Specializarea : Învățători [608450]

1
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Specializarea : Învățători

LUCRARE METODICO – ȘTIINȚIFICĂ PENTRU
ACORDAREA GRADULUI DIDACTIC I

Coordonator științific:
Lector univ. dr. : CERCEL RENATA

Autor : prof. înv. primar. DUCA MIOARA -DIANA
Unitatea de învățământ : ȘCOALA PRIMARĂ NR. 5
Localitatea : DIJIR
Județul : BIHOR

-Oradea 2018 –

2

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Specializarea : Învățători

MODALITĂȚI DE ORGANIZARE EFICIENTĂ A
ACTIVITĂȚII ÎN CONDIȚIILE PREDĂRII
SIMULTANE

Coordonator științific:
Lector univ. dr. : CERCEL RENATA

Autor : prof. înv. primar. DUCA MIOARA -DIANA
Unitatea de învățământ : ȘCOALA PRIMARĂ NR. 5
Localitatea : DIJIR
Județul : BIHOR

-Oradea 2018 –

3
CUPRINS

Argument …………………………………………………………………………………. …….. …………. 5
CAPITOLUL I : Condițiile determinante, factorii implicați și reușita școlară în
contextul învățământului simultan
1.1.Specificul activității simultane ……………………………………………………… ……………. 7
1.2. Demersul didactic optim în condiții simultane ………………………………………. ……… 10
1.3. Exerciții de socializare a elevilor din clasă simultană …………………………………. ….. 11
1.4. Importanța cunoașterii elevilor ……………….. ………………………………………….. …… 13
1.5. Implicații psiho -pedagogice ale reușitei școlare……………………………………………. …… 15
CAPITOLUL II: Preocupări și rezultate în activitatea de predare la clase
simultane și modele practice
2.1.Modele practice de organizare a activității școlare în condițiile predării simultane …. 17
2.1.1 . Gruparea claselor ……………………………………………………………………. … 17
2.1.2 . Alcătuirea orarului …………………………………………………………………. …. 18
2.1.3. Organizarea sălii de clasă ………………….. ………………………………….. ……. 20
2.2.Planificare a activității didactice ……………………………………………………………. …… 20
2.3.Proiectarea lecției ………………………………………………………………………………. ….. 21
2.4.Organizarea și desfășura rea activității independente a elevilor în condițiile predării
simultane…………………………………………………………………………………………… ……… 22
2.4.1 . Importanța activității independente………… ……………………………….. …….. 23
2.4.2.Organizarea activității independente …………………………………………. ……. 24
2.4.3. Cerințele activității independente ……………………………………. ……….. …… 25
2.4.4. Forme de activitate independentă ……………………………………………… ….. 26
2.4.5.Controlul și evaluarea activității independente ……………………….. …………. 32
2.5. Activitatea frontală cu clasa în cadrul învățământului simultan ……………….. ………… 35
2.6. Alternarea muncii directe cu activitatea independentă în cadrul lecției unitare ………. 37
CAPITOLUL III: Metodologia cercetării
3.1. Ipoteza cercetării …………………………………………………………………………… ……… 40
3.2. Obiectivele cercetării ……………………………………………………………………… ……… 40
3.3. Eșantionul cercetă rii ………………………………………………………………………. ……… 40

4
3.4. Metodele de cercetare …………………………………………………………………….. ………. 41
3.4.1. Observația …. …………………………………………………………………. …….. 41
3.4.2. Metoda analizei produselor activității elevilor …………………………. …….. 42
3.4.3. Experimentul psihopedagogic ……. ……………………………………….. …… 43
3.4.4.Testele docimologice …………………………………………………… ………….. 43
3.5.Desfășurarea cercetării ……………………………………………. …………………… ………… 43
3.5.1.Etapa constatativă ………………………………………………………….. ………. 44
3.5.2. Etapa experimentului formativ …………………………………….. …………… 51
3.5.3 Etapa de control ……………………………………………………………….. …… 61
3.6. Rezultatele cercetării …………………………………………………………………………. …. 69
CAPITOLUL IV: Concluzii și recomandări …………………………………………………… … 73
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………. …. 77
ANEXE ………. …………………………………………………………………………………………………. …. 80

5
Argument
„ … nu există un singur mod în care elevii învață și cu atât mai puțin nu
există un singur mod în care aceștia să fie învățați.”
Ioan Cerghit
Începutul de drum pentru școlarii de azi înseamnă și începutul de drum al viitoarei
societăți, care se dezvoltă o dată cu ei. De aceea, educația reclamă o preocupare deosebită
din partea tuturor factorilor implicați în această fundamentală misiune, pentru
concentrarea și corelarea resurselor umane în direcția elaborării cadrului pedagogic optim,
astfel încât, formarea școlar ilor de azi să prefigureze cerințele viitoarelor decenii.
Copilăria reprezintă e tapa de viață în care se țes structurile de profunzime ale
personalității. Referitor întreaga la copilărie, N. Wallon sublinia: „ … în viața individului,
copilăria reprezin tă o valoare funcțională, fiind o perioadă în care se termină realizarea
tipului speciei.” La această amplă construcție contribuie ansamblul influențelor exercitate
atât de familie cât și de instituția școlară. Ideea de copilărie „ … corespunde cu percep erea
conștientă a elementelor specifice copilăriei, a acelor elemente care disting pe copil de
adult .” (A. Chircev). De aceea , copilăria concepută ca o perioadă „…cu particularități
proprii este fundamentală pentru orice sistem de educație…”(Ricks, D.F .).Dar aceste
particularități trebuie să fie cunoscute, identificate și descoperite; particularități de fiecare
dată altele; inedite în ipostazele devenirii copilului. Pentru a deveni eficientă, schimbarea
relației „învățătoare – copil” trebuie să se centr eze pe acesta din urmă. Drept urmare
„…copilul devine soarele în jurul căruia gravitează dispozitivele pedagogiei.”(Dewey)
În domeniul învățământului, alegerea și aplicarea soluției optime este un obiectiv
permanent, pentru realizarea căruia se desfășoa ră o activitate complexă determinată de un
număr mare de factori, în care dascălul este factorul cheie.
Alegerea și aplicarea soluției optime necesită cunoașterea prealabilă a elementelor
care intră în structura acestui proces. Dintre aceste elemente amin tim: curriculum -ul,
metode de predare, activitatea de evaluare și concepția dascălului despre toate acestea.
Dascălul este preocupat de găsirea celor mai eficiente căi și metode prin care să
asigure reușita școlară a tuturor elevilor încredințați de socie tate pentru instruire și
educare.
Sarcinile în fața școlii de a pregăti și asigura reușita școlară a tuturor elevilor, de a
forma personalități puternice bine pregătite, cu trăsături morale sănătoase, ne -a determinat
la căutări permanente de a găsi soluț ii de muncă cu elevii învățământului primar.

6
În munca simultană m -a ajutat mult experiența dezvăluită de cadrele didactice în
ședințele comisiilor metodice, a cercurilor pedagogice și ce am găsit în literatura de
specialitate.
Acestea sunt motivele care m-au determinat să abordez această problematică.

7
CAPITOLUL I

CONDIȚIILE DETERMINANTE, FACTORII IMPLICAȚI ȘI
REUȘITA ȘCOLARĂ ÎN CONTEXTUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
SIMULTAN

1.1.Specificul activității simultane
Condițiile care determină organizarea învățământului simultan la două sau mai
multe clase sunt legate de așezările umane (sate, cătune) care au o populație școlară redusă
ca număr. Neîntrunind numărul de copii aprobat oficial pentru o clasă obișnuită (25 -30), nu
se poate constitui nici o serie de clase I -IV, integrând în fiecare clasă elevi de aproximativ
aceeași vârstă și același nivel de pregătire. Sunt situații în care toți copiii care trebuie
școlarizați abia întrunesc numărul unei clase obișnuite. Aceste realități impun organi zarea
unor școli cu trei, cu două sau chiar cu un singur post, toți copiii din localitate fiind grupați
în două sau trei clase, sau într -o singură clasă. Aceasta creează situația predării simultane
la două, la trei sau chiar patru clase.
Învățământul simu ltan este determinat deci, de realitățile obiective privind așezarea
populației pe teritoriul țării. Oamenii țin la locul natal unde au locuit părinții și sunt
îngropați moșii și strămoșii și nu accepta să părăsească aceste locuri chiar dacă ele oferă
cond iții mai grele de viață. Iar dreptul oricărui cetățean la instruire și educație obligă statul
să deplaseze școala către copii, să înființeze câte o mică școală în fiecare cătun, și nu copiii
către școală.
Experiența a dovedit ca învățătorul care lucrează simultan cu două sau mai multe
clase poate obține aceleași rezultate ca învățătorul care lucrează cu o singură clasă prin
alternarea muncii directe efectuată la o clasă cu activitate independentă a elevilor cu
cealaltă clasă.
Învățătorul care lucrează cu două sau mai multe clase este obligat să parcurgă
integral programa tuturor claselor cu care lucrează, la fel ca învățătorul care lucrează cu o
singură clasă. Aceasta face ca sarcinile instructiv -educative să fie dublate în sensul că
trebuie respectat pla nul de învățământ și programa școlară, pentru fiecare clasă, iar timpul
afectat pentru realizarea sarcinilor stabilite de aceasta este aceeași. Lucrând cu două sau
mai multe clase combinate, specificul activității constă în alternarea activității directe c u
cea independentă.

8
Experiența didactică a celor care au lucrat cu două sau mai multe clase a scos în
evidență și faptul că acest mod de a munci cu elevii are și urmări pozitive pentru
dezvoltarea lor.
Activitatea independentă pe care elevii o desfășoară sub supravegherea
învățătorului constituie un exercițiu prețios pentru dezvoltarea inițiativei, a priceperii, de
a-și organiza munca intelectuală, precum și pentru a -și forma deprinderi privind activitatea
de învățare.
În procesul instructiv -educativ pen tru fiecare clasă trebuie să realizăm prevederile
programei școlare. Învățătorul e necesar să depună un efort susținut ca fiecare elev să -și
însușească întreaga materie pr evăzută pentru clasa respectivă , să-și formeze deprinderi de
citire cursivă, corectă, conștientă și expresivă, o exprimare orală și scrisă corectă, o scriere
caligrafică și ortografică. La matematică să stăpânească cele patru operații aritmetice, să -și
dezvolte judecata și gândirea în rezolvarea problemelor care cer una sau mai multe
opera ții, să compună probleme după un algoritm dat, după o formulă sau să rezolve
exerciții cu paranteze, și la celelalte obiecte, elevii vor cunoaște trecutul istoric al țării
noastre, bogățiile și frumusețile patriei , etc.
În domeniul activității educative învățătorul va desfășura o activitate susținută în
ceea ce privește formarea unui colectiv unit și disciplinat, formarea de convingeri morale
privind o comportare civilizată și cultivarea dragostei de a munci cu abnegație pentru
înflorirea patriei noastre.
Această bogată programă pe care învățătorul care lucrează simultan cu două sau
mai multe clase trebuie s -o parcurgă integral, la toate clasele conduce la situația ca timpul
său de lucru, și mai ales, de activitate direc tă cu clasa este mult mai redus. În timp ce
învățătorul care lucrează cu o singură clasă poate extinde predarea noilor cunoștințelor
până la 30 de minute, uneori și mai mult, învățătorul de la clasele simultane are secvența de
muncă directă cu o clasă de 1 0-15 și rareori 20 de minute.
Faptul că aproape jumătate din timpul de activitate instructiv -educativă se consumă
cu activitatea independentă a elevilor îl obligă pe învățător să conceapă conținutul acestei
activități și să aprecieze cu exactitate durata de execuție și gradul de efort solicitat, astfel ca
activitatea independentă să constituie una din strategiile predării și să conducă la realizarea
obiectivelor disciplinelor respective. Aceste condiții impun un efort și o responsabilitate
mult mai mare a învățătorului care lucrează simultan la una sau mai multe clase, o
pregăti re minuțioasă a lecției, a conținutului activității independente a elevului, o stabilire

9
precisă a sarcinilor pe care le adresează elevilor și o organizare riguroasă a întregii
activ ități.
Aceste condiții fac ca munca simultană să aibă anumite particularități, un anumit
specific:
a)Elaborarea tuturor documentelor școlare (orar, planificare calendaristică,
proiectele de lecții reflectă specificul activității simultane). Planul calend aristic trebuie să
reflecte, în mod unitar, coținuturile școlare ale celor două, trei sau patru clase cu care
lucrează învățătorul, unitatea fiind dată nu de simpla alipire a lor.
b)Lecția va avea o unitate structurală, atât în proiectarea cât și în reali zarea ei,
activitatea cu două, trei sau patru clase fiind o lecție unitară care se desfășoară în cele 45 de
minute.
c)Învățătorul realizează programe diferite ale claselor cu care lucrează, trecând de
la o temă la alta, fapt care ridică dificultăți.
d)Da torită timpului limitat pentru munca directă a învățătorului cu clasa de elevi,
ritmul de muncă este mult mai alert decât la lecția cu o singură clasă. El acordă numai o
parte din timp activității desfășurate direct, nemijlocit cu elevii în cadrul aceleiaș i teme din
programa școlară, cealaltă parte fiind destinată activității independente.
e)Fiind vorba de alternarea muncii dir ecte cu o clasă cu munca indepen dentă la
cealaltă clasă, se impune programarea activităților astfel încât să se consume în același
interval de timp, atât munca directă cât și activitatea independentă la toate clasele care
lucrează simultan. Alternarea muncii directe a învățătorului cu clasa de elevi, cu activitatea
independentă a acestora cere multă pricepere și multă precizie.
f)Învățătorului care lucrează simultan cu mai multe clase, cu elevi de diferite
niveluri, i se cere să aibă o atenție distributivă pentru că, atunci când lucrează nemijlocit cu
o clasă, să continue să supravegheze clasa care efectuează munca independentă, uneo ri
chiar să inervină pentru a mobiliza la lucru elevii acestei clase.
g)Activitatea simultană cu elevi din clase diferite, diferiți ca vârstă, dezvoltare
intelectuală și nivel de pregătire necesită creativitatea pentru găsirea acestor influențe
educative care să contribuie la închegarea colectivului clasei.
Munca simultană cu două sau mai multe clase prezintă și unele avantaje. Numărul
mic de copii dă posibilitatea unui contact mai frecvent al învățătorului cu fiecare elev, de
mai bună cunoaștere a person alității lor și de urmărire mai atentă a progresului școlar.
Frecvența mai mare a evaluării sporește responsabilitatea elevilor pentru activitatea de
învățare.

10
Faptul că o mare parte de timp, învățarea se produce sub forma muncii
independente, adică sub forma exersării personale conduce la formarea unor deprinderi
stabilizate de citire, scriere, calcul, observare ș.a. Acestea constituie o condiție principală a
succesului școlar.
În multe împrejurări, în munca independentă, elevul este pus în situația de a se
descurca singur. Acest fapt duce la cult ivarea spiritului de independenț ă, de creativitate și
inventivitate acesta căpătând încredere în puterile proprii.
„În lecț ia simultană se manifestă mai multă grijă pentru educarea atenției voluntare
a elevil or și a capacității de a se concentra prin crearea condițiilor pentru lucru continuu,
rapid, intensiv și adoptarea de către învățător, în activitatea directă cu elevii celeilalte clase,
a unui ton ponderat, care să nu le distragă atenția. El poate vorbi și în șoaptă cu rândul de
elevi care îl privesc atunci când desfășoară o activitate directă de comunicare sau
verificare .”1

1.2. Demersul didactic optim în condiții simultane

Pentru a acorda copiilor care frecventează învățământul simultan, șanse egale de
dezvoltare cu ale celorlalți, ar trebui să intervenim cu schimbări, astfel încât:
➢ Demersul didactic să fie organizat în funcție de nevoile și interesele acestora (ceea
ce înseamnă o bună cunoaștere a copiilor și o urmărire atentă a progresului
fiecăruia) combinând optim tipurile de strategii didactice;
➢ Timpul petrecut la școală să fie folosit extrem de eficient (mai ales că o mare parte
îl reprezintă activitatea independentă); învățătorul trebuie să pregătească minuțios
lecția ca atare și în mod special co nținutul activității independente a elevilor și să
gândească unitar atunci când planifică conținuturile de programă.
Auzim tot mai des vorbindu -se despre timp școlar „simultan” și ca să înțelegem mai
bine la ce se referă, să citim un paragraf din noul Curr iculum Național: Timpul este
probabil cea mai importantă resursă din viața unui om. În perioada de formare, timpul
școlar reprezintă un proces însemnat. Ca urmare, modalitatea în care școala îi organizează
unui elev timpul reprezintă o formă de control și influență asupra existenței acestuia.

1 Gârleanu – Costea, Rodica, Gheorghe, Alexandru, 1996, Activitatea simultană la două sau mai multe clase
în ciclul primar, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova;

11
Pentru a adapta normele curriculare la specificul învățământului simultan trebuie avute
în vedere câteva obiective esențiale:
-realizarea cuplării claselor, conform unor criterii psihopedagogice, clar determinate;
-trecerea la învățământul pentru fiecare, conform principiului flexibilității și al parcursului
individual;
-realizarea unor scheme orale paralele pe structura ariilor curriculare;
-respectarea structurii unitare a programei școlare printr -o atentă adaptare a conținuturilor,
în așa fel încât să se respecte logica internă a disciplinei;
-valorificarea aptitudinilor, talentelor, intereselor elevilor prin alegerea opționalului
performant;
-selectarea manualelor alternative care prezintă o structură echilibarată pe cerințele
alternanțelor simultane;
-valorificarea eficientă a tehnologiei didactice: strategii, mijloace;
Un loc important în cadrul tehnologiei didactice îl ocupă strategiile didactice, un
ansamblu de procedee prin care se realizează conlucrarea dintre învățător și elevi în
vederea declanșării mecanismelor psihologice ale învățării potrivit particularităților de
vârstă și individuale ale elevilor și a condițiilor concrete în care are loc predarea, învățarea,
evaluarea.
În condițiile învățământului simul tan, strategia didactică va fi astfel proiectată încât
să permită o îmbinare continuă între activitatea învățătorului și cea a elevului. Fiind
rezultatul interacțiunii mai multor procedee va urmări multiple obiectiv e didactice. Un rol
important în alegerea strategiilor didactice ce urmează a fi folosite în lecție la clasă
simultană este orarul.

1.3. Exerciții de socializare a elevilor din clasă simultană

În învățământul simultan colectivul este compus din elevi cu vârste și nivele de
instruire diferite. Întrebarea firească este: Ce rost are să divizăm grupele, câ nd ne putem
folosi de aceste diferențe în favoarea elevilor?
Prima etapă pe care ar trebui să o parcurgem în acest sens ar fi aceea de a -i face pe
copii să se cunoască foarte bine, să accepte diferențele dintre ei și să comunice eficient.
Exerciții prin care putem atinge aceste obiectivele:

12
*Spune numele* – exercițiu folosit la început de an școlar, pentru familiarizarea cu
prenumele colegilor. Fiecare copil își spune prenumele și rostește toat e prenumele care s –
au spus până ce s -a ajuns la el: Mihai……….; Eva, Mihai…………..; Dora, Eva,
Mihai…………….
*Ce s -a schimbat , partenere?* – un exercițiu folosit în cadrul „întâlnirii de dimineață”,
înainte de intrarea în activitatea p ropriu -zisă. Se cere fiecărui elev să -și aleagă un partener
(de alt nivel de vârstă), pe care să -l cunoască cât de cât, măcar din punct de vedere fizic. Se
formează astfel două echipe. Una dintre echipe părăsește pentru 3 minute sala de clasă,
timp în care cealaltă echipă schimbă măcar un lucru din înfățișarea membrilor.
Coechipierii se întorc și încearcă să recunoască schimbările. Se inversează rolurile. Câștigă
echipa care a ghicit cele mai multe transformări.
*Ade vărat sau fals?* – exercițiu folosit pe l a mijlocul semestrului I, după ce elevii au
început să se cunoască mai bine. Fiecare elev scrie patru lucruri despre el, dintre care unul
este fals. Se citesc pe rând listele și colectivul încearcă să ghicească ce este fals în
declarația colegilor.
*Ghici ce-mi place?* – exercițiu folosit după ce elevii au început să se cunoască mai bine.
Fiecare elev scrie pe un bilețel culoarea preferată, mâncarea preferată, cartea preferată,
melodia preferată etc. Se amestecă foile și se redistribuie. Fiecare citește ta re conținutul
bilețelului pe care îl are, iar ceilalți trebuie să ghicească despre cine este vorba.
Exerciții de intercunoaștere:
• „Colegul prezentat este…” – fiecare elev scrie pe o foaie ce îl diferențiază de
ceilalți. Se amestecă biletele. Se citesc d e către învățător sau de către copii. Elevii
își recunosc colegul.
• „Cunoaște -te pe tine prin intermediul celorlalți” – fiecare copil va avea prinsă pe
spate o foaie. Timp de 6 minute toți participanții se deplasează prin sala de clasă,
scriind un cuvânt sa u o expresie pozitivă despre colegul în cauză. La sfârșitul
jocului se desprind foile de pe care se citesc caracterizări „sincere”.
• „Cum sunt eu?” – pe o coală de hârtie sunt scrise anumite caracteristici ale tuturor
copiilor din colectiv. Fiecare trebuie să treacă pe la colegi și să ia semnături pentru
însușirile pe care aceștia consideră că le are.
• „Ce mă reprezintă?” – li se cere elevilor să -și scrie numele în partea de sus a
ecusonului și să deseneze trei simboluri care să -i reprezinte. Se poate imagina chiar
un „blazon”. Fiecare trebuie să -și explice desenele.

13
Exerciții pentru dezvoltarea comunicării:
„Un altfel de poveste” – un elev povestește ceva timp de 1 minut (se folosește
clopoțelul). Alt elev spune aceeași poveste exagerând însă.
„Cartonașul buclucaș” – conducătorul jocului prezintă colegilor un cartonaș care va
circula pe la fiecare, sub formă de ștafetă. La o bătaie din palme, cartonașul se
oprește la cel care îl are în mână. Acesta trebuie să spună o frază despre e l, o
ghicitoare, un prover b sau orice altceva dorește.
„Vorbește despre…” Se anunță o temă. Elevii stau în cerc. Se pasează o minge mică
de la unul la altul , în mod aleator iu. Copilul care prinde mi ngea trebuie să spună
ceva legat de respectiva temă.
Exerciții pentru sudarea co lectivului de elevi:
❖ „Nu-i așa că…” Fiecare copil primește o coală care conține o serie de întrebări
ușoare, legate de in teresele colectivului. El trebuie să găsească pe altcineva care să
răspundă afirmativ la una din întrebări, până când epuizează toată lista. Cine
termină primul este considerat câștigător .
❖ „Uită -te la mine…” Se formează două grupuri mixte, care se așează față în față. Se
aleg partenerii în diagonală. Fiecare trebuie să se îndrepte spre celălalt fără să
piardă contactul vizual, să râdă sau să schițeze ceva.
❖ „Forme geometrice” Elevii vor fi împărțiți în echipe mixte. Legați la ochi se vor
ține de o sfoară. Fiecare grup va lua forma unei forme geometrice. Câștigă grupul
care este cel mai aproape de adevăr.

