în comparație cu alte regiuni. De-a [anonimizat] a apelat la strategerii prin care a [anonimizat]. [anonimizat], lansarea candidat: [anonimizat], a însemnat un risc asupra statusului meu social în comunitate. [anonimizat] s-a simțit atacat în momentul în care am fost determinată să cercetez cât mai mult pentru depistarea unor probleme și aflarea unor informații utile. Neavând experiență ci doar o pasiune pentru politică, a fost o [anonimizat] a specializării jurnalism. Lucrarea este structurată pe cinci capitole. [anonimizat], [anonimizat]. Capitolul cinci cuprinde partea teoretică: studiu de caz în care am prezentat politica comunei și desfășurarea alegerilor locale din 2016. De asemenea am tratat și prezența mass mediei care, nu a avut un impact major însă a determinat cetățenii să declanșeze conflicte în mediul online, pe baza informațiilor deja cunoscute dar promovate de presă.
Capitolul I – Democratizarea și democrația în România
1.1 Definirea conceptelor de democratizare, democrație și origine
A introduce democrația la sfârșitul unui regim întemeiat pe principii marxiste, leniniste și stalimiste este cel mai complicat lucru. În urmă cu aproximativ două mii patru sute de ani, în Grecia antică, a apărut conceptul politic numit democrație. Aceasta a evoluat de-a lungul istoriei regăsindu-se astăzi, într-o formă ce variază de la stat la stat, în funcție de nivelul economic, condițiile sociale, sau de practicile politice existente. Tot în Grecia antică, putem regăsi sensul etimologic al democrației, semnificând autoritatea poporului. Cu toate acestea, sensul acestui termen a tolerat o serie de modificări, însușind diferite forme pe parcursul istoriei, dar baza conceptului a rămas neschimbată. Potrivit dorințelor poporului, a fost introdus un nou regim cu aspirații democratice. Suprimarea comunismului a semnificat un răspuns afirmativ la cererea acestora, de a concesiona situațiile din trecut. Cu toate acestea, popularitatea democrației ca slogan vine din capacitata ei de a prezenta lucruri distincte pentru grupuri diferite ale societății. Masele populare sunt cele care vin în sprijinul unei noi democrații, în competiție cu alte regimuri. O notă specifică guvernării democratice este marcată de „fundamentarea acesteia pe persuasiune (practicată în dublu sens, atât dinspre guvernanți, cât și dinspre exponenții societății civile) și pe acordul majorității privind modul și condițiile de utilizare a forței. Spre deosebire de regimurile autoritare, democrația poate supraviețui doar dacă beneficiază de suportul politic al cetățenilor. Absența unui suport semnificativ al populației pentru regimul democratic s-a dovedit a fi cauza întâlnită cu cea mai mare frecvență în situațiile de abandonare a democrației și de revenire la un regim autoritar”. În România, estimațiile performanței sistemului democratic au marcat o tendință progresivă care poate fi apreciată drept un ascendent în materie de consolidare democratică. Păstrarea suportului populației depinde insă de capacitatea acestui tip de regim politic de a furniza ceea ce oamenii așteaptă de obicei de la orice guvernare: facilitarea dezvoltării economice, a echității în distribuirea resurselor și în alocarea beneficiilor, furnizarea dreptății sociale prin actele de justiție, asigurarea ordinii sociale în plan intern și a securității naționale în raport cu alte state. Lipsa de performanță, care afectează în timp rezerva de legitimitate a regimului democratic, se poate dovedi principalul obstacol pentru perpetuarea și consolidarea democrației. Pericle susținea că o „constituție este numită democrație deoarece puterea nu este în mâinile unei minorități, ci aparține întregului popor”. Cu toate acestea, Platon considera că poporul trebuie condus de cei mai înțelepți, fiindcă cetățenii ar putea cădea în anarhie dacă se vor lăsa conduși de propriile idei. Din punctul de vedere a lui Rousseau, conceptul de democrație avea o semnificație diferită, ilustrând faptul că „deputații poporului nu sunt și nici nu pot fi reprezentanți lui; decât mandarii lui și nu pot să hotărască nimic definitiv. Orice lege pe care n-a ratificat-o poporul în persoană este nulă; nici nu este lege”. Democrația este un fenomen complex, care, treptat a provocat mai mulți filosofi spre o analiză a acesteia. Totuși, la baza oricărei cercetări a regimurilor democratice necesită dezvoltarea și definirea acestui concept pentru a se întelege despre ce este vorba. Totuși, democrațiile reale sunt cu totul diferite, de teoriile asupra acesteia . Distanța între teoretizări și realitate măsoară spațiul care, din când în când, ținând seama de timpuri și de sisteme politice, trebuie sau poate fi acoperit. Totodată, această distanță indică motivele, de multe ori ușor de înțeles, justificate, ale nemulțumirii față de democrațiile existente, și explică de ce se întâmplă ca în regimurile democratice să apară tentative mai frecvente și mai incisive de reforme instituționale, politice și social-economice. Tensiunea – considerată uneori ca element constitutiv al democrațiilor care au existat pînă acum și care există încă – dintre democrația așa-zis formală, pentru că se bazează pe respectarea regulilor și procedurilor, și democrația așa-zis substanțială, pentru că urmărește rezultatele procedurilor formale în ceea ce privește egalitatea și bunăstarea cetățenilor, reprezentată în esența discursului filosofic, teoretic, politic, empiric asupra democrației.
1.2 Aspecte teoretice
În opinia lui Schumpeter „pentru a atribui calificativul democratic unui regim, este important ca participarea electorală să fie permisă tuturor cetățenilor, dar este la fel de important ca cetățenii să-și poate exercita liber activitățile considerate fundamentale pentru organizarea votului (petiții, critici, demonstrații) și drepturile considerate indispensabile pentru viața democratică ( adunări, exprimare, presă)”. Giovanni Sartori ne indică să realizăm un echilibru între idealurile formulate de teoria democratică și practicile întreprinse de către regimurile democratice. Prin încercarea acestuia de a defini acest concept în lucrarea Teoria democrației reinterpretată arată că noțiunea esențială este accea de „democrație politică” și că, astăzi vorbim despre „democrație socială”, „democrație economică”, „democrație industrială” doar într-un sens nonpolitic sau subpolitic, subordonat. Democrația în sens politic este o macrodemocrație pe scarǎ largǎ, întrucât democrația grupurilor și platformelor presupune o microdemocrație. Cu alte cuvinte democrația politicǎ este democrația suveranǎ supraordonatǎ, în timp ce celelalte democrații sunt democrații subordonate. În acest caz, când folosim termenul de democrație, desemnǎm democrația politicǎ, iar conceptul de democrație este, într-un sens esențial, „un concept politic”. În sens literal, democrația înseamnǎ „puterea poporului”, dar adesea realitatea nu corespunde teoriei. Deși democrația are un sens literal exact, lucrul acesta nu ne ajutǎ sǎ înțelegem ce este o democrație realǎ. Lista cea mai cuprinzătoare cu condițiile necesare pentru crearea unui regim democratic a fost formulată de Dahl și este întocmită pe baza garanțiilor ce trebuie acordate cetățenilor, a drepturilor de a promova și de a se apăra, așa încât preferințele lor să conteze cu adevărat în acțiunile guvernanților aleși, după modelul sugerat de către Schumpeter. După cum a identificat Robert Dahl „istoria democrației este tot atât de mult o istorie a eșecurilor, pe cât este o istorie a cucceselor; a eșecurilor de a depăși limitele existente, a unor realizări de excepție dar și de moment, urmate de înfrangeri masive și, uneori a ambițiilor utopice urmate de deziluzie si disperare. Raportate la idealul ei extrem de exigent, imperfecțiunile oricărei democrații reale sunt atât de evidente și cât mai mari, încât discrepanța palpabilă dintre real și ideal stimulează în mod constant speranțele potrivit cărora idealul poate deveni real”. În paragraful de mai sus am menționat de metoda economistului și teoreticianului politic austriac Joseph A. Schumpeter. Ea vine pe fondul unei teorii clasice, în condițiile în care democrația nu înseamnă conducerea efectivă de către popor, ci doar că „poporul are ocazia să accepte sau să refuze oamenii ce trebuie să-l conducă”. Din perspectiva teoreticianului, desfășurarea competiției între elite presupune o serie de factori: „conducere de calitate în cadrul partidelor, automia elitelor față de stat, o birocrație independentă, o opoziție și o societate civilă care acceptă regulile jocului; și o cultură politică a toleranței și compromisului”.
1.3 Concepția lui Robert Dahl despre democrație
Democratizarea este un „proces de învățare, iar încercarea și eroarea este cea mai cunoscută formă de învățare politică. Acesta face dinamica demicratizării nesigură, în special în țările post-comuniste în care atât guvernanții cât și cetățenii sunt «amatori» în domeniul democrației”. Conform părerii autorului, termenul de democrație, pe care îl înlocuiește cu cel de „poliarhie”, este remarcat a fi ca „un regim politic și, în același timp (dacă este ințeleasă istoric), ca un set de instituții ce au rezultat din eforturile de a liberaliza și a face mai „cuprinzătoare” instituțiile statului națiune, de asemenea poliarhia poate fi ințeleasă ca un sistem de drepturi, prin care anumite drepturi sunt garantate și protejate, precum și ca un sistem de control politic asupra liderilor”. Robert Dahl susține că evoluția unui sistem politic poate permite existența unor relații de opoziție, de rivalitate sau de concurență între guvern și opozanții săi reprezintă un element important al democratizării. Receptivitatea guvernului la cerințele cetățenilor este o trăsătură fundamentală a democrației. Așadar, acest termen se asociază cu un sistem politic care să se definească printr-o predispunere față de populație. Se pot diversifica diferite regimuri politice în funcție de măsura în care se permite opoziția, contestația sau concurența politică. Acestea se deosebesc și în funcție de proporția în care populația are dreptul să participe, pe baze mai mult sau mai puțin egale, la contestarea și controlul guvernului. De exemplu, dreptul de a vota în cadrul unor alegeri libere se pliază pe ambele dimensiuni. Cu cât este mai mare procentul cetățenilor, care faciliează de acest drept, cu atât este mai amplu regimul respectiv. Astfel democratizarea este construită din cel puțin două dimensiuni: dreptul la renegarea publică și dreptul la participare. În cadrul teoriei lui Dahl sunt propuse anumite criterii prin care enunță că respectarea lor implicând o serie de exigențe morale fundamentale. Acestea sunt:
Participarea efectivă. În esență, înainte de a fi adoptată o măsură politică, în cadrul societății, membrii au șanse egale și în a-și exprima punctul de vedere în fața oamenilor politici.
Egalitatea votului. Toate voturile trebuie să fie enunțate ca fiind egale iar în situația în care se desfășoară votul, fiecare cetățean necesită de oportunități reale.
Înțelegere luminată. Analizarea politicilor alternative au la bază înțelegerea consecințelor realizate de membrii societății în contextul oportunităților reale și egale.
Controlul agendei publice. Politicienii trebuie să țină cont de perspectivele cetățenilor în vederea întreprinderii unor decizii pe care populația le respectă. De asemenea membrii ar trebui să aibă posibilitatea de a decide ce va fi introdus în agenda politică.
Cuprinderea adulților. Rezidență permanenții adulți dintr-o societate ar trebui să beneficieze de drepturi depline în procesul de luare a deciziilor cu privire șa primele patru criterii menționate.
În cadrul unei democrații ideale, criteriile menționate anterior impun condiții care trebuie satisfăcute: separarea puterilor în stat, respectarea procedurilor legale, alegeri libere și echitabile, asumarea unor valori precum: cooperarea, compromisul, toleranța, pragmatismul etc. În consecință, se poate afirma, alături de Robert Dahl, că „pentru ca o țară să își sporească perspectivele stabilității democratice, atât cetățenii cât și liderii politici trebuie să susțină cu fermitate ideile, valorile și practicile democratice. Cel mai sigur sprijin este obținut atunci când aceste convingeri și predispoziții sunt adânc împământenite în cultura acelei țări și sunt transmise în mare parte de la o generație la alta”.
1.4 Teza sociologului politic Seymour Martin Lipset
Din punctul de vedere al autorului, sistemele economice cele mai dezvoltate sunt cele care reușesc să creeze și să mențină un regim democratic și și-a propus să stabilească o relație de tip cauză-efect. Așadar, în primul caz susținea că numai probabilitatea că sistemele socio-economice cu un anumit nivel de dezvoltare să fie regimuri democratice, ca sistemele să beneficieze de o dezvoltare la acest nivel socio-economică. În al doilea caz, s-ar putea formula o lege sociologică potrivit căreia sistemele socio-economice care depășesc anumite trepte de industrializare, urbanizare, alfabetizare și venitul pe cap de locuitor vor da naștere unor regimuri democratice. Teza lui Lipset era, în intențiile lui Pasquino, mai apropiată de o relație cauză – efect, fiind reformulată în diverse moduri de către cercetători care consideră destul de relevantă legătura stabilită în condițiile socio-economice și regimul politic, referindu-se în mod special la două aspecte. Din perspectiva unor cercetători: „pentru afirmarea democrației nu contează atît caracteristicile agregate ale sistemului soci-oeconomic, cât, mai degrabă, absența dezechilibrelor și inegalităților semnificative dintre diferite grupuri sociale. Un regim democratic se afirmă atunci când inegalitățile socio-economice nu pot coexista cu un regim politic în care puterea ar trebui distribuită într-o manieră oarecum egalitară. Se poate preciza că este posibilă și susținerea contrariului, adică democrația tinde să reducă și să controleze inegalitățile socio-economice, iar dacă nu reușește, deschide calea unor soluții autoritare”.
1.5 Noțiuni despre democrația actuală a României
În ultima perioadă, putem identifica aspecte negative ce au afectat situația democratică a României. Conform unui grafic publicat de The Econimist, țara noastră are calificative care pun în contradicție criteriile ilustrate în teoria lui Dahl, fiind numită o „democrație defectuoasă”. Practicile antidemocratice se amplifică constant în societatea actuală, una dintre acestea fiind controlarea atribuțiilor Curții Constituționale, cu toate că deși se află pe ultimul loc ca democrație în Europa, conform raportului Democracy Index 2017 by Economist Intelligence Unit este acceptată și considerată funcțională. Poporul și constituția pun la dispoziție Parlamentului puterea prin care adoptă legi. Guvernul însă, nu este preocupat de interesele cetățenilor ci de structurile administrative și tehnicile caracteristice. Din ce am menționat se poate considera că există o competiție între aceste puteri în care Parlamentul este prioritar dar cu toate acestea, realitatea-i diversă. Monopolizarea puterii legislative se desfășoară cu acordul Parlamentului ce impun în Guvern oameni politici care să-l reprezinte, dar care sunt autoritari în ceea ce privesc interesele personale. Deciziile pe care aceștia le-au exercitat de-a lungul timpului, au stârnit controverse asupra populației, declanșând revolte. Conform opiniei jurnalistului Mihai Tatulici, „ «această organizație» e captivă de două ori: odată pentru că trebuie să îndeplinească programul de guvernare al partidului ajuns la putere și apoi pentru că trebuie să guverneze cu acordul Parlamentului. E, constituțional vorbind, cea mai puțin independentă putere a statului democratic”. În concluzie, democrația înseamnă libertate și egalitate iar deținătorii puterei politice sunt aleși de populație prin intermediul alegerilor libere. Cu toate acestea, politicienii au îndatorirea de a lua în considerare anumite principii și reguli de bază care să îndeplinească cerințele împuse de majoritatea poporului.
