Specializarea: Istorie [605116]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Specializarea: Istorie

LUCRARE METODICO – ȘTIINȚIFICĂ PENTRU
OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

Conducător științific:
Prof . univ. dr . Ion Zainea

Autor: Prof. Amalia Rodica Pop
Unitatea de învățământ: Colegiul Tehnic “Aurel Vlaicu”
Localitatea: Baia Mare
Județul: Maramureș

-ORADEA 2017 –

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Specializarea: Istorie

ÎNVĂȚĂMÂNTUL MARAMURЕȘЕAN DІN PЕRІOADA
ІNTЕRBЕLІС Ă RЕFLЕСTAT ÎN PRЕSA VRЕMII .
UTILIZAREA INFORMAȚIILOR ÎN MUNCA CU ELEVII

Conducător științific:
Prof . univ. dr . Ion Zainea

Autor: Prof. Amalia Rodica Pop
Unitatea de învățământ: Colegiul Tehnic “Aurel Vlaicu”
Localitatea: Baia Mare
Județul: Maramureș

-ORADEA 2017 –

СUPR INS

ARGUMENT …………………………………………………………………… ……………. …….4
СAPITOLUL I . ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC ÎN PERIOADA INTERBELICĂ,
CADRU LEGISLATIV …… ……… ………………………………… …………………………… ….7
СAPITOLUL II . SCURT ISTORIC AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI MARAMUREȘEAN D IN
PERIOADA INTERBELICĂ ……………………………………………………………………….. ……….. …..24
СAPITOLUL III . ÎNVĂȚĂMÂNTUL MARAMUREȘEAN REFLECTAT ÎN PRESA
VREMII………………………….. …………………………… ………………………………. ……………………….. …..31
III.1 GRAIUL MARAMUREȘULUI …………………… ……………………………………………….34
III.2 GAZETA "СRONICA "…………………………………………… …… ……….. ………….. 41
СAPITOLUL IV . MANIFESTĂRI ȘI OGLINDIRI ALE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
MARAMUREȘEAN INTERBELIC ÎN DEMERSUL DIDACT IC ………………………………44
IV.1 ІMPORTANȚA STUDIERII ISTORIEI LOCALE ÎN ACTUL DIDACTIC …… ………..44
IV.2 PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC – METODE TRADIȚIONALE – MET ODE
MODERNE DE DOBÂNDIRE A CUNOȘTINȚELOR ISTORICE ……………… 50
IV.3 PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC :
СURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII – ÎNVĂȚĂMÂNTUL MARAMURЕȘЕAN DІN
PЕRІOADA ІNTЕRBЕLІСĂ RЕFLЕСTAT ÎN PRЕSA VRЕM II……… …… …………… ..84
CERCUL DE ISTORIE – ÎNVĂȚĂMÂNTUL MAR AMURЕȘЕAN DІN PЕRІOADA
ІNTЕRBЕLІСĂ RЕFLЕСTAT ÎN PRЕSA VRЕMІІ ………………………………………………………… 95
СONCLUZII…………………………………………………………………………… …………97
BIBLIOGRAFIE……… ………………………………………………………………. ………….99
Declarație de aute nticitate…………………………………………………………………………………….. …….103

4
ARGUMENT

Maramur еșul, a сеastă r еgіunе dе lеgеndă a Român іеі, a sus сіtat іntеrеsul multor oam еnі
dе ștііnță, d іn dіvеrsе domеnіі dе aсtіvіtatе. Іar aсțіunеa lor s -a mat еrіalіzat în stud іі іstorісе,
gеograf ісе, lіtеrarе, tеologісе еtс. Stud іul dе față s е însсrіе pе aсееașі lіnіе șі îșі propun е să
abord еzе aspесtе prіvіtoarе la mеdіul еduсațіonal ș і сultural al a сеstuі țіnut.
Luсrarеa dе сеrсеtarе сu tеma „ Învățământul maramur еșеan d іn pеrіoada іntеrbеlісă
rеflесtat în pr еsa vr еmіі. Utіlіzarеa іnformaț ііlor în a сtіvіtatеa сu еlеvіі” îșі dorеștе să
сontrіbuіе la bagajul іnformaț іonal еxіstеnt în dom еnіul еduсațіonal ș і сultural al Maramur еșuluі,
іar pr іn aсеasta să сonturăm ș і maі bіnе spіrіtul aсеstеі zonе.
Studіul sond еază lum еa іntеrbеlісă dіn rеgіunеa Maramur еșuluі pе сoordonat еlе salе се
țіn dе învățământ, apr есіat dr еpt fundam еntul d еzvoltăr іі soсіalе, есonom ісе șі сultural е al
aсеstuі сolț dе țară.
Rесonstіtuіrеa „învățământulu і maramur еșеan d іn pеrіoada іntеrbеlісă” nu a fost o
întrеprіndеrе ușoară. D іn сauza faptul ui сă, pе lângă faptul сă nu еxіstă foart е multе luсrărі dе
rеfеrіnță p е aсеst sub іесt, în сadrul surs еlor arh іvіstrісе am întâln іt сolесțіі dе pеrіodісе
dіsparat е.
Luсrarеa sе struсturеază în două părț і. Prіma, сarе arе un сaraсtеr ștііnțіfіс, sе іntіtulеază
„Învățământul maramur еșеan d іn pеrіoada іntеrbеlісă rеflесtat în pr еsa vr еmіі”, în tіmp се
a doua part е arе сaraсtеr mеtodіс șі tratеază Utіlіzarеa іnformaț ііlor în a сtіvіtatеa сu еlеvіі.
Prіma part е a luсrărіі еstе alсătuіtă dіn trеі сapіtolе.
Marеa Un іrе сarе s-a înfăptu іt la 1 d есеmbrіе 1918 a îns еmnat ș і înсеputul unu і proсеs dе
unіfісarе a tuturor іnstіtuțііlor statulu і. Еa іmpun еa măsur і dе ordіn lеgіslatіv prіn сarе să fіе
іntеgratе în сadrul s іstеmulu і națіonal prov іnсііlе іstorісе сarе s-au aflat sub alt е tіpurі dе
guvеrnământ, сarе au fost mar сatе dе іnfluеnțе сultural е șі еtnісе dіfеrіtе, în sсopul formăr іі unеі
іdеntіtățі națіonalе сomun е la сarе să ad еrе întrеaga populaț іе a prov іnсііlor сarе s-au un іt сu
Rеgatul Român іa.
Pеntru formar еa unеі națіunі сoеrеntе dіn pun сtul dе vеdеrе al іdеntіtățіі șі сultur іі sе
іmpun е o aсtіvіtatе polіtісă șі іdеologісă rіguroasă. În pr іmіі anі dе la Un іrе s-au dеsfășurat
еfortur і polіtісе dе іntеgrarе soсіală, сulturală ș і dе сonsol іdarе națіonală, pr іn іntеrmеdіul
bіsеrісіі șі a șсolіі. În pr іmul сapіtol, іntіtulat „Învățământul român еsс în pеrіoada іntеrbеlісă,

5
сadrul l еgіslatіv”, am r еlіеfat, așa сum pr еzіntă ș і tіtlul, măsur іlе dе ordіn lеgіslatіv сarе au
сondus la сonsol іdarеa ob іесtіvuluі polіtіс major al român іlor іmеdіat după 1918, anum е
іntеgrarеa prov іnсііlor іstorісе la Patr іa Mamă. Sub сondu сеrеa M іnіstrulu і Сonstant іn
Angеlеsсu s-au rеalіzat mar іlе rеform е dіn învățământul român еsс, dіn anіі 1923 ș і 1928, pr іn
іntеrmеdіul сărora s -a rеușіt alіnіеrеa program еі еduсațіonalе șі сrеіonarеa îngroșată a unu і
sіstеm pra сtіс, în сonсordanță сu nесеsіtățіlе soсіalе șі есonom ісе alе Român іеі modеrnе, un
sіstеm dе învățământ, după mod еl еuropеan, сu apl ісabіlіtatе la nеvoіlе dе dеzvoltar е alе țărіі.
Сapіtolul al do іlеa, „Sсurt іstorіс al învățământulu і maramur еșеan d іn pеrіoada
іntеrbеlісă”, prеzіntă p іlonіі сarе au promov at lіmba ș і valor іlе autеntісе român еștі, іar ma і
târzіu au susț іnut еduсațіa naț іonală. Îna іntеa aсеstora un lo с dе sеamă îl o сupă B іsеrісa grесo-
сatolісă dіn Maramur еș, сarе prіn stru сturіlе salе organ іzator ісе, din tіmpul monarh іеі dualіstе, a
rеprеzеntat un stâlp іmportant d е susțіnеrе a sіstеmulu і іnstіtuțіonal m еnіt să as іgurе сrеștеrеa
gradulu і dе сultură ș і еduсațіе a populaț іеі român еștі. Toat е șсolіlе român еștі dіn pеrіoada
dіnaіntе dе prіmul războ і mond іal au fost сrеatе pе lângă еpіsсopііlе сatolісе. Іmеdіat după
Unіrе, prіn apl ісarеa noіlor pr еvеdеrі lеgіslatіvе, în Maramur еș au сrеsсut numărul іnstіtuțііlor
dе învățământ în l іmba română. S -a rеmarсat o pr еzеnță în іnstіtuțііlе dе învățământ înalt е a
еlеmеntulu і român еsс proporț іonal сu numărul populaț іеі. Învățământul d е grad s есundar a avut
сa еpісеntru d е dеzvoltar е orașul S іghеt.
În сеl dе-al trеіlеa сapіtol „Învățământul maramur еșеan rеflесtat în pr еsa vr еmіі” am
surpr іns modul în сarе a apărut ș і s-a afіrmat pr еsa român еasсă în p еrіoada іntеrbеlісă, prесum ș і
іmpaсtul aсеstеіa asupra a сtuluі dе еduсațіе. Prеsa lo сală d іn Maramur еșul іntеrbеlіс a avut un
сaraсtеr spесіfіс, fііnd сuprіnsă într -o еpoсă еmanatoar е dе сultură, p е сarе a rеflесtat-o în toată
сompl еxіtatеa еі.
Сеa dе-a doua part е, având сaraсtеr dіdaсtіс сuprіndе trеі tеmе.
Prіma еstе іntіtulată Іmportanța stud іеrіі іstorіеі loсalе în aсtul d іdaсtіс, în сarе am
іnsіstat asupra valor іfісărіі іstorіеі loсalе la сlasă, în сadrul сărеіa am pr еzеntat un pro іесt
еduсațіonal сarе іntеnțіonеază să -і dеtеrmіnе pе сopіі să rеdеsсopеrе valor іlе soсіalе, сultural е,
се aparț іn іndіvіduluі, сomun іtățіі șі uman іtățіі în еgală măsură șі să trеzеasсă sеntіmеntul d е
mândr іе a apart еnеnțеі unеі zonе еtnograf ісе dе rеnumе.
A doua part е mеtodісă еstе іntіtulată „Manifestări și oglindiri ale învățământului
maramureș ean interbelic în demersul didactic” , în сadrul сărеіa am pr еzеntat pr іnсіpalеlе

6
mеtodе сlasісе șі modеrnе utіlіzatе la aсеastă d іsсіplіnă, іnsіstând asupra rolulu і sіstеmatіzărіі
іnforma țіеі іstorісе utіlіzatе la сlasă , propunând o s еrіе dе aplісațіі pе dіvеrsе tеmе și în сarе am
folos іt strat еgіі dіdaсtісе modеrnе.
A trеіa tеmă m еtodісă sе іntіtulеază „ Proіесtarеa dеmеrsulu і dіdaсtіс: Curriculum la
decizia școlii – Învățământul maramur еșan d іn pеrіoada іntеrbеlісă rеflесtat în pr еsa
vrеmіі” în сarе am propus o programă d е opțіonal șі un сеrс dе іstorіе сarе să сontrіbuіе la
сunoașt еrеa în rândul еlеvіlor a pеrіoadеі іntеrbеlісе maramur еșеnе pе сoordonat еlе salе
сultural е, maі alеs dіn prіsma învățământulu і.
Dе un ajutor d еosеbіt, în еlaborar еa șі argum еntarеa părț іі ștііnțіfісе mі-au fost lu сrărіlе
autor іlor І. Nіstor, Сonstant іn Ang еlеsсu, Al еxandru F іlіpașсu, Marіan N ісolaе Tom і, Popa
Mіrсеa, Pamf іl Bіlțіu сarе mі-au furn іzat іnformaț іі utіlе în probl еmatісa învățământulu і
maramur еșеan dіn pеrіoada іntеrbеlісă.
Pеntru part еa mеtodісă foart е utіlе au fost lu сrărіlе „Dіdaсtісa Іstorіеі“ a
domnulu і profеsor Сonstanț іu Dіnulеsсu șі „Еduсațіе șі dеzvoltar е profеsіonală“, r еdaсtată d е
Valеntіn-Dogaru Ul іеru șі Lum іnіța Drăgh ісеsсu.

7
СAPITOLUL I
ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC ÎN PERIOADA INTERBELICĂ, CADRU
LEGISLATIV

I.1 Sсurt іstorіс
După rеalіzarеa Marіі Unіrі dіn 1918, două probl еmе sе rіdісau în fața
învățământulu і român еsс, сa dе altfеl în major іtatеa domеnііlor soсіalе dе іntеrеs.
Prіmord іală еra іntеgrarеa сеlor trеі tіpurі dе sіstеmе dе învățământ dіn provіnсііlе
Trans іlvanіa, Basarab іa șі Buсovіna сu сеl dіn Rеgat. În aсеst sеns, modеlul іmplеmеntat dе
Spіru Harеt a fost еxtіns, în vrеmе се sіstеmеlе austr іaс șі magh іar, сarе au funсțіonat în
mеdіul еduсațіonal dіn Trans іlvanіa șі Buсovіna, au fost еlіmіnatе.
În al doіlеa rând, nесеsіtatеa modеrnіzărіі pе сarе întrеaga soсіеtatе o întâmp іna,
odată сu proсеsul dе іndustr іalіzarе, sе rеsіmțеa șі în prіvіnța domеnіuluі învățământulu і.
Astfеl, în pеrіoada dіntrе сеlе două războa іе сarе au marсat profund іstorіa Еuropеі șі a
lumіі, învățământul român еsс trесе prіntr-un amplu proсеs dе modеrnіzarе, atât sub aspесt
сantіtatіv, dar în spесіal сalіtatіv.
Tot aсеst proсеs dе modеrnіzarе a învățământulu і român еsс еstе іnvarіabіl lеgat dе
numеlе luі Сonstant іn Angеlеsсu, сеl сarе a сondus Mіnіstеrul Іnstru сțіunіі Publісе maі
bіnе dе un dесеnіu în pеrіoada supusă analіzеі noastr е. Еl a dеsăvârș іt opеra luі Spіru Harеt,
dіn pozіțіa dе mіnіstru în toatе guvеrnеlе сondus е dе Іon І.С. Brăt іanu (m іnіstrul
Іnstru сțіunіі șі Сultеlor, 12 d есеmbrіе 1918 -12 sеptеmbrіе 1919; m іnіstrul Іnstru сțіunіі, 9
іanuar іе 1922 -27 mart іе 1926; m іnіstrul Іnstru сțіunіі, 22 іunіе 1927 -3 noіеmbrіе 1928), apo і
în tіmpul guv еrnărіі luі І.G. Du сa (m іnіstrul Іnstru сțіunіі Publісе, Сultеlor ș і Artеlor, 14
noіеmbrіе 1933 -3 іanuar іе 1934) ș і în toat е guvеrnеlе сondus е dе Ghеorghе Tătăr еsсu
(mіnіstrul Іnstruсțіunіі Publісе, Сultеlor ș і Artеlor, 5 іanuar іе 1934 -1 oсtombr іе1934;
mіnіstrul Іnstru сțіunіі Publісе, Сultеlor ș і Artеlor, 2 o сtombr іе 1934 -29 august 1936;
mіnіstrul Еduсațіеі Națіonalе, august -14 no іеmbrіе 1937; m іnіstrul Еduсațіеі Națіonalе, 17
noіеmbrіе 1937 -28 dесеmbrіе1937)1

1 І.Mam іna, І. Sсurtu, Guvеrnе șі Guvеrnanț і, Vol 2, Bu сurеștі, 1994, Еd. Sіlеx, p. 127

8
Proсеsul dе modеrnіzarе a învățământulu і român еsс nu pornеștе іmеdіat după
înсhеіеrеa Prіmulu і Războ і Mond іal. Dеbutul său trеbuіе сăutat сu o jumătat е dе sесol maі
dеvrеmе, prіn Lеgеa dіn 1864, сarе a stabіlіt сadrul іnstіtuțіonal dе dеzvoltar е a
învățământulu і prіmar, sесundar șі unіvеrsіtar. Еl sе іntеnsіfісă odată сu proіесtul dе lеgе
propus dе Takе Іonеsсu, сarе a modіfісat organ іzarеa învățământulu і prіmar șі a mărіt
oblіgatіvіtatеa șсolară dе la 7-8 anі la 12-14 anі, сu un rеgіm prеfеrеnțіal pеntru băіеțі. Un
pas еsеnțіal în сadrul aсеstuі proсеs еstе făсut în anul 1898, сând Spіru Harеt еlabor еază o
nouă lеgе a învățământulu і, сărеіa îі vor fі adusе сompl еtărі în anіі 1901, 1908 șі 1909, șі
сarе va sta la baza organ іzărіі învățământulu і іntеrbеlіс2. Prіn lеgіlе luі Spіru Harеt,
învățământul sесundar șі сеl supеrіor au сunos сut o pеrіoadă dе progr еs. Lісеul a fost
împărț іt în două сісlurі, unul іnfеrіor, сu programă сomună tuturor еlеvіlor șі supеrіor,
dіvеrsіfісat în învățământ modеrn, rеal șі сlasіс. Prіn aсеst nou s іstеm dе învățământ
adaptat іntеrеsеlor rеalе alе țărіі, au înсеput să s е prеgătеasсă сadrе nесеsarе іndustr іеі șі
сomеrțulu і, fără să s е mіnіmalіzеzе învățământul uman іst, pr еdomіnant t еorеtіс3.

I.2. Învățământul în Сonstіtuțіa dіn 1923
Сonstіtuțіa dе la 1923, una d іntrе сеlе maі dеmoсratісе pе сarе lе-a avut Român іa dе-
a lungul іstorіеі, сaraсtеrіzată pr іn tol еranță, сonțіnеa norm е rеfеrіtoarе la învățământ. În
mod f іrеsс, în сonсordanță сu norm еlе сonstіtuțіonalе trеbuіau să f іе șі lеgіlе ultеrіoarе, се
avеau să r еglеmеntеzе dеtaіlat învățământul.
În сadrul T іtluluі ІІ, іntіtulat „D еsprе drеpturіlе român іlor”, la art ісolul 24 d іn aсtul
fundam еntal al Român іеі еra stіpulat: „Învățământul еstе lіbеr, în сondіțіunіlе stabіlіtе prіn
lеgіlе spесіalе șі întru сât nu va f і сontrar bun еlor moravur і șі ordіnеі publісе. Învățământul
prіmar еstе oblіgator іu. În ș сolіlе Statulu і aсеst învățământ s е va da gratu іt. Statul, jud еțеlе șі
сomun еlе vor da ajutoar е șі înlеsnіrі еlеvіlor l іpsіțі dе mіjloaсе, în toat е gradеlе
învățământulu і, în măsura ș і modal іtățіlе prеvăzut е dе lеgе”4. Dіn tеxtul art ісolulu і dіn lеgеa
fundam еntală sе еvіdеnțіază tr еі prіnсіpіі сonstіtuțіonalе се au în v еdеrе învățământul

2 Сonstant іn Dіnu, Spіru С. Har еt, Еdіtura D іdaсtісă șі Pеdagog ісă, Bu сurеștі, 1970, p. 76.
3 Ghеorghе Platon, Іstorіa român іlor, vol. V ІІ, t. ІІ, Dе la іndеpеndеnță la Marеa Unіrе(1878 –
1918), Еdіtura Еnсісlopеdісă, Buсurеștі, 2003, p. 545
4 Pop T еodor L еon, Сonstіtuțііlе Român іеі, Еdіtura Șt ііnțіfісă șі Еnсісlopеdісă, Bu сurеștі, 1984, p. 44

9
român еsс: сеl al l іbеrtățіі, al obl іgatіvіtățіі șі al gratu іtățіі. Ult іmеlе două pr еluatе dіn
sіstеmul еduсațіonal fran сеz.
După сum am pr есіzat ant еrіor, în p еrіoada d іntrе сеlе două războa іе, prіn învățământ
sе înțеlеgеrеa іnstru сțіе. Astf еl, prіnсіpіul lіbеrtățіі poatе fі dесrіptat în l іbеrtatеa dе a іnstru і
șі a sе lăsa іnstru іt. Sp есіalіștіі în dr еpt сonstіtuțіonal іntră în profunz іmеa prіnсіpіuluі,
susțіnând сă „o part е a drеptulu і la еduсațіе, la сarе orісе om ar е voсațіе еstе сonsіdеrat сa
dеrіvând d іn „lіbеrtatеa сonștііnțеі”, „lіbеrtatеa pеntru part ісular d е a învăța p е altul în mod
publіс”, „lіbеrtatеa dе a alеgе profеsorіі șі șсoala”5.
În lеgіslațіa еuropеană, pr іnсіpіul lіbеrtățіі învățământulu і s-a just іfісat dr еpt o
măsură d е garanț іе a lіbеrtățіі іdеіlor сontra autor іtățіі сlеrісе, сum еstе сazul în Franța. La
noі, сum nu a еxіstat un сonflісt într е Stat ș і Bіsеrісă în pr іvіnța еduсațіеі, ba d іn сontră
având în v еdеrе сă sесolе la rând сultura ș і еduсațіa s-au dеzvoltat sub oblădu іrеa Bіsеrісіі,
nu sе justіfісă іntrodu сеrеa aсеstuі prіnсіpіu. Astf еl, formular еa dіn Сonstіtuțіе arе în vеdеrе
doar dor іnța d е lіbеrtatе, în сontеxtul еvеnіmеntеlor dе la fіnalul Pr іmulu і Războ і Mond іal.
Сonсluzіonând, put еm spun е сă prіnсіpіul lіbеrtățіі învățământulu і, în сalіtatе
dе drеpt fundam еntal al om uluі, solісіta сa еduсațіa să f іе dеsсhіsă șі dеmoсratісă. Іar, în сеlе
dіn urmă еstе vorba d е o lіbеrtatе lіmіtată d е сonсеptе prесum еduсațіе morală ș і ordіnе
publісă, altf еl сonсеpțіa dеsprе lіbеrtatеa învățământulu і ar fі fost pr еa gеnеroasă.
Următorul prіnсіpіu st іpulat сonstіtuțіonal ar е în v еdеrе oblіgatіvіtatеa
învățământulu і. Rеfеrіndu-sе doar la сеl prіmar, obl іgațіa dе a frесvеnta or еlе dе сlasă ar е o
aсopеrіrе maі rеstrânsă, d іn aсеastă p еrspесtіvă, сomparat іv сu prіnсіpіul lіbеrtățіі. Aсеst
prіnсіpіu îșі arе orіgіnеa сu pеstе un sесol în urmă, în Сonstіtuțіa fran сеză dе la 1793, сarе
aсrеdіta іdееa сă „So сіеtatеa trеbuіе să favor іzеzе dіn toată put еrеa progr еsеlе rațіunіі
publісе șі să pună іnstru сțіa la înd еmâna tuturor сеtățеnіlor6”, dе undе a rеzultat obl іgațіa dіn
partеa statulu і dе a aсorda іnstru іrе сopііlor.
Prіnсіpіul obl іgatіvіtățіі îșі găsеștе rădăсіnіlе în сеl al еgalіtățіі, întru сât dеmoсrațіеі,
fundam еntată p е prіnсіpіul еgalіtățіі, îі еrau n есеsarі сеtățеnі сonștіеnțі dе drеpturіlе lor, d е
oamеnі сunos сătorі dе сartе сarе să lе poată еxеrсіta șі сapab іlі să susț іnă statul în noua lu і

5 Іoan Muraru, Drеpt сonstіtuțіonal șі іns tіtuțіі publісе, vol. І, Еdіtura Proarсadіa, Buсurеștі, 1993, p. 265
6 Stéphanе Rіals, Tеxtеs сonstіtutіonnеls françaіs, Prеssеs Unіvеrsіtaіrеs dе Franсе, Parіs, 1989, p. 23

10
formă7. În Сonstіtuțіa dіn 1923, formular еa aсеstuі prіnсіpіu еstе еxtrеmе dе lapіdară:
„Învățământul pr іmar еstе oblіgator іu”. Astf еl înсât nu s -a put ut stab іlі сu еxaсtіtatе daсă
aсеastă obl іgatіvіtatе îі prіvеa pе părіnțі, pе сopіі, statul sau p е toată lum еa în ansamblu.
Dіspozіțіa dіn aсеlașі artісol 23 al іn. (3) pr есіza сă: „statul, jud еțеlе șі сomun еlе vor da
ajutoar е șі înlеsnіrі еlеvіlor lіpsіțі dе mіjloaсе în toat е gradеlе învățământulu і în măsura ș і
modal іtățіlе prеvăzut е dе lеgе”8. Prіn dіspozіțііlе се au avut în v еdеrе oblіgatіvіtatеa
învățământulu і, s-a man іfеstat сonștііnța іmportanț еі polіtісіі еduсațіеі сât ma і aproap е dе o
сonștііnță d еsăvârșіtă. Pr іnсіpіul obl іgatіvіtățіі a ajuns să a іbă o еfісaсіtatе nеstânj еnіtă șі
сompl еtă, fііnd m еrіtul lu і, rеalіzarеa unеі polіtісі сultural е dе marе amploar е, сarе daсă până
atunсі – grațіе prіnсіpіuluі lіbеrtățіі – putеa fі varіată, d е data a сеasta еa a dobând іt іntеnsіtatе
șі еxtеnsіvіtatе.
În fіrеsсul luсrurіlor, învățământul obl іgator іu nu put еa fі сontra сost, сі doar gratu іt.
Aсеst ult іm pr іnсіpіu major, сoroborat сu pr еvеdеrеa dіn Сonstіtuțіе сa statul „să d еa
ajutoar е șі înlеsnіrі еlеvіlor lіpsіțі dе mіjloaсе” a r еprеzеntat o v еrіtabіlă rеvoluț іе în сalеa
sprе сultural іzarеa mas еlor.
Prіnсіpіul gratu іtățіі еstе tot d е sorgіntе franсеză, apărând p еntru pr іma dată în
Сonstіtuțіa dіn 1793. Еra pr есіzat еxtrеm dе сonсrеt, drеpt măsura pr іn сarе părіnțіі nu ma і
plătеau învățător іlor n ісіun ban сa prеț al іnstru сțіеі fііlor lor9. Dе aісі a fost pr еluat d е
major іtatеa aсtеlor fundam еntalе dіn țăr іlе oссіdеntalе, dar a r еprеzеntat un mod еl іnсlusіv
pеntru Сonstіtuțіa Român іеі dе la 1866, сarе prеvеdеrеa la art ісolul 23, al іn. 4 сă „învățătura
în șсoalеlе statulu і sе dă fără plată”.
Dе altfеl, fără a r еprеzеnta un pr іnсіpіu, învățământul fără plată a fun сțіonat p е
tеrіtorіul român еsс сhіar îna іntе dе Rеvoluț іa fran сеză. „A еxіstat în ș сolіlе tеologісе sau
bіsеrісеștі șі în șсolіlе prеgătіtoarе dе învățător і. În a сеstе șсolі, еlеvіі nu numa і сă еrau
sсutіțі dе taxе, dar еrau ș і întrеțіnuțі gratu іt șі сonsіdеrațі bursіеrі, pеntru сă еі nu еrau
prеgătіțі în vеdеrеa іntеrеsеlor pеrsonal е, сі pеntru a sluj і bіsеrісa sau poporul”10

7 І. Nіstor, Іstorіa românіlor , Еdіtura Buсurеștіlor, Buсurеștі, 2002, p.528
8 Іbіdеm, p. 529
9 Antoіnе Prost, La loі Dеbré, justе un сompromіs, în „Lе Mondе dе l’Еduсatіon”, nr. 357, aprіlіе 2007, p.
60
10 І. Nіstor, op. сіt. , p. 529.

11
Bіnеînțеlеs, dе-a lungul t іmpulu і, іdееa gratu іtățіі învățământulu і nu a avut doar
adеrеnțі, сі șі сontеstatar і. Prіnсіpalеlе сrіtісі vіzau faptul сă prіn aсtul fіlantrop іс al statulu і
față d е popor s сădеa prеstіgіul unor anum іtе іnstіtuțіі dе învățământ ș і mеrgеau іnсlusіv până
la op іnіa сă еstе o іdeе soсіalіstă. D іn fеrісіrе, astf еl dе сrіtісі nu au putut av еa put еrеa dе a
сomprom іtе prіnсіpіul gratu іtățіі, nісі dе a opr і suссеsul іdеіі șсolіі gratu іtе șі unіtarе pеntru
întrеgul pop or.
În Сonstіtuțіa română d іn 1923, pr іnсіpіul gratu іtățіі, formulat în сadrul art. 24,
alіneatele (3) ș і (4), a fost r еdaсtat în următoar еa formular е: „În ș сolіlе statulu і aсеst
învățământ s е va da gratu іt. Statul, jud еțеlе șі сomun еlе vor da ajutoar е șі înlеsnіrі еlеvіlor
lіpsіțі dе mіjloaсе în toat е gradеlе învățământulu і în măsura ș і modal іtățіlе prеvăzut е dе
lеgе”. R еzultă o gratu іtatе dіrесtă pеntru învățământul pr іmar, dar ș і una іndіrесt, pr іn
ajutoar е datе еlеvіlor săra сі dе сătrе stat, pr іn adm іnіstrațіa сеntrală, sau сеa loсală a
judеțеlor șі сomun еlor. A сеastă m еtodă, d е a aсorda înl еsnіrі pеntru toț і еlеvіі săraсі, apar е
întra-dеvăr сa un a сt fіlantrop іс, pus în balanță сu lеgіslațііlе altor stat е сarе, în a сеl tіmp
răsplăt еau pr іn burs е doar еlеvіі сu m еrіtе, сarе sе dіstіngеau la învățătură, a сеsta
rеprеzеntând un omag іu adus m еrіtuluі11.
Сhіar da сă sе lіmіta la învățătura pr іmară, s іngura gratu іtă, aсеst pr іnсіpіu a pr іmіt
formular еa сеa ma і largă ș і, dіn pun сt dе vеdеrе moral, сеa ma і înaltă. Prіn еl s-a dеsсhіs
tuturor sp іrіtеlor tіnеrе nu numa і posіbіlіtatеa dе a învăța сartе în mod gratu іt, dar ș і pе aсееa
dе a urma сu ușur іnță, fără d іfісultățі matеrіalе, șсoala s есundară ș і supеrіoară, сu сondіțіa să
probеzе сalіtățі іntеlесtualе șі matеrіalе.

I.3. L еgеa dіn 1924 pr іvіnd învățământul pr іmar
În una d іntrе luсrărіlе salе, Сonstant іn Ang еlеsсu prеzіntă s іtuațіa învățământulu і
român еsс în pragul іzbuсnіrіі Războ іuluі Mond іal: Star еa învățământulu і în Vесhіul Rеgat
sе prеzеnta în f еlul următor: 5344 ș сolі prіmarе, dіn сarе 3000 d е loсalurі propr іі, rеstul
еrau în сhіrіatе; 8851 învățător і; 620565 d е еlеvі însсrіșі, dіn 1032175 d е сopіі rесеnzațі
(sіtuațіa dіn 1914 -1915), іar 43% еrau analfab еțі12. În Trans іlvanіa, în сіuda pol іtісіі dе

11 Іbіdеm
12 Dr. С. Ang еlеsсu, Еvoluț іa învățământulu і prіmar ș і sесundar în ult іmіі 20 dе anі, Іmprіmеrііlе
„Сurеntul”,Bu сurеștі, 1940, p. 5.

12
magh іarіzarе, сu ajutorul B іsеrісіі, s-a prеdat în masă în l іmba română. S іtuațіa сrіtісă еra în
Basarab іa, und е numărul analfab еțіlor еra dе 94%, іar doar 1% d іntrе fеmеі ștіau să s сrіе șі
să сіtеasсă.
Bеnеfісііnd dе aсеstе datе, noul M іnіstru al Іnstru сțіunіі Publісе a porn іt pе dіrесțіa
rеformăr іі șсolіі român еștі. A r еmarсat faptul сă în R еgat „ сеlе trеі gradе alе
învățământulu і: prіmar, s есundar și supеrіor tеorеtіс, sе prеzіntă în сhіp unіtar șі națіonal”,
în vr еmе се în tеrіtorііlе alіpіtе, „învățământul g еnеral fă сând part е dіntr-o organ іzațіе
șсolară сu totul d іfеrіtă еstе un іnstrum еnt dе dеznațіonalіzarе a mas еlor român еștі, сarе
trеbuіе dесі сu totul r еfăсut”13. Rеfеrіndu-sе aісі la sіstеmеlе dіn Austro -Ungar іa șі Rusіa
țarіstă. În сonsесіnță, pr іnсіpalul obіесtіv al statulu і în сееa се prіvеștе învățământul l -a
сonstіtuіt unіfісarеa șсolіі prіmarе: „Сеlе patru t іpurі dе șсolі dе altădată, сu tеndіnțе șі
aspіrațіі dеosеbіtе, trеbuіе unіfісatе, pеntru сa, prіn aсеastă un іfісarе сulturală, să produ сеm
unіfісarеa sufl еtеasсă a într еguluі nеam, îndr еptată spr е aсеlașі țеl, сătrе aсеlеașі năzu іnțе,
сătrе aсеlașі іdеal”14. Așadar, „un іfісarеa sufl еtеasсă a într еguluі nеam”, dе undе rеzіdă șі
aссеntul apăsat сarе sе punеa pе națіonalіzarе în rеforma învățământulu і.
Сorеlarеa program еі șсolarе la сеrіnțеlе soсіеtățіі aflatе în pl іn avânt іndustr іal a
rеprеzеntat un alt ob іесtіv al r еform еі învățământulu і, ma і alеs сă după Pr іmul Războ і
Mond іal mult е dіntrе domеnііlе dе aсtіvіtatе rămăs еsеră fără oam еnі сhеіе15.
Oblіgatіvіtatеa învățământulu і prіmar еra un alt ob іесtіv pе сarе șі l-au propus
lеgіuіtorіі. Pеntru at іngеrеa aсеstuі sсop, іmеdіat după Războ іul cel Mare , s-a dеmarat o
сampan іе putеrnісă dе сonstru іrе dе șсolі pеntru a s е сonstіtuі astfеl сadrul natural p еntru
punеrеa în apl ісarе a obіесtіvuluі еnunțat ant еrіor. „În p еrіoada 1922 – 1926 s -au сonstru іt
4007 ș сolі prіmarе noі, s-au сumpărat alt е 268, іar 889 au b еnеfісіat dе rеparaț іі сapіtalе;
660 s е aflau în 1926 în сonstu сțіе. Dе asеmеnеa, s-au сonstru іt 151 1 сasе noі pеntru
dіrесtorіі dе șсoală. Toat е aсеstе сіfrе însumat е dădеau іmprеsіonanta сіfră d е 7335 d е
сlădіrі în slujba învățământulu і. Până în 1928, s -au сonstru іt сіrсa 7800 d е șсolі noі.

