SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ ȘI AGROTURISM PROIECT DE DIPLOM Ă Coordonator Științific, Absolvent , Conf. Univ. Dr…. [611495]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINA VETERINARĂ DIN
BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ȘI
DEZVOLTARE RURALĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ ȘI
AGROTURISM

PROIECT DE DIPLOM Ă

Coordonator Științific, Absolvent: [anonimizat]. Univ. Dr. STOIAN MARIA CRISTINA IRINA ALEXANDRA

BUCUREȘTI
2017

2

Evolu ția turismului în județul
Suceava

3

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………………………………… …..4
Capitolul I: Scurtă prezentare turistică a județului Suceava ………………………………….. …..5
1.1 Date generale despre județ ………………………………………………………. ………………………………5
1.2 Structura administrativă ……………………………………………………………………………………… …..7
1.3 Atracții al e județului …………………………………………………………………………………………… …..7
Capitolul II: Produse turistice ………………………………………………………………………………. …14
2.1 Turismul Rural și Agroturismul ………………………………………………………………………….. ..14
2.2 Turismul Montan ………………………………………………………………………………………………. ..14
2.3 Turismul Balnear ………………………………………………………………………………………………. ..17
2.4 Turismul Cultural ……………………………………………………………………………………………… ..18
2.5 Turismul Religios ……………………………………………………………………………………………… ..19
2.6 Ecoturismul ………………………………………………………………………………………………… ……..19
2.7 Turismul de afaceri …………………………………………………………………………………………… ..19
2.8 Alte forme de turism …………………………………………………………………………………… ………20

Capitolul III: Evoluția turismului în județul Suceava ………………………………………………..21
3.1 Total structuri de primire turistică ………………………………………………………………………… ..21
3.2 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri ….22
3.3 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de
turiști …………………………………….. ………………………………………………………………………… ……..26
3.4 Idei de promovare a județului Suceava …………………………………………………………………. .33

Concluzii …………………………………………………………………………………………………………….. ….36

Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………………. .37

4

Introducere

Județul Suceava se constituie într -o străveche și densă vatră de civilizație și cultură românească.
Un rol essențial pentru istoria românilor l -au avut înaintașii de aici la începuturile evului mediu prin
înființarea primelor târguri și formațiuni politice prestatale, în structurarea și finalizarea luptei împotriva
stăpânirii tătarilor și ungurilor, dar mai ale s în, dezvoltarea și consolidarea statului feudal românesc de la
răsărit de Carpați.
Formele de relief abordabile și armonios îmbinate pe întreg teritoriul, clima favorabilă practicării
turismului în tot cursul anului, potențialul hidrografic, fauna și flo ra bogat e, patrimoniul cultural -istoric și
arhitectural apreciat pe plan național și internațional, precum și binecunoscuta ospitalitate bucovineană,
tradițiile și obiceiurile populare, specificul gastronomiei fac din județul Suceava o adevărată destinație
turistică.
În primul capitol , voi scrie o scurtă prezentare a județului , cum este împărțit acesta și ce obiective
turistice se pot vizita.
În al doilea capitol, voi menționa tipurile de turism ce se practică în județul Suceava.
În al treilea capitol, voi analiza evoluția turismului în acestă zonă și voi întocmi o listă cu
probleme ce trebuie ameliorate și o listă cu idei de promovare a turismului din județ.

5
Capitolul I: Scurtă prezentare turistică a județului Suceava
Plaiurile sucevene poartă urme ale prezenței omului din cele mai ve chi timpuri, dovadă fiind
descoperirile arheologice din paleolitic, precum și din epoca neolitică consemnate în multe localități ale
județului.
Ținutul Sucevei înseamnă nu numai istorie eroică, întâlnită aproape la fiecare pas, tradiții și obiceiuri
inedite moștenite de veacuri, monumente și meșteșuguri populare de mare iscusință , ctitorii voievodale
renascentiste care confirmă peste cinci veacuri vocația noastră europeană, dar și foarte multe bogății
naturale ce au încurajat potențialul de creativitate al populației de pe aceste locuri, frumusețea plaiurilor
și ospitalitatea gospodarilor, diversitatea vânătorească adăpostită de patrimoniul forest ier ce acoperă trei
sferturi din acest minunat colț de țară .
Municipiul Suceava, reședința de județ, include aproape toate domeniile vieții c reative și productive
care valo rifică bogatele resurse economice ale spațiului bucovinean: de prelucrare lemnului, a sticlei, a
materiilor prime alimentare, până în domenii de vârf ale informaticii, creației spirituale, publicisticii și
alte domen ii ale culturii. În ultimii ani, municipiul Suceava și celelalte orașe ale județului au cunoscut o
amplificare a vieții econ omice, comerciale și bancare, a inițiativei particulare în colaborare cu
întreprinzători din Europa și din întreaga lume.
1.1 Date generale
Suceava este un județ în nordul regiunii Moldova, estul Maramureșului și nord-
estul Transilvaniei din România la granița cu Ucraina, cea mai mare parte a sa fiind constituită din Sudul
Bucovinei. Reședința județului este municipiul Suceava.
 Suprafața: 8.553 kmp;
 Principalele cursuri de apă: Siret (între graniță și Lespezi), Suceava, Moldova (cursul superior și
mijlociu), Șomuzul Mare;
 Principalele lacuri: Dragomirna (lac de acumulare), Fălticeni, Horodniceni (iazuri);
 Altitudinea maximă: Vârful Pietrosul Călimanilor 2103m, cel mai înalt vârf de origine vulcanică din
Munții Carpați, vf. Pietrosul Bistriței 1791m, vf. Giumalău 1857m, vf. Rarău 1651m
Clima
Spațiul geografic al județului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu climă
continentală (partea de est) si cu climă continental – moderată (partea de vest).
Valorile medii ale temperaturii aerului cresc dinspre S -V către N -E.
Temperaturile medii anuale sunt:

6
 climatul montan / sub 0°C pe munții înalți și 6 °C pe versantul estic al Obcinei Mari;
 climatul extramontan / -7-8 °C.

Cele mai mici cantități de precipitații se înregistrează în luna februarie, iar cele mai bogate în
intervalul mai -iulie.

Resursele de sol
Dintre resursele de sol se pot semnala faeoziomurile (65.173 hectare) pentru potențialul lor
productiv ridicat, parțial eutricambosolurile (30.211 hectare) și preluvosolurile (63.005 hectare). De
asemenea, o parte a aluviosolurilor (52.861 hectare), nu prea mare însă, este alcătuită din soluri fertile, cu
puține restricții pentru agricultură.
Resursele de apă
În regiunea de podiș, apele subterane sunt cantonate în depozitele luncilor si teraselor râurilor, în
straturile de nisipuri și pietrișuri sarmațiene, în glacisuri, conuri de dejecție, la baza unor depozite
deluvionale.
Apele de suprafață formează o rețea bogată de râuri, iazuri, bălți și mlaștini. Râurile care drenează
relieful județului sunt tributare Siretului, întreaga întindere a județului făcând parte din bazinul
hidrografic al râului Siret.
Doar 35,8% din resursele totale de apă din județ sunt utilizabile. Dintre acestea, ponderea cea mai
mare o au apele de suprafață, reprezentând 81,1% din totalul resurselor utilizabile de apă din județ.