Capitolul II – Cadru juridic – legea administrației publice locale și legea alegerilor locale
2.1 Administrația publică locală
Administrația publică locală este a doua componentă fundamentală a administrației publice, alături de administrația publică centrală. Deosebirile esențiale dintre cele două tipuri de administrație, centrală și locală sunt localizate în limitele competențelor lor teritoriale și de la faptul că autoritățile administrației publice locale sunt legitimate democratic prin alegeri libere desfășurate în unitatea administrativ-teritorială. Administrația publică locală este definită ca fiind „un ansamblu de autorități administrative autonome alese care, în regim de putere publică, rezolvă treburile publice din comune, orașe și județe și prestează către colectivitățile respective servicii publice de interes local, exercitând și funcții de natură politică, administrativă și economico-financiară”. În conformitate cu art. 3 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 prin colectivitate locală se înțelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială. Textul a fost interpretat în sensul că fiecare colectivitate locală reprezintă „o entitate distinctă de suma indivizilor care o compun, titulară de autonomie locală administrativă, cu o voință juridică proprie”. În această interpretare s-a accentuat aspectul libertății exercițiului unor competențe de natură administrativă, care însă sunt delegate neexistând o competență generală de determinare proprie a competențelor ce vor fi exercitate. Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (3) din Constituție teritoriul României este organizat în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii. În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, modificată și completată, comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale. Autoritățile administrației publice locale sunt consiliile locale, (comunale, orășenești și municipale) consiliile județene, ca autorități deliberative, și primarul și președintele consiliului județean ca autorități executive. Primarul, consilierii locali, președintele consiliului județean și consilierii județeni sunt aleși locali și îndeplinesc o funcție de autoritate publică. În doctrină au fost reținute următoarele funcții ale administrației publice locale:
funcția politică prin care se contribuie la dezvoltarea democrației participative și se limitează puterea guvernanților pe plan local prin transferarea responsabilității problemelor locale către colectivitățile locale
funcția administrativă prin care se rezolvă treburile publice și se organizează serviciile
publice de interes local, în vederea satisfacerii nevoilor și intereselor locale
funcția economico-financiară în baza căreia se administrează bunurile proprietate publică sau privată ale unității administrativ-teritoriale și se stabilesc și percep taxele și impozitele locale.
Principiile de organizare și funcționare ale administrației publice locale desemnează totalitatea prescripțiilor generale cu caracter obligatoriu, înscrise în Constituție și legi, care stabilesc direcțiile fundamentale în baza cărora se constituie, se organizează și funcționează autoritățile administrației publice locale, raporturile care se stabilesc între ele și formele de control incidente. Constituția României prevede, în cuprinsul art. 120, trei principii de bază ale administrației publice locale:
principiul descentralizării;
principiul autonomiei locale;
principiul deconcentrării serviciilor publice.
La acestea se adaugă dreptul minorităților naționale de a-și folosi limba națională în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate atunci când au o pondere semnificativă într-o unitate administrativ-teritorială. În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul următoarelor principii:
principiul descentralizării;
principiul autonomiei locale;
principiul deconcentrării serviciilor publice;
principiul eligibilității autorităților administrației publice locale;
principiul legalității;
principiul consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.
Cu privire la particularitățile acestor principii s-a reținut că sfera lor de aplicare cuprinde atât administrația publică de la nivel de bază (comună, oraș, municipiu) cât și administrația publică de nivel intermediar (județ). Toate principiile au o dublă natură, constituțională și legală.În conformitate cu dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 aplicarea principiilor mai sus-enunțate nu poate aduce atingere caracterului de stat național, unitar și indivizibil al României.
2.2 Consiliul local
Consiliul local este autoritate deliberativă a administrației publice locale prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii și se rezolvă treburile publice din aceste unități administrativ-teritoriale. Consiliul local este compus din consilieri locali, aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pe circumscripții electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale, de către cetățenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să-și exercite mandatul. Pentru alegerea consiliilor locale fiecare comună, oraș, municipiu și subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului constituie o circumscripție electorală. Potrivit dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, în funcție de numărul locuitorilor comunei, orașului sau municipiului, numărul consilierilor locali variază între 9, pentru o unitate administrativ-teritorială cu un număr de până la 1.500 de locuitori, și 31, pentru o unitate administrativ-teritorială cu un număr de peste 400.000 locuitori. Comuna Băcești dispune de un consiliu local format din treisprezece membri, cu o populație de 5000 de locuitori. Constituirea consiliului local se face în condițiile art. 30-35 din Legea nr. 215/2001. Termenul de constituire a consiliului local este de maxim 20 de zile de la data alegerilor, iar procedura debutează cu convocarea consilierilor declarați aleși de către prefect. De la data constituirii consiliul local își exercită mandatul până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou ales. Mandatul consiliului local este de patru ani și poate fi prelungit, doar prin lege organică, în caz de război sau catastrofă. Consilierul local are statutul de ales local astfel că exercitarea mandatului, protecția legală a mandatului, drepturile și obligațiile, precum și răspunderea lor este reglementată prin dispozițiile Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, modificată și completată. Din analiza dispozițiilor legale aplicabile putem reține următoarele drepturi ale consilierilor locali:
dreptul de primi o indemnizație pentru participarea la ședințele consiliului local și ale comisiilor de specialitate;
dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectuează în îndeplinirea mandatului;
dreptul de a primi de la primar, prin intermediul secretarului unității administrativteritoriale și al aparatului de specialitate, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare informațiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului.
În categoria obligațiilor consilierilor locali menționăm următoarele:
obligația de a respecta Constituția, legile și regulamentul de funcționare a consiliului local, de a se supune regulilor de curtoazie și disciplină și de a nu folosi în cuvântul lor sau în relațiile cu cetățenii expresii injurioase, ofensatoare sau calomnioase;
obligația de a nu lua parte la deliberarea și la adoptarea hotărârilor care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor;
obligația de a depune în termen de 15 zile de la data declarării consiliului ca legal constituit a declarației pe proprie răspundere privind interesele personale și de a reactualiza annual această declarație;
obligația de a da dovadă de probitate, discreție profesională, cinste și corectitudine;
obligația de a nu lipsi de la lucrările consiliului local sau ale comisiilor de specialitate din care fac parte, cu excepția cazurilor stabilite prin regulamentul de funcționare a consiliului;
obligația de a organiza periodic întâlniri cu cetățenii și să acorde audiențe;
obligația de a participa la cel puțin un curs de pregătire în domeniul administrației publice locale, în decursul primului an de mandat;
obligația de a prezenta un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului unității administrativ-teritoriale;
obligația de a prezenta în termen de 30 de zile de la încheierea unei misiuni oficiale a unui raport privind deplasările efectuate.
Atribuțiile consiliului local sunt prevăzute în cuprinsul Legii nr. 215/2001. Legiuitorul a optat pentru clasificarea atribuțiilor, urmată de enumerarea activităților necesareexercităriilor:
atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local;
atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului;
atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului;
atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni;
atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern.
2.3 Primarul
Primarul este organ al administrației publice locale cu caracter executiv și în exercitarea atribuțiilor sale îndeplinește o funcție de autoritate publică. El este șeful administrației publice locale și reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție. Fiecare comună, oraș, municipiu și subdiviziune a municipiului are câte un primar. Condițiile de eligibilitate prevăzute de art. 4-5 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale pentru ca o persoană să poată fi aleasă primar sunt următoarele:
este cetățean român sau cetățean al Uniunii Europene;
are vârsta de cel puțin 23 de ani împliniți până în ziua alegerilor inclusiv;
nu face parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituție (judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabiliți prin lege organică);
are domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie aleasă.
Validarea alegerii primarului se face în termen de douăzeci de zile de la data desfășurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau orașul, de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei. În cazul în care judecătorul constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea primarului s-a făcut prin fraudă electorală, dispune invalidarea mandatului. Mandatul primarului este de 4 ani și se exercită de la depunerea jurământului, până la depunerea jurământului de către primarul nou ales. Primarul are statutul de ales local astfel că exercitarea mandatului, protecția legală a mandatului, drepturile și obligațiile, precum și răspunderea lui este reglementată prin dispozițiile Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, modificată și completată. Acesta este complex, el fiind atât autoritatea care reprezintă colectivitatea teritorială care l-a ales cât și autoritatea care reprezintă puterea statală la nivelul unității administrativ-teritoriale. Din analiza dispozițiilor legale aplicabile putem reține următoarele drepturi ale primarului:
dreptul de a primi o indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției de primar;
dreptul a i se suspenda contractul individual de muncă sau actul de numire în cadrul unei instituții ori autorități publice, respectiv la regii autonome sau la societăți cu capital integral ori majoritar de stat sau ale unităților administrativ-teritoriale;
dreptul ca după încetarea mandatului, timp de doi ani, să nu i se poată modifica sau desface contractul de muncă ori de a nu fi eliberat din funcție pe motive ce nu îi sunt imputabile;
dreptul la decontarea, în condițiile legii, a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului;
dreptul de a beneficia de concedii de odihnă, concedii medicale, concedii fără plată, precum și de concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite;
dreptul de a beneficia de plata cursurilor de pregătire, formare și perfecționare profesională organizate de instituții specializate, în decursul mandatului.
Din categoria obligațiilor primarului menționăm următoarele:
obligația de a exercita funcția de primar cu bună-credință și fidelitate față de țară și de colectivitatea care l-a ales;
obligația de a pune la dispoziție consilierilor locali, la cererea acestora, prin intermediul secretarului și al aparatului de specialitate, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare, informațiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului;
2.4 Viceprimarul
Viceprimarul nu este o autoritatea administrației publice locale, deoarece legea nu-i conferă atribuții proprii, pentru a căror exercitare să emită acte administrative de autoritate. Potrivit dispozițiilor art. 57 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 el este subordonat primarului și înlocuitorul de drept al acestuia. Acesta este ales cu votul secret al majorității consilierilor în funcție, din rândul membrilor consiliului local. Durata mandatului este egală cu durata mandatului consilierilor. Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul își păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizația aferentă acestui statut. Atribuțiile viceprimarului nu sunt delimitate în mod expres de lege, art. 57 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 lăsând libertatea primarului de a delega o parte din atribuțiile sale viceprimarului. Viceprimarul are statutul de ales local astfel că exercitarea mandatului, protecția legală a mandatului, drepturile și obligațiile, precum și răspunderea lor este reglementată prin dispozițiile Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, modificată și completată.
Capitolul III – Alegeri și campanii electorale: noțiuni de bază
3.1 Aspecte teoretice
Campania electorală reprezintă o strategie prin care partidele și candidații încearcă să obțină un scor electoral cât mai bun. Prin aceasta, oamenii politici încearcă să câștige încrederea și votul cetățenilor, având caracteristici pe care trebuie să le însușească și să le observe pe parcursul desfășurării activității. În mod principal, campania este determinată de putere. Candidații trebuie să aibă o atitudine care să impresioneze populația și să evidențieze calitățile individului. Alfred Bulai a definit campania electorală astfel: „o rezultantă a activităților dezvoltate de actorii politici, de instituțiile media, independent sau la cererea acestora, ca și a acțiunilor sociale dezvoltate la nivelul societății civile”. Modalitățile de desfășurare a unei campanii s-au schimbat pe parcursul anilor. Acum sunt discuții din ce în ce mai numeroase despre marketingul electoral. În anul 1936, președintele american Franklin Delano Roosevelt a desfășurat prima campanie bazată pe obictive, incluzând o relație structurată cu presa, în încercarea de a obține un nou mandat. După inițierea utilizării în campania electorală a sondajelor de opinie, tehnică lansată, de George Horace Gallup în 1933, acestea au devenit un instrument esențial. Din perspectiva lui Razvan Zaharia, marketingul electoral este definit ca: „o activitate formală, sistematică și fundamentată științific, desfășurată de o entitate politică identificabilă, în vederea obținerii unui răspuns favorabil, în privința unei probleme politice, din partea unui public prederteminat, prin intermediul unei promisiuni adaptate la nevoile acestuia”.
Pentru ca strategia să fie una eficientă, candidații sunt nevoiți să cunoască cât mai multe despre nevoile și probleme alegătorilor. Trebuie să adune informații despre situația financiară, comportamentul pe care l-au avut la alegerile precedente, zona de dezvoltare în care locuiesc, să știe cărui tip de populație se adresează. Sursele principale pe care s-ar putea baza ar fi sondajele sau analizele electorale. Într-o campanie electorală, candidații se confruntă cu diferite categorii sociale care au viziuni fixe asupra unor idei politice. Aceste tipuri nu necesită implicare masivă, fiindcă există șanse minime în schimbarea perspectivelor și ar înseamna mai multă pierdere de timp. Așadar nu ar trebui să se pună accentul pe grupul care are deja alți susținători ci pe cetățenii care sunt neutri și nu sunt încă deciși cu cine să voteze.
3.2 Etapele clasice ale unei campanii electorale
În cadrul acestei activități, desfășurarea se realizează prin anumite etape și anume:
Cercetarea mediului politic
Analiza situației interne și externe în privința candidatului
Marketing strategic
Stabilirea obiectivelor și a strategiei de campanie
Comunicarea, distribuția și planul de organizare
Categoriile de public țintă ale candidatului
3.3 Resurse utilizate în campaniile electorale
Pe lângă planul strategic, campania electorală are ca scop acumularea a mai multor voturi care este determinată de anumite mijloace de comunicare și resurse. Pentru obținerea rezultatului dorit, trebuie folosite: resursele financiare, resursele electorale, umane și de timp.