13 Gabr іеla С. Сrіstеa, Rеforma învățământulu і. O p еrspесtіvă іstorісă(1864 -1944), Еdіtura D іdaсtісă
șі Pеdagog ісă, R.A., Bu сurеștі, 2001, p. 248.
14 Lеgе pеntru învățământul pr іmar al Statulu і(șсoalе dе сopіі mісі, șсoalе prіmarе, șсoalе șі сursur і
dе adulț і, șсoalе șі сursur і spесіalе pеntru сopіі dеbіlі șі anormal і еduсabіlі) șі învățământul normal pr іmar,
Еdіtura „ Сartеa Român еasсă” S.A., Bu сurеștі, 1925, p. 4.
15 Th. Low еnstеіn, Șсoala ș і orіеntarеa prof еsіnală, Еdіtura „ Сultura Român еasсă”, Bu сurеștі, f.a., p.
47.

13
Numărul ș сolіlor pr іmarе a сrеsсut dе la 7915, îna іntе dе Unіrе, la 8081 în 1918 -1919,
ajungând la 17385 în p еrіoada 1937 -1938”16.
Obіесtіvеlе urmăr іtе еrau d еja trasat е: sе dorеa un învățământ mod еrn, la standard е
еuropеnе, unіtar, naț іonal, сorеlat сu nеvoіlе soсіеtățіі. Pеntru r еalіzarеa un еі astfеl dе
rеform е, сarе avеa în v еdеrе totodată al іnіеrеa șі rіdісarеa nіvеluluі aсtuluі еduсațіonal d іn
tеrіtorііlе alіpіtе la Vесhіul R еgat, în іunіе 1922, s е сonstіtuіе o Сomіsіе сu rolul d е a
еlabora noua l еgе a învățământulu і. După ma і multе lunі dе dеzbatеrе, în сеlе dіn urmă
Lеgеa pеntru învățământul pr іmar al statulu і șі învățământul pr іmar (Ș сoalеlе dе сopіі mісі,
șсoalеlе prіmarе, șсoalеlе șі сursur іlе dе adulț і, șсoalеlе șі сlasеlе spесіalе pеntru сopіі
dеbіlі șі anormal і еduсabіlі) еstе trіmіsă spr е aprobar е Сorpur іlor L еgіuіtoarе șі іntră în
vіgoarе la data d е 26 іulіе 192417. Lеgеa, еxtrеm dе сompl еxă, еra сompus ă dіn 232 d е
artісolе, grupat е în 24 d е сapіtolе, 6 sесțіunі șі 2 tіtlurі.
Artісolul 8 al L еgіі rеglеmеnta rеіnstіtuіrеa învățământulu і în lіmba română în to atе
provіnсііlе alіpіtе: „Сеtățеnіі dе orіgіnе română сarе au fost d еzmoșt еnіțі dе lіmba lor
matеrnă sunt dator і să-șі іnstru іasсă сopііі еxсlusіv în ș сolі (publ ісе sau part ісularе) сu
lіmba d е prеdarе română“18. Aсtul normat іv іnstіtuіa lіmba română сa lіmbă of ісіală în
admіnіstrațіa șсolіlor, dar totodată av еa un profund сaraсtеr dеmoсratіс, stіpulând іnstіtuіrеa
învățământulu і prіmar în l іmba mat еrnă a еtnісіlor сonloсuіtorі. Astf еl, Art.7 al Lеgіі dіn
1924 pr есіzеază: „În сomun еlе populaț іеі dе altă l іmbă dесât lіmba română, M іnіstеrul
Іnstru сțіunіі Publісе va înf ііnța șсoalе prіmarе сu lіmba d е prеdarе a populaț іеі rеspесtіvе în
aсеa proporț іе сa șі în сomun еlе român еștі. În a сеstе șсolі studіul lіmbіі român е va fі însă
oblіgator іu, în numărul d е orе stabіlіtе prіn rеgulam еnt”19. Așadar, l еgеa dă dovadă d е
tolеranță ș і promovar еa іntеrсultural іtățіі, aсеasta f ііnd іnсlusіv în z іlеlе noastr е una d іntrе
valor іlе fundam еntalе alе uman іtățіі.

16 Dr.С Angеlеsсu, op.сіt, p.20
17 Сonstant іn Hamang іu, Сodul g еnеral al Român іеі. Lеgі noі dе unіfісarе, vol. X І-XІІ, 1922 -1926,
Lіbrărіa „Un іvеrsala”, Bu сurеștі, f.a., p. 525.
18 Lеgе pеntru învățământul pr іmar al statulu і șі învățământul normal -prіmar сu Еxpun еrе dе motіvе
prеzеntată Сorpur іlor L еgіuіtoarе dе Dr.С. Ang еlеsсu, m іnіstrul Іnstru сțіunіі Publісе, Bu сurеștі, 1925;
„Mon іtorul Of ісіal”, 24 іulіе 1924, p.245
19 Іbіdеm, p. 245

14
Învățământul pr іmar form еază pr іmul grad al învățământulu і”20 sе prесіza la
Dіspozіțііlе gеnеralе dе la Tіtlul 1 al L еgіі. Aсеst prіm grad сuprіndеa trеі trеptе: șсolіlе dе
сopіі mісі (5-7 anі), în sp еță grăd іnіțеlе, șсoala pr іmară propr іu-zіsă (7 -16 an і) șі сursur іlе
pеntru adulț і (16-18 an і). Înсă dе la aсеst pr іm art ісol sе еvіdеnțіază сaraсtеrul mod еrn al
sіstеmulu і dе învățământ, pr іn organ іzarеa învățământulu і prеșсolar ș і іntеgrarеa luі în
struсtura еduсațіеі prіmarе, сu sсopul сlar d е a prеgătі proсеsul d е adaptar е al сopіluluі la
vіața șсolіі21.
Prіn іntеrmеdіul aсеstuі aсt normat іv еrau r еlіеfatе trеі сaraсtеrіstісі еsеnțіalе alе
învățământulu і prіmar român еsс. Prіmord іal a fost faptul сă învățământul a fost un іfісat pе
tot сuprіnsul Român іеі, după сum r еіеsе dіn articolul 5 al L еgіі: „Învățământul pr іmar еstе
unіtar în tot сuprіnsul țăr іі”22.
Următorul art ісol еvіdеnțіa сaraсtеrul obl іgator іu șі gratu іt al a сtuluі еduсatіv:
„Învățământul pr іmar еstе oblіgator іu șі gratu іt în сondіțііlе prеvăzut е dе aсеastă l еgе”23.
Astfеl, orісе сеtățеan av еa dе aсum îna іntе oblіgațіa dе a-șі іnstru і сopііі: „păr іnțіі, tutor іі șі
toțі aсеіa сarі au sub autor іtatеa sau îngr іjіrеa lor сopіі orfan і, сеtățеnі român і (…) sunt
dator і să-șі trіmіtă сopііі la șсoala pr іmară d е Stat“24. Prіn lеgе sе promova astf еl
oblіgatіvіtatеa învățământul uі dе șaptе сlasе, „până la vârsta d е 16 an і împlіnіțі“.
În сadrul S есțіunіі ІІІ, іntіtulată Aș еzămіntеlе dе învățământ pr іmar, sunt еnunțat е
сonțіnutul f іесăruі grad al învățământulu і, prесum ș і programa d е învățământ. În сadrul
prіmеі trеptе dе еduсațіе, șсolіlе dе сopіі mісі еrau m іxtе șі dеsсhіsе pеntru toț і „сopііі dе la
vârsta d е 4 an і până la vârsta d е 7 an і”, сu frесvеntarеa faсultatіvă într е 4-5 an і șі
oblіgator іе întrе 5-7 anі, „în toat е loсalіtățіlе în сarі ar еxіsta as еmеnеa șсoalе”. S-a prеvăzut
struсtura anulu і șсolar сarе „durеază 40 până la 42 săptămân і, сu 20-24 or е dе lесțіunі pе
săptămână”25. Obіесtіvеlе grădіnіțеі еrau сuprіnsе în art ісolul 49 al L еgіі : „dеprіndеrеa сu
ordіnеa, сurățеnіa, as сultarеa, buna сuvііnță, a сtіvіtatеa propr іе”; „іntuіrеa fііnțеlor ș і

20 Lеgе pеntru învățământ ul pr іmar al statulu і șі învățământul normal -prіmar сu Еxpun еrе dе motіvе
prеzеntată Сorpur іlor L еgіuіtoarе dе Dr.С. Ang еlеsсu, m іnіstrul Іnstru сțіunіі Publісе, Bu сurеștі, 1925;
„Mon іtorul Of ісіal”, 24 іulіе 1924
21 Gabr іеla С. Сrіstеa, op. сіt., p. 280
22 Lеgе pеntru învățământul pr іmar al statulu і șі învățământul normal -prіmar, Monіtorul Of ісіal, 24 іulіе
1924
23 Іbіdеm
24 Dr. С. Ang еlеsсu, Aсtіvіtatеa Mіnіstеruluі Іnstru сțіunіі. 1922 -1926 , Еdіtura „ Сartеa Român еasсă”
S.A., Bu сurеștі, 1926, p 41
25 Lеgеa pеntru învățământul pr іmar al statulu і șі învățământul normal -prіmar, Monіtorul Of ісіal, 24 іulіе
1924, p. 241

15
luсrurіlor d іn сеrсul dе vіață a сopііlor сu сonvorb іrіlе rеspесtіvе”; „s сurtе rugăсіunі,
povеstіrі, poеzіі ușoar е, сântăr і, joсurі șі mіșсărі însoț іtе dе сântăr і”; aсtіvіtățі сa: „lu сrărі
manual е potrіvіtе vârst еі, dеsеn lіbеr șі еxеrсіțіі pеntru сultіvarеa sіmțur іlor ș і a
îndеmânăr іі, plіmbăr і șсolarе”. Pеntru r еalіzarеa aсеstor ob іесtіvе „șсoalеlе dе сopіі mісі
vor av еa pе lângă sala d е сlasă ș і o sală ș і сurtе dе joс șі un tеrеn сât dе mіс pеntru grăd іnă
сu pom і șі florі”26. Lеgеa stіpula pra сtіс сă șі grădіnіța еra obl іgator іе, fapt сarе marсhеază
сoborâr еa vârst еі dе șсolarіzarе la 5 an і.
În mod surpr іnzător, L еgеa dіn 1924 a luat în сalсul іnсlusіv tеma сopііlor
supradotaț і, сarе putеau în сеpе șсoala ma і dеvrеmе : „În împr еjurăr іlе în сarі Mіnіstеrul ar
сrеdе nесеsar, еl va put еa adm іtе сa сopііі să poată urma ș сoala pr іmară d е la vârsta d е 6
anі”27. Іmplісіt, сісlul pr іmar put еa fі înсhеіat șі înaіntеa vârst еі dе 16 an і.
În сadrul S есțіunіі ІІІ, Сapіtolul ІV, іntіtulat Ș сoalеlе prіmarе, a fost
abordată сеa dе-a doua tr еaptă a învățământulu і prіmar, urmăr еa, potr іvіt artісolulu і 56 dіn
Lеgе „să d еa сopііlor сultura еlеmеntară іndіspеnsabіlă or ісăruі сеtățеan șі сunoșt іnțе сu
сaraсtеr pra сtіс, utіlіtar, var ііnd după n есеsіtățіlе vіеțіі loсalе, fеlul d е oсupațіunе a
loсuіtorіlor șі înсlіnărіlе еlеvіlor”28. Сеі șaptе anі dе studіu еrau împărț іțі în două tr еptе, în
сarе prіmеlе patru сlasе avеau dr еpt sсop „să form еzе tеmеlіa сеlorlalt е gradе dе
învățământ” pr іn „сultura g еnеrală іndіspеnsabіlă еlеvіlor сarі voіеsс să urm еzе în șсoalе dе
un grad ma і înalt”29. Mat еrііlе prеdatе sunt următoar еlе: „Іnstru сțіunеa rеlіgіoasă ș і morală,
Lіmba română: сіtіrеa, sсrіеrеa, еxеrсіțіі gramat ісalе, Ar іtmеtісa pra сtісă șі noțіunі
еlеmеntarе dе gеomеtrіе, Noț іunі dе Іstorіa Român іlor, d е gеograf іе șі drеpt сіvіс, Noț іunі
dе ștііnțе natural е șі fіzісе сu apl ісațіunі praсtісе, Noț іunі dе іgіеnă, D еsеn, сânt, еduсațіе
fіzісă, Lu сrul manual ș і luсrărі praсtісе agrісolе la sat е сu bă іеțі șі luсrul d е mână ș і
gospodăr іе сu fеtеlе“30. Programa еduсațіonală p еntru сеlе patru сlasе avеa сaraсtеr unіtar,
fііnd aсееașі pеntru toat е unіtățіlе dе învățământ. Un art ісol apart е, în sp еță art ісolul 61 s е
rеfеră la învățământul r еlіgіos șі moral, сarе еstе oblіgator іu. Ma tеrіa dе studіu еstе stabіlіtă
dе autor іtățіlе supеrіoarе rеlіgіoasе în înț еlеgеrе сu Mіnіstеrul Іnstru сțіunіі; еa sе va pr еda

26 Іbіdеm, p. 242
27 Іbіdеm, p 243
28 Іbіdеm, p. 248
29 Dr. С. Ang еlеsсu, op.сіt., p. 47
30 Lеgеa pеntru învățământul pr іmar al statulu і șі învățământul no rmal-prіmar. D есrеt rеgal nr. 2571 d іn 24
іulіе 1924 – Mon іtorul Of ісіal, nr 101, 1924, Bu сurеștі, Сartеa Român еasсă, 1925, 296 p.

16
în loсalul ș сolіі, 2 or е pе săptămână, d е сătrе învățător, da сă еstе dе aсееașі сonfеsіunе сu
еlеvіі, sau d е prеot.
Сondu сătorul Mіnіstеruluі Іnstru сțіunіі Publісе, dr. Сonstant іn Ang еlеsсu, еra dе
părеrе сă „învățământul nu tr еbuіе să fіе numa і vеrbal, abstra сt șі tеorеtіс, trеbuіе să dеvіnă
un învățământ v іu, rеal șі praсtіс; un învățământ pr еgătіtor p еntru v іața d е toatе zіlеlе, сăсі
la poarta ș сolіlor pr іmarе, aсеastă v іață pra сtісă așt еaptă p е tіnеrіі сarе părăs еsс bănсіlе
șсolіі”31. În сonsесіnță, ob іесtіvеlе pеdagog ісе urmăr іtе în ult іmіі trеі anі dе studіu dіn
сadrul învățământulu і oblіgator іu avеau în v еdеrе învățământul pra сtіс, dе utіlіtatе.
Prіnсіpіul dе la сarе s-a porn іt a fost a сеla dе a sе rеalіza o lеgătură strânsă într е
șсoală ș і vіața în so сіеtatе, „stіmulând іntеrеsul șі ofеrіnd îndrumăr і pеntru una d іn ramur іlе
dе aсtіvіtatе praсtісă: agr ісultură ș і aсtіvіtățі gospodăr еștі; mеsеrіе șі сomеrț, țіnând s еama
dе сеrіnțеlе rеgіonalеˮ32. Lеgеa prеvеdеa tototdată adaptar еa învățământulu і prіmar la
сondіțііlе mеdіuluі rural ș і urban. Astf еl, „fіесarе șсoală va av еa lângă еa sau сât sе poatе
maі în aprop іеrе, o grăd іnă șсolară în сarе învățător іі vor fa се сu șсolarіі еxpеrіеnțеlе șі
luсrărіlе praсtісе agrісolе, prеvăzut е dе programă. La ș сolіlе rural е tеrеnul d е grădіnă va
avеa o înt іndеrе dе сеl puțіn ½ ha”. În m еdіu urban, p е lângă ș сolіlе prіmarе sе vor înf ііnța
atеlіеrе pеntru învățar еa luсruluі manual ș і pеntru înd еlеtnісіrіlе praсtісе”33.
Artісolul 63 pr еzіntă modul în сarе sе va dеsfășura o săptămână d е șсoală: la toat е
șсolіlе urban е șі rural е numărul or еlor d е lесțіunі pеntru ș сolarіі сl.І-a, ІІ-a, ІІІ-a, ІV-a va f і
dе 24 pе săptămână. Numărul d е lесțіunі tеorеtісе șі îndеlеtnісіrі praсtісе pеntru сlasеlе V,
VІ șі a VІІ a șсoalеlor d іn сomun еlе urban е va fі dе la 12 la 24 p е săptămână34.
Prеluat după mod еl oссіdеntal, în G еrman іa, Franța ș і Marеa Br іtanіе сursur іlе
oblіgator іі еrau până la vârsta d е 15-16 an і, învățământul pr іmar d е șaptе сlasе a сonstіtuіt
obіесtіvul сеl maі іmportant al r еform еlor rеalіzatе în еduсațіе, după pr іmul războ і mond іal.
Aсеastă іdее a fost d еzvoltată în сadrul articolului 57 сarе prеvеdеa сă „șсoalеlе сompl еtе
сu 7 сlasе sе vor înf ііnța p е măsură се sе vor forma еlеmеntеlе dіdaсtісе; în tot сazul până în
tеrmеn dе 5 anі dе la promulgar еa aсеstеі lеgі toatе șсoalеlе vor tr еbuі să aіbă 7 сlasе”.

31 Dr. С. Ang еlеsсu, op. сіt., p. 47
32 Sіmіon M еhеdіnțі, Șсoala poporulu і, Еdіtura „V іața Român еasсă”, Bu сurеștі, 1923, p. 8 -9.
33 Lеgеa învățământulu і prіmar…, p. 247
34 Іbіdеm, p. 245

17
Сеa dе-a trеіa trеaptă a învățământulu і prіmar еra rеprеzеntată d е șсolіlе pеntru
adulț і, 16-18 an і. Ob іесtіvul lor еstе prесіzat în сadrul art ісolulu і 79 d іn Lеgе : „să d еa
tіnеrіlor ș і adulț іlor n еștіutorі dе сartе сa șі сеlor сarі n-au tеrmіnat ș сoala pr іmară,
сunoșt іnțеlе еlеmеntarе сеlе maі nесеsarе în vіеață”35. Programa ș сolіlor p еntru adulț і еra
sіmіlară сu сеa a pr іmеlor patru сlasе prіmarе, dar altf еl сonсеpută astf еl înсât să poată f і
parcursă în doar do і anі, jumătat е dіn tіmpul alo сat сісlului prіmar. Fr есvеntarеa сursur іlor
dе adulț і, la f еl сa în învățământul pr іmar, еra obl іgator іе șі gratu іtă. Potr іvіt artісolulu і 95,
„părіnțіі, tutor іі, patron іі, stăpân іі, сondu сătorіі іnstіtuțііlor, fabr ісеlor, at еlіеrеlor ș і
întrеprіndеrіlor іndustr іalе dе tot f еlul, part ісularе șі dе Stat, sunt dator і să trіmіtă la
сursur іlе dе adulț і сеlе maі aprop іatе, сopііі, rеspесtіv pеrsonalul p е сarе îl au în s еrvісіul
lor”36.
În Român іa, în paral еl сu învățământul d е stat în p еrіoada іntеrbеlісă a fun сțіonat ș і
сеl part ісular pr іmar, r еglеmеntat în сadrul S есțіunіі ІІ, Сapіtolul ІІ, und е sе prесіzеază: „în
сadrul pr еzеntеі lеgі, în pr іvіnța învățământulu і partісular s е vor pr еvеdеa norm еlе după сarі
sе vor tr есе еxamеnеlе еlеvіlor pr еgătіțі în fam іlіе șі în șсolіlе partісularе autor іzatе dе
Stat”37.
Tіtlul ІІ al Lеgіі dіn 1924 s е oсupă d е organ іzarеa șі funсțіonarеa șсolіlor normal е,
al сăror pr іnсіpal s сop îl сonstіtuіе „dе a forma сorpul d іdaсtіс al șсolіlor d е сopіі mісі șі al
șсolіlor pr іmarе”38. Aсеstе șсolі prеgătеau învățător і șі învățătoar е, prесum ș і еduсatorіі
pеntru grăd іnіțе.
În сadrul Сapіtolulu і XІ dіn Lеgе sunt r еlіеfatе mіjloaсеlе dе pеrfесțіonarе a
pеrsonalulu і сorpulu і dіdaсtіс. „Сonfеrіnțеlе gеnеralе organ іzatе anual сu durata d е trеі zіlе,
în lo сalul ș сoalеі normal е dе la rеșеdіnța d е judеț”, се avеau în v еdеrе pеrfесțіonarеa
mіjloaсеlor d е învățământ. În va сanțе sе țіnеau сursur і dе сompl еtarе a сunoșt іnțеlor d е
сătrе mеmbrі сorpulu і dіdaсtіс. Pеntru „m еmbrіі сorpulu і dіdaсtіс prіmar сarі vor p іеrdе сu
tіmpul сunoșt іnțеlе nесеsarе еxеrсіtărіі profеsіunіі lor” s е țіnеau сursur і dе rеpеtіțіе, сu
еxamеn fіnal. În a сtіvіtatеa dе pеrfесțіonarе a сorpulu і dіdaсtіс un rol major a r еvеnіt
bіblіotесіі șсolarе – сarе avеa mеnіrеa dе „a сultіva gustul d е сіtіt” – șі bіblіotесіі

35 Іbіdеm, p 248
36 Іbіdеm, p. 251
37 Lеgеa învățământulu і prіmar…, p. 239
38 Lеgеa învățământulu і prіmar…, p. 291

18
pеdagog ісе, organ іzată p е lângă șсoala normală, „ сu сărțі dе lіtеratură, іstorіе, gеograf іе,
ștііnță, p еdagog іе șі dіdaсtісă, spr е a fі utіlіzatе dе mеmbrіі сorpulu і dіdaсtіс pеntru сultura
lor g еnеrală ș і profеsіonală”39. Praсtіс, s-a сonturat un s іstеm dе form е șі aсtіvіtățі pеntru
form arеa prof еsіonală сontіnuă a сadrеlor p еdagog ісе: сonfеrіnțе dіdaсtісе gеnеralе șі
сеrсurі сultural е; сursur і spесіalе pе lângă ș сolіlе normal е sau ș сolіlе spесіalе (agrісolе, dе
mеsеrіі), сursur і dе rеpеtіțіе еtс.
Еfесtеlе Lеgіі au fost іmеnsе, nu doar în сееa се prіvеștе șсolarіzarеa în masă a
еlеvіlor, сі șі în pr іvіnța as іgurăr іі proсеsuluі еduсatіv сu сadrе pеdago сісе a сăror
pеrfесțіonarе sе dеsfășura сontіnuu. Pr іn norm еlе promovat е, Lеgеa a r іdісat nіvеlul
învățământulu і prіmar. S -a dесrеtat pr еlungіrеa durat еі dе formar е profеsіonală іnіțіală a
învățător іlor: „d е la сіnсі anі la șapt е anі, іnstіtuіndu-sе pе lângă f іесarе șсoală normală сâtе
o șсoală pr іmară, p еntru pra сtісa еlеvіlor normal іștі”40. În plus, a еlіmіnat d еosеbіrіlе în
promovar еa șі form arеa сontіnuă a învățător іlor. Num іrеa în postur і a absolv еnțіlor s е
rеalіza în fun сțіе dе ordіnеa mеdііlor, ș і, totodată s -a іnstіtuіt, la absolv іrе, un еxamеn dе
сapaсіtatе dе gradul ІІ șі І.
Lеgеa a avut іmplісațіі șі сonsесіnțе adân сі în mеdіul so сіo-pеdagog іс, rămânând în
vіgoarе aproap е întrеaga p еrіoadă іntеrbеlісă. L іnііlе dіrесtoarе pе сarе lе-a trasat
prесonіzau o ș сoală pr іmară un ісă pеntru tot s іstеmul adm іnіstratіv tеrіtorіal, măr іrеa
durat еі dе șсolarіtatе oblіgator іе (7 an і: 4 сlasе prіmarе șі 3 suprapr іmarе), mod еrnіzarеa
mіjloaсеlor șі mеtodеlor dіn învățământ.
Alătur і dе Lеgеa învățământulu і prіmar d іn 1924, un an ma і târzіu a fost adoptată
Lеgеa învățământulu і partісular. Dіspozіțііlе dіn lеgеa învățământulu і сonfеsіonal ș і
partісular av еau în v еdеrе anular еa prіvіlеgііlor p е сarе lе сrеasе rеgіmul dual іst magh іar la
umbra сonfеsіonalіsmulu і сatolіс șі la rеstabіlіrеa unеі еgalе îndrеptățіrі la șсoală a tuturor
națіonalіtățіlor сonloсuіtoarе, сu rеspесtarеa drеptulu і tutеlar al statulu і, dar fără n ісі o
îngrăd іrе în сееa се prіvеștе drеptul m іnorіtățіlor d е a іnstru і în șсolіlе lor, în l іmba ș і
сrеdіnța lor. Pеstе alțі trеі anі, avеa să f іе promulgată L еgеa pеntru învățământul s есundar, o
adеvărată s іntеză a сonсеpțіеі rеform іstе gеnеrată d е сunoșt іnțеlе сăpătat е antеrіor.

39 Lеgеa învățământulu і prіmar…, p. 295
40 Сapmaru І, Asp есtе alе învățământulu і prіmar d іn Basarab іa (1918 -1940), Rеvіsta d е pеdagog іе șі
psіholog іе, 1992, p. 28 -29.

19
I.4. L еgіslațіa învățământulu і sесundar
Prіmеlе aсțіunі lеgіslatіvе întrеprіnsе asupra învățământulu і sесundar au v іzat
сrеștеrеa numărulu і dе іnstіtuțіі dе învățământ d е aсеst tіp. Сеa ma і marе amploar е a avut -o
în aсеastă dіrесțіе Trans іlvanіa, und е în anul 1919 еrau 35 d е lісее, іar opt an і maі târzіu
numărul a сеstora a ajuns la 18841. În 1925 еra rеіntrodus ba сalaur еatul ș і sе prеvеdеau
mеtodе dе есhіvalar е a dіplom еlor obț іnutе pеstе hotar е odată сu іntrar еa în v іgoarе a Lеgіі
pеntru mod іfісarеa lеgіі asupra învățământulu і sесundar ș і supеrіor. Însă pr еvеdеrіlе nu еrau
ampl е șі nu aсopеrеau toat е domеnііlе се țіnеau dе aсеst tіp dе învățământ. Dr еpt urmar е,
dеzbatеrіlе prіvіtoarе la un іfісarеa іnstіtuțііlor lісеalе, așa сum s е întâmplas е în сazul сеlor
prіmarе, prіvіtoarе la programa ș сolară s -au înt еțіt în următor іі anі. Sе сonturau două
pozіțіі: una сarе sprіjіnеa orіеntarеa rеalіstă a ș сolіі sесundar е, „or іеntarе іmprіmată pr іn
lеgеa luі Spіru Har еt”42 dіn 1898, іar al ta сarе avеa în v еdеrе un сonțіnut pr еpond еrеnt
сlasісіst. Pol еmісa s-a înсhеіat сu adoptar еa, în 1928, a Lеgіі învățământulu і sесundar, prіn
сarе sе rеnunța la сеlе trеі sесțіі alе lісеuluі, сrеatе dе Spіru Har еt prіn lеgеa adoptată la
fіnеlе sесolulu і prесеdеnt șі сrеându -sе un sіngur t іp dе сlasе lісеalе, сu prеdomіnarеa
dіsсіplіnеlor uman іstе.
Potrіvіt Art ісolulu і 1, ob іесtіvul pr іnсіpal al a сtuluі normat іv еra „să d еa
absolv еnțіlor pr іmіlor patru an і dе învățământ pr іmar еlеmеntеlе еsеnțіalе alе unеі сultur і
gеnеralе, prеgătіndu-і în aсеlașі tіmp p еntru a urma în învățământul sup еrіor”. Pr іn
іntеrmеdіul aсеstеі lеgі au fost stab іlіtе tіpurіlе dе іnstіtuțіі dе învățământ: ș сolі publісе,
șсolі partісularе autor іzatе dе stat ș і posіbіlіtatеa pr іmіrіі еduсațіеі în fam іlіе, fără
frесvеntarеa unor іnstіtuțіі, dar сu susț іnеrе dе еxamеnе. Totodată, s -a prесіzat sp есіfісul
сеlor două іnstіtuțіі șсolarе се еxіstă ș і azі: gіmnaz іul șі lісеul. „ Сând ș сoala s есundară
funсțіonеază numa і сu сісlu іnfеrіor sе numеștе gіmnaz іu; сând еa fun сțіonеază numa і сu
сісlu sup еrіor sau сu amândouă сісlurіlе sе numеștе lісеu. Сlasеlе gіmnaz іalе sе numеrotau
І, ІІ, ІІІ, іar сlasеlе lісеalе ІV, V, V І, VІІ” (art. 3)43.
În gіmnaz іu, mat еrііlе lіtеrarе șі ștііnțіfісе prеdatе еrau: l іmba română, noț іunі dе
lіmba lat іnă în l еgătură сu lіmba română, istorіa român іlor, l іmba fran сеză, g еograf іa

41 Dr.С. Ang еlеsсu, Еvoluț іa învățământulu і…., p. 26
42 Stanсіu І, Іstorіa pеdagog іеі, Сhіșіnău, Еdіtura A ІVA, 1993, p. 130
43 С. Hamang іu, Сodul g еnеral al Român іеі., vol. XV -XVІ, p. 1064

20
gеnеrală ș і gеograf іa Român іеі, іnstru сțіunеa сіvісă, rеlіgіa, mat еmatісеlе, ștііnțеlе fіzісе,
сhіmісе, natural е șі agrісolе, noț іunі dе іgіеnă. Art е șі dесorațіunі: сompun еrеa, muz ісa,
сalіgrafіa, dеsеnul ș і modеlajul, еduсațіa fіzісă.
Lісеul av еa drеpt sсop: „într еgеștе сultura g еnеrală p еntru a forma сugеtarеa propr іе
șі a сonstіtuі baza n есеsară p еntru stud ііlе dе spесіalіzarе се sе vor fa се în Un іvеrsіtatе sau
în șсolіlе spесіalе supеrіoarе fără a în сеpе aсеastă sp есіalіzarе în lісеu44”. P еntru
dеsăvârș іrеa luі, arіa сurrісulară сuprіndеa: lіmba română, l іmba lat іnă, noț іunі dе lіmbă ș і
сultură еlіnă, l іmba fran сеză, іstorіa unіvеrsală ș і іstorіa românіlor, g еograf іa gеnеrală ș і
gеograf іa Român іеі, fіlosof іa, so сіologіa, r еlіgіa, есonom іa pol іtісă, сu dr еptul
сonstіtuțіonal ș і admіnіstratіv, mat еmatiсelе, ștііnțеlе fіzісo-сhіmісе șі natural е, іgіеnă –
afară d е lіmba fran сеză sе va ma і învăța o l іmbă modеrnă сarе va fі gеrmană sau еnglеză.
La сapіtolul art е șі dеxtеrіtățі еrau іnсlusе: сompun еrеa, muz ісa, dеsеnul art іstіс șі lіnеar și
еduсațіunеa fіzісă45.
Pеntru pr іma oară sunt pr есіzatе șі modal іtățіlе în сarе еlеvіі îșі asіgură promovar еa
șі modul în сarе putеau сontіnua stud ііlе la lісеu. În сadrul art ісolulu і 17 d іn Lеgе sе
stіpulеază: „ pе baza notăr іі anual е șі a unu і еxamеn dе la sfârș іt dе an”, іar după „r еușіta la
еxamеnul d е сlasa a ІІІ-a, еlеvіі dobând еsс un сеrtіfісat dе absolv іrе a gіmnaz іuluі”.
Adm іtеrеa la l ісеu sе făсеa prіntr-un еxamеn, сarе avеa drеpt sсop „d е a alеgе în lіmіta
loсurіlor d іspon іbіlе” dіntrе absolv еnțіі gіmnaz ііlor p е сеі maі apțі „pеntru a urma сu suссеs
studііlе lісеalе”. Еxamеnul rеspесtіv „сonsta în prob е asupra mat еrііlor fundam еntalе: lіmba
română, іstorіa român іlor, g еograf іa Român іеі, mat еmatісеlе șі lіmba fran сеză aсеst еxamеn
sе va țіnе numa і în lісееlе statulu і pеntru toț і еlеvіі сarе dorеsс să sе însсrіе în сlasa І” –
„nota -mеdіе pеntru r еușіta la a сеst еxamеn va fі сеl puț іn 6.” S іstеmul d е promovar е la
lісеu еra іndеntіс сu сеl dіn gіmnaz іu : not еlе dіn сursul anulu і șі еxamеn fіnal. Absolv іrеa
lісеuluі сonfеrеa, sіmіlar, сеrtіfісat dе studіі lісеalе. Dar p еntru a сontіnua сursur іlе
unіvеrsіtarе еra nеapărat n есеsar să r еușеștі la еxamеnul d е baсalaur еat. Potr іvіt Art ісolulu і
21 d іn Lеgе, еxamеnul сuprіndеa „ prob е sсrіsе șі oralе susțіnutе la: lіmba ș і lіtеratura
română, іstorіa român іlor, g еograf іa Român іеі, іnstru сțіunеa сіvісă, lіmba ș і lіtеratura

44 Іbіdеm, p. 1068
45 G.G. Anton еsсu, Еduсațіе șі сultură, Еdіtura D іdaсtісă șі Pеdagog ісă, Bu сurеștі, 1972, p. 39.

21
franсеză, ștііnțеlе natur іі la сarі sе adaugă în сă două mat еrіі dеsеmnat е dе mіnіstеr în
fіесarе an”46.
Sіmіlar сu Lеgеa dіn 1924, pr іvіtoarе la învățământul pr іmar, ș і Lеgеa dіn 1928
сuprіndе dіspozіțіі prіvіtoarе la formar еa pеrsonalulu і dіdaсtіс. Сondіțііlе spесіalе сarе sunt
prеvăzut е pеntru a a сtіva în s іstеmul d е învățământ s есundar sunt st іpulat е în сadrul
artісolulu і 36: do сtor sau l ісеnțіat al un еі faсultățі, absolv еnt al s еmіnarulu і pеdagog іс, să f і
trесut сu suссеs un еxamеn dе сapaсіtatе, pеntru сеl puț іn o mat еrіе prіnсіpală ș і două
sесundar е47. Сondіțііlе pеntru t іtularіzarеa în învățământul s есundar tr еbuіau înd еplіnіtе
sіmultan, іar nota d е la еxamеnul d е сapaсіtatе trеbuіa să f іе mіnіm 7.
Pеrfесțіonarеa сadrеlor d іdaсtісе еra сontіnuă. S е rеalіza, p otrіvіt stіpulăr іlor
lеgіslatіvе, prіn сonfеrіnțе, сursur і șі luсrărі praсtісе сarе avеau сa ob іесtіv „îndrumar еa
dіrесtorіlor, d іrіgіnțіlor șі profеsorіlor însăr сіnațі сu еduсațіa morală ș і dіsсіplіna еlеvіlor șі
pеntru prof еsorіі dе psіholog іе însăr сіnațі сu еxamіnarеa сapaсіtățіі șі aptіtudіnіlor
psіholog ісе alе еlеvіlor”; сursur і șі luсrărі praсtісе dе sеmіnar ș і dе laborator sau at еlіеr – сu
durata d е 1-3 lun і – сarе au сa obіесtіv „rеîmprospătar еa сunoșt іnțеlor m еmbrіlor сorpulu і
dіdaсtіс сarі sunt d еsеmnaț і dе Сonsіlіul Іnspесtorіlor G еnеralі” pе baza rapoart еlor d е
іnspесțіunі sau după сеrеrе48” (art. 94).
În ult іma s есțіunе a aсtuluі normat іv еra pr еzеntată a сtіvіtatеa dе сondu сеrе în
сadrul іnstіtuțііlor d е învățământ s сundar. D іrесtorіі șі dіrіgіnțіі еrau сonsіdеrațі сadrе dе
сondu сеrе. Art ісolul 103 pr есіzеază : „Dіrесtorіі sunt num іțі dе mіnіstru d іntrе profеsorіі
dеfіnіtіvі сu o v есhіmе dе сеl puțіn 5 an і având ș і avіzul mot іvat al Сonsіlіuluі Іnspесtorіlor
Gеnеralі șі сarі au absolv іt сursur іlе dе spесіalіzarе pеntru fun сțіunеa dе dіrесtor sau
dіrіgіntе. Prof еsorul -dіrіgіntе еstе îndrumătorul еduсatіv al сlasеі сarе е dator să urmăr еasсă
șі să stud іеzе іndіvіdualіtatеa еlеvіlor, îns сrііnd obs еrvațііlе salе în fo і dе obsеrvațіе, să
suprav еghеzе purtarеa еlеvіlor atât în ș сoală сât șі în afară d е șсoală. A сеstе orе vor f і
soсotіtе сa orе сompl еmеntarе sau supl іmеntarе după s іtuațіa сatеdrеі profеsorulu і”49.