Resursele subsolului
Județul Suceava ocupă un loc deosebit în economia românească datorat diversității și, în unele
cazuri, abundenței bogăției resurselor sale naturale.
Peste 52% din suprafața județului este acoperită de păduri, respectiv circa 7% din suprafața țării,
în subsol se găsesc zăcăminte d e mangan, minereuri cuprifere, sulf, barită, sare, gaze naturale, ape
minerale, minereu uranifer, iar circa 42% din suprafață este reprezentată de terenuri arabile, majoritatea
fiind situate de -a lungul văilor Siretului, Moldovei și Sucevei.
În prezent, în județul Suceava, activitatea minieră se desfăsoară preponderent în domeniul
exploatării materialelor de construcții (agregate de râu, roci utile din cariere). Se mai exploatează, ca
minereuri: zăcământul de mangan de la Ulm, comuna Dorna Arini (exploatare în carieră), zăcământul de

7
minereu cuprifer de la Mănăila, comuna Breaza (exploatare în carieră, minereul fiind prelucrat în Uzina
de Preparare Iacobeni), zăcământul uranifer de la Crucea (exploatare în subteran) și sarea gemă la Cacica.

1.2 Structura administrativă
Județul Suceava are în alcătuire următoarele unități
administrativ -teritoriale:
 cinci municipii: Suceava ( resedință de județ),
Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc și
Vatra -Dornei;
 11 orașe: Gura Humorului, Siret, Solca,
Broșteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,
Milișăuți, Salcea și Vicovu de Sus;
 98 comune, cu 379 sate.

1.3 Atracții ale județului
Salina Cacica
Salina Cacica este o salină aflată în
localitatea Cacica, aproape de satul Pârteștii de Jos.
Munca ocnașilor din trecut a lăsat adevărate
lucrări de artă: scări de acces tăiate în ma sivul de sare,
tavane boltite și galerii imense.
Traseul turistic are o lungime de aproximativ
500 de metri, iar până la primul obiectiv, Capela Sfânta
Varvara, sunt de coborât 150 de tre pte.
Aerosolii salini cu efecte terapeutice,
temperatura constantă de 140 grade Celsius, puritatea și frumusețea locului, recomandă salina în orice
anotimp pentru relaxare și agrement. Prin galeriile săpate manual în masivul de sare, se ajunge la
adâncimea de 44 metri, în Grota Piticilor și în Sala ing. Agripa Popescu, săpate manual, fără utilaje.

8
Salina este dotată cu o sală de sport (teren de fotbal), o sală cu ecou (opt reveniri ale ecoului) și
muzeul minei. Locația dispune de un ștrand cu apă sărată, cu dușuri, grupuri sanitare și dotări comerciale
(magazin și bar).
Mocănița Huțulca (Moldovița)

Calea ferată cu ecartament îngust de la Moldovița a fost
construită de un proprietar de gater din Munchen, Louis Ortieb,
și dată în folosință în anul 1888 pentr u transport de masă
lemnoasă de la pădure la gater.
În anul 1909 linia a fost preluată de la fondul bisericesc
care a schimbat ecartamentul liniei de la 800 de milimetri la
ecartament standardizat 760 de milimetri. La început , traseul mocăniței avea 23,9 d e kilometri, de la
Moldovița la Roșoșa, însă în decursul anilor s -au mai construit o mulțime de variante și tot sistemul a
ajuns în anul 1987 cu înființarea porțiunii Râșcovei – Râșca dreaptă + Arsuri la o lungime de 73 de
kilometri.
Linia de la Moldovița a fost folosită până în anul 2001 pentru transport de lemne . Începând cu
iulie 2005, linia este administrată de Asociația pentru păstrarea liniilor înguste din România . În prezent,
linia are o lungime de 10,5 kilometri.

Curtea Domnea sca
Ruinele de piatră ale Curții Domnești se ridică pe același loc în care cercetă rile arheologice au
descoperi t una dintre cele mai vechi curți domnești din zonă, amenajată î n timpul domniei lui Petru I
Mușat. În prezent, vizitatorii oraș ului, iubitori de istorie veche românească, pot retră i timpuri demult
apuse la o plimbare prin jurul Curții Domnești din care au rămas, mândre și înalte, ziduri cu o înălțime
cuprinsă între 1 ș i 5 metri , construite î n perioada lui Alexandru cel Bun și Ș tefan cel Mare.
Parc ul Șipote -Cetate
Un drum către Cetatea de Scaun î ncepe cu o plimbare prin parcul Șipote -Cetate , parc dendrologic
ce se î ntinde pe aproximativ 7 hectare și este împărț it pe sectoare reprezentative pentru v egetaț ia
diverselor zone de relief (munte, deal, câmpie, luncă ).

9
Prin parc se merge alen e, pe aceste alei timpul pare să stea în loc, iar incursiunea în această oază
de liniște este întregită de superba statuie a lui Ștefan cel Mare ce î ncununeaz ă perfect atmosfera de trecut
glorios al întregului oraș .
Monumentul lui Ștefan cel Mare

Statuia se află î n Parcul Cetatii și este construită din
bronz de către sculptorul Iftimie Bârleanul. Așezată pe o
coloană înaltă de piatră, statuia î l înfățișează pe marele
voievod călare pe cal la o înălțime de 8 metri, tronâ nd asupra
parcului.

Cetatea de Scaun a Sucevei
Atestată documentar încă din anul 1388, Cetatea de Scaun a Sucevei a suferit numeroase
modifică ri de-a lungul istoriei, modificări menite să solidifice zidurile și fortificaț iile acesteia. Sistemul
defensi v al cetătii conceput de Ștefan cel Mare, a cărui statuie se afla î n parcul din imediata apropiere, a
fost mult timp imposibil de cucerit de -a lungul numero aselor lupte pe care le -a avut î mpotriva turci lor sau
a armatei poloneze. Astă zi, cetatea este bine conservată, martoră a unor timpuri trecute, dar rămase vii î n
sufletele românilor. Se pot vizita încăperi cu diverse scopuri precum închisoa rea, pivniț a, capela sau baia
de abur, iar în cadrul cetății au loc expoziții ș i festivaluri anuale precum festiv alul de Artă Medievală
Ștefan cel Mare.

Muzeul Satului Bucovinean

După vizitarea Cetătii de Scaun merită petrecute câteva zeci
de minute vizitand ș i Muzeul Satului Bucovinean aflat în imediata
apropiere și în interiorul căruia se găseste Crâșma lui Moș Iordache
deschisă pe perioad a programului de vizitare, dar și Biserica Înălțarea
Domnului unde se oficiază servicii religioase în zilele de duminică și
de sărbătoare. Î n muzeu, vizita torii pot admira diverse expoziț ii dedicat e culturii locale. Construcțiile sunt
inspirate din gospodăriile țărăneș ti specifice zonei, diverse tipuri de locuinț e specifice anumitor perioade,
dar și gospodă rii exter ioare complet echipate (cu gard, bucătă rie de v ară, poartă , etc).