3.3.1 Resursele financiare
În campaniile electorale banii de care dispune partidul trebuie gestionați în mod eficient pentru a nu a avea probleme în desfășurarea acesteia. Se spune că, uneori, suma nu este suficientă pentru desfășurarea tuturor activităților. În principiu, aceasta este folosită pentru:
Desfășurarea de evenimente (întâlniri cu cetățenii, prezentarea candidaturii și a echipei);
Printarea materialelor de promovare (afișe, pliante, scrisori, fotografii, calendare);
Realizarea unor materiale difuzate în mass media (spoturi video și audio).
În cursul Dorinei Tudor este specificat că „nu trebuie supralicitat raportul dintre banii investiți și voturi în campania electorală, deoarece decizia de vot nu se ia exclusiv prin prisma ofertei electorale din timpul campaniei”. De aceea cei mai mulți dintre candidați, folosesc alte mijloace de comunicare către populație, accea de a transmite informații prin intermediul mass mediei și a jurnaliștilor. Schnur relatează într-un document următoarea concluzie: „Primirea de către votanți a mesajului electoral prin ambele forme de comunicare, paid media și earned media, mărește semnificativ potențialul impact al acestuia. De aceea, se poate afrima că, la fel ca în multe alte circumstanțe, comunicarea politică în întregul său înseamnă mai mult decât suma părților componente”. În România și nu numai, sunt folosite campaniile outdoor ce au înclud în primul rând panourile și afișele politice. În afară de banii alocați acestor materiale, trebuie să se țină cont de spațille unde sunt poziționate, pentru a nu încurca celelalte panouri și afișe publicitare.
3.3.2 Resursele electorale
Confruntările candidaților nu se rezumă doar la procentele pe care le au aceștia sau partidele. Resursele electorale nu se concentrează pe aspectul despre care am menționat, ci și mesajele transmise, familia din care provin, afacerile pe care le întreprinde, trecutul cât și imaginea pe care și-au făcut-o de-a lungul carierelor. Totuși deși este evidențiat în teorii că opinia alegătorului nu se poate schimba, oamenii politici se axează mai mult pe oamenii nesiguri de alegerea pe care o vor face.Dorina Tudor a remarcat că „aceste tipologii comportamentale simplificate se pot constitui ca nuclee de elaborare a unor structuri mai complexe. Mai mult, putem considera comportamentul fiecărui individ ca fiind compus al acestor tipuri, proporțiile în care acestea se găsesc determinând un anumit comportamnet politic sau electoral”.
3.3.3 Resursele umane
Într-o campanie nu doar lipsa banilor este o problemă ci și lipsa de oameni care să o susțină. Se consideră că primul pas pentru atingerea eficienței în această activitate este reprezentat de numărul susținătorilor. Aceștia pot fi eficienți în activități precum:
Distribuire mesaje;
Combaterea atacurilor din partea celorlate partide;
Deplasări în regiuni pentru a avea adunări cu cetățenii;
Colaborare cu presa.
Partidele beneficiază de voluntari care sunt dispuși să renunțe la timpul liber pentru a se implica în activitățile de campanie. Fie că îi includem pe oamenii de rând, tineri, studenți sau chiar adolescenți, în România nu este luat în considerare de structurile politice. Membrii de partid se deosebesc de cealaltă categorie de voluntari, reprezentând „nucleul dur al oricărui partid politic”. Aceștia au un impact mai mare asupra cetățenilor pentru că încearcă să convingă mai mult, să transmită mesaje și să le explice de ce să voteze candidații pe care îi reprezintă.
3.3.4 Resursele de timp
În mod evident, timpul constituie un avantaj cât și un dezavantaj în implementarea campaniei prin faptul că partidele se confruntă cu solicitări suplimentare. Odată cu progresele făcute de candidați de a-și convinge populația, intervine lipsa de timp, care trebuie folosită cu eficacitate de către fiecare competitor. Oamenii politici sunt nevoiți să-și exprime ideile, propunerile, programul într-un mod eficient, având un număr mare de alegători. Așadar, aceștia trebuie să țină cont de mesajul transmis către publicul pe care l-a ales să i se adreseze. „Programul unui candidat trebuie sttabilit cu grijă, fiindcă tentația structurii politice este să-l supraîncarce uneori cu aspecte inutile, ceea ce conduce la o accentuată stare de oboseală, iritare și lipsă de performanță în momente cheie ale campaniei”.
3.4 Tipologia campaniilor electorale
Rolul campaniilor electorale este de a informa alegătorul despre candidați, făcându-i să înțeleagă și să delimiteze pozițiile acestora față de temele zile, față de aspirații, față de dificultățile pe care le întâmpină în momentele respective. Având cunoștințe despre aceștia, populația este convinsă să voteze conform acțiunilor desfășurate în perioada campaniei. Însă, acestea nu reușesc decât parțial ca alegătorul să aibă o altă perfectivă în vederea alegerii unui nou candidat.
În România, întâlnim patru tipuri de alegeri:
Alegeri locale;
Alegeri prezidențiale;
Alegeri parlamentare;
Alegeri europarlamentare.
În funcție de mesajul transmis, campaniile pot fii pozitive sau negative, iar în funcție de clasificarea acestora există:
Individuale: dedicată unei singure persoane (primar, președinte);
Colective: dedicată unei grupări politice (vot pe lista de partid: consilieri locali și senator, deputat)
În funcție de cel pe care le desfășoară, campaniile se clasifică astfel:
Campanii pentru un om politic aflat deja în funcție, dar care mai dorește un mandat;
Campanii pentru un om politic care dorește să preia puterea.
3.4.1 Campaniile individuale
Acest tip de campanie vizează un candidat la președinție sau la primărie care sunt diferite din perspectiva resurselor și strategiei pe care le folosesc. Una dintre principalele caracteristici ale acestuia este „mesajul câștigător” care trebuie adresat majorității. La începutul acestei activități, trebuie să existe notorietatea candidatului. Înainte de a se concentra asupra unor aspecte, echipa electorală trebuie să descopere dacă acel candidat va avea public care să il asculte. După această etapă, urmează construirea personajului electoral care este ca o continuare a personajului politic. Așadar, există o legătură, însă personajul electoral trebuie să fie mai simplu și schematizat având în vedere că trecutul și imaginea pe care o are în politică nu este schimbată atunci când acesta candidează, pentru funcția de primar. În ansamblu, așa cum am menționat mai devreme, rolul campaniei este de a înștiința populația privind personalitatea și programa candidatului. În consecință, trebuie să fie pus în situația de a transmite constant mesaje de interes pentru publicul larg, prin care să-și maximizeze credibilitate.
3.4.2 Campania pentru candidatul aflat în funcție
Se presupune că titularii beneficiază de o serie de avantanje în fața adversarilor politici, însă aduce cu sine și dezavantaje. Deci, apărarea statutului poate fi determinată de realizările pe care le-a inițiat de-a lungul mandatelor cu scopul de a câștiga încă un mandat și intervine îndatorirea de a oferi argumente solide spre deosebire de candidații aflați în opoziție. În timpul campaniei, omul politic aflat în funcție are deja o imagine pe care a creat-o pe parcursul anilor de mandat. Dacă imaginea este pozitivă atunci este avantajat în fața adversarului, însă dacă este negativă, candidatul a început „campania cu un handicap și trebuie să recupereze terenul pierdut”. Este identificată ca fiind utilizată prin anumite metode și anume: folosirea de simboluri, legitimitate și invocare a competenței profesionale. Metodele pe care le-am enumerat anterior, depind de modul în care sunt utilizate. Ele necesită de capacități organizatorice fiindcă funcția de care dispune deja constituie și un dezavantaj. Primul aspect negativ este desemnată de promisiunile neîndeplinite pe parcursul carierei sale. Intervin, așadar, motivele pe care aceștia le inițiază care au evocat nerealizări. Acest criteriu poate fi folosit împotriva titularului de către candidații aflați în opoziție. Cel de-al doilea dezavantaj îl constituienpentru faptul că viitorul pe care l-au creat conducătorii este determinat de acțiunile întemeiate, iar singurii responsabili sunt cei aflați deja în funcție. Al treilea dezavantaj, este acela că, primarul trebuie să se ocupe de responsabilitățile și de atribuțiile pe care le are, nu doar desfășurarea campaniei, față de ceilalți competitori.
3.4.4 Campania pentru candidații aflați în opoziție
Comparând desfășurarea campaniei titularului, la fel ca și challenger-ul, este determinată de anumite metode precum: atacarea contracandidatului, adoptarea unei poziții de ofensivă permanentă, delegarea atacurilor etc. Cu privire la mijloacele identificate, contracandidații au posibilitatea de a folosi acuzații la adresa celui aflat deja în funcție prin descoperirea unor probleme. Motivarea candidaturii este justificată de ideea schimbării care intenționează preluarea puterii. Prin urmare, aceștia trebuie să distingă valorile la care aderă majoritatea alegătorilor pentru a evidenția acest aspect.
3.5 Mijloace de comunicare
Ceea ce astăzi numim comunicare politică este un domeniu cu trăsături extrem de neclare, motiv pentru care îl considerăm ca un ansamblu de teorii sau tehnici. Este o știință caracterizată de interdisciplinaritatea și diversitatea asemănărilor ce țin de transversalitatea problemelor abordate. Sociologia, lingvistica, semiotica, antropologia, dreptul, istoria, psihosociologia, filologia sunt tot atâtea domenii de analiză a comunicării politice. Comunicarea de campanie trebuie să țină cont de:
Mesajul electoral – să fie atractiv, simplu, convingător și coerent pentru a putea fi înțeles și care să reflecte realitatea politică. În principiu, exprimă tema campaniei iar metodele de comunicare utilizate trebuie să fie concentrate asupra politicilor candidaților astfel încât să corespundă grupului țintă.
Sloganul – Esența unui mesaj electoral, este reprezentată de slogan care trebuie să îndeplinească anumite condiții: credibilitate, originalitate și să ofere informații cât mai scurte dar complete. În ansamblu, transmiterea mesajului subliniază elementele specifice alegătorilor din grupul țintă.
Mijloacele prin care sunt transmise aceste mesaje, au la îndemână o serie de metode adaptate fiecărei dintre acestea: întâlniri publice și pe stradă, mașini cu portavoce, pliante, afișe, spoturi publicitare, scrisori directe etc.
Capitolul IV – Presa tradițională și noile media
4.1 Presa tradițională
În principal, presa are rolul de formator de opinie, generând reacții publicului datorită informațiilor transmise. Aceasta este împărțită în câteva categorii si anume: presa vorbită (televiziune, radio), presa scrisă (ziare, reviste etc) și presa transmisă prin mijloace electronice.
4.1.1 Televiziunea
Din perspectiva lui Roger Silverstone, referitor la sistemul tele-tehnologic din cadrul televiziunii „tehnologiile, inclusiv televizorul, sunt obiecte atât simbolice cât și reale. Dar sunt obiecte construite printr-o întreagă gamă de activități delimitate social, în producție și în consum, în faza de proiectare și de utilizare, în concepție și în practică și nu pot fi înțelese în afara implantării lor sistematice în dimensiunile politice, economice și culturale ale societății moderne”. Pentru a difuza sunetele și imaginile, televiziunea are la bază trei tehnici: fotoelectricitatea, analiza imaginii punct cu punct și linie cu linie și undele hertziene. Până în 1960, a existat perioada de extaz, care treptat s-a diminuat, devenind un element tradițional în viața de zi cu zi. Începând cu anii ’50 au fost dezvoltate sistemele TV în varianta color, iar până în această perioadă era compusă prin versiunea alb-negru. În România, apariția televiziunii a fost inițiată în anul 1925, când exista posibilitatea de transmitere a unor desene artistice, urmând apoi în 1928 să se dezvolte un sistem mecanic care să poată transmite imagini de la distanță. La această realizare a contribuit inginerul George Cristescu care, mai târziu a creat primul post de televiziune, la Politehnica din București. Prima emisiune profesionistă a avut loc în data de 31 decembrie-1 ianuarie 1957, fiind transmisă doar în București. Este de remarcat faptul că în 1989, Televiziunea Română transmite în direct pentru prima oară în lume, schimbarea unui regim politic. De-a lungul timpului s-au dezvoltat o multitudine de televiziune care corespund cererilor publicului, astfel există:
Televiziuni generaliste (Antena 1, ProTV, Prima TV, Național TV);
Televiziuni specializate pe știri ( Antena 3, Realitatea TvV, RTV);
Televiciuni de nișă: pentru femei (Acasa TV, Euforia TV), sportive, muzică (MTV România, Kiss TV) ș.a.
4.1.2 Radioul
În 1895, cel care a inventat radioul este Guglielmo Marconi, însă un dentist numit Mahlon Loomis a obținut un cod Morse de radio cu șapte ani înaintea acestuia. Evoluția cinematografiei și a fotografiei a declanșat dezvoltarea industriei înregistrărilor încă de la începutul secolului al XX-lea. „Problemele care trebuiau soluționate, înainte ca radioul să devină o realitate, includeau teoria de bază a electricității și a circuitelor elementare, inclusiv generarea, transmiterea și măsurarea curenților electrici”. Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România a fost constituită la sfârșitul anului 1927 iar în data de 1 noiembrie următorul an, prima emisiune a fost difuzată în eter cu anunțul „Alo, alo, aici Radio București”. Ctitorul radiofoniei românești, Dragomir Hurmuzescu a rostit primele cuvinte, urmând un recital de versuri compuse de Horia Furtună. În prezent, radioul modern dispune de mai multe genuri publicistice cum ar fi: știrea radio, relatarea, jurnalul de știri, interviul, talk show-ul, reportajul și documentarul. Acestea diferă față de presa tipărită și televiziune comunicând informații scurte și precise. „Radioul se adresează unor audiențe mai mult sau mai puțin lărgite, dar întotdeauna «deschise», fiind anonime și eterogene. Acești receptori beneficiază, în ce-i privește, de un acces liber la mesajele difuzate, spre deosebire de presa scrisă care presupune un act de cumpărare sau o intenție de lectură”. De asemenea, dezvoltarea formatelor este declanșată de amplificarea televiziunii la începutul anilor 1950. Momentan există peste șaptezeci de formate radio fiind date de progresul stațiilor ce au pătruns pe piață, axându-se pe nișe de public. Pe Fm, principalele formate sunt cele axate pe știri (news radio), adult contemporary, classic rock, contemporary hit radio, alternative și urban contemporary. De asemenea există formate care au fost dezvoltate de stațiile non-comerciale cum ar fi :
AM – tind să pună accentul pe știri, talk-show-uei cu ascultătotrii și sport;
AC – profil muzical ce se adresează în primul rând grupei de vârstă cuprinse între 14 și 49 ani, muzica difuzată este din ultimii 10-20 ani, ex: Europa FM, Vox-T
CHR – are o ofertă muzicală bazată pe melodii aflate încă în topuri, profil muzical ce se adresează unei grupe mai tinere, între 14 și 25 ani, ex: Radio 21, Kiss FM, Radio ZU;
AOR – profil ce nu se orientează după hiturile actuale precum CHR, ci pe interpreți și tendințe curente, ex: Radio Deea, One FM;
Oldies – un radio ce difuzează muzică lansată în anii 50-80, ex: Magic FM
News & Talk – radio bazat pe informații, știri dezbateri, ex: Realitatea Fm, News FM.