1.4. Importanța cunoașterii el evilor

„Începeți prin a vă cunoaște elevii căci cu siguranță nu -i cunoașteți deloc”
J. J. Rousseau
Cunoașterea elevilor presupune cunoașterea de către învățător a particularităților de
vârstă ale acestora. „Copiii reprezintă însușiri și aptitudini diferite, fizionomii diferite, iar
școala este chemată să asigure educarea și cultivarea lor sistematică, ceea ce presupune
cunoașterea lor temeinică, precum și creearea condițiilor necesare mani festării și
dezvoltării lor.”2

2 Holban, Ioan, 1972, Puncte de sprijin în cunoașterea individualității elevilor, Editura Dida ctică și
Pedagogică, București

14
O cunoaștere corectă a copilul ui în vederea înțelegerii lui și a organizării unei
acțiuni de conducere, implică o prelucrare în ansamblu, a datelor obținute prin investigații
profunde și formularea unor concluzii fundamentale pe aprecierea obiectivă a tuturor
factorilor implicați în de zvoltarea copilului.
Caracterizările formulate cu privire la copil, în urma experienței zilnice, dar
întâmplătoare trebuie considerate simple ipoteze care urmează a fi supuse acțiunii de
verificare. Observațiile învățătorului trebuie confruntate cu părer ile părinților și cu elevii
clasei. Aceste informații urmează a fi prelucrate, comparate, analizate, supuse unor
deducții, confruntări, indicații.
Cu valoare deosebită în diagnosticul nivelului de dezvoltare a aptitudinilor unui
elev, a nivelului de realizare atins sub diverse aspecte, al intereselor este metoda analizei
lucrărilor pe care le realizează elevul în cadrul activității școlare sau extrașcolare.
Conversația reprezintă un mijloc de a cunoaște motivația actelor săvârșite de elevi,
a preferi nțelor stărilor emoționale, a nivelului său de informație. Corecta desfă șurare a
conversației presupune o anumită legătură între elev și învățător: încredere, apreciere,
intimitate, după cum o necesită și un anumit cadru în care să se desfășoare.
Chestion arul ca metodă de investigație solicită subiectul să dezvăluie modurile sale
constante de conduită, interese, forme de reacțiune, aspirații, aspecte structurale ale
personalității.
Autobiografia este o metodă simplă la îndemâna oricărui cadru didactic, care oferă
posibilitatea de a cunoaște evenimente mai importante din viața elevilor.
Cu o valoare echivalentă pot fi folosite: autocaracterizările, ancheta, testul
sociometric de personalitate etc.
Metoda cea mai uzuală pentru proce sul de învățământ o reprezintă fișa de
caracte rizare psiho -pedagogică . Printr -o bună organizare a informației, fișa prezintă u n
avantaj deosebit pentru cunoaștere și, în același timp, îndeplinește un rol de direcționare a
activității de cunoaștere a per soanei. Alături de noțiu nea de fișă se folosește și noțiunea de
diagnostic pedagogic, care se pot defini ca fiind forme de organizare a activității de
cunoaștere a elevului, destinată ne cesităților acțiunii pedagogice, adică obiectivelor de
formare a perso nalității copilului, sub multitudinea aspectelor sale: dezvoltarea fizică,
dezvoltarea psihică, fond informațional, integrarea socială.
Fișa destinată studiului individualității elevului privită în interdependența factorilor
în care se integrează poate fi definită ca un document cu valențe practice ceea ce permite
desfășurarea unor acțiuni programate, în scopul desăvârșirii personalității elevului prin

15
intermediul procesului de învățământ. Eficiența nu trebuie căutată în valoarea analizei
psihologice sau p edagogice efectuate, ci în rolul ei de factor dinamizant al procesului de
învățământ.
Alegerea metodelor și procedeelor pedagogice adecvate, presupun și cunoașterea
particularităților individuale ale elevilor, aceasta fiind cheia succesului în munca de
instruire și educare.
Conducerea științifică a activității de cunoaștere a personalității elevului este o
necesitate absolută în munca dascălului. Ea dă calitatea și perspectivele , ferește învățătorul
de empirism, îl scutește de erori care uneori stigmati zează persoana pentru întreaga viață.
Lucrând bazat pe instrumente științifice de cunoaștere, învățătorul poate să
anticipeze direcția în care evoluează interesul elevilor să poată să influențeze în sensul
cerut de societate, oferindu -le posibilitatea să se dezvolte pe linia aptitudinilor celor mai
evidente, fapt ce revine în întâmpinarea unor bune orientări școlare și profesionale.

1.5. Implicații psiho -pedagogice al e reușitei școlare

Școala își are rațiunea de a fi, de a exista, numai dacă îi ajută pe toți copiii să se
realizeze, conform posibilităților intelectuale pe care le posedă, desăvârșindu -și
personalitatea. Munca neobosită depusă de învățător pentru a realiza reușita școlară tuturor
elevilor, este una dintre cele mai mari îndatoriri ale învă țătorilor. Ea, este o activitate
convergentă și sistematică a tuturor factorilor socio -educativi, a întregii societăți.
Este cunoscut faptul că mediul devine sursă a dezvoltării psihice asupra copilului.
El oferă copilului anumite condiții de viață, infor mații și modele de conduită, restricții și
circumstanțe în manifestări. Mediul oferă prilejul de comunicare și de schimburi afective
între copii și cei care îl înconjoară. S -a constatat că anumite familii acționează ca factori
dinamizatori și de convergenț ă cu in fluențele executate de școală. Ș coala este cea care
trebuie să realizeze unitatea de cerințe în actul educațional.
Munca cu părinții elevilor a cunoscut de -alungul anilor rigurozitate și perseverență.
Munca la clase simultane impune și activitatea în rândul părinților pentru a -i avea aliați în
complexul proces de instruire și educare a elevilor. În formarea deprinderilor de învățătură
sistematică, de muncă și a celor de comportare civilizată, nu se poate vorbi de succes
școlar fără implicarea părinț ilor, mai mulți sau mai puțini.

16
Asigurarea succesului școlar se sprijină pe cunoașterea copiilor di n colectivele
claselor. Fără o bună cunoaștere a dezvoltărilor fizice și psihice nu pot exista succese în
formarea personalității copiilor. Cunoașterea se re alizează încă din primul an de școală.
Din cercetările psiho -pedagogice rezultă că succesul școlar are însemnătate mare
asupra dezvoltării personalității copilului, atât sub aspectul intelectual, cât și afectiv, cu
implicații pozitive asupra trăsăturilo r de caracter.
Este recunoscut că reușita școlară este determinată de dezvoltarea intelectuală și de
personalitate, și nu doar numai o determină pe aceasta. Reușita școlară, sporirea
randamentului școlar e o rezultantă a interacțiunii organice și permane nte dintre factorii
interni și externi.
Oameni ai școlii și pedagogi leagă succesul sau insuccesul școlar de modul în care
este organizată școala, de accesibilitatea conținutului programelor de către dascăli, de
sistemul de cerințe instructiv -educativ, de preocuparea pentru modernizarea procesului de
învățământ și de mobilizarea tuturor factorilor de la nivelul școlii și din afara școlii pentru
sporirea procesului pedagogic. Reținem din presa de specialitate și faptul că succesul
școlar devine un mijloc educativ de mare eficiență, instrument de formare a personalității ,
o temeinică pregătire pentru muncă și viață.

17
CAPITOLUL II

PREOCUPĂRI ȘI REZULTATE ÎN ACTIVITATEA DE PREDARE
LA CLASE SIMULTANE ȘI MODELE PRACTICE

2.1.Modele practice de organizare a activității școlare în condițiile predării
simultane
Problemele privind orga nizarea activității didactice nu trebuie privite ca probleme
administrative deoarece, în condițiile mu ncii simultane , ele au implicații în conținutul și
metodologia învățământului. Pornind de la acest lucru , am fost preocupată de organizarea
corectă a muncii școlarului, deoarece activitatea simultană la două sau mai multe clase
impune folosirea la maximum a bugetului de timp stabilit predării -învățării.
Problemele organizatorice care m -au preocupat în mod deosebit au fost: gruparea
claselor, alcătuirea orarului, organizarea sălii de clasă și proiectarea activității didactice.

2.1.1 Gruparea claselor

În situația cea mai frecventă a învățătorului care lu crează simul tan cu două sau mai
multe clase , experiența a dovedit că gruparea cea mai avantajoasă este aceea a repartizării
claselor I cu a III -a la un învățător și a II cu a IV -a la cel de -al doilea în vățător . Această
repartizare asigură echilibrul efortu lui pe care -l depune fiecare învățător, având câte o clasă
cu deprinderi în curs de formare (clasa I sau a II -a) și câte o clasă cu experiență în
activitatea de învățare. De asemenea , această repartizare asigură învățătorului continuitatea
în activitatea instructiv -educativă: „îi oferă posibilitatea cunoașterii particularit ăților
individuale ale elevilor , condiție importantă în asigurarea accesibilității cunoștințelor și în
raționala organizare a procesului instructiv -educativ , în optimizarea acestuia.”3
În prezenta lucrare voi face referire la activitatea mea la clasele simultane de la
Școala Primară nr.5 Dijir unde în anul școlar 2017 -2018 au funcționat două clase simultane
grupate astfel:clasa pregătitoare +clasa I+clasa a II –a la o învățătoare și clas a a III + clasa
a IV-a la o altă învățătoare,eu fii nd învățătoare la clasele a III -a și a IV – a.

3 Gârleanu – Costea, Rodica, Gheorghe, Alexandru, 1996, Activitatea simultană la două sau mai multe clase
în ciclul primar, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova;

18
2.1.2 Alcătuirea orarului
Organizarea și programarea zilnică a activității didactice cu elevii în condițiile
predării simult ane la două sau mai multe clase , are o importanță hotărâtoare în realizarea
sarcinilor comple xe ale procesului de învățământ , ce se realizează și pri n întocmirea unor
orare bine chibzuite. Se urmărește mereu evitarea instalării oboselii, știind că la școlarii
mici oboseala se instalează m ai repede și durează mai mult decât la cei mari. Se știe că ora
I este timpul care îl ajută pe copil să se adapteze la activitatea intelectuală din acea zi, iar a
II-a este ora cu cel mai mare randament școlar. Începând cu ora a III -a sca de treptat
capacit atea de muncă , instalându -se oboseala. De aici rezultă grija și obl igația ca în orar să
fie fixate , în prima oră , obiecte care solicită mai puțin copiii în orele a II -a și a III -a,
obiecte ce necesită o putere de concentrare și un efort intelec tual mai mar e, iar în a IV -a
oră, obiecte de învățământ mai ușoare.Un alt factor de care se ține seama este „în cărcătura”
pe zile de săptămână , evitându -se situația ca în unele zile să fie prevăzute în orare trei sau
patru obiecte de învățământ care solicită eforturi sporite din partea elevilor. În cee a ce
privește zilele săptămânii , capacitatea de muncă a elevilor crește treptat fiind mai ridicată
în zilele de marți , miercuri și joi. Iată cum am concepu t orarul clasei a III și a IV -a.
Orar
Clasa a III -a Clasa a IV- a
Luni Lb. engleză
Lb. engleză
Lb. și literatura română
Joc și mișcare Lb. engleză
Lb. engleză
Geografie
Joc și mișcare
Marti Matematică
Lb. și literatura română
Ed. fizică
Lb. și literatura română Lb. si literatura română
Matematică
Ed.fizică
Ed.civică
Miercuri Religie
Matematică
Lb. și literatura română
Muzică și mișcare Religie
Lb. si literatura română
Matematică
Muzică și mișcare
Istorie
Joi Ed.fizică
Științe
Matematică
Opțional – Matematică distractivă
Arte vizuale și abilități practice Ed. fizică
Lb. si literatura română
Matematică
Opțional – Matematică distractivă
Arte vizuale și abilități practice
Vineri Matematică
Lb. și literatura română
Ed.civică
Arte vizuale și abilități practice Lb. si literatura română
Lb. si literatura română
Matematică
Științe

19
Pentru o bună grupare a obi ectelor de învățământ, condiția esențială este
cunoașterea temeinică a programei școlare. Se cunoaște că sunt obiecte de învățământ al
căror conținut se dob ândește , în parte , și prin exerciții de aplicare a exercițiilor în practică,
exerciții care pot fi efectuate de elevi p rin munca independentă la clasă , dar și obiecte de
învățământ care impune învățătorului să lucreze mai mult timp cu elevii , să le dirijeze
observația, să-i urmărească în timpul efectuării unor experiențe.
Trebuie asigurată elevilor pauza , atât de necesară la școlarul mic pentru refacerea
capacității intelectuale, pe tot parcursul activității școlare.
Orarul corect întocmit respectă regulile pedagogice ținând cont de curba de efort a
elevu lui în cadrul unei zile și a unei săptămâni și contribuie la formarea deprinderilor
necesare copiilor de vârstă școlară mică pentru a desfășura o activitate școlară eficien tă,
care să asigure succesul școlar.
Schema orară este instrumentul fără de care nu se poate realiza orarul clasei:
ARIA CURRICULARĂ DISCIPLINA CLASA
CP I II III IV
I.LIMBĂ ȘI COMUNICARE Limba și literatura română 5 7 6 5 5
Limba engleză 1 1 1 2 2
II.MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE
ALE NATURII Matematică 3 3 4 4 4
Științe ale naturii 1 1 1 1 1
III.OM ȘI SOCIETATE Istorie – – – – 1
Geografie – – – – 1
Educație civică – – – 1 1
Religie 1 1 1 1 1
IV.EDUCAȚIE FIZICĂ,
SPORT ȘI SĂNĂTATE Educație fizică 2 2 2 2 2
Joc și mișcare – – – 1 1
Muzică și mișcare 2 2 2 1 1
V.ARTE Arte vizuale și abilități
practice 2 2 2 2 1
VI.TEHNOLOGII
CONSILIERE ȘI ORIENTARE Dezvoltare personală 2 1 1 – –
Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21
Curriculum la decizia școlii (CDȘ) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână
Număr maxim de ore pe săptămână 19
20 20
21 20
21 20
21 21
22

20
2.1.3. Organizarea sălii de clasă
În multe școli de la sate e ste un singur post de învățător și activitatea didactică
simultană are loc într -o singură sală de clasă. De aceea , se recomandă ca în aceași clasă să
existe două și dacă se poate trei rânduri de bănci, depărtate între ele ceva mai mult decât în
sala de cl asă obișnuită. De asemenea , ar fi bine ca pe peretele din fața elevilor să existe
două (trei) table de scris.
Pentru dozarea cât mai corectă a timpului de lucru al elevilor și pentru ca învățător
să nu piardă din timp , el trebuie să aibă la îndemână materialul didactic pregătit pentru
fiecare clasă, pe catedră. Se impune, de asemenea, ca în clasă să existe două sa u trei
dulapuri rezervate mijloacelor de învățământ și materialului didactic.

2.2.Planificarea activității didactice

Prin planificare, învățătorul trebuie să știe în fiecare oră, zi, săptămână, lună și
semestru sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească, așa cum reies ele din planul de
învățământ, programa școlară și manualele școlare. Planificarea calendaristică se
elaborează pe an, unitate de învățare și în parale l, pentru toate clasele la care se predă.
Planificarea materiei trebuie reali zată în strânsă corelație cu orarul, ținând seama de
dificultățile pe care le pot avea elevii claselor simultane în însușirea cunoștințelor din
fiecare capitol și a cerințelor programelor și manualelor .
Planificarea pe unități de învățare , pe clase și ob iective se alcătuiesc pe baza celor
anuale , cuprinzând și alternarea teme lor pentru fiecare oră în parte . Numărul de ore indicat
de programa școlară pentru studiul anumitor discipline poate fi adaptat la situația concretă
din școală, însă numărul total de ore și volumul global de materie din programa fiecărui
obiect pentru fiecare clasă sunt obligatorii. La fiecare din clasele cu care se lucrează
trebuie să se evite suprapunerea în aceeași oră a lecțiilor cu volum de cunoștințe noi ,
cunoscut fiind faptul că la fiecare discipli nă de învățământ prin structura , conținutul și
logica sa internă presupune un variat sistem de lecții: de dobândire de noi cunoștințe, de
consolidare, de repetare , de formare, de priceperi și deprinderi. Planificarea materiei la
discipl inele cuplate în orar într -o oră determină introducerea alternativă, în cadrul
activității pentru fiecare clasă de tip diferit .
De exemplu se cuplează lecțiile de dobândire de cunoștințe cu lecții de consolidare,
recapitulare , evaluare. Atunci când , în a ceeași oră sunt pl anificate lecții de același tip , se

21
caută să fie inegale referitor la raportul volumului de cunoș tințe, sau al accesibilităților ,
astfel ca una să aibă prioritate asupra celeilalte în bugetul de timp alocat acti vității directe
cu fiecare colecti v de elevi. Planificarea pe unități de învățare îl ajută pe învățător să evite
supraîncărcarea atât în activitățile desfășurate în clasă cât și acasă. În felul acesta sunt
respectați atât factorii psiho -pedagogici care contribui e la dezvoltarea inte lectuală câ t și
asigurararea însușirii temeinice a cunoștințelor.
În concluzie , planificararea pe unități de învățare, implicate î n contextul planificării
anuale , îl ajută pe învățător să -și precizeze r egimul școlar pentru fiecare zi , în conformitate
cu c erințele pedagogice și cu regulile de igienă a activității didactice. Organizarea
minuțioasă a regimului unei zile școlare este o problemă complexă și prezintă o importanță
deosebită pentru buna desfășurare a procesului instructi v-educativ după cum afirmă unii
psihologi : „oboseala poate să nu apară în cursul unei zile normale de muncă sau poate să
fie nesemnificativă dacă munca școlară a elevilor este bine organizată, dacă se utilize ază
materialul didactic adecvat , dacă elevii sunt inițiați treptat în rezol varea greutăților și sunt
încurajați să persevereze , dacă fiecare profesor este preocupat de ridicarea continuă a
nivelului predării și al măiestriei sale pedagogice , utilizând în acest scop datele pe care
științele pedagogice le pun la îndemână.”4

2.3.Proiectarea lecției

Învățătorul care predă simultan la două sau mai multe clase, are anumite
particularități nu numai în ceea ce privește rezolvar ea unor probleme organizatorice , ci și
în privința pregătir ii și desfășurării lecției care , ca și în condiț iile predării la o singură
clasă , constituie forma de bază a procesului didactic.
Pregătirea pentru lecție impune învățăto rului să fixeze ce și cât predă , cu ce resurse
realizează cele propuse , care este experiența de în vățare a elevilor care p ermite să se atingă
obiectivele , cum se organizează această activitate și cum se evaluează realizarea
obiectivelor. Calitatea muncii dascălului depinde de pregătirea siste matică a acestuia
pentru lecții , de stăpânire a conținutului tuturor disciplinelor de învățămân t și a metodelor
predării acestora.

4 Roșca, Al., Chircev, A., 1964, Psihologia copilului preșcolar, Editura Didactică și Pedagogică, București;

22
Pe lângă pregătirea ziln ică pentru lecții , în atenția învățătorului trebuie să stea
câteva probleme mai generale de care depinde asigurarea condițiilor de desfășurare a
muncii de predare -învățare. Iată câteva din aceste a:
Asigurarea rechizite lor școlare necesare desfășurării muncii la toate disciplinele de
învățământ ;
Pentru folosirea minuțioasă a timpului și pentru a preveni zgomotul în timpul orei ,
folosesc semnele de carte , confecționate la ora de abilități practice;
Așezarea ele vilor în bănci.

2.4. Organizarea și desfășurarea activității independente a elevilor în
condițiile predării simultane

Învățătorul care lucrea ză simultan cu două sau mai multe clase are nevoie de un
volum și de o mare varietate de conținuturi și forme de muncă independentă pe care să le
de-a elevilor ca sarcini de exersare. El trebuie să stabilească obiectivele fiecărei activități ,
volumul de muncă și dificultățile interne, durata efectuării activității respective și criteriile
de evaluare. Între acestea, munca cu manualul, auto -citirea , observarea unor imagini și
obiect e și descrierea celor observate , răspunsuri la întrebări, citirea în gând, autocorectarea
unui text scris, rezolvarea unor exerciții și probleme la matematică ș.a.
Elevii trebuie obișnuiți să coope reze în liniște și să efectueze, uneori , în colectiv,
sarcinile primite. Învățătorul trebuie să stimuleze activitatea independentă a elevilor și să
susțină ritmicitatea efortului lor prin c onținutul interesant al temelo r, atractivitatea
formelor de activitate , repartizarea unor sarcini diferențiate, utilizarea unui material
didactic interesant ș.a.
Munca independentă dată elevilor spre efectuare nu este o simplă ocupație în timp
ce înv ățătorul lucrează cu altă clasă , ci o ne cesitate, un mijloc de intruire și educație , un
sprijin important în instruirea și educarea generațiilor de copii.
Așa cum lecția este forma principală de organizare a instruirii școlare în situația
învățătorului cu o singură clasă , tot așa și munca direc tă a învățătorului constituie formele
principale de organizare a instruirii școlare, în condițiile învățământului simultan.

23
2.4.1 Importanța activității independente
Prin munca independentă se rezolvă o mare parte a problemelor predării și învățării.
Rostul acestei forme de organizare a activității nu se limitează la formarea deprinderilor de
muncă independentă la elevi , ci prin ea se îndeplinesc sarcinile fundamentale ale
procesului de învățământ, adică: dobândirea noilor cunoș tințe, priceperi și depr inderi,
aplicarea lor în practică , repetarea și sistematizarea cunoștințelor ,autoevaluarea . Prin
activitatea independentă se urmărește și realizarea unor obiective formate ca: formarea
spiritului de observație, dezvoltarea proceselor psihice de cunoaștere (a gândirii, memoriei,
imaginației), formarea spiritului de independență și a inițiativei, formarea unor trăsături
pozitive de voință și caracter ca: dârzenia, perseverența, curajul de a învinge dificultățile
ș.a.
Activitatea independentă a elevilor are o deosebită valoare educativă în formarea
lor intelectuală, deoarece contribuie într -o mai mare măsură la dez voltarea proceselor de
cunoaștere ale elevilor , a spiritu lui de inițiativă și organizare, a voinței , la formarea
deprinderii de a lucra ordonat și mărește încrederea elevului în forțele proprii. Dată fiind
valoarea instructiv -educa tivă a activității independente , ea solicită din partea noastră grija
pentru a o organiza în mod rațional . Formele, conținutul și durata acestei activități sunt
fixate de noi în fu ncție de obiectul de învățământ, scopul , conținutul lecției și de nivelul de
pregătire a elevilor care execută tema.
Activitatea independentă contribuie atât la formarea de prinderilor de lucru
individual , cât și la dobândirea unor noi cunoștințe . Asemenea momente se pot desfășura
după transmiterea informației noi în scopul fixă rii și consolidării sau înainte , pentru a
pregăti însușirea unor noțiuni necunoscute.
În procesul de predare -învățare , sarcinile date pentru a fi rezolvate de elevi cu for țe
proprii trebuie să se refere, în primul rând, la cerințele programei . Ele trebuie formulate în
așa fel încât să stimuleze la lucru pe fiecare elev indifer ent de nivelul lui de pregătire , să
vizeze îndeplinirea obiectivelor instructiv -educative.
„Formul area unor cerințe în afara temei sau chiar a obiectului , numai pentru a
ocupa timpul elevilor , nu contribuie la realizarea unității lecției și scade interesul elevilor
pentru lucru. Temele date elevilor în asemenea momente trebui e să cuprindă noțiuni
cunos cute, înțelese cu care pot opera în situații noi și care să acopere integral timpul afectat

24
acestor activități. Pentru a stimula elevii în rezolvarea tuturor sarcinilor este necesar ca tot
ceea ce ei au lucrat independent să fie contr olat și apreciat de în vățător.”5

2.4.2. Organizarea activității independente
Din organizarea activității independente trebuie să se țină seama de niște condiții
care depind de :
1.Clasa care trebuie să efectueze activitatea independentă;
De exemplu, elevii clasei I nu vor primi teme de activitatea independentă în primele
zile de școală deoarece nu au formate priceperile și d eprinderile necesare. Cu aceștia , în
semestrul I se lucrează m ai mult direct. Numai după ce au fost familiarizați cu m ânuirea
instrumentelor de scris , folosirea manualelor , după ce au apărut în comportament el emente
ale stăpânirii de sine , vor primi sarcini de muncă independentă. La clasele a III -a și a IV -a
această ac tivitate se desfășoară mai ușor , la care gradul de formare al priceperilor și
deprinder ilor fiind consolidate.
2.Pregătirea elevilor pentru efectuarea muncii independente explicarea scopului și însușirea
lui, cunoașterea de către aceștia a sarcinilor date ce le au de îndeplinit și înarmarea lor cu
metode corespunzătoare de lucru; elevii treb uie orientați spre cunoș tințele și deprinderile
ce se impun în rezolvarea sarcinilor date și atunci cân d tema este mai dificilă. Astfel ,
școlarul mic renunță foarte ușor la această cerință.
3.Înlăturarea unor factori perturbatori cum ar fi fenomenul de int erferență care apare:
➢ Când nu s -a folosit suficient comparația pentru a fixa bine în mintea elevilor
asemănările și deosebirile dintre fenomene;
➢ Când nu se face pauză între două activități asemănătoare în procesul de învățare;
➢ Când pentru formarea aceleași deprinderi se folosesc metode diferite;
➢ Când se trece la învățarea unui nou material fără însușirea temeinică a celui
precedent;
➢ Când se predau subiecte cu specific al cărui conținut și formă de activitate ar
distrage atenția elevilor de la sarcinile de î ndeplinit;
➢ Când se predau lecții cu subiecte asemănătoare.