10
Cetatea Scheia
La doar 2 km de la ieșirea de nord -vest a orașului, pe dealul Zamca, se înalță cetatea Scheia,
păstrată până în momentul actual astfel încât se pot observa î nca detalii clare de arhitectură ce ajuta
turistul să iși închipuie cu ușurință măreția zidurilor î n perioada sa de glorie. Construită în formă de romb,
cu ziduri de 36 metri lungime și 3 metri grosime prevăzute cu turnuri î n fieca re colt, cetatea a fost
construită î n timpu l domniei lui Petru I Mușat. Rămân astă zi ruine spectaculoase ș i o istorie învăluită în
mister ca și zidurile sale. Demolată la doar câteva zeci de ani după ce a fost construită, cetatea rămâne
astăzi mărturie a epocii de aur a oraș ului Suceava.
Mânăstirea Voroneț
Datare: 1488.
Ctitor: Ștefan cel Mare.
Hram: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe – purtătorul de
biruință.
Confesiune: ortodoxă.
Tip: maici.
Mânăstirea Voroneț este situată în satul cu același nume, la 36 kilometri de Suceava și la numai
patru kilometr i de centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii
ale lui Ștefan cel Mare. Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai patru luni și jumătate ceea ce
constituie un record pentru acea vreme.
„Mănăstirea Voroneț es te ctitoria Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. A fost construită în 1488 ca
mulțumire adusă lui Dumnezeu că l -a ajutat să învingă pe turci. El a făcut această mănăstire mai târziu,
pentru că după ce pleacă de la sfetnicul de taină, Sf. Daniil Sihastrul, în curajat că el totuși va birui pe
turci, construiește Mănăstirea Voroneț într -un timp record pentru timpurile de atunci și chiar și pentru
cele de astăzi, în 3 luni și 3 săptămâni de la punerea pietrei de temelie până la sfințire.
Pictura interioară a fost făcută în 1494. Veșmântul de pictură exterioară i -a fost adăugat în 1547,
când a fost adăugat și pridvorul de eruditul mitropolit Grigorie Roșca. Planurile iconografice au fost
zămislite în mintea acestui mitropolit al Moldovei, care se odihnește în pridv orul Mănăstirii Voroneț. Este
cunoscut în lume pentru albastrul de Voroneț, culoare intrată în galeria culorilor universale, un albastru
care după 450 de ani este tot atât de frumos, renumită fiind pictura judecății de apoi”1.

1 (Maica Irina Pântescu, stareța Mănăstirii Voroneț)

11
Mânăstirea Dragomirna

Datare: 1602 -1609.
Ctitor: Anastasie Crimca.
Hram: Pogorârea Sfântului Duh.
Confesiune: ortodoxă.
Tip: maici.
Mănăstirea Dragomirna este un complex
mănăstiresc fortificat construit în perioada 1602 -1609 în satul Mitocu Dragomirnei din comuna Mitocu
Dragomirnei , județul Suceava, de către mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei. Ea este situată în
apropierea pădurii Dragomirna, la o distanță de 12 kilometri nord de orașul Suceava .
Ansamblul mănăstiresc este format din cinci obiective:
 Biserica Pogorârea Sf. Duh – construită în 1609;
 Paraclisul Sf. Nicolae – construit în secolul XVII;
 Egumenia – datând din secolul XVII;
 Trapeza – datând din 1609;
 Zidul de incintă – construit în secolul XVII.

Mânăstirea Moldovița

Datare: 1532.
Ctitor: Petru Rareș.
Hram: Buna Vestire.
Confesiune: ortodoxă.
Tip: maici.
Mănăstirea Moldovița este una din vechile așezări călugărești, cu un important și glorios trecut
istoric, străjuitoare de veacuri la hotarul Moldovei de nord, situată în comuna Vatra Moldoviței.
Unul dintre punctele de atracție al Mănăstirii Moldovița îl constituie pictura exterio ară (executată al
fresco), mai ales cea de pe peretele sudic al bisericii care s -a păstrat în bune condiții. Stilul frescelor

12
exterioare este cel post -bizantin, cu influențe din goticul internațional și chiar din arta Renașterii. Cei mai
mulți specialiști consideră că pictura de la Moldovița este realizată de zugravii coordonați de vestitul
Toma de la Suceava, pictorul de curte al lui Petru Rareș.
Mânăstirea Sucevița

Datare: 1582.
Ctitor: Gheorghe Movilă.
Hram: Invierea Domnului.
Confesiune: ortodoxă.
Tip: maici.
Componentă a patrimoniului UNESCO și situată la o distanță de 18 kilometri de municipiul
Rădăuți, Mănăstirea Sucevița a fost zidită la sfârșitul secolului al XVI -lea cu cheltuiala întregii familii
Movilă, familie ce a dat Moldovei doi domni și un mitropolit. Prima ctitorie a Movileștilor, care a
precedat actualul complex monastic, a fost o biserică mai modestă, datând din jurul anului 1578.

Mânăstirea Probota

Datare: 1530.
Ctitor: Petru Rareș.
Hram: Sfântul Nicolae (6 decembrie).
Confesiune: ortodoxă.
Tip: maici.

Mănăstirea Probota (după denumirea veche Mănăstirea Pobrata) a fost construită în anul 1530 în
satul Probota (care aparține în prezent de orașul Dolhasca din județul Suceava) de către domnitorul Petru
Rareș. Biserica mănăstirii are h ramul Sfântul Nicolae (sărbătorit în fiecare an pe 6 decembrie).
Mănăstirea Probota a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul
2004, având codul de clasificare și fiind formată din șase obiective:

13
 Biserica Sf. Nicolae – datând din 1530;
 Clisiarnița – datând din 1530;
 Ruinele caselor domnești – datând din 1530;
 Ruinele clădirilor din incintă – datând din secolele XVI -XVII;
 Turnurile de colț – datând din secolul XVI;
 Zidul de incintă – datând din 1550 .

14
Capitolul II: Produse turistice
2.1 Turismul Rural și Agroturismul
Turismul rural, formă particulară de turism, cuprinzând atât activitatea turistică propriu -zisă (cazare,
mese , circulație turistică, prestare de servicii suplimentare), cât și cea economică (de regulă agricolă),
găsește în satele bucovinene premise favorabile de dezvoltare. Spațiul rural dispune de un bogat potențial
turistic care există atât în zonele montane, c ât și în cele submontane.
Pe lângă monumentele istorice și naturale interesul turistic este crescut de existența unor valoroase
resurse în câmpul biodiversității. Acțiunea de atragere a satelor care dispun de potențial natural, cât și
cultural – spiritual , în cadrul rețelelor de turism intern și internațional este în permanent progres pe
teritoriul județului. Astfel, au apărut ONG -uri care se ocupă de asemenea activități, cum sunt: A socia ția
Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural – ANTREC, Asoci ația ” GEC Bucovina” etc.
Există o serie de factori favorizanți care dau o notă de optimism dezvoltării acestei forme de turism,
precum: densitatea sporită a populației și a caselor în zonele deluroase și montane din județ, frumusețea
deosebită a acestor z one, calitatea aerului, existența unei faune și a unei flore bogate, monumentele
istorice cu valoare națională și internațională, precum și calitatea deosebită a produselor ecologice
obținute în aceste zone.
Din ce în ce mai mulți turiști autohtoni și str ăini vin să se cazeze în mediul rural, atrași de posibilitatea
descoperirii mediului, de schimbarea modului de viață, precum și de activitățile sportive din natură.
Numărul pensiunilor rurale din județul Suceava a crescut în mod considerabil, mai ales în u ltimii ani.
Zonele deluroase și montane îndeplinesc toate condițiile necesare în sensul dezvoltării acestei forme de
turism.
O serie de localități precum: Sucevița, Vama, Moldovița, Putna, Ciocănești, Mănăstirea Humorului,
Sadova, Lucina, Cacica, Neagra Ș arului, Poiana Șarului, Poiana Negri, Dorna Candreni, Cîrlibaba, Poiana
Stampei, Șaru Dornei, Dorna Arini, Brodina, Rîșca, Marginea, Argel sunt consacrate în practicarea
acestui tip de turism, acestea devenind treptat destinații turistice în sine.