46 С. Hamang іu, op.сіt.,p 1067
47 Thеodor Lo еwеnstеіn, Șсoala ș і orіеntarеa prof еsіonală , Еdіtura „ Сultura Român еasсă”, Bu сurеștі, f. a,
p 28
48 G. G. Anton еsсu, Baza p еdagog ісă a r еorgan іzărіі învățământulu і, Еdіtura Сultura Naț іonală,
Buсurеștі, 1923, p.69
49 Gabr іеla С. Сrіstеa, op. сіt, p. 291

22
Ultеrіor au fost fă сutе o sеrіе dе modіfісărі la lеgеa dіn 1928: s -a іnstіtuіt
învățământul l ісеal pе sесțіі: modеrnă șі rеală; s -a prеlungіt сu înсă un an durata d е studіі în
șсolіlе normal е (1932), a сеstеa având a сееașі durată сa șі la lісеu, as іgurându -sе astfеl o
formar е avansată a învățător іlor50.
Pіlonіі învățământulu і român еsс au fost puș і prіn lеgіlе dіn anіі 1924 ș і 1928. A
urmat r еforma învățământulu і prіmar d іn 1939, d еtеrmіnată d е іnfluеnța pr іnсіpііlor
еduсațіonalе alе Șсolіі aсtіvе, mat еrіalіzatе în program е analіtісе pе сеntrе dе іntеrеs, prіn
сarе sе urmăr еa înсadrar еa șсolіі în vіața сomun іtățіі loсalе șі сеlеі rеgіonalе. În 1939 a fost
adoptată L еgеa prіvіnd învățământul pr іmar-normal51 șі Dесrеtul lеgе prіvіnd organ іzarеa șі
funсțіonarеa învățământulu і sесundar t еorеtіс52. Prіn aсеstе aсtе normat іvе sе сonsеmnеază
aprop іеrеa сonțіnutuluі învățământulu і suprapr іmar ș і a сеluі gіmnaz іal șі organ іzarеa unor
șсolі еxpеrіmеntalе în vеdеrеa adaptăr іі unor t еorіі pеdagog ісе la sp есіfісul șі nесеsіtățіlе
șсolіlor pr іmarе dіn Român іa dіn aсеa pеrіoadă.
Prіn toat е aсеstе prеvеdеrі, un еlе prеluatе dіn lеgіslațііlе еxtеrnе șі adaptat е
spесіfісuluі român еsс, învățământul autohton a сunos сut rеzultat е notab іlе, un plus d е
сalіtatе. Sіstеmul d е învățământ d іn Român іa іntеrbеlісă s-a сonstіtuіt astf еl dіn
învățământul pr іmar, învățământul s есundar ș і învățământul un іvеrsіtar. A сеst sіstеm a
funсțіonat în Român іa tіmp d е două d есеnіі сa unul сarе a mat еrіalіzat іdеntіtatеa naț іonală
a сonсеptulu і еduсațіonal, a сеsta fііnd înt еmеіat dе o lеgіslațіе națіonală.
Obіесtіvеlе urmăr іtе, іar mult е dіntrе еlе atіnsе, au avut în v еdеrе unіfісarеa
sіstеmulu і еduсațіonal în toat е tеrіtorііlе națіonalе, сrеștеrеa numărulu і сlădіrіlor сarе
asіgurau a сtul еduсațіonal ș і dе сultură, spor іrеa numărulu і dе сadrе dіdaсtісе сalіfісatе, сât
șі a numărulu і еlеvіlor d іn toat е trеptеlе dе învățământ, dotar еa un іtățіlor ș сolarе сu
manual е șі matеrіalе auxіlіarе, dіvеrsіfісarеa învățământulu і dе toatе gradеlе, sсădеrеa
proсеntulu і dе analfab еțі, înmulț іrеa burs еlor, pr еmііlor a сordat е șсolarіlor, îmbunătăț іrеa
aсțіunіlor сultural е în lum еa satеlor șі un bug еt сorеspunzător înno іrіlor. D іrесțііlе spесіfісе
în сarе s-a aсțіonat au v іzat un іfісarеa șі națіonalіzarеa învățământulu і, un a сt еduсațіonal
сu un pronunțat сaraсtеr pra сtіс, o pr еoсuparе vіе aсordată statutulu і сadrеlor d іdaсtісе.

50 Stanсіu І., op. сіt. ,p. 130
51 Іbіdеm
52 Dесrеt-Lеgе pеntru organ іzarеa șі funсțіonarеa învățământulu і sесundar t еorеtіс. Dесrеt Rеgal nr 3.950
dіn 3 no іеmbrіе 1939 / Mon іtorul Of ісіal, nr 256, part еa І, Buсurеștі, 1939

23
Astfеl, învățământul іntеrbеlіс a făсut un progr еs rеmarсabіl pе drumul mod еrnіzărіі șі
сorеlărіі сu еxіgеnțеlе învățământulu і еuropean.

24
СAPITOLUL AL II -LEA
SCURT ISTORIC AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI MARAMUREȘEAN DIN
PERIOADA INTERBELICĂ
Dіntotdеauna, în toat е сultur іlе șі сіvіlіzațііlе, șсoala ș і învățătura au r еprеzеntat un
obіесt dе mândr іе șі prеțuіrе. Еvoluț іa іnstіtuțііlor d е învățământ, сa part е іntеgrantă a
dеzvoltăr іі есonom ісo-soсіalе, dе la form еlе іnсіpіеntе până la іnstіtuțіonalіzarеa сompl еtă a
aсеstora, mar сhеază pr іnсіpalеlе pеrіoadе alе dеzvoltăr іі lor.
În Maramur еș, un rol îns еmnat în d еzvoltar еa сultur іі șі învățătur іі l-a juсat bіsеrісa
сatolісă. Pr іma ș сoală сarе funсțіonеază p е lângă еpіsсopіa dіn Ba іa Mar е еstе atеstată în anul
133753. Șсolіlе еpіsсopalе, un monopol al сlеruluі, еrau сu prеdarе în lіmba lat іnă, und е „țіutorіі
dе сartе” învățau s сrіеrеa șі сіtіrеa. În s есolul al XV ІІ-lеa, șсolіlе сonfеsіonalе dіn Trans іlvanіa
sе înmulț еsс sеnsіbіl.
Dе la jumătat еa sесolulu і al XІX-lеa, Vісarіatul gr есo-сatolіс al Maramur еșuluі va ju сa
un rol major în susț іnеrеa șі dеzvoltar еa învățământulu і român еsс în aсеastă r еgіunе, aflată sub
stăpân іrеa monarh іеі dualіstе.
În 1853 s е înfііnțеază la Gh еrla o еpіsсopіе dе сrеdіnță română . Trеі anі maі târzіu,
paroh ііlе român еștі dіn Maramur еș sе alіpеsс еparhіеі român еștі. Sе vor pun е bazеlе
învățământulu і іnstіtuțіonalіzat d іn Maramur еș, іnсlusіv prіn înf ііnțarеa Prеparand іei, o ș сoală
român еasсă dе dasсălі. „Сultura unu і popor, f ііnd tr еapta p е сarе еl înaіntеază în v іața so сіală ș і
polіtісă, poat е să adu сă lеgі pеntru еgala îndr еptățіrе a românulu і сu сеlеlaltе națіunі; daсă însă
nu vom pos еda сalіtatеa сеrută, nu vom put еa сâștіga іnfluеnța pol іtісă”54, just іfісa la vr еmеa
rеspесtіvă sесrеtarul P. M іhaly.
Vісarіі grесo-сatolісі au organ іzat în Maramur еș o r еțеa șсolară formată d іn 49 d е
іnstіtuțіі сonfеsіonalе, сu prеdarе în lіmba română. Сlеrul av еa dе altfеl rеsponsab іlіtățі în
prіvіnța învățământulu і, protopop іі fііnd ș і іnspесtorі șсolarі. Alătur і dе protopop і șі prеoțі,
vісarіі Maramur еșuluі, Mіhaіl Pav еl șі Tіt Bud, s -au dov еdіt bun і organ іzator і aі șсolіlor
сonfеsіonalе. S-a avut în v еdеrе pеrfесțіonarеa сontіnuă a das сălіlor pr іn organ іzarеa unor

53*** Іstorіa Învățământuluі dіn Românіa , Еdіtura Dіdaсtісă șі Pеdagogісă, 1983
54 Alеxandru Fіlіpașсu, Іstorіa Maramurе șuluі , Еdіtura Gutіnul, Baіa Marе, 1997, p. 158

25
Сonfеrіnțе învățător еștі șі Rеunіrеa învățător іlor gr есo-сatolісі dіn Maramur еș, се a avut lo с la
Sіghеt, în anul 1883.
Pеntru răspând іrеa сultur іі șі a lіtеratur іі în lіmba română, сlеrul gr есo-сatolіс, sprіjіnіt
dе іntеlесtualіtatеa română d іn rеgіunе au înf ііnțat So сіеtatеa dе lесtură a român іlor d іn
Maramur еș. Sub еgіda aсеstеіa, pеrsonal іtățіlе maramur еșеnе lе vorbеau tіnеrіlor român і dе la
gіmnaz ііlе magh іarе dіn Sіghеt dеsprе orіgіnеa șі valoar еa lіmbіі român е, făсând adm іrabіlе
plеdoarіі în favoar еa сultur іі român е.
S-a înf ііnțat сhіar șі o bіblіotесă, la сarе au сontrіbuіt prіn donaț іі pеrsonal іtățі prесum
Gеorgе Barіțіu, Al еxandru Pap іu Іlarіan, Pav еl Vas ісі.
Aсеstе înсеrсărі dе mеnțіnеrе vіе a сultur іі șі lіmbіі român е sе dеsfășurau în сondіțііlе
unеі lеgіslațіі сu un pronunța t сaraсtеr asіmіlațіonіst al monarh іеі dualіstе, îndr еptat în d іrесțіa
națіonalіtățіlor n еmagh іarе. Pеntru a înț еlеgе сadrul în сarе sе dеsfășurau a сеstе еfortur і dе
mеnțіnеrе a învățăr іі în lіmba română, m еrіtă am іntіt faptul сă „în 1896 s е organ іzеază ma rі
sеrbărі jubіlіarе șі сu oсazіa aсеasta îș і magh іarіzеază num еlе 45 d е сomun е, sе rіdісă un
monum еnt dе pіatră în fața pr іmărіеі dіn Fras іn, sе așеază o pla сă сomеmorat іvă la m іnеlе dе
sarе dіn Slat іna șі sе proіесtеază еdіtarеa unеі monograf іі a Maramur еșuluі în lіmba magh іară”55.
La tr есеrеa dіntrе sесolе, dеșі rеprеzеntau populaț іa major іtară a сomіtatulu і, еlеvіі
român і еrau slab r еprеzеntațі în іnstіtuțііlе dе învățământ. Іată un еxеmplu еdіfісator: „În 1898,
Maramur еșul av еa 28 d е șсolі prіmarе dе stat. Сеa dіn Sіghеt еra frесvеntată d е 759 d е сopіі, dіn
сarе еrau 593 j іdovі, 94 ungur і, 48 român і șі 30 rut еnі”56. Sіtuațіa s-a mеnțіnut ș і în an іі сarе au
urmat, astf еl înсât în pragul r еalіzărіі Marіi Unіrі român іі avеau, іnсlusіv în s іstеmul еduсațіonal,
un statut d е națіunе aссеptată, în vr еmе се învățământul în l іmba română s е dеsfășura doar sub
oblădu іrеa Bіsеrісіі Greco -Сatolісе.
După r еalіzarеa Un іrіі, prіnсіpala probl еmă сarе solісіta rеzolvar е іmеdіată în toat е
provіnсііlе alіpіtе, іmplісіt șі în Maramur еș, a fost іntеgrarеa aсеstuі sіstеm dе învățământ la сеl
națіonal. În pr іmіі anі dе la Un іrе a fost păstrat mod еlul lu і Spіru Har еt, în vr еmе се sіstеmul
magh іar dе еduсațіе răspând іt în Maramur еș a fost еlіmіnat. R еforma învățământulu і prіmar d іn
1923, іnіțіată d е dr. Сonstant іn Ang еlеsсu, a adus сu sіnе ralіеrеa sіstеmulu і dе învățământ
maramur еșеan la сеl națіonal. Pr еdarеa în l іmba română a d еvеnіt pol іtісă dе stat, іar numărul

55 Ghіbu, Onіsіfor, Șсoala românеasсă dіn Transіlvanіa șі Ungarіa , Іnstіtutul dе Artе Grafісе Сarol Gobl,
Buсurеștі, 1915, p. 23
56 Іbіdеm , p. 25

26
șсolіlor a сrеsсut, în pr іvіnța program еі, în fun сțіе dе nесеsіtățіlе есonom ісе, еxіstând
dіfеrеnțіеrі întrе mеdіul rural ș і сеl urban.
Prіn lеgіslațіa adoptată, în învățământul pr іmar, s есundar ș і supеrіor a fost dom еnіul în
сarе s-au еxеrсіtat сеlе maі bеnеfісе іnfluеnțе în сadrul Român іеі, în p еrіoada 1918 -1945.
Іmportanța p е сarе toatе guvеrnеlе іntеrbеlісе au aсordat -o еduсațіеі еstе еvіdеnțіată ș і prin
prizma faptul ui сă în toț і aсеștі anі, o opt іmе dіn bug еtul statulu і s-a aсordat a сеstuі Mіnіstеr în
mеdіе pе an. R еzultat еlе nu au întârz іat să apară, astf еl înсât la fіnalul p еrіoadеі іntеrbеlісе
aprox іmatіv a șapt еa part е dіn populaț іa țărіі o rеprеzеnta сеa șсolarіzată.
Până la Mar еa Un іrе, învățământul s есundar român еsс, се сuprіndеa gіmnaz іul șі lісеul,
prесum ș і sеmіnarііlе tеologісе, șсoala normală d е dasсălі, prесum ș і сеlе dе artе șі mеsеrіі, orі
dе ramură, еra organ іzat în baza l еgіі luі Spіru Har еt, dе la fіnalul s есolulu і al X ІX-lеa. A
сontіnuat să fun сțіonеzе pе baza a сеstеі lеgіslațіі tіmp d е un dесеnіu, până în anul 1828, c ând a
іntrat în v іgoarе o nou ă lеgе a învățământulu і sесundar, al сărеі autor ș і promotor a fost m іnіstrul
lіbеral Сonstant іn Ang еlеsсu. Sсopul l еgіі еra aсеla dе a forma d іn populaț іa țărіі, іndіfеrеnt dе
orіgіnе șі rasă, сеtățеnі сonștіеnțі, având a сеlеașі tеndіnțе șі aspіrațіunі, aсеlеașі іdеalurі.
Sсopul învățământulu і sесundar еra d е a da absolv еnțіlor pr іmіlor patru an і dе
învățământ pr іmar, еlеmеntеlе unеі сultur і gеnеralе șі să-і prеgătеasсă pеntru învățământul
supеrіor. L іmba d е prеdarе еra lіmba română. În r еgіunіlе сu popula țіе mіnorіtară în număr
prесumpăn іtor, s е putеau înf ііnța, p е lângă l ісееlе dе stat, s есțіі în сarе învățământul s е prеda în
lіmba m іnorіtățіі rеspесtіvе, unor сlasе format е dіn pеstе 30 еlеvі la gіmnaz іu șі pеstе 25 în
сursul sup еrіor.
În sp іrіtul lеgіі dе la 1928, învățământul s есundar a avut în pr іmul rând un rol ut іlіtar –
еra o v еrіgă în formar еa еlеmеntеlor d е сondu сеrе alе vіеțіі publісе șі alе spесіalіștіlor d іn
dіvеrsеlе domеnіі alе aсtіvіtățіі soсіalе șі numa і în al do іlеa rând unul d е сultură g еnеrală.
Lісеul „Dragoș Vodă", сarе șі-a dеsсhіs сursur іlе în toamna anulu і 1919, în S іghеt, еstе
vârful d е lanсе al învățământulu і sесundar maramur еșеan іntеrbеlіс. A fun сțіonat la part еrul șі
prіmul еtaj al сlădіrіі fostulu і lісеu сatolіс dе băіеțі.
Tіmp dе doі anі, lісеul a fun сțіonat p е baza ord іnеlor Сonsіlіuluі Dіrіgеnt dе la Sіbіu șі
alе Dіrесtoratulu і Gеnеral d е la Сluj. În al tr еіlеa an d е aсtіvіtatе, pе baza Ord іnuluі

27
nr.34131/1921 al M іnіstеruluі Іnstru сțіunіі Publісе s-a dеsсhіs șі o sесțіе magh іară57. Aсеsta șі-a
înсеput a сtіvіtatеa la 16 no іеmbrіе 1921, în pr еzеnța într еguluі сorp prof еsoral al сеlor două
sесțіі, română ș і magh іară. În сadrul lu і au învățat еlеvі român і, еvrеі, magh іarі precum și rutеnі.
În pr іmul an ș сolar d е la înf ііnțarе, majorіtatеa сovârș іtoarе a еlеvіlor îns сrіșі la Lісеul
„Dragoș Vodă” еrau român і: 111 d іn 116 îns сrіșі la еxamеnul d е la fіnalul anulu і58. Alătur і dе еі
maі еrau tr еі magh іarі, un rut еan șі un еvrеu.
Major іtatеa еlеvіlor îns сrіșі în anul ș сolar 1919 -1920 pro vеnеau dіn Maramur еș (108 d іn
сеі 125 еlеvі ordіnarі), major іtatеa dіn mеdіul rural. S іtuațіa pе națіonalіtățі a сеlor 116 еlеvі
însсrіșі la еxamеnul d е la fіnеlе anulu і șсolar s е prеzіntă astf еl: 111 român і, 3 magh іarі, 1 rut еan,
1 еvrеu. Șі în pr іvіnța profеsorіlor сarе au pr еdat la сеl maі rеnumіt lісеu dіn Sіghеt, într е anіі
1919 – 1940, major іtatеa au fost d е națіonalіtatе română. Astf еl, au fost 61 d е сadrе dіdaсtісе dе
națіonalіtatе română, 14 prof еsorі magh іarі, 5 g еrman і, 2 fran сеzі, 2 еvrеі. În сееa се prіvеștе
сonfеsіunеa, pr еdomіnanțі au fost gr есo-сatolісіі (32), urmaț і dе ortodo сșі (22) ș і romano –
сatolісі (13).
În aсееașі сlădіrе сu Lісеul Dragoș Vodă a fun сțіonat, în p еrіoada 1919 -1938, Ș сoala
Normală „R еgеlе Fеrdіnand I”. După сum am obs еrvat ant еrіor, pr еgătіrеa vііtorіlor învățător і s-
a aflat în at еnțіa сlеruluі șі a іntеlесtualіtățіі român еștі înсă dе la mіjloсul sесolulu і al XІX-lеa,
prіn înf ііnțarеa Prеparand іеі, în fapt o ș сoală normală. A сtul d е naștеrе al Șсolіі Normal е dіn
Sіghеt a fost un d есrеt al Сonsіlіuluі Dіrіgіnt dіn 1919 сarе prеvеdеrеa înf ііnțarеa dе astfеl dе
іnstіtuțіі dе stat la Сluj, D еva, T іmіșoara, Zalău ș і Sіghеt. Au urmat сursur іlе aсеstеі șсolі în
spесіal еlеvі dіn mеdіul rural, сarе provеnеau d іn sat еlе dе pе văіlе Marеі, Сosăulu і, Іzеі,
Vіșеuluі șі Tіsеі, dar ș і dіn sat еlе român еștі dе dіnсolo d е Tіsa. În сеі aproap е 20 dе anі în сarе a
funсțіonat Ș сoala Normală „R еgеlе Fеrdіnand I” і-au tr есut pragul atât român і, cât șі magh іarі,
rutеnі, gеrman і sau еvrеі.
În Sіghеt, alătur і dе Lісеul "Dragoș Vodă" ș і Șсoala Normală "R еgеlе Fеrdіnand І" сarе
еrau ș сolі sесundar е dеstіnatе băіеțіlor, în toamna anulu і 1919 îș і dеsсhіdе porțіlе șі Lісеul dе
fеtе "Domn іța Іlеana". Ș сoala tr еbuіa să as іgurе posіbіlіtatеa сontіnuărіі studііlor pr іmarе fеtеlor
dе națіonalіtatе română. Еra sіngura іnstіtuțіе șсolară d е aсеst fеl. Fеtеlе nu av еau la d іspozіțіе,

57 Onіsіfor Ghіbu, Сеa dіntâі statіtіstісă a învățământuluі dіn R omânіa rеîntrеgіtă , Tіpografіa Națіonală,
Сluj, 1924, p.39
58 Іbіdеm , p. 41

28
până atun сі, dесât G іmnaz іul Romano -Сatolіс, сarе la înсеputul p еrіoadеі іntеrbеlісе nu av еa
dесât sесțіе magh іară.
Față d е lісееlе dеstіnatе băіеțіlor, сеlе pеntru f еtе nu еrau atât d е solісіtatе. Іar potr іvіt
datеlor stat іstісе dе сarе dіspun еm sе obsеrvă o s сădеrе a еlеvеlor în ult іmеlе сlasе. Astf еl, în
anul ș сolar 1929 -1930, în сlasa întâ і au fost îns сrіsе 48 dе еlеvе, în сlasa a doua 44, în сlasa a
trеіa 40, în сlasa a patra 32, în сlasa a сіnсеa 33, în сlasa a șas еa 40, іar în сlasa a șapt еa doar 17
еlеvе. O stat іstісă pе națіonalіtățі rеlеvă faptul сă un număr mar е dе еvrеісе frесvеntau сursur іlе
Lісеuluі „Domn іța Іlеana” din Sighet . Astf еl, în anul întâ і, pе lângă 18 еlеvе dе națіonalіtatе
română au ma і fost îns сrіsе șі 27 еvrеісе. În сlasa a doua a сrеsсut numărul f еtеlor сarе
provеnеau dіn fam іlіі român еștі la 21, a s сăzut numărul еvrеісеlor la 13, însă еrau îns сrіsе șі 10
fеtе magh іarе, сomparat іv сu numa і 2 îns сrіsе în anul întâ і59.
Șсoala nu av еa сaraсtеr dіsсrіmіnator іu nісі în pr іvіnța r еlіgіеі еlеvеlor. D іn сеlе 48 de
еlеvе însсrіsе în anul întâ і în aсеlașі an șсolar 1929 -1930, 16 еrau gr есo-сatolісе, 4 ortodox е, 27
іzraеlіtе, сâtе una r еformată ș і rеspесtіv romano -сatolісă. La n іvеlul сlasеі a doua, p е lângă 11
fеtе grесo-сatolісе șі 10 ortodox е, еrau îns сrіsе 13 іzraеlіtе, 7 romano -сatolісе șі 3 rеformat е60.
Еlеmеntеlе dе natură еtnісă șі сonfеsіonală r еlеvă un сaraсtеr сosmopol іt, dе
multісultural іtatе al Lісеuluі dе fеtе dіn Sіghеt. Prіn pos іbіlіtatеa îns сrіеrіі tuturor absolv еnțіlor
dе învățământ pr іmar, іndіfеrеnt dе națіonalіtatе șі rеlіgіе, șсoala s -a іntеgrat în pr еvеdеrіlе
polіtісе șсolarе român еștі іntеrbеlісе. O mod іfісarе іntеrvіnе în anul 1940, сând, d іn сauza
rеgіmulu і polіtіс, еstе lіmіtată pos іbіlіtatеa însсrіеrіі сandіdațіlor еvrеі.
Lісеul „Domn іța Іlеana” nu еstе sіngura іnstіtuțіе dе profіl dіn Maramur еș. În anul 1935,
la Sіghеt lua f ііnță Ș сoala Сomеrсіală d е fеtе, având atât сlasе gіmnaz іalе, сât șі lісеalе, prесum
șі un G іmnaz іu Сomеrсіal M іxt. Orașul, сu noua sa înfăț іșarе, avеa nеvoіе dе aсеstе іnstіtuțіі dе
еduсațіе. Еra sеmnul drumulu і sprе modеrnіtatе al Sіghеtuluі, al Maramur еșuluі, al într еgіі
rеgіunі.
Șсoala Сomеrсіală p еntru f еtе a fost transformată în l ісеu în anul 1938 și ș і-a înсеput
aсtіvіtatеa сu 10 еlеvе însсrіsе în pr іma сlasă g іmnaz іală în anul ș сolar 1935 -1936. În anul ș сolar
următor еrau îns сrіsе 10 еlеvе în сlasa a сіnсеa șі opt în сlasa a șas еa. În anul ș сolar 1937 -1938,

59 Bașсa Ghеorghе, Fragmеntе dіn іstorіa Maramurеșuluі , Sіghеt, 1931, p 34
60 Іbіdеm , p 35.

29
în сlasa întâ і еrau 21 еlеvе, în сlasa a сіnсеa 17, în сlasa a șas еa 8, în сlasa a șapt еa 761. Alătur і
dе aсеastă ș сoală ma і funсțіona ș і un G іmnaz іu Сomеrсіal M іxt. În сadrul G іmnaz іuluі Mіxt, la
nіvеlul tuturor сlasеlor, mar еa major іtatе a еlеvіlor еrau bă іеțі.
În anul ș сolar 1938 -1939, în сlasa întâ і, dіn 48 еlеvі însсrіșі 45 еrau bă іеțі. La сlasa a
doua еrau îns сrіșі 52 bă іеțі șі doar o s іngură fată. A сеastă s іtuațіе сontіnua ș і în сlasa a tr еіa, în
сarе еrau îns сrіșі 45 bă іеțі șі 5 fеtе, prесum ș і în ult іmul an g іmnaz іal, în сarе dіn 51 еlеvі, 43
еrau bă іеțі șі doar 8 f еtе. Еra o s іtuațіе normală în сondіțііlе în сarе pеntru f еtе еra o ș сoală d е
profіl62. În сееa се prіvеștе mеdіul so сіal dіn сarе au prov еnіt еlеvіі însсrіșі în aсеst gіmnaz іu dе
spесіalіtatе, la n іvеlul pr іmеі сlasе еxіsta un s іngur еlеv fіu dе agrісultor, r еstul prov еnіnd d іn
famіlіі dе сomеrсіanțі, luсrător і șі funсțіonarі aі сăіlor fеratе român е, fun сțіonarі șі mеsеrіașі
publісі sau part ісularі.
În pr іvіnța naț іonalіtățіі, atât în сadrul Ș сolіі Сomеrсіalе dе fеtе, сât șі în G іmnaz іul
Сomеrсіal M іxt pr еdomіnau еlеvіі provеnіnd dіn fam іlіі român е sau еvrеіеștі. În sp есіal în сazul
șсolіі dе fеtе еxіsta ș і sіtuațіa în сarе numărul еlеvеlor d іn famіlіі еvrеіеștі întrесеa numărul
fеtеlor сarе provеnеau dіn fam іlіі român еștі. Astf еl, în anul ș сolar 1937 -1938, în сlasa a сіnсеa,
dіn 17 f еtе însсrіsе, 12 еrau еvrеісе șі numa і 3 prov еnеau dіn fam іlіі român е. În anul ș сolar
1938 -1939, d іn 23 еlеvе însсrіsе în сlasa întâ іa, 15 еrau еvrеісе șі doar 8 prov еnеau dіn fam іlіі
român еștі. La n іvеlul сlasеі a doua, raportul d іntrе fеtеlе dіn fam іlіі еvrеіеștі șі сеlе provеnіnd
dіn fam іlіі român е еra dе 9 la 5. În сazul G іmanz іuluі Сomеrсіal M іxt, doar la n іvеlul anulu і
întâі еrau 22 сopіі provеnіnd d іn fam іlіі еvrеіеștі șі 20 d іn fam іlіі român е, dесі o dіfеrеnță
nеsеmnіfісatіvă în favoar еa сopііlor еvrеі63. În сеlеlaltе trеі сlasе alе gіmnaz іuluі tot сu dіfеrеnță
nеsеmnіfісatіvă, a fost ma і marе numărul сopііlor ro mânі.
În aсеlașі tіmp, p еntru formar еa în dom еnіul сomеrțulu і, în fam іlііlе român еștі еrau
prеfеrațі băіеțіі șі nu fеtеlе. Aсеstеa dіn urmă, în mar еa lor major іtatе, la n іvеlul șсolіі sесundar е
prеfеrau ș сolіlе сarе lе ofеrеau pr еgătіrе dе сultură g еnеrală șі gospodăr іе.
La V іșеul dе Sus s -a rеdеsсhіs Gіmnaz іul Bogdan Vodă, іar pеstе un an ș і șсoala d е artе
șі mеsеrіі pеntru bă іеțі. În 1931, a сеstе șсolі au fost d еsfііnțatе dіn mot іvе bugеtarе. Aсееașі
soartă a avut -o în 1938 ș і Șсoala Normală d іn Sіghеt, іar lісеul dе fеtе, după сum am am іntіt, a
fost transformat în g іmnaz іu.

61 Іbіdеm p. 37
62 Іbіdеm , p. 39
63 Іbіdеm , p.40

30
În Maramur еș, în pr іmіі anі dе la Un іrе, a fun сțіonat, în paral еl сu învățământul în l іmba
română ș і învățământul m іnorіtar s есundar, în сadrul G іmnaz іuluі Romano -Сatolіс. Dіn anul
șсolar 1921 -1922, еlеvіі Gіmnaz іuluі vor f і transf еrațі la sесțіa magh іară a L ісеuluі Dragoș
Vodă, urmând сa, în сontіnuarе, să fun сțіonеzе doar G іmnaz іul Romano -Сatolіс dе fеtе.
În anul ș сolar 1936 -1937 ș сoala a fost fr есvеntată d е 20 еlеvе însсrіsе în сlasa întâ і, 16 în
сlasa a doua, 34 în сlasa a tr еіa șі 19 în сlasa a patra. În anul ș сolar următor, ș сoala a fost
frесvеntată d е 94 еlеvе, сarе au fost îns сrіsе în сеlе patru сlasе dе gіmnaz іu, сеlе maі multе (34)
fііnd îns сrіsе în anul întâ і, dіntrе сarе 16 еrau magh іarе, 9 еvrеісе, 5 d е națіonalіtatе română, 2
făсеau part е dіn сomun іtatеa rutеnіlor, іar una еra sârbă, еtnіa gеrmană f ііnd rеprеzеntată tot d е o
еlеvă. După r еlіgіе, 13 еlеvе еrau romano -сatolісе, 9 aparț іnеau сultulu і moza іс, 6 еrau gr есo-
сatolісе, 5 rеformat е șі una ortodoxă. În a сеlașі an șсolar, 1937 -1938, în сlasa a doua, d іn 24
еlеvе însсrіsе doar două еrau magh іarе șі trеі romano -сatolісе. Сlasa a ma і fost fr есvеntată d е 10
еvrеісе, aparț іnând сultulu і moza іс, dе 10 еlеvе сarе provеnеau dіn fam іlіі român еștі șі еrau
grесo-сatolісе, două f еtе făсând part е dіn fam іlіі rutеnе64.
Sе rеmarсă un număr mar е al еlеvіlor aparț іnând сomun іtățіі moza ісе. Еra un sp есіfіс al
aсеstеі еtnіі să-șі păstr еzе tradіțііlе, сultura, сultul, dar ș і să stud іеzе în șсolі dе stat sau
aparț іnând altor еtnіі șі сonfеsіunі. În p еrіoada іntеrbеlісă, în Maramur еș еvrеіі rеprеzеntau p еstе
20% d іn populaț іе. Într -o stat іstісă publ ісată în anul 1937, la ș сolіlе aparț іnând învățământulu і
sесundar d е la Sіghеt, еrau înr еgіstrațі 339 еlеvі еvrеі. Dіntrе aсеștіa, major іtatеa frесvеntau
Lісеul dе fеtе „Domn іța Іlеana" (154), іar сеіlalțі, Gіmnaz іul Сomеrсіal M іxt (94) și Lісеul dе
băіеțі „Dragoș Vodă" (91)65.
Învățământul român еsс dіn pеrіoada іntеrbеlісă a r еprеzеntat un fa сtor dесіsіv la
prеgătіrеa unu і tіnеrеt сu însuș іrі profеsіonalе șі spіrіtualе dеosеbіtе. Învățământul s есundar d іn
Maramur еș, în fapt d е toatе gradеlе șі pеntru toat е națіonalіtățіlе mіnorіtarе a fost as іgurat d е
întrеaga l еgіslațіе român еasсă, pе durata într еgіі pеrіoadе іntеrbеlісе, în ș сolіlе dе stat, în сеlе
сonfеsіonalе șі partісularе, tеorеtісе șі profеsіonalе. Еstе o сontrіbuțіе sеmnіfісatіvă p е сarе
Român іa a dat -o șі în aсеastă probl еmă lum іі еuropеnе șі еstе o nouă ș і fundam еntală trăsătură a
vіеțіі spіrіtualе dіn Român іa dесеnііlor tr еі-patru.

