SPECIALIZAREA INORMATICĂ ECONOMICĂ Lucrare de licență Coordonator științific. Conf. dr. Gianina MIHAI Absolvent, Andreea -Simona CRIȘAN Galați 2017… [623243]

UNIVERSITATEA “DUN ĂREA DE JOS ” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINIS TRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA INORMATICĂ ECONOMICĂ

Lucrare de licență

Coordonator științific.
Conf. dr. Gianina MIHAI
Absolvent: [anonimizat]
2017

UNIVERSITATEA “DUN ĂREA DE JOS ” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA INORMATICĂ ECONOMICĂ

Evaluarea calității procesului de predare

Coordonator științific
Conf. dr. Gianina MIHAI
Absolvent: [anonimizat]
2017

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 5
Capitolul 1. Aspecte generale privind procesul de învățământ ………………………….. ………………. 7
1.1. Procesul de învățământ ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 7
1.2. Eficiența procesului de învățământ ………………………….. ………………………….. …………… 7
1.3. Calitatea procesului de învățământ în învățământul superior ………………………….. ……. 8
1.4. Factori care influențează calitatea procesului de predare ………………………….. …………. 9
Capitolul 2. Tehnologii informatice utilizate pentru realizarea aplicației ………………………….. . 12
2.1. Prezentarea generală a unei aplica ții web ………………………….. ………………………….. ……. 12
2.2. Oracle SQL Data Modeler ………………………….. ………………………….. ………………………… 12
2.3. Oracle SQL Developer ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 14
2.4. Oracle Database Expres s Edition 11g Release 2 (11.2) ………………………….. ……………… 15
2.5. Oracle Application Express 5.1 ………………………….. ………………………….. …………………. 16
Capitolul 3. Analiza și proiectarea aplicației ………………………….. ………………………….. …………. 19
3.1. Scopul și obiectivele aplicației ………………………….. ………………………….. ………………. 19
3.2. Proiectarea bazei de date ………………………….. ………………………….. ……………………….. 20
3.2.1. Noțiuni teoretice ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 20
3.2.2. Modelul conceptual al datelor (MCD) ………………………….. ………………………….. 24
3.2.3. Modelul logic al datelor (MLD) ………………………….. ………………………….. ………. 27
3.2.4. Limbajul de definire a datelor (LDD) ………………………….. ………………………….. .. 30
Capitol ul 4. Prezentarea aplicației privind gradul de satisfacere a studenților în ceea ce privește
calitatea procesului de predare ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 33
4.1. Partea back end destinată administratorului ………………………….. ………………………….. … 33
4.1.1. Gestiune Studenți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 35
4.1.2. Gestiune Specializări ………………………….. ………………………….. …………………………. 40

4.1.3. Gestiune Profesori ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 45
4.1.4. Gestiune Discipline ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 47
4.2. Partea front end destinată realizării evaluărilor ………………………….. ………………………… 50
4.3. Partea front end destinată profesorilor ………………………….. ………………………….. ………… 55
Capitolul 5. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 59
Lista figurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 60
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 62

Introducere

Lucrarea de față își propune să realizeze o aplicație destinată stabilirii gradului de
satisfacere a studenților din cadrul unei facultăți în ceea ce privește calitatea procesului de
predare. Calitatea procesului de predare va fi evaluată din două puncte de vedere: calitatea
conți nutului cursurilor și maniera, respecti v modul de predare a acestora. Deci, prin aplicația pe
care o propunem se va efectua atât evaluarea cursurilor, cât și a cadrelor didactice.
Deoarece centralizarea datelor prin realizarea unor chestionare scrise ar fi o pierdere
foarte mare de timp și dato rită faptului că ne situăm într -o eră a tehnologiei și a informației, am
ales această temă pentru a reduce semnificativ timpul de prelucrare a l acestor chestionare și
totodată pentru a veni în ajutorul atât al studenților, cât și al cadrelor didactice. Înt rebările din
chestionare au fost concepute și formulate cât mai clar și cât mai concis pentru ca studenții să
le poată înțelege cât mai bine și să ofere răspunsuri cât mai obiective. Prin funcțiile de
centralizare și de raportare a rezultatelor evaluărilor , aplicația oferă cadrelor didactice
posibilitatea de a identifica măsuri de îmbunătățire a cursurilor predate precum și de adaptare a
acestora la nevoile studenților.
Am ales ca domeniu de aplicabilitate a l aplicației evaluarea calității procesului de
predare la nivelul unei facultăți. O facultate va avea întotdeauna nevoie să evalueze gradul de
satisfacție a l studenților săi și să primească feedback -uri actualizate pentru ca în permanență să
se poată adapta la nevoile studenților și pentru a îmbunătăți ca litatea procesului de predare.
Aplicația va simplifica munca angajaților în ceea ce privește colectarea datelor din
chestionare, va reduce foarte mult timpul de obținere a feedback -ului din partea studenților și
implicit de adoptare a măsurilor de creștere a calității procesului de predare și de adaptare la
cerințele studenților. De asemenea, aplicația va avea și un impact major în ceea ce privește
scăderea consumului de hârtie la nivelul unei facultăți cu efecte pozitive atât economice, cât și
ecologice. F iind o aplicație web, ace asta are toate avantajele unei astfel de aplicații, respectiv
disponibilitate 24/24, posibilitatea ca studenții să efectueze evaluarea de oriunde și nu necesită
instalare.

Lucrarea este structurată pe patru capitole c are realizează analiza calității procesului de
predare, a tehnologiilor informatice utilizate în realizarea aplicației și a aplicației realizate
împreună cu modul de implementare a l acesteia. La aceste patru capitole se adaugă introducerea
și concluziile lucr ării.
Astfel, capitolul 1 descrie aspecte privind procesul de învățământ, eficiența procesului
de învățământ precum și factorii care influențează calitatea procesului de predare. C apitolul 2
prezintă tehnologiile informatice utilizate pentru realizarea aplicației, accentuând punctele lor
forte și justificând astfel alegerea lor pentru dezvoltarea aplicației . Capitolul 3 conține detalii
referitoare la proiectarea aplicației și la detalii le tehnice referitoare la modul în care a fost
implementată aceasta. Ultimul capitol prezintă funcțiile aplicați ei și descrie modul de utilizare
al acesteia.

Capitolul 1. Aspecte generale privind procesul de învățământ
În primul capitol vom detalia procesul de învățământ, vom aduce în p rim plan eficiența
procesului de învățământ dar și calitatea acestuia, împreună cu factorii ce influențează procesul
de predare.
1.1. Procesul de învățământ
Procesul de învățământ reprezintă triada de acțiuni predare -învățare -evaluare realizat e
de către un cadru didactic printr-o activitate intenționată, conștientă și organizată . Această
activitate este realizată cu o tehnologie didactică dedicată, într-un spațiu educațional dedicat
acestei activități , cu rezultate anticipate și realizate. Procesul de învățământ cuprinde trei acți uni
de bază : predarea, învățarea și evaluarea.
Predarea reprezintă parte a intenționată, programată și organizată a procesului de
învățământ prin care profesorul transmite cunoștințel e teoretice și practice care stau la baza
învățării.
Învățarea reprezintă partea intenționat ă, programat ă și organizat ă a procesul ui de
învățământ prin care elevii, pe baza predării și a studiului individual , dobând esc și asimilează
cunoștinț e teoretice și practice .
Evaluarea reprezintă o succesiune de opera ții de apreciere, măsurare și control a
cunoștințelor teoretice și practice prin care se raportează obiectivele procesului de învățământ
la rezultatele obținute.

1.2. Eficiența procesului de învățământ
Eficiența procesului de învățământ este dată de interacțiunea dinamică între predare,
învățare și evaluare. Fiecare dintre aceste procese se raportează un ul la ce lălalt , pentru a intra
într-o interacțiune reală și eficientă. Profesorul adaptează obiectivel e didactice în funcție de
anumiți factori, selectează conținuturile în funcție de profilul grupului , alege și îmbină metodele,

modul de predare și formele de organizare a unității de învățare în funcție de grupul subiecților
educaționali cărora se adreseaz ă.
Subiectul educațional se raportează la intențiile profesorului, reglează posibilitățile de
învățare în funcție de cerințele formulate, recepționează, prelucrează și redă cunoștințele predate
într-o modalitate personală în funcție de aptitudinile, capac itățile, interesele și aspirațiile sale.
Evaluarea nu mai este privită ca o parte distinctă a procesului de învățământ, ci tinde să
devină , din ce în ce mai mult, o parte integrată a procesului de învățământ , fiind prezentă pe
întreg parcursul acestuia.

1.3. Calitatea procesului de învățământ în învățământ ul superior
Sistemul de învățământ superior ar trebui să ofere studenților oportunități de învățare și
formare , adaptate continuu la schimbările rapide ale informației, științei, tehnicii și pieței
muncii. Ac est lucru presupune existența unui învățământ superior preocupat de asigurarea
calității, care să asigur e o compatibilizare curriculară în vederea obținerii următoarelor
obiective:
 posibilitatea formării de competențe în concordanță cu cele necesare pe pi ața europeană
a muncii ;
 condiții optime de studiu ;
 materiale, echipamente și metode moderne de predare;
 relați i de parteneriat cu agenții economici și agenți educativi din țară și străinătate ;
 centrare pe student ;
 consiliere în vederea orientării academice și a carierei ;
 posibilitatea studiului , prin diferite programe de schimb educațional, la universități din
străinătate;
 posibilitatea accesării pieței locurilor de muncă din spațiul european prin recunoașterea
diplomelor și a calificărilor etc.