4.1.3 Presa scrisă
Așa cum afirmă Jean-Noel Kapferer, presa scrisă a fost precedată de zvonuri, fiind „cel mai vechi mijloc de informare din lume”. Evoluția tehnologiei a contribuit la apariția tiparului. „Noua viziune asupra vieții s-a răspândit o dată cu comerțul, din orașele negustorești ale Nordului Italiei înspre Vest și Nord, străbătând Franța și sud-vestul Germaniei până în Țările de Jos și insulele britanice, prinzând rădăcini adânci oriunde nu exista o tiranie care să o înăbușe. În Olanda și Marea Britanie, pentru întâia oară, presa a avut prilejul să se dezvolte liber și a devenit baza vieții sociale și politice a acestor țări.(…) Direcția generală a evoluției sociale a fost, în cursul întregii istorii europene moderne, cea a eliberării individului, care își vede de treburile sale obișnuite, de cătușele obiceiurilor și prescripțiilor. Conștientizarea faptului că eforturile spontane și necontrolate ale indivizilor sunt susceptibile să producă o ordine complexă a activităților economice putea surveni numai după ce această dezvoltare a făcut unele progrese”. La jumătatea secolului al XIX-lea ziarul a devenit „gigantul media tipărite, reușind să-și păstreze această poziție și la începutul mileniului al III-lea”. Acestea sunt clasificate după mai multe criterii și anume: după ora de apariție, aria de difuzare, conținut, format, tiraj, calitatea demersului jurnalistic și a prezentării grafice. În timpul comunismului, existau ziare și reviste pentru mai multe categorii de cititori, care era preocupată de propaganda politică a partidului PCR, intervenind astfel, cenzura și limbajul de lem. În perioada post-comunistă, presa scrisă și nu numai a reușit să contribuie la orientarea publicului asupra democrației. Presa îndeplinește patru funcții și anume: de informare, formare de opinii, utilitare și divertisment fiind delimitată de proiectul editorial și proiectul grafic. Proiectul editorial face referire la genurile si speciile jurnalistice fiind clasificate astfel: de informare ( știrea, relatarea, reportajul, interviul, ancheta) și opinie ( cronica, tableta, editorialul, comentariul, pamfletul). Proiectul grafic reprezintă de fapt design-ul cu rol estetic și funcțional pentru a ierahiza informațiile într-un mod prin care cititorul să fie captivat de publicație.
4.1.4 Presa scrisă în mediul online. Noile media
Primele studii despre jurnalismul online au apărut în 1996, atunci când dezvoltarea limbajului HTML a fost cauza care a adus la apariția ziarelor și în mediul online. De asemenea apariția internetului a declanșat o serie de schimbări și a contribuit la evoluția acestei modalități de transmitere a informației. Acesta este într-o continuă creștere iar presa scrisă a pierdut rating, din 100% , are beneficii 38%. De cele mai multe ori, presa online este gratuită, jurnaliștii îmbinând onlineul cu tipăritul. În mediul online, publicul este cel care alege ce vrea să citească însă presa nu deține și nu are puterea de a influența sau de a selecționa publicul. Noile media, așa cum le definește Dorina Guțu, permit crearea unor comunități virtuale și rețele sociale online, în care oamenii ce au preocupări diferite, provenind din zone gepgrafice diferite și variate se pot întâlni, discuta, dezbate, informa. Apariția acestora este în strânsă legătură cu dezvoltarea Web 2.0. În general, social media este definit prin referire la „posibilitățile tehnice și la practicile online care permit oamenilor să genereze conținut și să împărtășească informații, opinii, experiențe”. A deschis porțile spre o nouă eră: accea în care, pentru prima dată în istoria umanității, informația depășește resursele necesare pentru a o consuma. Facebook este liderul tuturor tipurilor de platformă social media la nivel mondial. Fondată în 2004 de Mark Zuckerberg și colegii lui de cameră Eduardo Saverin, Dustin Moskovitz și Chris Hughes, studenți la facultatea de infirmatică a Universității Harvad, această platforma se deosebește în primul rând prin numărul mare al posibilităților de socializare care sunt accesibile oricărui utilizator. La început a fost accesibilă doar pentru tinerii care studiau la acea universitate, însă pe parcursul anilor rețeaua s-a dezvoltat. Zuckerberg a declarat în anul 2009 primele resurse financiare obținute în urma realizării proiectului. Facebook oferă utilizatorilor printre principalele forme de interacțiune: wall („afișier”); „pokes”; fotografii; status; news feed; blog; mesagerie instant; gifts ( daruri virtuale) și aplicații pentru telefoanele mobile. Utilizatorii au posibilitatea să-și găsească prieteni cu care să poată comunica, indiferent de zona în care trăiește și își pot modica profilul după cerințele pe care le adaptează. Însă, respectarea vieții private a strârnit controverse încă de la crearea acestuia. Majoritatea persoanelor care dispun de un cont, își expun viața cât și datele personale care pot ajunge la îndemâna oricui. Pentru a nu întâmpina dificultăți, utilizatorul are abilitatea de a stabili confidențialitatea față de ceilalți, conform preferințelor sale, iar cel mai puțin expus, este îndepărtat de riscuri precum divulgarea unor detalii de pe profilul personal. Datorită acestei platoforme suntem înștiințați de evenimentele ce vor avea loc pe parcursul anului.
Youtube a fost fondat la un an după apariția Facebook-ului, de către Chad Hurley, Steve Chen și Jawed Karin, angajați ai unei firme de operare cu sistem de plăți on-line și le permite membrilor săi de a încărca videouri, sau de a crea propriul canal de videouri favorite. Youtube este al treilea cel mai vizitat site de pe Internet, după Google și Facebook. Deși a început inițial ca o mică companie privată, a fost cumpărată imediat de Google și este astăzi una dintre cele mai populare platforme video din lume. Utilizatorii pot încărca documentele cu un număr nelimitat și pot avea funția de a comenta și evalua clipuri spre deosebire de cei care nu sunt înregistrați și au ccesul doar pentru a viziona. Înainte de lansarea acestui site, existau puține metode prin care oamenii puteau să-și încarce materialele video pe internet de către utilizatorii neexperimentați în domeniu. Momentan este blocat pentru anumite țări ca de exemplu: Egipt, Pakistan, China, Vietnam, Iran, Turcia și Coreea de Nord. Deși a contribuit la evoluția și promovarea imaginii, acestă platformă a fost criticată pentru lipsa metodelor de verificare a drepturilor de autor. De asemenea, pentru a putea viziona clipuri de pe Youtube pe calculatorul personal, este necesar să fie instalat plugin-ul Adope Flash Player, unul dintre cel mai comune softuri.
4.1.5 Rolul presei tradiționale în campaniile electorale
Principala sursă de comunicare între politicieni și electorat este presa. Atunci când o evocăm în discuție cu politica, putem întâlni termenul de manipulare ce dobândește noi conotații din cauza istoriei, a propagandei și a cenzurii. „În cazurile extreme în care presa are interese finainciare cu puterea, riscul este să asistăm la o multiplicare a atitudinilor non-verbale favorabile puterii în funcție”. Prin presă se creează imaginea candidaților, iar relația acestora cu jurnaliștii trebuie să fie permanentă, nu doar pe perioada campaniilor electorale. Relația poate deveni privilegiată iar aceasta presupune:
Trimiterea de comunicate de presă;
Organizarea de conferințe de presă;
Planificarea de evenimente la care presa este invitată să participe;
Jurnaliștii sunt preocupați de aflarea câtor mai multe informații iar oamenii politici trebuie să-i înștiințeze cu ceea ce se întâmplă când desfășoară activități pe parcursul campaniei electorale ca să poată atrage atenția publicului. În general, populația este convinsă că politica trece prin mass-media, în special prin televiziune. Cu toate acestea, putem identifica foarte ușor puterea politică de mass-media care încearcă să influențeze opinia publică. Orice detaliu folosit drept avantaj în favoarea unui candidat, este suficient pentru a îmbunătăți imaginea celui care dorește să obțină o funcție. „A vota pe baza a ceea ce ne arată mass-media seamănă astfel cu un exercițiu de ruletă rusească. Fără să ne dăm seama, atitudinea noastră față de un candidat poate fi pertubată de o înclinare a capului sau de o încruntare a jurnalistului care îi pune întrebările sau de prezența unei personalități populare în aceeași emisiune cu el”. Ideologiile politice exprimate de mass-media pot induce reacții are creierului „de cele mai multe ori automate și atât de rapide încât nu le putem reprima sau canaliza”. Instituțiile media monitorizează activitatea politică a puterii și trebuie să transmită informații inclusiv despre cei aflați în opoziție. În lucrarea sa, Luminița Roșca consideră că „mass-media nu are putere de comandă, asemenea instituțiilor statului, dar impactul asupra societății este covârșitor: ele informează, dezvoltând spiritul civic, creează curente de opinie, lansează mode și propulsează personalități”.
4.1.6 Rolul noilor media în campaniile electorale
„Noile media impun regândirea spațiului comunicațional poitic și a strategiilor electorale”, ne afirmă Dorina Guțu. „Partidele care vor înțelege cel mai repede noile realități sociale și își voradapta adecvat mesajele vor avea cele mai mari șanse de succes. Evoluția explozivă a web 2.0 și noile realități tehnologice și sociale impun și identificarea cât mai rapidă a diferențelor care încep să apară și în interorul bazinelor electorale autohtone, reevaluarea opțiunilor de vot considerate și tradiționale și conturarea unor profiluri electorale specifice ambelor medii – online și offline”. Ambele platforme, Facebook și Youtube, au jucat un rol important în ultimii ani în cadrul campaniilor electorale dar și în cazul protestelor sau a luptelor de stradă. În aceste cazuri, au cosntituit un intrument prin care oamenii s-au putut uni și organiza, împărtășind idei și opinii mai ales în condițiile în care, mass media tradițională expunea doar opiniile celor aflați la putere. Ceea ce aduc nou de fapt, toate aceste platforme este ideea de mobilizare a comunității peantru a contribui la producerea și împărtășirea informațiilor. Aceasta este trăsătura specifică social media: „oamenii gravitează în jurul unei platfome online prin intermediul căreia distribuie conținutul colectat în loc să îl colecteze și să îl distribuie individual” iar prin participare, colaborarea în masă nu înseamnă altceva decât putere. De asemenea, aceastea oferă posibilitatea ca alegătorii să interacționeze și să comenteze la postările distribuite ce conțin informații atât negative cât și pozitive despre candidații pe care trebuie să-i voteze.
Capitolul V: Studiu de caz asupra situației politice a comunei Băcești
5.1 Elemente introductive
Pornim de la ipoteza că în mediul rural nu se respectă culoarea politică atunci când este ales un primar sau conducerea locală. De asemenea presupunem că statutul social al candidatului contează pentru alegători și aceștea rareori preferă schimbarea, alegând să păstreze un primar pentru mai multe mandate.
Scopul cercetării este de a arăta că indiferent de numărul de aliați și de modul cum aceștia își schimbă taberele sau afilierea politică, localnicii tind să voteze numele (Horațiu Cărăușu) neținând cond de partidul de aparteneță al candidatului.
Obiectivul cercetării este de a arata și exemplifica evoluția de pe scena politică din comuna Băcești, județul Vaslui.
Pentru a realiza obiectivul și scopul și a confirma ipoteza cercetării am realizat interviuri cu candidații la alegerile locale din 2016 și am aplicat un chestionar din care reiese satisfacția cetățenilor din localitate. Pentru prezentarea faptelor, am utilizat tehnica reportajului.
5.2. Scurt istoric al comunei Băcești
Comuna Băcești s-a format în anul 1864, atunci când Alexandru Ioan Cuza a introdus legea administrativă care prevedea, printre altele, înființarea comunelor ca organizații administrativ-teritoriale care au în subordine mai multe sate. Fiind o zonă veche, aceasta era atestată în documente având denumirea de Băicăuți. La început se afla ca așezare evreiască clădită sub fosta proprietate a boierului Mihalache. În acea perioadă exista un târg de meșteșuguri, considerat cel mai renumit din regiune deoarece veneau oameni din toate zonele. De la înființarea acesteia și până în anul 1948, comuna Băcești aparținea județul Roman ce cuprindea următoarele regiuni: Băbușa, A Treia Parte, Târgușorul Băcești și Păltinișu. Doi ani mai târziu, a fost anexată Negreștiului, care în vremea respectivă aparținea Iașiului iar datorită acestei acțiuni, satele Armășeni, Iezeru, Țibăneștii-Buhlii și Vovriești s-au alipit localității. Aceasta este situată la extremitatea nord-vestică a județului Vaslui. Este localizată la confluența râului Bârlad cu pâraiele Garbova și Crăiasa și se învechinează cu județul Iași (Nord); comuna Dumești (Est) și comuna Garceni din județul Neamț (Vest). Având în vedere că locuitorii aleg să migreze în alte țări, populația comunei nu este mereu aceeași. Momentan, aceasta are aproximativ 4000 de locuitori iar mai mult de jumătate dintre ei beneficiază de ajutor social – legea 416/2001. În anii anteriori existau peste 5000 de persoane, dar din cauza lipsei surselor de venit, oamenii au ales să plece în străinătate. În Băcești sunt români și romi iar în componență cu satele pe care le are (Armășeni, Băbușa, Păltiniș, Țibăneștii-Buhlii, Vovriești, A Treia Parte, Iezeru) există șase grădinițe și șase scoli. În mare parte, populația își câștigă existența prin agriculură. Cresc animale, albine, oi, cultivă pământul pentru a putea lua subvenție sau aleg să muncească în alte țări, așa cum am menționat și mai devreme. Este considerată ca fiind comuna cea mai săracă din județ iar scopul principal al cetățenilor este să supraviețuiască în condiții modeste. Trăiesc de pe o zi pe alta fără să cunoască drepturile, îndatoririle cît și sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească primarul pentru a avea un viitor mai bun. Băceștiul era renumit fiindcă exista cămin cultural cu dotări (scene, ecran de proiecție filme, balcon), piață funcțională amenajată corespunzător (cântare, camere de sacrificat animale), obor de animale (gard împrejmuit, cameră pentru medic și compartimente de separare pentru animale), spital și discotecă. Persoana care gestiona garanția acelor spații le-a desființat iar primarul se presupune că ar fi implicat prin faptul că nu a fost deranjat de cele întâmplate, astfel, nu a depus plângere la poliție și nu s-a desfășurat o anchetă.
