SPECIALIZAREA : INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTA ȚIA [621355]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA : INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTA ȚIA
PUBLIC Ă ȘI AGROTURISM

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent: [anonimizat] :
Prof. dr. Ionel Mugurel JITEA

CLUJ -NAPOCA
2018

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
INGINERIE SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI
AGROTURISM

PROIECT DE DIPLOMĂ

EVIDENTIEREA LEGATURII DINTRE MEDIUL
ECONOMIC SI FINANCIAR -FISCAL DIN
ROMANIA IN PERIOADA 2007 -2016 SI
DEZOLVTAREA ANTREPRENORIATULUI

Absolvent: [anonimizat]:
Prof. Dr. Mugurel JITEA

CLUJ -NAPOCA
2018

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

CUPRINS

CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 1
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 3
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 4
Scopul si obiectivele cercetarii ………………………….. ………………………….. ………………. 4
Partea I. Stadiul actual al cunoașterii în domeniul strict al t emei abordate ………………… 2
Capitolul I – Finantele publice ………………………….. ………………………….. ………………….. 2
1.1 Functiile finantelor publice ………………………….. ………………………….. ………………. 2
1.1.1 Functia de repartitie ………………………….. ………………………….. ………………….. 2
1.1.2 Functia de control ………………………….. ………………………….. …………………….. 4
1.2 Rolul finantelor publice ………………………….. ………………………….. …………………… 5
1.3 Structura finantelor Romaniei ………………………….. ………………………….. …………… 5
1.3.1 Bugetele publice ………………………….. ………………………….. ………………………. 6
1.3.2 Principii bugeta re………………………….. ………………………….. ……………………… 8
Capitolul II – Sistemul cheltuielilor publice ………………………….. ………………………….. … 9
2.1 Continut ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 9
2.2 Clasificare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 10
2.3 Principalele categorii de cheltuieli publice ………………………….. ……………………. 11
2.3.1 Cheltuieli publice pentru actiuni social -cultur ale ………………………….. …… 12
2.3.1.1 Cheltuielile pentru invatamant ………………………….. ………………………… 12
2.3.1.2 Cheltuielile pentru sanatate ………………………….. ………………………….. … 13
2.3.1.3 Cheltuielile pentru cultura ………………………….. ………………………….. ….. 14
2.3.1.4 Cheltuielile pentru siguranta sociala ………………………….. ………………… 15
2.3.2 Cheltuiel ile publice pentru actiuni economice ………………………….. …………. 15
2.3.3 Asigurarile sociale ………………………….. ………………………….. ………………….. 16

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

2.3.4 Asigurarile sociale pentru sanatate ………………………….. ………………………… 17
Capitolul III – Sistemul veniturilor publice ………………………….. ………………………….. .. 18
3.1 Continut ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 18
3.2 Clasificar e ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 19
3.3 Principalele categorii de venituri publice ………………………….. ………………………. 20
3.3.1 Impozitele directe ………………………….. ………………………….. …………………… 20
3.3.1.1 Impozitele reale ………………………….. ………………………….. ………………… 20
3.3.1.2 Impozitele personale ………………………….. ………………………….. …………. 20
3.3.2 Impozitele indirecte ………………………….. ………………………….. ………………… 21
Partea a II -a. Materialul și metoda ………………………….. ………………………….. ……………. 23
Capitolul IV. Materialul cercetat ………………………….. ………………………….. ……………… 23
Capitol ul V. Metodele de cercetare utilizate ………………………….. ………………………….. . 23
Partea a III -a. rezultate si discutii ………………………….. ………………………….. …………….. 26
Capitolul VI. analiza situatiei economice a ro maniei in perioada 2007 -2016 …………… 26
evolutia Produsului Intern Brut ………………………….. ………………………….. ……………. 26
Evolutia veniturilor si cheltuielilor. Deficitul bugetar ………………………….. ………….. 29
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 34
4.1 Prezentarea generala a economiei …………………… Error! Bookmark not defined.
4.2.1. Crest erea economica ………………………….. …..Error! Bookmark not defined.
4.2.2 Investitiile ………………………….. …………………. Error! Bookmark not defined.
4.2.3 Finantele publice ………………………….. ……….. Error! Bookmark not defined.
4.2.4 Piata fortei de munca ………………………….. …..Error! Bookmark not defined.
4.2.4 Mediul de afaceri ………………………….. ……….. Error! Bookmark not defined.
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 27

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

REZUMAT

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

INTROD UCERE
SCOPUL SI OBIECTIVEL E CERCETARII
Scopul acestei lucrari presupune analiza principalelor venituri si cheltuieli ale
sistemului

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

PARTEA I. STADIUL AC TUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL STRICT
AL TEMEI ABORDATE
CAPITOLUL I – FINANTELE PUBLICE

Finanțele reprezintă știința constituirii și administrării mijloacelor bănești la dispoziția
unui agent economic pentru îndeplinirea obiectului să u de activitate, a funcțiilor și sarcinilor
sale. (Stroe 2004)
Componenta publica a finantelor are in vedere:
a. Obtinerea resurselor necesare statului si utilizarea lor conform nevoilor acestuia
b. Folosirea procesului de obtinere si utilizare ca un mijloc de influentare a activitatii
economico -sociale
1.1 FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE
Finantele publice indeplinesc doua functii principale: functia de repartitie si functia de
control.
Functiile finantelor publice sunt interdependente, i n sensul ca functia de repartitie
creeaza conditiile pentru realizarea functiei de control, si invers.
1.1.1 Functia de repartitie
Functia de repartitie cunoaste doua faze distincte, strans legate intre ele: constituirea
fondurilor si distribuirea acestor a.
A. Constituirea fondurilor
La constituirea fondurilor financiare participa intreaga masa de contribuabili, in randul
carora se regasesc: regii autonome si societat i comerciale cu capital de stat , societati comerc iale
cu capital privat sau mixt, organizati ile cooperatiste si a sociatiile cu caracter
lucrativ, institutiile publice si unitatile subordonate acestora, populatia, persoanele fizice si
juridice rezidente in strainatate.
Participarea acestora la constituirea fondurilor ia forme diferite: impozite, taxe,
contributii, amenzi, penalitati, varsaminte din veniturile sau profiturile institutiilor si regiilor
publice, redevente, dobanzi etc. Resursele provin din toate ramurile economiei si din toate