2.2 Turismu l Montan
Relieful munților Călimani cu complexul vulcanic aferent, stâncile cu aspect ruiniform “12 Apostoli”,
relieful carstic și rezidual al masivului Rarău, pădurea seculară de la Giumalău, gruparea cea mai întinsă
de munți cristalini – Munții Bistriței Aurii și Munții Bistriței Mijlocii – precum și Masivul Suhard și
Obcinele Bucovinei oferă condiții pentru practicarea de drumeții montane, escaladă, alpinism, echitație,
vânătoare, pescuit, mountain bike, via –ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sp orturi de iarnă.

15
Drumețiile
Expunerea geografică a munților Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o zi sau de mai
multe zile, care pot fi efectuate în circuit sau cu revenire în același loc din care s -a plecat. Drumețiile, în
marea lor ma joritate de dificultate medie sau redusă, sunt legate de stațiunile Vatra Dornei și Câmpulung
Moldovenesc și sunt favorizate de înălțimile moderate ale Munților Călimani, Rarău, Giumalău, Suhard și
Bistriței. Rețeaua de trasee montane pe care turiștii o au la dispoziție în Bazinul Dornelor este de
aproximativ 280 km. Există trasee turistice omologate, marea lor majoritate fiind marcate și întreținute de
către Serviciul de Promovare și Dezvoltare a Turismului și Salvamont din cadrul Primăriei Municipiului
Vatra Dornei. În masivul Rarău -Giumalău există 24 de trasee turistice amenajate și omologate, acestea
conducând până la Hotelul Alpin „Rarău”, Cabana Pastorală (masivul Rarău) sau la Refugiul Alpin de pe
Giumalău.

Turismul ecvestru
Județul Suceava oferă po sibilitatea practicării turismului ecvestru: echitație sau plimbări cu calul.
Activitate de marcă în cadrul Parcului Național Călimani, turismul călare a înregistrat până acum o foarte
bună evoluție, ca urmare a solicitărilor și prizei de care s -a bucurat acesta în rândul clienților participanți.
Au fost create o serie de trasee și pachete turistice adecvate turismului ecvestru și s -au procurat
echipamente și cai pe toate gusturile. Traseele au grade de dificultate diferite: ușoare (cu durate cuprinse
între două și până la patru ore) și mai complexe (de una și până la cinci zile).

Herghelia Radauti
În prezent, Herghelia de la Rădăuți se întinde pe o suprafață de 610 ha și dispune de 294 de cai, dintre
care: 9 armăsari pepinieri, 56 de armăsari de montă, 45 de iepe -mamă și 128 de alte categorii (tineret,
sport, agrement). Caii de la Herghelia Rădăuți aparțin rasei Shagya Arab, cu cele opt linii din cadrul rasei:
Dahoman, El -Sbaa, Gazel, Hadban, Koheilan, Mersuch, Shagya, Siglavy -Bogdady.
Herghelia de la Rădă uți este împărțită în trei secții:
 secția din Rădăuți – cu 43 de cai, aici realizându -se dresajul tineretului cabalin în vârstă de 3 ani.
Secția dispune de hipodrom și manej acoperit pentru antrenamentul cailor.
 secția din Mitoc, comuna Frătăuți – cu 236 de cai (armăsari pepinieri, iepe -mamă, armăsari de montă
publică și diverse categorii de tineret)
 secția din Brodina pentru tineretul mascul

16
Herghelia organizează cursuri de călărie pentru începători și avansați, plimbări cu sania și docarul, iar o
dată pe an organizează un concurs hipic care cuprinde probe de galop, obstacole, tracțiune și frumusețe.

Herghelia Lucina
Herghelia Lucina se află în cătunul Lucina din comuna Moldova -Sulița , fiind specializată pe rasa
de cai huțuli.
În anul 1788, Comandamentul de Remontă al Armatei Austro -Ungare a luat în arendă un teren în
cătunul Lucina de la Domeniile Fondului Religiilor din Bucovina, cu scopul de a amenaja acolo o secție
de creștere a cailor. Aceasta a fost arondată ulterior Hergheliei Rădăuți.
În anul 1856, secția de la Lucina a primit statutul de
herghelie a armatei austriece, aici aflându -se pe atunci doar un
efectiv modest de 2 armăsari pepinieri și 5 iepe de reproducție.
Herghelia a fost organizată sub conducerea colonelului austriac
Martin von Herman, fiind părăsită de armată în 1872.
În anul 1877, a fost înființată pe vechiul amplasament o
herghelie civilă, fiind aduși primii cai huțuli procurați de austrieci
de la localnici. Numărul cailor huțuli crescuți aici a crescut până la începerea primului război mondial,
herghelia fiind evacuată în anul 1914 în Austria. Luptele purtate în apropiere au dus la distrugerea
construcțiilor existente.
Odată cu Unirea Bucovinei cu României din 1918, statul român a reînființat herghelia din Rădăuți.
După ră zboi, austriecii au scos la licitație în anul 1919 caii din rasa huțul, aceștia fiind cumpărați de țări
ca Cehoslovacia, Polonia și România. Au fost cumpărate 26 de iepe și 3 armăsari din rasa huțulă pentru a
popula fosta herghelie. Pe baza acestor achiziț ii, statul român a putut reface efectivul de la Lucina, care a
redevenit secție a Hergheliei Rădăuți.
În anul 1943, secția de creștere a cailor de la Lucina a redevenit herghelie, aici fiind crescuți caii
huțuli. La acel moment, existau aici 60 de iepe și 5 armăsari pepinieri. Herghelia s -a dezvoltat în anii
următori, maximul de efectiv fiind atins în perioada 1970 -1990.

17

Escalada, alpinism
Reprezintă o atracție deosebită pentru sportivii amatori și alpiniștii profesioniști. Escalada începe în
luna mai și se termină în luna octombrie. Sezonul de escaladă pe gheață începe în decembrie și se termină
în martie. Alpinismul se practică atât vara, cât și iarna, mai ales în Călimani, Rarău – Giumalău, Suhard.

Schi
Principalele zone cu potențial pentru dezvoltarea
domeniului schiabil și practicarea altor sporturi de iarnă
sunt: Vatra Dornei, Crucea, Broșteni, Șaru Dornei, Gura
Haitii, Dorna Cândrenilor, Ciocănești, Mălini,
Cârlibaba, Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Gura
Humorului și Sucevița. În prezent, Vatra Dornei
concentrează cea mai mare densitate de turiști
practicanți ai sporturilor de iarnă. Stațiunea pune la dispoziție turiștilor 2 pârtii de schi omologate, în
lungime de 800 m și 3.000 m, deservite de un te lescaun, un teleschi și un babyschi, dar și 2 pârtii de schi
fond. Schiul fond este practicabil pe drumul ce leagă satul Gura Haitii de Fosta Incintă Minieră, dar
numai în anumite condiții, în funcție de grosimea stratului de zăpadă, dacă drumul a fost sau nu
deszăpezit. Există două pârtii în Vatra Dornei (pârtiile Parc și Dealu Negru), două pârtii în Câmpulung
Moldovenesc (Runc și Rarău), o pârtie la Gura Humorului si trei pârtii în mediu rural (Sucevița, Mălini și
Cârlibaba).