1.4. Factori care influențează calitatea procesului de predare
Calitatea procesului de predare reprezintă totalitatea însușirilor unui program de studiu,
prin care sunt satisfăcute așteptările beneficiarilor direcți și indirecți, precum și standardele de
calitate.
Asig urarea calității procesului de predare exprimă capacitatea de a oferi programe de
studiu, în conformitate cu standardele curriculei actuale. O educație de calitate realizează un
produs de calitate, di n viața reală.
1. Profesor ul
Rolul profesorului în procesul de predare -învățare este esențial. Pentru a fi eficienți,
profesorii trebuie să se folosească de abilitățile pedagogice, precum și de calitățile specific
umane: creativitate și empatie, simțul umorului, pasiune și dăruire profesională.
El are sarcina de a ușura și mijloci învățarea, de a fi partener în învățare, de a -i ajuta pe
studenții săi să înțeleagă, să -și susțină puncte de vedere proprii, de a alege strategii adecvate
prin care să -i pregătească pe studenți să facă față și să se integreze optim într-o societ ate aflată
într-o continuă schimbare.
2. Studenții
Rolul studenților este de a fi activi. Studentul activ este cel care depune efort, care are o
părere personală, interioară, care întreprinde o acțiune mintală de căutare, de cercetare și
redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoștințe.
3. Mediul de învățare
Actul educațional se finalizează cu rezultate de calitate dacă spațiul în care se desfășoară
cursurile îndeplinește câteva condiții strict necesare: sala în care s e desfășoară cursurile trebuie
să fie dotată cu mijloace și resurse f uncțional e, stimulativ, confortabil, s pecializat ,
multifuncțional, m odern .

4. Materialul didactic
Privit ca un ajutor important în desfășurarea activității de predare , materialul didactic și
mijloacele de învățământ trebuie folosite ca un stimulent pentru studenți . Acesta este folosit
pentru crearea unui mod atractiv de a învăța, fiind o necesitate.
Materialul didactic nu trebuie să existe doar pentru a înfrumuseța asp ectul sălilor de curs, ci
trebuie utilizat în mod concret în cadrul cursurilor, seminariilor și laboratoarelor.
Este necesar ca materialele și mijloacele utilizate să îmbine permanent tradiționalul cu
modernul, utilul cu plăcutul, teoria cu practica, pentr u a evita ca studentul să devină neinteresat .
5. Strategiile utilizate
Strategia didactică reprezintă îmbinarea acțiunilor întreprinse pentru atingerea scopurilor și
obiectivelor cu resursele, conținuturile și procedurile de evaluare. În elaborarea strategiil or
didactice, orientarea modernă a determinat noi roluri pentru fiecare participant la actul învățării,
noi modalități de realizare a învățării.
Strategiile interactive sunt de nelipsit în ceea ce privește asigurarea calității procesului de
învățământ , fiind caracterizate în primul rând de dinamism. Ele stimulează o cunoaștere activă,
prin participări și asocieri la situații practice, învățarea fiind un proces activ și constructiv.
Strategiile didactice interactive au un rol important în dezvoltarea capacit ăților/abilităților
sociale, de comunicare, prin promovarea lucrului în echipă. Baza acestor strategii este căutarea –
cercetarea, învățarea prin sprijin reciproc stimulând astfel participările individuale, antrenând
întreaga personalitate a participanților: abilități cognitive, afective și sociale.
6. Sfera de interese
Rezultatele procesului instructiv -educativ sunt mult mai de calitate dacă se selectează
materiale didactice din sfera de interese ale studenților , în strânsă legătură cu planurile de
învățământ și cerințele actuale. Studenții sunt mult mai atenți și mai receptivi la informațiile
care sunt în concordanță cu aspirațiile generației lor.

7. Consilierea și orientarea
Prin consiliere și orientare, studenții sunt pregătiți pentru viață, pentru ca aceștia să devină
capabili să se ajute singuri, să se înțeleagă atât pe ei cât și realitatea înconjurătoare, să -și dezvolte
capacități de afirmare a potențialului individual în mod independent sau în cadrul grupului din
care fac parte. Rolul consilierii este acela de a preveni situațiile de criză personală, educațională
și socială, urmărindu -se dezvoltarea personală și integrarea socială a studenților .
8. Evaluarea
Evaluarea constituie calea pe care o urmează cadrul didactic împreună cu studenții săi în
demersul evaluativ. Metodele de evaluare se împart în: metode tradiționale de evaluare și
metode moderne, alternative și complementare de evaluare. Caracterul complementar al noilor
metode implică faptul că acestea completează metodel e tradițional e (metode orale, scrise și
practice) și se pot utiliza simultan în procesul de evaluare . Caracterul alternativ presupune o
înlocuire aproape în totalitate a metodelor clasice cu cele moderne.
În concluzie, evaluarea este etapa prin care se scot în evidență standardele de calitate ale
procesului de învățământ , în fiecare dint re etapele lui. În urma evaluării, se pot stabili, dacă este
cazul, măsuri pentru îmbu nătățirea procesului de învățământ ș i, implicit, a procesului de
predare.

Capitolul 2 . Tehnologii informatice utilizate pentru realizarea
aplicației

În acest capitol vor fi prezentate tehnologiile utilizate pentru realizarea aplicației
destinată stabilirii gradului de satisfacere a l studenților din cadrul unei facultăți în ceea ce
privește calitatea procesului de predare . Aplicația va putea fi accesată dintr -un navigator web și
va rula pe un server local.

2.1. Prezentarea generală a unei aplicații web
O aplicație online (sau aplicație web) este accesibilă printr -un program de tip browser
prin intermediul rețelei Internet sau prin intermediul unui Intranet. Cel mai mare avantaj al unei
aplicații web este acela că poate fi folosită de un număr foarte ma re de utilizatori, fără ca aceștia
să trebuiască să o instaleze și să o configureze pe propriul calculator.
Un alt avantaj al unei astfel de aplicații îl reprezintă faptul că acestea sunt independente
de sistemul de operare și pot fi rulate de pe aproape orice sistem de operare prin intermediul
unui browser web , De asemenea, aceste aplicații nu necesită instalare, backup -ul este foarte
simplu de realizat , datele fiind stocate centralizat și pot fi accesate de pe orice dispozitiv care
ofera acces la Internet prin intermediul unui browser web .

2.2. Oracle SQL Data Modeler
Oracle SQL Developer Data Modeler este un instrument grafic gratuit ce îmbunătățește
productivitatea și simplifică sarcinile de modelare a datelor. Utilizând Oracle SQL Developer
Data Modele r utlizatorii pot crea, naviga și edita, modele logice, modele relaționale, modele
fizice, modele multidimensionale și modele de date. Data Modeler oferă funcții de inginerie
înainte -înapoi și sprijină dezvoltarea colaborativă prin control integrat al codului sursă. Modelul
de date poate fi utilizat atât în mediile tradiționale, cât și în mediile Cloud.

SQL Developer Data Modeler este un instrument complex , care sprijină proiectarea
diagrame lor logice și a modele lor relaționale, cu capacități de inginer ie îna inte și înapoi între
cele două. De asemenea, a cesta oferă funcții pentru crearea modele lor multidimensionale, a
diagramelor de flux uri de date și a modele lor fizice și , totodată, permite ca fișierele să fie
importate dintr -o varietate de surse și expo rtate către o varietate de destinații.
SQL Developer Data Modeler permite utilizatorilor să stabilească convenții de numire
și să verifice diagramele folosind un set de reguli de proiectare predefinite. El oferă utilizatorilor
un instrument ușor de utilizat , iar dezvoltatorilor de aplicații și baze de date o modalitate rapidă
și ușoară de a afișa schematic structurile lor de date, de a face schimbări și de a salva noile
modificări pentru a actualiza schem ele de la nivelul si stemului de gestiune a bazelor de date.
Modelul de date se compune dintr -o serie de modele grafice și o se rie de modele bazate
pe text. Modelele grafice utilizate sunt:
 Modelul logic – acesta este modelul de relație a entității sau diagrama de relații a
entităților și cuprind e entități, atribute și relații ;
 Modelul relațional – aceasta reprezintă schema sau modelul bazei de date și este
compus din tabele, coloane, vederi și constrângeri. În SQL Developer Data Modeler,
aceste modele sunt independente de baz a de date și trebuie să fie asociate cu modelul
fizic pentru a genera DDL -ul specific tipului de bază de date selectat ;
 Tipuri de date – acesta este modelul care acceptă modelarea tipurilor structurate
complexe și pentru vizualizarea ierarhiilor de moștenire. Tipurile de date mo delate
aici sunt utilizate atât în modelele lo gice cât și în cele relaționale;
 Modele multidimensionale – aceste modele oferă suport pentru definirea de fapte,
dimensiuni și date agregate . Aceste modele se folosesc pentru realizarea depozitelor
de date în sisteme informatice pentru asistarea deciziei ;
 Domenii – acestea permit definirea și reutiliza rea unui tip de date cu constrângeri
suplimentare sau valori admise. Domenii le pot fi utilizate atât în modelele logice , cât
și în modelele relaționale;
 Modelul fizic – acest model este asociat unui model relațional și definește atributele
fizice ale câmpurilor specifice unui tip și o versiune a bazei de date selectate.