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

sectoarele sociale (public, privat, cooperatist, mixt, p opulatie). Izvorul acestora in constituie in
principal produsul intern brut (PIB) in cele mai mult cazuri, si intr -o masura mai mica,
transferurile din strainatate.
B. Distribuirea fondurilor
Cea de-a doua etapa a functiei de repartitie se realizeaza prin d istribuirea fondurilor de
resurse financiare publice de la stat catre beneficiari, persoanele fizice si juridice. Concret, are
loc stabilirea cheltuielilor publice pe destinatii: actiuni social -culturale (invatamant, cultura,
sanatate), protectie si asigur ari sociale, actiuni economice, aparare nationala, datorie publica
s.a.m.d.
Acest proces de distribuire este un act de decizie politica, intrucat de regula, cererea de
resurse financiare , ca expresie a nevoii sociale, depaseste cu mult oferta de resurse
financiare posibil de mobilizat, in functie de nivelul de dezvoltare al economiei. Practic,
nevoile sunt nelimitate si in continua crestere si diversificare, in timp ce resursele financiare au
un character limitat. Acest proces implica inventarierea, cuanti ficarea si ierarhizarea nevoilor
sociale, stabilirea de catre autoritatea publica a anumitor optiuni in functie de anumite criterii,
conform cu obiectivele fiecarei etape de dezvoltare.
Prin intermediul finantelor are loc si o redistribuire a resurselor fi nanciare pe plan
international , si anume:
a) primirea de imprumuturi externe, care, pe de o parte, completeaza resursele
financiare ale tarii, iar pe de alta parte, permite rambursarea ratelor scadente si plata dobanzilor
aferente;
b) acordarea de imprumuturi externe, presupunand plati din resursele financiare ale
tarii, generand incasari de rate scadente, inclusiv dobanzi ;
c) achitarea de cotizatii si contributii datorate organismelor internationale de catre stat
sau alte entitati de drept public si chiar organizatii internationale pe teritoriul tarilor membre
(ex. UE);
d) renuntarea la unele drepturi fiscale in conformitate cu unele conventii
internationale, incheiate intre state (ex. conven tii vamale );
e) primirea si acordarea de ajutoare externe ( ex. calamitat i naturale, razboaie,
revolutii).

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

1.1.2 Functia de control
Aceasta functie are loc concomitant cu functia de repartitie, avand insa o sfera de
manifestare mai mare, deoarece, pe langa constituirea si distribuirea fondurilor , aceasta vizeaza
si modul de utilizare al resurselor. Necesitatea functiei de control deriva din faptul ca, odata
constituite, resursele financiare publice apartin intregii societati. Functia de control are
character preventiv, care duce la impiedicare ir osirii acestor resurse ori impiedicarea efectuarii
de cheltuieli ilegale, inoportune sau ineficiente a banului public.
 Forme de control
Exista trei forme principale de control :
Control financiar preventiv – se exercita inainte de efectuarea propriu -zisa a
operatiunilor economice sau financiare; nicio cheltuiala nu se aproba si nu se efectueaza daca
nu a fost avizata conform legii;
Control operativ curent (concomitent) – se exercita in momentul realizarii obiectivelor,
in acelasi timp cu realizarea operati unilor ce necesita mijloace materiale sau banesti;
Control postoperativ (ulterior) – se efectueaza dupa ce actele economice sau financiare
au fost infaptuite; prezinta avantajul ca se poate realiza cu minutiozitate si fara sa disturbe
activitatea curenta;
 Institutii cu atributii de control
In Roma nia, controlul financiar -fiscal este realizat de institutii abilitate ca:
Curtea de conturi – organ suprem de control financiar si de jurisdictie in domeniul
financiar; functioneaza pe langa parlament insa isi ex ercita functiile in mod autonom;
Parlamentul – organ de control economico -financiar cu rol in dezbaterea, aprobarea,
executarea si incheierea bugetului public si votarea legislatiei financiare;
Presedentia – analizeaza legile adoptate in Parlament, avand posibilitatea de a le
retrimite pentru reexaminare, daca apreciaza ca unele prevederi nu sunt in interesul national;
Ministerul Finantelor – institutie specializata prin care Guvernul isi indeplineste
atributiile sale executive in domeniu; cuprinde atat or gane centrale precum Garda Financiara,
Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), Agentia Nationala pentru Achizitii
Publice (ANAP) cat si teritoriale prin directiile generale ale finantelor publice judetene.

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

1.2 ROLUL FINANTELOR PUBLICE
Interventia statului in economie, prin intermediul finantelor, indeplineste un rol activ.
Satisfacerea nevoilor membrilor societatii nu poate fi pusa doar pe seama bunurilor sau
serviciilor private, de aceea se recurge la serviciile prestate de diferite unitati publi ce
specializate. Utilitatile publice se folosesc in comun, de catre mai multe persoane in acelasi
timp, insa pot fi asigurate numai cu ajutorul autoritatilor publice . Aceste utilitati se
concretizeaza prin: actiuni cu caracter social (educatie, instuctie, sprijinirea celor incapabili sa
se intretina singuri, recreere, sport, actiuni culturale etc), actiuni cu continut economic
(investitii publice, infrastructura) si actiuni ce vizeaza mentinerea ordinii interne, apararea
nationala si dezvoltarea relatiilor internationale.
Asadar, rolul finantelor publice este corelat cu nevoile sociale ce trebuiesc a fi
satisfacute prin intermediul statului si cu modalitatile prin ca re se poate realiza acest lucru, in
scopul realizarii unei dezvoltari economice si sociale in tr-un cadru cat mai echilibrat.