Zborul cu parapanta
Pentru zborul cu parapanta, Vatra Dornei este locul cel mai indicat datorită condițiilor deosebite oferite
de Munții Suhardului, în special în Vârful Oușorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici
pentru practicarea spoturilor aeronautice, în specia l a parapantei și deltaplanului. Aici se întâlnesc cei mai
puternici curenți de aer din România, se poate zbura ore întregi deasupra Depresiunii Dornei, folosindu -se
curenții. Se poate practica pe tot parcursul anului și la Prisaca Dornei, Pojorâta, Udești , Părhăuți.

2.3 Turismul Balnear
Turismul balnear este relativ dezvoltat, dar necesită multe îmbunătățiri pe linia modernizării bazei
materiale. Municipiul Vatra Dornei, declarat stațiune turistică s -a dezvoltat în special prin turism, datorită

18
stațiunii balneoclim aterice și a izvoarelor de apă minerală ( carbogazoase, hipotone, atermale,
bicarbonate sodice, calcice și magnezice, feruginoase), cu multiple calități terapeutice, precum și a
nămolului de turbă din Tinovul Mare. Indicațiile terapeut ice sunt de profilaxi e, pentru tratament curativ
și de recuperare, afecțiuni ale aparatului cardio – vascular, afecțiuni ale aparatului locomotor, pentru boli
asociate etc.

2.4 Turismul Cultural
Patrimoniu cultural -istoric și etnofolcloric al județului Sucea va are o mare valoare și atractivitate
turistică: obiective cu caracter istoric -militar (Cetatea Șcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei și Cetatea
Zamca), construcții civile (Curtea Domnească și Hanul Domnesc din Suceava), precum și peste 25 de
unități muzeale , printre care:
Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de excepție, unicat în România, Muzeul
Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc,
Muzeul de Științe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuți,
Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, „Galeria Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor și Pădurilor din Fălticeni,
Casa – muzeu de la Solca etc.
Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradițiilor, meșteșugurilor și obiceiurilor străvechi, unde
talentul și atracția către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică, covoare țesute
manual, cojocărit, țesături, instrumente populare, măști etc. Județul Suceava este renumit pentru muzeele
sale etnogr afice, bine conturate și realizate tematic (Suceava, Rădăuți, Gura Humorului, Câmpulung
Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei, Vama, Marginea), precum și pentru importantele centre de creație sau
ateliere individuale ale meșterilor populari vestiti pentru mește șugurile lor (Vatra Moldoviței, Ciocănești,
Brodina, Poiana Stampei – încondeiere ouă, Marginea, Rădăuți – ceramică, Mănăstirea Humorului,
Rădăuți, Arbore – țesături, Suceava, Rădăuți, Vatra Dornei, Molid, Fundu Moldovei – icoane, Marginea,
Gura Humorului – împletituri, Bilca, Vama, Fundu Moldovei – pielărie, cojocărie, Solca – ateliere pentru
formarea deprinderilor de viață (tâmplărie -sculptură), ce funcționează pe lângă Centrul de Plasament
”Mihail și Gavril” Solca, coordonate de Direcția de Asistență Soc ială și Protecția Copilului Suceava și
Școala de Artă Populară Solca – meșteșugul prelucrării lemnului, coordonată de Școala de Arta Populară
Suceava, maistru creator, Gheorghe Bîrgăuan).
Manifestările artistice și sărbătorile populare tradiționale din to t cursul anului aduc în atenția
publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul popular, cântece și dansuri,
obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini și obiceiuri.

19
2.5 Turismul Religios
Turismul r eligios este astăzi un fenomen complex care se află în continuă transformare și diversificare,
păstrându -și însă elementul de bază care l -a consacrat: religia. Numărul impresionant al bisericilor din
județul Suceava, cu interesantele fresce interioare și e xterioare, a fost păstrat încă din timpurile
medievale.
Datorită unicității și valorii lor artistice, acestea au fost adăugate la Lista cu Moșteniri Culturale
Internaționale a UNESCO, în 1993. În județului Suceava, existența a numeroase biserici și mănăst iri
precum: Sucevița, Moldovița, Voroneț,Humor, Putna, Dragomirna, Probota, Arbore, Pătrăuți, Biserica
„Sf. Gheorghe” a Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava (unele dintre ele fiind incluse pe lista
patrimoniului UNESCO) determină manifestarea turismul ui religios sub două forme: vizite la lăcașurile
sfinte și pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult, a hramurilor mănăstirilor și bisericilor.

2.6 Ecoturismul

La nivelul județului Suceava, practicarea ecoturismului este în faza de început. Munț ii Călimani se află
printre cei mai puțin populați munți din România, dar și printre cei mai amenințați de intervenția omului,
datorită fostei exploatări de sulf de sub Neagoiul Românesc. În prezent, se pune problema refacerii
ecosistemelor forestiere pe t eritoriul distrus în urma exploatării sulfului.
Unicitatea Parcului Național Călimani, a Parcului Natural Bogdăneasa și a celui dendrologic de la
Rădăuți, precum și frumusețea rezervațiilor naturale (Fânețele seculare de la Calafindești – Siret,
Rezervați a Cheia Lucavei – Moldovenesc, Rezervația „12 Apostoli” – Dorna, Rezervația Tinovul Mare –
Dorna etc.) constituie potențial pentru practicarea ecoturismului la nivel local.

2.7 Turismul de afaceri
La nivel local, unitățile hoteliere sunt dotate cu facilități pentru organizarea de conferințe, simpozioane
și traininguri.
Pe lângă organizarea congresului sau a conferinței, beneficiarii au parte de un întreg pachet de servicii:
cazare, transferuri de l a aeroport la hotel, bilete de avion, servicii de secretariat, servicii de traducere
simultană, vizite pentru participanți, programe de divertisment și mese festive.
O oportunitate pentru dezvoltarea turismului de afaceri din județul Suceava o constituie existența
„Centrului Economic Bucovina” . Centrul Economic și de Afaceri Bucovina este situat lângă Aeroportul

20
Internațional „ Ștefan cel Mare ” și cuprinde spații expoz iționale, un parc tehnologic, un incubator de
afaceri, mai multe săli de conferințe și un restaurant.
Dacă în anii trecuți turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră, în ultima vreme și
turismul rural a început să ofere soluții pentru tur ismul de afaceri. Turismul rural este o alternative mai
interesantă, în special pentru programele de teambuilding, pentru grupuri ce nu depășesc 30 de persoane,
deoarece oferă o plajă mult mai largă de distracții, cum ar fi focul de tabără, grătarul în aer liber, aroma
mâncărurilor "ca la mama acasă", practicarea diverselor sporturi, excursii și drumeții.

2.8 Alte forme de turism
Turismul de recreere, odihnă și agrement trebuie extins prin amenajări mai ales în zona
periurbană. Declararea municipiului Câmpulun g Moldovenesc și a orașului Gura Humorului ca stațiuni
turistice de interes național, a deschis posibilitatea reorientării finanțărilor pentru dezvoltarea spațiilor de
odihnă și agrement. Turismul de vânătoare/ cinegetic este practicat pe teritoriul județu lui Suceava datorită
condițiilor deosebit de favorabile existente.