Localitatea are nevoie de schimbări și renovări ale unor spații precum baza sportivă, bazar poduri, grădina publică, drumuri. Nu există un cămin cultural într-o astfel de comună. Practic, profesorii, învățătorii și educatorii nu au unde să își desfășoare activitățile culturale pe care le organizează împreună cu tinerii. (vezi fig 1.1, 1.2, 1.3, 1.4) Totuși este de remarcat la intrarea în zonă, dinspre orașul Negrești, Centrul de Asistență Medico-Socială ce a fost înființat în anul 2004 cu ajutorul fondurilor europene de către directorul Ștefan Ionel Brișcaru. Este un centru cu aproximativ 100 de angajați unde o mică parte a populației a reușit să lucreze, aducând venituri în bugetul local al primăriei. „Centrul medico-social de la noi este o unitate de elită pentru administrația publică locală, iar dl. Director Brișcaru face eforturi pentru a păstra unitatea la cele mai înalte standarde”. De-a lungul timpului, Băceștiul a avut doi primari. Acum, conducerea este formată din Cărăușu Horațiu (primar) Ionel Broșteanu (viceprimar) Mihai Băbușanu (secretar) și Daniela Radu (contabil). Sunt douăzeci și trei de angajați, un număr mare pentru o astfel de instituție de nivel mediu cu beneficiari de ajutor social în proporție de 50%. În 2017, salariile erau cuprinse între 1.558 – 4.576 lei. (vezi fig 1.6) Din 1992 și până în 1999 cel care a avut în subordine comuna a fost tatăl primarului actual. Totuși, din 1999 și până în prezent regiunea a devenit din ce în ce mai săracă în loc să se dezvoltate din punct de vedere social, cultural și economic. În perioada celor șapte ani de conducere, a inființat spațiile pe care le-am menționat mai devreme, de care Băceștiul în momentul de față nu dispune chiar dacă Constantin Horațiu era considerat „un jucător de cărți, un pic mai serios, un pic mai implicat și nu consuma alcool”. Deși Horațiu Cărăușu nu a reușit să își îndeplinească unele promisiuni pe care le-a făcut de-a lungul carierei sale, a fost mereu ales de cetățeni și este îndrăgit de romi: „e foarte bun domnul primar, ne rezolvă problemele, noi îl iubim foarte mult”. Este un personaj de care presa vasluiană nu a uitat niciodată. Se poate spune că este o mică vedetă a județului deoarece există videoclipuri, articole în care primarul își face apariția. În aceste materiale, edilul discută despre dificultățile pe care le întâmpină pentru realizarea unor proiecte, principalul obstacol find lipsa fondurilor. Acesta este greu de găsit în instituție, pe motiv că se ocupă de problemele cetățenilor și este nevoit să facă deplasări la Negrești și Vaslui, iar atribuțiile pe care le are față de comunitate îi revin viceprimarului. În toate interviurile acordate, folosește un comportament ironic și uneori este deranjat de întrebările pe care i le adresează jurnaliștii. Acum două luni, TVV.RO a realizat un material cu primarul în care declara că „starea de puturoșenie duce mult la starea de sărăcie în care ei se află” dar lipsește și interesul acestuia asupra comunei, practic așa „cum sunt cetățenii așa este și cel din funcție”.
5.3. Impactul Cazului Chevron asupra comunei Băcești
În anul 2013, satul Păltiniș din comuna Băcești a fost ținta companiei Chevron de a exploata gazele de șist prin metoda fracturării hidraulice pe o perioadă de cinci luni. Consiliul Județean Vaslui și firma au făcut o campanie de informare împărțind pliante pro-Chevron din poartă în poartă în toate satele. Inițial, primarul a fost împotriva acestei acțiuni însă în urma unui șantaj, la întâlnirea pe care a avut-o la București cu o parte a membrilor din USL, a acceptat. A fost amenințat cu dosare penale și că ar exista posibilitatea de a-și pierde funcția pentru că avea suspciuni de infracțiuni de comisie cât timp a fost în funcție (abuz în serviciu, detronări fonduri, posibile furturi). Prin urmare, compania a semnat un contract prin care Cărăușu i-a adus la cunoștință că pentru desfășurarea acestei acțiuni sunt nevoiți să ridice o grădiniță pentru romi și să continue școala din satul Păltniș care era în proces de construire în proporție de 50%. După finalizarea proiectului au oferit rechizite, uniforme și 3000 de volume pentru biblioteca, primarul fiind mulțumiț și i-a îndemnat să continue sprijinul pentru comunitatea locală: „Compania Chevron a dovedit că este un partener serios și ne dorim să continue investițiile în comuna noastră”. Fiind o societate comercială cu profit, au ajuns la concluzia că unele cheltuieli pentru extragerea gazelor de șist nu sunt justificate la ce potențial are solul pe fondul menținerii extracției. În urma acestora a rămas grădinița pentru romi, nefinalizată. De fapt a făcut doar o groapă în spatele bazarului, unde acum, unii oameni depozitează deșeuri.
În tot acest timp, cetățenii au fost revoltați și au făcut proteste atât în județ, cât și în comună. Pe data de 5 aprilie 2013, în sala amenajată ad-hoc a Centrului de Asistență Medico-Socială, a avut loc loc o întâlnire la care au participat reprezentanți ai companiei și specialiști în foraje și geologie. În timp ce în sală se prezenta proiectul Chevron, afară era adevăratul miting al locuitorilor, cei mai importanți în acestă derulare. (vezi fig 1.7) În Grădina Publică erau prezenți peste o sută de oameni, iar cei care au organizat această acțiune a fost Grupul de Inițiativă al Societății civile din Bârlad. Au avut ocazia să își exprime nemulțumirile față de atitudinea celor care îi conduc: „Ei iau bani de pe spinarea noastră, nu se mai satură odată!”. Au strigat disperați „Jos Chevron!” cu speranța că marea nenorocire nu se va întâmpla în sat. Pentru a avea sprijinul acestora, primarul îi amenința prin suspendarea ajutoarelor sociale din care decurg asigurările de sănătate vitale pentru ei, dacă nu sunt susținători ai proiectului. „Este o umblătură și birocrație foarte mare. Iată de ce pentru cei din Băcești, a căror situație socială este așa cum e, ajutorul social devine vital. Când lovești un om la sănătate, el nu mai poate, e la limită. Exact așa îi amenință primarul Horațiu Cărăușu”. Însă amenințările au fost în zadar, așa că după două săptămâni, lupta împotriva companiei se mutase la Păltiniș. Au participat în jur de patru sute de persoane, acțiune organizată de același grup, desfășurată sub sloganul „Nu vrem gaze de șist!” Observând revoltele acestora, compania a apelat la o strategie. A distribuit în sălile de clasă din comuna Băcești pachete ce conțineau rechizite și dulciuri împreună cu o scrisoare adresată familiilor. Fostul director al școlii Ionel Dior nu a fost împotriva împărțirii bunurilor menționând că „a venit domnul primar și mi-a zis că nu este nici o problemă. Eu am pus condiția să nu vină oameni îmbrăcați cu uniformele de la Chevron”.
5.4 Analiza condiției politico-sociale a locuitorilor comunei Băcești
Comuna are în subordine mai multe sate și rămân tot mai pustii. Tinerii au plecat la oraș sau peste hotare și se întorc acasă doar de sărbători. Viața la Băcești este o adevărată monotonie. Majoritatea oamenilor nu au activități care i-ar putea dezvolta, timpul petrecându-l la baruri și prin sat căutând de treabă pentru a câștiga bani. Cum să aibă un viitor când comuna „știe doar de PSD” deși primarul a fost membru ale mai multor partide, cel mai mult a reprezentat Partidul Social Democrat. Ziua de joi reprezintă o zi de sărbătoare. Locuitorii mai au ocazia sa discute între ei când merg la piață să facă cumpărături pentru nevoile personale. Subiectele sunt mereu interesante iar în sat toată lumea știe ce se întâmplă dar din pacate există acea nepăsare pentru politică, despre tot ce se învârte în Băcești. Deși consiliul local este o autoritate separată de primărie, e în strânsă legătură cu aceasta iar la instituție se fac ședințe o dată la lună unde practic, aceștia discută despre problemele societății. Înante nici nu se practicau aceste întâlniri, tocmai datorită lipsei de interes față de societatea în care aceștia trăiesc. Acum, cel mai implicat consilier este Ciprian Pădurean, fost candidat la primărie. La fiecare întâlnire, acesta scrie procese verbale în care sunt menționate nevoile pentru îmbunătățirea situației comunei și a satelor componente. De exemplu:
Siguranța și ordinea publică;
Igienizarea, curățarea pășunilor și plătirea taxelor pentru acestea;
Să găsească soluție penttru câinii fără stăpâni care atacă cetățenii.
Cu toate acestea, a fost ameliorată parțial situația drumurilor comunale, județene și sătești. S-a finalizat rețeaua de apă a comunei însă nu are autorizație de funcționare de doi ani, tocmai din cauza calității acesteia, conține clor și rugină. Pentru a remedia situația, primăria ar trebui să instaleze pompe care să sustragă impuritățile, însă prețul este costisitor. Asfaltarea drumului comunal DC 127 de 5,3 kilometri este în faza de obținere a autorizației iar toate școlile s-au modernizat. Însă procesul de învățământ este la pământ. Nici un elev nu a obținut notă de trecere la testul de simulare pentru capacitate. Din spusele consilierului Pădurean, primarul are același comportament de când este în funcție. Nu răspunde la telefon și nu vine la primărie atunci când promite ceva. De asemenea, nu se justifică achiziționarea unei mașini de 17.000 de euro pe care o folosește în interes personal când erau variante de mașini simple. Legătura pe care o are cu județul este drumul național, nu există dealuri sau alte dificultăți care l-ar putea împiedica să se deplaseze cu un autovehicul mai ieftin. Locuitorii construiesc case fără autorizație, aruncă deșeurile în zonele naturale iar Cărăușu nu are nimic de spus. Toată lumea face ce vrea oriunde și oricum însă cum sunt cetățenii așa este și cel din funcție. Nimeni nu achită amenzi ca să crescă bugetul local, nu se plătesc la timp impozitele și nu s-a perceput taxă pentru pășune, niciodată. Primarul nu ia măsuri, nu exercită presiune asupra cetățenilor să respecte legile iar mulți dintre aceștia nu au cunoștințe generale despre obligațiile pe care trebuie să le îndeplinească în comunitate. Există persoane care abuzează de ajutoarele de urgență, sumele nefiind justificate. Titularul oferă mai mult, bani pentru necesități personale decât în situații de urgență precum accidente, decese, incendii. În timp ce unele persoane aveau nevoie de ajutor, ignora cât de mult posibil situația. Când i-a fost arsă casă, Enache Doina din satul Vovriești a reușit să primească resursele financiare de care avea nevoie doar făcând presiune asupra primarului.
5.3 Perspectiva asupra situației socio-politice din prezent
Împotriva lui Cărăușu au candidat în tot acest timp persoane care iși doreau să realizeze lucruri mărețe, unul dintre aceștia fiind directorul general al Centrului de Asistență Medico- Socială. „Am considerat că am o experiență, niște cunoștințe despre administrația publică locală și am crezut că prin implicarea mea voi putea realiza ceva pentru comună. Am candidat de două ori, iar oamenii au observat că nu sunt bun și nu am fost ales. Mi-aș dori să fie alt primar, pentru că îmi doresc o comună mult mai curată și mai bine administrată. Se pot face multe dar nu există inițiativă. Mi-am văzut de activitatea mea la centru. Am fost numit director și am căutat să demonstrez aici că pot realiza lucruri frumoase”.
În discuțiile purtate cu acesta, a identificat aceleași probleme care au existat dintotdeauna în comună. În opinia lui, cel mai mult ar trebui sprijiniți agricultorii prin înființarea de asociații care le-ar putea face munca mult mai ușoară. În anul 2014, a existat o astfel de organizație numită Asociația Crescătorilor de Animale, șefii fiind viceprimarul Ionel Broșteanu împreună cu Mihai Bedreag și Bogdan Rubică. Au făcut contract, luând subvenții pentru întreținerea și igienizarea pășunilor. Au primit bani iar reprezentanții au împărțit sumele între aceștia iar oamenii nu au mai plătit taxa pentru pășune. În urma acestor acțiuni a fost declanșată o anchetă penală. Cercetările nu au mai continuat fiindcă gruparea a fost desființată. „S-au întâmplat în perioada respectivă, activități neconform cu legea, s-a închis asociația și s-a procedat cum fac romii a dat foc la casă ca să omoare puricele și nu a păstrat curățenia ca să nu distrugă casa”.
Brișcaru a renunțat la politică pentru că și-a propus să realizeze un proiect, să întemeieze un centru care să corespundă standardelor europene. Afirmă că civilizația a impus cerințe noi și că, în alte comune, primarii se străduiesc să le rezolve comparativ cu localitatea din care face parte, unde pe parcurs s-au tot adunat și nu s-au luat în considerare. Se pare că problema banilor este dezvăluită mereu în localitate. Viceprimarul care se ocupă de curățenia regiunii a fost și este în continuare dezinteresat de acest aspect. Când era consilier local, Ștefănica Blaj a făcut sacrificii și a oferit bani din pensie pentru igienizarea bisericii comunale. „Eu am scos patru milioane din buzunar și am dat bani să se facă ordine în curtea bisericii. Chiar s-a stricat comuna aceasta de tot”.
La ședințe, se discuta despre problemele pe care le are comuna dar nici în 2012 nu se rezolva nimic. Ardeleanu, consilierul din partea primarului se pare că a fost dintotdeauna o persoană care nu a știut să respecte lumea, folosind injurii la adresa celor din consiliu. Se insista foarte mult pe niște aspecte principale dar niciodată nu au fost luate în considerare. Ștefănica susținea că „de fiecare dată când mă duceam la ședințe, aveau frică de mine. Mă luam de toată lumea mai ales de Ardeleanu, consilierul din partea primarului, nu știu ce caută acolo, e un ordinar. Numai prostii vorbește, se ceartă cu oamenii, vorbește foarte urât”.