5 Gârleanu – Costea, Rodica, Gheorghe, Alexandru, 1996, Activitatea simultană la două sau mai multe clase
în ciclul primar, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova;

25
2.4.3. Cerințele activității independente
Cerințele specifice muncii în condiții simultane:
Toate sarcinile pentru activitatea independentă date elevilor trebuie să corespundă
prevederilor programei școlare, în ceea ce privește volumul de cunoștințe , precum și scopul
și conținutul lecției respective, indeferent dacă activitatea independentă o dăm după
dobândirea noilor cunoștințe, în scopul f ixării și consolidării acestora , sau dacă aceasta o
dăm înainte , pentru pregătirea elevilor în vederea însușirii unui nou material.
➢ Sarcina trebuie să corespundă scopului și conținutul ui lecției. De aceea, precizarea
clară a scopulu i didactic urmărit este necesar , iar acest scop trebuie urmărit nu numai î n
acea parte a lecției care cuprinde activitatea directă cu elevii , ca și activitatea independentă
desfășurată cu aceștia.
➢ O altă cerință a activității independente a elevilor se referă la faptul că această
activitate trebuie să facă parte integrantă din l ecție ca o continuare a materialului predat.
Legăturile strânse dintre cunoștințele transmise din cadrul lecți ei de dobândire a
cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor și te mele independente date în clasă , trebuie să
contribuie la asigurarea unității logice a conținutului acesteia, la menținerea interesului
elevilor în vederea adâncirii și consolidării cunoștințelor.
Indicat este ca tema pentru acti vitatea independentă să facă parte nu numai din
domeniul obiectului de învățământ , dar să și reflecte conținutul lecției. Dacă activitate a
independentă o dăm la început , temele sau întrebările vor urmări să -i pregătească pe elevi
în ve derea însușirii noului material , făcând apel la cunoștințele vechi și cerând
sistematizarea lor în așa fel încât să creeze o bază pentru lecția nouă.
Atunci când dăm acti vitate independentă du pă dobândirea noilor cunoștințe , temele
trebuie să cuprindă subiecte, întrebări referitoare la cunoștințe noi, în vederea fixării și
consolidării lor.
➢ Temele pentru activitatea independe ntă trebuie să fie accesibile elevilor. Ele nu vor
cuprinde, deci, noțiuni necunoscute de aceștia sau pe care nu sunt pregătiți să le înțeleagă ,
ci se vor referi , de regulă, la lucruri cunoscute, dar care vor fi puse în legături noi.
În ceea ce privește a ccesibilitatea temelor trebuie să se țină seama de dozarea lor în
funcție de particularitățile de vârstă și de dezvoltarea intelectuală a elevilor.
Se obișnuiește să se lucreze , de multe ori și pe fișe de dezvoltare (aplicând tratarea
diferențiată a elev ilor) și cerându -le să rezolve sarcinile în raport cu posibilitățile
intelectuale ale fiecărui ele v în parte. Aceste activități se dau ca sarcini suplimentare la

26
lecție, pentru ca elevii buni să efectueze în continuare activitatea independentă în timpul
disponibil rămas.
Prin această metod ă a tratării diferențiate a elevilor (folosind fișele de progres
școlar) se contribuie la ridicarea nivelului de învățătură al elevilor.
➢ În cadrul activității independente este necesar să se dozeze în așa fel încât ele s ă
ocupe integral timpul afectat activității independente. De aceea, la elaborarea planurilor
zilnice , învățătorul trebuie să aleagă temele astfel încât în timpul cât trebuie să lucreze
independent elevii unei clase să fie solicitați la o activitate continu ă, să le mențină în
permanență efectul de activitate și să nu deranjeze activitatea de la cealaltă clasă.
Volumul lucrărilor pentru activitatea independentă trebuie să fie astfel stabilit, încât
majoritatea elevilor să -l realizeze în întregime, dacă nu to ți, altfel, scade interesul elevilor
pentru această activitate. De aceea, de regulă se dau elevilor cu un ritm mai rapid de lucru
teme suplimentare în așa fel încât să le ocupe tot timpul planificat. Învățătorul trebuie să -și
pregătească din timp fișele su plimentare, cu întrebări mai dificile, fără să fie în afara
subiectului lecției, dar mai complicate pentru a solicita mai mult gândirea elevilor buni.
➢ De asemenea, dacă activitatea independentă precede activitatea directă , dându -le
teme elevilor, ea va ține seama dacă volumul de cunoștințe anterioare permite acestora să
facă singuri un pas mai departe în întreținerea materialului ce va fi transmis în activitatea
directă ce o desfășurăm.
➢ Este necesar ca de fiecare dată activitatea independetă a elevilor să fie urmată de
controlul sarcinilor cu aprecieri asupra calității realizării acestora.
S-a observat că oricât de nesemnificativă ar fi sarcina dată, dacă este controlată,
menține interesul elevilor, permite sesizarea eventualelor greșeli săvârșite de ac eștia sau a
unor goluri în înțelegerea cunoștințelor predate și dă posibilitatea de lucru a unor măsuri de
remediere.

2.4.4. Forme de activitate independentă
Fiecare tip de activitate independentă îmbracă o varietate de forme, care sunt
determinate de sc opul și conținutul lecției, de obiectul de învățământ, de clasa respectivă,
de etapa în care se desfășoară, de materialele pe care elevii le au la dispoziție, etc.
Formele activității independente pot fi grupate:
1.După momentul și durata muncii indep endente de practică:
a)Activitatea de scurtă durată, de obicei de 3 -5 minute care se dă fie la începutul
orei la clasa cu care învățătorul va lucra direct, timp în care el dă tema și îndrumările de

27
lucru clasei care va lucra independent în prima jumătate a orei, fie la sfârșitul orei la clasa
cu care învățătorul a lucrat direct în a doua parte în timpul în care acesta va controla
temele efectuate de celelalte clase. Dar, temele date la sfârșitul orei de activitate
independentă pot fi de durată mai mare și vor fi continuate acasă de către elevi, cotrolul
îndeplinirii lor efectuându -se în lecția următoare.
b)Activitatea de lungă durată, se practică din necesități bine cunoscute de circa 20 –
25 de minute, pentru elevii clasei care va lucra independent, timp î n care învățătorul va
lucra direct cu cealaltă clasă. Controlul și evaluarea acestei munci independente se face, de
regulă, după încheierea orei de lucru. Este posibil acest lucru deoarece în clasă sunt puțini
copii. Este absolut necesară aprecierea muncii independente de lungă durată pentru a ști
cum să proiectezi activitatea de predare -învățare în continuare. În timpul acesta procesul de
învățământ se desfășoară firesc și i se pot aduce ameliorările necesare.
2.După scopul temelor independente:
Activitatea independentă și îndeosebi activitatea independentă de lungă durată
poate fi, după acest criteriu clasificată astfel:
a)Activitatea independentă destinată pregătirii elevilor în vederea recepționării
noilor cunoștințe propuse a fi predate. Aceasta va avea loc în etapa următoare a lecției,
etapa activității directe a învățătorului cu elevii. Formele folosite în acest scop urmăresc să
ușureze trecerea învățătorului și a elevilor în etapa predării noilor cunoștințe. Ea constă, de
obicei în compararea u nor probleme ce urmează a fi rez olvate, a unor propoziții care apoi
vor fi analizate, întocmirea unor hărți pe care vor fi amplasate centrele de un anumit profil,
desenarea părților unor animale după șablon, etc.
Uneori se poate înlocui și demonstrarea prin acest gen de muncă independentă, sau
mai bine spus, redusă la minim, printr -o pregătire adecvată. De exemplu, lecția de
matematică la clasa a III -a, cu subiectul „Scăderea fără trecere peste ordin a numerelor
naturale mai mici decât 10 000 ”, se dă elevilor să rezolve scăderea 7253 -4132 și indicații
despre două moduri de rezolvare . Primul să se rez olve prin descompunerea numere lor în
mii, sute, zeci și unități ș i apoi să se facă scăderea fiecărui ordin până la o bținerea
rezultatului, iar cel de -al doilea procedeu fiind așezarea numerelor unul sub celălalt și să se
efectueze scăderea obișnuit: unități – unități, zeci -zeci, sute -sute, mii -mii.
În fișele de muncă individuală se scriu și întrebările de judecată. Car e procedeu este
mai ușor? De ce?
Prin acest gen de muncă independentă se urmărește pregătirea psihologică a
elevilor pentru însușirea unui conținut , a unei secvențe de învățare .

28
Pentru a -și îndeplini bine r olul de activitate pregătitoare , temele de munc ă
independentă se efectuează pe fișe individuale. Chiar și unele materiale didactice propuse
spre observare pot fi multipl icate și distribuite individual . Aceasta evită un neajuns specific
situației în care în aceeași sală de clasă învață concomitent mai m ulte colective de elevi:
distragerea atenți ei elevilor din celelalte clase . Acest mod de a se preda cere ca explicațiile
care se dau cu ocazia distribuirii f ișelor, să fie clare și precise , iar pe parcursul activității să
fie efectuată supravegherea și dat e eventuale le îndrumări.
Eficiența acestui procedeu sporește atunci când propunătorul s -a gândit și a
formulat întrebări pe baza cărora elevii se pot autocontrola și autoverifica.
În munca independentă ulterioară muncii directe accentul este pus pe conso lidarea
cunoștințelor, dar mai ales pe formarea priceperilor și deprinderilor de muncă intelectuală
independentă, sarcină importantă și specifică în predarea la clase simultane.
În organizarea activității independente ulterioare muncii cu propunătorul (Fișele de
muncă individuală ) se dovedesc deosebit de utile și remarcăm următoarele avantaje:
o Dă învățătorului posibilitatea individualizării sarcinilor în funcție de progresul
fiecărui ele v;
o Controlul și păstrarea fișelor cu temele rezolvate permit o bună cunoaștere a
evoluției tuturor elevilor ;
o Cerința de a rezolva sarcinile de pe fișe îm bină controlul cu autocontrolul ,
permițând aplicarea princi piilor învățământului programat , adaptat nivelului acestor
clase;
o Timpul de lucru este mai bine folosit (rapidi tate, liniște) în raport cu temele date pe
tablă spre a fi copiate în caiete , sau copierea din manual .
b)Activitatea independentă cu rol de fixare a cunoștințelor predate în lecția
respectivă, cu aplicarea operațiilor învățate. Iată câteva exemple:
• Răspunsuri la întrebări de la sfârșitul lecției din manual sau propuse de
învățător;
• Rezolvarea de exerciții și probleme cu aplicarea celor învățate;
• Sublinierea în text a părților de propoziție sau de vorbire învățate;
• Completarea de chestionare pe fișe d ate de învățător;
• Introducerea literei nou învățate în structura cuvintelor date ;
• Continuarea succesiunii numerelor în șirul numerelor naturale;
• Stabilirea de asemănări și deosebiri între plante, animale , păsări ;

29
• Clasificarea obiectelor după anumite însi șiri;
• Desenarea figurilor geometrice învățate: calculul perimetrului, ariei,
figurilor respective;
• Compunerea de cuvinte și propoziții din alfabetarul decupat;
• Localizarea pe harta cu contur dat a localităților de un de se extrag bogățiile
învățate, a munți lor, râurilor ș.a;
• Efectuarea unei analize gramaticale care să cuprindă cunoștințe învățate
anterior;
• Schimbarea ordinii literelor dintr -un cuvânt pentru obținerea de cuvinte noi
cu alt sens;
• Să completeze regula pe baza exemplelor date;
• Să rezolve diferit e exerciții -joc de compunere a semnului ( ):( ) , ( -), a
semnului operațiilor aritmetice de (+),(-), (x),(:) în așa fel încât să fie
adresată expresia dată;
• Exercițiul -joc pentru aflarea termenului necunoscut ș.a.
c)Activitatea independentă având ca scop r ecapitularea și consolidarea
cunoștințelor predate anterior într -un capitol sau în legăt ură cu o anumită temă . Elevii
trebuie să revadă aceste informații și să le si stematizeze într -un nou context , într -o nouă
formă.
d)Activitatea independentă pentru form area și consolidarea priceperilor și
deprinderilor, care constă în exerciții aplicative ale cunoștințelor însușite anterior și în
exercitar ea unor deprinderi deja formate , precum și în folosirea unor procedee noi de lucru
în legătură cu aceste cunoștințe ș i deprinderi.
Munca independentă pentru consolidarea și recapitularea cunoștințelor urmărește
structurarea și sistematizarea materiei însu șite anterior dintr -o unitate de învățare, la
sfârșitul semestrului sau a anului școlar , realizate prin: lucrări de control, teste de evaluare
a cunoșt ințelor date de către învățător , lucrări practice.
Notarea acestor activități independente se face pe baza unui punctaj dinainte stabilit
în funcție de com petențele generale și specifice , cât și de dificultatea temelor de rezolvat .
Pe baza acestui punctaj , notarea este absolut obiectivă și reflectă nivelul de cunoștințe al
fiecărui elev.
3.După conținutul temelor de muncă independentă.
Din acest punct de vedere cele mai frecvente sunt:

30
a)Activitatea cu cart ea (manu alul și cu alte lucrări ), care constă în ci tirea
independentă a unor texte , lecții , povestiri, schițe, poezii, povestirea orală a conțin utului
unui text citit , sau povestirea în scris ; scoaterea ideilor principale , elaborarea rezu matului
pe scurt a celor citite , scoaterea unor expresii literare sau categorii gramaticale.
La orele de desen elevii sunt puși să reprezinte grafic sau prin desen cele citite
(ilustra rea prin desen a unei povestiri , o schiță la istorie cu câteva evenimente importante,
reprezenta rea prin desen a unui fenomen sau element din natură etc).
b)Observarea fenomenelor sau efectuarea unor lucrări practice cu elevii constituie
alte for me ale activității independente .
Astfel , la lecțiile de citire cu conținut practic -științific sau la cel e de cunoștințe
despre natură elevii vor putea observa , potrivit indicațiilor date de în vățător, diferite
fenomene, obiecte sau materiale din natură în vederea desc operirii particularităților lor , a
clasificărilor .
Desigur, în activitatea independentă a elevilor își găsesc realizarea într -o măsură
mai mare sau mai mică și celel alte principii didactice , aflate într -o permanentă interacțiune
și continuitate în timpul desfășurării activității directe și a celei independente.
c)O altă formă de acti vitate in dependentă o constituie exercițiile, prin interm ediul
cărora copiii își formeză , consolidează și dezvoltă priceperile și deprinderile. Dăm în
continuare câteva exemple de exerciții ce servesc acestui scop:
-citirea în gând;
-exercițiile de calcul mintal;
-rezolvarea de probleme;
-exerciții de orientare și citire a hărții.
În conținutul său activitatea independentă cuprinde însușirea unor noi cunoștințe,
formar ea unor priceperi și deprinderi , fixarea și consolidarea acestora , în legătură cu toate
temele pre văzute în programa școlară și la toate obiectele de învățământ.
În structura activității independente intră , în ordinea ponderii pe care o au
următoarele elemente:
a)fixarea și consolidarea cunoștințelor însușite și formarea priceperilor și
deprinderilo r.
După cum se știe un moment important al lecției desfășurate în condiții obișnuite îl
constituie cel al fixării și consolidării cunoștințelor și deprinderilor , în vederea asigurării
temeiniciei lor. În predarea simultană avem mai puține posibilități să i nsistăm asupra
acestor verigi ale lecției în timpul activității directe, dar vom putea să realizăm acest lucru

31
prin acti vitatea independentă a ele vilor, ț inând seama de faptul că fixarea este absolut
necesară.
Lucrările pe care le puteam da ca muncă indep endentă pentru fixarea și
consolidarea cunoștințelor variază în funcție de obiectul de î nvățământ și conținutul lecției ,
cel mai adesea îmbrăcând forma exercițiilor aplicative referitoare la cunoștințele tra nsmise
în lecția respectivă .
În munca simultană mai puțin facem apel la conversația sau la reproducere a verbală
a materialului predat , ei trebuie să recurgă la lucrări individuale ale elevilor și la exerciții
de aplicare a cunoștințelor noi. Aceste lucrări și exerciții vizeaz ă consolidarea unor noțiuni
noi, generalizarea unor definiții sau reguli, consolidarea însușirii unor procedee noi de
lucru etc.
În aceeași măsură prin activitatea independentă se realizează principiul intuiției ,
mai ales atunci când se cere elevilor să observe independe nt anumite o biecte sau
fenomene , să noteze observațiile lor și să le clasific e, să rețină elementele comune ,
esențiale. Întrucât învățătorul care predă simultan are mai puține posibilități de a folosi
materialul didactic în tim pul expunerii cunoștințelor noi , decât ce l care lucrează cu o
singură clasă , poate folosi timpul destinat activității independente pentru intuirea
materialului didactic de către elev .
Bineînțeles , intuirea acestuia trebuie să fie orientată și îndrumată de către învățător
și o poate face prin in dicațiile date de el la explicarea t emei de activitate independentă ,
când va sugera elevilor aspectele pe care trebuie să le observe și le va pune la îndemână
materialul respec tiv, spre a fi nu numai observat , ci ș i pipăit.
Prin conținutul său munca independentă a elevilor contribuie în mare măsură și la
respectarea principiului însușirii conștiente și active a cunoștințelor. Respectarea acestui
principiu dep inde atât de tema dată elevilor , cât și de sarcina trasată de către învățător.
De pildă, dâ nd elevilor să citească un text , învăță torul îi va ajuta să înțeleagă cele
citite , dacă le va indica de la început că citirea independentă se face cu scopul de a povesti
conținutul bu cății, de a împărți în fragmente , de a scoate ideile principale sau de a răspunde
la anumite întrebăr i. Scopul lucrării concretizat în sarcina dată de învățător îi obligă pe
elevi la un efort de gândire , la o activitate proprie , care constitu ie premisa însușirii
conștiente .
La activitatea independentă a elevilor își găsesc reali zarea într -o măsură mai mare
sau mai mică și celelalte principii didactice, aflate într -o permanentă interacțiune și
continuitate în timpul desfășurării activității directe și a celei independente.

32
În conținutul său , activitatea independentă cuprind e însu șirea unor noi cunoștințe ,
formarea unor priceperi și deprinderi sau fixarea și consolidarea acestora, în legătură cu
toate temele prevăzute în programa școlară și l a toate obiectele de învățământ . Acest
conținut poate să fie cât mai bogat și să capete un caracter , dacă învățătorul este preocupat
să-l realizeze printr -o cât mai mare varietate de form e, spre a se evita formalismul ,
însușirea mecanică, lipsa de interes și pasivitate din partea copiilor .
Astfel, la fixarea , printr -o lecție de citire cu conținut practic -științific elevii vor
putea da răspunsuri în scris la întrebări formulate de înăvățător sau indicate în manual în
legătură cu conținutul fragmentelor citite ; la lecțiile de matematică unde vor rezolva
exerciții și probleme cu operațiile în vățate , la istorie vor reciti lecția nouă și vor nota datele
mai importante , iar la geografie pot să lucreze și să fixeze pe hartă munții, apele.. .
Important este ca efectuarea acestor lucrări să fie controlată de învățător , pentru a se
convinge de exacti tatea cunoștințelor pe care le -au aplicat elevii.
b)Pregătirea elevilor pentru însușirea noilor cunoștințe.
În cazul în care activitatea independentă a elevilor precede act ivitatea directă cu
învățătorul , ea poate consta în lucrări și teme menite să -i pregătească pe elevi pentru
însușirea noilor cunoștințe. La rândul lor acestea îmbracă forme variate în funcție de
obiectul respecti v și conținutul lecției.
Astfel, în vederea unei lecții de citire elevii pot fi puși să citească textul în gând, în
vederea p ovestirii lui, sau să -l împartă în fragmente , să extragă expresii și cuvinte
necunoscute; pentru o lecție de gramatică pot sublinia în te xt părțile de vorbire , la
geografie pot să deseneze ape le, fixându -le corect pe hartă , sau vor efectua observații
independente asupra unor obiecte sau fenomene.
Firește , pregătirea pentru însușirea noilor cunoștințe se poate baza și pe
recapitularea cu noștințelor anterioare , dacă ele se încadrează în același sistem și au o
legătură directă .
c)Recapitularea și siste matizarea cunoștințelor predate în cadrul unei unități de
învățare, semestr u, an școlar.

2.4.5.Controlul și evaluarea activității independente
O condiție importantă pentru formarea unor priceperi și deprinderi corecte de
activitate independentă, în codiți ile muncii simultane, o constituie controlul permanent de
către învățător al temelor și lucrărilor efectuate de elevi în cadrul acestei activități.

33
Trecând la activitatea directă cu altă clasă, învățătorul nu -i va scăpa din vedere pe
elevii claselor căror a li s -a dat activitatea independentă.
În primul rând, el va exercita asupra acestora o supraveghere generală pentru a
observa dacă lucrează toți și va trece periodic printre bănci , chiar și atunci când explică
lecția la clasa cealaltă, pentru a vedea dac ă elevii au înțeles tema dată și o efectuează
conform explicațiilor. Se cere o atenție distributivă din partea învățătorului, urmând ca el
să intervină prompt, printr -un gest, printr -o privire sau chiar verbal, pentru a antrena elevii
la lucru sau pentru a-i corecta în efectuarea temei.
În controlu l activității independente efectuate de elevi, învățătorul trebuie să se
refere atât la aspectul cantitativ, cât și la cel calitativ, urmărind nu numai efectuarea temei
ci și modul de efectuare a ei.
Trebuie r eținut că învățătorul, lucrând direct cu o anumită clasă trebuie să verifice
caietele elevilor dacă au efectuat sarcinile primite sau printr -o întrebare adresată întregii
clase, după care va trece la explicarea noului material sau la efectuarea lucrărilor ce
formează conținutul activității directe.
Dacă pentru tema de muncă independentă s -a prevăzut un timp de efectuare mai
mare urmărindu -se pregătirea elevilor în vederea predării noului material, învățătorul va
trebui să controleze nu numai dacă elevii au efectuat sarcinile, ci și conținutul, cerând
elevilor să explice modul cum au lucrat sau elementele noi din conținutul temei. Nu se va
putea, însă, insista prea mult asupra conținutului deoarece învățătorul are nevoie de timp
pentru predarea noului materi al, când va putea reveni cu explicații asupra elementelor noi
cuprinse în lucrarea independentă și va putea corecta eventualele greșeli sesizate în
lucrările elevilor.
Controlul activității independente este necesar în cadrul tuturor tipurilor de lecții ș i
mai cu seamă în lecțiile de verificare și apreciere a cunoștințelor, în cele de repetare și
sistematizare, cele destinate formării priceperilor și deprinderilor și cu atât mai mult la
lecțiile de dobândirea de cunoștințe.
Toate tipurile de fișe date ele vilor, caietele cu teme de muncă independentă, trebuie
controlate de învățător, indiferent cât de mare este lucrarea sau cât de importantă este.
Exercitarea controlului de către învățător cu privire la lucrările efectuate
independent de către elevi are o importanță deosebită, nu numai pentru formarea unor
priceperi și deprinderi corecte, pentru însușirea conștientă a unor noțiuni, ci și pentru a
menține la elevi , spiritul de activitate, de răspu ndere și de disciplină, pentru î ntreținerea
interesului lor în legătură cu înțelegerea utilității t emelor. De aceea, pentru realiza rea

34
efectului stimulativ al controlului, acesta t rebuie să îmbrace forme variate , în funcție de
tipul lecției, de locul pe care -l ocupă activitatea independentă în cadrul lecției și de f elul
lucrărilor.
Când sarcinile de activitate independentă urmăresc formarea și consolidarea
priceperilor și deprinderilor, învățătorul va controla tema prin observarea caietelor elevilor
și prin citirea lucrărilor de către mai mulți elevi. În cazul desc operirii unor cuvinte, reguli,
procedee de calcul care comportă anumite dificultăți ca și a unor greșeli la anumiți elevi,
este bine să se precizeze pentru întreaga clasă rezolvarea corectă a dificultăților semnalate,
prin confruntarea cu conținutul lucrăr ii de către fiecare elevi, cu explicația verbală a
învățătorului sau cu modelul scris pe tablă. Mai mult chiar , în cadrul verificării lucrărilor
independente , învățătorul poate scoate la tablă doi -trei elevi pent ru a vedea dacă aceștia au
aplicat în mod corect o anumită regulă, dacă și -au însușit un anumit procedeu etc.
Importanța controlului sporește în cazul lecțiilor de verificar e și apreciere a
cunoștințelor , după ce învățătorul a dat elevilor sarcina de a repeta acasă tema din care se
va face verif icarea. Temele date în scopul verificării pot avea o durată mai mare decât în
alte tipuri de lecții , iar controlul lor se va putea face de către învățător, întrucât timpul
afectat în clasă nu i -ar permite acest lucru. Este absolut necesar însă ca în lecția următoare
să se facă analiza lucrărilor cu întreaga clasă, să fie scoase în evidență greșelile tipice și să
se facă cu elevii exerciții de îndreptare a acestor greșeli.
Cu prilejul analizei , învățătorul nu se va opri numai asupra greșelilor , ci va apreci a
și activitatea fiecărui elev în parte . Este bine ca această apreciere să se concretizeze într -o
notă care va fi comunicată elevilor și trecută în catalog. În felul acesta va crește și mai mult
răspunderea și interesul elevilor pentru temele date ca activ itate independentă.
Atunci când lucrarea independentă este de mai scurtă durată, controlul și aprecierea
pot fi fă cute chiar și în ora respectivă , cu obligația ca învățătorul să verifice temele în
conținut și să facă analiza lor .
De o verificare sumară n u trebuie lipsite nici lucrările de activitate independentă
date în cadrul lecțiilor de repetare și sist ematizare . Prin aceste lucrări învățătorul va urmări
atât consoli darea corectă a unor cunoștințe , priceperi și deprinderi, cât și posibilitățile
elevilo r de a face noi legături între cunoștințe, de a aplica cele învățate în situații noi.
Activitatea independentă cu scopul de repetare și sistematizare va fi precedată de
activitatea dir ectă a învățătorului cu ele vii, în cadrul căreia se va face trecerea în revistă a
principalelor probleme dintr -o unitate de învățare sau temă .