21
Capitolul III: Evoluția turismului în județul Suceava

Pentru a putea analiza evoluția turismului din județul Suceava, am preluat date ce conțin numărul
total al structurilor de primire turistică, numărul structurilor de cazare pe tipuri specifice ( hoteluri,
hosteluri, vile turistice, cabane turistice, pensiuni turistice și pensiuni agroturistice) și numărul de sosiri
ale turiștilor în structuri le menționate mai s us pe tipuri de turiști (români și străini).

3.1 Total structuri de primire turistică

Tabel 3.1 .1 Total structuri de primire turistică

Grafic 3.1 .1 Total structuri de primire turistică

Analizând graficul 3.1 observăm că numărul total al structurilor de primire turistică din județul Suceava a
crescut în ultimii 10 ani de la 236 în anul 2007 până la 343 în 2016 , deși în anul 2008 a avut o ușoară
scădere de la 236 în 2007 la 233 în 2008. Aceeași situație a f ost și în 2013, când numărul total a avut o
scădere nesemnificativă, de la 296 în 2012 la 295 în 2013.
236 233 235 245 271 296 295 296 310 343
050100150200250300350400
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Total structuri de primire turisticăAni 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total structuri de
primire turistică 236 233 235 245 271 296 295 296 310 343

22
3.2 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare t uristică pe tipuri de structuri
Tabel 3.2.1 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri
Tipuri de structuri de
primire turistica Ani
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Hoteluri 25 26 29 30 34 36 42 45 46 46
Hosteluri 2 2 8 8 13 12 8 8 8 11
Vile turistice 21 21 18 19 18 16 14 14 15 16
Cabane turistice 4 4 4 7 14 13 12 13 14 13
Pensiuni turistice 49 50 54 62 67 74 73 73 80 88
Pensiuni agroturistice 120 117 110 107 109 130 132 127 129 151

Grafic 3.2.1 Evoluția numărului de hoteluri din județul Suceava

Analizând graficul 3.2.1, observăm că numărul hotelurilor din județul Suceava a avut o creștere continuă
în ultimii 10 ani, începând de la 25 hoteluri în 2007 și ajungând la 46 in anul 2016. 25 26 29 30 34 36 42 45 46 46
05101520253035404550
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Hoteluri

23
Grafic 3.2.2 Evoluția numărului de hosteluri din județul Suceava

În ceea ce privește numărul de hosteluri din județul Suceava, putem observa că a avut o evoluție
sinuoasă, pornind de la 2 hosteluri în anii 2007 și 2008 după care a urmat o creștere până l a 8 hosteluri în
anii 2009 și 2010. În 2011 s -a ajuns la un număr de 13 dar, din anul următor a început o scădere, numărul
de hosteluri ajungând de la 12 în 2012 la 8 în 2013,2014 și 2015. În anul 2016 s -a înregistrat o crestere a
unitătilor de cazare de a cest tip, până la 11.

Grafic 3.2.3 Evoluția numărului de v ile turistice din județul Suceava
2 2 8 8 13
12
8 8 8 11
02468101214
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Hosteluri
21 21
18 19 18
16
14 14 15 16
0510152025
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Vile turistice

24
Analizând graficul 3.2.3, observăm că numărul de vile turis tice din județul Suceava a suferit
modificări după anii 2007 și 2008 când au existat 21 de locații, scăzând la 18 în 2009. Numărul lor a
crescut la 19 în 2010, an după care a urmat o scădere continuă, ajungându -se la 14 vile turistice în anii
2013 și 2014. Ultimii doi ani din perioada selectată au înregistrat o ușoară creștere, 15 în 2015 și 16 în
2016.

Grafic 3.2.4 Evoluția numărului de cabane turistice din județul Suceava

Luând în considerare evoluția cabanelor turistice între anii 2007 și 2016, observăm că, după o stagnare
timp de trei ani, crește numărul cabanelor de la 4 în 2007, 2008 și 2009, la 7 în 2010. În 2 011 numărul
acestora se dublează față de anul precedent, ajungând la 14. Îurmătorii doi ani, numărul cabanelor scade,
ajungând la 12 în 2013, dar crește din nou până în 2015 când acestea sunt în număr de 14. Anul 2016
înregistrează un număr d e 13 cabane turistice.

4 4 4 7 14
13
12 13 14
13
0246810121416
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Cabane turistice

25
Grafic 3.2.5 Evoluția numărului de pensiuni turistice din județul Suceava

Analizând graficul 3.2.5, observăm că numărul pensiunilor turistice a avut o evoluție ascendentă din 2007
când numărul acestora era de 49, până în 2012 cân d a ajuns la 74. În 2013 și 2014 numărul pensiunilor
turistice a scăzut ușor până la 73. Următorii doi ani înregistrează o creștere până la 80 în 2015 și 88 în
2016.
Grafic 3.2.6 Evoluția numărului de pensiuni agroturistice din județul Suceava
49 50 54 62 67 74 73 73 80 88
0102030405060708090100
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Pensiuni turistice
120 117 110 107 109 130 132 127 129 151
020406080100120140160
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Pensiuni
agroturistice

26
Axa numărului de pensiuni agroturistice din județul Suceava a avut o evoluție cu suișuri și coborâșuri,
pornind de la 120 de pensiuni agroturistice în 2007, scăzând până în anul 2010 când au fost înregistrate
107 unităti turistice de acest tip. Următorii trei ani au avut o creștere, ajungând la 132 în 2013, an
precedat de o scădere, ajungându -se în 2015 la 129 de pensiuni agroturistice. În anul 2016 se ajunge la
151 pensiuni .

3.3 Sosiri ale turiș tilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de
turiști
Tabel 3.3.1 Sosiri ale turiș tilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe
tipuri de turiști
Tipuri d e
structuri de
primire
turistică Tipuri
de
turisti Ani
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Hoteluri Rom âni 110639 123564 121023 111227 123891 118039 119778 135790 151695 154249
Străini 34705 27578 22014 19982 25267 31131 34664 33262 37809 42617
Hosteluri Rom âni 1492 1015 3790 3505 3824 4888 4540 3745 3863 6686
Străini 177 144 241 194 503 407 207 251 143 126
Vile turistice Rom âni 15467 18131 13586 9171 7115 6185 5465 5999 5938 6182
Străini 1694 1962 1022 1019 1224 1435 1120 988 634 346
Cabane
turistice Rom âni 3606 3749 1607 2190 2603 3780 3407 3824 5350 5053
Străini 52 49 17 39 81 94 194 170 205 176
Pensiuni
turistice Rom âni 21846 17289 15826 18869 22622 26981 28346 29743 39744 49840
Străini 1275 787 910 1450 1908 1867 1856 1825 2342 3084
Pensiuni
agroturistice Rom âni 22663 24820 22771 21568 30953 36076 33286 34828 47946 58869
Străini 2884 1923 1549 1638 2967 2709 2781 3232 3649 4470

27
Grafic 3.3.1 Sosiri ale turiș tilor români și străini în hoteluri

Analizând graficul 3.3.1, observăm că numărul înnoptărilor turiștilor români a fost mai mare decât cel al
turiștilor străini pe toată perioada. În 2007, numărul sosirilor turiștilor români era de 110639, față de cel al
străinilor care era de 34705. Până în 2010, numărul sosirilor turiștilor străini a scăzut în fi ecare an,
ajungând în 2010 la 19982 ( cu 14273 sosiri mai puțin față de începutul perioadei). În ceea ce privește
numărul sosirilor turiștilor români, după o creștere în anul 2008 ( cand au fost înregistrate 123564
înnoptări) acesta a scăzut până în 2010 (11127 sosiri) , fiind urm at de o creștere în anul 2011 și o scădere
în 2012 . Din 2013 însă, axa turiștilor români a avut o evoluție ascendentă, ajungând la 154249 înnoptări
în 2016. În perioada 2010 -1013, numărul sosirilor turiștilor străini în hoteluri a crescut de la 19982 în
2010 la 34664 în 2013. Din 2014 până în 2016, axa turiștilor străini a înregistrat o creștere a numărului de
înnoptări, de la 33262 în 2014 la 42617 în 2016.