Fără îndoială, după spusele acesteia, înainte existau oameni cu o bază de cunoștințe generale, oameni cu care puteai să ai o conversație interesantă, cu impact și „valoroși”. Așa cum am mai specificat, cetățenii s-au confruntat cu aceeași situație, nimic nou în comună. De asemenea, cei romi sunt privilegiați față de români. După casele, mașinile pe care le au, nu duc lipsă de nimic, ducând un trai mai mult decât decent. „Aici mergi pe stradă și dai de țigani peste tot, ce să facem cu ei? Sunt tot români ca noi dar ei nu plătesc taxe, impozite. Nimic, nimic, nimic! Eram într-o zi la primărie și trebuia să plătesc zece lei pentru o foaie. Nici un ban nu le-am dat. Păi e normal așa ceva”?
Pe parcursul carierei sale, Cărăușu a oferit lunar ajutoare de urgență mai multor cetățeni din sate . Chiar și anul trecut a întocmit liste în care majoritatea solicitau sume între 200-2000 lei. Mulți dintre ei primeau bani la diferență de două luni, așa se justifică alegerea acestuia ca primar al comunei. (vezi fig 1.5)
5.4. Prezentarea rezultatelor alegerilor din 1992 până în 2016
Actualul primar a fost votat de fiecare dată indiferent de apartenența la partid. Prin urmare, nu există un profil politic al comunei din acest punct de vedere. Din 1992 și până în 1999 cel care a deținut funcția de conducere a fost Constantin Cărăușu, tatăl primarului actual. Luând în considerare că acesta a decedat cu un an înainte de a avea loc următorul mandat, a fost înlocuit prin alegeri anticipate de Horațiu Cărăușu. Pe lângă acesta, au mai candidat Ionel Ștefan Brișcaru din partea Alianței pentru România și Constantin Zaharia de la Partidul Democrației Sociale din România. În baza de date a Autorității Electorale Române nu există informații privind rezultatele voturilor din anul respectiv și nici din 1992. De asemenea, primăria nu are la cunoștință aceste detalii și nu păstrează situația finală după desfășurarea alegerilor.
În 1996, când încă mai trăia Constantin Cărăușu, au candidat pentru această funcție patru persoane. Diferențele de voturi au fost mari, rezultatele fiind următoarele:
Cărăușu Constantin (Partidul Democrației Sociale din România): 62.67%
Rusu Mihai (Uniunea Social Democrată PD{FSN} – PSDR): 23,97%
Ciuruc Alexandru (Convenția Democrată din România): 7,88%
Damachuan Adrian (Partidul Socialist al Muncii): 5,47%
Primarul a murit în timpul mandatului iar funcția a fost însușită de fiul acestuia. Pentru urmărtorul mandat (2000), pe buletinele de vot au existat nouă persoane. A fost singura dată când au candidat atâția oameni politici. Se pare că fiul fostului primar a fost ales din nou, după un mandat de unsprezece luni, cu diferențe de voturi foarte mari față de adversari. Între timp s-au înființat mai multe partide, prin urmare, rezulatele au fost:
Cărăușu C. Horațiu (Partidul Democrației Sociale din România): 63,43%
Pădurean T. Gabriel (Convenția Democrată Română): 10,88%
Brișcaru D. Ioan (Alianța pentru România): 9,95%
Arghiropol N. Maria (Federația Ecologistă din România): 4,04%
Ardeleanu D. Dumitru-Dan (Partidul Democrat): 3,73%
Bliort Elena (Partidul Național Liberal): 3,35%
Cantemir D. Maria (Alianța Națională Creștin Democrată): 2,17%
Onuță Dănuț (Partidul Socialist al Muncii): 1,61%
Răzmeriță Ionel (Partidul Moldovenilor din România): 0,80%
În anul 2004 a scăzut numărul candidaților pentru funcția de primar, cu 2 persoane. De asemenea câștigătorul a fost același din mandatul trecut, obținând mai multe voturi cu 6,19% față de anul precedent:
Cărăușu C. Horațiu (Partidul Social Democrat): 69.62%
Zaharia D. Constantin (Partidul Democrat): 11,84%
Pădurean Gabriel (Partidul Acțiunea Populară): 5,26%
Țigu L. Ilie (Partidul Umanist din România {Social Liberal}): 5,03%
Roșu Cătălin (Partidul Național Liberal): 3,90%
Radu Gheorghe (Partidul România Mare): 3,55%
Nistor I. Vestinica (Partidul Nașional Țărănesc Creștin Democrat): 0,76%
Din 2008 situația se schimbă. Candidează șase oameni politici iar primarul alege să își schimbe apartenența de partid, însă cetățenii nu au ținut cont, ci au ales aceeași persoană.
Cărăușu C. Horațiu (Partidul Național Liberal): 70.08%
Brișcaru D. Ion (Partidul România Mare): 21,39%
Zaharia D. Constantin (Partidul Democrat Liberal): 3,84%
Damian V. Vasile (Partidul Social Democrat): 2,17%
Dumitru M. Vasile (Partidul Romilor „Pro Europa”): 2,11%
Spanachi C. Dumitru Partidul Noua Generație – Creștin Democrat: 0,38%
La alegerile locale din 2012, Cărăușu, cel care a fost primar de fiecare dată, nu a avut contracandidați. În anul respectiv a fost singurul candidat din județ și al treilea din țară care nu a avut adversari, obținând 100% (1273 voturi). În 2015 acesta s-a alăturat din nou PSD-ului urmând ca în 2016 să candideze din nou, câștigând și al cincilea mandat chiar dacă a avut un contracandidat puternic care, a reușit să se apropie de rezultatele acestuia:
Cărăușu Horațiu (Partidul Social Democrat): 55,77%; 821 voturi;
Rubică Ionel (Partidul Național Liberal): 38,72%; 570 voturi;
Pădurean Traian-Ciprian (Partidul Mișcarea Populară): 5,16; 76 voturi;
Blaj Stefănica (Partidul România Unită): 0,33%; 5 voturi.
În urma rezultatelor, scrutinul reprezentat pentru Consiliul Local, raportul a fost de fapt similar:
Partidul Social Democrat a obținut 789 voturi, consilieri 7 cu 55,25%;
Partidul Naționla Liberal a obținut 495 voturi, consilieri 5 cu 34,66%;
Partidul Mișcarea Populară a obținut 86 voturi, cu un singur consilier și 6,02%
Partidul România Unită nu a obținut voturile necesarea pentru a reprezenta o persoană în Consiliul Local.
O parte a populației, în special tinerii au fost revoltați în anul 2016. Veți putea observa că există o diferență între candidați și cum și-au desfășurat campania electorală în perioada respectivă, anul 2016 însemnând implicarea unor cetățeni care au dorit schimbarea pentru comună.
5.5 Descrierea candidaților la alegerile din 2016
Primarul actual, ce aparține Partidului Social Democrat, Horațiu Cărăușu s-a născut la 22 februarie 1992 în orașul Negrești. A învățat la școala din comună apoi a urmat cursurile la Liceul „Mihail Kogălniceanu” profil matematică fizică din Vaslui. După terminarea acestuia a plecat la Iași pentru a urma Facultatea de Mașini Termice din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”. În urma finalizării studiilor a lucrat la o fabrică din Câmpulung Moldovenesc iar mai apoi a plecat în Cipru. După 2 ani s-a întors în comună și a deschis o asociație familială numită „Teo Bar” pe care treptat a falimentat-o. S-a deplasat din nou în Cipru, și a fost angajat la un cinematograf ca supraveghetor. În 1999 a devenit primar în urma alegerilor premeditare, fiindcă tatăl acestuia decedase. Este însurat și are un băiat și o fată. Traian Pădurean, candidat din partea PMP ( Partidul Mișcarea Populară) s-a născut în comuna Băcești, județul Vaslui la 11 februarie 1970. A urmat cursurile gimnaziale din sat iar în 1984 a studiat clasa a IX-a și a X-a la liceul din Galați, profil electrotehnic. Și-a continuat studiile în orașul Negrești, după terminarea acestora a fost plecat la Cernavodă și a lucrat la centrala nucleară. În 1989 a fost plecat în armată la Piatra Neamț, încheindu-și stagiul după un an și două luni. Mai târziu, a devenit profesor suplinitor la Liceul Agricol din Băcești, predând istorie și economie politică. În februarie 1991 a lucrat în Gara Basarab, la căile ferate iar după 4 ani s-a întors în comună și muncit ca gestionar la ALCIBO SRL. Este divorțat și are un băiat.
Din anul 2000 a început cariera în politică, fiind ales consilier local pe listele CDR (Convenția Democrată Română). În 2004 a fost votat tot pentru aceeași funcție, la Alianța Populară a lui Emil Constantinescu, la fel și în anul 2008 iar de atunci până în anul 2016 a fost desemnat consilierul personal al primarului din partea PNL.
Ordonanța 44/2015 inițiată de către guvernul Ponta, l-a făcut pe primar să treacă la Partidul Social Democrat. Pădurean nefiind de acord cu acestă decizie, a intrat în conflict cu Horațiu, a hotărât să candideze el însuși la primărie. Edilul i-a desfăcut contractul de muncă al lui Pădurean, acesta a contestat decizia în instanță, iar tribunalul a decis ca el să fie reangajat și să primească despăgubiri materiale. În prezent acesta este consilier local din partea Partidului Mișcării Populare.
Ștefănica Blaj s-a născut la 28 decembrie 1949, în satul Muncel, comuna Valea Ursului, județul Neamț, într-o familie simplă. A terminat Școala Gimnazială în Horia, după aceea s-a căsătorit. Are nouă copii, trei fete și șase băieți. De-a lungul timpul s-a ocupat strict de familie. În anul 1990 s-a mutat în Băcești și a deținut un magazin alimentar până în 2012. De atunci aceasta s-a implicat în politică. A candidat pe listele consilierilor locali din partea Partidului Poporului –Dan Diaconescu. A fost 4 ani în această funcție. În 2016 a luat decizia de a candida la primărie din partea Partidului România Unită. S-a numărat printre susținătorii lui Cărăușu. Candidatul din partea Partidului Național Liberal (PNL), Ionel Rubică (zis Lulu) s-a născut la 29 august 1975 în orașul Negrești. A făcut școala generală în comună și a studiat la Liceul Industrial numărul 5 din Roman. Locuiește în casa părinților lui din Băcești de când era mic, neavând un loc de muncă. Acesta s-a înscris în partid în anul 2016 și a fost recomandat vicepreședintelui organizației județene Corneliu Bichineț de către Vlad Nicolae Loghin – președinte organizația județeană de tineret PNL – în acea vreme. Nu a fost implicat în politică până atunci dar a desfășurat afaceri deschise cu primarul. Deține o mică fabrică de mobilă ce produce materiale din lemn masiv și a construit-o cu ajutorul tatălui său după terminarea liceului. Împreună cu angajații acestuia au lucrat la doua proiecte inițiate de Horațiu Cărăușu, construirea unei baze sportive și renovarea grădinii publice. Este însurat și are două fete.
5.6 Comunicarea politică a candidaților
Pentru a analiza comunicarea politică a candidaților am folosit ca instrumente de lucru adunările publice, afișele electorale, campania din presa scrisă și campania din mediul online. Anul 2016 a fost unul agitat din punct de vedere al campaniei. Cu toate că Rubică era un adversar viguros în fața lui Cărăușu, primarul a fost mai liniștit ca niciodată în perioada respectivă. Nu a desfășurat activitățile pe care obișnuia să le facă de-a lungul anilor. A participat însă la diverse programe ce se organizau în localitate. De ziua veteranilor de război, acesta a oferit șampanie, medalii și diplome celor care au supraviețuit, drept mulțumire pentru binele pe care le-au făcut acestei țări. A mers la casa fiecărui veteran împreună cu o parte din angajații primăriei. De asemenea a participat la hramul bisericii din satul Armășeni, acolo având oameni de încredere care l-au ajutat cel mai mult pe durata mandatelor. Candidatul care s-a împlicat cel mai mult pentru a câștiga încrederea și voturile cetățenilor a fost Ionel. Împreună cu o parte dintre membrii partidului, încă din luna martie au mers în fiecare sat al comunei. Aceștia au întocmit liste cu fiecare locuitor al regiunii pentru a aduna semnături care însemnau susținerea echipei PNL. Pentru ei, contactul cu populația a fost considerat un avantaj în momentele respective deoarece le-au explicat cetățenilor că problemele existente au soluții. Pe data de 20 mai, deputatul Florin Ciurariu l-a însoțit pe candidat în satele Băbușa, Păltiniș, Armășeni și Țibăneștii Buhli.
Ziua de 23 aprilie a însemnat lansarea candidaturii lui Ionel Rubică în Grădina Publică a comunei unde au fost invitați următorii lideri de la județ:
Președintele și senatorul Dan Marian;
Copreședintele și deputatul Florin Ciurariu;
Vicepreședintele Corneliu Bichineț.
Atunci s-a desfășurat o întâlnire publică la care au participat aproximativ 200 de persoane iar alături de ceilalți oameni politici a fost prezentată cetățenilor și echipa de consilieri locali. În discursul lui Rubică erau evidențiate sarcinile pe care primarul nu le-a îndeplinit și măsurile pe care le va adopta el dacă va ocupa funcția. Un alt aspect important este faptul că în momentul în care Rubică și-a depus candidatura, primarul a început să ia atitudine prin asfaltarea unor drumuri comunale: „A început în ultimul timp să pună piatră și să asfalteze câteva drumuri, a făcut tot felul de acțiuni în ultimul an de când am anunțat că voi candida. Absolut tot ce a realizat, nu a făcut pentru dumneavoastră, s-a gândit numai la el pentru a ieși din nou primar.” Deputatul Ciurariu spunea despre Cărăușu că a luat și inițiativa de a fi prezent zilnic la birou: „Deja prin anunțarea candidaturii lui Rubică, a făcut primii pași spre o schimbare, aceea că primarul Cărăușu a început să vină mai des la primărie pentru că înainte nu venea cu lunile.” La sfârșitul discursurilor s-a strigat „Nu vă fie frică, PSD-ul pică!” iar liberalii i-au invitat pe oamenii prezenți să participe la spectacolul organizat de politicieni.
Sloganul „Totul pentru comuna Băcești!” – reprezintă devotamentul și toată implicarea acestuia dacă va reuși să câștige alegerile, este un mesaj simplu. Însă, „totul” semnifică mai mult o chestiune generală, nu particulară. Lumea s-ar putea gândi că acest termen poate face trimitere și la hoție;
„Situația actuală este rea!” – înștiințează cetățenii despre imaginea pe care o avea comuna în momentul respectiv;
„Comuna Băcești nu s-a dezvoltat din cauza PSD. De aceea, putem spune că PSD = Sărăcie!” – informează populația despre influența partidului adversar asupra societății, că este un partid care a adus doar efecte negative asupra localității.