35
În condițiile muncii simultane , învățătorul trebuie să -i obișnuiască pe elevi cu
autocontrolul, care constă în verificarea independentă de către fiecare elev în parte a
lucrărilor pr oprii prin confruntarea rezultatelor obținute cu cele indicate de învățător verbal
sau pe tablă, ori prin confruntarea cu modelele prezentate de acesta.
O altă formă de autoc ontrol o reprezintă verificarea reciprocă înt re elevi a lucrărilor
efectuate , ceea ce permite sesizarea și corectarea unor greș eli proprii sau ale colegi lor, ca și
dezvoltarea spiritului critic și a existenței.
„Învățătorii pot gă si și alte forme de autocontrol , important fiind ca autocontrolul
efectuării lucrărilor de către elevi să nu se substituie controlului pe care învățătorul trebuie
să-l exercite permanent.”6

2.5. Activitatea frontală cu clasa în cadrul învățământului simultan

Organizarea tradițională a unei clase simultane, poate fi reprezentată prin plasarea
dascălului în centru, sugerând faptul că are control deplin asupra oricărei interacțiuni:
dascăl -elev, elev -elev, elev -dascăl. Zona dascălului, din centru, este delimitată clar de zona
elevilor. În trecut, acești actori, aveau roluri, responsabilități și drepturi riguros delimitate.
Singura autoritate cu putere de decizie asupra tot ce se întâmpla în clasă era dascălul.
Rolul elevilor era să asculte și să îndeplinească toate sarcinile trasate de dascăl. Acest
scenariu a caracterizat de -a lungul mai multor secole activitatea la clasă.
În învățământul modern, dascălul nu mai este singura persoană cu putere și drepturi
absolute în clasă. Un grup de elevi, sau un reprezentan t al lor poate să se adres eze „ frontal”
clasei atunci când prezintă rezultatele activității desfășurate de grup. În funcție de sarcina
didactică pe care a avut -o de îndeplinit, grupa poate adresa întrebări clasei, poate
demonstra sau răspunde la întrebările colegilor.
Pe baza celo r prezentate mai sus, putem afirma că: organizarea frontală a clasei
simultane este situația în care toți elevii dintr -un an de studiu lucrează cu dascălul,
vizionează un film, diafilm etc.

6 Gârleanu – Costea Rodica, Gheorghe Alexandru, 1 996, Activitatea simultană la două sau mai multe clase în
ciclul primar, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova;

36
Un exemplu de activitate frontală în situația învățământului simul tan este
Întâlnirea de dimineață , la care participă toți elevii de la cele două sau trei niveluri de
instruire. Este un exercițiu „de încălzire”, în cazul căruia elevii comunică liber pe o temă
aleasă de dascăl sau propusă de ei. Clasa simultană oferă chia r un avantaj : diferența de
vârstă și instruire dintre elevi face interacțiunea mai apropiată de situația reală cu care se
confruntă elevii dincolo de pereții școlii.
Alte exemple de activități frontale care se pretează și la clasele simultane sunt:
-Preda rea noilor cunoștințe;
-Verificarea înțelegerii noilor cunoștințe (prin întrebări adresate clasei);
-Exerciți de consolidare (lectura cu voce tare, rezolvarea unor exerciții la tablă, etc.);
-Lectura și dezbaterea unor fragmente din ziare, reviste, cărți;
-Comentarea unor evenimente locale sau naționale de interes pentru elevi;
-Jocuri didactice care să antreneze toți elevii.
Activitățile la care sunt antrenați toți elevii sunt foarte impo rtante în cazul predării
simultane, deoarece contribuie la sudarea colectivului de elevi, ceea ce îi va face să
comunice liber, fără teama de a fi „pârâți” părinților sau altor copii din localitate.
Activitatea frontală este caracterizată printr -un control riguros al dascălului care
stabilește conținutul, interacțiunea, ritmul, durata activității. Tot dascălul corectează
greșelile elevilor și evaluează gradul de realizare a sarcinii didactice. Am menționat deja că
mai ales în cadrul învățământului simultan, dascălul nu este singura persoană care poate
interacționa frontal cu clasa. Acest tip de organizare a clasei are însă avantaje și
dezavantaje, unele fiind menționate în tabelul următor.

Avantaje/dezavantaje ale activității frontale în învățământul simultan

Avantaje Dezavantaje
-Toți elevii se concentrează asupra unei
probleme
-Dascălul sau un alt elev se asigură că
fiecare elev poate recepționa mesajul
-Activitatea poate fi foarte dinamică, ritmul
fiind impus de coordonatorul activității
-Elevii sunt expuși unei exprimări corecte -Numărul elevilor care au ocazia să
vorbească este redus
-Ritmul impus de către organizator nu se
potrivește cu ritmul de lucru al fiecărui elev
-Elevii au prea puțină (sau deloc) autonomie
-Activitate a frontală implică de regulă prea
multă „predare” și prea puțină „învățare”

37
-Elevii mai emotivi se simt mai în si guranță
atunci când repetă, citesc sau răspund în cor -Unii elevi nu se simt în largul lor atunci
când sun t „expuși” să răspundă în fața
întregii clase

2.6. Alternarea muncii directe cu activitatea independentă în cadrul lecției
unitare
Activitatea independentă a elevilor a reprezentat o componentă fundamentală,
sporită, de aceea în învățământul desfășurat în condiții simultane cu două clase comparativ
cu învățământul simultan la cinci clase, elevii primesc și rezolvă mai des fiș e de muncă
independentă, exerciții cu caracter creator în timp ce lucrează cu o clasă direct, celelalte
clase vor lucra independent. Prima trăsătură caracteristică a lecțiilor desfășurate în
condițiile muncii simultane este totala libertate ce ni se lasă î n conceperea și desfășurarea
acesteia. Aici putem renunța la structurile prestabilite și adaptarea unei atitudini creatoare
înn conducerea actului de predare -învățare.
După cum spuneam lecțiile desfășurate în condițiile predării simultane la două sau
mai multe clase sunt structurate pe timpi de alternare a activității directe a mea și activității
independente a elevilor.
Cum procedăm în munca simultană la două clase folosind cu elevii activitatea
independentă și activitatea directă a mea?
Ce metode se pot folosi și cum trec de la activitatea directă la munca independentă
a elevilor?
Iată, de exemplu o lecție predată simultan la două clase a III -a și a IV -a îmbinând
munca directă cu activitatea independentă a elevilor.
Este vorba de o lecție de matemat ică la clasa a III-a cu subiectul „Adunarea și
scăderea numerelor naturale în concentrul 0 -10 000”, iar la clasa a IV -a o lecție de limba și
literatura română cu subiectul „ Români celebri” – George Enescu – text suport – „George
Enescu” după Viorica Huber, ambele lecții fiind de consolidare.
Ce obiective operaționale pot urmări la cele două lecții?
La matematică la clasa a III -a:
-să rezolve corect operații de adunare și scădere în concentrul 0 -10 000;
-să utilizeze corect terminologia specifică matematici i;
-să calculeze termenul necunoscut;
-să rezolve corect probleme date;

38
-să compună o problemă după o ilustrație dată sau după exerciții date;
-să coopereze în activitatea pe grupe.
Iar la lecția de limba și literatura română, clasa a IV -a:
-să citească f luent, cursiv, expresiv textul;
-să utilizeze în contexte diferite cuvintele și expresiile noi, după explicarea acestora;
-să răspundă la întrebări legate de conținutul textului;
-să povestească conținutul textului;
-să rezolve corect exerciții utilizând a djective;
-să rezolve rebusul;
Ca metode și procedee de desfășurare a lecțiilor se aplică: explicația, exercițiul,
observația, metoda cadranelor, munca independentă, cubul, analiza gramaticală (clasa a
IV-a). Forma de organizare este frontală, individuală și pe grupe la ambele clase. Ca
material didactic pot folosi jetoane cu numere, fișe cadrane, fișă -harta povestirii, cub, fișe
individuale, planșa cu rebus.
Activitatea independentă începe la clasa a IV – a, după ce elevii sunt pregătiți pentru
lecție, av ând ca sarcină o fișă de lucru, Harta povestirii (15 minute).
Trec la activitatea directă cu clasa a III – a, începând cu verificarea temei efectuată
de către elevi acasă. După care vom realiza un scurt dialog prin care se reactualizează
terminologia speci fică matematicii;
Anunț subiectul lecției „ Exerciții și probleme cu numere naturale în concentrul
0-10 000”
Elevii rezolvă la tablă exerciții și probleme (15 minute).
Se vor forma grupe de elevi și vor primi ca activitate independentă o fișă de lucru
cu metoda cadranelor (20 de minute).
Revin la clasa a IV – a cu activitatea directă. Verific sarcina de activitate
independentă. În continuare cer elevilor să lectureze textul în întregime, după care voi
anunța subiectul „George Enescu” după Viorica Huber.
Voi propune elevilor spre rezolvare exerciții folosind metoda „CUBULUI” (20 de
minute)
Înainte de a trece la clasa a III – a, elevii clasei a IV – a vor primi ca activitate
independentă plicul cu ideile principale ale textului „George Enescu” amestecate, primind
ca sarcină să le ordoneze. (5 minute).
Revin cu activitate directă la clasa a III -a și verific sarcina de activitate
independentă (5 minute).

39
Elevii primesc o fișă -labirint pe care trebuie să o rezolve, apoi să o coloreze (10
minute).
Trec cu activitatea directă la clasa a IV – a, timp de 10 minute. Se citește planul de
idei și se povestește textul în lanț.
Propun elevilor completarea unui rebus.
-elevii completează rebusul și descoperă pe verticala A -B cuvântul RAPSODIE.
-se prezintă elevilor spre audiție un fragment din Rapsodia Română – compusă de George
Enescu.
Revin cu activitatea directă la clasa a III – a, să verific sarcina dată.
Voi aprecia elevii care au fost act ivi și au dat răspunsuri foarte bune, atât la clasa a
III- a cât și di n clasa a IV – a, aducându -se încurajări și celorlalți.
Stabilesc tema pentru acasă, clasa a III – a exercițiul 4 și 5 pag 32, iar clasa a IV – a
vor avea ca temă pentru acasă povestirea lecției.

40
CAPITOLUL III

METODOLOGIA CERCETĂRII

3.1. Ipoteza cercetării
Implementarea unor modalități moderne de eficientizare a activității didactice în
învățământul simultan, în cadrul activităților frontale și individuale, va determina o
creștere a randamentului școlar.

3.2. Obiectivele cercetării
Scopul prezentei lucrări este de a realiza un studiu corelațional prin care să se
remarce că eficiența procesului instructiv -educativ la clasele simultane este asigurată de
utilizarea metodelor moderne, în cadrul activităților frontale și indi viduale.
Obiectivele propuse în realizarea acestei lucrări sunt de fundamentare
psihopedagogică, științifică și metodologică:
-realizarea unei cercetări psihopedagocice privind combinarea optimă a diferitelor
tipuri de strategii didactice pentru a veni în întâmpinarea nevoilor elevilor.
-promovarea ideii că prin utilizarea metodelor moderne, în cadrul diferitelor tipuri
de activități ale învățământului simultan, voi creea condiții optime de eficientizare a
activității.
Obiectivele elevilor:
O1- să real izeze corect sarcinile propuse în cadrul metodelor moderne utilizate și pe
parcursul testelor;
O2- să utilizeze corect metodele moderne propuse;
O3- să participe activ la activitățile propuse în cadrul lecțiilor;
O4- să obțină rezultate bune cu ocazia dif eritelor testări;
O5- să lucreze individual și în echipă, conform metodelor moderne utilizate.

3.3. Eșantionul cercetării
Cercetarea a fost făcută în mod paralel la două școli cu clase simultane:
-clasa de control : Școala Primară Nr. 1, Izvoarele, com . Viișoara, Bihor (clasa a III -a cu 5
elevi și clasa a IV -a cu 6 elevi)

41
-clasa experimentală: Școala Primară, Nr. 5, Dijir, com . Abram, Bihor (clasa a III -a având
6 elevi și clasa a IV -a, 4 elevi)
Cercetarea s -a desfășurat pe parcursul anului școlar 2017 -2018.

3.4. Metodele de cercetare
Metodele didactice pe care le -am aplicat au fost selectate astfel încât să răspundă
principalelor cerințe ale unei investigații și să preîntâmpine eventualele erori de investigare
și prelucrare a materialului faptic. Astfel pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei de la
care am plecat am folosit un sistem metologic compus din:
-metoda observației;
-metoda analizei produselor activității;
-metoda experimentului psihopedagogic/didactic, colectiv, de durată medi e, desfășurat în
trei etape: preexperimentală, experimentală, postexperimentală;
-testele docimologice.
Aceste metode utilizate m -au ajutat să obțin informații în legătură cu personalitatea
elevilor, cu nivelul de cunoștințe și competențe ale acestora, cu comportamentele și gradul
de implicare al lor în procesul educativ. Aceste instrumente, în marea lor majoritate, au
fost preluate și adaptate conținuturilor vehiculate, particularităților elevilor și obiectivelor
vizate.

3.4.1. Observația
Despre observație, M. Singletary afirmă că este „cea mai pură formă de cercetare
calitativă, pentru că ea apare în localizările naturale și îi cere cercetătorului să facă și să
înțeleagă lucrurile așa cum le fa ce participantul la cercetare.”7
Definiție: Observa ția este „metoda științifică de colectare a datelor cu ajutorul
simțurilor (văz, auz, miros) în vederea interferențelor sociologice și psihologice pentru a
verifica ipotezele sau pentru a descrie sistematic și obiectiv mediul înconjurător, oamenii și
relațiile interpersonale, compo rtamentele individuale și colective, acțiunile și activitățile,
comportamentul verbal, obiectele fizice, produsele activităților creatoare ale persoanelor și
grupurilor umane.”8

7 Marinescu, Valentina, 2005, Metode de studiu în comunicare, Editura Niculescu,
București;
8 Chelcea, Septimiu, 2001, Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică,
București.

42
Pentru a observa nu este suficient să vezi, trebuie să privești, să examinezi atent, de
asemenea nu doar să auzi ci să asculți și să interpretezi . „Observarea înseamnă activism,
sistematizare și repetiții, care, toate necesită timp și organizare conform un ui plan în
prealabil stabilit.”9
Caracteristici
Metoda observației permite înregistrarea compo rtamentului efectiv al oamenilor,
ceea ce realmente ei fac, și nu numai ce spun că fac . De asemenea, permite studierea
compo rtamentului indivizilor în context natural, fiind surprinsă multitu dinea de factori ce
determină și condiționează acțiunile și interacțiunile umane. Este o metodă nonobstructivă
(nu provoacă răspunsuri) și în general de lungă durată și astfel identifică acțiunile și
interacțiunile firești, comportamentul obișnuit al subiecț ilor tipic pentru viața cotidiană și
nu artificializată de experiment.
Observația oferă informații cu valoare de fapte, care constituie materialul cel mai
bogat, divers și nuanțat, susceptibil de analize calitative, caracteristice științei sociologice.
Se consideră că valoarea unei observații este direct proporțională cu timpul petrecut în
teren, observând și discutând cu oamenii.
În cadrul cercetării metoda observației s -a folosit pe toată perioada, urmărindu -se
comportamentul efectiv al elevilor în con textul natural, atât în perioada activităților libere,
cât și în timpul activităților impuse, la aplicarea metodelor moderne și stabilirea relațiilor
în cadrul grupului din care fac parte.

3.4.2. Metoda analizei produselor activității elevilor
Această metodă mi -a furnizat informații despre procesele psihice și unele trăsături
de personalite ale elevilor prin prisma obiectivării lor în produsele activității: desene,
lucrări scrise, portofoliu, caiete de teme, creații literare, compuneri, etc. Aceste prod use ale
activității școlare ale elevilor poartă amprenta, pe de o parte a cerințelor speciale ale
disciplinelor de învățământ, iar pe de altă parte, a caracteristicilor lor individuale. Din
corectarea caietelor de teme la matematică sau chiar a fișelor de lucru, am remarcat nivelul
de cor ectitudine al rezolvării sarcinilor, aspectul estetic, progresul sau regresul înregistrat
de la o etapă la alta, capacitatea de punere în practică a cunoștințelor teoretice, capacitatea

9 Jurcău, N. și Niculescu, R., M., (2002), Psihologie Școlară, Editura U.T.Press, Cluj -Napoca;

43
de reprezentare, bogăția vocabularulu i și precizia lui, nivelul și calitatea cunoștințelor și a
deprinderilor.

3.4.3. Experimentul psihopedagogic
Experimentul psihopedagogic este apreciat ca „cea mai importantă metodă de
cercetare deoarece furnizeaz ă date precise și obiective.”10
Astfel în cadrul experimentului psihopedagogic, am verificat influența folosirii
metod elor moderne în cadrul activităț ilor independente ale ele vilor din învățământul
simultan , asupra rezultatelor școlare.
În urma experimentului s -a constat că folosirea metodelor mod erne în activivitatea
directă, cât și independentă au influențat rezultatele obținute la evaluarea sumativă,
comparativ cu cele de la testele inițiale.

3.4.4.Testele docimologice
Testele docimologice oferă informații cantitativ e asupra fenomenului invest igat,
reprezentântând „un set de probe sau întrebări cu ajutorul căruia se verifică și se evalue ază
nivelul asimilării cunoștințelor și al capacităților de a opera cu ele, prin raportarea
răspunsurilor la o scară de apreciere pe etalon, elaborată în prealabil.”11Aplicate periodic în
procesul instructiv -educativ în cadrul orelor de matematică, dar și la alte obiecte , au ajutat
la deter minarea nivelului de cunoștințe, priceperi , deprinderi dar și a gradului de dezvoltare
a capacităților intelectuale.
Acestea au fost concepute în corelație cu obiectivele operaționale stabilite,
cuprinzând seturi de itemi prin care am urmărit înregistrarea și evaluarea performanțelor
școlare, iar rezultatel e obținute au fost interpretate , consemnate , apoi sistematizate în tabele
statistice , diagrame de structură și de comparație , ajutând la interpretarea datelor.

3.5.Desfășurarea cercetării

În cadru l experimentului psihopedagogic , am parcurs următoarele etape:

10 Dumitriu Gh., Dumitriu C., 2004, Psihopedagogie -curriculum suport pentru examenele de definitivare și
gradul II în învățământ, ediția a II – a, E.D.P., R.A.p96, București .

11 Nicola, I., 1994, Pedagogie, p.335, Editura Didactică și Pedagogică, București

44
3.5.1.Etapa constatativă
Această etapă are rolul de a stabili nivelul existent în momentul inițieri i
experimentului psihopedagogic , atât la eșantionul experimental cât și la cel de control. În
această etapă am aplicat teste identice atât la clasa experim entală cât și la cea de control ,
pentru a stabili punctu l de plecare al cercetării. Am înregistrat și valorificat rezultatele
obținute la o probă de evaluare identică pentru cele două eșantioane de lucru. Cunoașterea
capacit ăților de învățare ale elevilor , a nivelului de pregătire de la care pornesc și gradului
în care stăpânesc cunoștințele și abilitățile necesare asimilării conținutului etapei care
urmează , reprezintă o condiție hotărâtoare pentru reușita activității didactice.
La începutul anului școlar am aplicat teste inițiale la fiecare clasă la discipli nele
Matematică și Limba și literatura r omână.(Anexele 1,2,3 și 4 ).
Tabelul 1 Rezultatele obținute la evaluare inițială la disciplina Matematică –clasa a III -a (la
clasa experimentală și clasa de control ):

NUMĂR DE ITEMI I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8

Nr. elevi care
l-au realizat FB 2 4 4 3 2 1 3 1
2 3 3 2 2 2 3 2
B 2 1 1 1 2 2 1 1
2 1 1 2 1 1 1 2
S 1 0 0 1 1 1 1 2
2 2 2 2 2 2 2 1
I 0 0 0 0 0 1 0 1
0 0 0 0 1 1 0 1

CALIFICATIV FB B S I

Nr. elevi 2 2 1 0
2 3 1 0

45
FB
40%
B
40%S
20%I
0%EV ALUARE INIȚIALĂ
MATEMATICĂ clsaIII-a
(clasa de control )Diagrame de structură care reprezintă procentual calificativele obținute la testarea inițială.
Fig. 1. Clasa experimentală Fig. 2. Clasa de control

Tabelul 1, împreună cu figurile 1 și 2 , reflectă rezultatele obținut e la testul inițial
de la Matematică clasa a III -a experiment și control. Se constată că :
-la clasa de control , dintre elevii clasei, 40% au obținut FB , 40% au obținut B și 20 % au
obținut calificativul S;
-la clasa experimentală , dintre elevii clasei , 40% au obținut FB, 46% au obținut B și 14 %
au obținut calificativul S.
Fig.3. Diagrama de comparație a rezultatelor obținute la testul inițial de la
disciplina Matematică la clasa a III -a

Clasa experimentClasa de control 0%10%20%30%40%50%
FB
B
S
I
FB B S I
Clasa experiment 40% 46% 14% 0%
Clasa de control 40% 40% 20% 0%FB
40%
B
46%S
14%I
0%EV ALUARE INIȚIALĂ
MATEMATICĂ
clsaIII-a(clas a
experimentală )

46
FB
40%
B
40%S
20%I
0%EV ALUARE INIȚIALĂ
LB. ȘI LIT. ROMÂNĂ
cls a III -a (clasa de
control)În diagramă observăm că la clasa de control atât califi cativele FB sunt în procent
identic cu al clasei experiment, calificativele B, s -au obținut cu 6 % mai mult la clasa
experiment decât la cea de control , iar calificativul S este cu 6% mai mare la clasa de
control , decât cea experiment .
Tabelul 2: Rezultat ele obținute la evaluarea inițială la discip lina Limba și literatura
română, clasa a III -a (la clasa experimentală și clasa de control ):
NUMĂR DE ITEMI I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6

Nr. elevi care
l-au realizat FB 2 3 2 3 1 3
2 3 2 3 2 2
B 2 1 1 1 2 1
1 1 1 1 1 1
S 2 2 2 2 3 2
1 1 1 1 2 1
I 0 0 1 0 0 0
1 0 1 0 0 1

CALIFICATIV FB B S I

Nr. elevi 3 2 1 0
2 2 1 0

Diagrame de structură care reprezintă procentual calificativele obținute la testarea iniția lă.
Fig. 4. Clasa experimentală Fig. 5. Clasa de control

FB
50%
B
34%S
16%I
0%EV ALUARE INIȚIALĂ
LB. ȘI LIT. ROMÂNĂ
CLS. a III -a (clasa
experiment)

47

Tabelul 2, împreună cu figurile 4 și 5 , reflectă rezultatele obținute la testul inițial d e
la Limba și literatura română , clasa a III-a , experiment și control0 .Se constată că:
-la clasa de control , dintre elevii clasei 40% au obținut FB , 40 % au obținut B și 20 % au
obținut calificativul S;
-la clasa experiment, dintre elevii clasei , 50% au obținut FB, 34 % au obținu t B, iar 16 % au
obținut calificativul S.

Fig.6.Diagramă de comparație a rezultatelor obținute la testul inițial de la disciplina
Limba și literatura română la clasa a III -a

În diagramă observăm că la clasa de control , calificativele FB s -au obținut cu 10%
mai puțin , în comparație cu clasa experiment, calific ativele B , s-au obținut cu 6% mai
puțin, la clasa experiment față de cea de control, iar calificativul S este cu 4% mai mic la
clasa experiment , decât cea de control .
Tabelul 3:Rezultatele obținute la evaluarea iniț ială la disciplina Matematică – clasa
a IV-a (la clasa experimentală și clasa de control ):

NUMĂR DE ITEMI I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8 I.9

Nr. elevi care FB 2 1 2 1 1 0 2 2 1
3 4 4 3 2 2 3 2 1
Clasa experimentClasa de control 0%10%20%30%40%50%
FBB
S
I
FB B S I
Clasa experiment 50% 34% 16% 0%
Clasa de control 40% 40% 20% 0%

48
FB
50%
B
33%S
17%I
0%EV ALUARE INIȚIALĂ
MATEMATICĂ cls a IV -a
(clasa de control)l-au realizat B 1 1 1 1 2 2 1 0 2
2 1 1 2 2 3 2 3 2
S 1 1 1 1 1 1 1 2 0
1 1 1 1 1 0 1 0 3
I 0 1 0 1 0 1 0 0 1
0 0 0 0 1 1 0 1 0

CALIFICATIV FB B S I

Nr. elevi 1 2 1 0
3 2 1 0

Diagrame de structură care reprezintă procentual calificativele obținute la testarea inițială.