110639 123564 121023
111227 123891 118039 119778 135790 151695 154249
34705
27578 22014 19982 25267 31131 34664 33262 37809 42617
020000400006000080000100000120000140000160000180000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Români
Străini

28
Grafic 3.3.2 Sosiri ale turiș tilor români și străini în hosteluri

Analizând evoluția numărului de sosiri ale turiștilor români și străini in hosteluri, observăm că, față de
turiștii străini, numărul înnoptărilor românilor a avut o evoluție cu difere nțe semnificative de la an la an,
pe când sosirile turiștilor străini au fost, în mare, în număr constant. În 2007, numărul sosirilor turiștilor
români în hostelurile din județul Suceava a fost de 1492, comparativ cu cel al turiștilor străini, care a fost
de 177. Anul 2008 a înregistrat o scădere pentru ambele tipuri de tur iști, numărul sosirilor acestora în
hosteluri ajungând la 1015 pentru cei români (cu 477 mai puțin față de anul anterior) și 144 pentru cei
străini ( cu 33 mai puțin față de anul anterior). Anul 2009 a venit însă cu o creștere pentru ambele tipuri
de turiș ti, în cazul celor străini numărul sosirilor a ajuns la 241, iar a celor români a crescut semnificativ,
ajungând la 3790 innoptări. O creștere a numărului de sosiri a turiștilor străini a mai avut loc în anul 2011,
când s -au înregistrat 503 innoptări în ho steluri ( cu 309 mai multe decât anul precedent). În ceea ce
privește numărul sosirilor turiștilor români, acesta a avut o creștere în 2012, când a ajuns la 4888
innoptări, dar următorii ani au venit cu o scădere, pană la 3745 în 2014. Comparativ cu sosiri le turștilor
români, ultimii doi ani ai perioadei alese pentru analiză au înregistrat o pantă descendentă pentru sosirilie
turiștilor străini în județul Suceava, ajungându -se la doar 126 în 2016. Pe de altă parte, axa turiștilor
români a inregistrat o creș tere abruptă , de la 3863 sosiri în 2015, la 6686 în 2016.

1492
1015 3790 3505 3824 4888
4540
3745 3863 6686
177 144 241 194 503 407 207 251 143 126
010002000300040005000600070008000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Români
Străini

29
Grafic 3.3.3 Sosiri ale turiș tilor români și străini în vile turistice

Privind graficul 3.3.3, observăm că numărul sosirilor turiștilor români în vilele turistice a crescut în 2008
până la 18131 față de 14567 sosiri în 2007, dar după anul 2008 a urmat o curbă descendentă până în 2013,
când numărul sosirilor turiștilor români a ajuns la 5465 ( cu 12666 înnoptări mai puțin față de anul 2008).
O ușoară creștere a avut loc în 2014 (5999 sosiri înregistrate) fiind urmată din nou de o scădere, dar în
2016 numărul sosirilor turiștilor români în vilele turistice a urcat la 6182.
Pe de altă parte, deși este evident că numărul înnoptărilor turiștilor străini a fost, pe toată p erioada de 10
ani, mai mic decât cel al turiștilor români, nu putem să nu observăm ca evoluția acestui număr pe
parcursul anilor nu a avut scăderi atât de mari față de cel al turiștilor români. Începând de la 1694 sosiri în
anul 2007, cele mai multe innopt ări s-au înregistrat în anul 2008. După acest an, evoluția numărului de
sosiri ale turiștilor străini a fost una sinuoasă, ajungând însă în 2016 la cea mai mică valoare din perioada
de 10 ani, de doar 364.

14567 18131
13586
9171
7115
6185 5465 5999 5938 6182
1694 1962
1022 1019 1224 1435 1120 988 634 364
02000400060008000100001200014000160001800020000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Români
Străini

30
Grafic 3.3.4 Sosiri ale turiș tilor români și străini în cabane turistice

Analizând graficul 3.3.4, observăm că numărul sosirilor turiștilor străini a scăzut de la 52 sosiri în 2007
până la 17 în 2009. Din 2009 însă, a urmat o creștere ce a durat până în anul 2013, când numărul sosirilor
turiștilor străini a ajuns la 194. Anul care a înregistrat cele mai multe înnoptări a fost anul 2015, cu 205
sosiri în cabanele turistice, fiind urmat de 2016 cu o scădere ( 176 sosiri).
Comparativ cu turiștii străini, numărul sosirilor turiștilor români în cabanele turistice a fost mai mare pe
toată perioada de 10 ani, având totusi atât creșteri cât și scăderi. În 2007, numărul de înnoptări ale
turiștilor români era de 3606. Acesta a crescut în anul următor, când a ajuns la 3749, dar a scăzut brusc la
1607 sosiri în 2009. Din 2009 până în 2012 însă, a avut loc o creștere anuală, ajungându -se în 2012 la
3780 înnoptări. O pantă ascendentă s -a mai înregistrat și în perioada 2013 -2015 ( de la 3407 la 5350
sosiri). Anul 2016 însă a avut o scădere, ajungând la 5 053 sosiri ( cu 297 mai puține decât în 2015).

3606 3749
1607 2190 2603 3780
3407 3824 5350
5053
52 49 17 39 81 94 194 170 205 176
0100020003000400050006000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Români
Străini

31
Grafic 3.3.5 Sosiri ale turiș tilor români și străini în pensiuri turistice

Analizând graficul 3.3.5, observăm că numărul sosirilor turiștilor români a avut o pantă descendentă în
primii tre i ani ai perioadei, scăzând de la 21846 sosiri în 2007 până la 15826 în 2009. Din 2009 însă, a
început o creștere care a durat până în 2016, ultimul an înregistrând 49840 înnoptări ale turiștilor români
în pensiunile turistice.
Pe de altă parte, evoluția numărul so sirilor turiștilor străini nu a fost la fel de lină, începând de la 1275
sosiri în 2007 și scăzând până la 787 în 2008, crescând însă până în 2011 la 1908. Până în anul 2014 s -a
înregistrat o scădere constantă, ajungându -se la 1852 sosiri. Cele mai multe î nnoptări au fost înregistrate
în ultimul an al perioadei alese, în 2016 (3084 sosiri).
21846
17289 15826 18869 22622 26981 28346 29743 39744 49840
1275 787 910 1450 1908 1867 1856 1852 2324 3084
0100002000030000400005000060000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Români
Străini