Integrarea acestor modele grafice și a modelelor textuale duce la o serie de avantaje cum
ar fi:
 ingineri a înainte și înapoi între modelele logice și cele relaționale ;
 import ul din diverse baze de date ;
 export ul, inclusiv generarea de script -uri DDL, pentru mai multe baze de date ;
 reguli de proiectare pentru verificarea standardelor și a caracterului complet al
modelelor;
 șabloane de nume, glosar și fișiere de abreviere pentru crearea standardelor de
numire .

2.3. Oracle SQL Developer
Oracle SQL Developer este un mediu integrat de dezvoltare care simplifică dezvoltarea
și gestionarea bazel or de date în ambele implementări atât tradiționale , cât și Cloud. SQL
Developer oferă toate funcțiile necesare unei dezv oltări complet e a aplicațiilor PL/SQL, o foaie
de lucru pentru rularea interogărilor și scripturilor, o consolă a bazei de date pentru gestionarea
acesteia , o interfață de rapoarte, o soluție completă de modelare a datelor și o platformă de
migrare pentru importul și exportul unei baze de date Oracle .
Oracle SQL Developer ( numit și : "sqldeveloper") este un mediu integrat de dezvoltare
pentru lucrul cu SQL în bazele de date Oracle. Oracle oferă acest produs gratuit .
Există numeroase produse disponibile programatorilor și dezvoltatorilor d e aplicații cu
baze de date Oracle, dar Oracle SQL Developer e ste cel mai folosit dintre ele. Este un așa -numit
IDE (integrated development environment – mediu de dezvoltare integrat), menit să reducă
timpul și efortul când vine vorba de dezvoltarea sau gestionarea bazelor de date Oracle. Înainte
de instalare, utilizatorii trebuie să se asigure că au in stalat Java pe computerul gazdă, altfel
procesul de configurare va eșua. Soluția software nu suportă doar editarea și depanarea
aplicațiilor PL/ SQL, ci vine și cu o platformă pentru implementarea de scripturi sau interogări
SQL.

Datorită consolei DBA (Database administrator ) integrate a aplicației, dezvoltatorii pot
administra cu ușurință conținutul bazei de date, pot genera rapoarte sau pot defini și genera
procese de migrare a datelor în/din diferite baze de date către Oracle.
Interfața este organiza tă în mai multe secțiuni, astfel încât fiecare acțiune sau interogare
să poată fi efectuată fără a fi nevoie de accesarea de ferestre sau meniuri suplimentare. Astfel,
panoul din stânga poate fi folosit pentru a găsi și selecta obiecte, în timp ce secțiune a din dreapta
oferă detalii despre elementele selectate.
În plus, Oracle SQL Deve loper poate fi utilizat pentru conecta rea la baze de date non –
Oracle cu un efort cât mai redus , astfel încât utilizatorii să poată explora datele stocate în bazele
de date Mic rosoft SQL Server, Access, MySQL, Sybase Adaptive Server și IBM DB2.
Alte funcții oferite de Oracle SQL Devel oper sunt crearea sau importul modele lor de
baze de date, precum și construirea și ed itarea obiectelor Data Modeler. Paleta de componente
poate fi ajustată, însă opțiunile sunt destul de limitate pentru anumite tipuri de pagini și
componente existente. În general, scopul principal al Oracle SQL Developer este de a simplifica
procesul de gestionare a bazelor de date.

2.4. Oracle Database Express Edition 11g Release 2 (11.2)
Oracle Database 11g Express Edition (Oracle Database XE) este o versiune gratuită a
celei mai puternice baze de date relaționale din lume. Oracle Database XE este ușor de instalat ,
ușor de gestionat și ușor de dezvoltat. Oracle Database XE oferă o interfață intuitivă, bazată pe
browser pentru a administra baza de date, pentru a crea tab ele, pentru vizualizări și pentru
gestiunea altor obiecte , pentru a importa , pentru a exporta și pentru a vizualiza datele tabelelor,
pentru a rula interogări și scripturi SQL și pentru a genera rapoarte.
Dezvoltarea și gestionarea bazelor de date , având în vedere complexitatea acestora , sunt
activități care sunt d estinate numai profesioniștilor . Cu t oate acestea, chiar și cei mai
experimentați specialiști vor avea cu siguranță nevoie de cele mai puternice instrumente pentru
a-și îndeplini cu succes sarcinile legate de munc a lor.

Unul dintre cele mai eficiente p achete din această categorie de instrumen te este Oracle
Database Express. Orientat spre construirea și implementarea bazelor de date și a aplicațiilor
conexe, acest instrument facilitează dezvoltarea și administrarea unui astfel de software.
Dezvoltarea aplicațiilor se poate face într -unul din me diile cu care este compatibil Oracle
Database Express. Acestea sunt Oracle SQL Developer, Oracle Application Express, .NET și
Visual Studio, PHP și Java.
Din consola de administrare a utilizatorilor Oracle Database Express, utilizatorii vor
putea vizualiza starea de stocare utilizată în prezent, sesiunile de baze de date, precum și
parametrii de inițializare.
În concluzie, Oracle Database Exp ress (Oracle Database XE) este unul dintre
instrumentele de referință din categoria sa. Foarte specializat și fără a avea cunoștințe în acest
domeniu, această soluție software poate servi și ca un instrument de formare pentru cei interesați
de învățarea administrării , implementării și dezvoltării bazelor de date.

2.5. Oracle Application Express 5.1
Oracle Application Express 5.1 este suportat pe deplin prin intermediul Oracle Support
Services pentru toate edițiile (EE, SE2, SE și SE1) ale Oracle Database , 11.2.0.4 sau o versiune
superioară, cu un acord valid Oracle Database Technical Support.
Oracle Application Express permite proiecta rea, dezvolta rea și implementa rea rapidă a
unor aplicații complexe , receptive, bazate pe baze de date, utilizând numai browserul web.
Oracle Application Express se găsește în trei versiuni, gratuite : APEX on Oracle Cloud, online
pe https://apex.oracle.com/en/ sau varianta ce se poate descărca și instala .
Aplicația O racle Applicatio n Express se instalează odată cu Oracle Database XE. Încă
din anul 2004, Application Express a fost integrată gratuit în sistemul d e gestiune a bazelor de
date Or acle, Oracle Database .

Oracle Application Express combină calitățile unei baze de date personale :
productivitatea, ușurința de utilizare și flexibilitatea cu calitățile unei baze de date de
întreprinder e: securitate, integritate, scalabilitate, disponibil itate și dezvoltarea aplicațiilor
pentru web.
Application Express este un instrument pentru dezvoltarea de aplicații bazate pe web,
mediul de dezvoltare a l aplicațiilor fiind el însuși un mediu cu interfa ță web . Folosind doar un
browser web și experiență limitată de programare, pot fi dezvolta te și implementa te, rapid și
într-o manieră securizată, aplicații profesionale de complexitat e ridicată.
Caracteristicile acestei tehnologii sunt :
 nu implică nic i un cost pentru utilizarea Oracle Database ;
 este inclus ă în Oracle Database din 2004 ;
 rulează oriunde rulează Oracle Database ;
 poate exploata toate caracteristicile Oracle Database .
Valorificarea avantajelor Oracle Database este eviden țiată, în principal, de caracteristici le
prezentate mai jos :
 Mediu de dezvoltare eficient
Aplicația Oracle Application Express poate fi utilizat ă cu ușurință de dezvoltatorii
începători , dar prezintă și o gamă dezvoltată de funcții pentru a fi exploatată de dezvoltatorii cu
experiență în întreprinderi. Acest lucru le permite dezvoltatorilor să construiască de la soluții
punctuale de mici dimensiuni, până la soluții critice de complexitate ridicată .
 Scalabilitate
Motorul Oracle Applic ation Express rulează direct pe baza de date Oracle Database și
exploatează arhitectura extraordinar de scalabilă și eficientă a acesteia . De asemenea , prezintă
performanțe îmbunătățite cu instrumente cum ar fi: Exadata, Real Clusters Application (RAC)
sau opțiunea In -Memory.

 Securitate
Oracle Application Express oferă , de asemenea, numeroase caracteristici de securitate
prin instrumente cum ar fi : Virtual Private Database sau Real Application Security.
Utilizatorii modului APEX pot de ține diferite roluri ș i privilegii, printre care:
 Administratori i de zone de lucru sunt userii care realizează task-uri specifice de administrare
pe un workspace, cum ar fi gestionarea conturilor utilizatorilor, monitorizarea activit ății
zonei de lucru și verificarea anumitor f ișiere;
 Dezvoltatorii sunt useri care creaz ă și editează aplicații;
 Utilizatorii finali nu au drepturi de de zvoltare. Se pot defini astfel înc ât ei să acceseze
aplicaț ii care nu folosesc o schemă de autentificare externă;
 Administratorii Oracle Application Express sunt su per-utilizatori care gestionează o
întreagă instanță folos ind aplicaț ia Application Express Administration Services.

Capitolul 3. Analiza și proiectarea aplicației
Capitolul 3 urmărește etapele proiectării aplicației, realizându -se astfel analiza
modelului conceptual al datelor pentru fiecare entitate și asociație în parte, al modelului logic al
datelor pentru fiecare tabelă creată dar și a limbajului de definire a datelor.