Fig. 7. Clasa experimentală Fig. 8. Clasa de control

Tabelul 3, împreună cu figurile 7 și 8 , reflectă rezultatele obținute la testul inițial de
la Matematică , clasa a IV -a experi ment și control. Se constată că :
-la clasa exp eriment dintre ele vii clasei, 25 % au obținut FB , 50 % au obținut B și 25 % au
obținut calificativul S;
-la clasa control , dintre ele vii clasei, 50 % a u obținut FB, 33%au obținut B și 17% au
obținut calificativul S. FB
25%
B
50%S
25%I
0%EV ALUARE INIȚIALĂ
MATEMATICĂ cls a IV –
a (clasa experiment)

49

Fig.9.Diagramă de comparație a rezultatelor obținute la testu l inițial de la disciplina
Matematică la clasa a IV -a

În diagramă observăm că la clasa de control , calificativele FB s -au regăsit în
proporție de 25 % mai mult decât la clasa experiment , iar calific ativele B și S s -au obținut
cu 17 % , respectiv 8 % mai mult, la clasa experiment f ață de clasa de control .
Tabelul 4:Rezultatele obținute la evaluarea inițială la dis ciplina Limba și literatura
româ nă-clasa a IV -a (la clasa experimentală și clasa de control ):

NUMĂR DE ITEMI I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8 I.9 I.10

Nr. elevi care l -au
realizat FB 2 1 2 2 1 0 2 2 1 0
3 2 4 4 3 2 3 2 2 2
B 1 1 1 1 1 2 1 0 1 2
2 2 1 1 2 2 2 2 2 2
S 1 1 1 1 1 2 1 2 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 2
I 0 1 0 0 1 0 0 0 1 1
0 1 0 0 0 1 0 1 1 0

Clasa experimentClasa de control 0%10%20%30%40%50%
FBB
S
I
FB B S I
Clasa experiment 25% 50% 25% 0%
Clasa de control 50% 33% 17% 0%

50

CALIFICATIV FB B S I

Nr. elevi 1 1 1 1
2 2 1 1

Diagrame de structură care reprezintă procentual calificativele obținute la testarea inițială.
Fig. 10. Clasa experiment Fig. 11. Clasa de control

Tabelul 4, împreună cu figurile 10 și 11 , refelctă rezultatele obținute la testul inițial
de la Limba și literatura română, clasa a IV -a experiment și control . Se constată că :
-la clasa expe riment, dintre elevii clasei , 25% au obținut FB, 25% au obținut B , 25 % au
obținut califi cativul S și 25 % calificativul I;
-la clasa control, dintre elevii clasei, 33 % au obținut FB , 33 % au obținut B , 17% au
obținut S și 17 % calificativul I.

FB
33%
B
33%S
17%I
17%EVALUARE INIȚIALĂ
LB. ȘI LIT. ROMÂNĂ
cls a IV -a (clasa de
control)
FB
25%
B
25%S
25%I
25%EVALUARE INIȚIALĂ
LB. ȘI LIT. ROMÂNĂ
cls a IV -a (clasa
experiment)

51
Fig.12.Diagramă de comparație a rezultatelor obținute la testul inițial de la disciplina
Limba și literatura română la clasa a IV -a .

În diagramă obser văm că la clasa de control , calificativele FB, s -au obținut cu
12 % mai mult, în comparație cu clasa experiment , cali ficativele B, s -au obținut cu 12%
mai mult la clasa de control față de cea experiment , iar calificativele S și I se regăsesc în
proporție de 8 % mai mult la clasa experiment decâ t cea de control.

3.5.2. Etapa experiment ului formativ
La eșantionul experimental, respectiv clasa a III – a și a IV – a de la Școala Primară
Nr.5 Dijir, se va introduce variabila independentă, utilizându -se cât mai multe metode
moderne pe parcursul activității independente și frontale din cadrul învățământului
simultan. Această etapă a fost cea mai lungă ca întindere. La eșantionul de control maniera
de lucru a fost una obișnuită, neinfluențată de variabila independentă, manipulată la
eșantionul experimental.
Am utilizat aceste metode pentru a fo rma elevi activi, investigatori, creatori,
participanți conștient la propria lor formare. Fiecare elev a fost pus în situația de a participa
prin efort personal la dobândirea de noi cunoștințe, la fixarea cunoștințelo r sau la
verificarea cunoștințelor. Un elev care stă pasiv în bancă doar urmărește cele predate, nu
poate obține rezultate bune la învățătură. Sarcina mea, a învățătorului a fost să creez toate
Clasa experimentClasa de control 0%5%10%15%20%25%30%35%
FBB
S
I
FB B S I
Clasa experiment 25% 25% 25% 25%
Clasa de control 33% 33% 17% 17%

52
condițiile pentru îmbunătățirea rezultatelor la elevi. Am considerat că metodele moderne
sunt cele ma i îndrăgite de elevi, sunt atractive și astfel învățatul devine o plăcere, o joacă.
Letiția Trif este de părere că: „În didactica modernă, calitatea pedagogică a unei
metode didactice de învățământ presupune transformarea acesteia dintr -o cale de
cunoaște re propusă de cadrul didactic, într -o cale de învățare, parcursă de cel care se
instruiește (prin instruire formală și nonformală) , cu deschideri spre educația permanentă.
În această perspectivă acțională, metodele sunt instrumente cu ajutorul cărora elevi i, sub
îndrumarea profesorului sau independent, progresează în acțiunea de cunoaștere și de
formare a priceperilor și deprinderilor intelectuale și practice.”12
Metoda este un plan de acțiune, o succesiune de operații realizate în vederea
atingerii unui scop, un instrument de lucru în activitatea de cunoaștere și de formare a
abilităților, este o tehnică de care profesorul și elevii se folosesc pentru efectuarea acțiunii
de predare -învățare; ea asigură realizarea în practică a unei activități proiectate m intal,
conform unei strategii didactice .
Proiectele didactice prezentate au fost susținute la clasă. Am urmărit îmbinarea
armonioasă a activității frontale cu cea independentă, dar și utilizarea diferitelor metode
moderne.
Metodele moderne aplicate pe pa rcursul cercetării elevilor în perioada
experimentală, în cadrul activităților independente și frontale, la diferite discipline: Știu/
Vreau să știu/ Am aflat, Explozia stelară, Metoda cadranelor, Brainstorming, Copacul
ideilor, Ciorchinele, Pălăriile gând itoare și Metoda Cubul. În perioada de după aplicare a
testelor ințiale, până la administrarea testelor sumative, am apl icat programul de intervenție
„Metode moderne atractive ”. (Anexele 5.1, 5.2, 5.3, 5.4, 5.5, 5.6, 5.7, 5.8, 5.9, 5.10, 5.11,
5.12, 5.13, 5.14, 5 .15, 5.16)

12 Trif, L.,2008, Pedagogia învățământului preșcolar și primar, Editura Eurostampa, Timișoar.

53
PROGRAMUL DE INTERVENȚIE
„Metode moderne atr active”

Tema 1: Metoda Știu/ Vreau să știu/ Am aflat

Data: Aprilie 2018
Clasa : a III- a Obiectivele propuse Resurse Anexe
Disciplina de
studiu :
Matematică

-să rezolve corect exerciții dde
adunare, scădere, înmulțire și
împărțire;
-să utilizeze corect terminologia
specifică operațiilor matematice
învățate în rezolvarea de exerciții și
probleme;
-să identifice datele unei probleme
(ce se dă, ce se cere);
-să rezolve corect probl eme prin cel
mult două operații;
-să verifice rezultatul obținut conversația,
explicația,
exercițiul,
problematizarea,
munca
independentă,
Metoda Știu/
Vreau să știu/
Am aflat Anexa 5 .1
Subiectul lecției:
Probleme cu două
sau mai multe
operații

Data: Noiembrie
2017
Clasa : a IV- a Obiectivele propuse Resurse Anexe
Disciplina de
studiu :
Matematică
-să enumere: lunile anului,
anotimpurile, zilele săptămânii;
-să recunoască pe ceas orele și
minutele AM și PM;
-să identifice datele unei probleme
(ce se dă, ce se cere);
-să rezolve corect probleme
referitoare la timp;
-să descopere zilele din săptămână
ale unor date calendaristice . conversația,
explicația,
exercițiul,
problematizarea,
munca
independentă,
Metoda Știu/
Vreau să știu/
Am aflat Anexa 5 .2
Subiectul lecției:
Unități de măsurat
timpul

54
Prin această metodă, elevii și -au inventariat cunoștințele despre o temă/un subiect,
respectiv, și -au îmbogățit cunoștințele. Metoda a fost aplicată în diferite momente ale
lecției și la toate tipurile de lecție. Am pornit de la premisa că elevii „știu cev a” despre
tema/ subiectul lecției, fie din anii anteriori, fie din alte surse de informare (lecturi
personale, televiziune, internet etc.). Elevii au lucrat individual și în echipe.

Tema 2: Metoda Explozia stelară

Data: Aprilie 2018
Clasa : a III- a Obiectivele propuse Resurse Anexe
Disciplina de
studiu :
Limba și literatura
română
-să identifice semnificația
mesajului textului O vizită la
Cumuleta , după George Ricus
-să formuleze întrebări și răspunsuri
pe baza textului studiat;
-să respecte regulile de ortografie și
punctuație în elaborarea întrebărilor
și răspunsurilor;
-să integreze cuvintele și expresiile
noi în enunțurile formulate. conversația,
explicația,
exercițiul,
problematizarea,
lectura, munca
independentă,
Meto da
Explozia stelară Anexa 5 .3
Subiectul lecției:
Formulare de
întrebări și
răspunsuri

Data: Noiembrie
2017
Clasa : a III- a Obiectivele propuse Resurse Anexe
Disciplina de
studiu :
Limba și literatura
română
-să opereze corect cu noțiunile:
poet, strofă, vers;
-să formuleze întrebări și răspunsu ri
pe baza poeziei;
-să aplice regulile de ortografie și
punctuație învățate, în redactare; conversația,
explicația,
exercițiul,
problematizarea,
lectura, munca
independentă,
Meto da
Explozia stelară Anexa 5 .4
Subiectul lecției:
Cu nasul în carte ,
după Nina Cassian

55
Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativității, cu ajutorul căreia, elevii
se relaxează. Această metodă se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de
probleme și noi descoperiri. Scopul principal al metodei este formularea de întrebări și
realiza rea de con exiuni între ideile descoperite de copii în grup prin interacțiune și
individual pentru rezolvarea unei probleme.

Tema 3: Metoda cadranelor

Data: Mai 2018
Clasa : a IV- a Obiectivele propuse Resurse Anexe
Disciplina de
studiu :
Limba și literatura
română
-să recunoască verbele dintre alte
părți de propoziții sau din enunțuri;
-să identifice în propoziții
predicatul verbal;
-să definească predicatul verbal ca
fiind o parte de propoziți e
exprimată prin verb ;
-să construiască propoziții, pornind
de la verb și utilizând corect
întrebarea „ce face? . conversația,
explicația,
exercițiul,
problematizarea,
lectura, munca
independentă,
Metoda
Cadranelor Anexa 5 .5
Subiectul lecției:
Predicatul

Data: Aprilie 2018
Clasa : a III- a Obiectivele propuse Resurse Anexe
Disciplina de
studiu :
Limba și literatura
română
-să formuleze întrebări și răspunsuri
pe baza textului studiat;
-să respecte regulile de ortografie și
punctuație în elaborarea întrebărilor
și răspunsurilor.
conversația,
explicația,
exercițiul,
problematizarea,
lectura, munca
independentă,
Metoda
Cadranelor Anexa 5 .6
Subiectul lecției:
O vizită la
Cumuleta , după
George Ricus

56
Metoda este grafică și eficientă pentru selectarea, clasificarea și sintetizarea
informațiilor. Se poate folosi cu succes în toate etapele lecției, dar și pentru realizarea feed –
back -ului învățării. Se lucrează individual, dar și pe grupe, fiecare elev completând un
cadran, sarcinile fiind distribuite între ei, nu de către învățător. A m utilizat această metodă
atât în cadrul activității directe, cât și în cea indirectă.

Tema 4: Metoda Brainstorming

Data: Aprilie 2018
Clasa : a III- a Obiectivele propuse Resurse Anexe
Disciplina de
studiu :
Limba și literatura
română
-să prezinte informații în legătură
cu personajele din text;
-să formuleze întrebări și răspunsuri
pe baza textului studiat;
-să respecte regulile de ortografie și
punctuație în elaborarea întrebărilor
și răspunsurilor.
conversația,
explicația,
exercițiul,
problematiz area,
lectura, munca
independentă,
Metoda
Brainstorming
Anexa 5 .7
Subiectul lecției:
O vizită la
Cumuleta , după
George Ricus

Data: Noiembrie
2017
Clasa : a III- a Obiectivele propuse Resurse Anexe
Disciplina de
studiu :
Matematică -să efectueze operații de înmulțire
cu doi sau trei factori;
-să utilizeze corect terminologia
matematică (factori, produs, de
atâtea ori mai mare);
-să efectueze exerciții combinate
(de înmulțire și adunare, de
înmulțire și scădere);
-să coopereze cu colegii în vederea
obținerii unui rezultat pozitiv. conversația,
explicația,
exercițiul,
problematizarea,
munca
independentă,
Metoda
Brainstorming Anex a 5.8
Subiectul lecției:
Recapitulare –
Înmulțirea

57
Brainstorming -ul este o metodă de stimulare a creativității și imaginației elevilor,
dar și de formare a unor trăsături de personalitate (spontaneitate, altruism etc.). Se
realizează prin formularea a cât mai multor idei, ca răspuns la o situație enunțată de
profesor sau un elev, după principiul „cantitatea generează calitatea”.
Un moment de brainstorming se poate crea în orice etapă a lecției și poate să se
desfășoare de la 5 minute până la întreaga oră. Pornind ulterior de la ideile enunțate în
Brainstorming, se pot adresa sarcini suplimentare.

Tema 5: Metoda Copacul Ideilor

Data: Mai 2018
Clasa : a IV- a Obiectivele propuse Resurse Anexe
Disciplina de
studiu :
Limba și literatura
română
-să reproducă definiția predicatului;
-să identifice părțile de vorbire prin
care poate fi exprimat predicatul;
-să enumere întrebările cu ajutorul
cărora se află predicatul;
-să-și asume rolurile în carul
grupului . conversația,
explicația,
exercițiul,
problematizarea,
lectura, munca
independentă,
Metoda Copacul
Ideilor Anexa 5 .9
Subiectul lecției:
Predicatul

Data: Mai 2018
Clasa : a IV- a Obiectivele propuse Resurse Anexe
Disciplina de
studiu :
Limba și literatura
română
-să precizeze personajele
participante în text;
-să enumere întâmplările/ acțiunile
lui Ionel;
-să descopere însușirile lui Ionel pe
baza acțiunilor lui;
-să-și asume roluri în cadrul
grupului. conversația,
exercițiul,
problematizarea,
lectura, munca
independentă,
Metoda Copacul
Ideilor Anexa 5 .10
Subiectul lecției:
Vizită , după Ion
Luca Caragiale

58
Copacul Ideilor este o metodă grafică în care cuvântul cheie este scris într -un
dreptunghi, la baza paginii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică asemeni
crengilor unui copac toate cunoștințele evocate despre o anumită temă. Foaia pe care este
desenat c opacul trece de la un membru la altul al grupului și fiecare elev are posibilitatea
să citească ce au scris colegii săi. Această formă de activitate în grup prezintă avantaje
deoarece le propune elevilor o nouă formă de organizare și sistematizare a cunoșt ințelor.

Tema 6: Metoda Ciorchinele

Data: Mai 2018
Clasa : a IV- a Obiectivele propuse Resurse Anexe
Disciplina de
studiu :
Limba și literatura
română
-să reproducă definiția predicatului;
-să identifice părțile de vorbire prin
care poate fi exprimat predicatul;
-să enumere întrebările cu ajutorul
cărora se află predicatul;
-să precizeze locul pe care îl poate
ocupa în cadrul propoziției. conversația,
explicația,
exercițiul,
problematizarea,
lectura, Metoda
Ciorchinele Anexa 5 .11
Subiectul lecției:
Predicatul

Data: Martie 2018
Clasa :a III – a și
a IV- a Obiectivele propuse Resurse Anexe
Disciplina de
studiu :
Limba și literatura
română
-să enumere lunile primăverii;
-să descrie vremea în anotimpul
primăvara;
-să precizeze sărbătorile din
anotimpul primăvara și semnificația
acestora;
-să prezinte vestitorii primăverii din
lumea plantelor și animalelor. conversația,
explicația,
exercițiul,
Metoda
Ciorchinele Anexa 5 .12
Subiectul lecției:
Primăvara

Metoda Ciorchinele este o metodă care stimulează gândirea critică, conexiunile
dintre idei, crearea unei structuri grafice, a unor clasificări și corelări de cunoștințe,

59
utilizând informații dintr -o sursă analizată în prealabil. Este o metodă grafică antrenantă ce
poate fi utilizată pentru reținerea informației dintr -un text, dar și pentru observarea și
comentarea unei imagini sau a unui film. Se poate folosi în activitățile de învățare, de
fixare a cunoștințelor și la evaluarea sumativă a uneia sau mai multor unități de înv ățare.
Într-un cerc, în mijlocul unei foi/planșe/tablă se scrie un cuvânt, o sintagmă care să
reprezinte subiectul. Pe măsură ce vin ideile, se formează „ramuri” care se trec în cercuri
mai mici pe lateral, legate de subiectul principal prin linii. Aceste „subiecte -ramură” pot
avea, la rândul, „subiecte -mlădițe”. Un subiect poate avea numeroase ramuri, iar o ramură
numeroase mlădițe.

Tema 7: Metoda Pălăriilor gânditoare

Data: Martie 2018
Clasa : a IV- a Obiectivele propuse Resurse Anexe
Disciplina de
studiu :
Limba și literatura
română -să povestească conținutul lecției;
-să descrie modul în care trebuie să
ne comportăm cu persoanele cu
nevoi speciale;
-să-și imagineze un alt final pentru
textul studiat;
-să formuleze întrebări și răspunsuri
pe baza tex tului. conversația,
explicația,
exercițiul,
problematizarea,
lectura, munca
independentă,
Metoda
Pălăriilor
gânditoare Anexa 5 .13
Subiectul lecției:
Heidi , după
Johanna Spyri

Data: Octombrie
2017
Clasa : a III- a Obiectivele propuse Resurse Anexe
Disciplina de
studiu :
Limba și literatura
română -să povestească conținutul lecției;
-să descrie modul în care trebuie să
ne comportăm cu animalele;
-să-și imagineze un alt final pentru
textul studiat;
-să formuleze întrebări și răspunsuri conversația,
explicația,
exercițiul,
problematizarea,
lectura, munca
independentă, Anexa 5 .14
Subiectul lecției:
Casa lui Tomi , de
Adrian Oprescu

60
pe baza textului . Metoda
Pălăriilor
gânditoare

Metoda Pălăriilor gânditoare contribuie la stimularea creativității participanților
care se bazează pe interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării
gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru.
Membrii grupului își aleg pălăriile și vor interpreta astfel rolul precis, așa cum consideră
mai bine. Rolurile se pot inversa, participanții sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în
acord cu rolul pe care îl joacă. Culoarea pălăriei este cea care definește rolul.

Tema 8: Metoda Cubul

Data: Noiembrie/
Decembrie 2017
Clasa : a III- a Obiectivele propuse Resurse Anexe
Disciplina de
studiu :
Matematică -să calculeze corect exercițiile de
înmulțire și împărțire de la 0 până
la 100;
-să aplice corect terminologia
matematică în rezolvarea
exercițiilor și problemelor (par,
impar, jumătatea, cu…mai mult,
etc.)
-să respecte ordinea efectuării
operațiilor în vederea obținerii
rezultatelor corecte;
-să deducă rezultatele împărțirilor
făcând apel la operația inversă, la
înmulțire;
-să rezolve în timp util exercițiile
de pe fișele de lucru. conversația,
explicația,
exercițiul,
problematizarea,
munca
independentă,
Metoda Cubul
Anexa 5 .15
Anexa 5 .16
Subiectul lecției:
Înmulțirea și
împărțirea nr. nat.
de al 0 la 100

61
Metoda Cubului este o metodă interactivă de predare care se folosește atunci când
se dorește exploatarea unui subiect din mai multe perspective. Se poate folosi cu succes
atât în orele de m atematică, cât și în cele de limba română.

3.5.3 Etapa de control

Etape experimentală a cercetării a costat în administrarea unei probe de evaluare
finală, identică pentru cele două clase: experim entală și de control. (Anexele 6,7,8,9 )
Aprecierea s -a făcut prin calificative, pentru fiecare item s -a totalizat numărul
fiecărui calificativ. Am comparat atât rezultatele din interiorul fiecărei clase, cât și
rezultatele între cele două clase, folosind tabele, diagrame de comparație, diagrame de
structură. Am comparat rezultatele obținute la aceste probe cu cele obținute la probele de
evaluare inițială.

Tabelul 5 Rezultate obținute la evaluarea sumativă la disciplina Matematică – clasa a III – a
(la clasa experimentală și clasa de control )
NUMĂR DE ITEMI I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7 I.8 I.9

Nr. elevi care
l-au realizat FB 4 5 5 3 4 3 3 2 3
2 3 3 3 2 2 3 2 3
B 2 1 1 2 1 1 3 3 2
2 1 1 2 1 1 1 1 1
S 0 0 0 1 1 1 0 0 1
1 1 1 0 1 1 1 1 1
I 0 0 0 0 0 1 0 1 0
0 0 0 0 1 1 0 1 0

CALIFICATIV FB B S I

Nr. elevi 4 2 0 0
3 1 1 0

62
FB
60%B
20%S
20%I
0%EVALUARE
SUMATIVĂ
MATEMATICĂ
cls a III -a (clasa
control)Diagrame de structură care reprezintă procentual calificativele obținute la testarea finală.

Fig. 13. Clasa experimentală Fig. 14. Clasa de control

Tabelul 5, împreună cu figurile 13 și 14, reflectă rezultatele obținute la testul
suma tiv de la Matematică, clasa a III – a experiment și control. Se constată că:
-la clasa experiment, dintre elevii clasei, 66% au obținut FB, 34% au obținut B; niciu n elev
nu a obținut calificativu l S, respectiv I;
-la clasa de control, dintre elevii clasei, 60% au obținut FB, 20% au obținut B, 20% au
obținut calificativul S.

FB
66%B
34%S
0%I
0%EVALUARE
SUMATIVĂ
MATEMATICĂ
cls a III -a (clasa
experiment)

63
Fig. 15. Diagramă de comparație a rezultatelor obținute la testul sumativ de la disciplina
Matematică la clasa a III – a

În diagramă observăm că la clasa experiment, atât calificativele FB, cât și
calificativele B, s -au obținu t cu 6%, respectiv 14% mai mult , decât la clasa de control, iar
calificativul S este cu 20% mai mare la clasa de control, decât la cea experiment.

Tabelul 6 Rezultate obținute la evaluarea sumativă l a disciplina Limba și literatura
română – clasa a III – a (la clasa experimentală și clasa de control ):
ITEMI I.1.a I.1.b I.1.c I.1.d I.1.e I.2 I.3 I.4 I.5 I.6

Nr.elevi care
l-au realizat FB 2 2 2 3 1 2 2 1 2 2
3 3 4 4 2 3 2 1 2 2
B 1 2 1 1 1 1 1 2 1 1
2 2 1 1 1 1 3 3 2 2
S 1 0 1 0 2 1 1 1 1 1
1 1 1 0 2 2 1 2 1 1
I 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 1 2 0 0 0 1 1

CALIFICATIV FB B S I
Nr. elevi 3 1 0 0
3 2 1 0

Clasa experimentClasa de control 0%20%40%60%80%
FBB
S
I
FB B S I
Clasa experiment 66% 34% 0% 0%
Clasa de control 60% 20% 20% 0%

64
FB
50%
B
34%S
16%I
0%EVALUARE
SUMATIVĂ LB. ȘI LIT.
ROMÂNĂ cls a III -a
(clasa de control)Diagrame de structură care reprezintă procentual calificativele obținute la testarea finală.