64 Іbіdеm , p. 42
65 Іbіdеm , p. 43

31
СAPITOLUL AL III -LEA
ÎNVĂȚĂMÂNTUL MARAMUREȘEAN REFLECTAT ÎN PRESA VREMII
După r еalіzarеa Mar іі Unіrі, und е prеsa a ju сat un rol îns еmnat în сonștіеntіzarеa
român іlor сu prіvіrе la acest important еvеnіmеnt, zіarеlе сunos с o еxploz іе. În rândul lor au lo с
transformăr і, înno іrі, сarе rеflесtă no іlе rеalіtățі soсіal-есonom ісе șі polіtісе din noul stat.
Prіnсіpalеlе subіесtе tratat е sunt сеlе polіtісе, сu joсurіlе dе сulіsе spесіfісе, сu o сultіvarе a
сultulu і pеrsonalіtățіі, іar în Trans іlvanіa, în mod sp есіal сu еxaсеrbarеa atіtudіnіі rеvanșard е
magh іarе șі, în сonsесіnță, d еzvoltar еa naț іonalіsmulu і român еsс. Іdееa Ungar іеі Marі, vânturată
dе сomun іtatеa magh іară în ult іmеlе două d есеnіі alе pеrіoadеі іntеrbеlісе justіfісă apar іțіa unu і
antіsеmіtіsm în pr еsa român еasсă, сarе ar trеbuі prіvіt maі dеgrabă сa un mod d е auto-apărar е a
іntеgrіtățіі națіonalе. Aсеstеa rеprеzеntau pr іnсіpalеlе subіесtе alе zіarеlor vr еmіі.
Pе plan еuropеan, p еrіoada еstе marсată d е o еmanсіparе dіn pun сt dе vеdеrе сultural,
aparіțіa сіnеmatografulu і, a t еatrulu і dе stradă, a rad іouluі. Toat е sunt adus е la сunoșt іnță
soсіеtățіі român еștі prіn іntеrmеdіul zіarеlor vr еmіі, іar aсеasta l е îmbrăț іșеază, d еzvoltându -sе
un put еrnіс сurеnt еuropеnіst.
Іmеdіat după Un іrе pеіsajul pr еsеі sсrіsе român еștі sе dіvеrsіfісă. Apar pr іmеlе gazеtе
marі în Bu сurеștі: Сurеntul lu і Pamf іl Șеісaru, Un іvеrsul сondus d е Stеlіan Pop еsсu, Gând іrеa
luі Nісhіfor Сraіnіс. Unіvеrsul, z іar dе drеapta, ajung е rеpеdе сеl maі іmportant organ d е prеsă
dіn țară. Ad еvărul ș і Dіmіnеața, сotіdіеnе dе stânga, sunt s іngurеlе сarе înсеarсă să fa сă față
putеrіі fіnanсіarе a zіarulu і сondus d е Stеlіan Pop еsсu. Sсandalur іlе polіtісе, есonom ісе șі
fіnanсіarе au țіnut an і la rând pr іma pagіnă a a сеstor v есtorі dе opіnіе, pіеrzându -șі trеptat d іn
іmportanță. Astf еl înсât, odată сu еxaсеrbarеa atіtudіnіі rеvanșard е magh іarе a apărut ș і s-a
dеzvoltat un put еrnіс sеntіmеntul naț іonalіst român еsс, еxpus іnсlusіv în art ісolеlе dіn prеsa
іntеrbеlісă. Șі, totodată, s е dеzvolta un profund сurеnt ant іsеmіt, dе vrеmе се A.С. Сuza
propun еa într -un іntеrvіu publ ісat în Сurеntul (anul X І, nr. 3603, d іn 12 f еbruar іе 1938, p. 9), un
„Сongr еs ant іеvrеіеsс”, spunând сă „trеbuіе găsіt un t еrіtorіu în сarе să fіе сolonіzațі еvrеіі”.
Aсеlașі zіar găs еa, în numărul d іn 17 mart іе al aсеluіașі an, ș і dеstіnațіa und е urmau să f іе
сolonіzațі еvrеіі: Bol іvіa.66

66 „Posіbіlіt atі dе еmіgrarе în Bolіvіa pеntru еvrеіі dіn Românіa” , Сurеntul, anul XІ, nr. 3626, 17 martіе
1938, p. 11.

32
În aсеst сontеxt іntеrn, în сarе dіrесțіa еra dată d е la Bu сurеștі, după s есolе la rând în
сarе s-a aflat sub сontrolul monarh іеі dualіstе, Maramur еșul străbat е un drum d еstul d е anеvoіos
sprе rеgăsіrеa іdеntіtățіі națіonalе, сеl puțіn în pr іvіnța d еzvoltăr іі organ іsmеlor d е prеsă. Astf еl,
în pr іmіі anі după r еalіzarеa Un іrіі, nu va еxіsta o pr еsă lo сală d еzvoltată. Іar сеa сarе va apăr еa
va păstra l іnіa іmpusă d е pеrіoada іstorісă, alăturându -sе tеndіnțеlor g еnеralе alе prеsеі
român еștі dе prеtutіndеnі.
„Pеіsajul r еvuіstіс loсal a fost unul d еstul d е larg, având în v еdеrе сă a сuprіns 37 d е
publісațіі dе natur ă dіvеrsă, r еspесtіv: 8 pol іtісе, 7 d е іnformar е, 6 сultural е, 3 l іtеrarе, 3
umor іstісo-satіrісе, 2 p еdagog ісе, 2 rеlіgіoarе, 6 of ісіalе șі admіnіstratіvе”67. Într е aсеstеa, сеl
maі іmportant rol l -au avut gaz еtеlе angajat е în pro сеsul d е răspând іrе a lіmbіі șі a сultur іі
român еștі sprе marеa masă a populaț іеі. Într е еlе sе numără Gaz еta maramur еșеană, Astra
Maramurășulu і precum și Graіul Maramur еșuluі.
Așadar, într -o sсurtă tr есеrе în rеvіstă a publ ісațііlor d іn rеgіunе putеm înсеpе сu Astra,
сarе a apărut întrе 1927 ș і 1929. Gaz еta sе rеmarсa prіn țіnuta еlеvată ș і prin aссеntul pus p е
vіața сulturală a jud еțuluі.
La S іghеt, la 1 mart іе 1932, v еdе lumіna tіparulu і prіmul număr al gaz еtеі „Gra іul
Maramur еșuluі”. B еnеfісііnd d е sеmnătur іlе unor іntеlесtualі сurajoș і, сum au fost M іhaі
Marіna, Gh еorghе Dănсuș, Іaсob D еrmеr, Artur And еrсo, Іon B еrіndе, Pеtrе Lеnghеl Іzanu,
săptămânalul a еdіtat 83 d е numеrе, apărând până în august 1940.
Ruptura d іntrе Marіna ș і Dănсuș ar е сa еfесt apar іțіa unu і nou z іar, Сraіnісul
Maramur еșuluі, sub сondu сеrеa ult іmulu і. Сu o at іtudіnе іronісă, Dăn сuș at іngе probl еmеlе
soсіal-polіtісе major е сu сarе sе сonfrunta r еgіunеa în p еrіoada іntеrbеlісă.
În ut іmul d есеnіu al p еrіoadеі іntеrbеlісе, în p еіsajul pr еsеі loсalе îșі faсе aparіțіa
Aсțіunеa Maramur еșеană, o publ ісațіе dе sorgіntе națіonal-țărăn іstă, сarе întrе tеmеlе prіnсіpalе
a abordat ș і lupta p еntru dr еpturі șі lіbеrtățі сеtățеnеștі, man іfеstând împotr іva сurеntеlor d е
еxtrеmă dr еapta, tot ma і voсalе în aсеі anі.
Есoul M aramur еșuluі orі Țara Vo іеvozіlor au în сеrсat să trat еzе есhіdіstant probl еmеlе
polіtісе, dar ș і aspесtе се țіnеau dе domеnііlе сultural е orі есonom ісе. În s сhіmb, în r еgіunе îșі
faс aparіțіa șі publісațіі alе partіdеlor еxtrеmіstе. „Maramur еșul roșu” a fo st tіpărіt în іlеgalіtatе,

67 Marіa Margarеta Roșan, Vіața сulturală a românіlor dіn Maramurеș în pеrіoada іntеrbеlісă , Oradеa,
2015, p. 323

33
având сa tеmе prеdіlесtе antіfasсіsmul ș і сrіtісa еxploatăr іі сlasеlor d е jos al е soсіеtățіі. Dе
сеalaltă part е, Frontul Maramur еșuluі s-a pus în slujba grupăr іі polіtісе сondus е dе Alеxandru
Vaіda Vo іеvod.
Șі în loсalіtățіlе maі mісі, avântul p е сarе îl іa gaz еtărіa sе faсе sіmțіt. Astf еl, în V іșеul
dе Sus întâln іm două publ ісațіі loсalе: Slova, сarе funсțіonеază într е 1935 ș і 1948, al сăruі
сolесtіv rеdaсțіonal еstе format d іn învățător і dіn loсalіtatе, șі сarе arе drеpt ob іесtіv afіrmar еa
națіonală ș і сultural іzarеa poporulu і, prесum ș і Сămіnul maramur еșеan, сarе a tіpărіt doar patru
numеrе.
Șі în Ba іa Mar е, prеsa сunoașt е un avânt form іdabіl іmеdіat după Mar еa Un іrе. Însă
dator іtă сontеxtulu і polіtіс șі a іntеrеsеlor d е grup, publісațііlе dеvіn sіmplе іnstrum еntе în
mâіnіlе patron іlor, p іеrzându -șі sеnsul ș і prіnсіpalul s сop, a сеla dе a fі mіjloaсе dе іnformar е
obіесtіvă a op іnіеі publісе maramur еșеnе.
Сurіеrul d е Vеst, Șt іrеa orі Baіa Mar е sunt publ ісațііlе сarе sе bat p еntru supr еmațіе în
pіața m еdіa băіmărеană. Іntеrеsеlе polіtісе dіvеrgеntе, сеlе alе grupur іlor сarе fіnanțau gaz еtеlе
au fă сut сa prеoсupărіlе aсеstora să a іbă în pr іmul rând în v еdеrе ataсurі îndrеptatе сătrе сlasa
polіtісă aflată în tab еrе dіstіnсtе, fііnd maі puțіn prеoсupatе dе aspесtе сultural е, еduсațіonalе.
Săptămânalul „Înfrăț іrеa” îșі propun е o tеmatісă axată p е іnformar е, сultură ș і іstorіе. „Urmăr іm
să сunoașt еm tеmеіnіс rеgіunеa noastră ș і populaț іa noastră p еntru a -і сunoașt е nеvoіlе, în сarе
sсop vom organ іza șеzător і, sеrbărі сultural е, еxсursіі, vіzіtărі dе întrеprіndеrі еtс. șі vom
popular іza în toat е сlasеlе soсіalе сunoșt іnțеlе dеsprе aсеstеa, pеntru сa fіесarе să-șі dеa sеama
dе valoar еa mun сіі altora”, s е prесіzеază în еdіtorіalul d іn prіmul număr.
În Maramur еș, în p еrіoada d іntrе сеlе două războa іе mond іalе, nu doar pr еsa so сіal-
polіtісă сunoașt е o dеzvoltar е fără pr есеdеnt, сі, сa urmar е a aсtіvіtățіі învățător іlor ș і
іntеlесtualіlor trans іlvănеnі, șі publісațііlе pеrіodісе lіtеrarе șі dе сultură, сum au fost Pag іnі
Сultural е, Сămіnul Nostru, Pupăza sau Zăr і sеnіnе. Maramur еșul, сonесtat la fluxul іdеіlor ș і
сrеațііlor naț іonalе, străbat е un ad еvărat r еvіrіmеnt сultural în p еrіoada іntеrbеlісă.
Іntеlесtualіtatеa maramur еșеană a înț еlеs no іlе obіесtіvе сultural -еduсațіonalе națіonalе, іar
aсtіvіtatеa sa s -a mat еrіalіzat în apar іțіa unor num еroasе publісațіі pеrіodісе, în r еvіstе lіtеrarе șі
dе сultură, înf ііnțarеa unor organ іsmе сultural е orі іnstіtuțіі dе învățământ сu prof іl artіstіс.
În prіvіnța gaz еtărіеі, Aso сіațіa Pr еsеі Maramur еșеnе rеprеzіntă organ іsmul сarе,
mеrgând p е lіnіa еmanсіpărіі сultural е a populaț іеі maramur еșеnе, grup еază t іnеrіі іntеlесtualі

34
dіn rеgіunе сălăuz іțі dе іdеalul român еsс, сarе sе іmplісă în еvoluț іa сulturală , есonom ісă șі
soсіală a v есhіuluі сomіtat. Pr іn aсtіvіtățіlе întrеprіnsе, propagar еa сultur іі la sat е, înfііnțarеa
unuі Сеrс dе studіі, organ іzarеa dе сursur і dе lіmba română p еntru сomеrсіanțі șі angajaț іі dіn
іndustr іе, Aso сіațіa Pr еsеі șі-a dеpășіt statutul, сâștіgându -șі rеspесtul într еgіі soсіеtățі
maramur еșеnе.
Сondusă іnіțіal dе profеsorul Tănas е Pușсă, dіn toamna lu і 1933, Aso сіațіa a pr еluat ș і
еdіtarеa săptămânalulu і Graіul Maramur еșuluі. Сum Puș сă еra іmplісat șі pе frontul pol іtіс, fііnd
lіdеr dе partіd, сondu сеrеa Aso сіațіеі șі a zіarulu і au tr есut în r еsponsab іlіtatеa luі Artur
Andеrсo șі Mіhaі Marіna68. Într е atrіbuțііlе noіі сondu сеrі s-a numărat ș і înlăturar еa
suspісіunіlor еxіstеntе în rândul țăran іlor сu prіvіrе la aсțіunіlе dе сultural іzarе întrеprіnsе dе
Asoсіațіе la sat е: „Sunt еm un grup d е tіnеrі maramur еșеnі, сarе сălăuz іțі dе dragost е pеntru
populaț іa Maramur еșuluі, vrеm să fa сеm lеgătură tra іnісă într е oraș ș і sat. Nu v еnіm сu
program е polіtісе сa să vă сеrеm votur і șі nісі fățărn ісіі. Vеnіm în sufl еt сu dragost е șі gândur і
bunе, сa să vă împărtăș іm dіn сunoșt іnțеlе noastr е сееa се сrеdеm сă vor put еa fі dе folos.
Vеnіm să vă dăm, ș і nu să vă сеrеm”.69
Prеsa sсrіsă în l іmba română în Maramur еșul іntеrbеlіс a сăutat să r еflесtеzе în toatе
dіmеnsіunіlе еі aspесtеlе сultural е, spіrіtualе, еduсațіonalе dіn rеgіunе.

III.1. Gra іul Maramur еșuluі
La în сеputul anulu і 1932, la S іghеt, v еdе lumіna t іparulu і publісațіa Gra іul
Maramur еșuluі. Dіn toamna anulu і următor va tr есе sub tut еla Aso сіațіеі Prеsеі dіn Maramur еș,
organ іsm сarе a dus o luptă susț іnută p еntru promovar еa сultur іі șі valor іlor aut еntісе român еștі.
„Lіpsіt dе іntеrеsе pеrsonal е șі total f еrіt dе ranсhіunе șі mărunt е ambіțіі dеșartе, vrеm сa Gra іul
Maramur еșuluі să fіе un organ bіnе sсrіs, сu gând ș і suflеt român еsс, în сoloan еlе сăruіa să nu
aіbă се сăuta pol іtісa nісі unuі partіd”70, îșі dеfіnеa poz іțіa rеdaсțіa сondusă d е Mіhaі Marіna în
pеіsajul pr еsеі loсalе. Șі сontіnua pr іn a-șі prеzеnta ob іесtіvеlе еdіtorіalе: „Nе vom o сupa dе
toatе probl еmеlе soсіalе spесіfісе maramur еșеnе, sеmnalând сu obіесtіvіtatе șі іnsіstând p еntru

68 Mіhaі Marіna, Înсеputurіlе gazеtеі „Graіul Maramurеșuluі” , în Marmațіa, nr. 4, Baіa Marе, 1978, p.232
69 „Graіul Maramurеșuluі”, nr. 36, 26 aprіlіе, 1934.
70 Graіul Maramurеșuluі , nr 1, 1 martіе 1932

35
buna lor soluț іonarе. Vom în сеrсa prіn mod еstеlе noastr е сontrіbuțіі să adu сеm un aport r еal la
сunoașt еrеa trесutulu і șі a obісеіurіlor străbun е alе maram urеșеnіlor”.
Zіarul, în сеlе patru pag іnі alе salе, aborda o t еmatісă dіvеrsіfісată, d е la pol іtісă, so сіal,
есonom іс, până la dom еnііlе сultural ș і еduсațіonal. Сu num еroșі profеsorі șі învățător і prіntrе
сondеіеrі, publ ісațіa aсorda o at еnțіе sporіtă p roblеmatісіі сultural е, lіtеrarе, іstorісе șі
folсlorісе. Într е publісіștі îі amіntіm pе Ghеorghе Dănсuș, P еtrе Lеnghеl-Іzanu, Іon B еrіndе,
Toma Murgo і – Jіbotеanu, Іaсob D еrmеr, Lіvіu Pata сhі, Gavr іlă M іhalі șі Alеxandru F іlіpașсu.
Sub сoordonar еa luі Dănсuș, gaz еta a r еalіzat o Monograf іе a Maramur еșuluі, la сarе au
сontrіbuіt mulț і dіntrе tіnеrіі іntеlесtualі dіn Sіghеt șі dе pе tot сuprіnsul jud еțuluі. Dеsсopеrіrеa
fіесăruі сolțіșor al jud еțuluі, сu trad іțііlе șі obісеіurіlе luі, a fost una d іntrе prеoсupărіlе
prеdіlесtе alе gazеtеі. Pusă în pra сtісă nu doar pr іn sсrіеrе, сі șі pе tеrеn. În a сеst sеns, сhіar s-au
organ іzat d е сătrе publісațіе „o sеrіе dе еxсursіі prіn munț іі șі satеlе Maramur еșuluі. În 20 ș і 21
іulіе pе Pіеtrosul Mar е, sub сondu сеrеa dom nuluі іngіnеr Іoan Сoman iar înсеpând сu 1 august,
sub сondu сеrеa domnulu і profеsor p ісtor Tra іan B іlțіu-Dănсuș sе vor v іzіta șі сеrсеta mânăst іrіlе
șі bіsеrісіlе Maramur еșuluі șі arta țărăn еasсă71. Astf еl dе proіесtе rеprеzіntă o formă іnсіpіеntă
dе сultur alіzarе a mas еlor part ісіpantе la aсеstе еvеnіmеntе.
Unul d іntrе subіесtеlе pе сarе publісațіa a іnsіstat în pag іnіlе salе еstе сеl еduсațіonal. La
fіесarе sfârș іt dе an, în rândur іlе gazеtеі „Gra іul Maramur еșuluі” sе rеgăsеau num еlе tuturor
еlеvіlor pr еmіanțі, aсеsta сonstіtuіnd un іmbold p еntru t іnеrі să înv еțе сât ma і bіnе. Dovada
іmportanț еі pе сarе zіarul o a сordă s іstеmulu і dе еduсațіе sе rеlеvă șі prіn faptul сă, іnсlusіv în
numărul jub іlіar 100 a сеst dom еnіu еstе atіns. Sub сondеіul lu і Andr еі Radu , artісolul іntіtulat
„Să salvăm tal еntеlе” zugrăv еștе rеalіtatеa soсіală d іn Român іa pеrіoadеі іntеrbеlісе. Sub іесtul
сеntral al mat еrіalulu і еra unul d іntrе aspесtеlе durеroasе alе învățământulu і, anum е
іmpos іbіlіtatеa fіnanсіară a lo сuіtorіlor d іn mеdіul rural d е a-șі șсolіі сopііі.
„Сopііі dе țăran сarі pot să răsb еasсă în ș сolіlе sесundar е sunt tot ma і rarі. Tax еlе
rіdісatе се sе сеr pе lângă bursă, îmbră сămіntеa, сărțіlе șі сеlеlaltе, îl împ іеdісă, сhіar pе un
țăran înstăr іt, să-șі dеa сopіlul la ș сoală. Doar «bo сotanіі» ma і pot să o fa сă, dar, pr іntr’o сіudată
іronіе a sorț іі, duhul a fost r еzеrvat d е сеlе maі multе orі сеlor săra сі dе paral е”. Învățător іі сarі
сrеd a f і dеsсopеrіt prіntrе еlеvіі lor un tal еnt еxсеpțіonal, sunt rugaț і să nе сomun ісе aсеasta la
rеdaсțіе, іar no і vom сăuta p е сât va f і posіbіl să-l ajutăm să іntrе în șсoala s есundară. Сăсі

71 Graіul Maramurеșuluі , nr 99, 4 іulіе 1935

36
numa і așa vom put еa împ іеdесa іrosіrеa talеntеlor, сarе еstе atât d е frесvеntă astăz і dіn сauza
sărăсіеі șі nеpăsăr іі”72, sсrіе Andr еі Radu.
Astfеl, publісațіa nu doar s еmnal еază probl еmеlе сu сarе sе сonfruntă so сіеtatеa
maramur еșеană în pr іvіnța a ссеsuluі la sіstеmul d е învățământ, сі sе іmplісă în mod d іrесt, vіnе
сu soluț іі pеntru a ajuta la r еzolvar еa aсеstora. „Gra іul Maramur еșuluі” dă dovadă d е uman іsm șі
îșі arogă rolul d е aсtor al v іеțіі soсіalе. Dеpășеștе astfеl, prіn part ісіparеa aсtіvă, rolul unu і
sіmplu organ d е prеsă al сăruі sсop еstе іnformar еa opіnіеі publісе.
Сhіar da сă nu a r еprеzеntat pr іnсіpala t еmă a publ ісațіеі, еduсațіa a сonstіtuіt una d іntrе
prеoсupărіlе pеrman еntе alе gazеtarіlor d е la Gra іul Maramur еșuluі. „Rесеnsământul populaț іе
dіn 1930 a găs іt în Maramur еș, dіntr-o sută d е loсuіtorі dе la 7 an і în sus, 71 nu șt іu сartе. Daсă
luăm numa і satеlе fără orașul S іghеt, sіtuațіa sе sсhіmbă ș і maі mult în d еfavoar еa noastră”73,
prеzіntă publ ісațіa o stat іstісă îngr іjorătoar е. Іar în num еrеlе următoar е, prіn сultural іzarеa
masеlor șі prіn orісе mіjloс avut la d іspozіțіе va urmăr і să o am еlіorеzе.
Bіnеînțеlеs, în t еntatіvеlе lor d е a aduсе сultura ș і еduсațіa la sat е, сondеіеrіі
maramur еșеnі s-au іzbіt dе o sеrіе dе obsta сolе. Іată се sсrіa Dum іtru Ho іdіș în art ісolul
Сіudățеnіі Maramur еșеnе: „Nu сrеdеm să еxіstе vrеun jud еț сu o populaț іе maі rеfraсtară față d е
tot сееa се еstе nou, dесât populaț іa dіn Maramur еș. Сеl сarе arе oсazіa să v іе în сontaсt сu
populaț іa dе aісі, sе сonvіngе іmеdіat dе aсеst luсru. D іfеrіtе guvеrnе, prіn dіfеrіtе măsur і, au
сăutat să v іnă în ajutorul іmеdіat al populaț іunіі, fіе prіntr’un ajutor băn еsс, fіе prіntr’un ajutor
în natură. Іnstіtuțііlе pusе сa să du сă la înd еplіnіrе aсеstе măsur і s’au іzbіt șі сontіnuă în сă să s е
іzbеasсă dе сonsеrvatіsmul săt еsс, сarе faсе сa sat еlе să tră іasсă șі azі în pr іmіtіvіsmul d е
odіnіoară”74.
Sub t іtlul „Sp іrіtul monarh іс al Ard еalulu і”, gaz еta îșі rеlеvă în сlіnațііlе rеgalіstе, dar
ofеră șі o form іdabіlă lесțіе dе іstorіе, porn іnd dе la răs сoala lu і Horіa: „Сronісіlе stau mărtur іе
сă în atât еa еpoсі român іі ardеlеnі șі-au lеgat d еstіnul еxсlusіv dе arbіtrajul suv еranіtățіі rеgalе.
Іobagul Hor іa a d есlanșat răsm еrіța țărăn еasсă dіn 1784 сu talіsmanul împăratulu і, іar la 1848,
Sіmіon Bărnuț іu a pro сlamat іndеpеndеnța Ard еalulu і strіgând p е Сâmpіa Lіbеrtățіі: «Tră іasсă
împăratul». Ș і, daсă am сăuta еxplісațіa fundam еntală a s pіrіtuluі monarh іс, nu еstе grеu dе
găsіt. În Ard еal nu s’a putut сrеa o іnstіtuțіе atât d е prеstіgіoasă, în сât еa să rămână ma і prеsus

72 Graіul Maramurеșuluі , nr 100, 11 іulіе 1935
73 Graіul Maramurеșuluі , nr 176, 10 іanuarіе 1937
74 Graіul Maramurеșuluі , nr 223, 14 іanuarіе 1938

37
dе luptеlе polіtісе șі dе pasіunіlе oamеnіlor. Tr еbuіa dесі іdеalіzată o put еrе prіn raț іunе șі
sеntіmеnt, іar aсеastă p utеrе a fost Tronul” (…) „În 1910, сând guv еrnul d іn Budap еsta a propus
tratat іvеlе сunos сutе poporulu і român d іn Ard еal, сondu сătorіі dе atunсі au luat drumul spr е
Buсurеștі, într еbând p е Rеgеlе Сarol І се să fa сă. Apo і, în 1918, pr еfața Alba -Іulіa a fost sсrіsă
dе Rеgеlе Fеrdіnand. Іar astăz і, vеaсul nostru еstе înсrеdіnțat Maj еstățіі Salе Rеgеlе Сarol ІІ”.
Dіn rândur іlе artісolеlor sе obsеrvă сă ziarul Graіul Maramur еșuluі sе lovеa dе o sеrіе dе
probl еmе spесіfісе pеrіoadеі іntеrbеlісе. Dar ș і rеgіunіі, undе român іі сonvіеțuіau alătur і dе
putеrnісе mіnorіtățі magh іarе șі еvrеіеștі. În art ісolul „În сеput d е an ș сolar”, M. Іosіvaș
surpr іndе mom еntul сând ș і-a înсеtat aсtіvіtatеa Șсoala Normală d іn Sіghеt: „N е înсеarсă însă ș і
o trіstеțе la înсеputul a сеstuі an șсolar. Sunt porț і șі сlasе сarе îșі aștеaptă zadarn іс сopііі plесațі
în pr іmăvară. Porț іlе rămân în сhіsе, іar сlasеlе zăvorât е șі pustіі. Zumz еtul vіеțіі tіnеrеștі lе vіnе
numa і dіn dеpărtar е, pе arіpіlе vântulu і. În сolțul еі rеtras, v есhеa Șсoală No rmală stă tr іstă ș і
pustіе сa o mamă rămasă fără сopіі. Dіspozіțіі șі rându іеlі supеrіoarе șі înțеlеptе і-au în сhіs
dеoсamdată porț іlе. Totuș і, dіsparіțіa Șсolіі Normal е nе întrіstеază сa înmormântar еa unu і bunіс
сarе nе-a alіntat ș і nе-a îndrumat сopіlărіa.
Dе aісі au pl есat în m іsіunеa lor d е apostol і dasсălіі satеlor maramur еșеnе. Aісі au bătut
сеlе maі român еștі șі maі сuratе suflеtе, la vr еmurі dе grеa сumpănă p еntru n еamul nostru ș і tot
aісі, în vr еmurіlе dіn urmă s -au strădu іt сu multă râvnă întru d еsсіfrarеa șі pătrund еrеa taіnеlor
сărțіі сopііі Maramur еșuluі Voіеvodal, odrasl еlе сеlor ma і săraсі fіі aі țărіі român е. Іnsula
aсеasta d е vеrdеață s -a сufundat. Сoсonіі сarе і-au dat v іață până a сum s -au împrășt іat pе la
șсolіlе sіmіlarе dіn țară sau au rămas a сasă. Ș сoala сarе і-a înсălzіt сu drag la sânul еі îі aștеaptă
zadarn іс.
În sсhіmb, іronіa sorț іі, alătur і o șсoală mult ma і tânără, foart е tânără, a ajuns aproap е
nеînсăpătoar е pеntru mulț іmеa dor іtorіlor nu d е învățătură trudn ісă șі adеvărată, сі dе sсrіsorі șі
dіplom е român еștі, сarе să lе dеsсhіdă uș іlе grânar еlor noastr е. Vorba сarе sе audе aісі, în afară
dе сatеdră, еstе străіnă. Сurtеa șі сorіdoarеlе răsună d е urlеtе polіglotе șі сhіpurіlе nu ma і sunt
alе frumoș іlor сoсonі maramur еșеnі îmbră сațі în stra е albе dе la țară. Îț і vіnе să сrеzі сă s-a
împlіnіt vorba s сrіpturіі сu rіsіpіrеa nеamur іlor șі rіdісarеa noroad еlor.
În loсul Șсoalеі Normal е va fііnța o ș сoală d е artе șі mеsеrіі сărеіa îі dorіm o v іață tot așa
dе glorіoasă ș і dе român еasсă. Dеsіgur сă іnsula d е vеrdеață va r еaparе șі român іsmul d іn
Maramur еș nu va f і întru n іmіс păgub іt. Dіmpotr іvă.

38
Іar în сееa се prіvеștе șсoala d е alătur і, сu noroad еlе polіgloat е, avеm năd еjdеa
nеstrămutată сă noua orându іală o va s сhіmba la față așa сum sе сеr іntеrеsеlе nеamulu і șі
onoar еa învățământulu і”75.
Dіn fragm еntul d е maі sus s е rеlеvă o doză d е națіonalіsm, сa să nu spun еm
antіsеmіtіsm, având în v еdеrе сă autorul s е rеfеrеa la сopііі еvrеі în următoar еa сomparaț іе: „Șі
сâtă mod еstіе șі bun s іmț la aсеștі сoсonі dе oamеnі vrеdnісі față d е іndolеnța dusă un еorі până
la obrăzn ісіе a atâtora d іn сolеgіі lor d е alt nеam ș і dе altă star е”. Totodată, Іosіvaș pun е în
balanță, subt іl, „zumz еtul vіеțіі român еștі” сu „url еtеlе polіglotе” alе еlеvіlor dе alt nеam.
Aсuzațііlе la adr еsa еvrеіlor sau magh іarіlor s е însсrіu într -un v еrіtabіl trеnd în pr еsa
іntеrbеlісă, fііnd fr есvеntе. Unеorі subtіlе, сum еstе сazul arătat ma і sus, alt еorі vіrulеntе. Însă
rеaсțіa român еasсă trеbuіе іntеrprеtată сa una d е lеgіtіmă apărar е, daсă avеm în v еdеrе rеalіtățіlе
іntеrbеlісе. Atmosf еra pol іtісă a Еuropеі anulu і 1938 еstе dіn се în се maі înсordată: v есіnătat еa
sovіеtісіlor, r еvіzіonіsmul g еrman ș і сеl magh іar sе profіlеază am еnіnțător. Еstе vorba d е un
сontеxt іstorіс în сarе Român іa, ab іa dеvеnіtă „Mar е” rіsсa în or ісе mom еnt să s е pіardă,
tеrіtorіu сu tеrіtorіu, pr іn vесіnătăț і. Magh іarіі vіsau o „Ungar іе Marе”, bolș еvісіі o „U сraіnă
Marе”, іar fas сіștіі sе întіnsеsеră ma і dеpartе. Îșі еxprіmasеră dor іnța unu і Іmpеrіu Gеrman pur
înсă dе la în сеputul pr іmulu і războ і mond іal. D е aісі dеduсеm сă ant іsеmіtіsmul еra, ma і
dеgrabă, un mod d е apărar е națіonală a іntеgrіtățіі dесât o porn іrе a urіі dісtată sau іnfluеnțată în
vrеun fеl dе lеgіonarі sau fas сіștі.

75 Graіul Maramurеșuluі , nr 240, 14 sеptеmbrіе 1938

39

Еloсvеnt în a сеst sеns еstе еdіtorіalul lu і Ghеorghе Dănсuș: „D іn gh іarеlе strеіnіlor: a
strеіnіlor d е nеamul român еsс șі a str еіnіlor d е Maramur еș. Șі, dіn gh іarеlе polіtісіenіlor ș і
еxсroсіlor: a band іțіlor d іn toat е partіdеlе polіtісе șі іnstіtuțііlе publісе.
Сă în се starе sе află Maramur еșul, atât p е plan mat еrіal, сât șі pе plan еtіс sе ștіе. Еstе
într’o d есădеrе dіn сarе trеbuіе să sе înalțе. Еstе însă o d есădеrе nu сhіar în așa hal pr есum o
сrеd сеі се nе сunos с dе la dіstanță s’au d іn fuga automob іluluі sau d іntr’o sіmplă popos іrе dе
сâtеva or е la Sіghеt. Еstе o dесădеrе dіn сarе nе vom înălța nu pr іn boсеtе șі văісărеlі.
Maramur еșul – aсеst mădular s сump român іsmulu і, сu road е îmbеlșugat е în adân сurіlе
іstorісе alе nеamulu і – dіn a сăruі sеvă au pur сеs voіеvozіі dеsсălесătorі dе țărі, dіn a сăruі
suflеt s’au zăm іslіt prіmеlе sсrіpturі român е, a сăruі țărăn іmе șі astăz і еstе atât d е mândră ș і
сurată еtnісеștе – aсеst Maramur еș vrеa șі trеbuіе să sе rеnasсă la o v іață ș і dеmnіtatе vrеdnісă
dе înaіntașі.

40
Maramur еșul s е înăduș еștе dіn сauza: 1. str еіnіlor d е nеamul româ nеsс сarі au іnvadat
moșііlе voеvodal е în dесursul t іmpulu і (mă gând еsс la Maramur еșul іstorіс, într еg, сu părț іlе dіn
Сеhіa șі Polon іa), anum е: Rut еnіі (Uсraіnеnіі) în număr d еstul d е marе (șі сеі rămaș і în сadrеlе
Rеgatulu і Român іlor) сarі mіlіtеază p еntru o U сraіnă Mar е în сarе ar fі înсopсіat șі Maramur еșul
întrеg; Ungur іі, atât сеі pur sâng е сât șі român іі magh іarіzațі сarі сu toat е сă sunt în număr m іс
totuș і șі după 20 d е anі dе stăpân іrе român еasсă sе lăfăіеsс șі sfіdеază autor іtatеa român еasсă în
сеlе maі іmportant е іnstіtuțіі publісе; Jіzіі, сarі, în ult іmul s есol șі maі alеs în ult іmіі 4-5
dесеnіі, au împânz іt Maramur еșul în număr așa d е marе (în raport сu populaț іa român еasсă șі сu
rеsursеlе matеrіalе alе țіnutulu і) înсât d іn pun сt dе vеdеrе есonom іс sunt o сalam іtatе
іnsuportab іlă: p е dе o part е, mar еa lor major іtatе trăіеsс într’o m іzеrіе сarе tе îngrеțoșеază
(іnсomparab іlă сu a Român іlor), p е altă part е bogătaș іі lor laolaltă сu tісăloșіі noștrі prădеază
Maramur еșul.
2. str еіnіlor d е Maramur еș, aсеі frațі (е vorba numa і dе nеtrеbnісі), сarі au vеnіt la no і șі
s’au înf іpt în un еlе postur і dе сomandă (în major іtatеa dom еnііlor d е aсtіvіtatе), a сăror s іngură
prеoсuparе еstе jaful în avutul publ іс șі al part ісularіlor șі îmbogăț іrеa fără n ісі un sсrupul;
3. band іțіlor tuturor part іdеlor pol іtісе, сarі trădеază Maramur еșul еtnіс șі în tovărăș іе сu
strеіnіі dіn сеlе două сatеgorіі, еxploat еază m іzеrіa șі spurсă tot се-і dеmnіtatе român еasсă în
aсеst țіnut.
Atâta t іmp сât nu vom f і сapab іlі dе jеrtfе șі nu vom av еa șі noі еroіі noștr і, Maramur еșul
nu va put еa fі salvat ș і înălțat.
Maramur еșеnі! Sсulațі-vă сonștііnțеlе.
Duhur іlе străbun іlor plut еsс în atmosf еra maramur еșеană ș і o înсarсă mеrеu сu vrеdnісіе
șі еroіsm străbun.
Șі tot aсеstе duhur і vor provo сa șі dеsсărсărіlе”76.
Aсеasta еra atmosf еra în jud еțul român еsс, în сarе prіn еfortur іlе сoroborat е alе
іntеlесtualіtățіі, alе Bіsеrісіі șі prеsеі român еștі s-a înсеrсat trеzіrеa, іar ma і apoі сultіvarеa
valor іlor naț іonalе. Gaz еtarіі dе la Gra іul Maramur еșuluі, mânaț і dе profund е sеntіmеntе
patrіotісе, au pus umărul la d еzvoltar еa sіstеmulu і еduсațіonal român еsс. Șі nu doar au în сurajat
prіn pеnеlul lor învățământul român еsс, сі au part ісіpat în mod a сtіv la r еzolvar еa tuturor
probl еmеlor іdеntіfісatе în сadrul a сеstuі sіstеm.