1.3 STRUCTURA FINANTELOR ROMANIEI
Finantele Romaniei cuprind finantele publice, finantele unitatilor si ale organizatiilor
cooperatiste, finantele intreprinderilor mixte si private.
Din punct de vedere structural, se pot i dentifica urmatoarele componente: (Dragomir,
2005)
1. Finantele publice formate din:
1.1. Finantele generale ale statului
1.2. Finantele regiilor autonome si ale societatilor capital de stat
1.3. Finantele insitutiilor de stat
2. Finantele unitatilor si ale organizatiilor coop eratiste formate din :
2.1. Finantele cooperativelor mestesugaresti
2.2. Finantele cooperatiei de consum
2.3. Finantele asociatiilor agricole
3. Finantele intreprinderilor mixte, private si ale populatiei formate din:
3.1. Finantele intreprinderilor mixte

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

3.2. Finantele intreprinde rilor private, ale bancilor private, ale societatilor de asigurare
s.a.m.d.
3.3. Finantele populatiei
In continuare vom discuta doar despre sistemul finantelor publice, doar ele f acand
obiectul acestei lucrari.
Sistemul finanțelor publice – abordări (Văcărel, 2003):
1. sistem de relații economice – exprimă un transfer de resurse financiare produse
înanumite condiții
2. sistem de fonduri de resurse financiare – constituite pe diferite niveluri ale economiei
naționale;
3. sistem de planuri financiare – pentru fenomene ce se vor produce în economie sau
care vor influența activitatea economică, într-
o perioadă de timp determinate (ex.diversele categorii de bugete);
4. sistem de instituții – ce organizează, supravegehează, control ează relațile generate de
sistemul financiar public și privat.
1.3.1 Bug etele publice
Prin notiunea de buget se intelege acel document in care este prezentata previziunea pe
o anumita perioada de timp (an, semestru, trimestru, luna) atat a veniturilor cat si a
cheltuielilor unei tari, a unei unitati administrativ – teritoriale (comuna, oras, judet), a unui
agent economic (regie autonoma, societate comerciala) sau a unei familii.
Potrivit legii, bugetul este definit ca fiind documentul prin care sunt prevaz ute si
aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile, ori, dupa caz, doar cheltuielile, in functie de
sistemul de finantare al institutiilor publice
Asadar, prin buget sunt proiectate veniturile si cheltuielile pentru o anumita perioada
prestabilita, a cesta intocmindu -se intr -o etapa premergatoare acestei perioade, avand rolul si de
a pregati un anume comportament viitor pentru obtinerea veniturilor si efectuarea cheltuielilor.
Prin Legea nr. 500/2002 privind finantele publice s -au stabilit normele pri vind
formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul veniturilor financiare ale statului, ale
unitatilor teritoriale si ale institutiilor publice. Astfel, resursele financiare publice si cheltuielile
se constituie si se gestioneaza printr -un sistem un itar de bugete care este format din:

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

a. Bugetul de stat si bugetele locale – ocupa o parte importanta din PIB (30 -60%),
in scopul satisfacerii nevoilor sociale, asa cum au fost ele prevazute in programele de
guvernare. Veniturile la aceste bugete se realizeaz a prin prelevari de taxe, impozite,
penalizari, amenzi sau pe baze contractuale (chirii, arenzi, dividende, redevente,
venituri din vanzari de bunuri proprietate publica etc). Distribuirea veniturilor se face
prin alocatii bugetare, iar soldurile anuale nu se reporteaza.
b. Asigurarile sociale de stat – se realizeaza in scopul protectiei salariatilor ori altor
categorii sociale, in caz de somaj, deces, incapacitate de munca, maternitate,
indemnizatii , pensii. Fondurile se constituie din contributiile la asigur arile sociale si au
caracter obligatoriu.
c. Bugetele fondurilor speciale – se constituie in afara bugetului de stat, insa sunt
prevazute ca anexe la legea bugetara anuala. Se intocmesc in vederea finantarii unor
obiective din diverse domenii de activitate cu prioritate natioanala.
d. Bugetul trezoreriei statului – document in care sunt inscrise veniturile si
cheltuielile trezoreriei privind activitatea desfasurata, in scopul indeplinirii atributiilor
sale.
e. Bugetul institutiilor publice autonome – institutiile pu blice autonome sunt acele
institutii care se finanteaza integral din venituri proprii si nu se afla in subordinea altei
institutii. Veniturile se realizeaza din incasarea taxelor pentru serviciile prestate. O
exceptie ar fi Casa Nationala de Asigurari Soci ale de Sanatate, care se finanteaza din
bugetul Fondului Unic de Asigurari Sociale de Sanatate
f. Buget ele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor special – cuprind veniturile si
cheltuielile institutiilor ce primesc subventii de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor
sociale si bugetul fondurilor special in completarea fondurilor propii. Aceste institutii
se subordoneaza institutiilor publice autonome
g. Buget ele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii – documente
in care sunt prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile acelor institutii publice,
subordonate unor institutii publice autonome, care se autofinanteaza pe baza veniturilor
din chir ii, organizarea de evenimente culturale, sportive etc.
h. Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat
– document în care sunt prevăzute și aprobate veniturile și cheltuielile fondurilor
externe contractate sau garantate de stat și a căror rambursare, dobânzi și alte costuri se
asigură din fonduri publice.