Fig. 16. Clasa experimentală Fig. 17. Clasa de control

Tabelul 6, împreună cu figurile 16 și 17, reflectă rezultatele obținute la testul
sumativ de la Limba și literatura română, clasa a III -a, experiment și de control. Se
constată că:
-la clasa experiment, dintre elevii clasei, 75 % au obținut F B, 25% au obținut B și niciun
copil nu a obținut calificativul S , respectiv I ;
-la clasa de control, dintre elevii clasei, 50% au obținut FB, 3 4% au obținut B și 16% au
obținut calificativul S.

FB
75%B
25%S
0%I
0%EVALUARE
SUMATIVĂ LB. ȘI LIT.
ROMÂNĂ cls a III -a
(clasa experiment)

65
Fig. 18. Diagramă de comparație a rezultatelor obținute la testul sumativ de la disciplina
Limba și literatura română la clasa a III – a

În diagramă observăm că la clasa experiment, calificativele FB au un procentaj cu
25% mai mare decât la clasa de control, calificativele B, s -au obținut cu 11% mai puțin
decât la clasa de c ontrol, iar calificativul S cu 16% mai puțin la clasa experiment decât cea
de control .

Tabelul 7 Rezultatele ob ținute la evaluarea sumativă la disciplina Matematică, clasa a IV -a
(la clasa experimentală și clasa de control ):

NUMĂR DE ITEMI I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6

Nr. de elevi care FB 2 1 2 2 1 1
3 4 4 3 2 2

l-au realizat B 1 2 2 1 2 2
2 1 1 2 2 2
S 1 1 0 1 1 1
1 1 1 1 1 1
I 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 1 1

Clasa experimentClasa de control 0%20%40%60%80%
FBB
S
I
FB B S I
Clasa experiment 75% 25% 0% 0%
Clasa de control 50% 34% 16% 0%

66
FB
33%
B
34%S
33%I
0%EVALUARE
SUMATIVĂ
MATEMATICĂ cls a
IV-a (clasa de
control)
CALIFICATIV FB B S I

Nr. elevi 1 3 0 0
2 2 2 0

Diagrame de structură care reprezintă procentual calificativele obținute la testarea finală.
Fig. 19. Clasa experimentală Fig. 20. Clasa de control

Tabelul 7, împreună cu figurile 19 și 20, reflectă rezultatele obținute la testul
sumativ de la Matematică, clasa a IV – a experiment și control. Se constată că:
-la clasa experiment, dintre elevii clasei 25% au obținut FB, 75% au obșinut B, iar
calificative de S și I nu au fost;
-la clasa de control, dintre elevii clasei, 33% au obținut FB, 34% au obținut B și 33% au
obținut calificativul S.

FB
25%
B
75%S
0%I
0%EVALUARE
SUMATIVĂ
MATEMATICĂ
cls a IV -a (clasa
experiment)

67
Fig. 21. Diagramă de comparație a rezultatelor obținute la testul sumativ de la disciplina
Matematică la clasa a IV – a

În diagramă observăm că la clasa de control, calificativele FB s -au regăsit în
proporție de 8% mai mult decât la clasa experiment, calificativul B cu 41% mai mult la
clasa experiment decât la cea de control, iar calificativul S cu 33% mai mult la clasa de
control decât la clasa experiment.

Tabelul 8 Rezultatele obținute la evaluarea sumativă la disciplina Limba și literatura
română, clasa a IV -a (la clasa experimentală și clasa de control ):

NUMĂR DE ITEMI I.1 I.2 I.3 I.4 I.5 I.6 I.7

Nr. de elevi care l -au
realizat FB 3 2 2 2 3 2 3
3 2 4 3 3 3 3
B 0 1 0 0 0 0 0
1 2 1 1 1 0 1
S 1 1 2 1 1 2 1
1 1 1 1 1 1 2
I 0 0 0 1 0 0 0
1 1 0 1 1 1 0
Clasa experimentClasa de control 0%20%40%60%80%
FBB
S
I
FB B S I
Clasa experiment 25% 75% 0% 0%
Clasa de control 33% 34% 33% 0%

68
FB
50%
B
17%S
17%I
16%EVALUARE
SUMATIVĂ LB. ȘI LIT.
ROMÂNĂ cls a IV -a
(clasa de control)CALIFICATIVE FB B S I

Nr. elevi 3 0 1 0
3 1 1 1

Diagrame de structură care reprezintă procentual calificativele obținute la testarea finală.

Fig. 22. Clasa experiment Fig. 23. Clasa de control

Tabelul 8, împreună cu figurile 22 și 23, reflectă rezultatele obținute la testul
sumativ de la Limba și literatura română, clasa a IV – a experiment și control. Se constată
că:
-la clasa experiment, dintre elevii clasei, 75% au obținut FB, 25% au obținut S, iar
calificative de B și I nu au fost
-la clasa d e control, dintre elevii clasei, 50% au obținut FB, 17% au obținut B, tot 17% au
obținut S, iar calificativul I, 16% .

FB
75%B
0%S
25%I
0%EVALUARE
SUMATIVĂ LB. ȘI LIT.
ROMÂNĂ cls a IV -a
(clasa experiment)

69
Fig. 24 . Diagramă de comparație a rezultatelor obținute la testul sumativ de la disciplina
Limba și literatura română la clasa a IV – a

În diagramă observăm că la clasa experiment, calificativele FB , s-au obținut cu
25% mai mult decât la clasa de control, calificativele B, cu 17% mai mult la clasa de
control, calificativele S cu 8% mai puțin la clasa de control, iar calificativele I , cu 16% mai
mult la clasa de control, decât la clasa experiment.

3.6. Rezultatele cercetării

Compararea datelor finale dintre nivelul de pregătire al elevilor cu cele de start la
ambele categorii de eșantioane am realizat -o prin compararea diagramelor.
Analizând cele 8 diagrame de comparație a rezultatelor obținute , în perechi, două
câte două (figura 3 cu 15; figura 6 cu 18; figura 9 cu 21 și figura 12 cu 24) am concluzionat
următoarele:

Clasa experimentClasa de control 0%20%40%60%80%
FBB
S
I
FB B S I
Clasa experiment 75% 0% 25% 0%
Clasa de control 50% 17% 17% 16%

70

Fig.3. Diagrama de comparație a
rezultatelor obținute la testul inițial de la
disciplina Matematică la clasa a III -a
Fig. 15. Diagramă de comparație a
rezultatelor obținute la testul sumativ de la
disciplina Matematică la clasa a III – a

1. La disiplina Matematică la clasa a III – a, la clasa experiment, procentul elevilor cu
calificativul FB a crescut cu 26%, procentul elevilor cu calificativul B a scăzut cu
12%, iar procentul elevilor cu calificativul S a ajuns la 0%.
2. La aceeași disciplină la clasa a II I- a, la clasa de control, a crescut numărul elevilor
cu calificativul FB, cu 20 de procente, dar a scăzut numărul celor cu B, tot cu 20 de
procente, numărul celor cu S, respectiv I s -a menținut.

Clasa experiment0%10%20%30%40%50%
FB B S I
FB B S I
Clasa
experiment40% 46% 14% 0%
Clasa de
control40% 40% 20% 0%
Clasa experiment0%10%20%30%40%50%60%70%
FB B S I
FB B S I
Clasa
experiment66% 34% 0% 0%
Clasa de
control60% 20% 20% 0%

71

Clasa experiment0%20%40%60%80%
FB B S I
FB B S I
Clasa
experiment75% 25% 0% 0%
Clasa de
control50% 34% 16% 0%

Fig.6.Diagramă de comparație a
rezultatelor obținute la testul inițial de la
disciplina Limba și literatura română la
clasa a III -a
Fig. 18. Diagramă de comparație a
rezultatelor obținute la testul sumativ de la
disciplina Limba și literatura română la
clasa a III – a

3. La testul sumativ de la disciplina Limba și literatura română, la clasa a III -a, la
clasa experiment, procentul în cazul calificativelor FB a crescut cu 25%, cel al
calificativelor B a scăzut cu 9%, în schim b a scăzut la 0% procentul elevilor cu calificativ
S.
4. La aceeași disciplină, la clasa a III – a, la clasa de control, procentele s -au modificat
nesemnificativ față de testele inițiale.
5. Putem trage concluzia că metodele moderne, aplicate în perioada experimentului
formativ la clasa experiment, au dus la îmbunătățirea rezultatelor de la clasa a III -a, la
disciplinele Matematică și Limba și literatura română. La clasa de control, fără a fi utilizate
aceste metode, rezultatele s -au menținut, în unele cazuri au scăzut.

Clasa experiment0%10%20%30%40%50%
FB B S I
FB B S I
Clasa
experiment50% 34% 16% 0%
Clasa de
control40% 40% 20% 0%

72

Fig.9.Diagra mă de comparație a rezultatelor
obținute la testul inițial de la disciplina
Matematică la clasa a IV -a
Fig. 21. Diagramă de comparație a
rezultatelor obținute la testul sumativ de la
disciplina Matematică la clasa a IV – a

6. La disciplina Matematică l a clasa a IV – a, la clasa experiment, s -a menținut
procentul calificativelor FB, a crescut cu 25% numărul elevilor cu calificativ B și a scăzut
la 0% procentul calificativelor S.
7. În cazul clasei de control a scăz ut cu 17% procentul calificativelor FB, a crescut cu
1% numărul elevilor cu calificativ B și cu 16% numărul elevilor cu calificativ S.

Clasa experiment0%10%20%30%40%50%
FB B S I
FB B S I
Clasa
experiment25% 50% 25% 0%
Clasa de
control50% 33% 17% 0%
Clasa experiment0%20%40%60%80%
FB B S I
FB B S I
Clasa
experiment25% 75% 0% 0%
Clasa de
control33% 34% 33% 0%

73

Fig.12.Diagramă de comparație a
rezultatelor obținute la testul inițial de la
disciplina Limba și literatura română la
clasa a IV -a .
Fig. 24. Diagramă de comparație a
rezultatelor obținute la testul sumativ de la
disciplina Limba și literatura română la
clasa a IV – a

8. Față de testul inițial, la testarea sumativă la Limba și literatura română, la clasa
a IV- a, clasa experiment, numărul elevilor cu calificativ FB a crescut cu 50%, procentul
calificativelor B și I a scăzut la 0%, iar în cazul calificativelor S procentul de 25% s -a
menținut.
9. La aceeași disciplină, la clasa a IV -a, clasa de control procentul calificativelor FB a
crescut cu 17%, numărul elevilor cu S a scăzut cu 16 procente, în timp ce numărul celor cu
S și I s -a menținut.
10. Putem trage concluzia că metodele moderne, aplicate în perioada experimentului
formativ , la Limba și literatura română, la clasa experiment, au dus la îmbu nătățirirea
rezultatelor elevilor, iar la Matematică la menținerea, creșterea și scăderea la 0% a unor
procente. La clasa de control, fără a fi utilizate aceste metode, rezultatele s -au menținut în
mare parte.

Clasa experiment0%5%10%15%20%25%30%35%
FB B S I
FB B S I
Clasa
experiment25% 25% 25% 25%
Clasa de
control33% 33% 17% 17%
Clasa experiment0%10%20%30%40%50%60%70%80%
FB B S I
FB B S I
Clasa
experiment75% 0% 25% 0%
Clasa de
control50% 17% 17% 16%

74

CAPITOLUL IV
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În activitatea mea didactică din învățământul simultan, încerc să am în vedere
avantajele acestui sistem de învățământ, deoarece, activitatea la clase simultane prezintă
avantajul că elevii, prin intermediul activității independente, își dezvoltă, printre altele,
abilitățile de autocontrol și autodirijare în învățare. Rolul învățătorului este mai mult de
ajutor al elevilor în învățare, de coordonator al elevilor în munca lor personală. Un mare
accent se pune la clasele simultane pe activitatea independentă a elevilor. Aceasta nu e o
simplă ocupație de timp în care învățătorul transmite informații celeilalte clase. În acest
timp de muncă independentă trebuie rezolvate o mare parte a problemelor de predare și
învățare. Este un efort deosebit în a învăța elevi i să coopereze în liniște și să efectueze
uneori sarcinile primite. Prin activitatea independentă se dobândesc noi cunoștințe,
priceperi, deprinderi, se aplică ceea ce s -a însușit, se repetă, se consolidează, se
sistematizează și se autoevaluează cunoștinț e. Tot prin intermediul muncii independente se
dezvoltă și procese psihice de cu noaștere a gândirii, a memoriei, imaginației, se formează
spiritul de observație, de independență și inițiativă, unele trăsături de voință și caracter;
perseverența și curajul de a aborda probleme și de a rezolva situațiile problemă.
La început ul cercetării prin administrarea testelor inițiale la clasele ex periment și
de control, pe baza analizei rezultatelor obținute , s-a reușit stabilirea unui plan de acțiune.
Prin altern area eficient ă a activității directe cu cea indirectă se reușește îmbunătățirea
rezultatele. Totuși, doar simpla dozare a timpului didacti c nu era suficientă, de aceea s -a
venit în ajutorul elevilor cu cele mai atractive metode moderne: Știu/ Vreau să ști u/ Am
aflat, Explozia stelară, Metoda cadranelor, Brainstorming, Copacul ideilor, Ciorchinele,
Pălăriile gânditoare și Metoda Cubul. Foarte multe cunoștințe erau mult mai ușor de
utilizat prin aceste metode, elevii le considerau o joacă. După șase luni de aplicare a
acestor metode, indiferent de clasă, materie, forma de activitate (directă și indirectă), prin
aplicarea testelor sumative, s -a observat o îmbunătățire a rezultatelor elevilor din clasa
experiment . Comparate, rezultatele obținute la testele ini țiale și cele sumative, au
demonstrat că prin aplicarea sistematică a metodelor moderne și prin îmbinarea
armonioasă a activității frontale cu cea independentă, în învățământul simultan, progresul
înregistrat de elevi a fost atât calitativ, cât și cantitat iv. Acest lucru a fost constatat din

75
ușurința și plăcerea cu care elevii și -au însușit un volum mare de cunoștințe cu care au
operat pe parcursul activităților.
Din interpretarea rezultatelor și a informațiilor obținute în urma aplicării testului
pedagogi c de cunoștințe, din analiza produselor elevilor, a portofoliilor, din observarea
sistematică a elevilor, a rezultatelor la învățătură, s -a putut constata că există diferențe
între cele două eșantioane. Legat de cercetarea efectuată , rezultatele acesteia au fost
următoarele: sintetizând rezultatele obținute în urma aplicării testelor sumative, s -a
constatat că elevii claselor a III -a și a IV – a, respectiv a grupului experimental, au
înregistrat progrese vizibile, atât la matematică, cât și la limba română.
Varietatea metodelor moderne utilizate au solicitat în cea mai mare măsură
gândirea elevilo r care, având caracteristica de a fi concret -intuitivă la această vârstă, a
realizat, treptat și diferit, saltul s pre o gândire logică, abstractă în funcție de particularitățile
psihice ale fiecărui elev. Orice achiziție la matematică sau limba română, a a vut la bază
achizițiile precedente, iar trecerea de la un stadiu la altul, superior, făcându -se printr -o
reconstrucție continuă a sistemului noțional și operativ. A avut loc, deci, o restructurare a
achiziț iilor noi pe fondul celor deja asimilate, actele d e învățare prin reproducere având și
rol de fixare, de consolidare, fiind completate cu cele de învățare productivă, de creație.
Stabilind concret disponibilitățile elevilor, particularitățile individuale, învățătorul își
asigură premis ele unei intervenții eficiente în dirijarea activității simultane, alternând
optim activitatea directă cu cea indirectă.
Alegerea metodelor și procedeelor active potrivite, le-a asigurat elevilor o gamă
variată de oportunități de învățare, ce au amplificat performanțele la însușirea
cunoștințelor, fapt dovedit prin rezultatele obținute la testele sumative.
Reușita școlară a elevului trebuie să fie maxim -posibilă nu numai în raport cu
cerințele externe, ci mai ales cu posibilitățile interne ale elevului. Aici intervine „arta”
învățătorului de a cuno aște personalitatea elevului și , în funcție de aceasta, de a adapta și
optimiza permanent propria activitate instructiv -educativă, selectând cele mai eficiente
strategii didactice.
Cunoașterea particularităților psihofizice a le elevilor reprezintă condiția necesară
adoptării strategiilor didactice, atât sub raportul nivelului exigențelor conținutului instruirii,
cât și al modalităților de instruire -învățare. Din această perspectivă, reușita sau nereușita
școlară se prezintă ca o stare relativă, în raport cu exigențele moderne școlare.
Strategiile didactice aplicate au avut rolul de a optimiza conlucrarea dintre învățător
și elevi în vederea declanșării mecanismelor psihologice ale învățării potrivit

76
particularităților de vârst ă și individuale ale elevilor și a condițiilor concrete în care a avut
loc predarea, învățarea, evaluarea.
Ipoteza a plecat de la premisa, că implementarea unor modalități moderne de
eficientizare a activității didactice în învățământul simultan, în cadr ul activităților frontale
și individuale, va determina o creștere a randamentului școlar. Într -adevăr, rezultatele
obținute de subiecții din clasa experimentală, au confirmat această ipoteză.
S-a demonstrat faptul că dacă se utilizează metode moderne în a ctivitățile clasei
simultane, atunci se contribuie la optimizarea învățării, la eficientizarea acesteia, la
creșterea randamentului școlar al elevilor la matematică și limba română. Antrenarea unor
strategii de sprijinire a învățării în clasă este deosebit de importantă pentru dezvoltarea
unui program de învățare eficient. Metodele moderne utilizate de mine în cadrul
activităților de la clasa simultană consider că au fost cele mai oportune. În concluzie,
combinarea optimă a diferitelor tipuri de strategii d idactice vine în întâmpinarea nevoilor
elevilor. Utilizarea metodelor moderne în cadrul învățământului simultan, atât în
activitățile frontale, cât și în cele independente, sporește eficiența procesului instructiv –
educativ.
S-a încercat prezentarea unor aspecte legate de alternarea activității directe
(frontale), cu cea indirectă (independentă), aplicând metode de învățare în clasa simultană,
fără a avea pretenția că am epuizat acest subiect. Problemele discutate au fost analizate din
mai multe perspective : factorul uman (elevii și dascălul), ambientul (sala de clasă),
strategia didactică. S -a urmărit de asemenea analizarea problemelor din punctul de vedere
al avantajelor și dezavantajelor pe care le prezintă diferite tipuri de modalități de lucru cu
elevii , atât pentru dascăl (efort minim de pregătire și monitorizare), cât și pentru elevi
(creșterea performanței școlare, preferințele elevilor). Toate acestea constituie repere în
momentul realizării documentelor normative la început de an sau semestru, pentr u a putea
pregăti din timp resursele necesare.

77
BIBLIOGRAFIE

1.Bocoș, Mușata și Juca, Dana, 2007, Teoria și metodologia instruirii. Teoria și
metodologia evaluării. Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor,
Editura Paralela 45 , Pitești;
2.Bonchiș, Elena, 2004, Psihologia copilului, Editura Universității Oradea;
3.Bontaș, Ioan, 2001, Pedagogie -tratat, Editura BIC -All, București;
4.Bunescu, Vasile, 1957, Munca independentă a elevului, E.S.D.P.;
5.Carasel, Aurel, Lazăr, Viorel, 2008, Psihopedagogia activităților extrecurriculare, Editura
Arves, Craiova;
6.Cega, E., 1995, Formarea deprinderilor de muncă independentă în condițiile desfășurării
activității la clasele simultane, Revista Învățământului primar nr. 6 -7;
7.Cerghit, Ioan, 2006, Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași ;
8.Cernea, Maria, 2000, Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului
de învățământ, în „Învățământul primar” nr.1, Editura Discipol, București;
9.Chelcea, Septimiu, 2001, Metodolog ia cercetării sociologice, Editura Economică,
București;
10.Crețu, Elvira, 1999, Psihologia școlară pentru învățământul primar, Editura Aramis,
București;
11.Cucoș, Constantin, 1998, Psihopedagogie pentru examenele de definitivat și grade
didactice, Editura Polirom, Iași;
12.Cucoș, Constantin, 2002, Pedagogie, Editura Polirom, Iași;
13.Cucoș, Constantin, 2002, Pedagogie -ediția a II – a revăzută și adăugită, Editura Polirom,
Iași
14.Dumitriu, Emilian, 1960, Despre organizarea și des fășurarea lecțiilor ținute simultan cu
mai multe clase. Din vol: „Unele probleme ale lecției”, E.P.;
15.Drăgan, Ion, 1995, Optimizarea învățământului, în Revista de pedagogie nr. 5 -8;
16.Gârleanu -Costea, Rodica, Gheorghe, Alexandru, 1996, Activitatea simu ltană la două
sau mai multe clase în ciclul primar, Editura Gheorghe Alexandru , Craiova;
17.Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematică -în învățământul primar,
2002, C.N.C.;
18. Gibă, R., 2007, Cum să predăm pentru ca elevii să știe, să aplice, să explice, Editura
Sinapsis, Cluj -Napoca;

78
19.Holban, Ioan, 1972, Puncte de sprijin în cunoașterea individualității elevilor, Editura
Didactică și Pedagogică, București;
20.Ionescu, Miro n, 2003, Instrucție și educație, Editura Garamond, Cluj -Napoca;
21.Jigău, Mihaela, 1998, Factorii reușitei școlare, Editura Grafoart, București;
22.Jurău, N. și Niculescu, R., M., 2002, Psihologie Școlară, Editura U.T.Press, Cluj –
Napoca;
23.M.E.C., C.N.P.P ., 2001, Învățarea activă -ghid pentru formatori și cadre didactice,
București
24.Marinescu, Valentina, 2005, Metode de studiu în comunicare, Editura Niculescu,
București;
25.Mialarat, Gaston, 1981, Introducere în pedagogie, E. D. P. , București;
26.Nicola, Ioan, 1994, Pedagogie, E. D. P., București;
27.Oprea, C., L., 2008, Strategii didactice interactive, ediția a III – a, Editura Didactică și
Pedagogică, București;
28.Orțan, Florica, 2014, Pedagogie și elemente de psihologie, Editura Risoprint, Cluj –
Napoca
29.Pavelea, Daniel, Tudor, 2004, Metodica activității didactice simultane la două sau mai
multe clase la ciclul primar, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova;
30.Popescu, C., Minca, C., Oncioiu, Gh., 1968, Predarea simultană la două sau mai multe
clase, E. D . P., București;
31.Postelnicu, Constantin, 2000, Fundamentele activității didactice, Editura Aramis,
București;
32.Revista învățământului primar, revistă dedicată cadrelor didactice, nr.2 -4, 2004, Editura
Miniped;
33.Roșca, Al., Chircev, A., 1964, Psiholo gia copilului preșcolar, Editura Didactică și
pedagogică, București;
34.Stan, Emil, 2000, Teoria și metodologia cercetării, Editura Universității din Ploiești;
35.Stoicescu, Daniela, 2005, Predarea simultană -Moduș de dezvoltare profesională a
cadrelor didactice, Ministerul Educației și Cercetării, București;
36.Șoitu, L., 1997, Pedagogia comunicării, Editura Didactică și Pedagogică, București;
37.Tomșa, Gheorghe, 2005, Psihopedagogie preșcolară și școlară -definitivat și gradul II
didactic, Editura C.N.I . „Coresi”S.A., București;
38.Trif, Letiția, 2008, Pedagogia învățământului preșcolar și primar, Editura Eurostampa,
Timișoara;

79
39.Tunciov -Bogdan, Ana, 1972, Cunoașterea și educarea personalității copilului, Editura
Pedagogică, București;
40.Văideanu, G., 1985, Educația la frontiera dintre milenii, Editura Științifică și
Enciclopedică, București;
41.Zlate, M., C., 1999, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iași.

80

405
…….. …….. ………846
…… …… ……ANEXE

Anexa 1
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
MATEMATICĂ
CLASA a III -a
Numele si prenumele elevului:
Data susținerii testului:
• Timpul efectiv de lucru este de 30 de minute.

1.Scrie:
a)cu cifre numerele: b)cu litere numerele:
optsprezece -…………. 53-……………………………………………………………..
trei sute șapte -……….. 600 -……………………………………………………………
cinci sute doisprezece -……….. 938-……………………………………………………………
2.Scrie numerele naturale :
a)de la 397 până la 402:
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….
b)cuprinse între 905 și 898:
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….
3.Precizează câte sute, zeci și unități sunt în fiecare numă r:

4.Compară perechile de numere(folosind semnele <, > sau = ):
26 ……….62 871……….817
104……….96 699……….799
486………486 317……. …213
5.Calculează:
17+ 12= ………… 38 -26 =………… 319
………. ……… ………

81

49+ 37=…………. 93 -68 =…………
128+484=………… 557 -362=……….