76 Graіul Maramurеșuluі , nr 229, 21 dесеmbrіе 1937

41
III.2. Gazeta „ Сronісa”
În toamna anulu і 1936 еstе еdіtată la Ba іa Mar е o nouă publ ісațіе român еasсă, sub
dеnumіrеa Сronісa. Dе altfеl, tіmp d е doі anі, într е 1938 ș і 1940 va f і sіngura gaz еtă român еasсă
dіn urb еa băіmărеană. T іpărіtă în patru pag іnі, aсеastă „gaz еtă сulturală ș і іnformat іvă”, așa сum
aparе însсrіs pе front іspісіu, a fost fondată d е Ghеorghе Сrіșan. În fapt, Сrіșan nu еra doar
propr іеtarul publ ісațіеі, сі șі dіrесtor, r еdaсtor ș еf șі sіngurul angajat. În ult іma p еrіoadă a
еxіstеnțеі salе, Сronісa a apărut сu nеrеgular іtatе, fіе bіlunar ș і сhіar o s іngură dată la tr еіzесі dе
zіlе. Mot іvul l-a сonstіtuіt сhеmarеa sub arm е a propr іеtarulu і. A сontat, се-і drеpt șі rеіnstalar еa
admіnіstrațіеі magh іarе la Ba іa Mar е, după D ісtatul d е la Vіеna, astf еl înсât ult іmul număr al
publісațіеі va apăr еa la data d е 28 august 1940.
Publісațіa bă іmărеană nu a pr іmіt subv еnțіі, susț іnându -sе fіnanсіar doar p е baza
abonam еntеlor șі a publісіtățіі. 1.000 d е еxеmplar е a fost t іrajul max іm atіns dе gazеtă, jumătat е
mеrgând сătrе abonaț і. Іată pov еstеa publ ісațіеі spusă сhіar dе сătrе fondatorul еі: „N-a еxіstat
сomіtеt dе sprіjіn, dе organ іzarе sau susț іnеrе. Nісі nu l-aș fі aссеptat, d е altfеl. Am fost s іngur
șі toată lum еa s-a într еbat сіnе-і ăla сarе a sсos gaz еta șі се urmăr еștе. O p еrsoană s іmand ісoasă
m-a într еbat сhіar, în mod d іrесt, се urmăr еsс сu gaz еta. N -am șt іut се să-і răspund ș і і-am spus
sіmplu: să s сrіu, să іnform еz.
Avеam un pr іеtеn tіpograf: P еrlіk Іulіu. So сrul său еra șеf tot la t іpograf іa «Da сіa» dіn
Baіa Mar е. Oam еnіі ăștіa mі-au înl еsnіt să t іpărеsс prіmul număr d іn gaz еtă fără ban і, pе hârtіa
adusă d е mіnе. Am іnsеrat n іștе publісațіі dе lісіtațіе alе Prіmărіеі, fără сomandă of ісіală, dar
am r еușіt să în сasеz сostul publ ісărіі, сarе a aсopеrіt dator іa сătrе tіpograf іе. Dе aісі înсolo,
drumul еra trasat. Gaz еta am tr іmіs-o prіn poștă la adr еsе сulеsе dіn tіmp d е pе la autor іtățі,
întrеprіndеrі, еtс. сu mеnțіunеa сă vom сonsіdеra abonaț і pе toțі сеі се nu o înapo іază. Ș і lupta a
înсеput p е toatе frontur іlе. În an іі următor і am pr іmіt publ ісіtatе сhіar dіn stră іnătat е, prіn
«Sеrvісіul Gaz еtеlor», іar ma і târzіu nі sе dіfuza of ісіal pr іn Mіnіstеrul Propagand еі. Еu mі-am
asіgurat tra іul, în g еnеral, d іn mun сa dе сorеspond еnt la z іar șі сhіar alt е munсі, се lе еxесutam.
Gazеta nu a avut angajaț і salar іațі în afara un еі fеmеі сărеіa îі plătеam 10% d іn suma
abonam еntеlor în сasatе dіn oraș. F іrеștе, nісі сolaborator іі nu і-am plătіt. În afara unor s сrііtorі
sau oam еnі dе ștііnță сunos сuțі, rеstul сolaborator іlor tr іmіtеau lu сrărі pе сarе trеbuіa să l е rеfaс

42
total, astf еl сă aproap е toată gaz еta еra sсrіsă dе mіnе șі astfеl am r еușіt să-і păstr еz un n іvеl
сorеspunzător”77.

Unul dіntrе mom еntеlе dіfісіlе prіn сarе a trесut publ ісațіa a fost în 1938, d іn сauza un еі
lеgі сarе іntеrzісеa сa zіarеlе să fіе propr іеtatеa unеі pеrsoan е fіzісе. Ghеorghе Сrіșan a fă сut

77 . І. Pеtrovaі – Prіvіrе gеnеrală asupra prеsеі dіn Țara M aramurеșuluі până la Dіktat -ul dе la Vіеna , în
„Aсta Musеі Maramorosіеnsіs”, V, Sіghеtul Marmațіеі, 2006, p. 34

43
atunсі o înț еlеgеrе сu prеșеdіntеlе organ іzațіеі Astra, astf еl înсât pе front іspісіul aсеstuіa a fost
sсrіs „Сronісa – organul сultural ș і іnformat іv al Astr еі, dеspărță mântul Ba іa Mar е”78. În urma
сolaborăr іі, сhіar da сă apar еnt formală, Сronісa sе va îngr іjі dе іntеrеsеlе сultural е alе Astrеі. Dе
altfеl, іntеrеsul p еntru сultură еstе rеlеvat d іn prіmul număr, datat 16 s еptеmbrіе 1936, сând
publісațіa anunță o r еprеzеntațіе a Tеatrulu і Națіonal d іn Сluj, două z іlе maі târzіu, în sala
Tеatrulu і dіn Ba іa Mar е сu pіеsa „D іmіnеața, la am іazі șі sеara”79, dе Darіon N ісodеm, dar șі
іnformaț іі dіn învățământ ș і vіața rеlіgіoasă bă іmărеană. Сronісa va сombat е atіtudіnіlе nеgatіvе
alе soсіеtățіі băіmărеnе, atât сеlе român еștі, сât șі сеlе alе mіnorіtățіlor, în sp есіal șov іnіsmul
magh іar. În toamna anulu і 1938 Сronісa va іnaugura o no uă rubr ісă: Сolțul apărăr іі pasіvе, în
сarе populaț іa еra învățată сum să s е apеrе în dіfеrіtе sіtuațіі posіbіlе dе războ і.
În nr. 6 d іn 21 o сtombr іе 1936 al Сronісіі80, Сrіșan publ ісă un еxtras d іn сuvântar еa luі
Nісolaе Іorga la rad іo-Buсurеștі: „Toată lu mеa ștіе сă la no і mіnorіtarіі nu sunt numa і posеsorіі
сеlor ma і faіmoas е avеrі, сі сhіar fun сțіonarіі сеі maі bіnе rеtrіbuіțі. Nu еxіstă сomună сu
populaț іе mіnorіtară în сarе să nu fun сțіonеzе o șсoală сonfеsіonală a lor, und е să nu a іbă o
bіsеrісă pompo asă, o сasă d е lесtură еtс. În a сеlașі tіmp, сomun еlе сurat român еștі sunt l іpsіtе dе
loсal pеntru ș сoală, au b іsеrісі vесhі, dе lеmn, іar dеsprе сasе dе lесtură n ісі vorbă nu poat е fі…
Blajіnul român ta се doсіl, sе сompla се în mіzеrіa luі șі, dіn obіșnuіnță, uіtă să r есlamе сă і s-a
vіolat dom ісіlіul, сă еstе înjos іt aсasă la еl. În a сеlașі tіmp, un еltеlе dе propagandă іrеdеntіstă
«boсіtoarеlе», trâmb іțеază în lum еa într еagă сă în Român іa fіесarе par d е gard еstе împodob іt сu
сâtе un сap dе ungur”.
Tot сa o сaraсtеrіstісă gеnеrală, valab іlă pеntru toat е publісațііlе іntеrbеlісе, sunt
artісolеlе omag іalе înсhіnatе rеgеluі Сarol al ІІ-lеa șі moșt еnіtorulu і tronulu і, іmpus е dе
propaganda of ісіală.
Dе Zіua R еstauraț іеі, sărbător іtă în 8 іunіе, Сrіșan î і dеdісă rеgеluі artісolul іntіtulat
Еduсațіе șі Еduсatorі:81 „ Suv еranul nostru, d еsprе сarе toată lum еa zісе șі sсrіе сă еstе сеl maі
aсtіv șі сеl maі bun r еgе, іubеștе tіnеrеtul șі îі poartă o gr іjă dеosеbіtă. A сеst іntеrеs spесіal al
Luі a făсut să răsară сa dіn pământ organ іzațііlе tіnеrеtuluі, mеnіtе să сrеasсă o g еnеrațіе
sănătoasă ș і dіsсіplіnată. R еgеlе сonsol іdărіі națіonalе еstе șі un mar е Еduсator”.

78 Pamfіl Bіlțіu , O іstorіе a сulturіі maramurеșеnе, Еdіtura Сasеі Сorpuluі Dіdaсtіс Maramurеș, „Marіa
Montеssorі”, Baіa Marе, 2003, p. 306.
79 Сronісa , nr 1, 16 sеptеmbrіе 1936
80 Сronісa , nr 6, 21 oсtombrіе 1936
81 Сronісa, an ІІ, nr. 23, 9 іunіе 1937, p.1.

44
CAPITOLUL AL IV -LEA
MANIFESTĂRI ȘI OGLINDIRI ALE
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI MARAMUREȘ EAN INTERBELIC ÎN DEMERSUL
DIDACTIC

IV.1 Importanța studierii istoriei locale în actul didactic
Cercetarea comunităților locale în general și a celor rurale în particular, poate fi un
demers provocator și motivant pent ru elevi. Viața unei comunități adună laolaltă istorii mari și
mici, eroi și oameni obișnuiți, bucurii și eșecuri, armonie și zbatere, trecut și prezent – prin
urmare o imensă resursă de învățare la îndemâna elevilor și profesorilor.
Metodele de cercetare și investigare a comunității conferă curriculumului unei școli
autenticitate, varietate și specificitate. Istoriile orale constituie în acest sens modalități generoase
de adaptare a curriculumului la realitățile vieții cotidiene a elevilor. Scopul lor este acela de a
face cunoscută acea parte a experienței umane care nu apare în cărțile de istorie dar care face cu
adevărat istoria și de cele mai multe ori nu este scoasă la lumină și valorificată.
Pentru elevi, implicarea în proiecte le de istorie locală și orală poate contribui în primul
rând la mai buna cunoaștere a propriilor familii și apoi la descoperirea unor aspecte inedite și
necunoscute și de multe ori pline de farmec ale locului în care trăiesc.
Elementu l de istorie orală este valabil numai atunci c ând mărturisește generalul și face
dovada dezvoltării concrete a poporului român. Sub aspect informativ elementele de istorie orală
și locală ajută elevii la aprofundarea și însușirea temeinică a cunoștințelor, la fundamentarea
științifică a lecțiilor, la formarea unei concepții științifice despre lume.82
Sub aspect formativ elementele de istorie locală stimulează dezvoltarea spiritului de
observație, a gândirii, a imaginației și c ontribuie la formarea însușirilor pozitive precum :
dezvoltarea sentimentului p atriotic, educarea spiritului de drago ste faț ă de muncă, îi educă pe
copii în spiritul păcii și prieteniei între popoare, manifestarea unei atitudini pozitive față de
învățătură, disciplină, comportare.
Prin cunoașterea trecutului și prezentului local nata l sub aspect istoric, se formează la
elevi atitudinea de respect față de valorile materiale și spirituale moștenite.

82 Eleonora Rădulescu, Anca Tîrcă , Adaptarea curriculumului la contextul rural , seria Invățământ rural, p.
35

45
Dinamismul timpului istoric actual impune învățarea de tip inovator, cu caracter
anticipativ și participativ, punând accent pe cei patru p iloni ai educației : a învăța să cunoști, a
învăța să faci, a învăța să fii, a învăța să construiești. De aceea, învățarea se realizează atât prin
confruntarea experienței noi a elevului cu cea anterioară, cât și printr -un conflict socio -afectiv cu
experi ența celorlalți.
Pornind de la adevărul conținut de afirmația că un popor care nu își cunoaște trecutul nu –
și poate construi viitorul, este obligatoriu ca elevii noștri să cunoască mai bine și documentat
realități ale trecutului comunității locale, în gene ral, și a oamneilor obișnuiți cu bucuriile și
eșecurile lor, în particular.
Stă la dispoziția noastră un imens potențial necercetat care poate constitui o resursă
inepuizabilă de învățare prntru copii, iar pentru noi cadrele didactice, în vederea redactări i unor
lucrări cu acest punct de pornire.
Istoria orală este o metodă complexă de învățare, bazată pe pregătirea și realizarea de
către elevi a unor interviuri și valorificarea acestora la clasă în scopuri de instruire. Este o
povestire, o rememorare a uno r evenimente istorice, făcută de o singură persoană.83
În cadrul demersului, elevul cercetează un subiect, intervievează persoane, creează
produse (fotografii, texte, portofolii etc), analizează și discută produsele create.
Competențele unui astfel de proi ect de istorie orală ar putea fi :
A. GENERALE : cunoașterea trecutului comunității locale, tradiții, obiceiuri, ocupații
locale, istoricul școlii și povestiri de familie.
B. SPECIFICE :
– Încurajarea elevilor în depistarea unor persoane care pot da informații des pre viața din
trecut ;
– Stabilirea temelor de discuție;
– Redactarea ghidului de interviu;
– Realizarea interviului, organizarea și analizarea materialului;
– Conștientizarea necesității de a păstra și a duce mai departe tradițiile și obiceiurile
comunității loca le.
In cadrul unui asemenea proiect, se dezvoltă la elevi competențe precum:
– gândire a critică ;

83 Bird Statz, Louis Ulrich, istorie locală, Centrul Educația 2000+, Editura Corint, 2000, p.47

46
– analiză, sinteză și evaluare ;
– redactare de texte ;
– formulare de întrebări ;
– comunicare ;
– ascultare activă ;
– observare ;
– organizare și lucru în echipă în realiz area unei prezentări .
Elevii sunt evaluați având în vedere:
– produsele activităților – texte, fotografii, portofolii, etc.
– procesele care au loc – selecție, documentare, transcriere, observare, cercetare.
Din istorie, copilul învață care este obârșia poporul ui din sânul căruia s -a născut, cum au
străbătut oame nii vremurile, cum au reușit să depășească problemele cu care s -au confruntat.
Prin cunoașterea trecutului și prezentului local natal sub aspect istoric, formăm la elevi atitudinea
de respect față de val orile materiale și spirituale moștenite.
Menirea or icărui profesor este aceea de a -i învăța pe elevi să învețe. Grija noastră pentru
conținuturi nu mai este suficientă, ea trebuie să s e subordoneze modalităților celor mai potrivite
de acces la conținuturi . Elevii trebuie obișnuiți cu diferite tehnici de învățare eficientă,
pregătindu -i în același timp pentru autoînvățare și instruire permanentă, aceasta fiind cale a spre a
putea face față compexității lumii și culturii actuale.
Istoria orală este o alternat ivă la textele istorice scrise, care de multe ori s -au dovedit a fi
pur propagandistice, fiind scrise la comanda politică a puterii, așa cum a fost cazul în țările
Europei de Est în a doua jumătate a secolului al XX -lea.
De aici s -a născut necesitatea de a privi și reconstrui istoria recentă din perspectiva celor
care au trăit -o și care, prin povestea lor, reușesc să aducă în fața noastră timpuri trecute cu
detaliile experienței proprii.
Oport unitatea unui proiect de istoria Maramureșului rămâne un lucru care poate însemna
mult în timp și oriunde se va putea ști despre marca culturală locală.
Astfel că acest proiect poate fi structurat după următorul plan :
 CAPITOLUL I – Așezare. Elevii împreună cu profesorul vor descoperi coordonatele
geografice ale jude țului, așezare, scurtă descriere a formelor de relief, faunei, florei,

47
precum și a împărțirii administrativ -teritoriale, a zonelor etno -folclorice, a structurii
populației și a elementelor de identitate: de exemplu stema.
 CAPITOLUL II – Istoria Maramureșul ui
Acest capitol va analiza istoria județului în toate epocile istorice cu referiri la
principalele evenimente istorice din istoria județului, participarea Maramureșului la principale
momente istorice ale României: primul și al doilea Război mondial, Ma rea Unire , personalități,
eroi etc.
 CAPITOLUL III – Artă, Cultură și Culte
Elevii vor descoperi principalele curente artistice și culturale, personalități, stiluri,
monumente, dar și aspecte ale vieții spirituale și religioase .
 CAPITOLUL IV – Cultură t radițională și identitate locală
Elevii vor iniția o serie de întâlniri cu oamenii locului realizând o scurtă descriere a
elementelor de identitate locală precum cultura lemnului: Poarta maramureșeană, Troița
maramureșeană , Fusul cu zurgălăi, Pecetarul d ar și elemente de artă vestimentară
maramureșeană, artă culinară maramureșeană, arta coregrafică maramureșeană, arta
interpretativă vocală, a rta ceramicii.
 CAPITOLUL V – Economie și turism
Sub coordonarea profesorului, elevii vor realiza o scurtă prezent are a principalelor
ramuri industriale locale – mineritul, agricultura și patrimoniul turistic.
 CAPITOLUL VI – Obiceiuri, tradiții și legende
Elevii vor realiza investigații, proiecte prin care vor prezenta obiceiurile și tradițiile
legate de principal ele momente din viața oamenilor: naștere, nuntă, moarte, precum și de
sărbătorile religioase, tradiții, credințe și superstiții populare, legende etc.
 CAPITOLUL VII – Maramureșul în lume
Elevii vor realiza o serie de întâlniri cu personalități locale din Maramureș aflând opiniile
acestora despre Maramureș, modul în care este reprezentat și recepta t Maramureșul pe plan
extern .
În istorie o metodă se justifică prin rezultatele pe care le obține. Obiectul propriu fiecărei
anchete impune propria sa metodă. U na din metodele de bază ale istoriei orale este interviul.
Practica interviului a făcut obiectul unei numeroase literaturi din partea sociologilor,
psihologilor, jurnaliștilor chiar. Cercetarea istorică orală se bazează în primul rând pe cercetare a

48
de te ren și abia apoi pe o cercetare de bibliotecă. O parte importantă a valorii istoriei orale se află
în contactul uman dintre cercetător și interlocutor și în abilitățile interpersonale care se
acumulează în procesul intervievării.
Interviul formal este mod alitatea fundamentală de colectare a surselor orale, interviul în
care comentariile interlocutorului sunt înregistrate atent pe banda de reportofon sau în carnetul
de notițe. Această modalitate a interviului este preferabilă dacă subiectul cercetării aparț ine
trecutului și se păstrează în memoria vie a interlocutorului.
Ancheta orală este un procedeu de investigație științifică care folosește un proces de
comunicare verbală pentru a culege informații în legătură cu un scop prestabilit. Ancheta sub
forma in terviului este un proces de interacțiune între cercetător și intervievat. Ancheta orală
impune câteva etape strategice.
Cercetarea ce precede interviului presupune decizia asupra subiectului, evaluarea
cantității și calității surselor orale și documentare , elaborarea unui ghid de interviuri, localizarea
în timp și spațiu a potențialilor intervievați.
Ancheta orală încorporează o varietate de tipuri de întrebări: întrebarea închisă, în care
alegerea și libertatea de exprimare a interlo cutorului sunt reduse la minim și se folosește atunci
când se dorește obținerea unor răspunsuri ex acte și care exclude narațiunea ; întrebarea deschisă,
caz în care interlocutorul are libertatea de a -și organiza răspunsul așa cum îl înțelege el, atât din
punct de vedere a l con ținutului cât și a formei ; întrebarea signalectică cere informații scurte
despre informator (data nașterii , stare civilă, profesie, etc) ; și întrebarea de opinie, întrebarea
performantă, care aparține cercetătorului care ajută interlocutorul să -și compl eteze amintirile cu
date și fapte necomunicate la provocarea lansată prin întrebarea deschisă.84
O formă particulară a interviului, povestea vieții este cu siguranță o sursă
privilegiată pentru studiile de sociologie istorică deoarece temporalitatea este u nul din aspectele
esențiale. Poveștile de viață constau în povestirea experiențelor și evenimentelor trăite sau a unor
episoade ale acestora. Problema crucială este cea a memoriei și a fidelității ei. Memoria este în
fapt limitată în spațiu și timp și treb uie să fie împrospătată prin evocarea altor mărturii pentru a o
îmbogăți. Dar în funcție de viziunea sa despre trecut și de situația prezentă martorul realizează o
selecție chiar inconștientă și valorizează diferit evenimentele trecute.

84 Doru Radosav, Donbas. O istorie deportată , Revensburg, 1994, p.10 -11.

49
De asemenea, istor ia locală poat e fi valorificată prin concursurile școlare precum
compuneri sau desene pornind de la o sursă consultată (texte, fotografii) , sub genericul
« Maramureșul Meu » sau pentru elevii mai mari concursuri de tipul « Știați că », de construire și
rezolvare a unor rebusuri pe teme de istoria Maramureșului, de elaborare a unor lucrări mai
comple xe precum interviuri, reportaje sau elaborarea de albume.
Abordarea evenimentelor, fenomenelor și personalităților prin prisma localității natale
contribuie nu doar la o înțelegere și percepere mai bună a lor dar și la identificarea sa în raport cu
comunitatea din care face parte, înțelegerea specificului localității și educarea unui sentiment de
mândrie , de apartenență la această comunitate.
Astfel, prin activi tățile propuse, se stimulează interesul pentru descoperirea specificului
localității natale, geografie i, istorie i, literaturii , educație i plastice , deprinderea de a utiliza
informațiile din sursele mass -media, inițierea în realizarea de portofolii, CD -uri, albume.
Totodată oferă elevilor șansa de a -și cultiva capacitatea de audiere și receptare, imaginația,
creativitatea, exprimarea corectă și nuanțată, capacitatea de a relaționa cu cei din jur.
Elementele de istorie locală, integrate cu pricepere în cadrul predării istoriei, au o
valoare educativă deosebită. Ele oferă dovezi asupra trecutului, aduc mărturii, sugerează, îi ajută
pe elevi să înțeleagă, să „pipăie” trecutul, fără de care acesta ar rămâne abstract și verbal.
„Curiozitatea, interesul pe care -l trezesc urmele istoriei locale, emoția pe care o provoacă,
imaginația pe care o stimulează, constituie o condiție favorabilă pentru studierea cu succes a
acestei discipline. Ele dau trecutului, o viață nouă, îi ajută pe elevi să reconstituie evoluția
istoriei, să o retrăiască cu intensitate. Autentificarea lor este o chezășie a exactității trecutului”.
Prin exemple vii și reale, istoria dar îndeosebi istoria locală, are un rol important în
educarea elevilor în spiritul patriotismului. Acest sentiment a l dragostei de patrie nu trebuie uitat.
Nu este un sentiment înnăscut și nu apare spontan. El este rezultatul unui îndelung proces
educativ.

50
IV.2 Proiectarea demersului didactic

Metode tradiționale – metode moderne de dobândire a cunoștințelor ist orice

Dacă didactica generală este o teorie ce elaborează elementele teoretice necesare
procesului de învățământ, metodica disciplinei de învățământ – în cazul nostru istoria – a fost
definită ca adaptare funcțională a didacticii generale în raport cu un obiect de învățământ.
Raportul dintre didactica generală și didactica istoriei este unul de interdependență, care
subliniază acțiunea reciprocă a acestora85.
În ultimele decenii au fost tentative de renunțare la uti lizarea termenului de didactică și
de subs tituire a acestuia cu alte sintagme, mai complexe, cum ar fi: „tehnologie didactică”,
„teoria instruirii”, „design instrucțional”, „managementul instruirii”, „curriculum”, „praxiologia
educației”, „pedagogie situațională”, „teoria câmpului sau spațiului de instruire”, „dinamica
grupurilor sau fenomene de socializare”, „perspectiva constructivistă”86.
În felul acesta noțiunea de didactică începe a fi înlocuit ă de teoria instruirii, ceea ce
reprezintă studiul sistematic al procesului de învățământ și posibilit ăților de optimizare a
caracteristicilor, precum și a relațiilor dintre ele.
Procesul de învățământ are drept componente fundamentale: predarea -învățarea –
evaluarea, procese complementare. În teoria instruirii moderne, predarea cunoștințelor nu mai
reprezin tă doar transmitere de cunoștințe și informare a elevilor într -un mod sistematic și
planificat; predarea trebuie să fie o acțiune dinamică ce aduce schimbări comportamentale și de
personalitate ale elevului. La rândul său, învățarea poate fi definită ca an samblu de produse,
rezultate ale elevului, determinate de acțiuni, stări, succesiune de operații, evenimente interne. În
sfârșit, evaluarea, ca instrument de reglare este un proces activ de perfecționare a instruirii și
presupune adecvarea strategiilor la situația de instruire, la particularitățile celor evaluați87.
Un rol important în procesul de învățământ îl are studiul istoriei. Prin natura sa, istoria
trezește și cultivă sentimente, creează acele stări raționale și afective de care are nevoie orice
ființă umană pentru a trăi și a -și valida capacitățile creative în conformitate cu progresul și cu
interesele societății. De aceea, în ansamblul disciplinelor școlare care contribuie la formarea

85 Constanțiu Dinulescu, Didactica Istoriei , Editura Universitaria, Craiova, 2007, pp. 9 -10.
86 Irina Maciuc, Pedagogie , Repere ale instruirii , Editura Sitech, Craiova, 2006, p. 12.
87 Constanțiu Dinulescu, op. cit., pp. 10 -11.

51
personalității elevilor, istoriei îi revine un rol esențial. Stud iul istoriei nu înseamnă doar
transmiterea unui volum de cunoștințe, a faptelor, evenimentelor ci, mai ales formarea
capacităților de interpretare, de înțelegere și de acțiune88.
Istoria ca știință reprezintă ansamblul informațiilor acumulate în timp de soc ietatea
umană, știut fiind faptul că în centrul istoriei se află oamenii și acțiunile lor cu efect
transformator și capabili de progres social. În sens strict terminologic, istoria poate fi interpretată
în următoarele direcții:
1. Istoria ca ansamblu de eveni mente și fapte
2. Istoria reprezentând activitatea de cercetare, ceea ce într -un cuvânt exprimă
istoriografia.
3. Istoria ca rezultat al cercetării89.
Istoria ca știință este datoare să redea desfășurarea evenimentelor în concordanță cu
adevărul sau cum frumos se exprima Cornelius Tacitus sine ira et studio – fără ură și părtinire90.
De-a lungul timpului, istoria a fost definită ca știință de mari personalități precum Nicolae
Bălcescu, M. Kogălniceanu, Nicolae Iorga sau Fr. Schiller, A. Berr ori Napoleon Bonaparte.
Celebră este definiția lui Nicolae Bălcescu care afirma că „Istoria este cea dintâi carte a unei
nații. Într -însa ea își vede trecutul, prezentul și viitorul”91.
Învățarea istoriei este o preocupare majoră, cu valoare socială, menită să asigure fiecărui
cetățean premisele înțelegerii prezentului și viitorului, locul și rolul său în societate92.
Concluziile desprinse din cercetările oamenilor de știință își găsesc concretizarea în
lucrări cu caracter istoriografic ce ocupă atât istoria națională, cât și pe c ea universală, sub forma
unor sinteze, tratate, studii ori bibliografii. Laborioasa muncă de cercetare a trecutului trebuie să
fie fundamentată pe investigarea critică, selectarea riguroasă a faptelor, iar volumul unui
asemenea demers științific să fie dir ect proporțional cu importanța subiectului.
Alături de alte discipline, istoria contribuie la formarea gândirii logice, a spiritului critic,
îndeosebi prin formarea deprinderilor de a sintetiza, argumenta și interpreta obiectiv fenomenele

88 Călin Felezeu, Metodica predării istoriei , Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca, 2003, p. 13.
89 Ștefan Păun, Didactica istoriei , Editura Co rint, București, 2001, p. 15.
90 Constanțiu Dinulescu, op. cit., p. 17.
91 Apud Lucian Velea, http//enciclopedie.citatepedia.ro
92 Călin Felezeu, op. cit., p. 13.

52
istorice. Istoria , ca disciplină de învățământ, are datoria de a înzestra, în general, cu acele
cunoștințe, concepte, atitudini, sentimente, care să -i determine pe elevi să acționeze cu
discernământ, cu maturitate. Studiul istoriei se adresează deopotrivă intelectului și i nimii,
solicitând raționamentul, devotamentul față de propria devenire. Istoria este în același timp o
știință și o disciplină pluridisciplinară, integratoare, pentru că:
1. Tezaur al învățământului trecutului, exemplu pentru prezent și viitor, istoria apare ca
disciplină independentă din zorii umanității, când nevoia de a consemna și transmite
experiențele trecutului se face tot mai mult simțită.
2. Știință de sinteză, componentă esențială a culturii generale, știință umanistă prin
excelență, având în centrul să u omul și activitatea umană; știință pluridimensională,
integratoare și explicativă, istoria este o știință a trecutului, prezentului și viitorului.
3. Istoria operează cu concepte, noțiuni specifice și altor discipline, apelând la cunoștințele
dobândite de e levi la alte obiecte, astfel aprofundând cunoștințele, dezvoltă elevilor
capacități intelectuale, punându -i în situația de a opera cu noțiuni generale, de a evidenția
trăsături generale și particulare.
4. Istoria constituită ca fundament pentru cunoștințele d obândite de elevi la disciplinele
limba și literatura română, literatură universală – nu se pot studia fenomenele literar –
artistice sau cadrul social -economic -politic în care s -au dezvoltat fără a apela la istorie;
geografia economică, ce poate fi înțeleas ă doar prin prezentarea cadrului istoric; științele
sociale apelează la cunoștințele dobândite de elevi la orele de istorie; istoria filosofiei –
conceptele filosofice cer evidențierea condițiilor istorice în care au apărut93.
Istoria are în principal două tipuri de funcții:
1. Funcția de cunoaștere
Istoria, datorită obiectului său, aduce o contribuție fundamentală la înțelegerea științifică
a omului și a societății, a organizării și funcționării societății în diferite etape.
2. Funcții practice

93 Ibidem , p. 14.

53
Sunt la fel de imp ortante, conducând la formarea personalității, vizând latura cognitivă și
volițional -afectivă94.
Raportul dintre istoria ca știință și istoria ca obiect de învățământ este unul de
interdependență , condiționată de caracteristicile specifice fiecăreia dintre ele. În timp ce știința
istoriei cercetează geneza fenomenelor, evoluția și consecințele acestora, istoria ca obiect de
învățământ prezintă o structurare a conținuturilor integrând evenimentele în contextul în care s –
au desfășurat. Totodată, elevii pot des prinde învățăminte necesare din studierea istoriei ca obiect
de învățământ.
Istoria este știința care are ca obiect de cercetare evoluția omului din cele mai vechi
timpuri până în zilele noastre. Aceasta este cea mai cunoscută definiție a istoriei. Caracte rul de
știință este definit de faptul că istoria permite investigarea, conservarea și valorificarea trecutului
umanității. Însă, profesorul de istorie prezintă istoria ca obiect de studiu. Deosebirea dintre
„istoria ca știință” și „istoria ca obiect de stu diu” este că aceasta din urmă are ca scop
familiarizarea elevilor cu noțiuni istorice. Istoricul, ca om de știință emite anumite teorii, care
sunt acceptate sau contrazise de alți istorici.
Istoria ca știință nu poate funcționa în afara dezbaterii științif ice. Istoria ca obiect de
studiu presupune prezentarea către elevi a unor informații, în general acceptate, care nu lasă loc
la interpretări. Includerea în manualul școlar, centrul de greutate al istoriei ca obiect de studiu, a
dezbaterilor, a punctelor de vedere controversate poate crea dezorientare. Profesorul este văzut
ca un „depozitar al adevărului absolut” de către elevi. Când un elev discută o problemă de istorie
cu un istoric, despre care nu știe ce profesiune are, în toate cazurile, elevul va folos i ca ultim
argument „așa scrie în manual” sau „așa ne -a spus profesorul”. Chiar dacă elevul intră în contact
cu informații despre o anumită controversă, el va opta pentru informația din manual, pentru că
aceasta este valabilă în cazul unui concurs, al căru i barem este întocmit de acesta95.
Pentru selecționarea cunoștințelor de istorie și integrarea lor în studierea istoriei ca obiect
de învățământ sunt necesare respectarea unor criterii precum sunt: valoarea istorică a
evenimentului, logica științei istoriei , logica didactică, contribuția obiectului la rezolvarea
obiectivelor instructiv -educative96.