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

i. Bugetul fondurilor externe nerambursabile – document în care sunt prevăzute și
aprobate veniturile și cheltuielile fondurilor externe care nu sunt rambursate
1.3.2 Prin cipii bugetare
Principiile bugetare reprezinta norme orientative, precizate in Legea Finantelor Publice
(500/2002), cu scopul de a preciza conditiile in care se face elaborarea si executia bugetului
public. Legea precizeaza urmatoarele principii :
 Principiu l universalitatii – Presupune includerea veniturilor si cheltuielilor in
buget in sume totale, brute, fara omisiuni sau compensari reciproce. Acest fapt
permite cunoasterea cu exactitate a volumului total al veniturilor si cheltuielilor,
corelarea intre an umite categorii de venituri si cheltuieli aflate in stransa
legatura si faciliteaza controlul financiar.
 Principiul publicitatii – Acest principiu face referire la transparenta si
mentionea za ca proiectele de buget vor putea fi dezbatute public, cu prileju l
aprobarii acestora, iar bugetele odata adoptate vor fi publicate in Monitorul
Oficial si puse la dispozitia mijloacelor de informare in masa (presa).
 Principiul unitatii – Presupune inscrierea tuturor veniturilor si cheltuielilor intr –
un singur document (buget), pentru a se asigura utilizarea eficienta si
monitorizarea fondurilor publice.
 Principiul anualitatii – Veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate pe o
perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar. Toate operatiunile de
incasari si plati efectuate pe parcursul unui an vor corespunde exercitiului
bugetar respective.
 Principiul specializarii bugetare – Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și
se aprobă în buget pe surse de proveniență și, respectiv, pe categorii de
cheltuieli, in functie de destinatia lor si de continutul economic.
 Principiul unitatii monetare – Toate operațiunile bugetare se ex primă în monedă
națională.
Veniturile și cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel național, alcătuiesc
veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile bugetare totale care, după consolidare, prin
eliminarea transferurilor dintre bugete, vor ev idenția dimensiunile efortului financiar public pe
anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, după caz. (art 3, alin (1) din legea
500/2002)

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

CAPITOLUL II – SISTEMUL CHELTUIELIL OR PUBLICE
Conceptul de cheltuieli publice este legat de a doua faza a functiei de repartitie a
finantelor publice, si anume repartizarea resurselor financiare pe diferite destinatii. Ele se
refera la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul institutiilor publice (aparat de stat,
institutii socio -culturale. cerc etare etc.) acoperite fie de la buget, fie din fondurile
extrabugetare ori din fondurile proprii ale institutiilor, pentru indeplinirea obiectivelor sale.
Ca si definitie, cheltuielile publice sunt un concept financiar al cărui conținut îl
reprezintă exprimarea în formă bănească a relațiilor economico -sociale apărute între stat (pe de
o parte) și persoane fizice și juridice (pe de altă parte) cu ocazia folos irii resurselor financiare
ale statului și în scopul exercitării funcțiilor și atribuțiilor acestuia. (Stroe, 2005)
2.1 CONTINUT
Cheltuielile publice cuprind:
1. Cheltuieli efectuate de administratia centrala de stat din fonduri bugetare si
extrabugetare
2. Chel tuieli ale colectivitatilor locale (ale unitatilor administrative -teritoriale)
3. Cheltuieli finantate din fondul asigurarilor sociale de stat
4. Cheltuielile organismelor international finantate din resurse publice prelevate de
la membri acestora
Cheltuielile p ublice si cele bugetare reprezinta notiuni diferite, cele din urma fiind
cuprinse in cheltuielile publice.
Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate in sectorul public de
catre institutiile publice si cuprind:
1. Cheltuielile buget are, acoperite din resurse financiare publice constituite in
bugetul administratiei centrale, bugetul asigurarilor sociale de stat si in bugetul
administratilor teritorial administrative
2. Cheltuielile extrabugetare, acoperite din resurse financiare publice constituite in
afara bugetului de stat
3. Cheltuielile acoperite din fonduri cu destinatie speciala

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

2.2 CLASIFICARE
Cunoasterea structurii cheltuielilor publice reflecta modul in care sunt orientate
resursele banesti ale statului spre realizarea de anumite o biective. Exista 5 tipuri de clasificari:
1. Administrativa – are la baza criteriul institutiilor prin care se realizeaza
cheltuielile publice: ministere, unitati administrative -teritoriale, departamente,
institutii publice autonome etc; utila in indentificar ea beneficiarilor insa nu
permite analiza in timp a acestor cheltuieli;

2. Economica – imparte cheltuielile in doua grupe , care la randul lor se impart in
doua subgrupe :
2.1 Cheltuieli curente, care reprezinta cea mai mare parte a cheltuielilor publice;
asigura functionarea si intretinerea institutiilor publice , reprezentand un consum
definitiv de PIB, fiind necesare reinnoirea lor anuala;
2.1 Cheltuieli de capital , care au un character de investitii, pentru achizitionarea de
bunuri de folosinta indelungata destinat e atat sferei materiale cat si nemateriale
(scoli, spitale); acestea dezvolta patrimoniul public (PIB)
2.2 Cheltuieli privind serviciile publice sau administrative, necesare pentru buna
functionare a institutiilor publice ori pentru achizitionarea de echipamen te de
birou , mobilier, aparatura etc
2.2 Cheltuielile de transfer (redistribuire) care pot lua forma economica (subventii
acordate agentilor economici) sau sociala (burse, pensii, ajutoare)

3. Financiara , care grupeaza cheltuielile in functie de doua criterii:
a) Dupa momentul si modul in care afecteaza cheltuielile financiare:
 Cheltuielile definitive (de investitii sau de functionare)
 Cheltuielile temporare (operatiuni de trezorerie)
 Cheltuielile virtuale , pe care statul se angajeaza sa le faca in conditii special
b) Dupa forma de manifestare:
 Cheltuieli cu sau fara contraprestatie, cele fara contraprestatie avand caracter de
subventie sau finantare (alocatii, indemnizarii)
 Cheltuieli definitive, care nu implica restituirea sumelor banesti alocate de stat
 Cheltuieli pr ovizorii – imprumuturi, avansuri