3.1. Scopul și obiectivele aplicației
Scopul aplicației este acela de a afla, într -un mod rapid, opiniile studenților și pe baza
acestora de a se adopta măsurile necesare creșterii calității și eficientizării procesului de predare
dintr -o instituție de învățământ superior.
Eficientizarea provine din mai multe surse . În primul rând, aplicația oferă o viziune de
ansam blu asupra modului de predare, a calității conținutului cursurilor și activităților aplicative ,
a obiectivității și corectitudinii procesului de evaluare , ceea ce va permite adoptarea unor măsuri
care să c onducă la o îmbunătățire pe termen lung a procesului de învățământ la nivelul unei
facultăți . În al doilea rând, implementarea și utilizarea aplicației vor avea efecte benefice și din
punct de vedere economic prin reducerea consumului de hârtie și reducere a timpului necesar
centralizării și prelucrării rezultatelor evaluărilor.
Printre obiectivele urmărite de aplicație putem enumera :
 dezvoltarea unei aplicații informatice – suport pentru angajații departamentelor de
logistică ;
 gestiunea studenților, cursu rilor, profesorilor și a evaluărilor la nivel de facultate;
 reducerea numărului de personal implicat în gestiunea evaluărilor;
 reducerea costurilor administrative legate de realizarea evaluărilor periodice;
 adoptarea măsurilor necesare pentru creșterea calității procesului de învățământ pe
baza centralizărilor oferite de aplicație.
În figura 3.1. este prezentat fluxul informațional ce stă la baza aplicației. Astfel, după
introducerea datelor acestea pot fi modificate , pot fi consultate și, ulterior, centr alizate și

prezentate utilizator ilor sub formă de rapoarte și situații sintetice . Obiectivul final este obținerea
unei vederi de ansamblu î n ceea ce privește procesul de î nvățământ la nivelul facultății, dar și
urmărirea rezultatelor evaluărilor pe diferit e niveluri cum ar fi: la nivel de curs, la nivel de
profesor sau la nivel de specializare. .

Figura 3. 1. Fluxul informațional ce stă la baza aplicației

3.2. Proiectarea bazei de date
Proiectarea bazei de date presupune cunoașterea problemei ce trebuie rezolvată de către
aplicație și identificarea tuturor datelor necesare pentru ca aplicați a să contribuie la realizarea
tuturor obiectivelor pentru care a fost realizată.

3.2.1. Noțiuni teoretice
În primul rând, trebuie precizat faptul că realizarea unei aplicații cu baze de date necesită
existe nța unui sistem de baze de date, ce reprezintă un set de elemente interconectate prin
intermediul cărora se realizează colectarea, stocarea și procesarea datelor.
Din categoria produselor software, cel mai important este sistemul de gestiune a bazei
de date (SGBD), ce reprezintă un ansamblu de programe ce oferă o interfață într e baza de date
și utilizatori. Un sistem de gestiune a bazei de date este o componentă software a unui sistem de

baze de date care interacționează cu toate celela lte componente, asigurând conectarea și
independența dintre elementele sistemului .
Astfel, un sistem de gestiune a bazei de date are rolul de a asigura: definirea ș i descrierea
structurii bazei de date, încărcarea și validarea datelor, accesul la date pentru operații de
consultare, interogare sau actualizare, mentenanța bazei de date și protecția bazei de date.
Funcțiile unui sistem de gestiune a bazei de date : descr ierea, manipulare a, administrare a
și utilizare a datelor sunt interconectate și asigură funcționalitatea întregului sistem.
Într-un sistem de calcul, datele sunt stocate atât în memoria internă, dar mai ales în
memoria externă. Stocarea datelor în memoria e xternă a fost condiționată de aspecte precum :
accesul rapid și ușor la date, volumul de date tot mai mare, creșterea complexității datelor,
perfecționarea echipamentelor de stocare și nu în ultimul rând , lucrul în rețelele de calculatoare.
Stocarea datelor se poate face atât în fișiere, cât și în baze de da te.
Baza de date este un ansamblu de colecții de date organizat coerent, structurat astfel
încât redundanța să fie minimă și controlată, iar accesul la date să fie permis mai multor
utilizatori simultan și în timp util. Deși există mai multe generații de baze de date (arborescente,
rețea, relaționale , orientate obiect), cele mai utilizate în practică sunt cele relaționale.
La baza conceptul ui de baze de date stau următoarele elemente :
 domeniul de valori desemnează mulțimea valorilor posibile pentru o caracteristică;
 caracteristica reprezintă definirea și descrierea unui anumit aspect dintr -o entitate din lumea
reală;
 familia de caracteristici reprezintă ansamblul proprietăților care se referă la aceeași ent itate
din lumea reală;
 colecția de date reprezintă o familie de caracteristici asupra căreia se aplică un predicat care
reprezintă o legătură între colecția curentă de date și o altă colecție.
În concluzie, o bază de date este un ansamblu de colecții de da te, împreună cu descrierea
lor, aflate în interdependență.
Deci, din perspectiva modelului relațional, proiectarea unei baze de date presupune definirea
entităților și a legăturilor dintre acestea. Astfel, entitățile vor fi definite sub forma unor tablouri

bidimensionale denumite tabele sau relații. Conceptele utilizate de către modelul relațional sunt
următoarele :
 domeniul desemnează ansamblul valorilor ce pot fi utilizate de către un atribut ;
 tabela sau relația este un subansamblu al produsului cartezian dintre mai multe domenii,
caracterizat printr -o denumire;
 atributul ilustrează o coloană dintr -o tabelă care are o denumire și care va lua valori dintr –
un domeniu. Unele atribute pot avea rolul de cheie;
 tuplul (înregistrare/realizare/ins tanță) este linia dintr -o tabelă ;
 cheia reprezintă un atribut ori un ansamblu de atribute cu rolul de a identifica un tuplu dintr –
o tabelă;
Definirea legăturii dintre entități se face la nivel logic prin construirea de asocieri c u
ajutorul unor atribute de legăt ură. Ansamblul tabelelor și al legăturilor dintre acestea constituie
schema bazei de date.
Legătura între două tabele nu se poate face după orice câmpuri, ci numai după acelea
care într -o tabelă sunt cheie primară și în cealaltă reprezintă cheie externă. Cele două câmpuri
prin care se stabilește relația trebuie să fie de același tip.
Tipuri de relații între entități :
 Relația unu -la-unu (1 -1) este tipul cel mai simplu de relație, prin care unui element din tabela
R1 îi cor espunde un singur element din tabela R2 și reciproc. Relația 1 -1 este mai rar
folosită, în general pentru a reduce numărul de atribute dintr -o tabelă.
 Relația unu -la-mai mulți (1 -N) este tipul de relație prin care unui element din tabela R1 îi
corespund un ul sau mai multe elemente din tabela R2, iar unui element din tabela R2 îi
corespunde un singur element din tabela R1.
 Relația mai mulți -la-mai mulți (M -N) prin care unui element din tabela R1 îi corespunde
unul sau mai multe elemente din tabela R2 și reci proc. Acest tip de relație este frecvent
întâlnită, dar nu se poate implementa direct în bazele de date relaționale. Pentru modelare se
folosește o relație suplimentară, de tip 1 -N pentru fiecare din tabelele inițiale.

Un aspect important în realizarea une i baze de date este reprezentat de înlăturarea
anomaliilor. Cea mai utilizată tehnică pentru rezolvarea acestei situații este tehnica normalizării
care presupune ca toate relațiile să respecte cele cinci forme normale.
Normalizarea se referă la procesul de creare a unei structuri relaționale eficiente,
flexibile care așează fiecare dată într -un singur loc, care este și cel mai potrivit loc, astfel încât
operațiile de adăugare, modificare, ștergere să se realizeze într -un singur tabel. Normalizarea
prezintă trei principii pe care se bazează :
 Un atribut nu poate avea valori care se repet ă;
 Orice atribut ce nu este cheie primar ă, depinde de întregul set de date din tabelă ;
 Un atribut ce nu este cheie primar ă nu poate depinde de un alt atribut, care la rândul
său n u este cheie primară .
Cele cinci forme normale sunt :1
 Prima formă normală
O relație se prezintă în prima formă normală dacă valorile fiecărui câmp sunt ne –
decompozabile și fiecare tuplu este unic. Atributele care se pot partiționa în sub -atribute sau
grupurile repetitive, care sunt foarte comune în bazele de date, nu sunt permise.
 A doua formă normală
O relație este în a doua formă normală dacă este în prima formă normală și toate
atributele sale sunt dependente de întreaga cheie (adică, nici unul din atr ibutele non -cheie nu
este relaționat doar cu o parte a cheii). Tehnica de descompunere pentru obținerea celei de -a
doua forme normale este foarte simplă: presupune construir ea unei relații separate care s ă
înglobeze dependențele parțiale și să înlăture atr ibutele dependente din relația originală.