6. Află termenul necunoscut:
a+ 31=69 b- 123= 459 681 -c = 351
a=……………. b=…………… c=……………….
a=…………… b=…………… c=……………….
7. Încercuiește mărimea pe care o măsoară fiecare instrument de măsură:

a) capacitatea a)timpul
b) lungimea b)masa
c) timpul c) capacitatea
d) lungimea

a)capacitatea a)lungimea
b)valoarea b)masa
c)lungimea c)timpul
d)valoar ea
8.Rezolvă următoarea problemă:
Într-o bibliotecă, pe un raft se află 326 de cărți. Pe un alt raft sunt cu 18 mai multe.
Câte cărți sunt pe cele două rafturi?
Plan de r ezolvare:
……………………………………………………………….. …………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………
………………………………………….. ………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………
…………………….. ……………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………
………………………………………………………………………………………………………………. ………….

82
………………………………………………………………………………………………………. ………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………
……………………………………………………………………………… …………………………………………..
PROBĂ DE EVALUARE INIȚIALĂ
MATEMATICĂ – clasa a III -a
Descriptori de performanță
ITEM FOARTE BINE BINE SUFICIENT
I1 Scrie corect cu cifre/
litere toate numerele date Scrie corect cu cifre/
litere 4 numere date Scrie corect cu cifre/ litere
2 numere date
I2 Scrie corect numerele
cuprinse în intervalele
date. Scrie corect cel puțin
câte 4 din numerele
cuprinse în interva –
lele date. Rezolvă corect punctul a
sau b
I3 Precizează corect toate
ordinele S, Z, U Precizează cu 2 greșeli
ordinele S, Z, U Precizează corect doar
doua din ordinele S, Z, U
I4 Compară corect toate cele
6 perechi de numere date. Compară corect 4
perechi de numere
date. Compară corect 2 perechi
de numere date.
I5 Rezolvă corect toate
exercițiile de adunare și
scădere. Rezolva corect 4
exerciții de adunare și
scădere Rezolva corect 2 exerciții
de adunare și scădere
I6 Află corect valoarea
termenilor necunoscuți. Află corect valoarea a
2 termeni necunoscuți. Află corect valoarea unui
termen necunoscut.
I7 Identifică și face corect
corespondența dintre
instrument și unitatea de
măsură, în toate situațiile. Identifică și face
corect corespondența
dintre instrument și
unitatea de măsură, în
3 situații. Identifică și face corect
coresp ondența dintre
instrument și unitatea de
măsură, în 2 situații.
I8 Rezolvă corect o
problemă cu două operații Rezolvă problema ,
având mici greșeli de
calcul Rezolvă una din cele două
operații ale problemei

83
Anexa 2
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA A III -A

Numele si prenumele elevului:
Data susținerii testului:
• Timpul efectiv de lucru este de 30 de minute.

PARTEA I
Citește textul de mai jos pentru a răspunde cerințelor :
”Lizuca începu a vorbi încet :
-Patrocle , eu cred că nu trebuie să ne temem de mama pădurii.Aici îs lucruri curate
.Sfînta Miercuri stă aproape.Știi de ce mă tem eu ?
-De ce te temi ?
-De bursuc.Am auzit că bursucul e foarte rău.
-Nu are decăt să vie,mormăi cu dispreț Patrocle;am eu ac de cojocu l lui!”
Mihail Sadoveanu (Dumbrava Minunată)

1.Răspunde la întrebări ?
a)Care sunt personajele textului ?
––––––––––––––––––––––––––––––- ––––––
–– ––––––––––––––––––––––––––––––––––-
–––––––––– ––––––––––––––––––––––––––-
––––––– ––––––––––––––––––––––––––––––
b)De ce vorbea Lizuca încet ?
––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
––––––––– –––––––––––––––––––––––––––-
––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––––––– –––- –––––––––––-
c)De cine îi era frică ?
––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
––––––––––––– –––– ––––––––––––––––––––
––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

84
2.Desparte în silabe cuvintele sublin iate în text :
–––––––- –––––––––––––––––––––––––––––
––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––––– ––––––––––––––––-
–––––––––––––––––––––––––––––––––––- –
––––––––––––––––––––––––––––––––– ––––
3.Scrie câte un cuvâ nt cu înteles opus pentru :
-aproape –––––––––––
-curate ––––––––––-
-rău––––––––––––-
4.Alcătuiește o propoziție în care să se afle cuvântul s-a .
––––– ––––––––––––––––––––––––––––––––
––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
––––––––––––––––– ––––––––––––––––––––
5.Găsește în text însușiri pent ru cuvintele : bursuc , locuri :
––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
––––––––- ––––––––––––––––––––––––––––
––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
––––––––––––––––––––– –––– ––––––––––––
PARTEA a II a
6.Alcătuiește un text de cinci rânduri în care să povestești despre prima zi de școală.
––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
––––––––––––– ––––––––––––––––––––––––
––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
–––––––––––––––––––––––––- –––––––––––
––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
––––––––––––––––––––––––––– –––––––––-
––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
––––––––––––––- ––––––––––––––––––––––
––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

85
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
Disciplina Limba și literatura română
Clasa a III -a
BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE
PARTEA I
Descriptori de performanță:

ITEM
UL CALIFICATIVE
FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIEN
T
1 – Răspuns corect
si complet: răspunde
correct la toate cele
trei întrebări fără
greșeli de ortografie și
punctuație
– Răspuns parțial
corect:. răspunde
corect două
întrebări fără
greșeli de
ortografie și
punctuație
– Răspuns parțial
corect:
răspunde corect
la o singură
întrebare fără
greșeli de
ortografie și
punctuație
. Răspuns
incorect:
răspunde la
întrebare fără a
respecta
textul./nu
răspunde la
întrebări
2 – Răspuns corect si
complet: desparte
correct în silabe toate
cuvintele subliniate – Răspuns parțial
desparte corect
în silabe trei
cuvinte
subliniate Răspuns parțial
corect:
desparte corect în
silabe un cuvânt Răspuns
incorect:
Nu desparte
correct în
silabe nici un
cuvânt
3 Răspuns corect
si complet: scrie câte
un cuvânt cu sens opus
pentru
fiecare dintre cele 3
cuvinte date – Răspuns parțial
corect: scrie câte
un cuvânt
cu sens opus
pentru
2 cuvinte date
– Răspuns parțial
corect: scrie
un cuvânt
cu sens opus
pentru
un singur cuvânt
Răspuns
incorect:
Nu găsește
cuvinte cu
înțeles opus
pentru niciun
cuvânt
4 – Răspuns corect si
Complet :alcătuiește o
propoziție . corect
utilizând ortograma
dată fără alte greșeli
de ortografie sau de
punctuație
– Răspuns parțial
Corect;
alcătuiește o
propoziție .
corect utilizând
ortograma dată
cu mici greșeli
de ortografie sau
de punctuație
Răspuns parțial
Corect;
alcătuiește o
propoziție .
corectăfără a
utilize ortograma
dată
– Răspuns
incorect:
Nu alcătuiește
o propoziție
5 Răspuns corect
si complet: scrie cele
două însușiri cerute
– Răspuns parțial
corect: scrie o
însușire corect. – Răspuns parțial
corect: scrie
o structură
echivalentă unui
singur cuvânt
cerut . Răspuns
incorect:
Nu scrie nici o
însușire

86
PARTEA a II -a
Descriptori de performanță:

I
T
E
M
U
L CALIFICATIVE
FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIEN
T
6 – Răspuns corect si
Complet:alcătuiește textul
folosind cele cinci
rânduri,correct și fără
greșeli de ortografie sau
punctuație . – Răspuns parțial
corect:.
:alcătuiește textul
folosind patru
rânduri,correct și
fără greșeli de
ortografie sau
punctuație – Răspuns parțial
corec t: alcătuiește
textul folosind 2/3
rânduri cu greșeli
de ortografie – Răspuns
incorect:
Nu alcătuiește
nici o
propoziție.

EVALUARE FINALĂ
ITEMI CALIFICATIV UL
FINAL
Rezolvă integral si corect 6 itemi. FOARTE BINE
Rezolvă integral si corect 5 itemi; incorect 1 item/ parțial 1
item BINE
Rezolvă integral si corect 3 itemi; parțial 1 item/ incorect 2
itemi SUFICIENT
Rezolvă integral si corect 1 -2 itemi; incorect 3 -4 itemi INSUFICIENT

87
Anexa 3
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
MATEMATIC Ă
CLASA A IV -A

Numele și prenumele…………………………….
Data susținerii probei……………………………..
Timp efectiv de lucru : 50 de minute

1.Scrie :
a) cu cifre numerele :
-două sute treizeci și șapte________
-patru mii optzeci și unu _______
-opt mii nouă sute nouăzeci și patru ______

b) scrie cu litere :
89-
6254 –
8091 –

2.Completați și rurile cu numerele care lipsesc:

a) 2407,2408, _______,________,________ .
b) 8904, 8906, ________,________,________ .
c)________,_________,________, 675, 680.

3.Compară perechile de numere date:

2567 2789 ; 7089 7065 ; 345 435 ; 9998 10000 ; 567 567.

4.Află:
a) numărul de 9 ori mai mare decât 5 ____________________
b) numărul de 4 ori mai mic decât 36 _______________________
c) numărul cu 6 mai mic decât 40 _______ ___________________
d) numărul cu 10 mai mare decât 99 _________________________
e) suma numerelor dintre produsul numerelor 3 și 8 și
567___________________________
f) suma dintre câtul numerelor 27 și 9 și produsul numerelor 4 și 6
______________________ ________________________________________

5. Află numerele necunoscute :

a x 4 = 96 81 : b = 3 c : 9 = 48 d – 36= 465
a=……………… b=……………… c=………………. d=……..……….
a=……………… b=……………… c=………………. d=……..……….
P:………………. P:………………. P:………………. P:………………
Calificativ:

88

6.Efectuează, respectând ordinea efectuării operațiilor:

36 : 6 + 7 x 8 + 5 x 4 – 15 =
= ………………………………………………………………………..
=………………………………………………………………………….
=………………………………………………………………………… .
=…………………………………………………………………………

34 x 4 –( 22: 2 x 5 -10)=
=………………………………………………………………..
=………………………………………………………. …….
=…………………………………………………………..
=…………………………………………………………….
=……………………………………………………………

7. Reprezintă prin colorare fracți ile 1
2, 2
4 și 3
3 .

8.Alege varianta corectă:

▪ Unitatea principală pentru măsurarea lungimilor este:
a) kilogramul b) litrul c) metrul
▪ Unitatea principală pentru masa corpurilor este:
a) metrul b) leul c) kilogramul
▪ O oră are:
a) 60 minute b) 50 minute c) 30 minute
▪ Unitatea principală pentru capacitatea vaselor este:
a) gramul b) litrul c) kilogramul

9.Rezolvă următoarele probleme:

a) Ionuț cumpără 3 caiete a 12 lei bucata și o carte pentru care plătește 21 lei. Ce
rest primește dacă are o bancnotă de 100 le i?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………………………………………………………………. ………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………………………………. ………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………. ………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………. ..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………………………………………………………………… ………………………………..

89
b) Intr -un depozit erau 452 de calculatoare.Din ele s -au distribuit la 8 școli câte 19
calculatoare. Jumătate din rest au fost distribuite liceelor.Câte calculatoare au rămas?
……………………………………………………………………………………………… ..
….…………………………………………………………………………………………… ..
………….. ………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………… .
.……………………………………………………………………………………………… .
.……………………………………………………………………………………………… .
………………………… …………………………………. …………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
…………………………………….. …………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
…….. …………………………………………………………………………………………………………….. ………….
………………………………………………………………………………………………………. ……………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………

Descriptori de performanță

Item Foarte bine Bine Suficient
Itemul 1 -scrie corect șase numere -scrie corect patru numere -scrie corect două
numere
Itemul 2 -completează corect trei
șiruri -completează corect două
șiruri -completează corect un
șir
Itemul 3 -compară corect cinci
perechi de numere -compară corect patru
perechi de numere -compară corect trei
pereche de numere
Itemul 4 – rezolvă core ct șase cerințe -rezolvă corect patru cerințe -rezolvă corect două
cerințe
Itemul 5 -află corect patru numere
necunoscute -află corect trei numere
necunoscute -află corect două numere
necunoscute
Itemul 6 -efecutează corect două
exerciții -efectuează corect un
exercițiu, greșește la al
doilea( o greșeală) -efectuează un exercițiu
Itemul 7 -reprezintă corect, prin
desen, trei fracții -reprezintă corect, prin
desen, două fracții -reprezintă corect, prin
desen, o fracție
Itemul 8 -alege patru variante corecte -alege trei variante corecte -alege două variante
corecte
Itemul 9 -rezolvă corect cele două
probleme -rezolvă corect o problemă,
are o greșeală la a doua -rezolvă corect o
problemă

90
Anexa 4
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA a IV -a

Numele și prenumele…………………………….
Data susținerii probei……………………………..
Timp efectiv de lucru : 50 de minute

Citește cu atenție textul următor:
„Motocel se opri în neclintirea pădurii pustii și dădu un strigăt de bucurie. Înălță
brațul și arătă spre furca unui fag:
– O veveriță!
Ne oprirăm într -o cărare și căutarăm cu privirile minunea pe care o descoperise
copilul.
Era într-adevăr o veveriță, un ghem de blăniță de culoarea flăcării, cu coada
stufoasă adusă pe spinare spre urechi, cu -n căpșor minuscul în care licăreau ochișorii, ca
două boabe de ploaie ori de lacrimi.
Ea se furișa pe o ramură subțire. Apoi, desprinzându -se de acolo, trecu pe un fag
mai bătrân. Făcuse o săritură fără îndoială, de pe o creangă joasă, în înălțime; însă fără
nici o sforțare, ca și cum puful ei de flacără se desprinsese de -aici și plutise în sus. Acolo
în fagul cel bătrân, se opri puțin cercetâ ndu-ne, atât cât puturăm să -i observăm cravata
albă.”
(Mihail Sadoveanu – Veverița )

PARTEA I – ÎNȚELEGEREA TEXTULUI

1. Încercuiește răspunsul corect:
➢ Autorul textului este:
a) Motocel b) Mihail Sadoveanu c) Mihai Eminescu
➢ Acțiunea textului se petrece:
a) în pădure b) în parc c) la grădina zoologică
➢ Textul are:
a) 3 alineate b) 4 alineate c) 5 alineate
➢ Veverița era:
a) roșcată și bătrână b) sprintenă și fricoasă c) roșcată și sprintenă

2. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor propoziții, scriind în dreptul
fiecăreia un A pentru Adevărat și un F pentru Fals.

91
➢ Mergând prin pădure, Motocel s -a întâlnit pe cărare cu o veveriță. ____
➢ Fagul pe care stătea veverița era mai tânăr. ____

➢ Veverița se furișa pe o ramură subțire. ____

➢ Copilul s -a speriat și a fugit. ____

➢ Veverița s -a coborât pe o creangă cât mai aproape de pământ. ____

3. Precizează câte un cuvânt cu înțeles asemănător pentru cuvintele: pădure,
cărare, licăreau, ramură.
________________________________ ________________________________ _________
________________________________ ________________________________ _________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________ ________________________

4. Găsește câte un cuvânt cu înțeles opus pentru fiecare dintre cuvintele: bucurie, a
opri, bătrân, puțin.
________________________________ ________________________________ ____ _____
____________________________ _________________________________ ____________
_____________________________ ____________________________________________
_________________________________________________________________________
___________________________________________ ______________________________

5. Desparte în silabe cuvintele: neclintirea, ghem, sforțare, crean gă.
________________________________ ________________________________ _________
__________________________________________________________________ _______
_________________________________________________________________________
________________________________ _________________________________________
_________________________________________________ ________________________

92
6. Alcătuiește o propoziție în care să folosești într-o.

_________________________________________________________________________
_________ ________________________________________________________________

7. Transcrie dialogul din textul dat.

_____________________________________________________________________ ____
_______________________________________________________ __________________
_________________________________________________________________________

PARTEA a II -a – LIMBA ROMÂNĂ

1. Se dă propoziția:
Ea se furișa pe ramura subțire a unui fag bătrân.
a) Transformă propoziția dată în propoziție simplă.
_________________________________________________________________________
_____________________________________________ ____________________________
b) Analizează subiectul și predicatul propoziției obținute.
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
____ _____________________________________________________________________
______ _______________________________ ____________________________________
c) Alcătuiește două enunțuri în care cuvântul „bătrân” să fie, pe rând, substantiv și
adjectiv.
_________________________________________________________________________
_____________________________________________________ ____________________
_________________________________________________________________________
______ ___________________________________________________________________

2. Taie cu o linie forma greșită a cuvintelor scrise înclinat:

➢ Motocel s-a/sa plimbat prin pădure.
➢ O veveriță i-a/ia atras atenția.

93
➢ Avea coada roșcată și cravata ca de ne-a/nea.
➢ Mâine va merge l-a/la școală și va povesti colegilor despre ea.

PARTEA a III -a – LITERATURĂ
1. Imaginează -ți un dialog între Motocel și veveriță. Scrie text ul în 6 – 8 rânduri
având în vedere:
– să respecți cerința
– să fii original
– să respecți așezarea corectă în pagină
– să folosești corect semnele de punctuație
– să scrii îngrijit și corect

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_____________________________________ ____________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
______________________________________ ___________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_______________________________________ __________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_____________________________________________________________ ____________

94
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ – CLASA a IV -a

NR.
ITEM FOARTE BINE BINE SUFICIENT
PARTEA I
1. Stabilește răspunsul corect
pentru toate cele 4 cerințe. Stabilește răspunsul
corect pentru 3 cerințe. Stabilește răspunsul
corect pentru 2 cerințe.
2. Stabilește valoarea de
adevăr a tuturor
propozițiilor date. Stabilește valoarea de
adevăr în patru cazuri. Stabilește valoarea de
adevăr în 2 -3 cazuri.
3. Precizează cuvinte cu sens
asemănător pentru toate
cele 4 cuvinte date.
Precizează cuvinte cu
sens asemănător pentru 3
dintre cuvintele date. Precizează cuvinte cu
sens asemănător pentru
1-2 dintre cuvintele date.
4. Precizează cuvinte cu sens
opus pentru toate cele 4
cuvinte date. Precizează cuvinte cu
sens opus pentru 3 dintre
cuvintele date. Precizează cuvinte cu
sens opus pentru 1 -2
dintre cuvintele date.
5. Desparte corect în silabe
toate cele 4 cuvinte date. Desparte corect în silabe
3 dintre cuvintele date. Desparte corect în silabe
1-2 dintre cuvintele date.
6 Răspuns corect și
complet : alcătuiește o
propoziție corectă,
utilizând ortograma dată,
fără greșeli de ortografie și
de punctuație. Răspuns parțial corect :
alcătuiește o propoziție
corectă, utilizând
ortograma dată, cu 1 -2
greșeli de ortografie sau
de punctuație. Răspuns parțial corect :
alcătuiește o propoziție
corectă, fără a utiliza
ortograma dată.
7 Răspuns corect și
complet : transcrie corect
dialogul, fără greșeli de
ortografie și de punctuație. Răspuns parțial corect :
transcrie dialogul, cu 1 –
2 greșeli de ortografie sau
de punctuație. Răspuns parțial corect :
transcrie dialogul, cu
greșeli de ortografie sau
de punctuație.
PARTEA a II -a
1. Rezolvă corect toate cele 3
cerințe. Rezolvă corect 2 cerințe. Rezolvă corect 1 cerință.
2. Stabilește forma corectă a
cuvintelor în toate cele
patru situații. Stabilește forma corectă a
cuvintelor în 3 situații. Stabilește forma corectă
a cuvintelor în 2 situații.
PARTEA a III -a
1. Alcătuiește o compunere
respectând cerințele date. Alcătuiește compunerea
cu cel mult cinci greșeli. Alcătuiește compunerea,
dar are cel mult 10
greșeli.

95

Anexa 5.1
METODA ȘTIU / VREAU SĂ ȘTIU / AM AFLAT !

Pentru a umple coșul de Paște, copiii au folosit 32 ouă roșii, de 4 ori mai puține ouă
albastre și cu 16 mai multe ouă verzi, decât cele albastre. Câte ouă au folosit?

ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM AFLAT
-au folosit 32 ouă roșii -numărul ouălor folosite
a)numărul ouălor albastre
………………………………………..
-au folosit de 4 ori mai
puține ouă albastre b)numărul ouălor verzi
………………………………………..
-au folosit cu 16 mai multe
ouă verzi, decât cele albastre c)numărul total al ouălor
………………………………………..

Anexa 5.2
METODA ȘTIU / VREAU SĂ ȘTIU / AM AFLAT !

ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM AFLAT
Cu ce instrument se măsoară
timpul.
Câte luni are un an.
Care sunt anotimpurile
anului.
Lunile corespunzătoare
fiecărui anotimp.
Lunile anului.
Zilele săptămânii.
Câte ore are o zi.
Care este prima zi a anului.
Care este ultima zi a anului. Cum recunosc orele pe
ceas?
Câte minute are o oră?
Câte săptămâni are un an?
Câte zile are o lună?
Câte zile are un an?
La ce oră începe ziua?
La ce oră se sfârșește ziua? Să recunosc orele pe ceas cu
ajutorul indicatoarelor.
O oră are 60 de minute.
Un an are 52 de săptămâni.
O lună are 28, 29, 30 sau 31
de zile.
Un an are 365 sau 366 de
zile.
O zi începe la ora 0 și se
termină la ora 24.

96
Anexa 5.3
METODA EXPLOZIA STELARĂ

„O vizită la
Cumuleta”, după
George Ricus UNDE ?
DE CE?
CINE?
CE?
CUM?

97
Anexa 5.4
METODA EXPLOZIA STELARĂ

„Cu nasul în
carte”, după Nina
Casian UNDE ?
DE CE?
CINE?
CE?
CUM?

98
Anexa 5.5
METODA CADRANELOR
Predicatul
1.Dezvoltați propoziții pornind de la
predicatele: aștept, pregătim, mergem, voi
împodobi
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………. ……………………………..
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
……………………………….. …………………………….
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
2.Comunicați ceva despre: soare, elev,
pisică, primăvară . Subliniază predicatele.
…………………………………………………………….
…………………………………………………………….
…………………………………………………………….
…………………………………………………………….
…………………………………………………………….
……………………………………. ………………………
…………………………………………………………….
…………………………………………………………….
…………………………………………………………….
…………… ……………………………………………….
…………………………………………………………….
…………………………………………………………….
…………………………………………………. …………
…………………………………………………………….
…………………………………………………………….
3.Alcătuiți propoziții în care verbul zboară
să fie predicat și să ocupe locuri diferite în
propoziț ii.
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
…………………………… …………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………. ……………………………..
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
………………………………………………………………
……………………………………………………………… 4.Completați propozițiile date cu pred icate
potrivite:

Soarel ………………………………..pe cer.
Băiatul ……………………………………prin toată
curtea.
Păsărelele ………………………………………….pe
rămurele.

99
Anexa 5.6
METODA CADRANELOR
„O vizită la Cumuleta”, după George Ricus

1.Copiază al doilea alineat din manual.
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
…………………………………. ………………………….
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
…….. ………………………………………………………
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
………………………………………… …………………..
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
…………………………………………………………….. 2.Enumeră person ajele textului:
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
…………………………………. ………………………….
……………………………………………………………..
………………………………………………………………..
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
……………………………………… ……………………..
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..

3. Scrie cuvinte cu sens asemănător pentru:
văzduh – ……………………………………………….
dar – ……………………………………………………..
ființa- ……………………………………………………
oaspete – ………………………. ……………………….
răzleț- …………………………………………………..
chip- …………………………………………………….
abur- …………………………………………………….
imensă – …………. ……………………………………..
dibace – …………………………………………………
a se sfii – ……………………………………………….

4.Alcătuiește propoziții cu următoarele
expresii: ,,cu obrajii cum e cr inul ” ,
,, părul ca aurul” , ,, împletite de mâna
dibace” , ,, cu pumnii strânși la piept” ,
,,ființă pământeană” .
……………………………………………………………..
………………………………………………….. …………
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
……………………… ……………………………………..
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
…………………………………………………………. ….
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..
……………………………………………………………..

100
Anexa 5.7
METODA BRAINSTORMING

La ce te gândești când auzi cuvântul „VĂZDUH”?

VĂZDUH

Anexa 5.8
METODA BRAINSTORMING

La ce te gândești când auzi cuvântul „ÎNMULȚIRE”?

ÎNMULȚIRE

101
Anexa 5.9
METODA COPACUL IDEILOR

P
R
E
D
I
C
A
T
U
L
Exprimat
prin…………….