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

 Cheltuieli special, privind finantarea unui anumit sector economic sau social
 Cheltuieli globale care influenteaza echilibrul general economic

4. In functie de rolul lor in procesul reproductiei sociale :
 Cheltuieli reale (ne gative) care prezinta un consum definitiv de PIB, fiind
reprezentate de toate cheltuielile cu intretinerea aparatului de stat, plata dobanzilor,
comisioanelor, intretinerea si dotarea armatei etc;
 Cheltuieli economice (pozitive) care reprezinta o avansare de PIB si sunt
reprezentate de toate investitiile efectuate de catre stat

5. Clasificari folosite de Organ izatia Natiunilor Unite, care se impart in doua
grupe:
a) Clasificarea functionala, care cuprinde:
 Servicii publice generale
 Aparare, educatie, sanatate
 Asigurari sociale si actiuni sociale
 Locuinte si servicii comunale
 Servicii economice
 Alte scopuri
b) Clasificare economica, care cuprinde:
 Cheltuieli ce reprezinta consum final
 Dobanzi aferente datoriei publice
 Subventii si alte transferuri curente
 Formarea b ruta de capital
Incepand cu anul 1991, clasificarea cheltuielilor publice din Romania se alinieaaza la
criteriile folosite de O.N.U.
2.3 PRINCIPALELE CAT EGORII DE CHELTUIELI PUBLICE
Principalele categorii de cheltuieli publice include cheltuieli privind: a ctiunile social –
culturale, asigurarile sociale si de sanatate, actiunile economice si servicii publice.

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

2.3.1 Cheltuieli publice pentru actiuni social -culturale
Indeplinesc un important rol atat economic si social deoarece prin aceste cheltuieli se
asigura educa tia si instruirea copiilor si tinerilor, ridicarea calificarii profesionale. asistenta
medicala, influenta asupra evolutiei demografice, un sistem de protective sociala adecvat etc.
Aceste cheltuieli sunt indreptate spre realizarea de servicii in mod gratu it, cu plata redusa sau
sub forma de alocatii bugetare , pensii , indemnizatii si ajutoare .
Sursele de finantare pentru aceste cheltuieli pot fi publice sau private, interne sau
externe, dupa cum urmeaza:
 Fondurile bugetare (include bugetul administratiei c entral si bugetele locale)
 Fondurile cu destinatie speciala (ajutor de somaj)
 Fonduri proprii ale intreprinderilor publice (pregatirea salariatiilor, protectia
muncii)
 Venituri realizate de institutii social -culturale
 Veniturile populatiei (taxe, impozite, contributii)
 Fondurile organizatiilor fara scop lucrative (fundatii, asociatii, biserici)
 Ajutor financiar extern
Structura cheltuielilor publice pentru actiuni social -culturale in Romania vizeaza
urmatoarele destinatii:
 Invatamant
 Sanatate
 Cultura si a rta
 Asistenta sociala
 Alocatii si alte ajutoare pentru copii
 Pensile si alte ajutoare pentru invalizi, orfani, vaduve de razvoi, militar etc.
 Alte cheltuieli social -culturale
2.3.1.1 Cheltuielile pentru invatamant
Dezvoltarea și modernizarea învățământului au condus la creșterea resurselor alocate
acestuia în toate țările atât dezvoltate cât și în curs de dezvoltare. Creșterea cheltuielilor
publice pentru învățământ este datorată acțiunii conjugate a mai multor fact ori: (Macarie,
Bugete si finante publice)

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

 Factori demografici, în sensul cresterii populației, care a antrenat în mod firesc
sporirea populației școlare. Aceasta a atras după sine un necesar sporit de cadre
didactice.
 Factori economici, referitori la dezv oltarea economica si modernizarea pe baza
cercetarilor stiintifice. Necesitățile modernizării învățământului, sporirea
mijloacelor tehnice a aparaturii necesare desfășurării procesului instructiv precum și
creșterea prețurilor și tarifelor acționează tot î n sensul creșterii cheltuielilor pentru
învățământ.
 Factori sociali și politici: politica școlară, principiile avute în vedere de guverne în
stabilirea acestei politici, nivelul învățământului obligatoriu și resursele, facilitățile
și ajutoarele îndreptat e către instituțiile de învățământ sau direct către elevi, studenți
sau familiile acestora

Principalele surse de finantare pentru invatamant sunt:
 Bugetul statului (3% din PIB )
 Populatia, prin intermediul taxelor scolare
 Intreprinderile , care efectueaza cheltuieli atunci cand organizeaza cursuri de
pregatire profesionala, calificare sau prin acordarea de burse
 Sponsorizari, donatii, alte forme de spijin de la firme, fundatii ori societati de
binefacere
 Ajutorul extern
2.3.1.2 Cheltuielile pentru sanatate
Cheltuielile publice pentru sănătate sunt destinate întreținerii și funcționării instituțiilor
sanitare precum și finanțării unor acțiuni de prevenire a îmbolnăvirilor, de evitare a
accidentelor și de educație sanitară.
Cheltuielile pentru sanatate au o te ndinta de crestere in principal datorita factorilor:
 Demografici
 Sociali (nivel de trai, instruire, preocuparea mai intensa asupra mentinerii sanatatii)
 Cresterea preocuparii privind prevenirea
 Cresterea costurilor datorita avansului tehnologic