1 Vârlan, S., Forme nor male. Normalizare disponibil la
http://cadredidactice.ub.ro/simonavarlan/files/2012/03/curs -4.pdf accesat la data de 20.06.2017

 A treia formă normală
O relație este în a treia formă normală dacă este în cea de -a doua formă normal și nu
există nici un fel de dependențe tranzitive (adică, nici unul din atributele non -cheie nu este
dependent de alt atribut, care la rândul său este dependent de cheia relației).
 A patra formă normală
Fie R o schemă relațională și D o mulțime de dependențe funcționale și multivaloare pe
R. Spunem că R este în a patra formă normală dacă, pentru orice dependență multivaloare
X→→Y cu Y neinclusă în X și XY inclusă în R, există cheie a lui R inclusă în X.
 A cincea formă normală
Se spune că o relație R satisface dependența de uniune (join dependency) și se notează
cu *(X,Y,…,Z) dacă și numai dacă R este egală cu uniunea proiecțiilor lui R pe X,Y,…,Z,
acestea fiind submulțimi ale lui R. O relație R este în a cincea formă normal (numită și forma
normală proiecție -uniune) dacă și numai dacă orice dependență de uniune a lui R este o
consecință a unei chei candidat a l ui R.
Orice relație care este în a cincea formă normală este și în cea de -a patra, deoarece fiecare
dependență multivaloare poate fi privită ca un caz particular de dependență de uniune. Orice
relație poate fi descompusă fără pierderi la uniune într -o mulț ime de relații care sunt în cea de –
a cincea formă normală.

3.2.2. Modelul conceptual al datelor (MCD)
Modelul conceptual al datelor reprezintă o structură generală și l ogică a bazei de date,
care este independentă de software -ul utilizat sau de structura de sto care a datelor.
Modelul conceptual al datelor corespunde unei structuri generale a datelor acceptată de
toți utilizatorii. Rezultatul final al activității de modelare la acest nivel reprezintă o viziune

abstractă, reprezentare ce poate lua fie o formă gra fică (de cele mai multe ori), fie matematică,
verbală sau mentală.
Modelul conceptual al datelor are o formă abstractă și formalizată și poate conține erori
datorate spiritului de observare, metodelor de observare folosite, dar și datorită tehnicilor,
instrumentelor și metodelor de modelare.
Modelul conceptual este creat în funcție numai de realitatea obiectivă. Modelul
conceptual este singurul model în care nu va exista niciun element referitor la implementarea sa
informatică , el fiind total independent de aceasta.
Modelul conceptual al datelor proiectat pentru aplicația realizată este prezentat în figura 3.2.
și include următoarele entități:
 STUDENT: gestionează toți studenții unei facultăți, identificați prin intermediul u nui
număr matricol ( nr_matricol );
 SPECIALIZAREA: permite gestionarea tuturor specializărilor la care sunt înmatriculați
studenții. Acestea sunt identificate cu ajutorul unui id specific fiecărei specializări
(id_specializare ), împreună cu anul de studiu (an_studiu ) în care este înmatriculat
studentul ;
 DISCIPLINA: este utilizată pentru gestionarea tuturor disciplinelor predate în facultate,
identificându -se printr -un id specific ( id_disciplina );
 PROFESOR: gestionează totalitatea profesorilor din facultate, id entificați printr -un id
(id_profesor );
 ÎNTREBARE: cuprinde totalitatea întrebărilor din chestionar, identificate prin
intermediul unui id ( id_intrebare );
 RĂSPUNS: gestionează răspunsurile, identificate prin intermediul unui id ( id_raspuns ).
Deoarece pentru c rearea model ului conceptual al datelor am folosit programul Oracle SQL
Data Modeler , asociațiile vizibile pe model vor fi doar cele care conțin și atribute. Voi detalia
în schimb toate asociațiile pentru a vedea legăturile dintre entități.

Asociațiile dintre entitățile prezente în figura 3.2. sunt următoarele :
 Asociația STUDIAZĂ dintre entitățile STUDENT și SPECIALIZAREA are atributul
an_universitar și este formată din următoarele legături :
 legătura dintre STUDENT și asociație are cardinalitatea 1,n deoarece considerăm că
un student poate studia la mai multe specializări ;
 legătura dintre SPECIALIZAREA și asociație are cardinalitatea 1,n deoarece la o
singură specializare pot studia unul sau mai mulți studenți ;
 Asociația CONȚINE dintre entitățile SPECIALIZAREA și DISCIPLIN A este formată din
următoarele legături :
 legătura dintre SPECIALIZAREA și asociație are cardinalitatea 1,n deoarece la o
specializare po t fi studiate una sau mai multe discipline ;
 legătura dintr e DISCIPLINA și asociație are cardinalitatea 1,n deoarece o disciplină
se poate studia de către una sau mai mult e specializări ;
 Asociația PREDĂ dintre entitățile DISCIPLIN A și PROFESOR este formată din următoarele
legături :
 legătura dintre PROFESOR și asoc iație are cardinalitatea 1,n , deoarece un profesor
poate preda mai multe discipline ;
 legătura dintre DISCIPLINA și asociație are cardinalitatea (1,1) fiind o legătură
identificator, deoarece o disciplină poate fi predată de către un singur profesor ,
deoarece id -ul disciplinei nu este suficient pentru a identifica unic o disciplină și este
nevoie și de id -ul profesorului pentru a identifica unic o disciplină. Disciplina Baze
de date, de exemplu , este predată de către mai mulț i profesori. De aceea se va
considera că disciplina B aze de date predată de profesorul X este o disciplină
distinctă de disciplina Baze de date predată de profesorul Y ;
 Asocia ția EVALUEAZĂ dintre STUDENT , DISCIPLINA , ÎNTREBARE și RĂSPUNS , având
ca și atribut data_răspuns, este form ată din următoarele legături :
 legătura dintre STUDENT și asociație are cardinalitatea 1,n deoarece un student
poate evalua una sau mai multe discipline ;
 legătura dintre DISCIPLINA și asociație are cardinalitatea 1,n deoarece o disciplină
poate fi evaluată de unul sau mai mulți studenți ;

 legătura dintre ÎNTREBARE și asociație are cardinalitatea 1,n deoarece o întrebare
poate avea unul sau mai multe răspunsuri ;
 legătura dintre RĂSPUNSURI și asociație are cardinalitatea 1 ,n deoarce un răspuns
corespund e unei a sau mai multor întrebări .

Figura 3 .2. Modelul conceptual al datelor

3.2.3. Modelul logic al datelor (MLD)
Modelarea logic ă reprezint ă aducerea modelului conceptual într-o form ă în care prin
precizarea anumitor metode de organizare și prelucrare a datelor, sunt stabilite anumite cerin țe
inform atice pe care modelul trebuie să le îndeplineasc ă.
Ȋn figura 3.3 este prezentat modelul logic al datelor aferent aplicației pentru stabilir ea
calității procesului de predare. Acest model a fost obținut în urma aplicării regulilor de trecere
de la modelul conceptual al datelor la modelul logic al datelor. Transformările care au loc în

modelul logic al datelor sunt următoarele: p roprietățile en tităților sau ale asociațiilor devin
coloane, iar identificatorii entităților devin chei primare, unele dintre ele migrând ca și chei
străine sau , în cazul legăturilor identificator sau al generării de noi tabele din asociaț ii, ca și
componente ale altor chei primare . Astfel au rezultat tabelele : STUDENT, STUDIAZĂ,
SPECIALIZAREA, CONȚINE, DISCIPLINA, PROFESOR, ÎNTREBARE, RĂSPUNS și
EVALUEAZĂ . Asociațiile STUDIAZĂ, CONȚINE, EVALUEAZĂ au devenit tabele cu același
nume deoarece c ardinalitățile maximale a le legături lor sunt n .
Trecerea de la modelul conceptual al datelor la modelul logic al datelor s -a realizat astfel:
 entitatea STUDENT devine tabelă și va avea drept cheie primară nr_matricol ;
 entitatea SPECIALIZAREA devine tabelă și va avea drept cheie primară
id_specializare și an_studiu ;
 entitatea DISCIPLINA devine tabelă și va avea drept cheie primară id_disciplina , dar
și id_profesor , deoarece entitățile DISCIPLINA și PROFESOR sunt conectate la
asociația PREDĂ prin legătura de cardinalitate 1,n ( PROFESOR ) și prin legătura
identificator (1,1) ( DISCIPLINA );
 entitatea PROFESOR devine tabelă și va avea drept cheie primară id_profesor ;
 entitatea ÎNTREBARE devine tabelă și va avea drept cheie primară id_întrebare ;
 entitatea RĂSPUNS devine tabelă și va avea drept cheie primară id_răspuns ;
 tabela STUDIAZĂ rezultă din asociația cu același nume, legăturile având
cardinalitățile 1,n astfel încât, conform regulilor de trecere la MLD, se generează o
nouă tabelă care va avea o cheie primară compusă din cheile primare ale tabelelor
corespunzătoare entităților din M CD, și anume : st_nr_matricol (STUDENT ),
s_id_specializare, s_an_studiu (SPECIALIZAREA) ;
 tabela CONȚINE rezultă din asociația cu același nume, având chei e primară
compusă, formată din cheile străine ce au migrat din tabelele SPECIALIZAREA și
DISCIPLINA. Datorită legăturii identificator o dat ă cu cheia primară a tabelei
DISCIPLINA va migra și cheia străină din tabela PROFESOR. Astfel cheia primară
este: s_id_specializare (SPECIALIZAREA) , s_an_studiu (SPECIALIZAREA),
d_id_disciplina (DISCIPLINA), d_p_id_profesor (PROFESOR) ;

 tabela EVALUEAZĂ rezultă din asociația cu același nume, care reprezint ă relațiile
dintre entitățile STUDENT și DISCIPLINĂ, ÎNTREBARE și RĂSPUNS, legăturile
având cardinalitățile 1,n astfel încât, conform regulilor de trecere la MLD, se
generează o nouă tabelă care va avea o cheie primară compusă din cheile primare ale
tabelelor co respunzătoare entităților din M CD alături de atributul existent înainte de
transformar e, și anume : st_nr_matric ol (STUDENT) , id_disciplina și id_profesor
(DISCIPLINA), , id_intreb are (ÎNTREBARE), id_raspuns (RĂS PUNS).