„Adio, sărăcie! Adio PSD!” – se pare că și acest mesaj pune accentul pe cea mai mare problemă cu care se confruntă comuna și atribuită responsabilitatea Partidului Social Democrat. Prin această sintagmă, candidatul promite cetățenilor un trai mai bun.
În afară de aceste mesaje electorale, prin sat au fost distribuite diferite pliante și scrisori. A evidențiat scopul pentru care acesta candidează și ce dezavantaje vor exista dacă din nou va fi ales același primar. A aruncat toată vina pe PSD. Textul a fost cât se poate de clar, candidatul susținându-și ideile prin argumente. Documentele au fost distribuite pe internet iar cetățenii au reacționat din nou. Deși părea în acea perioadă un om îndrăgit și lăudat de cetățeni, nu a reușit să câștige alegerile conform rezultatelor specificate mai sus. Blaj Ștefănica, singura femeie candidată la Primărie din istoria alegerilor comunale a fost susținută în campanie de către președintele organizației judeșețene a partidului, Marcel Vasilache împreună cu alte două persoane. Au purtat discuții cu oamenii din toate satele și au pus afișe. Fiindcă partidul nu era destul de cunoscut, au venit de cinci ori în regiune pentru a convinge oamenii să voteze cu reprezentanta acestora. Și-a anunțat candidatura mai târziu, iar după spusele candidatei, aceasta a reprezentat un dezavantaj. Deși partidul era înregistrat nu se cunoștea dacă este de stanga, dreapta sau de centru. A fost supraveghetoare la secția de vot din Băcești pentru că nu a avut persoană reprezentativă din partid. „Eu am fost în secția de vot de la Băcești, din toți țiganii care erau trecuți pe listă au votat doar 18 romi, ei nu știu să voteze, au pus ștampila peste tot. Am avut om care a numărat câți țigani au ieșit din secțiile de votare”. Față de ceilalți candidați, a avut cele mai multe mesaje electorale. Materialele sale electorale au avut ca scop să atragerea atenției publicului:
„Votează înțelept pentru comuna Băcești!” – este adresată oamenilor care știu să voteze rațional, care gândesc înainte să ia o decizie pentru viitorul comunității;
„Blaj Ștefănica un primar deVOTAT!” – face referire la o trăsătura a candidatei cât și o trimitere la ideea că este o persoană ce merită sprijinită;
„Tu ești primarul, eu te reprezint!” – de aici reiese faptul că electoratul este cel care contează, că el este mai important decât cel aflat în funcție, care nu este decât un delegat;
„O femeie primar, un primar responsabil!” – se poate spune că femeia este mai dornică să realizeze lucruri mărețe iar candidata s-a folosit de gen, atacând clasa politică masculină ca fiind iresponsabilă;
„Prioritățile noastre sunt și prioritățile dumneavoastră!” – aduce la cunoștință cetățenilor ideile pe care partidul le are și că poporul ar trebui să participe la inițiativele candidatei;
„Votând acest program, votați pentru dumneavoastră! Votați primar Ștefănica Blaj!” – la fel ca pe buletinul de vot, dacă pe afiș a fost pus numele de familie, aici prenumele iese în evidență. Este un mesaj care impune cetățeanul să voteze persoana cât și proiectele pe care le vor iniția în comună.
Traian Pădurean și-a desfășurat a campania pe fondul unui conflict pe care îl avea cu primarul Horațiu Cărăușu, al cărui consilier personal fusese. Cărăușu îl acuza că nu își îndeplinea sarcinile însă situația era alta. Edilul nu își respecta atribuțiile stabilite prin legea 215/2001 iar Pădurean făcea deplasări în locul acestuia la instituțiile deconcentrate. În perioada respectivă se desfășura procesul la Tribunalul din Vaslui menționat anterior în urma căruia Pădurean a fost repus în funcție. Nu a avut o echipă de consilieri, singura persoană care îl ajuta era Neagu Dumitru, unul dintre prietenii acestuia. Mesajele pe care le-a promovat au fost: ordiniea și siguranța, suspendarea ajutoarelor sociale și acordarea lor pe criterii mai clare si obiective, precum și un control mai strict asupra activității celor care beneficiază de ajutor social. Fiind cunoscut în comună a considerat că nu are nevoie promovare. După afirmația acestuia, partidul din care făcea parte era cunoscut de cetățeni drept „partidul de hoți” iar acela a constituit un dezavantaj în campanie. Șeful organizației județene PMP Daniel Onofrei a fost o singură dată în satul Vovriești să discute cu oamenii.
Mesajul pe care îl transmitea prin afișul lui Pădurean era:
„Votează o schimbare în comuna Băcești” –se face referire la modificările pe care ar dori să le pună în aplicare atunci când va deveni primar și se evidențiază faptul că „schimbarea” pornește de la înlocuirea primarului care a reușit să se mențină în funcție pe o perioada lungă de timp.
În presă, nu au apărut în timpul campaniei materiale despre candidații pentru primăria din comunei Băcești. În mediul online, informațiile despre campania electorală se pot distribui indiferent de perioadă. Cele mai multe conflicte au existat pe Facebook încă din luna februarie.
5.7 Campanie în mediul online
Începând cu 2 februarie au aparut primele fotografii pe pagina personală a viitorului candidat la primărie din partea Partidului Național Liberal, Ionel Rubică. Acesta susținea o ședință de lucru în locuința proprie, alături de copreședintele PNL Vaslui, deputatul Florin Ciurariu și câtiva membri ai partidului. (vezi fig 1.8) Cu o zi înaintea alegerilor, liberalii au postat poze ce îl acuzau pe primarul Horațiu Cărăușu de hoție și fraudă, comentate și de susținătorii acestuia. Cu puțin timp înainte de desfășurarea alegerilor, se pare că primarul a avut inițiativa de a îmbunătății drumul comunal, pentru a influența opinia publică. Fiind revoltați, susținători PNL au făcut o postare despre această acțiune, atitudinea fiind una agresivă: „Cum dracu să asfaltezi băi frate în săptămâna alegerilor? Oare de când sunt alocați acești bani pentru asfaltarea străzilor locale? Oare câți bani și-au mai tras și de data asta cei din administrație? De ce tocmai în săptămâna alegerilor? Oare pentru că a aparut un contracandidat viabil care va însemna o schimbare în bine pentru Băcești? Nu vă lăsați păcăliți dragi cetățeni de această tentativă marșavă de a mai câștiga un mandat de vechiul sistem «comunist». Nu vă lăsați cumpărați cu o asfaltare făcută în bătaie de joc, cu un strat de 3 cm care într-o lună va arata mai rău decât cel vechi. Votați schimbarea, votați Ionel Rubică!!!” Comentariile cetățenilor nu au lipsit, și plini de amuzament au spus că „îngrașă porcul în ajun” unele persoane cu o tentă ironică au întrebat „pe la Armășeni, nimic?” Tiberiu Gheorghiță susținătorul principal și omul de încredere al lui Cărăușu, a făcut tot posibilul ca la fiecare postare să apere demnitatea edilului din PSD. „Da, Cărăușu o să fie primarul nostru și al comunei! Votați PSD pe data de 5 iunie! Veniți la vot! Votați Horațiu Cărăușu un om pentru noi și comună, nu faceți greșeala să votați PNL și Lulu”. Primarul din perioada respectivă nu a desfășurat o campanie pe Facebook, neavând un profil în acel moment dar, pe 18 mai a fost postat un videoclip pe Youtube ce făcea referire la realizările de-a lungul anilor: bazin, pentru apă curentă în comună și pompe performante pentru acesta; modernizarea școlii Păltiniș care de fapt a fost renovată datorită companiei Chevron. În material erau evidențiate personalitatea primarului cât și imaginea pe care a creat-o acesta în fața mass-mediei : „seriozitate”, „adevăr”, „integritate”, „cinste” și „realitate”. Unul dintre consilierii acestuia a distribuit pe Facebook acest material și a evidențiat faptele edilului. Este de menționat faptul că nici Pădurean nu avea cont de facebook, însă a redactat câteva texte pe care le-a printat și le-a afișat în comună la începutul lunii martie. Titlul „VOCEA POPORULUI ARIPA LIBERALĂ” făcea direct trimitere la susținătorii liberali. Unul dintre membrii PNL postau pe facebook aceste materiale ce conțineau informații în premieră pentru localnici. (vezi fig 1.9, 2.1, 2.2) În primul text este prezentată „mafia auxiliară” care reprezenta de fapt, conducerea primăriei. Sunt aduse acuzații că angajații și-au mărit salariile iar unul dintre aceștia a fost surprins în ipostaze indecente cu soția unui lucrător al instituției. Personajul principal din al doilea text este viceprimarul numit „cap de porc”. Pădurean povestește că acesta, împreună cu primarul „fost spălător de geamuri în Cipru” sustrag bani din ajutoarele de urgență oferite cetățenilor. De asemenea, aduce dovada că Stoian Tatiana a depus un dosar pentru a primi bani din cauza problemelor financiare, însă nu s-a ales cu nimic. Ultimul text are în vedere situația financiară a casierului primăriei Ionel Gabriel Donciu și declarația unei persoane anonime că acesta avea gânduri sinucigașe. Introducerea este cât se poate de amuzantă și inspirată din mesajele oferite de mass media actuală și anume: „Șoc și groază în grupul infracțional organizat din primăria Băcești condus de primarul infractor Cărăușu” De asemenea, tot pe această platformă de new media a fost creat un eveniment de către un membru PNL ce anunța lansarea candidaturii lui Rubică Ionel, în Grădina Publică, pe data de 23 aprilie 2016. Toate materialele publicate au avut în medie aproximativ 90 de like-uri, 60 de comentarii și 6 distribuiri. Nici candidata din partea Partidulul România Unită nu a desfășurat o campanie online și nu a avut susținere din partea presei. După cum am specificat și mai sus, nu au existat relatări despre candidați însă în primăvara anului 2016, media județeană a evidențiat doi dintre pretendenți. Adevărul de Vaslui a publicat pe data de 7 martie un articol în care era precizat demersul politic al lui Cărăușu, inclusiv faptul că în anul 2012, acesta a fost singurul primar care nu a avut personal contracandidat. Tot în articol era specificat faptul că Traian Pădurean,candidatul PMP a fost consilierul personal al lui Cărăușu, care a decis să candideze la primărie. „Horațiu Cărăușu (PSD) este de 17 ani primarul comunei vasluiene Băcești, la ultimele alegeri locale fiind candidat unic în comună. Anul acesta, primarul, care în decursul celor 17 ani de administrație a trecut pe la toate partidele, va avea drept contracandidat la alegerile pentru funcția de primar pe cel care de aproape zece ani i-a fost consilier personal”. În urma aflării acestei informații, primarul l-a concediat pe Pădurean. „Considerând că a fost trădat de consilierul pe care îl considera «mâna sa dreaptă» primarul Cărăușu a decis să-l concedieze, apreciind că i-a adus prejudicii de imagine prin înregimentarea la un alt partid. Astfel, contracandidatul primarului a fost înștiințat începând de luni, 7 martie, că este concediat din funcția de consilier personal”. Monitorul de Vaslui a publicat în aceeași zi informații despre același subiect, dar cu date mai concrete. Spre deosebire de cealaltă publicație unde era expusă o fotografie cu Horațiu Cărăușu, în articolul prezent există ilustrații cu ambii candidați. Cel care a redactat textul a precizat la un moment dat că Pădurean nu a mai dorit o colaborare cu primarul deoarece l-a susținut pe Klaus Iohannis în alegerile prezidențiale din 2014. „ Din ce spune Ciprian Pădurean, ruptura între el și Horațiu Cărăușu s-a produs în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale. Fiind «radical de dreapta», după cum singur s-a recomandat, Pădurean l-a susținut pe Iohannis Klauss spre deosebire de primar, care a făcut campanie pentru Victor Ponta, candidatul PSD”. Aceste redacții nu au în arhivă informații despre candidatul, Rubică (PNL). Pe pagina www.vremeanoua.ro există un interviu cu senatorul Marian Dan (PNL) care a numit în ultima parte a materialului, candidații Partidului Național Liberal pentru primăriile din județul Vaslui, printre ei fiind menționat și Ionel. Rubică. „Vă sugerez să urmăriți cu atenție evoluția candidaților nostri, viitori primari: în com. Fălciu – Ursu Titi, în com. Băcești – Ionel Rubică, în com. Pogona – Cristi Spiridon”.
5.7.1 Atacuri între candidați
În timpul campaniei, membrii PNL erau revoltați din cauza faptului că, noaptea, susținătorii lui Cărăușu rupeau afișele cu Rubică deoarece acesta era considerat o amenințare pentru primar, după spusele oamenilor, Cărăușu făcuse același lucru și când l-a avut contracandidat pe Ionel Ștefan Brișcaru (PRM) în anul 2008. Pe 23 mai, atunci când Rubică și-a lansat candidatura, un membru PSD a fost agresat fizic deoarece a participat la festivitatea PNL iar cel implicat a fost viceprimarul PSD, Ionel Broșteanu: „Am auzit că vicele a bătut un cetățean că a fost în parc, a depus omul plangere la poliție”. Mai multe atacuri au existat în mediul online, unde cetățenii comunei Băcești aveau discuții în contradictoriu: „Jos cu însetații de putere! Jos cu cei care ne-au vândut comuna! Jos cu cei care-și văd doar de interesele lor! Jos CARĂUȘUL ESCROCUL! JOS DINASTIA CĂRĂUȘU, fă-ți bagajul! Fugi în Cipru, fomistule”! Deși existau multe comentarii împotriva acestuia, nici cei de la PSD nu au fost mai prejos și au răspuns repricilor: „Stați în banca voastră căci nu aveți niciun om pentru primar și nici putere. Numai gura e de voi, mai puțină vorbă și mai multă treabă, nu o să vă ofere nimeni și nimic degeaba. La muncă băieți și ascultați de primarul pe care îl aveți că e destul de bun conducător”. Tiberiu Gheorghiță,susținător al primarului, a dezvăluit unul dintre secretele candidatului PNL acuzându-l că la firmă sunt angajați care lucrează fără contract. „Vreau să vă dau o veste bombă, domnul Lulu ține muncitori fără acte în regulă la el la firmă și unul dintre ei, zilele acestea s-a accidentat și s-a dus la spital fără să știe nimeni că Lulu îi ține pe oameni fără acte. Mai ziceți că sunteți bun primar pentru comuna noastră totuși este greșit”. Pe 4 iunie, un membru PNL bănuia că ei vor pierde alegerile fiindcă primarul oferea sume mari de bani pentru a cumpăra voturile. Ziua respectivă o numise „vinerea neagră.” Se pare că oamenii au profitat de faptul că există noi căi de a transmite informații pentru a-și exprima nemulțumirile și au făcut din Facebook un adevărat târg de bârfe, certuri și injurii la adresa oamenilor politici. Fiindcă exemplele sunt numeroase, în acea perioadă a fost făcută campanie online pentru prima oara în istoria alegerilor din Băcești dar mai mult au fost vorbe. Comentarii peste comentarii care nu prea au influențat voturile, fiindcă majoritatea populației nu deținea cont și se adresau doar anumitor categorii de persoane.(vezi fig 2.3, 2.4, 2.5) Ștefania Blaj din partea PRU susține că a avut atacuri din partea Partidului Național Liberal. S-a certat cu Oana Piciu, o candidată pe listele consilierilor locali. „Nici acum nu vorbește cu mine. Imi zicea să nu candidez, că vreau iar sa devin consilier, să las loc și altor persoane că eu sunt bătrână, mai avea puțin și mă lua la bătaie”.