Întrebări:
Definiție:

102
Anexa 5.10
METODA COPACUL IDEILOR

Vizită,
de Ion
Luca
Caragiale
întâmplări

însușirile lui
Ionel
personaje

103
Anexa 5.11
METODA CIORCHINELE
PREDICATUL

PREDICATUL ÎNTREBĂRI CE
FACE? CE A
FĂCUT?
CE VA
FACE?
POZIȚIA ÎN
CADRUL
PROPOZIȚIEI LA
ÎNCEPUTUL
PROPOZIȚIEI
LA
MIJLOCUL
PROPOZIȚIEI
LA
SFÂRȘITUL
PROPOZIȚIEI PARTEA DE
VORBIRE
PRIN CARE
ESTE
EXPRIMAT
VERB

104
Anexa 5.12
METODA CIORCHINELE

PRIMĂVARA

VREMEA

SĂRBĂTORI VESTITORII
PRIMĂVERII
LUNILE
PLĂCUTĂ
MARTIE
APRILIE
MAI
GHIOCELUL

PĂSĂRELELE MUGURAȘII
BUNA
VESTIRE
PAȘTELE

105

Anexa 5.13
METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE
Heidi, după Johanna Spyri

Povestiți despre ce este vorba în text și care sunt
personajele!

Cum trebuie să ne comportăm cu persoanele cu nevoi
speciale?

Ce s-ar fi întâmplat dacă Heidi și Peter nu ar fi fost
alături de prietena lor Clara?

Ce învățăm de la fiecare personaj al textului?
Închipuiți -vă că sunteți Heidi. Ce afacere ar putea începe
ea astfel încât să poată rămâne în munți, dar să câștige și
bani pentru traiul zilnic?
Formulați două întrebări și adresați -le colegilor pentru a
vedea dacă au citit textul integral.

106

Anexa 5.14
METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE
Casa lui Tomi, de Adrian Oprescu

Prezentați informațiile despre cățeluș și despre copil.

Ce sentimente ai față de copil? Dar față de cățeluș?

Ce gândesc oamenii care nu iubesc animalele, câinii în
special? Ce motive găsești ca să îndrăgești câinii?

Prezintă modul în care îți poți implica familia pentru a
ajuta câinele.

Ce soluție vezi pentru a rezolva problema câinelui?

Formulați două întrebări și adresați -le colegilor pentru a
vedea dacă au înțeles textul.

107
Anexa 5.15
METODA CUBUL
1.DESCRIE noțiunile matematice referitoare la înmulțire și împărțire, completând
corect propozițiile lacunare.
Numerele care se înmulțesc se numesc………………………………………………………. .
Câtul este rezultatul operației de …………………………………………………………….. .
Rezultatul operației de înmulțire se numește ……………… ……………………………… .
Pentru a afla dublul unui număr îl …………………………………………………………… .
Jumătatea unui număr se află …………………………………………………… …………… .
Sfertul unui număr se poate afla prin ………………………………………………………. .
Triplul unui număr se află ……………………………………………………………………. .

2.COMPARĂ rezult atele obținute, completând casetele cu semnul de relație
corespunzător ( <, >, =) :

27:3 35:7 210:7 480:6 416:4 416:2

3.ANALIZEAZĂ posibilitatea efectuării exercițiului urm ător în două moduri și
completează cu ambele calcule:

(354+18) : 2=…………………………………………………………………………………………………
(354+18) : 2=……………………………………………………… …………………………………………

4.ASOCIAZĂ exercițiile din partea stângă cu rezultatele corecte din partea
dreaptă, realizând o corespondență:

373 + 111= 21

210 : 10= 271

596 – 325= 249

83 x 3= 484

5.APLICĂ cunoștințele matematice și enumeră cel puțin 3 expresii matematice
care să se rezolve prin operația: 2 x 8

6.ARGUMENTEAZĂ rezultatul obținut la împărțirea 36:4, folosind o altă operație
matematică.

36 : 4 =9

108

Anexa 5.16

METODA CUBUL
1.DESCR IE
Rezolvă prin scădere repetată împărțirile:
56 : 7=? 30 : 6=?
56-7-7-……… 30 -6-6-…………

2.COMPARĂ
3 x 4 : 2 8 : 2 x 3 7 x 4 + 22 8 x 2 + 34
6 x 4 – 20 16 : 2 x 0 45 : 5 x 4 5 x 6 : 37

3.ASOCIAZĂ
Cei doi românași rezolvă cu plăcere înmulțirile și împărțirile. Româncuța alege doar
exercițiile ce au rezultat numere pare, iar românașul pe cele cu rezultate impare. Ce
exerciții îi revin fiecăruia?

5 x 5 = 28 : 4 =
7 x 6 = 64 : 8 =
24 : 6 = 5 x 7 =
54 : 6 = 8 x 5 =

4.ANALIZEAZĂ
„CÂTE FLORI ARE TOMIȚĂ?”
Treizeci și șase de flori
Tomiță îi mulțumește
Se-mpart la șase surori.
Și apoi le socotește,
Florina, bună fetiță,
Dar nu știe înmulțirea
Îi dă fratelui Tomiță,
Nu știe nici împărțirea.
Jumătate din cât are,
În a treia voi sunteți,
Cu toate că ea -i mai mare.
Ajutați -o, că puteți!

109

5.APLICĂ
La un atelier de broderie s -au confecționat luni 72 de steme ale României brodate,
marți cu 28 mai multe, iar miercuri jumătate din cele confecționate marți.
Câte steme s -au confecționat în cele trei zile în total?
Plan de rezolvare

6.ARGUMENTEAZĂ

16 : 4 = ______ pentru că _____ x 4 = 16

18 : 2 = ______ pentru că _____ x 2 = 18

30 : 5 = ______ pentru că _____ x 5 = 30

27 : 3 = ______ pentru că _____ x 3 = 27

110
Anexa 6
EVALUARE SUMATIVĂ
MATEMATICĂ
CLASA A III -A

Numele și prenumele…………………………….
Data susținerii probei……………………………..
Timp efectiv de lucru : 50 de minute

1.Ordonează
crescător numerele : 1223, 2311, 1003, 4720, 7402, 4270, 4197
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….. .
descrescător numerele : 2416, 1024, 8840, 3156, 5612, 1369
………………………………………….. ………………………………………………………………… ………………..

2.Scrie cu cifre romane nr. :
17 -………..29 – ………. 20 – ……… 24 – …………..
3.Calculează :
67×4 = 93:3=
231×3= 54 : 6 =
379×6= 82:2=
478×32= 57:3=
4.Află termenul necunoscut:
x + 3 800=5 020 a – 4 700= 3 839 b : 6 = 42 c x 7= 42
x= a= b= c =
x= a= b= c =

5.Aflați :
Dublul lui 24 ……………………………………. ………………………………………………………………………
Jumătatea lui 24……………… …………………………. …………………………………………………………….
Sfertul lui 24 …………………………………………………. ……………………………………………………. …..
Triplul sumei numerelor 14 și 324
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………. ….

111
Întreitul diferenței numerelor 110 și 100
………………………………………… ……………………………………………………………….. ………………. ….

6.Calculați respectând ordinea efectuării operațiilor :
(9×3:3+40:8) : 2 + 818 =
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………………………………………………………………….. ………………………………
…………………………………………………………………. …………………………………………………………….
……………………………………………………………….. ………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………….. ………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………

7.Află suma dintre sfertul numărului 36 și dublul numărului 249. Scrie
rezolvarea sub forma unui ex.
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
…………………………………………………………….. ………………………………… ………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………

8.Mă gândesc la un număr, îl înmulțesc cu 3, adun rezultatul cu 1 0 și obțin 31. La
ce număr m -am gândit?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
………………………. …………………………………… ………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………… …………………………………..
……………………………. ………………………………………………………………………………………………….

9.La o librărie s -au adus într -o zi 97 de cutii cu câte 8 păpuși și 32 de cutii cu câte
6 ursuleți fiecare. Câte jucării s -au adus în total ?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
…………………………………………………………………………………………….. …………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
…………………………………………………………….. …………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
…………………………….. …………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….. .
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
………………………………………………………………………………………………. ……………………………….

112

DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ

ITEM FOARTE BINE BINE SUFICIENT
1 Ordonează corect toate nr. Ordonează corect 8 -9
numere Ordonează corect 5 –
6 numere
2 Identifică 4 numere Identifică 3 numere Identifică 2 numere
3 Rezolvă corect 7 -8
exerciții Rezolvă corect 5 -6 exerciții Rezolvă corect 3 -4
exerciții
4 Efectuează și compară
corect cele 2 exerciții Efectuează corect 1
exercițiu Efectuează parțial
corect un ex.
5 Găsește corect 4 termeni Găsește corect 3 termeni Găsește corect 1 -2
termeni
6 Găsește 5 rezultate corecte Găsește 3 -4 rezultate corecte Găsește 1 -2 rezultate
corecte
7 Identifică exercițiul și -l
rezolvă corect Identifică exercițiul și -l
rezolvă parțial corect Identifică parțial
corect exercițiul
8 Identifică exercițiul și -l
rezolvă corect Identifică exercițiul și -l
rezolvă parțial corect Identifică parțial
corect exercițiul
9 Răspunde corect și
complet: rezolvă corect
problema. Răspuns parțial corect:
identifică exercițiile, rezolvă
parțial corect Răspuns parțial
corect: rezolvă
problema, scrie cel
puțin o întrebare și
un calcul de
rezolvare a
problemei.

113
Anexa 7
EVALUARE SUMATIVĂ
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA a III a

Numele și prenumele…………………………….
Data susținerii probei……………………………..
Timp efectiv de lucru : 50 de minute

1.Citește cu atenție textul:
Intr-o primavară, o prepeliță obosită, ca venea de departe, tocmai din Africa , s -a
lasat din zbor
intr-un lan verde de grâu, la marginea unui lăstar.
Dupa ce s -a odihnit vreo câteva zile, a început să adune bețigașe, foi uscate, paie și
fire de fân și și -a făcut un cuib pe un mușoroi de pământ, mai sus, ca să nu i -l înece ploile.
Apoi, șapte zile de -a rândul a ouat câte un ou și a început să le clocească
După trei săptămâni i -au ieșit niște pui drăguți, îmbrăcați cu puf galben ca puii de
găină, dar mici, parcă erau șapte gogoși de mătase, și au început să umble prin grâu după
mâncare. Prepelița prindea câte o furnică, ori câte o lacustă, le -o firimițea în bucățele mici,
si ei, pic! pic! pic! cu cioculețele lor, o mâncau numaidecât. Și erau frumoși, cuminți și
ascultători; se plimbau primprejurul mamei lor și când îi striga: “Pitpalac!” repede veneau
lânga ea.
(după I.Al.Brătescu -Voinești, Puiul)
a)Completează cu informațiile potrivite:
➢ Titlul textului este…………………………………..
➢ Textul are…………… alineate
➢ Al doilea fragment are………… enunțuri
➢ Pasărea amintită în text este o………………….
➢ Ideea principală „Prepelița avea grijă de cei șapte pui” corespunde
fragmentului…………………
➢ Formulează ideea principală pentru primul fragment:
…………………………………………………………………. …………………………………………………………….
b)Răspunde la întrebări:
În ce anotimp se petrece întâmplarea?
………………………………………………………………………………………………………….. ……………………
Unde și -a făcut prepelița cuibul? De ce?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………

Era prepelița o mamă grijulie? Motivează !
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………………………………………………………………… ………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………………………………… ………………………………………………………………..

114
c)Transcrie din text
❖ Două substantive comune
…………………………………………………………………………………………………………….. ……….. ……….
❖ Un substantiv propriu
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………..
❖ Un substantiv la numărul singular
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………..
❖ Două substantive la numărul plural
………………………………………………………………… …………………………………………………………….
❖ Două substantive la genul feminin
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………..
❖ Două substantive la genul neutru
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………..
❖ Trei adjective
…………………………………………………………. …………………………………………………………………..
❖ Un adjectiv care însoțește un substantiv la genul masculin
……………………………………………………………………………………………………….. …………………….

d)Scrie forma de plural a substantivelor
școală – …………………………………………………………………………………………………………….. …..
muzeu – …………………………… ……………………………………………………………………………………..
elevă – …………………………………………………………………………………………………………….. …..
creion – …………………………………………………………………………………………………………….. …..
om-………………………………………………………………………. ……………………………………………….
calculator -…………………………………………………………………………………………………………….. .

e)Scrie sinonimele și antonimele cuvintelor:
harnic ………………………. blând ………………………….. politicos ……………… …..
…………….. ………… ………………………….. .. …………………

2.Alcătuiește enunțuri în care cuvâtul roșie să fie substantiv apoi adjectiv.
………………………………………………………………………………………………… ……………………………..
…………………………………………………………………………………………………. …………………………….
3.Realizează acordul adjectivelor dintre paranteze cu substantivele:
Piscurile (argintiu)……………… ……………. străluceau pe (alb)…………………… cerului.
(Cenușiu)……………………….. nori au coborât deasupra muntelui.
Ochii (verde) …………………….ai bunicului erau (bland)………………………………
Mirel are u n câine (prieten)……………………….și (curaj)………………… și o pisică (pufos)
……………….

115
4.Analizează substantivele și adjectivele din enunțul:
Pe Siret curge o apă limpede și curată.
……………………………………. ……………………………………………………………………………………….. ..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….. .
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………. ..
………………………………………………………………………………………………. …………………………….. ..
5.Taie forma greșită:
Albă ca Zăpada a muncit să-i /săi ajute pe cei șapte pitici ai săi/ să -i.
Ne-am/neam dus în parc cu nea /ne -a Ion, unchiul nostru.
Mama i-a/ia spus săi /să -i arate cerceii săi/să -i.
Copiii ia/i-a/ iau/i -au ascultat cu atenție pe actori
L-a/ la luat și pe fratele lui la/l-a teatru.

6. Formulează enunțuri cu : iau, l -a, ia, o dată, frumoșii, înalți, copiii.
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………………………………………………………………….. ………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………………………………….. ………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………….. ………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
………………………………………………………………………………………………………………. ……………….
…………………………………………………………………………………………………. …………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
…………………………………………………………………. …………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………

116
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ

ITEM
FOARTE BINE BINE
SUFICIENT
I1.a Completează cu
informații potrivite toate
situațiile Completează corect 4
situații Completează correct
2 situații
I1.b Răspunde corect și
complet în propoziții Răspunde corect dar
incomplete/ Raspunde la 2
intrebări Răspunde parțial
corect/ răspunde la o
întrebare
I1.c Identifică 10 -14 subst si
adj. din text Identifica 7 -9 subst si adj Identifica 5 -6 subst
si adj.
I1.d Scrie corect forma de
plural a substantivelor Scrie corect 4 subst la
plural Scrie corect 2 subst
la plural
I1.e Scrie corect 5 -6 cuvinte Scrie corect 3 -4 cuvinte Scrie corect 2
cuvinte
I2 Formulează corect 2
propoziții Formuleaza propoziții cu
greșeli de punctuație
/exprimare În ambele propoziții
cuvâtul dat are
același ințeles.
I3 Realizeaza acordul adj
cusubst in 7 -8 situații
Realizeaza acordul adj
cusubst in 5 -6 situații

Realizeaza acordul
adj cusubst in 2 -3
situații

I4 Analizează corect subst
si adj Analizează corect dar
incomplet Analizează parțial
corect subst si adj
date
I5 Selecteaz correct 10 -11
ortograme Selectează corect 6 –
9ortograme Selectează corect 3 -5
ortograme
I6 Alcătuiește corect
enunțurile Alcătuiește corect 4
enunțuri Alcătuiește
enunțurile pațial
corect cu greșeli de
punctuație și
omisiuni de litere

117

Anexa 8
EVALUARE SUMATIVĂ
MATEMATICĂ
CLASA A IV – A

1.Scrie :

a)cu cifre arabe: cincisprezece mii unu ……………………………
b)cu cifre romane numerele :
25 ………… 143 ………….. 3098 ………………………
c)cu litere numerele de la punctual b)
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………………………………………………………………….. ………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………………………………….. ………………………………………………………………
………………. …………………………………………………………………………………………………………….. ..

2.Calculea ză, apoi verifică :

286 + 42 118 =……… Probă: ………………………………………….
28 559 – 4 389 = ………. ………………………………………….
13 x 9 = ………. ………………………………………….
43 x 14 = ………. ………………………………………….
805: 7 = ………. ………………………………………….
249: 3= ……….. ………………………………………….

3.Află :

➢ Suma numerelor a, b,și c , șt iind că a=10 000, b=12 344 și c este cel mai mic număr
de două cifre identice.
……………………………………………………………………………………………… ..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….. …….
……………….……………… …………….. ……………………………………………… ……..
..………………..…. …………………………………………………………………………………………………..
➢ Diferența dintre cel mai mare număr de 4 cifre distincte având una din cifre 5 și cel
mai mic număr natural de 4 cifre, având una din cifre 7.
………………………………………………………………………………………………
…………………..……………………………………………………………………………
…… ………………………………………………………………………………………….. …………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
➢ Produsul dintre numărul 8 și cel mai mic număr natural de 3 cifre care să conțină la
unități cifra 8.
……………………………………………………………………………………………… ..
.…………………………………………………………………………………………….. …
.…….. …………………………………………………………………………………………………………….. ……….
…………………………………………………………………………………………………………. ……………..

118
4. Află -l pe a din următoarele relații:

12 309 + a = 31 415 508 611 – a = 39 423
a = ………………………..….. a = ………………………………
a = ………………………..….. a = ………………………………
a = …………………….…….. a = ………………………………
P: ……………………………. P: ……………………………….

6 x a = 738 a : 4 = 49 rest 3
a= …………… ………………… a= ………………………………
a= ……………………………… a= ………………………………
a= ……………………………… a= ………………………………
P: ……………………………. P: ……………………………….

5.Calculează, respectând ordinea efectuării operațiilor:

12 x 64 -2 x 143 – [(31 x 9 +8 ):7 – 3 ] +192 : 4 =
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………
……………………………………………………

6.Rezolvă următoarea problemă :

O echipă de muncitori realizează zilnic câte 86 de piese. Piesele realizate în 9 zile se
distribuie spre vânzare , în mod egal în 6 magazine.
Câte piese primește spre vânzare fiecare magazin?

……………………………………………………………………………………………… ..
……………………………………………………………………………………………… ..
……………………………………………………………………………………………… ..
……………………………………………………………………………………………… ..
……………………………………………………………………………………………… ..
……………………………………………………………………………………………… ..
………………. ……….. ………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………………………………………………………………….. ………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………………………………………….. ………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
……………………………….. ………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
………………………………………………………………………………………………………………. ……………….
…………………………………………………………………………………………………. …………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………
…………………………………………………………………. …………………………………………………………….

119
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ

ITEM FOARTE BINE BINE SUFICIENT
I1 Scrie corect cu cifre/ litere
toate numerele date Scrie corect cu cifre/
litere 4 numere date Scrie corect cu cifre/
litere 2 numere date
I2 Efectuează toate operațiile
, efectuând corect proba; Efectuează 4 operații ,
efectuând corect proba; Efectuează 2
operații , efectuând
corect proba;
I3 Află toate numerele( suma,
produs, diferență) ,
aplicând noțiunile de
limbaj matematic însușite; Află doar 2 numere,
aplicând noțiunile de
limbaj matematic
însușite; Află 1 număr,
aplicând noțiunile de
limbaj matematic
însușite;
I4 Află corect valoarea
numerelor necunoscute. Află corect valoarea a 3
numere necunoscute. Află corect valoarea
a 2 numere
necunoscute.
I5 Efectuează calcule,
respectând ordinea
efectuării operațiilor ; Efectuează cu puține
greșeli calculele,
respectând ordinea
operațiilor; Efectuează cu multe
greșeli
I6 Rezolvă corect o problemă
cu două operații; Rezolvă problema ,
având mici greșeli de
calcul ; Rezolvă una din cele
două operații ale
problemei ;

120

Anexa 9
EVALUARE SUMATIVĂ
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA A IV – A

Citiți cu atenție textul și împărțiți -l în fragmente logice:

„Într -o zi, regele chemă pe înțeleptul înțelepților și -i zise:
-Dumneata care știi atâtea lucruri frumoase, nu cunoști un mijloc prin care să
găsesc un vistiernic care să nu mai fure?
-De bună seamă, răspunse înțeleptul. Vei reuși punându -i să joace pe toți cei care se
vor
înfățișa pentru demnitatea de vistiernic. Cel care va juca mai ușor, acela va fi omul cel mai
cinstit.
-Glumești, zise regele. Ce legătură este între dans și cinste? Dar, fie! Fă cum știi!
S-au prezentat , în ziua fixată, un număr de șaizeci și patru de bărbați. Totul era
pregătit pentru bal.
Ca să se ajungă în salonul de bal, trebuia să se treacă printr -un coridor întunecos. Regele,
care aflase planul, își întinsese în coridor comorile. După ce au ajuns î n salon, Măria Sa
dădu semnalul de dans. Dar cum să danseze când toți erau grei de ceea ce ascunseseră ?
-Ce hoți! gândea regele.”
(Coridorul ispitei – Voltaire)

1.Fo rmulează trei întrebări în legătură cu conținutul textului .
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………… .

2.Stabilește ideile principale ale fragmentelor logice:

 ………………………………………………………………………………………
………… ……………………………………………………………………………………………………………..
 …………………………………………………………………………………… …
………… ……………………………………………………………………………………………………………..

3.Transformați în vorbire indirectă dialogul dintre rege și înțelept.

………………………………………………………………………………………………
…………………………………………… …………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………… …….. ………………………………………..

121
4. Alcătuiți câte un enunț în care să folosiți cuvintele :

va : …………………………………………………………………………………… ……….
v-a : ………………………………………………………………………………….. ……….
n-am : ………………………………………………………………………………… ……..
n-are : ………………………………………………………………………………… ……..
n-ați : ………………………………………………………………………………… ………
n-au : …………………………………………………………………………… ……………..

5. a) Scrie cuvinte cu înțeles asemănător pentru:

b) Scrie cuvinte cu înțeles opus pentru:

6. Alcătuiți propoziții în care cuvântul „ port” să aibă înțelesuri diferite:

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………

7.Analizați verbele, substantivele și adjectivele din enunțul:

„ Un vânticel adie, și grânele coapte își leagănă spicele ca de vraja unui cântec. ”
(Al. Vlahuță, „România pitoreas că”)

……………………………………………………………………………………………… ..
……………………………………………………………………………………………… ..
……………………………………………………………………………………………… ..
……………………………………………………………………………………………… ..
……………………………………………………………………………………………… ..
cinstit -………………………………
coridor -…………………………..
înțelept -……… …………….. …….

punând – …………………………….
întunecos -………………………………
grei – ………………………………..

122
……………………………………………………………………………………………… ..
………………………………………………………… …………………………………… ..
……………………………………………………………………………………………… ..
……………………………………………………………………………………………… ..
……………………………………………………………………………………………… ..
……………………………………………………………………….……………………… .
……………………………………………………………………………………… ………….

DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ

ITEM
FOARTE BINE
BINE
SUFICIENT

I1 Desprinde informațiile
esențiale din text, formulând
întrebări în legătură cu
textul; Desprinde informațiile
esențiale din text,
formulând cu mici ezitări
întrebări în legătură cu
textul; Formulează corect
o întrebare în
legătură cu textul;
I2 Formulează corect ideile
principale Formulează cu mici
ezitări ideile principale Formulează o idee
principală
I3 Transformă corect în
vorbire indirectă dialogul
precizat Transformă cu puține
greșeli în vorbire indirectă
dialogul precizat Transformă cu
multe greșeli
dialogul precizat în
vorbire indirectă
I4 Alcătuiesc 6 enunțuri
pornind de la cuvintele date Alcătuiesc 4 enunțuri
pornind de la cuvintele
date Alcătuiesc 2
enunțuri pornind de
la cuvintele date
I5 Găsesc sinonime \ antonime
pentru toate cuvintele date; Găsesc sinonime \
antonime pentru 4
cuvinte date; Găsesc sinonime \
antonime pentru 2
cuvinte date;
I6 Formulează propoziții în
care cuvântul „ port” s ă aibă
înțelesuri diferite Formulează 2 propoziții în
care cuvântul „ port” s ă
aibă înțelesuri diferite Formulează o
propoziție pornind
de la cuvântul
„port”
I7 Analizează corect părțile de
vorbire învățate ; Analizează corect 5 părți
de vorbire învățate ; Analizează corect 2
părți de vorbire
învățate ;

123
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE
A AUTORULUI
LUCRĂRII METODICO – ȘTIINȚIFICE PENTRU
ACORDAREA GRADULUI DIDACTIC I
Titlul lucrării
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
___________________________________________________________ ___

Autoru l lucrării (numele și prenumele)

Instituția de învățământ superior ____________________________________
______________________________________________________________
Centrul de perfecționare ________________________ __________________

Prin prezenta, sub semnatul declar pe proprie răspundere că această
lucrare a fost elaborată de către mine, fără niciun ajutor neautorizat și că nicio
parte a lucrării nu conține aplicații sau studii de caz publicate de alți autori.
Declar, de asemenea, că în lucrare nu exi stă idei, tabele, grafice, hărți
sau alte surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilor
internaționale privind drepturile de autor.
Lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de
concurs.

Data predării lucrării Semnătura
___________________ ____________________