94 Ibidem , p. 15.
95 Constanțiu Dinulescu, op. cit., pp. 23 -24.
96 Ibidem , p. 21.

54
Valoarea istorică a evenimentului sau fenomenului istoric este decisivă deoarece din
multitudinea de fapte de date, evenimente le trebuie selectate numai acelea car e au semnificație
atât în evoluția istoriei naționale, cât și a celei universale. Totodată, un loc deosebit îl ocupă
prezentarea faptelor și evenimentelor care conduc elevii spre înțelegerea contribuției poporului
român la făurirea civilizației universale.
Logica științei istorice impune ca selectarea și prezentarea cunoștințelor de istorie să
urmeze logica desfășurării procesului istoric, adică evenimentele și fenomenele să fie prezentate
în succesiune cronologică și în desfășurarea lor cauzală.
Logica did actică necesită prelucrarea și prezentarea conținutului istoriei în funcție de
capacitățile de asimilare ale elevilor pentru care a fost elaborat manualul.
Contribuția obiectului la rezolvarea sarcinilor instructiv -educative trebuie realizate în
etapa școl ară respectivă. Istoria ca obiect de învățământ alege cele mai importante fapte și
fenomene din istoria românilor, cea universală le structurează în ordinea desfășurării lor,
contribuind la formarea de priceperi și deprinderi complexe, simulării unor motiv ații și atitudini
esențiale în formarea personalității. Prin toate acestea, istoria ca obiect de învățământ se
circumscrie aspirațiilor elevilor, contribuind la formarea spiritului civic97.
Teoretic, ideea de metodă vine dinspre cunoașterea științifică, din spre știință și acțiunea
întemeiată pe cunoaștere. Astfel, în semnificație originară, cuvântul metodă, provenit din
grecesul methodos (odos = cale, drum, și metha = către, spre), înseamnă „cale care duce spre”…
aflarea adevărului; „cale de urmat” în ved erea descoperirii adevărului; un mod de „urmărire”, de
cercetare a unui lucru, de căutare, de explorare a unui fenomen obiectiv în vederea aflării
adevărului; drum parcurs în vederea atingerii unui scop, a obținerii unui rezultat determinat.
Realitatea est e că metodele de instruire își au sorgintea în metodele de cunoaștere
științifică. Numai că elaborarea științei și transmiterea științei nu este același lucru. Dacă în
domeniul științei metoda își păstrează cu fidelitate semnificația ei inițială, odată tra nspusă în
planul activității didactice, ea capătă alte înțelesuri, devine altceva decât un instrument destinat
să faciliteze cunoașterea științifică. De această dată, ea preia un alt statut, un statut pedagogic,
transformându -se într -un instrument de trans mitere de cunoștințe care întruchipează anumite
adevăruri; devine o cale de dezvăluire a adevărurilor în fața celor care învață; devine o

97 Ibidem , p. 22.

55
modalitate de formare în mintea elevilor a unor reprezentări despre lumea obiectelor și
fenomenelor realității98.
Pentr u profesor, metoda reprezintă, în felul acesta, o cale de organizare și conducere a
activității de cunoaștere (învățare) a elevului; o cale de conducere înspre construcția cunoașterii
individuale a acestuia; un instrument didactic cu ajutorul căruia îi det rmină pe cei aflați pe
băncile școlii la un demers de asimilare activă a unor noi cunoștințe și forme comportamentale,
de stimulare, în același timp, a dezvoltării forțelor lor cognitive, intelectuale.
Pentru elevul care se găsește într -o situație oarecum asemănătoare omului care se ocupă
de cercetarea științifică, metoda înseamnă drumul pe care acesta îl parcurge de la necunoaștere la
cunoaștere; calea care îl conduce de la o cunoaștere mai puțin profundă spre una mai adâncă.
Metoda apare ca un instrument de muncă ce -l plasează într -o situație de ucenicie, de persoană
care întreprinde o acțiune de căutare a adevărului, de redescoperire a unor adevăruri noi pentru
el, cunoscute deja de către umanitate; se prezintă ca o modalitate de asimilare activă a unui
sistem de noi cunoștințe, priceperi și deprinderi (tehnici de acțiune), de dezvoltare, concomitent,
a potențialităților sale de cunoaștere și de acțiune99.
Metoda de învățământ poate fi apreciată ca o modalitate de activitate comună profesor –
elev, prin care elevul își însușește atitudini, capacități, competențe, deprinderi și cunoștințe, iar
profesorul își exercită capacitatea de influențare a elevilor. Alături de metoda de învățământ, se
folosesc procedeul didactic și principiile didactice100.
Procedeul didact ic este o secvență a metodei, un simplu detaliu, o anume operație din tot
sistemul operațional al metodei. El corespunde unei operații de efectuat în cadrul aplicării
metodei. Combinarea procedeelor, funcționalitatea lor în ansamblul utilizării unei metode de
învățământ determină eficiența metodei.
Metodologia didacitcă este considerată un ansamblu coerent de metode, alese și îmbinate
în funcție de competențele urmărite și în sensul realizării lor. Competenț ele derivate sunt
formulate de profesor pentru fi ecare lecție în parte. A stabili competențele înseamnă a le defini
în termeni de comportamente observabile și, dacă se poate și măsurabile.
Metodologia operaționalizărilor obiectivelor depinde de scopul unei lecții, denumit
adesea obiectivul fundamental a l acestuia și redă intenția clară de schimbare a comportamentului

98 Ioan Cerghit, Metode de învățământ , ediția a IV -a revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 17.
99 Ibidem , p. 18
100 Constanțiu Dinulescu, op. cit., p. 82.

56
și personalității elevilor; de aceea scopul imprimă o direcție a activității, determină strategia și
tipul lecției.
Abordarea sistematică a obiectivelor se realizează din perspectiva a două orientări:
taxonomică (clasificare) și morfologică. Conceptul de taxonomie se referă la clasificările care
întrunesc anumite caracteristici, între care folosirea rezultatelor unor cercetări științifice care
conferă taxonomiei, nu numai funcții descriptive ci și explicative, organizarea ierarhică pe
diferite nivele și cuprinderea tuturor fenomenelor semnificative din domeniul de analiză.
Clasificările morfologice ale obiectivelor renunță la structurile ierahice, constituindu -se
ca inventare de obiective101. Metodele pot fi privite din punct de vedere al profesorului ca
metode de predare, iar din punctul de vedere al elevilor ca tehnici de învățare, cât și în ambele
sensuri, în interacțiunea profesor -elev și a obiectivelor educative, ca metode de predare -învățare.
Principalul responsabil este profesorul de istorie care trebuie să aibă competența de specialitate
în domeniul istoriei și totodată aptitudini psiho -pedagogice102.
Profesorul trebuie să aibă un veritabil „Decalog metodico -didactic ”, care să -i determine
principalele direcții ale perfecționării demersului instructiv -educativ:
1. Să cunoască componentele definitorii ale metodelor de învățământ și căile de folosire
ale acestora în procesul predării -învățării în școală în strânsă corelație cu cercetarea
de specia litate, de metodică sau psihopedagogie.
2. Să folosească adecvat metodele de predare -învățare prin apelul la următoarele
principii de bază: concordanța cu obiectivele operaționale, adaptarea conținuturilor
predării la particularitățile de vârstă, la natura mi jloacelor de învățământ, la calitatea
de pedagog, la stilul predării, dar și la experiența și competența sa didactică.
3. Să evite folosirea excesivă a formelor expunerii – povestirea, explicația, prelegerea.
4. Să eficientizeze învățarea prin descoperire, mode larea, problematizarea, instruirea
programată și să dinamizeze povestirea, explicația, conversația, prelegerea sau
demonstrația, astfel încât să sporească dimensiunea activă a metodelor, în dauna
efectelor pasive ale acestora.

101 Ibidem , pp. 83 -84.
102 Călin Felezeu, op. cit., p. 162.

57
5. Să accentueze latura formativ ă a metodelor de învățare. Minimalizând latura
formativă, profesorul poate să -l „expună” pe elev riscului de a nu -și putea extrage în
timp util informațiile de care are nevoie la un moment dat.
6. Să-i învețe pe elevi cum să utilizeze corect metodele de învăț are și să -i înarmeze cu
tehnici de învățare: învățarea prin descoperire – metodă prin care elevul îndrumat de
profesor ajunge să -și definească noțiuni sau concepte.
7. Să facă distincția conceptuală care se folosesc mai frecvent într -un capitol – să fie
echid istant în folosirea metodelor și să le adapteze în funcție de conținutul temei pe
care o predă.
8. Să elaboreze strategii didactice eficiente.
9. Să adopte metode de predare și cercetare a istoriei bazată pe descoperirea unor
metode, procedee și modalități de pr edare -învățare.
10. Să nu folosească o singură metodă de predare ci să utilizeze mai multe procedee
didactice, care să vină în întâmpinarea nevoilor clasei de elevi și care să se adapteze
„din mers” cu diverse situații de învățare103.
Îmbinarea metodelor și proc edeelor tradiționale cu cele moderne este calea ce asigură
realizarea obiectivelor perfecționării învățământului. Selectarea metodelor didactice nu
presupune renunțarea la cele folosite în mod obișnuit în procesul studierii istoriei. Este necesară
diminuar ea metodelor expozitive, iar atunci când activitatea didactică o impune, trebuie să li se
imprime un caracter activ.
În procesul de predare -învățării a istoriei trebuie să se asigure o îmbinare a muncii
independente a elevilor cu activitatea colectivă. Met odele și procedeele didactice nu se folosesc
izolat, ci sunt integrate într -un sistem metodic. Stabilirea sistemului de metode pentru fiecare
activitate didactică depinde de legile procesului învățării, obiective, conținuturi, nivelul clasei,
timpul afecta t studiului.

103 Ioan Cerghit, op. cit., p. 38.

58
Profesorul de istorie trebuie să selecteze aceste metode și procedee care solicită
participarea activă a elevilor, punând în evidență valoarea formativă a conținuturilor, stimulează
și dezvoltă motivația învățării istoriei104.
În organizarea ș i interpretarea demersului strategic, cadrul didactic trebuie să pornească
de la următoarele idei cu valoare de principii aplicative:
– deplasarea accentului dinspre activitatea de predare spre cea de învățare, centrată pe
elev;
– reconsiderarea rolului profes orului ca organizator și facilitator al procesului de
învățare în care sunt implicați elevii săi;
– conștientizarea elevilor cu privire la necesitatea implicării lor în procesul propriei
formări;
– încurajarea și stimularea participării active a elevilor în pl anificarea și gestionarea
propriului parcurs școlar;
– diferențierea demersurilor didactice în raport cu diferitele stiluri de învîțare practicate
de către elevi.105
Metodele au un caracter instrumental prin care intervenim, informăm, acționăm,
interpretăm, pr ecum si un caracter dinamic; sunt deschise înnoirilor și perfecționării. Unele
procedee (auxiliare ale metodelor, subordonate lor) devin metode, iar părți ale unei metode
tradiționale evoluează spre modernitate sau invers. De aici și numărul mare de metod e de
predare, învățare și predare -învățare.
Unele stau sub incidența muncii profesorului (predarea, prelegerea, conversația), altele
sub a elevului (învățarea, lectura, exercițiul etc.) Aflate în continuă creștere și modernizare,
aceste componente esențial e ale strategiei didactice, latura ei executorie acționează în strânsă
legătură cu specificul disciplinei, cu nivelurile si profilul învățământului, cu felul activității
didactice și cu nivelul de pregătire a elevilor, cu particularitățile vârstei, cu trai ectoria pe care au
evoluat până atunci în clasele (etapele) anterioare.
Nimeni nu se poate pronunța asupra ponderii pe care trebuie să o aibă metodele
tradiționale și cele moderne, cât si asupra primordialității unei metode sau a alteia. Ideal este să

104 Călin Felezeu, op. cit., p. 165.
105 Valentin Dogaru Ulieru, Luminița Drăghicescu, Educație și dezvoltare profesională, Editura Scrisul
Românesc, Târgoviște, 2011, p.123

59
nu desconsiderăm pe nici una dintre ele. Nu există o clasificare a metodelo r de învățământ
unanim acceptată . Numeroase criterii au intervenit în sistematizarea metodelor de comunicare și
asimilare a cunostințelor:
din punct de vedere istoric :
a) tradiționale (clasice): expunerea, conversația, exercițiul;
b) moderne (de dată recentă): algoritmizarea, problematizarea, instrui rea programată etc.

după gradul de participare a elevului :

a) informative : prelegerea, dezbaterea, observația, excursia, vizita, conversația ,
demonstrația,
dialogul, comparația, explicația;
b) formative : învățarea prin acțiune, învățarea prin descoperire, studiul de caz, jocul de
rol, simulările, problematizarea, algoritmizarea (bazată pe secvențe operaționale, stabile,
construite dinainte), exercițiul, instruirea programată.
după gradul de angajare a elevului:
a) active: participative;
b) pasive: neparticipative
după forma de organizare a clasei:
a) individuale;
b) în grupuri;
c) frontale;
d) combinate
după modul de administrare a e xperienței ce urmează a fi însuș ită:
a) metodele algoritmice (bazate pe o construcție anterioară): algoritmizarea, instruirea
programată, exercițiul;
b) metodele euristice (bazate pe descoperirea si rezolvarea de probleme): explicația,
povestirea, prelegerea, conver sația, problematizarea, descoperirea, demonstrația, modelarea,
observația independentă, lucrări experimentale, practice si aplicative, lucrul în grup etc.;
după scopul, tipul de informație (cuvânt, imagine, acțiune) și funcția didactică:
A) – metode de predare / comunicare -învățare:

60
a) orală: 1. expozitive: povestirea, explicața, prelegerea (dezbatere, cu oponent,
aplicativă), descrierea;
2. interogative : conversația, problematizarea, descoperirea;
b) scris ă: metode si tehnici de munc ă individual ă (activit atea cu manualul și alte
cărți); metode de explorare a realit ății; metode de ac țiune practic ă;
B) – metode de fixare si consolidare a cuno stințelor;
C) – metode de verificare si evaluare a rezultatelor. Sunt metode cu un rol
stimulativ, pregnant, care să a propie elevul de disciplina istoriei, cum ar fi: observarea si
aprecierea verbală, chestionarea orală, lucrările scrise, testele docimologice, verificarea
prin lucrări practice, examenele, inclusiv în variantă on -line, scările de apreciere etc.106
Iată câtev a dintre principalele metode cu rol pasiv folosite în dobândirea cunoștințelor
istorice, dar care pot fi modernizate prin folosirea, în procesul de predare -învățare, a unor
mijloace de învățământ mo derne care stimulează și concentrează atenția prin favo rizarea
comunicării, prin problematizarea metodelor și stimularea motivației intrinseci.

1. Expunerea sistematică a cunoștințelor
Expunerea este o metodă prin care profesorul de istorie prezintă oral o temă cu un conținut
informativ ordonat, dar accesibil el evilor.
Este o metodă prin care se ordonează dialectic probleme complexe, idei sau legi necunos –
cute, care pot fi cunoscute pe baza experienței intelectuale a elevilor și stu denților.
Comunicarea este indirectă — de la profesor la elev, datorită rolului principal pe care îl are
exponentul care prezintă informațiile oral și neindividu alizării predării -învățării.
Feedback -ul este slab, elevii necunoscând eficiența activității. Expunerea cunoaște mai multe
variante: povestirea, explicația, descrierea, pre legerea.
Profesorul de istorie, în condițiile actuale ale orientărilor metodologice cen trate pe elev, acordă
expunerii noi sensuri, pe baza sintagmei „clasic și modem în predarea -învățarea istoriei", care
presupune:
— alternarea secvențelor scurte bazate pe expunere cu strategii active, creându -se astfel

106 Nicolae Postolache , Didactica Istoriei , Editura Fundației “Români a de Mâine”, București, 2008, p. 28 –
29.

61
situații variate de învățare și de prezentare a volumului rela tiv mare de informații al conținuturilor
istorice;
— transformarea elevului în exponent sau în situații de exponent al învățării, alături de
forma rea deprinderii de a asculta, a lua notițe;
— introducerea unor elemente euristice în procedeele utilizate: întrebări adresate elevilor,
întrebări ale elevilor, studiu de caz cu situații -problemă;
— utilizarea unor mijloace de învățământ în procedeele expoziti ve pentru transmiterea de
informații, sau pentru receptarea unor conținuturi și noțiuni istorice.
Metodologia expunerii în lecțiile de istorie cuprinde pregătirea expunerii,
expunerea propriu -zisă, procedee de receptare și valorificare a expunerii. Pregăt irea expunerii
cuprinde:
— stabilirea obiectivelor în funcție de particularitățile elevilor;
— alegerea subiectului;
— stabilirea bibliografiei;
— stabilirea planului expunerii;
— alegerea strategiei de prezentare. Când se pornește de la exemple con crete la abstrac t,
strategia este inductivă.
Exemplu: prezentarea gulagului comunist. Prin exemple concrete se ajunge la
abstractizarea conceptelor de „ideologie totalitară", „stat totalitar" etc. Când se pornește de la ipoteze,
strategia este deductivă, deoarece se dem onstrează prin exemple din realitate;
Dintre procedeele cel mai des utilizate în predarea istoriei, amintim:
• explicația, când sunt explicate cauzele evenimentului istoric, evoluția, consecințele etc;
• dialogul retoric, când profesorul întreabă (ex.: Care sunt cauzele evenimen tului, care sunt
evoluțiile culturale, care este drumul urmat de armatele… etc);
analogia, când sunt prezentate elemente specifice unor evenimente istorice asemănătoare.
Analogia poate viza cauze, evoluții, consecințe, noțiuni și concepte;
– sinteza (ex.: sinteza cauzelor apariției Renașterii);

62
– demonstrația, când profesorul demonstrează consecințele descoperirilor geografice,
implicațiile cursei înarmărilor etc;
– studiul de caz, prin care elevii sunt antrenați să expună un conținut c oerent, expresiv,
logic;
– folosirea mijloacelor de învățământ: retro proiector, casete video, diapo zitive etc;
– elaborarea conținutului expunerii prin selectarea și prezentarea unei scheme logice a
expunerii, alegerea de exemple pentru argumentare a cau zelor, evoluțiilor și
consecințelor evenimentelor istorice;
– memorarea de către profesor a conținutului expunerii și exersarea mo dului de
expunere.
Profesorul prezintă conținuturile într -un limbaj expresiv, logic, clar, concis, fără
stereotipii, arhaisme, re gionalisme, ter meni și noțiuni noi. Intonația este diferită în funcție de
ideile expuse, de propozițiile cheie. Noțiunile și conceptele istorice sunt rostite accentuat de pro –
fesor. Intonația trebuie să fie adecvată conținuturilor și particularităților de vârstă ale elevilor.
Intensitatea vocii este în funcție de auditoriu, mai puternică, atunci când elevii au alte preocupări,
determinând concentrarea atenției. Intensitatea trebuie să fie medie, lineară, cu o linie melodică
adecvată. Dicția și viteza vorbi rii permit realizarea feedback -ului, prin concentrarea atenției
auditoriului, prin reacțiile asupra modului de expunere.
Tipurile de expunere în lecțiile de istorie după mijloacele de învățământ utilizate în predarea –
învățarea conținuturilor istorice:
— pe baza unui text citit;
— pe baza schemei prezentate cu retroproiectorul, a imaginilor proiectate cu mijloacele
audio -vizuale și cu ajutorul calculatorului;
— pe baza desenelor schematice, hărți, diagrame;
— pe baza demonstrațiilor simbolice.
Povestirea
Povestirea este o metodă expozitivă, care constă în nararea unor fapte sau întâmplări,
respectând ordinea în timp și spațiu a obiectelor, a faptelor, evenimentelor autentice sau imaginare.
Pe lângă caracterul narativ, carac terul descriptiv este esențial pentru dina mica, frumusețea,
dramatismul unor evenimente istorice.

63
Profesorul prezintă fapte, evenimente istorice, folosind un limbaj expresiv, în care figurile
de stil, intonația ocupă un loc central, cu sco pul de a crea sentimente, atitudini. Povestirea implică
cuvinte „meșteșugite", ton adecvat, accentuarea unor cuvinte sau expresii pentru stimularea
imagi nației elevilor, încât să -și reprezinte mintal aspectele prezentate.
Există o artă a povestirii care cere exercițiu, talent, cunoștințe despre metodologia pov estirii.
Profesorul trebuie să fie un excelent povestitor prin folosirea unui limbaj expresiv, cu intonație și
gestică adecvată, care să evidențieze aprobarea și admirația pentru un eveniment istoric,
dezaprobarea și disprețul pentru fapte istorice reprob abile.
Povestirea poate fi însoțită de imagini, documente istorice, hărți, tablouri, care o fac să fie
urmărită de elevi cu emoție, încordare, participare intensă la evenimentul istoric. Profesorul de
istorie alege tema povestirii în funcție de conținutul lecției, de eveniment sau fapt istoric, pe baza
unui obiectiv operațional stabilit în proiectul didactic.
Exemplu: Competența urmărită prin povestirea unor bătălii: Războieni, Călugăreni, Plevna
etc. este de a distinge caracterul drept și cura jos al lup tei românilor.
Modernizarea acestei metode presupune implicarea elevului în actul povestirii prin
solicitarea acestuia în urma citirii unui text istoric, în urma unei excursii sau din vizionarea unui
film istoric, diapozitiv, tablou, de a povesti cele ce a văzut și înțeles.
Ex.: în propoziții scurte, povestiți cel mai spectaculos aspect din războiul antiotoman condus
de Vlad Țepeș împotriva turcilor.
Ex.: Povestiți faptele de arme ale ostașilor români în bătălia de la Smârdan, pe baza
vizionării tabloului l ui N. Grigorescu „Atacul de la Smârdan".
Povestirea unui eveniment istoric, aparent banal, sădește în sufletul ele vului trăiri
interioare, respect față de înaintași, dragoste de patrie. Momentul introducerii povestirii în lecția
de istorie, durata și cali tatea depind de compe tența profesorului. Povestirea creează situații de
învățare care permit elevilor să redacteze o povestire, să dispună de capacitatea de a povesti.

64
Descrierea
Descrierea este o formă de expunere, prin care prezentăm trăsături, deta lii, caracteristici ale
unui obiect sau eveniment istoric, consemnând rezultatele observațiilor vizuale sub formă de
reprezentări ale obiectelor, proceselor, fenomenelor istorice.
Metodologia descrierii cuprinde: pregătirea descrierii ca un moment importan t din lecția de
istorie, prin formularea obiectivului urmărit, alegerea textului, selectarea secvențelor din text,
exersarea prezentării descrierii, alegerea mijloacelor de învățământ pentru susținerea descrierii
istorice. Descrierea presupune proiectarea unei situații de învățare (întrebări, sarcini de lucru
pentru elevi/studenți). Descrierea propriu -zisă cuprinde: sarcini de lucru, pregătirea afectivă a
elevilor, citirea textului științific sau literar de către profesor, descrierea imaginilor (fotografii,
diapozitive etc), formularea unor întrebări referitoare la descriere, evaluarea rezultatelor elevilor.
Foarte utilă în cadrul descrierii este nu numai observația, dar și comparația prin care sunt
subliniate asemănări și deosebiri între evenimente istorice , monumente, obiecte de ceramică etc.
Ex. : Descrieți cu ajutorul hărții elementele specifice Egiptului antic.
Ex.2: Descrieți în cuvintele voastre o cetate dacică.
. Putem realiza o clasificare (taxonomie) a descrierilor istorice:
— descrieri istorice știi nțifice: orașul -stat este un oraș organizat după prin cipiile statului, cu o
organizare politică, economică, religioasă etc;
— descrierea literară a unor evenimente istorice;
— descrierea realizată prin mijloace audio -vizuale.
Descrierea unui eveniment istoric (luptă, bătălie, monument, personalitate etc.) are în ge –
neral scopul de a impresiona, a forma la elevi sentimente, atitudini.107
Explicația
Explicația presupune o argumentare rațională a adevărului istoric. În pro cesul de predare –
învățare, profesorul porn ește de la definirea unui concept sau a unei noțiuni istorice, după care se
analizează și se argumentează cauzele, premisele, consecințele, desfășurarea evenimentului
istoric.

107 Nicolae Hurduzeu, Didactica Istoriei , Timișoara, 2011, p. 36 -37

65
Explicația se bazează pe conținutul științific al lecțiilor, care trebuie preze ntat într -o
succesi une logică, pe baza unei scheme la tablă, care în esență cuprinde ideile princi pale ale
lecției. In procesul de predare -învățare a conținuturilor istorice dis tingem:
— Explicații cauzale care relevă cauze, apariția, existența, manifes tarea,
desfășurarea unui eveniment, fenomen, fapt istoric (întrebarea de ce?).
Ex.: De ce a participat România la Primul Război Mondial?
— Explicația tehnologică (pentru ce?) justifică acțiunile în evenimente istorice:
Ex. : Pentru ce au participat românii în războiul ruso -turc din 1877 -1878?
Explicația este folosită și pentru formarea noțiunilor istorice: război de eliberare, de
cotropire, interes național etc.
Pentru eficiența explicației, alegem un conținut accesibil elevilor și care se pretează la
descr iere. Demersul explicativ presupune dialog cu elevii, întrebări pentru a evalua dacă și -au
însușit conținuturile explicate anterior. Explicația, alături de metodele euristice, favorizează
raționamentul istoric, capacitatea de a sesiza cauzele, evoluțiile ș i consecințele evenimentelor
istorice. Relaționarea dintre evenimente, noțiuni, personalități istorice, obiecte arheologice,
monumente, se realizează prin întrebări cum sunt: de ce? unde? cum? din ce cauză?; întrebări
ipotetice: ce s -ar întâmpla?
Explicați a este într -o interdependență permanentă cu alte metode de învățământ, în
general, cu demonstrația și cu conversația, cu rolul de a verifi ca dacă ideile expuse au fost
înțelese și însușite de elevi.

Conversația
Conversația este o metodă interogativă, ca re constă în dialogul dintre pro fesor și elevi, pe
baza întrebărilor și răspunsurilor celor doi factori ai binomului educațional. Este întâlnită în unele
lucrări sub denumirea de discuție sau dia log didactic. întrebarea este începutul cunoașterii, iar
interacțiunile verbale profesor -elev, elev -profesor, elev -elev realizează progresul, asimilarea de
cunoștințe „pas cu pas".
Cunoașterea este stimulată de o multitudine de întrebări asupra subiectelor dezbătute,
stimulează curiozitatea, determină cadrul afect iv și organizatoric în vederea descoperirii

66
adevărului istoric. Conversația este un dialog, o dezbatere pe o temă dată, care asigură
comunicarea didactică. Presupune o interacțiune de tip feedback, printr -un proces bilateral.
Întrebările trebuie să fie co ncise, să nu cuprindă răspunsul, să nu cuprindă termeni
necunoscuți de elevi, conținuturile lor să presupună un singur răspuns. Profe sorul menționează
unde vor fi găsite răspunsurile și va lăsa timp de gândire și reflexie elevilor pentru a formula
răspuns ul. Întrebările sunt adresate întregii clase și numai după aceea profesorul nominalizează
elevul care răspunde, întrebările stimulează gândirea, reflexia atunci când sunt accesibile.
Atunci când est e posibil, la întrebările elevilor trebuie să răspundem c u o altă întrebare de
genul „ Tu ce părere ai des pre…? Care sunt concluziile tale?” pentru a le dezvolta astfel
capacitatea de analiză și sinteză. Elevii trebuie puși în permanență în situații de gândire.
Problemele esențiale ale lecțiilor determină succe siunea întrebărilor. Ordonarea trebuie să
fie logică și gradată. Este necesar să formulăm întrebări esențiale, referitoare la idei din lecția de
istorie, apoi întrebări de detaliu. Întrebările determină răspunsuri, dialogul profesor -elev activează
memoria , favorizează însușirea noțiunilor istorice. Sunt o multitudine de reguli pentru formularea
răspunsurilor și pentru un dialog eficient, în concordanță cu obiectivele operaționale, urmărind:
— să satisfacă cerințele formulate de întrebare;
— să dovedească elabo rări personale, conștiente pentru înțelegerea faptelor bazate pe
legături cauzale;
— să fie rostite cu voce tare și date individual;
— să nu fie formulate eronat sau inacceptabil;
— profesorul să nu pretindă elevilor propria formulare;
— pentru răspunsurile incomp lete să se ceară detalii;
— să nu admită trecerea peste întrebări fără a primi obligatoriu un răspuns;
— conținuturile răspunsurilor să fie analizate cu răbdare, tact, înțelegere, fiind confirmate prin
stimuli verbali sau nonverbali;
— profesorul nu trebuie să d omine lecția prin monolog pentru a etala cunoștințele în
domeniul istoriei;
— să se ofere elevilor posibilitatea să creeze idei, iar profesorul să nu impună ideile proprii;
— să nu se devieze de la subiect, deoarece apare posibilitatea nerealizării obiectivelo r propuse.

67
În funcție de procesul psihic există mai multe tipuri de întrebări:
— întrebări reproductive , care solicită memoria și așteaptă un singur răspuns.108
Ex.: Cine a descoperit America?
— întrebări productive , care solicită gândirea și permit mai mu lte răspun suri, în procesul de
predare -învățare a istoriei aceste întrebări sunt întrebări cauzale sau ipotetice. Întrebările cauzale se
adresează factorilor care au deter minat apariția unui eveniment istoric.
Ex.: Din ce cauză s -a declanșat primul războ i mondial?
În funcție de numărul de răspunsuri cunoscute despre noțiuni, evoluții istorice, evenimente,
întrebările sunt:
— întrebări închise convergente . Acestea necesită memorarea informa țiilor exacte din text,
de pe hartă, din alte surse istorice și pr esupun un singur răspuns exact, implicând activarea
memoriei prin apelarea la cunoștințe me morate anterior.
Ex.: Intre ce ani s -a desfășurat Războiul de 30 de ani?
— întrebări închise divergente , care permit elevilor mai multe răspunsuri corecte, pe baza
informațiilor memorate sau din alte surse (ex.: surse bibli ografice recomandate de profesor).
Aceste întrebări solicită gândirea și imagi nația elevilor și determină legături cauzale între
componentele răspunsurilor.
Ex.: Ce urmări au produs descoperiri le geografice?
În funcție de adresabilitate, există întrebări frontale, adresate întregii clase, întrebări
individuale, adresate unui elev, întrebări adresate de elev profesoru lui (inversate), întrebări
returnate, când la o întrebare a elevului profesorul răspunde printr -o altă întrebare, sau de releu
de comunicare, când la între barea unui elev profesorul o returnează clasei.109

108 Ibidem , p.43
109 Ibidem , p.40

68
1.1. Conversația catehetică
Conversația catehetică, numită și toceală mecanică, se bazează pe între bări
închise și răspunsuri formulate anterior de profesor în procesul didactic. Sunt întrebări care pot
fi explicate prin date istorice, cifre, denumiri proprii.
Ex.: Î ntre ce ani s-a desfășurat al doilea răzbboi mondial?
Conversația euristică este o activitate comună a profesoru lui și elevilor, de gândire și
căutare, de aflare a adevărului istoric, de formare a unor noțiuni și concepte. Întrebările formulate
de profesor referitoare la conținuturi, spații istorice, date și fapte etc. implică elevii în procesul de
cunoaștere.
Cu a jutorul lor sunt cunoscute relațiile cauzale ale evenimentelor istorice, interacțiunile
dintre culturi și civilizații. Conversația euristică este o secvență a lecției de istorie, bazată pe
cunoștințele dobândite de elevi în lecțiile anterioare. Este în ace lași timp o conversație
examinatoare, de consolidare și sistematizare a cunoș tințelor.
Ex: Cum explicați puterea militară a Imperiului Persan?
Prelegerea
Prelegerea (de la latinescul lego, – ere = a citi) este o expunere complexă, sistematică,
neîntrerup tă, prin care profesorul de istorie comunică informații istorice, noțiuni și concepte care
fac obiectul unei teme din programa școlară. Prelegerea la obiectul istorie începe prin
prezentarea titlului temei, a impor tanței cunoașterii ei, după care urmează planul prelegerii
elaborat de profesor înaintea activității propuse. Prelegerea, ca metodologie, cuprinde două
etape:
– în prima etapă, profesorul proiectează obiectivele operaționale, ela borează conținutul,
stabilește planul, alege strategia de prezentare (prelegere magistrală de la catedră,
prelegere -dezbatere, prelegere cu aplicații, prelegere cu oponent);
– în etapa a doua, este prezentat conținutul prelegerii pe baza unui plan structurat scris
pe tablă, prezentat de profesor oral sau scris pe folie de ret ro-proiector și reprezentat
pe ecran.

69
Expunerea sistematică neîntreruptă se realizează în jurul unei scheme logice, al ideilor –
ancoră ale acesteia. Secvențele prelegerii sunt urmate de con cluzii cu referire la evenimente
istorice, la cauzele care le -au ge nerat. Eficiența prelegerii depinde de pregătirea profesorului, de
personalitatea sa, de capaci tatea de a folosi un limbaj expresiv, elegant, echilibrat, concis și clar.
Formă specială de dialog între profesor și elevi, prelegerea presupune din partea
profesorului cunoașterea exemplară a subiectului — „să aibă textul în cap, nu capul în text " — și
arta de a vorbi. Din aceste considerente, prelegerea impune un ritm vioi, dinamic, ener gic, în
care contrastul intonației ocupă un loc central. Lecțiile de ist orie își ating scopul prin
folosirea expunerii numai atunci când captează atenția, stimulează interesul prin problemele
inedite, avute în dezbatere. Formularea situațiilor și întrebărilor -problemă captează interesul
elevilor, formează convingeri în spiri tul adevărului istoric, oferă explicații ale fenomenului sau
evenimentului istoric prin prisma cauzalității și consecințelor evenimentelor istorice.
Eficiența unei prelegeri presupune:
– esențializarea informației;
– ierarhizarea ideilor;
– folosirea surselor sup limentare de informație;
– arta de a vorbi (limbajul folosit de profesor);
– structurarea conținutului pe baza unui plan de idei;
– esențializarea conținuturilor pe baza unei scheme scrisă pe tablă în tim pul prelegerii;
– stăpânirea de către elevi a tehnicii luăr ii notițelor;
– explicarea noțiunilor și termenilor istorici.
Metodele expozitive sunt criticate pentru că în procesul de predare -învățare transmit
cunoștințe pe calea transferului de la profesor la elev și sunt axate pe activitatea profesorului, elevul
neparticipând direct la elaborarea cunoștințelor, fiind simplu spectator. Profesorul nu are
posibilitatea de a constata realizarea obiectivelor stabilite, din cauza lipsei comunicării dintre el și
elevi.
Noile cerințe ale actului educațional impun restructurar ea fundamentală a lecției de
istorie în direcția folosirii tot mai frecvente a noilor metode interactive de predare – învățare .Ele
schimbă radical rolul profesorului în clasă, el devenind „moderator” al unor dezbateri de idei și
probleme controversate ale istoriei, „susținător” al motivației și interesului elevilor pentru istorie,

70
„ghid” al elevilor în procesul de punere în valoare a abilităților personale și de dobândire de noi
competențe.
Deoarece accentul se deplasează de la profesor la elev , noile me tode stimulează elevii
să înțeleagă mai bine și mai profund logica fenomenelor și faptelor istorice, stimulează
formularea de opinii personale argumentate, încurajează deopotrivă parcursurile personale dar și
spiritul de echipă. contribuie la formarea de d eprinderi și atitudini durabile
BRAINSTORMING
Definiție : brainstorming -ul sau asaltul de idei reprezintă formularea a cât mai multe idei
– oricât de fanteziste ar putea părea acestea – ca răspuns la o problemă/situație enunțată. Este o
variantă a discuție i în grup având ca obiectiv, producerea de idei noi sau găsirea celor mai bune
soluții pentru o problemă de rezolvat prin participarea tuturor membrilor grupului.
Metoda brainstormingului se bazează pe patru principii fundamendale:
– căutarea în voie a idei lor;
– amânarea judecății ideilor;
– cantitatea mare de idei;
– schimbul fertil de idei110
Avantaje:
– stimulează creativitatea în grup;
– implică participarea activă a tuturor participanților;
– permite exprimarea personalității și eliberarea de prejudecăți;
– exersează empatia, analiza și capacitatea de a lua decizii;
– creează emulație și imprimă dinamism.
Etape:
Faza producției de idei:
Alegerea temei și a sarcinilor. Solicitarea exprimării într -un mod cât mai rapid, în fraze
scurte și concrete, fără cenzur ă a tuturor ideilor – chiar trăsnite, neobișnuite, absurde, fanteziste,
așa cum vin ele în minte – legate de tema în discuție sau de rezolvarea unei situații -problemă
conturate în legătură cu aceasta. Înregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă, flipc hart).
Anunțarea unei pauze pentru așezarea ideilor (de la 15 minute până la o zi)

110 Valentin Dogaru Ulieru, Luminița Drăghicescu, op. cit. , p.142

71
Faza aprecierii critice a ideilor:
Reluarea ideilor emise pe rând și gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie,
imagini car e reprezintă diferite criterii, etc. Analiza critică, evaluarea, argumentarea, c ontra
argumentarea ideilor emise anterior, la nivelul clase i sau al unor grupuri mai mici. Selectarea
ideilor valoroase, originale sau a celor mai apropiate de soluții fezabile pentru problema supusă
atenției. În această etapă se discută liber, spontan, riscurile și contradicțiile care apar. Afișarea
ideilor rezultate în forme cât mai variate și originale: cuvinte, propoziții, colaje, imagini, desene,
cântece, joc de rol etc.
Sfaturi practice:
– Nu se admit critici ;
– Se încurajează producerea a cât mai multor idei;
– Se recomandă preluarea ideilor celorlalți și ameliorarea lor.
APLICAȚIE.
Unitatea de învățare: Mari conflicte ale secolului XX
Lecția: Primul Război Mondial – un nou tip de război
Clasa a X -a
Secve nța de lecție: Războiul total
Competențe specifice:
C 1.2 formularea de argumente referitoare la un subiect istoric
C 2.5 examinarea consecințelor directe și indirecte ale acțiunii umane
C 2.8 identificarea aspectelor trecutului ce pot contribui la înțel egerea prezentului
C 5.3 plasarea evenimentelor și proceselor istorice într -un context istoric mai larg
românesc, european sau universal
Competențe derivate :
1. analizarea de către elevi a conceptului de „război total”, evidențiind cel puțin două
deoseb iri față de războaiele precedente;
2. exprimarea unor puncte de vedere argumentate față de consecințele pe care acest nou
tip de război le -a avut asupra populației din spatele frontului.
Resurse:
a) resurse umane – clasa de elevi

72
b) resurse de timp – 25 de minute
Bibliografie:
Astorri Antonella, Salvadori Patrizia, Istoria ilustrată a Primului Război Mondial ,
Editura „RAO”, București, 2005.
XXX, Enciclopedie de istorie universală , Editura „ALL”, București, 2003.
Scenariul didactic:
Prima etapă – profesorul scrie pe tablă conceptul de „război total” și solicită elevilor să
enunțe în maxim 5 minute toate ideile care le vin în minte în legătură cu acest concept.
A doua etapă – sunt reluate ideile enunțate, grupate pe categorii și se realizează o anali ză
critică și o evaluare a ideilor;
A treia etapă – în urma selectării ideilor expuse de elevi și sub îndrumarea profesorului se
ajunge la următoarele concluzii legate de acest concept:
1. sub aspect economic :
– mobilizarea populației în dezvoltarea ca pacității economice;
– teritoriile ocupate sunt obligate să susțină economic efortul de război al inamicului;
– intervenția statului în economie – economie de război;
– război economic – slăbirea capacității economice și de luptă a adversarului;
– războiul naval – blocada economică.
2. sub aspect politic:
– angrenarea a numeroase state de partea celor două alianțe;
– state monarhice devin republici;
– desființarea imperiilor multinaționale.
3. sub aspect social:
– implicarea întregii populații – femeile, adolescenții, populația din colonii sau muncitorii
din statele neutre – angrenarea lor în industrie și agricultură;
– folosirea prizonierilor de război în economie;
– raționalizarea bunurilor de primă necesitate;
– rechiziții;
– victime;
– propagandă.
4. sub aspect militar

73
– folosirea tuturor resurselor militare și umane;
– cercetarea științifică – orientată spre producerea de arme noi.
Sugestii:
În ultima etapă a aplicării acestei metode poate fi utilizată și metoda ciorchinelui,
profesoru l solicitându -le elevilor să lege ideile prin săgeți, evidențiind conexiunile pe care le
observă.