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

Sistemul de sanatate se imparte in sectorul public (majoritar) si sectorul privat.
Resursele financiare in cazul sectorului privat se obtin exclusiv din taxele percepute de catre
prestatorii serviciilor, ori din donatii si subventii.
Resursele financiare pentru ocrot irea sănătății servesc atât pentru realizarea de investiții
cât și mai ales pentru întreținerea curentă și funcționarea normală a instituțiilor sanitare.
Resursele financiare in sectorul public provin din: fondurile alocate din buget, cotizatii (de la
persoanele fizice si juridice), resursele populatiei (in special cei neasigurati, care suporta
costurile medicale integral) si ajutoare international (ex Crucea Rosie).
Finantarea sanatatii imbraca mai multe forme (sisteme) dintre care cele mai importante
sunt:
Sistemul german (Bismark) – folosit in mai multe state UE, se bazeaza pe cotizatii
obligatorii suportate in cote egale atat de angajati cat si de angajatori, acestea fiind gestionate
de catre case de asigurari; pacientii nu platesc pentru consultatii sau tratamente deoarece casele
de asigurari au contracte cu prestatorii de servicii si ele suporta aceste cheltuieli; finantarea in
cadrul acestui sistem este in proportie de 25% publica (bugetara) respective 75% din cotizatii.
Sistemul englez – se ofera ingr ijiri medicale gratuite pentru toti indivizii; finantarea se
face din impozite iar gestiunea banilor cade in sarcina Ministerului Sanatatii
Sistemul American – se bazeaza in principal pe asigurarile private de sanatate; statul
finanteaza asistenta medicala doar persoanelor varstnice (peste 65 ani) ori persoanelor sub
pragul saraciei;
In Romania, sistemul de sanatate a intrat, incepand cu anul 1998, intr -un process de
reforma, prin instituirea asigurarilor sociale de sanatate (sistem asemanator celui german) .
Sistemul se bazeaza pe plata cotizatiilor (mai nou, doar ale salariatiilor) find administrate de
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS)
2.3.1.3 Cheltuielile pentru cultura
Aceste cheltuieli au in vedere organizarea, functionarea si intretinerea i nstituti ilor
culturale legate de orice arata (biblioteci, teatre, muzee, filarmonici, patrimoniu cultural etc)
dar si de presa, edituri, case de film.
Activitățile acestor instituții se concretizează în bunuri materiale cum ar fi: cărțile,
filmele, picturi le, sculpturile sau în servicii culturale, spirituale, artistice și sportive cum ar fi:

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

concerte, spectacole de teatru, operă, concursuri sportive, etc Realizarea serviciilor se face în
mod gratuit sau cu plată de taxe, tarife sau prețuri care nu acoperă î ntotdeauna valoarea de
piață a serviciului respectiv. De aceea, aceste instituții pot să nu realizeze deloc venituri sau să
încaseze venituri modice care nu acoperă costurile, aceste instituții având nevoie de subvenții
de la bugetul statului
Principalele surse de venituri sunt fondurile bugetare, veniturile din incasari, donatii si
sponsorizari.
2.3.1.4 Cheltuielile pentru siguranta sociala
Aceste cheltuieli sunt pentru acordarea de ajutoare, alocații, pensii, indemnizații unor
persoane salariate sau nesa lariate (bătrâni, invalizi, handicapați, șomeri, femeile, copiii și
tinerii).
Sursele de finantare pot fi :
 Contribu tiile salariatilor
 Subventii din fonduri bugetare (in special pentru asistenta sociala)
 Donatii, contributii voluntare
 Resurse externe
Actiunile pe linia securitatii sociale pot fi de doua feluri:
a. Ajutoare, indemnizatii, compensatii si alte forme in bani;
b. Ajutoare in natura, de tipul unor prestatii de servicii sociale (pentru batrani,
handicapati ori alte persoane in nevoie)
2.3.2 Cheltuielil e publice pentru actiuni economice
Cheltuielile pentru activități economice sunt destinate finanțării regiilor autonome sau
societăților comerciale cu capital de stat, privat sau mixt sau vizează acțiuni și obiective
importante pentru țară. Aceste cheltuieli sunt îndreptate către sectorul p ublic, către
intreprinderile cu capital majoritar de stat având ca obiect de activitate producția de bunuri sau
prestarea de servicii, în care statul dispune de puterea de decizie.
Imbraca 2 forme:
a. Ajutoare financiare directe:
1. subvențiile
2. investițiile

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

3. împrumuturile cu dobânda subvenționată
4. ajutoare financiare pentru difuzarea de informații, studii de
marketing și organizare de expoziții
5. avansuri rambursabile
b. Ajutoare financiare indirecte:
1. avantajele fiscale
2. împrumuturile garantate de stat.
Sursa de fin anțare a tuturor acestor cheltuieli o reprezintă bugetul de stat.
2.3.3 Asigurarile sociale
Asigurările sociale reprezinta un sprijin acordat cetățenilor activi, pensionarilor și
membrilor lor de familie care constă în acordarea de către stat sau de către anumite organizații
de indemnizații, ajutoare, pensii, trimiteri la odihnă, la tratament balnear și alte gratuități în
perioada în care se găsesc temporar sau definitiv în incapacitate de muncă sau în alte cazuri
când ajutorarea este necesară
Sistemul publ ic național de asigurări sociale este organizat pe baza următoarelor
principii:
1. Unicitatea (sistem public național de asig urări sociale garantat de stat)
2. Obligativitatea – conform căr eia persoanele fizice care desfășoară activități
aducătoare de venituri și îndeplinesc condițiile prevăzute de lege
3. Garantarea de către stat a dreptului de asigurări sociale
4. Cetățenii sunt ocrotiți în toate cazurile și pentru toată perioada de pierdere a
capacității de muncă iar mamele se bucură de ocrotire socială în caz de sarcină,
lehuzie, pentru creșterea și îngrijirea copiilor, când au copii mici bolnavi.
5. Contributivitatea
6. Egalitatea – persoanele asigurate beneficiază de aceleași drepturi și au aceleași
obligații dacă îndeplinesc acel eași condiții prevăzute de lege
7. Pensiile pentru asigurări sociale sunt scutite de orice impozite și taxe.
8. Imprescriptibilitatea (neprescrierea) dreptului la pensie și la indemnizațiile de
asigurări sociale.
9. Pensiile și indemnizațiile de asigurări sociale nu pot fi cedate nici total nici parțial.
10. Autonomie și descentralizare potrivit căruia asigurările sociale se înfăptuiesc de
către asigurați prin Casa Națională de Asigurări Sociale.