5.8 Propuneri electorale
Asemenea unor politicieni ai zilelor noastre, în afară de mită, atacuri sau acuzații aceștia fac tot posibilul să iasă în evidență prin promisiunile pe care le fac cetățenilor. Inițial, aceștia au avut cam aceleși idei, care nu au fost puse în aplicare până acum de conducerea primăriei. La adunarea PNL din Grădina Publică, candidatul Rubică a comunicat oamenilor că are inițiativa de a schimba societatea dacă o să câștige alegerile. Acesta a promis următoarele:
Construirea unui cămin cultural;
Reamenajarea târgului de animale ce a avut o vechime de peste 200 de ani;
Modernizarea drumurilor;
Centru medical de permanență;
Cabinet stomatologic;
Farmacie și cabinet medical în satul Păltiniș;
Modernizarea pieței agroalimentare
Nici candidatul Pădurean nu a fost mai prejos și le-a comunicat persoanelor din comunitate că se va strădui să-și îndeplinească scopul:
Menținerea disciplinei și a ordinei;
Curățarea și igienizarea râurilor și a spațiilor verzi cu cei care trebuie să facă muncă în folosul comunității (beneficiarii de ajutor social);
Susținerea persoanelor care muncesc, în special a agriculturilor;
Să asigure siguranța publică;
Refacerea drumurilor.
Primarul a specificat în cele două articole de presă că el dorește ca Băceștiul să fie altfel și să fie o localitate cu toate dotările necesare iar mandatul 2016-2020 ar putea aduce investiții extrem de importante și anume:
Dotarea cu mobilier și echipament la stadardele europene a școlii nr 1 din comună, corn p B;
Asfaltarea DC 127 Armășeni-Țibăneștii Buhlii-Vovriești;
Canalizare și aducțiune de apă în satul Băbușa;
Un nou sediu de primărie;
Cămin cultural;
Modernizarea pieței agroalimentare, a drumurilor comunale și județene;
Reînființarea oborului de animale.
Ștefania Blaj a adus în program noi idei acestea fiind urmatoarele:
Înființarea unei zi pentru sărbătorirea comunei;
Teren gratuit și ajutor financiar pentru tinerii căsătoriți;
Întâlniri semestriale cu cetățenii pentru a dezbate și a soluționa problemele comunei;
Amenajare spațiu de joacă pentru copii;
Concluzii
Politica la „firul ierbii” este clară într-o comună reprezentativă pentru o zonă săracă din regiunea Moldovei, dominată fiind de Partidului Social Democrat. În această comunitate ne confruntăm cu o clasă politică care nu are capacitatea de administrare a comunei iar schimbarea atitudinii cetățenilor asupra primarului ar constitui o provocare. Pe parcursul desfășurării campaniei electorale, candidații Ionel Rubică, Horațiu Cărăușu, Traian Ciprian Pădurean și Ștefănica Blaj și-au promovat valorile într-un mod diferit însă obiectivele acestora au fost asemănătoare, fiindcă problemele localității au fost mereu aceleași. De asemenea, au desfășurat activități care, din nefericire, nu au declanșat schimbarea mentalității cetățenilor pentru a reda o nouă imagine a comunei. În afară de actualul primar, ceilalți candidați au fost promovați în satele vecine de către liderii politici de la județ. Totuși, Horațiu s-a bazat ca de obicei pe aceleași lucruri și anume, oferirea ajutoarelor de urgență de-a lungul carierei sale politice și sprijinul angajaților din primărie. Însă, Rubică Ionel, candidat din Partea Partidului Național Liberal, s-a axat pe eforturile pe care le-a depus pe parcursul desfășurării campaniei însă nu a influențat alegătorii. Totuși, acesta a fost cel mai implicat candidat și au organizat întâlniri publice cu cetățenii, cu ajutorul lui Florin Ciurariu (președintele organizației județene) și Corneliu Bichineț (vicepreședintele organizației județe). De asemenea, fostul consilier personal al lui Cărăușu, Traian Pădurean, candidat din partea Partidului Mișcarea Populară, nu a reușit să organizeze o campanie cu activități specifice, bazându-se doar pe experiența politică. Din cauza conflictului pe care l-a avut cu acesta, în perioada respectivă, era preocupat să câștige procesul împotriva primarului. Singura candidată de gen feminin din istoria alegerilor, Ștefănica Blaj a avut suținere din partea lui Marcel Vasilache (președintele orgamizației județene) și au făcut deplasări în unele satele care aparțin comunei. Faptul că era femeie cu o vârstă înaintată, cetățenii au considerat că nu este potrivită pentru această funcție. Mesajele electorale au fost diverse și au evidențiat scopul acestora mizând în mare parte pe inițiativa de a da o speranță oamenilor care nu mai voiau să fie conduși de impostori. Cu toate că primarul a fost neutru în campania din 2016, a reușit din nou să câștige iar singurul mesaj electoral a fost transmis prin intemediul unui videoclip postat pe Youtube. Chiar dacă media județeană nu a avut un rol important în campania electorală, a determinat cetățenii să poarte discuții contradictorii în mediul online fiindcă articolele respective au fost distribuite și postate pe Facebook în mod constant. Modul în care populația privește noțiunea de adevăr, este diferită de la persoană la alta. Putem lua în considerare că oamenii care se unesc în aflarea adevărului pot transforma viitorul societății în ceva neașteptat. Din păcate, populația din mediul rural nu dorește să privească spre viitor, nu dorește să fie condusă de politicieni care ar putea să îi ofere un trai mai bun. Uneori sunt conștienți de adevăr dar se pare că s-au obișnuit cu modul în care a ales să supraviețuiască. Prin această cercetare am sesizat că dezinteresul primarului actual și incapacitatea populației de a conștientiza că mediul în care trăiește nu este unul întocmai în favoarabil iar nivelul comunei este din ce în ce mai scăzut.
Bibliografie
Bădău Horea Mihai, Tehnici de comunicare în social media, Ed. Polirom, Iași, 2011.
Bohler Sébastien, 150 petites expériences de psychologie des médias pour comprendre comment on vous manipule, Ed.Polirom, Iași, 2008.
Bondrea A., Sociologia opiniei publice și a mass-media, Editura Fundației “România de Mâine”, București, 1997.
Bulai A., Mecanismele electorale ale societății românești, Editura Paideia, București, 1992.
Dahl, A.Robert, Democrația și criticii ei, Institutul European, Iași, 2002.
Dahl A. Robert, Despre democrație, Institutul European, Iași 2003.
Dahl, A.Robert, Poliarhiile. Paticipare și opoziție, Ed. Institutul European 2000.
Gerstle Jacques, Comunicarea Politică, Institutul European, 2002.
Grugel Jean, Democratizarea, Iași, Ed Poliron. 2008.
Guțu, Dorina, Noi media, Ed. Tritonic, București, 2007.
Held David, Modele ale democrației, Ed. Univers, București, 2000.
Jeanneney Jean – Noel, O istorie a mijloacelor de comunicare, Ed. Institutul European, Iași, 1997.
Kapferer Jean – Noel, Zvonurile, Ed Humanitas, Iași, 1993.
Lochard Guy și Boyer Henri, Comunicare mediatică, Ed. Institutul European, Iași, 1998.
Mâță Dan Constantin, Drept administrativ. Vol I, Ed. Universul juridic, Iași, 2017;
Melvin De Fleur & Ball- Rockeach Sandra, Teorii ale comunicării de masă, Ed. Polirom, Iași, 1999.
Pasquino Gianfranco, Curs de știință politică, Institutul European, Iași, 2002.
Precupețu Marius, Democratizarea postcomunistă și integrare europeană, manuscris nepublicat.
Rose Richard, Mishler William, Haerpfer Christian, Democrația și alternativele ei, Ed. Institutul European, Iași, 2003.
Rousseau Jean-Jacques, Contractul Social, Ed. Moldova, Iași, 1996.
Schnur, Dan, Greater than the sum of the parts, in Handbook of Political Marketing, Sage Publications, Londra, 1999.
Silverstone Roger, Televiziunea în viața cotidiană, Ed. Polirom, Iași, 1999.
Srtori, Giovanni, Teoria democrației reinterpretată, Ed Poliron, Iași, 2003.
Tatulici Mihai Am un interes personal: România, București, Ed Dextrum, 2017.
Surse web
Surse academice:
https://specialarad.ro/democratia-in-romania-la-cel-mai-scazut-nivel-din-ultimul-deceniu-potrivit-the-economist/
http://www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2015/05/LEGE-Nr-115.pdf;
https://lege5.ro/Gratuit/gezdenryhe/legea-administratiei-publice-locale-nr-215-2001
https://doc-04-80-docs.googleusercontent.com/docs/securesc/b5a0cmihbmjeg9knbuselh1ucghvrd5a/abg5tdl6qchuu9sg8l1mgkginstu807t/1529409600000/03720456247828136718/07060337987178419961/1sDtOEbPpzRNaE3UZai-oHUe8yguGSc2M?e=download
https://doc-04-80-docs.googleusercontent.com/docs/securesc/b5a0cmihbmjeg9knbuselh1ucghvrd5a/abg5tdl6qchuu9sg8l1mgkginstu807t/1529409600000/03720456247828136718/07060337987178419961/1sDtOEbPpzRNaE3UZai-oHUe8yguGSc2M?e=download
https://drive.google.com/file/d/1m93m2bWeUOqhQkiz2_2cBvvY9RNG_UfU/view?usp=drive_web
http://www.scritub.com/jurnalism/O-cercetare-asupra-evolutiei-p83512.php
http://www.referatele.com/referate/noi/jurnalism/presa-scrisa6142141518.php
Surse noi media:
https://www.youtube.com/watch?v=9ECqxL_RMHM&t=1039s
https://www.facebook.com/Comuna-B%C4%83ce%C8%99ti-%C8%98tiri-Evenimente-Politic%C4%83-1561960297423232/
https://www.facebook.com/vladnicolaie.loghin
https://www.facebook.com/tiberiu.gheorghita.16
https://www.facebook.com/ionut.padurean.7
https://www.facebook.com/florin.loghin.18
https://www.facebook.com/lulu.rubica
https://www.facebook.com/briscaru.dumitrustefan
https://www.facebook.com/yo.vasilik
https://www.facebook.com/petru.padurean
Surse media tradiționale:
http://estnews.ro/2015/07/29/la-tara-povestiri-din-satul-tau-bacesti-bani-putini-multe-proiecte/
http://estnews.ro/category/politic/
http://stiri.tvr.ro/intr-o-comuna-din-vaslui-primarul-tuturor-partidelor-singurul-candidat-la-locale_14809.html#view
http://adevarul.ro/locale/vaslui/primarul-vaslui-alegerile-2012-nu-avut-contracandidat-tradat-consilierul-personal-decizia-edilului-aflat-rival-1_56dd6b8c5ab6550cb8971bac/index.html
http://www.monitoruldevaslui.ro/2016/03/singurul-primar-din-tara-fara-contracandidat-provocat-de-fostul-sau-consilier-personal.html
http://informatorulmoldovei.ro/vechiul-targ-bacesti-revine-la-importanta-de-altadata/
Primarul de la Bãcesti vrea sã reînfiinteze oborul de animale si sã modernizeze piata agroalimentarã
http://www.bzv.ro/primaria-bacesti-salvata-18321
https://www.ziarelive.ro/stiri/primarul-de-la-bacesti-e-nervos-si-spune-ca-nu-intelege-de-ce-a-primit-cea-mai-mica-suma-din-judet-la-calamitati.html
https://www.7est.ro/bacesti-imperiul-lui-safulica-sclavie-la-o-aruncatura-de-bat-de-iasi-camatarii-au-supus-cinci-sate-cu-mii-de-locuitori/
Primarul de la Bãcesti vrea sã reînfiinteze oborul de animale si sã modernizeze piata agroalimentarã
http://stiri.tvr.ro/intr-o-comuna-din-vaslui-primarul-tuturor-partidelor-singurul-candidat-la-locale_14809_foto.html#view
http://www.monitoruldevaslui.ro/2016/03/singurul-primar-din-tara-fara-contracandidat-provocat-de-fostul-sau-consilier-personal.html
http://www.monitoruldevaslui.ro/2016/07/primarul-carausu-invins-in-instanta-si-cu-banii-luati-de-fostul-sau-consilier-personal.html
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/prima-transmisiune-radio-romania/
http://www.scritub.com/jurnalism/O-cercetare-asupra-evolutiei-p83512.php
http://stiri.tvr.ro/in-31-decembrie-se-implinesc-61-de-ani-de-la-prima-transmisie-a-televiziunii-romana_826329.html#view
Anexe
Fig 1.1 (fostul cămin cultural)
Fig 1.2 (piața agroalimentară în prezent)
Fig 1.3 (bazar)
Fig 1.4 (baza sportivă)
Fig 1.5 (salariile angajaților de la primărie în anul 2017)
Fig 1.6 (ajutor de urgență)
Fig 1.7 (miting împotriva Chevron, sursa Facebook Petru Pădurean)
Fig 1.8 (Ședință PNL, sursa Facebook: Ionel Rubică)
Fig 1.9 ( Primul text scris de Traian Ciprian Pădurean)
Fig 2.1 ( Al doilea text scris de Traian Ciprian Pădurean)
Fig 2.2 (Al treilea text scris de Traian Ciprian Pădurean)
Fig 2.3 ( Scrisoare directă a candidatului Ionel Rubică pentru alegători, sursă Facebook: Florin Loghin)
Fig 2.4 ( Acuzații asupra primarului, sursă Facebook: Florin Loghin)
Fig 2.5 ( Postarea unui cetățean care făcea campanie împotriva primarului, sursă Facebook: Ionuț Pădurean
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specializarea Jurnalism și Științe ale comunicării [304218] (ID: 304218)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.