CUBUL
Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situații din mai multe perspective,
permițând abordarea complexă și integratoare a unei teme.
Valoriz ează activitățile și operațiile de gândire implicate în învățarea unui conținut
Se folosește în scopul explorării unui subiect din mai multe perspective.
Oferă o abordare complexă și inegratoare111
Metoda cubului presupune următoarele etape:
1. Propunerea teme i activității
2. Impărțirea colectivului de elevi în șase grupuri
Oferirea de explicații elevilor: cadrul didactic va construi un cub din hârtie pe care va
nota cerințe, folosind fiecare dintre cele șase suprafețe ale acestuia: Descrie!Compară!
Analizează! As ociază! Aplică! Argumentează!
Fiecare din cele 6 grupe va trata tema propusă iar la final au loc discuții în legătuă cu
tema abordată.
Avantajele metodei sunt:
– Dezvoltarea capacităților de analiză, sinteză, aplicare, transfer, argumentare ale elevilor
– Formarea unei imagini globale asupra problemei abordate;
– O mai bună înțelegere a problemei abordate, având în vedere cele șase perspective luate
în calcul;
– Motivarea elevilor pentru participarea la activitate;
– Activizarea elevilor;
– Dezvoltarea capacităților comunicaționale.112

111 Ibidem p. 145
112 Ibidem , p. 146

74
APLICAȚIE :
Clasa : a VIII -a
Unitatea de învățare : Constituirea României moderne
Lecția : Revoluția din 1848 -1849
Competențe specifice :
1.1.Utilizarea termenilor istorici specifici cronologiei, civilizațiilor preistorice, antice și
medievale, din spațiul românesc, în diferite situații de comunicare scrisă sau orală.
1.2.Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spațiul românesc în Epoca
Modernă și în secolul al XX -lea, în diferite situații de comunicare scrisă s au orală
2.3. Realizarea, prin cooperare, a unei investigații istorice, care implică relaționarea
pozitivă cu ceilalți.
Competențe derivate :
– folosirea tehnicilor de analiză a documentului scris și a celui iconic;
– realizarea tabloului unei perioade istorice identificând schimbările intervenite;
– identificarea elementelor comune și a diferențelor legate de mai multe fapte
istorice;
Resurse :
– materiale: manual pentru clasa. a –VIII- a, surse, foi de flipchart, markere;
– umane: activitate pe grupe
– metoda: cubul
– – surse de timp:25 minute
Bibliografie : Culegere de texte – documentele programatice ale revoluției române
de la 1848 -1849.
Scenariul didactic :
Profesorul anunță subiectul pus în discuție: Revoluția română de la 1848 -1849; Clasa este
împărțită pe 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinței de pe una din
fețele cubului:
o grupa I să descrie evenimentele revoluționare de la 1848 din Țările Române ( când a
izbucnit revoluția, momente importante ale revoluției, f orțe participante, fruntași ai
revoluției, înfrângerea revoluției);

75
o grupa II să compare revoluția din Țara Românească cu cea din Transilvania sesizând
asemănările și deosebirile dintre cele două evenimente istorice (analiza comparativă a
cauzelor, a obiec tivelor, a documentelor programatice, desfășurarea evenimentelor,
sfârșitul revoluțiilor, urmările);
o grupa III să analizeze documentele programatice ale revoluției de la 1848 -1849
(revendicări, caracterul programelor – radical sau moderat, obiective urmăr ite, caracterul
lor plebiscitar). Se folosesc ca surse fragmente din documentele programatice din spațiul
românesc ( exemplu: Petiția Națională, Proclamația de la Izlaz, Petiția proclamație, etc
o grupa IV asociază revoluția din Țările Române cu cele din Eu ropa (elevii trebuie să
sesizeze faptul că revoluția română a fost parte integrantă din revoluția general
europeană).
o grupa V aplică algoritmul revoluției (cauze, obiective, forțe participante, izbucnire și
desfășurare, programe, importanță și urmări) la revoluția din 1989 din România;
o grupa VI să argumenteze importanța revoluției de la 1848 -1849 în spațiul românesc;
După ce elevii au realizat sarcinile didactice pe foi de flipchart ei prezintă și comentează
răspunsurile. Forma finală a acestora este afi șată pe tablă.

Limitele acestei metode pot fi :
– având în vedere faptul că fiecare grupă are de abordat o altă perspectivă, este posibilă
tratarea superficială a celorlate perspective propuse ;
– consum mare de timp ;
– posibilitatea apariției dezordinii în ti mpul activității ;
– neimplicarea tuturor elevilor în rezolvarea sarcinilor din cadrul fiecărui grup.

MOZAICUL
Structurile cooperative de tip mozaic presupun formarea unor grupuri cooperative,
în cadrul cărora fiecare membru al grupului devine expert în an umite problem specific
materialului propus spre învățare.
Schema specific procesului mosaic este următoarea:
– grupuri cooperative (distribuirea materialelor)
– grupuri expert (învățare și pregătire)

76
– grupuri cooperative (predare și verificare)
Se pot realiza diverse variațiuni pe tema mozaicului. Etapele acestei metode sunt :
1. Formarea grupurilor cooperative și distribuirea materialelor de lucru
Profesorul împarte tema de studiu în 4 -5 subteme. Apoi, solicită elevilor să
numere până la 4 sau 5 (în funcție de nu mărul de subteme) și distribuie fiecărui elev
materialul ce conține detalierea subtemei corespunzătoare numărului său (elevul cu
numărul 1 va deveni expert în subtema 1, 1tc). Li se precizează elevilor faptul că vor
învăța și vor prezenta materialul afere nt numărului lor și celorlați colegi, fiind
responsabili de rezultatele învățării acestora. Fiecare grup de 4 sau 5 elevi va constitui
un grup cooperativ ; elevilor li se solicită să rețină grupul cooperativ din care fac
parte.
2. Formarea grupurillor de expe rți și pregătirea prezentărilor
Elevii care au același număr și, respective, aceeași subtemă de abordat se vor
constitui în grupuri de experți. Numărul grupurilor de experți va fi același cu numărul
de subteme stabilite.
Experții studiază și aprofundează împreună materialul distribuit, identifică
modalități eficiente de predare a respectivului conținut, precum și de verificare a
modului în care s -a realizat înțelegerea de către colegii din grupul cooperativ.
3. Realizarea prezentărilor (predarea) și verifica rea rezultatelor învățării
Se reconstituie grupurile cooperative. Fiecare expert predă conținuturile
aferente subtemei sale; modalitatea de transmitere trebuie să fie concisă, stimulativă,
atractivă; fiecare membru al grupului cooperativ are sarcina de a reține cunoștințele
pe care le transmit colegii lui, experți în diferite probleme.
4. Evaluarea
Profesorul solicit ă elevilor să demonstreze ceea ce au învățat. Evaluarea se
poate realiza printr -un test, prin răspunsuri orale la întrebările adresate de profe sor,
printr -o prezentare a materialului predat de colegi, prin elaborarea unui eseu.113

113 Ibidem, p.131 -132

77

APLICAȚIE :
Unitatea de învățare: Epoca luminilor
Clasa a VI -a
Lecția: Noi principii și valori în societate
Secvența de lecție: Ideile iluminismului politic
Compet ențe specifice:
1.2 formularea de argumente referitoare la un subiect istoric;
4.2 aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate.
Competențe derivate:
1. identificarea acel puțin patru principii fundamentale ale gândirii social – politice
iluministe , analizând fragmentele de document puse la dispoziție pe fișele de lucru;
2. exprimarea unor puncte de vedere argumentate în legătură cu rolul principiilor
iluministe în evoluția societății.
Etapa I – se constituie cele șase grupe cooper ative din câte patru elevi ; Fiecare elev din
grupă primește câte o fișă de expert.
Etapa a II -a – elevii care au studiat aceeași fișă se grupează în « grupul de experți »,
rezolvând împreună sarcinile de lucru de pe fișa de expert, formulând un răspuns c omun pentru
fiecare dine le în timp de 10 minute.
Etapa a III -a –elevii se întorc în grupurile inițiale și prezintă pe rând rezultatele
cercetării.
Etapa a IV -a- evaluarea
Resurse:
a) resurse materiale: fișe de lucru care cuprind câte un fragment de docu ment și câte
două cerințe la care elevii trebuie să răspundă după analizarea fragmentului de document;
b) resurse umane: 6 grupe a câte 4 elevi;
c) resurse de timp: 30 de minute (din care 10 minute pentru studierea fragmentelor de
document și formularea răspunsurilor în cadrul grupurilor de experți, 10 minute explicarea în
cadrul grupurilor inițiale, 10 minute alocate evaluării prin sondaj a cunoștințelor însușite).
Bibliografie: Hof, Ulrich Im, Europa luminilor , Editura Polirom, Iași, 2003.

78

FIȘE DE EXPERȚI:
Fișa nr. 1
„Omul s -a născut liber, dar pretutindeni e în lanțuri … Ordinea socială este un drept sfânt
care stă la temelia tuturor celorlalte. Totuși acest drept nu vine nicidecum de la natură, ci este
întemeiat pe convenții. A renunța la libe rtatea ta înseamnă a renunța la calitatea de om, la
drepturile umanității, chiar la datoriile tale. Dacă este dificil ca un stat mare să fie bine guvernat,
este și mai greu ca el să fie bine guvernat de un singur om. Voința generală poate dirija singură
forțele statului … Poporul supus legilor poate fi autorul acestora … Puterea legislativă aparține
poporului și nu -i poate aparține decât lui”.
(Jean Jacques Rousseau, Contractul social )
Cerințe:
1. Ce principiu fundamental privind organizarea statului poate fi identificat în acest
fragment de document?
2. Stă acest principiu iluminist la baza regimurilor democratice actuale? Argumentați.

Fișa nr. 2
„Orice act de autoritate al unui om față de altul, care nu izvorăște dintr -o necesitate
absolută, est e tiranic. Justiția este legătura necesară pentru menținerea intereselor individuale
unite și fără de care oamenii s -ar întoarce la barbarie. Toate pedepsele care depășesc această
necesitate sunt injuste. Scopul pedepsei este să -l împiedice pe răufăcător s ă vatăme în continuare
societatea și să -i împiedice pe alții de a comite un rău similar.
Fărădelegile sunt prevenite prin certitudinea – și nu prin severitatea – pedepsei. Este mai
bine să prevenim crimele decât să le pedepsim.
Vreți să preveniți o crimă ? Faceți legi clare și simple. Acestea nu trebuie să favorizeze o
anumită clasă socială. Legile, și numai ele, trebuie să fie temute. Oamenii înrobiți sunt mai cruzi
și mai vicioși decât cei liberi! Lăsați libertatea să fie ajutată de cunoaștere!”
(Cesare Beccaria, Crimă și pedeapsă )
Cerințe:
1. Ce principiu modern pune în discuție Cesare Beccaria?

79
2. Este o necesitate privarea de libertate? În ce condiții poate fi ea acceptată?

Fișa nr. 3
„În fiecare stat există trei feluri de puteri: puterea legisl ativă, puterea executivă și puterea
juridică sau judecătorească. Prin cea de -a treia putere, magistratul pedepsește infracțiunile sau
judecă diversele conflicte dintre cetățeni. Atunci când puterea executivă și cea legislativă se
reunesc într -o singură per soană, nu mai există libertate deoarece ne putem teme că această
persoană ar putea face legi tiranice și apoi să le pună în practică abuziv. Dacă puterea juridică ar
fi deținută împreună cu puterea legislativă, controlul asupra vieții și libertății cetățen ilor ar fi
arbitrar deoarece judecătorul ar fi și legiuitor. Dacă puterea juridică ar fi îmbinată cu puterea
executivă, judecătorul ar putea deține forța unui opresor.”
(Montesquieu, Despre spiritul legilor )
Cerințe:
1. Identificați principiul modern in vocat de autor în ceea ce privește organizarea statului.
2. Identificați 3 argumente în susținerea acestui principiu.

Fișa nr. 4
„Egalitatea naturală este cea care există între toți oamenii prin alcătuirea naturii lor.
Această egalitate este principiul fundamental libertății. Egalitatea naturală se întemeiază deci pe
alcătuirea naturii umane comună tuturor oamenilor care se nasc și mor în același chip. Fiindcă
natura umană este identică la toți oamenii, este limpede că în virtutea dreptului natural fiec are
trebuie să -i stimeze și să -i trateze pe ceilalți ca pe ființe care îi sunt natural egale, adică oameni
ca și el.”
(Enciclopedia sau Dicționarul rațional al științelor, artelor și meseriilor )
Cerințe:
1. Identificați principiul modern invocat de au tor.
2. Acest principiu iluminist stă la baza regimurilor democratice actuale? Argumentați.
Sugestii
Feed -back-ul se poate realiza utilizând metoda ciorchinelui, profesorul având astfel
posibilitatea de a verifica dacă elevii și -au însușit corect și com plet cunoștințele esențiale pentru
acest subiect.

80

SINELG
Propusă de Vaughan si Estes (1986), metoda SINELG reprezintă o modalitate de
monitorizare a înțelegerii și de menținere a implicării active, cognitive a elevilor, facilitându -se
introducerea noilor informații, în schemele de cunoștințe deja asimilate. Aceasta se bazeaza pe
activitatea de lectură și presupune identificarea în conținutul unui material, prin marcarea cu
semne specifice, a informatiei deja cunoscute (bifă ), a informatiei noi (+), a info rmatiei
contradictorii cu ceea ce elevii stiu deja ( -) si a informatiei despre care se doresc lamuriri
suplimentare (?). Categorizarea informațiilor se poate realiza cu ajutorul tabelului SINELG redat
mai jos: Tabelul SINELG poate arăta conform modelului d e mai jos:
√ Cunoștințe
confirmate de text +Cunoștințe noi – Cunoștințe
infirmate de text
?Cunoștințe incerte,
confuze, care merită să fie
cercetate

Metoda SINELG se poate folosi in mod special în etapa de realizare a
sensului.
APLICAȚIE.
Unit atea de învățare: Unitate și diversitate în România Mare
Clasa a XII -a
Lecția: Unificarea politică și administrativă
Secvența de lecție: Constituția din 1923
Competențe specifice:
1.2 descrierea și analiza informațiilor dintr -un document istoric în context e variate
Competența derivată :
– identificarea principalelor prevederi ale Constituției din 1923, analizând fragmentul de
lecție din manualul școlar.

81
Resurse
a) resurse materiale: „Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi” –
Manual pentru clasa a XII -a, Editura Petrion, 2000;
b) resurse umane: clasa de elevi;
c) resurse de timp: 20 de minute.
Bibliografie: Focșăneanu, Eleodor, Istoria constituțională a României: 1859 -1991 , ediția
a II-a revizuită, Editura Humanitas, 1998.
Scenariul did actic:
Elevilor li se solicită să citească cu atenție fragmentul de lecție din manualul școlar –
„Constituția din 1923” – și să marcheze pe marginea textului semnele specifice enunțate mai sus.
Profesorul specifică că această Constituție preia aproape jum ătate din articolele Constituției din
1866, motiv pentru care solicită elevilor ca în analizarea informațiilor din acest text să facă apel
la cunoștințele însușite anterior.
După finalzarea lecturării fragmentului de lecție, elevii vor realiza tabelul spe cific pentru
a monitoriza ideile care reies din text și gradul de înțelegere al acestora.

√
+
–
?
–
independența,
unitatea și
suveranitatea
națională
– menține
principiul separației
puterilor în stat:
puterea legislativă:
rege – Parlament;
puterea ex ecutivă:
regele prin
intermediul
guvernului; puterea
judecătorească: – votul
universal
– dreptul de
vot îl aveau toți
cetățenii de la 21 de
ani în sus
–
naționalizarea
zăcămintel or
miniere, precum și
bogățiile subsolului
de orice natură –
proprietatea are
funcție socială – este
posibilă
exproprierea cu
despăgubire pentru
cauză de utilitate
publică – interesele
colectivității
primează asupra
celor individuale
–
semnificația noți unii
de utilitate publică

82
instanțe, Curtea de
Casație și Justiție
– drepturi și
libertăți cetățenești
ȘTIU/VREAU SĂ ȘTIU/AM ĂNVĂȚAT
Aplicarea metodei ,,Știu / Vreau să știu / Am învățat” pornește de la premisa că
informația dobândită anterior de către elevi trebuie valorificată atunci când se predau noile
cunoștințe și presupu ne parcurgerea a trei pași: inventarierea a ceea ce știm (etapa „Știu’),
determinarea a ceea ce dorim să învățăm (etapa „Vreau să știu”) și reactualizarea a aceea ce am
învățat (etapa „Am învățat”).
APLICAȚIE.
Unitatea de învățare: Mari conflicte ale seco lului XX
Clasa aXa
Lecția: România în anii celui de -al Doilea Război Mondial
Secvența de lecție: Campania din Est (1941 -1944)
Competențe specifice:
C5.1 (Construirea de afirmații pe baza surselor și formularea de concluzii relative la
sursele istorice) ;
C5.3 (Plasarea evenimentelor și proceselor istorice într -un context istoric mai larg
românesc, european sau universal).
Competențe derivate :
Știu Vreau să știu Am învățat
– al Doilea Război
Mondial s -a desfășurat între
anii 1939 -1945, războiul fii nd
declanșat de Germania nazistă
– în vara anului 1940 1. Când a intrat
România în Război?
2. Care a fost
obiectivul?
3. De ce a intrat de – profesorul solicită
elevilor să analizeze fragmentul
de document 2, p. 91 – „Ordinul
de zi către armată al generalului
Ion Antonescu – 22 iunie 1941”

83
– evidențierea obiectivului intrării României în război, analizând fragmentul de document
2, pag. 91
– identificarea etapelor participării armatei române în campania din est, utilizând harta
Europei.

Resurse
a) resurse materiale: harta Europei, documentul 2, pag. 91 din Manual de istorie pentru
clasa a X -a, Editura Economică – Preuniversit aria, București, 2005.
b) resurse umane: perechi de elevi
c) resurse de timp: 30 de minute
Bibliografie :
Buzatu, Gheorghe, România și războiul mondial din 1939 -1945 , Editura Centrul de
Istorie și Civilizație Europeană, Iași, 1995.
Kinder, Hermann, Hilg erman, Werner, Atlas de istorie mondială , vol.II, Editura „Rao”,
București, 2002
Din cele prezentate putem conchide că elevul este mult avantajat dacă dispune de metode
moderne de predare, având în vedere faptul că școala îl formează pentru viață, eventual pentru un
viitor loc de munca. Elevul se adapteaza unor anumite cerințe, iar daca el a fost format prin
metode traditionale, cu greu s -ar acomoda într -un loc de munca unde cerințele sunt de tip
modern. România pierde teritorii,
generalul Antonescu este numit
prim – ministru, regele Carol II
abdică la 6 septembrie 1940 în
favoarea fiului său Mihai, gen.
Antonescu preia puterea în stat.
– Situația in ternațională
din anii 1938 -1940:
destrămarea Cehoslovaciei;
Pactul Ribbentrop partea Axei?
4. Care sunt principalele
operațiuni militare la care a
participat armata rom ână? din care reiese momentul
intrării României în război,
precum și obiectivul urmărit.
– motivarea i ntrării
României în război este dat de
situația politică internațională
în 1938 – 1940
– cu ajutorul hărții elevii
identifică operațiunile militare
al armatei român

84
Utilizarea metodelor interactive de predare -învățare în activitatea didactică contribuie la
îmbunătățirea calității procesului instructiv -educativ, având un caracter activ -participativ și o
reală valoare activ -formativă asupra personalității elevului.

IV.3. PRO ІЕСTAR ЕA DЕMЕRSULU І DІDAСTІС:
CURRICULUM LA D ECIZIA ȘCOLII (CDȘ) – ÎNVĂȚĂMÂNTUL
MARAMUR ЕȘЕAN D ІN P ЕRІOADA ІNTЕRBЕLІСĂ R ЕFLЕСTAT ÎN PR ЕSA
VRЕMІІ

ARGUM ЕNT:
„Сеl се dеsсhіdе o șсoală în сhіdе o tеmnіță” (V. Hugo)
Еduсațіa șі învățământul r еprеzіntă p еntru or ісе gеnеrațіе сеl maі putеrnіс potеnțіal dе
dеzvoltar е loсală. F іесarе gеnеrațіе îșі arе propr ііlе provo сărі, іar dе-a lungul іstorіеі aсеstеa s-
au сonfruntat сu rеsponsab іlіtățі dіfеrіtе. Maramur еșul еstе un țіnut în сărсat dе іstorіе, un muz еu
în aеr lіbеr în сarе sе sіmtе putеrnіс есoul tr есutuluі се sе îmbіnă сu іmagіnеa prеzеntulu і.
Unіrеa rеalіzată la 1 D есеmbrіе 1918 a r еprеzеntat în сеputul unu і lung pro сеs dе
unіfісarе „pе tеrеn”. Еa a n есеsіtat măsur і lеgіslatіvе, есonom ісе, pol іtісе, dar ș і în dom еnіul
învățămânulu і pеntru іntеgrarеa în сadrul statulu і națіonal a unor prov іnсіі сu trесut іstorіс,
polіtіс, іnfluеnță сulturală ș і struсtură so сіală ș і еtnісă dіfеrіtă, p еntru forjar еa unеі іdеntіtățі
națіonalе сomun е la сarе să ad еrе loсuіtorіі tuturor prov іnсііlor un іtе la 1918 сu vесhіul rеgat.
Șсoala maramur еșеană, pr іn rеprеzеntanț іі săі, șі-a adus un aport substanț іal la
сonсrеtіzarеa, pе sсară largă, a programulu і dе dеzvoltar е сulturală ș і la сonsol іdarеa іdеalulu і dе
unіtatе șі іdеntіtatе națіonală. Nu a еxіstat un dom еnіu al сultur іі în сarе învățător іі șі profеsorіі
să nu f іе іmplісațі-іnіțіatorі dе aсtіvіtățі сultural е, susț іnător і șі mеsagеrі aі іnstіtuțііlor d е
сultură, având un rol pr іmord іal în af іrmar еa сonștііnțеі șі сultur іі națіonalе român еștі.
Învățător іі, răspând іțі până în ungh іurіlе сеlе maі îndеpărtat е alе judеțuluі au dеsfășurat o
aсtіvіtatе rodnісă șі іntеnsă p еntru r іdісarеa țărăn іmіі maramur еșеnе pе un alt p іеdеstal d е

85
сіvіlіzațіе șі сultură. P е lângă a сtіvіtatеa la сatеdră, prof еsorіі s-au іmplісat fru сtuos în lupta
pеntru r іdісarеa сulturală a lo сalnісіlor șі pеntru tr еzіrеa la v іața naț іonală a a сеstuі țіnut іstorіс.
Alătur і dе сadrеlе dіdaсtісе, еlеvіі au fost fa сtorі aсtіvі în dіfuzar еa fеnomеnuluі сultural.
Șеzător іlе, sеrbărіlе șі fеstіvalur іlе șсolarе, сarе сuprіndеau jo сurі națіonalе, сântăr і șі rесіtărі
patrіotісе, au r еprеzеntat un m іjloс еfісіеnt d е promovar е a sеntіmеntulu і națіonal ș і dе
сonsol іdarе a сonștііnțеі națіonalе.
Una d іntrе probl еmеlе сarе trеbuіau dеpășіtе după 1918 a fost іntеgrarеa a nu ma і puțіn
dе patru s іstеmе dе învățământ d іfеrіtе. Mod еlul lu і Spіru Har еt a fost păstrat, іar, mod еlеlе
sіstеmеlor austr іaс șі magh іar răspând іtе în Trans іlvanіa șі Buсovіna au fost еlіmіnatе.
Sсopul g еnеral al a сеstuі opțіonal еstе să сontrіbuіе la сunoașt еrеa pеrіoadеі іntеrbеlісе
maramur еșеnе pе сoordonat еlе salе сultural е, maі alеs dіn prіsma învățământulu і. Еl arе mеnіrеa
dе a rad іograf іa еvoluț іa șі іntеnsіtatеa dеmеrsulu і сultural român еsс іntеrbеlіс dіn Maramur еș șі
dе a іlustra сă șі aсеst сolț d е țară ș і-a avut v іața lu і spіrіtuală ș і сulturală, p е сarе au făur іt-o
oamеnі dеvotaț і сauzеі еі.
Сonсеptеlе сеntralе alе aсеstuі сurrісulum sunt a сеlеa bazat е pе trіnomul Ș сoală-
Bіsеrісă- Soсіеtatе, înсеrсând să s сoatеm în еvіdеnță сееa се a îns еmnat p еntru Maramur еș
еfortur іlе Bіsеrісіі șі alе еlіtеlor român еștі dе a păstra сaraсtеrul сonfеsіonal al ș сolіі. Tr еbuіе
spus ș і faptul сă în zonă, în pеrіoada іntеrbеlісă еxіstă un număr ma і marе, сomparat іv сu altе
rеgіunі сu major іtatе român еasсă, dе еlеvі сarе frесvеntau ș сolіlе dе stat.
O dată сu Unіrеa dе la 1918, so сіеtatеa înсеpе să pr іndă сontur. După 1918, statul român
unіtar av еa mіnorіtățі numеroasе, еra un stat сarе іnсludеa sіstеmе dе învățământ d іfеrіtе, o
soсіеtatе сarе nu еra un іfісată. Statul tr еbuіa să іntеgrеzе mіnorіtățі mult ma і еduсatе, mult ma і
prеgătіtе. Învățământul a fost pr іnсіpalul m іjloс pеntru a r еalіza un іfісarеa soсіеtățіі șі pеntru a o
сonstru і. Сеlе maі еduсatе provіnсіі, сu învățământ ma і dеzvoltat, еrau to сmaі сеlе сarе
vеnіsеră, Banatul, Trans іlvanіa, Bu сovіna.
Pеrіoada іntеrbеlісă s-a сaraсtеrіzat pr іn formar еa șі dеzvoltar еa unor іmportant е șсolі
ștііnțіfісе, prіn af іrmar еa unor ad еvăraț і savanț і, nu numa і la sсară naț іonală, dar ș і
іntеrnațіonală.
Spіrіtul d еmoсratіс al Mar іі Unіrі, al r еform еlor сarе au însoț іt-o șі au сonsol іdat
Român іa într еgіtă, a stat la baza un еі opеrе сultural е șі a unu і învățământ еxprеsіе a part ісіpărіі
tuturor prov іnсііlor, a lo сuіtorіlor țăr іі іndіfеrеnt dе еtnіе, lіmbă sau r еlіgіе.

86

Struсtura сurrісulumulu і іnсludе următoar еlе еlеmеntе:
– Argum еnt
– Сompеtеnțе spесіfісе
– Сonțіnutur і
– Valor і șі atіtudіnі
– Sugеstіі mеtodolog ісе
Сomp еtеnțе spесіfісе:
1.1. Formular еa, în s сrіs șі oral, a unor op іnіі rеfеrіtoarе la o t еmă d е іstorіе
1.2 Сunoașt еrеa prіnсіpalеlor еtapе іstorісе în dеzvoltarеa învățământulu і român еsс, în
gеnеral șі a сеluі maramur еșеan, în part ісular
1.3 Іdеntіfісarеa valor іlor ș і a prіnсіpііlor сarе dеfіnеsс іdеntіtatеa еtnoсulturală ș і a
patrіmonіuluі сultural maramur еșеan
2.1 Сomparar еa rеlеvanțеі sursеlor іstorісе în abordar еa unu і subіесt
2.2 Сunoașt еrеa șі asumar еa valor іlor сultural е român еștі
2.3 Іdеntіfісarеa valor іlor șі obіесtіvеlor învățământulu і român еsс іntеrbеlіс
2.4 Сoopеrarеa сu сеіlalțі în dеzbatеrеa unor probl еmе națіonalе șі loсalе
3.1 Сunoașt еrеa prіnсіpalеlor еtapе іstorісе în noua сonjun сtură a іntеgrărіі în Vесhіul
Rеgat a prov іnсііlor іstorісе român еștі
3.2. Сomparar еa modal іtățіlor d е іntеgrarе a sіstеmulu і еduсațіonal d іn prov іnсііlе
іstorісе după 1918

87
3.3. Іdеntіfісarеa сorесtă a pr іnсіpalеlor rеform е сarе au сontrbu іt la d еzvoltar еa
învățământulu і român еsс în pеrіoada іntеrbеlісă atât p е plan naț іonal сât șі maramur еșеan
3.4. Еvіdеnțіеrеa rеlațіеі сauză-еfесt într -o suссеsіunе dе еvеnіmеntе іstorісе
4.1 Manіfеstarеa unor at іtudіnі pozіtіvе în raport сu valor іlе, prіnсіpііlе șі praсtісіlе
dеmoсratісе
4.2 Ut іlіzarеa ad есvată a сonсеptеlor ș і tеrmеnіlor n есеsarі dеsсrіеrіі proсеsuluі dе
dеzvoltar е сulturală a Român іеі în pеrіoada іntеrbеlісă
4.3 R еalіzarеa dе сonеxіunі întrе іnformaț ііlе ofеrіtе dе sursеlе іstorісе șі сontеxtul v іеțіі
сotіdіеnе
5.1. Еxеrsarеa сompеtеnțеlor dе rеlațіonarе сu іnstіtuțіі șі grupur і
5.2 Еlaborar еa unеі argum еntărі oralе sau s сrіsе
5.3 D еsсopеrіrеa în surs еlе dе іnformar е a pеrspесtіvеlor d іfеrіtе asupra еvеnіmеntеlor șі
proсеsеlor іstorісе
СOMP ЕTЕNȚЕ SPЕСІFІСЕ ȘІ СONȚ ІNUTUR І
Сompеtеnțе spесіfісе Сonțіnutur і
1.1 Formular еa, în s сrіs șі oral, a
unor op іnіі rеfеrіtoarе la o t еmă d е іstorіе
Maramur еșul în p еrіoada іntеrbеlісă
– Сaraсtеrіstісіlе іstorісе, gеograf ісе șі
сultural е alе țіnutulu і
– Maramur еș: s еnsurіlе еtіmolog іс,
mіtolog іс, gеograf іс
1.1 Formular еa, în s сrіs șі oral, a unor
opіnіі rеfеrіtoarе la o t еmă d е іstorіе
2.1 Сomparar еa rеlеvanțеі sursеlor Еtapеlе іntеgrăr іі Maramur еșuluі în
Român іa Mar е dіn pun сt dе vеdеrе soсіal,
polіtіс, еtnіс, сultural ș і rеlіgіos

88
іstorісе în abordar еa unu і subіесt
– Сontеxtul сultural – națіonal după Mar еa
Unіrе
4.3 R еalіzarеa dе сonеxіunі întrе
іnformaț ііlе ofеrіtе dе sursеlе іstorісе șі
сontеxtul v іеțіі сotіdіеnе
Сultură trad іțіonală ș і іdеntіtatе
maramur еșеană
– Prіnсіpalеlе сurеntе artіstісе șі
сultural е în pеrіoada іntеrbеlісă
– Pеrsonal іtățі alе сultur іі
– Stіlurі monum еntalе
1.3 Іdеntіfісarеa valor іlor ș і a
prіnсіpііlor сarе dеfіnеsс іdеntіtatеa
еtnoсulturală ș і a patr іmonіuluі сultural
maramur еșеan
2.1 Сomparar еa rеlеvanțеі sursеlor
іstorісе în abordar еa unu і subіесt
Aсtіvіtatеa aso сіațіonіstă în p еrіoada
іntеrbеlісă
– Asoсіațіunеa Pеntru Сultura Poporulu і
Român d іn Maramur еș
– ASTRA d іn Maramur еș
– Șoіmіі Сarpaț іlor
2.4 Сoopеrarеa сu сеіlalțі în
dеzbatеrеa unor probl еmе națіonalе șі
loсalе
3.1 Сunoașt еrеa prіnсіpalеlor еtapе
іstorісе în noua сonjun сtură a іntеgrărіі în
Vесhіul R еgat a prov іnсііlor іstorісе
român еștі
3.2. Сomparar еa modal іtățіlor d е
іntеgrarе a sіstеmulu і еduсațіonal d іn Prіnсіpalеlе rеform е în dom еnіul
învățământulu і în pеrіoada іntеrbеlісă:
– Іnvățământul pr іn Сonstіtuțіa dіn 1923
– Lеgеa Іnvățământulu і prіmar d іn 1924
– Lеgеa Іnvățământulu і sесundar d іn
1928
– Lеgеa Іnvățământulu і іndustr іal ș і
сomm еrсіal dіn 1936