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

Sursa de constituirea a fondului de asigurari sociale este contributia pentru asigurari
sociale de stat ( CAS), ce cade in totalitate in sarcina angajatului (incepand cu 2018) in procent
de:
 25% – pentru conditii normale de munca
 29% – pentru conditii deosebice de munca
 33% – pentru conditii speciale de munca
2.3.4 Asigurarile sociale pentru sanatate
Acest sis tem are caracter obligatoriu si functioneaza descentralizat, pe baza principiului
solidarității sociale și a dreptului alegerii libere de către asigurat a medicului, a unității medico –
sanitare și a casei de asigurări pentru sănătate. In paralel, se pot pra ctica si alte forme de
asigurari facultative.
Asigurările sociale de sănătate sunt organizate și funcționează în România pe baza
următoarelor principii:
 Cuprinderea obligatorie a tuturor cetățenilor în cadrul sistemului medico -sanitar de
protecție socială .
 Solidaritatea între toate categoriile sociale ceea ce înseamnă că contribuțiile fiecărei
persoane nu se bazează pe riscul individual ci pe posibilitatea de plată a unei
contribuții procentuale bazate pe venitul din salariu sau din alte surse.
 Prestarea în favoarea asiguraților a unui pachet definit de servicii medicosanitare.
Aceste servicii se furnizează pe bază de contract.
 Finanțarea autonomă și echilibrul financiar. Asigurările de sănătate își constituie
fondurile din contribuții în părți egale ale persoanelor fizice și juridice și din
subvenții ale statului.
 Conducerea autonomă a asigurărilor sociale pentru sănătate conform căreia aceste
asigurări au organe proprii de conducere care cuprind reprezentanți ai asigurărilor și
ai persoanelor juridice.
Sursa de constituire a fondului de asigurari sociale de sanatate o reprezinta contributia
pentru asigurarile sociale de sanatate (CNASS) in procent de 10%, imputata doar angajatului.
Sunt cuprinse în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata co ntribuției
următorii:

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

 copii și tinerii până la vârsta de 26 ani dacă sunt elevi sau studenți și dacă nu
realizează venituri din muncă;
 persoanele cu handicap care nu realizează venituri sau se află în grija familiei;
 soția, soțul, părinții și bunicii fă ră venituri proprii aflați în întreținerea unei
persoane asigurate;
 persoanele care au fost persecutate din motive politice, cei deportați în străinătate și
foștii prizonieri
CAPITOLUL III – SISTEMUL VENITURILOR PUBLICE
3.1 CONTINUT
Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor bănești necesare obiectivelor
economice și sociale într -un interval de timp determinat . Acestea includ:
 resursele administrației de stat centrale și locale,
 resursele asigurărilor sociale de stat
 resursele instituțiilor publice cu caracter autonom.
Cererea de resurse financiare publice este determinată de nivelul și evoluția
cheltuielilor publice. Posibilitatea acoperirii cererii de resurse este influențată de următorii
factori:
a. factorii economici, concretizati in mari mea Produsului Intern Brut si dinamica sa
b. factorii monetari, (dobândă, credit, masa monetară) care își transmit influența prin
preț.
c. factori sociali, care presupun redistribuirea resurselor pentru nevoile de educație,
protecție și asigurări sociale, sănăt ate, etc.
d. factori demografici care pot influența numărul populației active și deci a
contribuabililor.
e. factori politici și militari (măsuri de politică economică, fiscalitate, contribuții la
asigurările sociale)
f. factori financiari care sintetizează influ ența celorlalți factori prin dimensiunea
cheltuielilor publice.

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

Volumul resurselor financiare ale unei societăți depinde de mărimea PIB -ului precum și
de posibilitatea apelării la resurse financiare externe de natura îm prumuturilor sau a
ajutoarelor.
3.2 CLASIFICARE
A. Din punct de vedere economic :
 Prelevari cu caracter obligatoriu – impozite, taxe, accize etc; constituie cea mai
mare parte a veniturilor publice iar cresterea acestor resurse se face fie prin
modificarea nivelului cotelor de taxe si impozite f ie prin introducerea altora;
 Resursele de trezorerie – constau in imprumuturi pe termen scurt (mai mic de 1
an) și se folosesc pentru acoperirea temporară a deficitului curent al bugetului
de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru acoperirea golurilor de
casă înregist rate la bugetele locale;
 Resursele financiare din imprumuturi publice (termen mediu si lung)
 Emisiunea baneasca fara acoperire , mai concret, emisiunea de semne monetare
(bani -bancnote, monede) care poate avea un efect inflationist si cauza un
dezechilibru financiar; un nivel ridicat al inflatiei antreneaza o crestere a
resurselor fiscale;
B. Din punct de vedere al structurii organizatorice a statului :
a. În state de tip federal :
 resursele bugetului federal
 resursele bugetelor statelor, regiunilor sau provincii lor membre ale federației
 resurse ale bugetelor locale.
b. In stare de tip unitar (ex Romania) :
 resurs e publice ale bugetului central
 resurse ale bugetelor locale
C. Din punct de vedere al ritmicitatii incasarilor :
 Venituri ordinare sau curente , care sunt obt inute in mod obisnuit (ex venituri
fiscal, contributii)
 Venituri extraordinare , la care statul recurge in situatii exceptionale (ex
imprumuturile de stat, ajutoare, valorificarea bunurilor statului peste granite etc)
D. Din punct de vedere al provenientei :