Figura 3 .3. Modelul logic al datelor

3.2.4. Limbajul de definire a datelor (LDD)
Orice sistem de gestiune a bazelor de date conține un limbaj de descriere a datelor (LDD –
Data Definition Language (DDL) ) care permite descrierea structurii unei baze de date, a fiecărei
componente a ei, a relațiilor dintre componente, a drepturilor de acces ale utilizatorului la baza
de date, a restricțiilor în reprezentarea informațiilor etc. Limbajul de definire a datelor este
utilizat atât pentru proiectarea bazelor de date, cât și pentru redefinirea lor.
Limbajul de definire a datelor este un subset al comen zilor SQL folosit pentru a crea,
modifica sau muta structurile bazei de date Oracle și , de asemenea , să înregistreze in formații în
dicționarul de date. Acest limbaj este specific fiecărui sistem de gestiune a bazelor de date , dar
el întotdeauna realizează d escrierea datelor conform elementelor modelului de date pe care îl
implementează sistemul respectiv. Deoarece am folosit Oracle SQL Data Modeler , după
realizarea MCD -ului și generării MLD -ului, acesta ne permite să generăm codul DDL (Figura
3.4.).

Figura 3. 4. Limbajul de definire a datelor

Capitolul 4. Prezentarea aplicației privind gradul de satisfacere a
studenților în ceea ce privește calitatea procesului de predare

În acest capitol, va fi prezentată aplicația din perspectiva principalelor sale
funcționalităț i. Aplicația este împărțită în trei componen te: partea destinată administrator ului,
cea rezervat ă exclusiv profesorilor și cea în care studenții realizează evaluarea cursurilor și
profesorilor .
Pentru dezvoltarea aplicației am utilizat tehnologiile prezentate în capitolul 2 al prezentei
lucrări. Astfel am folosit ca și mediu de dezvoltare a aplicației Oracle Application Express 5.1,
baza de date am implementat -o în Oracle Database Express Edition 11g Release 2 (11.2) , iar
pentru proiectarea și crearea structurii bazei de date am folosit Oracle SQL Data Modeler cu
ajutorul căruia am genera t codul DDL pentru crearea bazei de date pe care l -am importat în
platforma APEX . Oracle SQL Developer l-am fol osit ca instrument pentru realizarea conexiun ii
la baza de date și pentru gestiunea mai ușoară a acesteia.

4.1. Partea back end destinată administrator ului
Partea de administrare este creată într -o aplicație separat ă. Ea se accesează pe linkul :
127.0.0.1:8080/apex/f?p=100 . Acces ând acest lin k se va deschide pagina de logare. Pagina de
logare se deschide în browser -ul ce este setat ca implicit pe dispozitivul de pe care se accesează
aplicația . Aceasta este o aplicație desktop și rulează doar pe dispozitive desktop .
În această pagină , administratorul se loghează cu userul : administrator și parola aferentă
acestui utilizator (Fig. 4.1.) . De menționat este faptul că am creat în APEX, use rul administrator ,
pentru ca aplicația să fie accesibilă doar utilizatorilor ce au un cont Application Express.

Figura 4. 1. Log in administrator

După logare, vor fi afișate meniul aplicației (Fig. 4.2.) , dar și setul de butoane ce permite
administratorului să adauge, să actualizeze sau să șteargă date din baza de date, fară a fi nevoie
ca acesta să aibă cunoștințe în acest domeniu. Atât meniul, cât și butoanele fac trimitere către
aceleași pagini. Vom descrie în subcapito lele următoare toate cele patru submeniuri : Afișare
Studenți, Af ișare Specializări, Afișare Profesori și Afișare Discipline.

Figura 4.2. Meniu principal Administrator

4.1.1. Gestiune Studenți
În această pagina administrat orul are posibilitatea de a viz ualiza toți stude nții introduși
în baza de date (Fig. 4.3 .). Aceștia sunt identificați printr -un număr matricol. Din această pagină
utilizatorul poate adăuga noi studenți, printr -un click pe butonul Adaugă , sau poate modifica
datele unui student printr -un clik pe iconița din fața numelui acestuia.

Figura 4 .3. Lista studenților

Acestă pagină include și o bară de căutare în care se introduce numele studentului și se
face căutarea în listă. Meniul Actions (Fig. 4.4 .) din pagină are mai multe opțiuni. Acestea sun t
meniuri prestabilite din APEX.

Figura 4.4. Meniul Actions

 Columns : permite administratorului s ă selecteze ce coloane dorește să vizualizeze ;
 Filter: permite realizarea unui filtru pe baza criteriilor alese ;
 Data: permite sortarea în ordine crescătoare sau descrescătoare ( Sort) ; pentru listele ce
conțin date numerice permite folosirea unor funcții matematice de agregare sau
sumarizare : suma, media, maximul și minimul etc. ( Aggregate ), permite calcule pentru
coloanele ce conțin câmpuri de tip NUMBER (Compute) și permite vizualizarea datelor
modificate într -un anumit interval de timp precizat : de exemplu în ultimele 5 minute
(Flashback) ;
 Format: are trei submeniuri ce permit vizualizarea separat ă a datelor în funcție de un
anumit criteriu, respectiv coloană (Control Break) , evide nțiază datele în funcție de o
anumită căutare a administratorului (Highlight) și setează numărul de rânduri de pe
pagină (Rows Per Page) ;
 Chart: permite realizarea de reprezentări grafice ale datelor aplicației ;
 Group By: permite grupa rea datelor în funcție de anumite criterii stabilite de către
administrator ;
 Pivot: Permite crearea unor rapoarte de tip tabel ă Pivot din Excel ;
 Report: permite salvarea listei realizate sub forma unui raport (Save Report) ;
 Download: permite download -ul raportului sub forma de CSV, HTML, PDF sau chiar
se poate trimite raportul prin e -mail.
Butonul Adaugă direcționează administratorul către un formular unde poate adăuga noi
studenți în baza de date. (Fig. 4.6 .) Deoarece INSERT -ul se realizează într -o tabelă, respectiv
tabela STUDENT , iar fiecare student are un număr matricol unic, unde nr_matricol reprezintă
cheia primară din tabela STUDENT . Acesta nu va fi completat de către administrator, ci va fi
incrementat automat prin apelarea unei funcții , funcția get_pk (Fig. 4.5 .)

Figura 4.5. Funcție ce incrementează numărul matricol

În figura 4.6 este prezentat formularul ce va fi lansat pentru adăugarea unui student nou
în baza de date.

Figura 4.6. Formular de adăugare a studentului

Administratorul poate modifica datele unui student cu un click pe iconița din fața
numelui studentului (Fig. 4.3) . În continuare se va deschide un formular unde administratorul
poate șterge și modifica datele studentului (Fig. 4.6) , dar în care, printr -un click pe butonul
Adăug are Specializare , acesta poate adăuga și specializarea la ca re respectivul student studiază
(Fig. 4.7.).

Figura 4.7. Formular de modificare a datelor stud entului

Pentru adăugarea specializării la care studiază studentul , am folosit un formular de tip
Master Detail. Un formular de tip Master Detail reflectă o relație 1:n între două tabele dintr -o
bază de date. Pentru crearea acestui formular am folosit tabelele STUDENT și STUDIAZĂ . În
partea de Master (Fig. 4.8 .) vor fi afișați studenții existenți în baza de date, în timp ce în partea
de Detail (Fig. 4.9 .) vor fi afișate câmpurile din baza de date ce corespund tabelei STUDIAZĂ ,
în care administratorul va introduce id -ul specializării și anul de studiu al studentului. Cheia
străină din tabela STUDIAZĂ , respectiv st_nr_matricol corespunde cu cheia primară a tabelei
STUDENT , iar ele vor fi gestionate fără ca admini stratorul să poată face modificări.

Figura 4.8. Formular de tip Master -Detail: Master

Figura 4.9. Formular de tip Master -Detail: Detail

În partea de Master a formularului se poate face și adăugarea unui student, fără a mai
completa în pre alabil formularul din figura 4.6 . Adăugarea, în ambele părți ale formularului se
realizează printr -un click pe b utonul Add Row. Tot în ambele fo rmulare se pot face modificări
acționând butonul Edit. Pentru a reveni la pagina Acasă se accesează meniul lateral.

4.1.2. Gestiune Specializări
În ace astă pagină administratorul are posibilitatea să vizualizeze lista tuturor
specializărilor (Fig 4 .10.). Speci alizările sunt identificate prin id -ul specific fiecărei specializări
împreună cu anul de studiu. Din această pagină utilizatorul poate adăuga noi specializări printr –
un click pe butonul Adaugă , sau poate modifica datele unei specializări printr -un clik pe iconița
din fața denumirii acesteia.