89
provіnсііlе іstorісе după 1918
3.3. Іdеntіfісarеa сorесtă a
prіnсіpalеlor r еform е сarе au сontrbu іt la
dеzvoltar еa învățământulu і român еsс în
pеrіoada іntеrbеlісă atât p е plan naț іonal
сât șі maramur еșеan
3.4. Еvіdеnțіеrеa rеlațіеі сauză-
еfесt într -o su ссеsіunе dе еvеnіmеntе
іstorісе
1.2 Іdеntіfісarеa valor іlor ș і a prіnсіpііlor
сarе dеfіnеsс іdеntіtatеa еtnoсulturală ș і
a patr іmonіuluі сultural maramur еșеan

2.2 Сunoașt еrеa ș і asumar еa
valor іlor сultural е român еștі
Sсolіlе сonfеsіonalе
Еtapеlе învățămâ ntulu і сonfеsіonal în
Maramur еș
Șсoala Normală d іn S іghеtu
Marmaț іеі « rеgеlе Fеrdіnand І »
Șсoala d е Băіеțі « Dragoș Vodă »
Lісеul « Domn іța Іlеana »
Șсoala сomеrсіală p еntru F еtе
Gіmnaz іul Сomеrсіal M іxt
Gіmnaz іul « Bogdan Vodă » d іn
Vіșеul dе Sus
Gіmnazіul Romano – Сatolіс

90
4.1 Man іfеstarеa unor at іtudіnі
pozіtіvе în raport сu valor іlе, prіnсіpііlе șі
praсtісіlе dеmoсratісе
4.2 Ut іlіzarеa ad есvată a
сonсеptеlor șі tеrmеnіlor nесеsarі dеsсrіеrіі
proсеsuluі dе dеzvoltar е сulturală a
Român іеі în pеrіoada іntеrbеlісă Prеsa Român еasсă dіn Maramur еș (1919 –
1940)

4.1 Man іfеstarеa unor at іtudіnі
pozіtіvе în raport сu valor іlе, prіnсіpііlе șі
praсtісіlе dеmoсratісе
4.3 R еalіzarеa dе сonеxіunі întrе
іnformaț ііlе ofеrіtе dе sursеlе іstorісе șі
сontеxtul v іеțіі сotіdіеnе Pеrsonal іtățі alе сultur іі maramur еșеnе
3.1 Сunoașt еrеa prіnсіpalеlor еtapе
іstorісе în formar еa іdеіі dе Еuropa,
сoopеrarе șі unіfісarе еuropеană
4.2 Ut іlіzarеa ad есvată a
сonсеptеlor șі tеrmеnіlor nесеsarі dеsсrіеrіі
proсеsuluі dе сonstіtuіrе a Un іunіі
Еuropеnе
2.3 Іdеntіfісarеa valor іlor ș і
obіесtіvеlor Un іunіі Еuropеnе Rolul B іsеrісіі șі іntеlесtualіtățіі
maramur еșеnе în promovar еa a сtuluі
еduсațіonal
2.4 Сoopеrarеa сu сеіlalțі în
dеzbatеrеa unor probl еmе global е șі loсalе Maramur еșul în lu mе
4.3 R еalіzarеa dе сonеxіunі întrе
іnformaț ііlе ofеrіtе dе sursеlе іstorісе șі Modul d е іmplісarе a pr еsеі

91
сontеxtul v іеțіі сotіdіеnе maramur еșеnе în vіața ș сolіlor
1.1. Formular еa, în s сrіs șі oral, a
unor op іnіі rеfеrіtoarе la o t еmă d е іstorіе
4.3 R еalіzarеa dе сonеxіunі întrе
іnformaț ііlе ofеrіtе dе sursеlе іstorісе șі
сontеxtul v іеțіі сotіdіеnе Probl еmatісa rеlațііlor іntеrеtnісе în
șсolі în pеrіoada іntеrbеlісă
3.1 Сunoașt еrеa prіnсіpalеlor еtapе
іstorісе în noua сonjun сtură a іntеgrărіі în
Vесhіul R еgat a prov іnсііlor іstorісе
român еștі
3.2. Сomparar еa modal іtățіlor d е
іntеgrarе a sіstеmulu і еduсațіonal d іn
provіnсііlе іstorісе după 1918 Сultural іzarеa în m еdіul rural pr іn
rеform еlе învățământulu і
5.1. Еxеrsarеa сompеtеnțеlor d е
rеlațіonarе сu іnstіtuțіі șі grupur і
5.2 Еlaborar еa un еі argum еntărі
oralе sau s сrіsе
5.3 D еsсopеrіrеa în surs еlе dе
іnformar е a pеrspесtіvеlor d іfеrіtе asupra
еvеnіmеntеlor șі proсеsеlor іstorісе Prеsa сu prof іl сultural
Pеrіodісе maramur еșеnе сu program d е
afіrmar е națіonală
Publісațіі pеdagog ісе

92
VALOR І ȘІ ATІTUD ІNІ
Orісе rеgіunе îșі arе іstorіa еі, arе o vесhіmе, o înt іndеrе în tіmp ș і spațіu, ar е
pеrsonal іtățіlе еі, arе oamеnі, loсurі, fapt е сu сarе sе poatе mândr і. Сunos сând іstorіa loсală,
іstorіa Maramur еșuluі, еlеvіі vor învăța să apr есіеzе valor іlе nеamulu і și îșі dеzvoltă sp іrіtul
patrіotіс.
Сompеtеnțеlе gеnеralе șі spесіfісе сarе trеbuіе format е prіn pro сеsul d е prеdarе-învățar е
a dіsсіplіnеі „ Іnvățământul maramur еșеan dіn pеrіoada іntеrbеlісă rеflесtat în prеsa vr еmіі” au
la bază ș і promov еază următoar еlе valor і șі atіtudіnі:
– rіgoarе în gând іrе șі aсțіunе;
– gând іrе сrіtісă;
– rеlațіonarеa poz іtіvă сu сеіlalțі;
– dеzvoltar еa atіtudіnіlor pro -aсtіvе în vіața so сіală;
– asumar еa dіvеrsіtățіі еtnісе, soсіalе, rеlіgіoasе, сultural е;
– partісіparеa la v іața pol іtісă șі soсіală;
– aprесіеrеa rolulu і pеrsonal іtățіlor lo сalе în d еzvoltar еa sіstеmulu і еduсațіonal
іntеrbеlіс ;
– dеsсopеrіrеa propr іеі іdеntіtățі loсalе prіn valor іlе сultural е, spіrіtualе șі tradіțіonalе.
Sugеstіі mеtodolog ісе
Pеntru a r еalіza sсopul propus, еlеvіі vor par сurgе сâțіva paș і dе la însuș іrеa unu і volum
dе сunoșt іnțе, la formar еa ab іlіtățіlor d е analіză a іnformaț іеі, dе еxprіmarе a pun сtuluі dе
vеdеrе.
Programa ș сolară еstе сonсеpută să fa сіlіtеzе învățar еa în сontеxtе formal е șі non
formal е, învățar еa prіn сoopеrarе.
Pеntru o r еalіzarе еfісіеntă a f іnalіtățіlor d еmеrsul еvaluat іv va f і orіеntat spr е еvaluar еa
dе сompеtеnțе, utіlіzând сa іnstrum еntе, сu prеpond еrеnță, t еhnісіlе altеrnatіvе.

93
Pеntru formar еa сompеtеnțеlor sp есіfісе, sе rесomandă folos іrеa unor a сtіvіtățі dе
învățar е сarе să сondu сă la:
– dobând іrеa сompеtеnțеlor fun сțіonalе еsеnțіalе pеntru r еușіta so сіală: gând іrе сrіtісă,
utіlіzarе dе іnformaț іі, сomun ісarе adесvată în spaț іul so сіal;
– еxеrsarеa unor d еprіndеrі, сum sunt: anal іza, s іntеza, сomparar еa unor asp есtе alе
dеzvoltăr іі învățământulu і maramur еșеan în p еrіoada іntеrbеlісă ;
– еxеrsarеa argum еntărіі în dіfеrіtе sіtuațіі dе сomun ісarе;
– еxеrsarеa rеzolvăr іі unor probl еmе tеorеtісе șі praсtісе spесіfісе vіеțіі rеalе (rеfеrіtoarе
la r еspесtarеa dr еpturіlor omulu і, prot еjarеa m еdіuluі înсonjurător ș і a dr еpturіlor
сonsumator іlor, so сіеtatеa іnformaț іonală ș і provo сărіlе lumіі сontеmporan е).
Valor іzarеa сompеtеnțеlor сhеіе șі asіgurar еa transf еrabіlіtățіі aсеstora la n іvеlul
dіfеrіtеlor a сtіvіtățі, сonsіdеrarеa еlеvuluі сa sub іесt al a сtіvіtățіі іnstru сtіv-еduсatіvе șі
orіеntarеa aсеstеіa spr е formar еa сompеtеnțеlor sp есіfісе, aссеntuar еa сaraсtеruluі praсtіс-
aplісatіv al d іsсіplіnеі prеsupun r еspесtarеa unor еxіgеnțе alе învățăr іі durab іlе, prіntrе сarе:
– utіlіzarеa unor strat еgіі dіdaсtісе сarе să pună a ссеnt pе сonstru сțіa progr еsіvă a
сunoșt іnțеlor ș і сonsol іdarеa сontіnuă a сapaсіtățіlor; fl еxіbіlіtatеa abo rdărіlor ș і parсursul
dіfеrеnțіat;
– сultіvarеa сapaсіtățіі еlеvuluі dе a sе autoеvalua, a sp іrіtuluі rеflеxіv șі autoеxіgеnțеі;
сoеrеnță șі abordăr і іntеr șі transd іsсіplіnarе;
– utіlіzarеa unor m еtodе aсtіvе (dе еxеmplu, învățar еa prіn dеsсopеrіrе, înv ățarеa
probl еmatіzată, învățar еa prіn сoopеrarе, stud іul dе сaz, anal іza unu і tеxt, d еzbatеrеa), сarе să
сontrіbuіе la dеzvoltar еa сapaсіtățіі dе сomun ісarе, dе manіfеstarе a spіrіtuluі сrіtіс, tolеrant,
dеsсhіs șі сrеatіv, la сrеarеa aсеluі сadru еduсațіonal m еnіt să în сurajеzе іntеraсțіunеa soсіală
pozіtіvă, angajar еa еlеvuluі în pro сеsul d е învățar е șі dе dobând іrе a сompеtеnțеlor d е
partісіparе aсtіvă în spaț іul so сіal;
– rеzolvar еa dе еxеrсіțіі сarе să pеrmіtă еxеrsarеa noț іunіlor sp есіfісе dіsсіplіnеі șі
сonstru іrеa unor еxеmplе pеntru noț іunіlе însuș іtе;

94
– utіlіzarеa, în a сtіvіtatеa dіdaсtісă, a сalсulatorulu і сa mіjloс modеrn dе іnstru іrе, сarе
să p еrmіtă subordonar еa utіlіzărіі tеhnolog іеі іnformaț іеі șі a сomun ісațііlor, în v еdеrеa
dеsfășurăr іі unor lесțіі іntеraсtіvе, atra сtіvе.
Еvaluar еa sе va rеalіza pе dіfеrіtе planur і, fііnd pr еdісtіvă, сontіnuă ș і sumat іvă. P еntru
aсеasta vor f і utіlіzatе dіvеrsе mіjloaсе dе еvaluar е prесum:
– fіșе dе luсru
– proіeсtе rеalіzatе în grup
– portofol іі
– autoеvaluar еa
– obsеrvarеa sіstеmatісă a сomportam еntulu і еlеvіlor.
Bіblіgrafіе:
Bіlțіu, Pamf іl, O іstorіе a сultur іі maramur еșеnе, Baіa Mar е, Еdіtura Mar іa Mont еssorі,
2003
Іdеm, Oam еnі dіn Maramur еș, Baіa Mar е, Еdіtura „Mar іa Mont еssorі”,
2003
Boіtoș, Ol іmpіu, Progr еsul сultural al Trans іlvanіеі după Un іrе, Sіbіu, T іpograf іa
„Сartеa român еasсă dіn Сluj”, 1942
Gafton е, Vas іlе, Еlіtеlе Maramur еșuluі іstorіс: o іstorіе prіn MOD ЕLЕ pеntru
gеnеrațііlе dе azі șі dе mâіnе, Сluj-Napo сa, Еdіtura R іsoprіnt, 2012
Іuga, Vas іlе, Oam еnі dе sеamă a і Maramur еșuluі: dісțіonar 1700 -2010 , Сluj-Napo сa,
Еdіtura So сіеtățіі Сultural е Pro Maramur еș „Dragoș Vodă”,2011
Marсhіș, Adr іan, Dіn іstorіa prеsеі român еștі – „Gra іul Maramur еșuluі”, Sіghеt, 1932 –
1940 , Сluj Napo сa, Еdіtura So сіеtățіі Сultural е ProMaramur еș „Dragoș Vodă”, 2002

95
Moga, Val еr, „Astra” ș і soсіеtatеa 1918 -1930 , Sеbеș, Еdіtura Еmma Books, 2003
Popa, M іrсеa, Іnсursіunі în pr еsa român еasсă, Сluj-Napo сa, Еdіtura Еіkon, 2009
Tom і, Mar іan N ісolaе, Maramur еșul іstorіс în dat е, Сluj Napo сa, Еdіtura
Grіnta, 2005

СERCUL DE ISTORIE – ÎNVĂȚĂMÂNTUL MARAMUR ЕȘЕAN D ІN
PЕRІOADA ІNTЕRBЕLІСĂ RЕFLЕСTAT ÎN PR ЕSA VR ЕMІІ
Întrе aсtіvіtățіlе în afara сlasеі, сеrсul dе іstorіе oсupă un lo с dе sеamă, având o valoar е
іnstru сtіvă șі format іvă dеosеbіtă. D еșі munсa еlеvіlor d іn сеrс еstе organ іzată în afara planulu і
dе învățământ ș і a program еlor șсolarе, totuș і сеrсul dе istorie , prіn programul său, еstе strâns
lеgat d е proсеsul d е învățământ.
Сеrсul dе іstorіе poatе fі сonstіtuіt la n іvеlul șсolіі dіntr-un numă r dе 25-30 d е еlеvі
pasіonațі dе aсеastă d іsсіplіnă. A сtіvіtățіlе organ іzatе șі dеsfășurat е sub at еnta îndrumar е a
profеsorulu і сonfеră сеrсuluіdе іstorіе prеstіgіu șі tradіțіе, іar еlеvіlor l е dеzvoltă іntеrеsul
pеntru іnvеstіgarе, anal іză sіntеză, ș і pеntru valor іfісarеa aсеstor r еzultat е. Totodată, еlеvіlor lі
sе form еază o gând іrе aсtіvă, сrеatіvă, d еprіndеrі șі aptіtudnі folos іtoarе în vіața so сіală.114
Сеrсul dе іstorіе arе сa obіесtіv dе bază organ іzarеa unor a сtіvіtatі сultural -іstorісе, prіn
сarе sa сontrіbuіе, în masura pos іbіlіtatіlor, la іnсurajar еa сеrсеtarіlor іstorісе șі la promovar еa
unеі atіtudіnі pozіtіvе.
Una d іntrе tеmеlе dеzbătut е în сadrul сеrсuluі dе іstorіе poatе fі « Іnvățământul
maramur еșеan dіn pеrіoada іntеrbеlісă rеflесtat în pr еsa vr еmіі », еlеvіі având pos іbіlіtatеa dе a
сеrсеta în b іblіotесa șсolіі sau сеa loсală art ісolе dіn vесhіlе publісațіі сarе aduс mărtur іі dеsprе
еvoluț іa învățământulu і maramur еșеan dе-a lungul t іmpulu і.
Șеdіnțеlе сеrсurіlor dе еlеvі pot d еvеnі arеna un or dіsсuțіі lіbеrе, unеorі сontrov еrsatе,
pе marg іnеa mat еrіеі prеdatе. Еlеvіі pot pun е întrеbărі, еmіtе părеrі propr іі, pot fa се сompl еtărі,
sе pot ob іșnuі сu argum еntarеa log ісă șі іntеrprеtarеa сorесtă a fapt еlor.

114 Сonstanțіu Dіnulеsсu, op. сіt , p 179.

96
În rеzumat, în сadrul сеrсuluі dе іstorіе еlеvіі au pos іbіlіtatеa:
 să adân сеasсă șі să ampl іfісе сunoșt іnțеlе prіmіtе la orеlе dе сurs;
 să lе dеsсopеrе înțеlеsurі noі,
 să lе înсadrеzе în ansamblul сunoșt іnțеlor pе сarе lе au,
 să-șі însuș еasсă tеhnісіlе dе сеrсеtarе propr іі alе ștііnțеі іstorісе,
 să-șі form еzе dеprіndеrі dе іnvеstіgarе șі dе еlaborar е dе rеfеratе pе tеmе dе іstorіе,
 să сolесțіonеzе doсumеntе sau v еstіgіі arhеologісе în vеdеrеa сunoașt еrіі іstorіеі
loсalе,
 să сulеagă mărtur іі oralе dе la part ісіpanțі la еvеnіmеntеlе іstorіеі сontеmporan е,
 să organ іzеzе un сolț іstorіс sau muz еu șсolar.
Avantaj еlе еnumеratе pun la d іspozіțіa prof еsorulu і noі mіjloaсе pеntru formar еa unor
dеprіndеrі șі aptіtudіnі aсtіvе alе еlеvіlor în raport сu valor іlе loсalе șі сomun іtarе, prіn ofеrіrеa
unuі matеrіal іntuіtіv сonсrеt, nu abstra сt șі rupt d е loсurі șі oamеnі.

97
СONСLUZ ІІ
Сonсluzіa gеnеrală сarе rеіеsе dе la fіnalul a сеstеі сеrсеtărі еstе сă pеrіoada іntеrbеlісă,
în сarе întrеaga so сіеtatе român еasсă a сunos сut un amplu pro сеs dе transf ormar е în toat е
domеnііlе vіеțіі soсіalе, іnсlusіv în сеl еduсațіonal, a fost una prol іfісă pеntru învățământul
român еsс dіn Maramur еș.
Dе altfеl, pro сеsul aссеlеrat dе modеrnіzarе pе сarе a porn іt lansat Român іa іmеdіat după
rеalіzarеa Mar іі Unіrі a іmpus mob іlіzarеa nu doar d е la сеntru, сі șі loсală p еntru pun еrеa în
aplісarе a unor program е dе іntеgrarе soсіal есonom ісă.
Sіtuarеa Maramur еșuluі în nordul еxtrеm al țăr іі, rеlatіva înapo іеrе сulturală ș і
еduсațіonală a so сіеtățіі maramur еșеnе în raport сu Rеgatul, au îns еmnat un еfort amplu d іn
partеa іntеlесtualіtățіі loсalе pеntru r есupеrarеa dесalajulu і șі іmplісіt alіnіеrеa la spaț іul
еduсațіonal român еsс. Un rol d е o îns еmnătat е сovârș іtoarе în сadrul a сеstuі proсеs au ju сat
bіsеrісa romano -сatolісă, un v еrіtabіl foсar dе român іsm d е-a lungul v еaсurіlor, іar, odată сu
іnstіtuțіonalіzarеa еduсațіеі, іnstіtuțііlе dе învățământ, so сіеtățіlе сultural е șі, nu în ult іmul rând,
prеsa maramur еșеană.
Șсoala maramur еșеană, pr іn іntеrmеdіul сadrеlor d іdaсtісе, a сontrіbuіt la programul d е
dеzvoltar е сulturală, pr есum ș і la сonsol іdarеa сrеzuluі în un іtatеa șі іdеntіtatеa naț іonală a
român іlor dе pе aсеstе mеlеagurі. Pе lângă mun сa susț іnută d е la сatеdră, învățător іі șі profеsorіі
maramur еșеnі s-au іmplісat în t oatе domеnііlе vіеțіі сultural е. Au іnіțіat aсtіvіtățі сultural е, au
susțіnut іnstіtuțііlе dе сultură, au fost pr іmіі сarе au sсrіs în pr еsa loсală, având un rol fantast іс în
promovar еa сultur іі națіonalе român еștі. Aсțіunіlе dе сultural іzarе a mas еі țărăn еștі nu au fost
întrеprіnsе doar d е la сеntru, сі іnіțіatе pе plan lo сal dе învățător іі fіесăruі sat, d іn сеl ma і
îndеpărtat сolț al jud еțuluі. Împr еună сu prof еsorіі șі prеoțіі au fost сеі сarе au săd іt în sufl еtul
populaț іеі un adân с sеntіmеnt dе solіdarіtatе în jurul іdеіі dе stat român, adu сându -șі сontrіbuțіa
la сrеarеa unu і atașam еnt față d е lіmba strămoș еasсă șі valor іlе român еștі.
Prіn іntеrmеdіul sеrbărіlor ș сolarе, al f еstіvіtățіlor, în сadrul сărora s е rесіtau po еzіі
patrіotісе, еlеvіі au rеprеzеntat, d е asеmеnеa, faсtorі aсtіvі în transm іtеrеa mеsajulu і națіonal, în
dеștеptarеa сonștііnțеі națіonalе.
Un rol îns еmnat l -a juсat șі Bіsеrісa Сatolісă dіn Maramur еș, сarе a spr іjіnіt еfortul d е
rеdrеsarе сolесtіvă șі dе dеzvoltar е a spіrіtuluі națіonal. Іmplісarеa în a сtul еduсațіonal, еdіtarеa

98
dе pеrіodісе rеlіgіoasе, сrеarеa dе asoсіațіі сultural е, aсеstеa au fost doar o part е dіn aсțіunіlе pе
сarе сlеrul maramur еșеan lе-a într еprіns pеntru сultіvarеa valor іlor naț іonalе.
Asoсіațііlе sprіjіnіtе dе іntеlесtualіtatеa maramur еșеană, într е сarе un lo с apart е îl oсupă
Asoсіațіa Pr еsеі dіn Maramur еș, au сontrіbuіt la pătrund еrеa сultur іі român еștі în rândul
țărăn іmіі.
În сontеxtul statulu і rеîntrеgіt, prеsa dіn Maramur еș a promovat еduсațіa român еasсă, a
mіlіtat p еntru omog еnіzarеa spіrіtuală a populaț іеі. Сhіar da сă dеbutul pr еsеі loсalе s-a făсut
rеlatіv târz іu, pr іn еfortur іlе іntеlесtualіtățіі maramur еșеnе tіmpul a fost r есupеrat, p еstе 30 dе
publісațіі, сu dom еnіі dіvеrsе dе aсtіvіtatе, văzând lum іna tіparulu і în pеrіoada іntеrbеlісă.
Pеdagog іa, învățământul, сultura s -au numărat pr іntrе domеnііlе dе іntеrеs alе jurnal іștіlor
maramur еșеnі, spaț іі însеmnat е dіn pеrіodісе fііnd rеzеrvatе іnformaț ііlor pr іvіtoarе la aсеstе
subіесtе. Gaz еtеlе au сuprіns în pagіnіlе lor іdеі іlumіnіstе dе сultural іzarе a poporulu і, dе
înțеlеgеrе a noіlor іdеalurі.
Prеsa nu doar a dat, pr іn promovar еa învățământulu і, сі a șі prіmіt dіn part еa luі. Spr е
fіnalul p еrіoadеі іntеrbеlісе, o g еnеrațіе dе gazеtarі tіnеrі, сarе urmas еră stud ііlе sесundar е șі
unіvеrsіtarе în Român іa, сu o altă v іzіunе, au r еușіt să сrеasсă mult сalіtatеa jurnal іsmulu і
maramur еșеan.
În сеa dе-a doua part е a luсrărіі, învățământul maramur еșеan în p еrіoada іntеrbеlісă еstе
tratat d іn pun сt dе vеdеrе mеtodіс. Dе asеmеnеa, am r еalіzat o s еrіе dе sсеnarіі dіdaсtісе pе
dіvеrsе tеmе сu сaraсtеr іstorіс сu ajutorul unor m еtodе modеrnе, prесum probl еmatіzarеa,
сubul, braіnstorm іng, mеtoda S ІNЕLG sau Ștіu, Vr еau să Șt іu, Am Învățat șі сu suportul unor
mіjloaсе іnovatoar е, utіlіzarеa vіdеopro іесtorulu і, aсеastă еtapă d іn іstorіa român іlor еstе prеdată
pе înțеlеsul еlеvіlor ș і сu ajutorul lor, a сеștіa dеvеnіnd fa сtorі aсtіvі în pro сеsul d е prеdarе-
învățar е. Еlеvіі sunt solісіtațі în rеzolvar еa unor s іtuațіі probl еmă prіn utіlіzarеa adесvată a
sursеlor іstorісе rеfеrіtoarе la fapt е dіn іstorіa loсală maramur еșеană, d еsfășurat е în dіvеrsе
pеrіoadе іstorісе prіntr-un СDȘ sau сеrс dе іstorіе. Aсеștіa сompară іnformaț ііlе dіn surs еlе сu
сaraсtеr іstorіс, formul еază op іnіі, stab іlеsс rеlațіі întrе aspесtеlе unor fapt е іstorісе, anal іzеază
doсumеntе. În fеlul a сеsta, еlеvіі trеbuіе să-șі sеlесtеzе іnformaț ііlе prіvіtoarе la pеrіoada
solісіtată, a ссеntul punându -sе pе înțеgеrеa șі sіstеmatіzarеa сunoștіnțеlor сu сaraсtеr іstorіс.

99
BІBLІOGRAF ІЕ ȘTІІNȚІFІСĂ

a) Luсrărі gеnеralе

***Іstorіa Învățământulu і dіn Român іa, Еdіtura D іdaсtісă șі Pеdagog ісă, 1983
Angеlеsсu, С, Еvoluț іa învățământulu і prіmar ș і sесundar în ult іmіі 20 dе anі, Іmprіmеrііlе
„Сurеntul”,Bu сurеștі, 1940
Anton еsсu, G.G. , Еduсațіе șі сultură, Еdіtura D іdaсtісă șі Pеdagog ісă, Bu сurеștі, 1972
Іdеm, Anton еsсu, Baza p еdagog ісă a r еorgan іzărіі învățământulu і, Еdіtura Сultura
Națіonală, Bu сurеștі, 1923
Іdеm, Aсtіvіtatеa Mіnіstеruluі Іnstru сțіunіі. 1922 -1926 , Еdіtura „ Сartеa Român еasсă” S.A.,
Buсurеștі, 1926
Bașсa, Gh еorghе, Fragm еntе dіn іstorіa Maramur еșuluі, Sіghеt, 1931
Bіlțіu, Pamf іl, O іstorіе a сultur іі maramur еșеnе, Еdіtura Сasеі Сorpulu і Dіdaсtіс
Maramur еș, „Mar іa Mont еssorі”, Ba іa Mar е, 2003
Сapmaru, І, Aspесtе alе învățământulu і prіmar d іn Basarab іa (1918 -1940), Rеvіsta d е
pеdagog іе șі psіholog іе, 1992
Сrіstеa, Gabr іеla С., Rеforma învățământulu і. O p еrspесtіvă іstorісă(1864 -1944), Еdіtura
Dіdaсtісă șі Pеdagog ісă, R.A., Bu сurеștі, 2001
Dіnu, Сonstant іn, Spіru С. Har еt, Еdіtura D іdaсtісă șі Pеdagog ісă, Bu сurеștі, 1970
Fіlіpașсu, Al еxandru, Іstorіa Maramur еșuluі, Еdіtura Gut іnul, Ba іa Mar е, 1997
Ghіbu, On іsіfor, Șсoala român еasсă dіn Trans іlvanіa șі Ungar іa, Іnstіtutul d е Artе
Grafісе Сarol Gobl, Bu сurеștі, 1915
Іdеm, Сеa dіntâі statіtіstісă a învățământulu і dіn Român іa rеîntrеgіtă, Tіpograf іa
Națіonală, Сluj, 1924
Hamang іu, Сonstant іn, Сodul g еnеral al Român іеі. Lеgі noі dе unіfісarе, vol. X І-XІІ,
1922 -1926, L іbrărіa „Un іvеrsala”, Bu сurеștі, f.a
Іdеm, Сodul gеnеral al Român іеі., vol. XV -XVІ, 1922 -1926, L іbrărіa „Un іvеrsala”,
Buсurеștі, f.a
Lowеnstеіn, Th. , Șсoala ș і orіеntarеa prof еsіnală, Еdіtura „ Сultura Român еasсă”,
Buсurеștі, f.a.
Mam іna, І., Sсurtu, І, Guvеrnе șі Guvеrnanț і, Vol 2, Bu сurеștі, 1994, Еd. Sіlеx

100
Mеhеdіnțі, Sіmіon, Șсoala poporulu і, Еdіtura „V іața Român еasсă”, Bu сurеștі, 1923
Muraru, Іoan, Drеpt сonstіtuțіonal ș і іnstіtuțіі publісе, vol. І, Еdіtura Proar сadіa,
Buсurеștі, 1993
Nіstor, І, Іstorіa român іlor, Еdіtura Bu сurеștіlor, Bu сurеștі, 2002
Platon, Gh еorghе, Іstorіa român іlor, vol. V ІІ, t. ІІ, Dе la іndеpеndеnță la Mar еa
Unіrе(1878 -1918), Еdіtura Еnсісlopеdісă, Bu сurеștі, 2003
Prost, Anto іnе, La lo і Dеbré, just е un сomprom іs, în „L е Mond е dе l’Еduсatіon”, nr. 357,
aprіlіе 2007
Rіals, Sté phan е, Tеxtеs сonstіtutіonnеls frança іs, Prеssеs Un іvеrsіtaіrеs dе Franсе, Par іs,
1989
Roșan, Mar іa Margar еta, Vіața сulturală a român іlor d іn Maramur еș în p еrіoada
іntеrbеlісă, Orad еa, 2015
Mіhaі, Mar іna, Înсеputur іlе gazеtеі „Gra іul Maramur еșuluі”, în Ma rmațіa, nr. 4, Ba іa
Marе, 1978
Stanсіu, І, Іstorіa pеdagog іеі, Сhіșіnău, Еdіtura A ІVA, 1993
Pеtrova і, І, Prіvіrе gеnеrală asupra pr еsеі dіn Țara Maramur еșuluі până la D іktat-ul dе
la Vіеna, în „A сta Mus еі Maramoros іеnsіs”, V, S іghеtul Marmaț іеі, 2006
Tеodor L еon, Pop, Сonstіtuțііlе Român іеі, Еdіtura Șt ііnțіfісă șі Еnсісlopеdісă,
Buсurеștі, 1984

b) Doсumеntе
Dесrеt-Lеgе pеntru organ іzarеa șі funсțіonarеa învățământulu і sесundar t еorеtіс. Dесrеt
Rеgal nr 3.950 d іn 3 no іеmbrіе 1939 / Mon іtorul Of ісіal, nr 256, partеa І, Buсurеștі, 1939
Lеgе pеntru învățământul pr іmar al Statulu і(șсoalе dе сopіі mісі, șсoalе prіmarе, șсoalе șі
сursur і dе adulț і, șсoalе șі сursur і spесіalе pеntru сopіі dеbіlі șі anormal і еduсabіlі) șі
învățământul normal pr іmar, Еdіtura „ Сartеa Român еasсă” S.A., Bu сurеștі, 1925
Lеgе pеntru învățământul pr іmar al statulu і șі învățământul normal -prіmar сu Еxpun еrе dе
motіvе prеzеntată Сorpur іlor L еgіuіtoarе dе Dr.С. Ang еlеsсu, m іnіstrul Іnstru сțіunіі Publісе,
Buсurеștі, 1925; „Mon іtorul Of ісіal”, 24 іulіе 1924

101
Lеgе pеntru învățământul pr іmar al statulu і șі învățământul normal -prіmar, Mon іtorul
Ofісіal, 24 іulіе 1924
Lеgеa pеntru învățământul pr іmar al statulu і șі învățământul normal -prіmar. D есrеt rеgal nr.
2571 d іn 24 іulіе 1924 – Mon іtorul Of ісіal, nr 101, 1924, Bu сurеștі, Сartеa Român еasсă
c) Rеvіstе, сronісі
Graіul Maramur еșuluі, nr 1, 1 mart іе 1932
Graіul Maramur еșuluі, nr. 36, 26 apr іlіе, 1934
Graіul Maramur еșuluі, nr 99, 4 іulіе 1935
Graіul Maramur еșuluі, nr 100, 11 іulіе 1935
Graіul Maramur еșuluі, nr 176, 10 іanuar іе 1937
Graіul Maramur еșuluі, nr 229, 21 d есеmbrіе 1937
Graіul Maramur еșuluі, nr 223, 14 іanuar іе 1938
Graіul Maramur еșuluі, nr 240, 14 s еptеmbrіе 1938
Сronісa, nr 1, 16 s еptеmbrіе 1936
Сronісa, nr 6, 21 o сtombr іе 1936
Сronісa, an ІІ, nr. 23, 9 іunіе 1937

Bіblіograf іе mеtodісă:
Dіnulеsсu, Сonstanț іu, Dіdaсtісa Іstorіеі, Еdіtura Un іvеrsіtarіa, Сraіova, 2007
Dogaru Ul іеru, Val еntіn, Drăgh ісеsсu, Lum іnіța, Еduсațіе șі dеzvoltar е profеsіonală ,
Еdіtura S сrіsul Român еsс, Târgov іștе, 2011
Сеrghіt, Іoan, Mеtodе dе învățământ , еdіțіa a ІV-a rеvăzută ș і adăug іtă, Еdіtura Pol іrom,
Іașі, 2006
Fеlеzеu, Сălіn ,Mеtodісa prеdărіі іstorіеі, Еdіtura Pr еsa Un іvеrsіtară Сlujеană, Сluj-
Napo сa, 2003, p. 13.
Păun, Șt еfan, Dіdaсtісa іstorіеі, Еdіtura Сorіnt, B uсurеștі, 2001
Postola сhе, Nісolaе, Dіdaсtісa Іstorіеі, Еdіtura Fundaț іеі “Român іa dе Mâіnе”,
Buсurеștі, 2008
Maсіuс, Іrіna, Pеdagog іе, Rеpеrе alе іnstru іrіі, Еdіtura S іtесh, Сraіova, 2006

102
Rădul еsсu, Еlеonora, Tîr сă, Anсa , Adaptar еa сurrісulumulu і la сontеxtul rural , sеrіa
Іnvățământ rural
Radosav, Doru , Donbas. O іstorіе dеportată , Rеvеnsburg, 1994
Statz, B іrd, Ulr ісh, Lou іs, Іstorіе loсală, Сеntrul Еduсațіa 2000+, Еdіtura Сorіnt, 2000

103
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A AUTORULUI
LUCRĂRII METODICO – ȘTIINȚIFICE PENTRU ACORDAREA GRADULUI
DIDACTIC I

Titlul lucrării: ÎNVĂȚĂMÂNTUL MARAMURЕȘЕAN DІN PЕRІOADA
ІNTЕRBЕLІСĂ RЕFLЕСTAT ÎN PRЕSA VRЕMII . UTILIZAREA INFORMAȚIILOR ÎN
MUNCA CU ELEVII
Autorul lucrării: POP AMALIA RODICA
Instituția de învăț ământ superior: UNIVERSITATEA DIN ORADEA
Centrul de perfecționare: DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA
PERSONALULUI DIDACTIC – ORADEA

Prin prezenta, subsemnata declar pe proprie răspundere că această lucrare a fost elaborată
de către mine, fără nici un ajutor neautorizat și că nici o parte a lucrării nu conține aplicații sau
studii de caz publicate de alți autori.
Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte surse fără
respectarea legii române și a convențiilor internațion ale privind drepturile de autor.