32
Grafic 3.3.6 Sosiri ale turiș tilor români și străini în pensiuni agroturistice

În ceea ce privește sosirile turiștilor în pensiunile agroturistice, putem observa că turiștii români au
preferat acest tip de cazare mai mult decât turiștii străini, în anul 2007 turiștii români realizând 22663
înnoptări în pensiuni, comparativ cu doar 2884 sosiri ale turștilor străini. După o creștere în 2008 ( 24820
sosiri înregistrate) a urmat o pantă descendentă până în 2010. Următorii doi ani înregistrează o creștere
pănâ la 36076 în 2012. Anul 2013 a venit cu o scădere, dar numărul sosirilor turiștilor români a început
din nou să crească din 2014, iar până în 2016 a a juns la 58869 sosiri.
Analizând axa numărului sosirilor turiștilor străini, observăm că, deși s-a înregistrat o scădere în perioada
2007 -2009 ( de la 2884 la 1549), următorii doi ani ani au avut o evoluție ascendentă, ajungându -se la
2967 în 2011. Din 2012 până în 2016, numărul sosirilor turiștilor străini în pensiunile agroturistice a
crescut de la 2709 ( în 2012) la 4470 ( în 2016).
22663 24820 22771 21568 30953 36076
33286 34828 47946 58869
2884 1923 1549 1638 2967 2709 2781 3232 3649 4470
010000200003000040000500006000070000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Români
Străini

33
3.4 Idei de promovare a județului Suceava

Cadrul natural deosebit și patrimoniul cultural recomandă Suceava ca o destinație turistică
importantă pentru N -E Româ niei.
Adoptarea unor mă suri pentru promovarea la nivel național și internațional a județului Suceava
precum ș i identificarea unor surse de finanț are sau a unor parteneri externi pentru d ezvoltarea turismului
reprezintă o prioritate.
Următoarele puncte menționate reprezintă probleme ce trebuie rezolvate.
Generale :
 infrastructura
 sezonul estival este prea scurt;
 în opinia turiștilor străini nu toate componentelor prezentate în oferte se regăsesc și la fața locului
 raportul preț calitate nu este î ntotdeauna corect;
 deficienț e ale infrastructurii turistice;
 lipsa magazinelor de suveniruri;
 starea de conservare și de curățenie a unor monumente;
 lipsa semnaliză rii turistice;
 insuficient a ofertă de agrement;
 numărul redus al centrelor de informare turistică;
 lipsa materialelor promoționale de tipul broșurilor oferite gratuit în cadrul unităților de cazare,
lipsa u nor ghiduri culturale din care turistul să poată afla activitățile și evenimentele culturale ce
se desfășoară pe parcursul sejurului său;
 lipsa evenimentelor care pun în evidență tradițiile și obiceiurile din regiune.

Potențialul natural :
 trebuie îmbunătăț it aspectul spațiilor verzi ;
 trebuie controlată poluarea unor ape și a unor zone de interes turistic.

Componenta de cazare :
 nu toate hotelurile respectă condiț iile standardelor afișate;

34
 părerile turiștilor străini legate de cazare nu sunt tot timpul pozitive : standardele de curățenie nu
corespund, micul dejun nu este tot timpul corespunzător;
 standardele oferite sunt caracterizate de unii turiști ca fiind simple .

Turismul cultural:
 insuficiente măsuri de protejare ș i conservare a monumentelor culturale;
 punere în valoare a acestora (iluminare, semnalizare) este deficitară;
 promovarea și valorificarea unor monumente culturale este insuficientă.

Calitatea serviciilor :
 slaba calitate a serviciilor turistice;
 lipsa de pregătire ș i de motivar e a resurselor umane din turism.

Componenta gastronomică:
 mâncare internațională în exces, în detrimentul mâncărurilor tradiționale;
 servirea este slab -calitativă, turiștii trebuie să aș tepte mult pentru a fi serviț i;
 necesitatea de produse locale (de ex. sucuri naturale d in fructe locale);
 vinurile românești tradițional e nu sunt cunoscute suficient, î n detrimentul soiurilor de vin
internaționale produse în România;
 timpul de așteptare până la preluarea comenzii și până la servire este adesea prea mare.

Activitatea tour operatorilor :
 comunicarea necesită îmbunătăț iri semnificative;
 metodele de lucru utilizate nu sunt foarte dinamice și creative.

În vederea promovării și dezvoltării turismului local, am pus laolaltă următoarele idei de promovare:
1. Organizarea campaniilor de promovare a județului Suceava în România si în străinătate .
2. Înființ area unui compartiment de turism î n cadrul primăriei .
3. Parte neriate de tip public – privat în vederea organiză rii unor evenimente locale c are vor fi
promovate pe plan național și international.

35
4. Editarea de mat eriale informative ( pliante, hărți turistice ) care vor conț ine detalii despre
obiectivele turistice loca le precum și afișarea de hărț i turistice pe panouri luminoase î n
locuri publice .
5. Includerea județului Suceava î n oferta de circuite turistice care cuprin de obiective din
nord–estul României precum și colaborarea cu alte instituții ale administraț iei publice
județ ene pentru definirea une i strategii unitare de promovare a turismului .
6. Organizarea anuală de evenimente culturale.
7. Organi zarea unor evenimente, conferințe, seminarii, stagii de pregă tire cu participare
international.
8. Participarea ală turi de partene rii din sectorul privat la târg uri internaț ionale de turism .
9. Amenajarea un ui centru de informare turistică la nivel local ( posibil in sediul Primariei) și
a unor centre de informare în unitățile de cazare, spaț ii publice .
10. Facilitarea accesului direct de p e pagina de internet a Primă riei pentru site –uri care sunt
destinate promovării locale și dezvoltă rii turismului .
11. Identificarea unor surse de finanț are europene pentru proiecte comune d e promovare a
valorilor locale ș i dezvoltare a turismului .
12. Acțiuni de e cologizare în zona monumentelor istorice și î n parcurile de pe teritoriul
județului .
13. Organizarea de evenimente în zona Cetății de Scaun a Sucevei și î n incinta Muzeului
Satului Bucovinean .
14. Sprijinirea ș i stimularea operatorilor de turism î n vederea pr omovă rii turismului local .

36
Conclu zii
Datorită condițiilor favorabile de care dispune, a frumuseții locurilor, purității aerului, apelor,
zonei montane, precum și a inestimabilului patrimoniu cultural și religios existent, județul Suceava deține
un potențial turistic ridicat.
Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradițiile populare, obiceiurile,
specificul gastronomiei bucovinean, tradițiile de sărbători și portul popular dau culoare locală pentru
atragerea turiștilor.
În concluzie, deși turismul din județul Sucea va a evoluat în ultima perioadă, potențialul zonei
nu este nici pe departe exploatat pe cât s -ar putea.
Atât promovarea în țară cât și în afara ei ar aduce un beneficiu major turismului din acestă
zonă.

37

Bibliografie
1. Aurelia Felicia Stăncioiu – Strategii de marketing în turism, Ed. Economică, București
2. Balaure Virgil (coord.) – Marketing, Ediția a III -a revăzută și adăugită. Editura Uranus, București, 2010
3. Balaure V., Cătoiu I., Veghes C. – Marketing Turistic, Editura Uranus, București, 2010.
4. " GHIDUL TURISTIC AL ROMANIEI " editat de PUBLIROM ADVERTISING, a VI – a editie
5. Institutul National de Statistica din Romania
6. Județul Suceava , Nicolae M. Popp, Ioan Iosep, Dragomir Paulencu, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, 1973
7. STRATEGIA DE TURISM A MUNICIPIULUI SUCEAVA
8. http://www.dronemaster.ro/
9. http://judetulsuceava.ro