Figura 4.10. Lista specializărilor

La fel ca și în pagina Afișare Studenți , regăsim atât bara de căutare, cât și meniul Actions.
Butonul Adaugă direcționează administratorul către un formular unde poate adăuga noi
speciali zări în baza de date. (Fig. 4.12 .). Deoarece INSERT -ul se realizează într -o tabelă,
respectiv tabe la SPECIALIZARE , iar fiecare specializare are un id și un an de studiu unic, unde
id_specializare împreună cu an_studiu reprezintă cheia primară din tabela SPECIALIZARE , în
cadrul aplicației id_specializare nu va fi completat de către administrator, ci va fi incrementat
automat prin apelarea unei funcții (Fig. 4.11 .), în timp ce an_studiu va fi introdus manual de
către adm inistrator. Câmpul An Studiu va fi de tip Number Field ce va avea v alori cuprinse între
1 și 3.

Figura 4.11. Funcția de incrementare a id -ului specializării
În figura 4.12 este prezentat formularul pentru introducerea unei noi specializări în baza
de date.

Figura 4.12. Formular de adăugare a specializării

Administratorul poate modifica datele unei specializări cu un click pe iconița din fața
numelui acesteia (Fig. 4.10) . În continuare se va deschide un formular unde administratorul
poate șterge și modifica datele, dar în care, printr -un click pe butonul Adăug are disciplină ,
acesta poate adăuga disciplin ele, cursu rile care se predau la specializ area resp ectivă conform
planului de învățământ aferent specializării . (Fig. 4.13 .).

Figura 4.13. Formular de mod ificare a datelor specializării

Pentru adăugarea d isciplinelor ce aparțin unei anumite specializări am folosit, ca și în
cazul specializărilor la care studiază studenții, un formular de tip Master Detail. Pentru crearea
acestui formular am folosit tabelele SPECIALIZAREA și CONȚINE . În partea de Master (Fig .
4.14.) vor fi afișate specializările existente în baza de date, în timp ce în partea de Detail (Fig.
4.15.) vor fi afișate câmpurile din baza de date ce corespund tabelei CONȚINE , în care
administratorul va introduce id -ul disciplinei și id-ul profesorul ui ce predă acea disciplină . Cheia
străină din tabela CONȚINE , respectiv id_specializare, an_studiu corespunde cu cheia primară
a tabelei SPECIALIZAREA , iar ele vor fi gestionate fără ca administratorul să poată face
modificări.

Figura 4.14. Formular de tip Master -Detail: Master

Figura 4.15. Formular de tip Master -Detail: Detail

În partea de Master a formularului se poate face și adăugarea unei specializări, fără a
mai completa în prea labil formularul din figura 4.12 . Adăugarea, în ambele părți ale
formularului se realizează printr -un click pe butonul Add Row. Tot în ambele formulare se pot
face modificări acționând butonul Edit. Pentru a reveni la pagina Acasă se accese ază meniul
lateral.

4.1.3. Gestiune Profesori
În această pagină administratorul are posibilitatea de a vizualiza toți profesorii intr oduși
în baza de date (Fig. 4.16 .). Aceștia sunt identificați printr -un număr matricol. Din această
pagină utilizatorul poate adăuga noi profesori , printr -un click pe butonul Adaugă , sau poate
modifica datele unui profesor printr -un clik pe iconița din fața numelui acestuia.

Figura 4.16. Lista profesorilor

La fel ca și în pagina Afișare Studenți , regăsim atât bara de căutare, cât și meniul Actions.
Butonul Adaugă direcționează administratorului către un formular unde poate adăuga noi
profesori în baza de date. (Fig. 4. 18.) Deoarece INSERT -ul se realizează într -o tabelă, respectiv
tabela PROFESOR , iar fiecare profesor are un id unic, unde id_profesor reprezintă cheia primară
din tabela PROFESOR , în cadrul aplicației id_profesor nu va fi completat de către administrator,
ci va fi incrementat automat prin apelarea unei funcții (Fig. 4.1 7).

Figura 4.17. Funcție ce incrementează id -ul profesorului

În figura 4.18 este prezentat formularul pentru adăugarea unui nou profesor în baza de
date.

Figura 4.18. Formular de adăugare a profesorului

Administratorul poate modifica datele unui profesor cu un click pe iconița din fața
numelui acestuia (Fig. 4.16) . În continuare se va deschide un formular unde administratorul
poate șterge ș i modific a datele profesorului (Fig. 4.19 .).

Figura 4.19. Formular de modificare a datelor profesorului

4.1.4. Gestiune Discipline
În această pagină administratorul are posibilitatea de a vizualiza toate disciplinele ce se
studiază în facultate , alături de id -ul profesorului ce le predă , ce se regăsesc introduse în baza
de date (Fig. 4.20 .). Fiecare disciplină este recunoscută după id -ul unic reprezen tat de
id_disciplina. Din această pagină utilizatorul poate adăuga noi discipline , printr -un click pe
butonul Adaugă , sau poate modifica datele unei discipline printr -un clik pe iconița din fața
denumirii acesteia .

Figura 4.20. Lista disciplinelor

La fel ca și în cazul celorlalte pagini destinate gestiunii studenților, specializărilor și
profesorilor, regăsim atât bara de căutare, cât și meniul Actions. Butonul Adaugă direcționează
administratorul către un formular unde poate adăuga noi discip line în baza de date. (Fig. 4 .22.)
Deoarece INSERT -ul se realizează într -o tabelă, respectiv tabe la DISCIPLINA , iar fiecare
disciplină are un id unic , conform legăturilor din MLD, astfel id-ul disciplinei va fi incrementat
cu ajutorul unei funcții (Fig. 4.21 ).

Figura 4.21. Funcție ce incrementează id -ul disciplinei

În figura 4.22 este prezentat formularul pentru adăugarea unei noi di scipline în baza de
date. Pentru fiecare di sciplină nou introdusă, se va alege și profesorul care o va preda, deo arece,
la nivelul bazei de date, o dis ciplină se identifică unic prin codul ei și id -ul profesorului care o
predă.

Figura 4.22. Formular de adăugare a disciplinei

Administratorul poate modifica datele unei discipline cu un click pe iconița din fața
denumirii acesteia (Fig. 4.20) . În continuare se va deschide un formular unde administratorul
poate șterge și modifica datele disciplinei (Fig. 4.23.).

Figura 4.23. Formular de modificare a datelor disciplinei

4.2. Partea front end destinată realizării evaluărilor
Partea de evaluare este creată într -o aplicație separat. Ea se accesează pe linkul :
127.0.0.1:8080/apex/f?p=101 . Acces ând acest link se va deschide pagina de logare.
În această pagină student ul se loghează cu userul : student și parola aferentă acestui
utilizator (Fig. 4. 24.). Ca și în cazul administratorului, am creat în APEX, userul student, pentru
ca aplicația să fie accesibilă doar utilizatorilor care au un cont Application Express. Astfel toți
studenții vor folosi același user p entru a realiza evaluarea.

Figura 4.24. Log i n Student

După logare va fi afișată pagina de început (Fig. 4. 25.), de unde studentul va fi
redirecționat, printr -un click pe butonul Înainte în pagina în care se va face identificarea sa.

Figura 4 .25. Pagina Acasă

În pagina în care se realizează identificarea studentului (Fig. 4. 26.), acesta trebuie să
introducă numărul său matricol, după care se vor afișa : specializarea la care acesta este
înmatriculat, anul de studiu, disciplinele și profesorii ce predau aceste discipline.

Figura 4.26. Identificarea studentului

Pentru a putea realiza evaluarea, studentul trebuie să introducă numărul său matricol,
selectează id -ul disci plinei și al profesor ului ce predă acea disciplină din lista acestora ce se vor
afișa în formularul de evaluare (Fig. 4. 27.) de pe pagina următoare.

Figura 4.27. Formular de evaluare

Pentru fiecare disciplină și cadru didactic corespunzător acesteia, studentul va face câte
o evaluare. Fiecare evaluare este introdusă în tabela EVALUEZ , având un id unic de evaluare,
respectiv cheia primară a tabelei, id_evaluare. Acest id este incrementa t automat de către
aplicație at unci când se adaugă un nou rând, cu ajutorul unei funcții (Fig. 4. 28.).

Figura 4.28. Funcția de incrementare a id -ului de evaluare

Chestionarul cuprinde 8 întrebări :
 Informațiile prezentate la curs au fost clare ș i concise.
 Informațiile prezentate în cadrul cursurilor îmi sunt folositoare pentru dezvoltarea mea
profesională .
 Disciplinele prevăzute în planul de învățământ sunt folositoare pentru evoluția
dumneavoastră profesională.
 Metodele folosite în predare sunt corespunzătoare cu tipul disciplinei.
 Cadrele didactice dau dovadă de profesionalism și țin cont de pă rerile studenț ilor.
 Cadrele didactice dau dovadă de competență în cadrul disciplinelor pe care le predau.
 Cadrele didactice oferă suficiente informații.
 Cadrele didactice acordă un grad de libertate/inițiativă cursanților.
Fiecare întrebare va avea un singur răspuns, ce va fi ales din lista de răspunsuri predefinite :
 Foarte bine
 Bine
 Satisfăcă tor
 Nesatisfăcă tor
Pentru a salva datele și pentru realizarea inserării acestora în tabelă, studentul trebuie, înainte
de ieși din aplicație, să salveze răspunsurile printr -un click pe butonul Salvați. Pentru a ieși din
chestionar, studentul va da click pe butonul Înainte, ce va deschide o fereastră pop-up (Fig.
4.29.) în care va fi afișat un mesaj și în care se găsește butonul Ieșire . Atunci când studentul va
da click pe acest buton, va fi redirecționat la pagina de logare inițială (Fig. 4.24.).

Figura 4.29. Fereastră pop -up

4.3. Partea front end destinată profesorilor
Partea de vizualizare a rezultatelor este creată într -o aplicație separat ă. Ea se accesează
folosind linkul : 127.0.0.1:8080/apex/f?p=102 . Acces ând acest link se va deschide pagina de
logare.
În această pagină profesorul se loghează cu userul : profes or și parola aferentă (Fig.
4.30.). Ca și în cazurile anterioare , am creat în APEX, userul profesor , pentru ca aplicația să fie
accesibilă doar userilor ce au un cont Application Express. Astfel toți profesorii vor folosi
același user pentru a vizualiza rezultatele .

Figura 4.30. Log in Profesor

După logare profesorii sunt direcționați către pagina de început (Fig. 4. 31.), unde sunt
întampinați de un mesaj. Pentru a vizualiza rezultatele evaluărilor, aceștia vor da clik pe butonul
Înainte și se v a deschide o nouă pagină.

Figura 4.31. Pagina Acasă

În noua pagină ce se va deschide, prezentată în figura 4.32, se pot vizualiza rezultatele
evaluărilor. Astfel, profesorul introduce id -ul acestuia și apoi vor fi afiș ate întrebările și
răspunsurile, dar și disciplinele evaluate.

Figura 4.32. Vizualizare rezultate

În acest raport profesorul poate vizualiza disciplina la care s -a realizat evaluare, și
răspunsurile la întrebări. În acest ra port este prezent meniul Actions (Fig. 4.8.) cu ajutorul căruia
profesorul poate genera noi rapoarte. Spre exemplu, daca acesta dorește să vizualizeze câte
răspunsuri FOARTE BINE a primit, va face un filtru ce va evidenția întrebările la care a primit
acest răspuns. (Fig. 4.33 ).

Figura 4.33. Filtru pentru vizualizarea rezultatelor

Capitolul 5. Concluzii

În concluzie, tema aleasă a fost o temă interesantă și atractivă din punct de vedere
informatic. În ceea ce privește domeniul educațional , tema a fost interesantă pentru că a presupus
cercetarea unui domeniu dinamic ce implică o relație directă cu studenții în vederea colectării
de evaluări pentru a sintetiza un feedback din partea acestora. Din punct de vedere informatic,
atractivitatea temei s -a manifestat prin găsirea unei soluții de admin istrare a domeniului
educațional studiat.
Realizarea cercetării a presupus o documentare atentă în domeni ul bazelor de date și al
tehnologiei în care este implementată aplicația și s-a finalizat cu realizarea unei aplicații web ce
utilizează o bază de date și care poate fi folosită de către orice facult ate. Aplicația creată oferă
posibilitatea utilizării acesteia printr -o interfață prietenoasă și este dedicată persoanelor ce nu
au cunoștințe în domeniul bazelor de date .
Aplicația oferă studenților funcțiile necesare pentru a realiza evaluarea cursurilor
parcurse și a profesorilor care au predat aceste cursuri. Prin utilizarea aplicației, profesorii au
posibilitatea să vizualizeze rezultatele evaluărilor primite din partea studenților pentru fiecare
din disciplinele predate și, pe baza acestor evaluări, pot lua măsurile necesare îmbunătățirii atât
a conținutului cursurilor, cât și a ma nierei și a modului de predare.
Aplicația realizată poate fi extinsă, realizându -se atât pentru fiecare profesor, cât și
pentru fiecare student user separat, astfe l profesorul X va avea un user cu care va accesa
aplicația , același lucru fiind la fel și pentru studenți. O altă modalitate de extindere a acestei
aplicații o reprezintă implementarea acesteia la nivelul unei universități, pentru a avea o privire
de ansamblu asupra tuturor facultăților de la respectiva universitate.

Lista figurilor
Figura 3.1. Fluxul informațional ce stă la baza aplicației ………………………….. …………………….. 20
Figura 3.2. Modelul conceptual al datelor ………………………….. ………………………….. …………….. 27
Figura 3.3. Modelul logic al datelor ………………………….. ………………………….. …………………….. 29
Figura 3.4. Limbajul de definire a datelor ………………………….. ………………………….. …………….. 32
Figura 4.1. Log in administrator ………………………….. ………………………….. ………………………….. 34
Figura 4.2. Meniu principal Administrator ………………………….. ………………………….. ……………. 35
Figura 4.3. Lista studenților ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 36
Figura 4.4. Meniul Actions ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 36
Figura 4.5. Funcție ce incrementează numărul matricol ………………………….. ……………………… 38
Figura 4.6. Formular de adăugare a studentului ………………………….. ………………………….. …….. 38
Figura 4.7. Formular de modificare a datelor studentului ………………………….. ……………………. 39
Figura 4.8. Formular de tip Master -Detail: Master ………………………….. ………………………….. … 39
Figura 4.9. Formular de tip Master -Detail: Detai l ………………………….. ………………………….. ….. 40
Figura 4.10. Lista specializărilor ………………………….. ………………………….. …………………………. 41
Figura 4.11. Funcția de incrementare a id -ului specializării ………………………….. ………………… 42
Figura 4.12. Formular de adăugare a specializării ………………………….. ………………………….. ….. 42
Figura 4.13. Formular de modificare a datelo r specializării ………………………….. ………………… 43
Figura 4.14. Formular de tip Master -Detail: Master ………………………….. ………………………….. . 44
Figura 4.15. Formular de tip Master -Detail: Detail ………………………….. ………………………….. … 44

Figura 4.16. Lista profesorilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 45
Figura 4.17. Funcție ce incrementează id -ul profesorului ………………………….. ……………………. 46
Figura 4.18. Formular de adăugare a profesorului ………………………….. ………………………….. …. 46
Figura 4.19. Formular de modificare a datelor profesorului ………………………….. ………………… 47
Figura 4.20. Lista disciplinelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 48
Figura 4.21. Funcție ce incrementează id -ul disciplinei ………………………….. ………………………. 49
Figura 4.22. Formular de adăugare a disciplinei ………………………….. ………………………….. ……. 49
Figura 4.23. Formular de modificare a datelor disciplinei ………………………….. …………………… 50
Figura 4.24. Log in Student ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 51
Figura 4.25. Pagina Acasă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 51
Figura 4.26. Identificarea studentului ………………………….. ………………………….. …………………… 52
Figura 4.27. Formular de evaluare ………………………….. ………………………….. ………………………. 53
Figura 4.28. Funcția de incrementare a id -ului de evaluare ………………………….. …………………. 53
Figura 4.29. Fereastră pop -up ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 55
Figura 4.30. Log in Profesor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 56
Figura 4.31. Pagina Acasă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 56
Figura 4.32. Vizualizare rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………… 57
Figura 4.33. Filtru pentru vizualizarea rezultatelor ………………………….. ………………………….. … 58

Bibliografie

1. Dellinger, R., Andron, L., Baze de date și gestionarea tranzacțiilor , Editura Al bastră,
Cluj-Napoca, 2000
2. Fotache, M., Proiectarea bazelor de date. Normalizare și postnormalizare.
Implementări SQL și Oracle , Editura Polirom, Iași, 2005
3. Fotache, M., Baze de date relaționale , Editura Junimea, Iași, 1997
4. Georgescu, C., Georgescu, M., Baze de da te relaționale și multidimensioanel , Editura
Diactică și Pedagogică, București, 2005
5. Popescu, M., Baze de date relaționale , Editura Academiei Tehnice Militare, București,
6. 2001
7. Popescu, M. , Sisteme de gestiune a bazelor de date, Editura Ren aissance, Bucur esti,
2010

Resurse web:
8. Harper, S. , Features and utilities in SQL Developer Data Modeler disponibil la
https://www.packtpub.com/books/content/features -and-utilities -sql-developer -data-
modeler accesat la data de 07.06.2017
9. Vârlan, S., Forme nor male. Normalizare disponibil la
http://cadredidactice.ub.ro/simonavarlan/files/2012/03/curs -4.pdf accesat la data de
20.06.2017
10. Crearea aplica țiilor folosind Application Express disponibil la
https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web &cd=1&cad=rja&uact
=8&ved=0ahUKEwjR0Jme_OLUAhVDDJoKHWLFBoQQFgglMAA&url=http%3A
%2F%2Fwww.deliu.ro%2Fpluginfile.php%2F307%2Fmod_folder%2Fcontent%2F2%
2FI_IF.05_APEX.pdf%3Fforcedownload%3D1&usg=AFQjCNGqu4gSlHrcSbODYn3
lM0TkeSYepA accesat la data de 17.06.2017
11. Introducere în SQL disponibil la
http://cursuri.cs.pub.ro/~radulescu/bd/sql7/oracle2.html acesat la data de 12.06.2017
12. *** http://www12.tuiasi.ro/users/58/Curs%20Pedagogie%20II.pdf
13. *** http://www.upt.ro/pdf/calitate/REFERAT.pdf
14. *** https://docs.oracle.com/cd/B28359_01/nav/portal_4.htm
15. *** http://docs.oracle.com/cd/E59726_01/index.htm
16. *** http://o7planning.org/en/10345/oracle -apex -tutorial -for-beginners