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

 Resurse externe, provenite din imprumuturile de stat externe, transferuri,
ajutoare nerambursabile
 Resurse interne, provenite din economia nationala
3.3 PRINCIPALELE CAT EGORII DE VENITURI P UBLICE
3.3.1 Impozitele directe
Se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice sau juridice în funcție de averea
acestora sau de venituri, pe baza cotelor de impozit prevăzute de lege. Se impart in doua
categorii: impozitele reale (obiective) si impozitele personale (obiective).
3.3.1.1 Impozitele reale
Se stabilesc i n legatura cu anumite obiecte material. În cazul acestora, la impunere nu
se ia în considerare venitul real al obiectelor impozabile, ci produsul brut sau prezumat ceea ce
îi dezavantajează pe micii producători și îi avantajează pe cei mari care au condiți i pentru a
realiza venituri mai mari decât cele prognozate sau medii. Acestesa sunt:
 Impozitul funciar (pe pamant)
 Impozitul pe cladiri
 Impozitul pe activitati industriale, comerciale si profesii libere;
 Impozitul pe capitalul mobiliar sau banesc.
3.3.1.2 Impozitele personale
Se aseaza asupra veniturilor sau averii, avandu -se in vedere si situatia personala a
subiectului impozitulu i. Se impart in:
A. Impozitele pe venit:
 Impozitul pe venitul persoanelor fizice, care pot fi: venituri din salarii, activitati
independente, cedarea folosintei bunurilor, investitii, pensii, activitati agricole ,
premii si jocuri de noroc; cota de impozitare este de 10%
 Impozitul pe venitul persoanelor juridice , in fuctie de sistemul de organizare al
acestora: microintreprinderile apl icand cote de 1% (pentru doi sau mai multi
angajati), 2% (un angajat) si 3% (nici un angajat) asupra veniturilor iar
intreprinderile ce nu indeplindesc conditiile privind microintreprinderile
(realizeaza venituri de peste 500.000 euro sau ponderea venituri lor din
consultant depaseste 20%) vor aplica cota de 16% asupra profitului brut;

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

B. Impozitele pe avere:
 Impozitele asupra averii propriu -zise – impozite stabilite asupra averii dar
platite din venitul obtinut de pe urma averii; de regula se stabilesc asupra
bunurilor imobiliare (cladiri si terenuri) ori asupra activului net (intregii averi
mobile si immobile)
 Impozitele pe circulatia averii , in legătură cu trecerea dreptului de proprietate
asupra unor bunuri mobile și imobile de la o persoană la alta (vanzare –
cumparare, succesiune, donatie)
 Impozitul asupra cresterii averii, obiectul impunerii fiind sporul de valoare pe
care l -au inregistrat anumite bunuri (imobiliare, ori averea pe timp de razboi)
3.3.2 Impozitele indirecte
Impozitele indirecte se percep cu ocazia vanzarii unor bunuri si al prestarii unor
servicii, fiind varsate la bugetul public de catre producatori, comercianti sau prestat ori de
servicii si suportate de catre consumatorii bunurilor si serviciilor impozabile , de unde capata si
denumirea de impozite pe consum. Acestea se grupeaza in:
A. Taxe de consum
 Taxe de consum pe produs, denumite si accize, care sunt asezate unor bunuri de
larg consum (alcool, tigari, carburanti); acestea se calculeaza fie in suma fixa pe
unitate de masura (ex benzina) fie pe baza unor cote procentuale;
 Taxe generale pe vanzari, asezate pe cifra de afaceri, cum ar fi Taxa pe Valoare
Adaugata (care se calc uleaza asupra cifrei de afaceri nete, adica asupra
diferentei dintre pretul de vanzare si costul total al produsului)

B. Taxe vamale
Subiectul acestor impozite este agentul economic care efectueaza operatiuni de comert
exterior, ale caror obiect este valoare a in vama. Acest texe pot fi de import, export sau de
tranzit. Dupa forma lor de exprimare, taxele vamale pot fi:
 Ad valorem – se exprimă ca procent din valoarea mărfii importate;
 Specifice – se exprimă ca sumă fixă pe unitatea fizică de marfă importată;
 Compuse – se exprimă ca o combinație a primelor două.

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

C. Taxe generale
Reprezintă plăți făcute de persoane fizice sau juridice pentru serviciile făcute de
instituțiile publice.Au caracter obligatoriu, titlu nerambursabil și presupun urmărirea în caz de
neplată. Diferența față de impozite este că taxele presupun contraprestație din partea statului.
Acestea pot fi:
 Judecătorești , încasate de instanțe pentru acțiunile introduse spre judecare;
 Notariale , plătite pentru eliberarea, legalizarea, autentificarea d e acte;
 Consulare , încasate de consulate pentru acordarea de;
 De administrație ,încasate de organele administrației de stat pentru eliberare de
autorizații, permise, legitimații, etc.
 Taxe de timbre, încasate prin aplicarea de timbre fiscale
 Taxe de în registrare , percepute la vânzări , inregistrari si dizolvari de firme etc

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

PARTEA A II -A. MATERIALUL ȘI MET ODA
CAPITOLUL IV. MATERI ALUL CERCETAT

Economia României este o economie de piață, conform Constituției din 1991. Conform
acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerțului și protecția concurenței loiale . În
economia României acționează așadar legea cererii și a ofertei . La baza acesteia se
află proprietatea privată care trebuie protejată și garantată .
Puterea economică a României este concentrată în primul rând pe producerea
de bunuri de către întreprinderile mici și mijlocii în industrii precum cea a mașinilor de
precizie, vehiculelor cu motor, industria chimică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice și a
îmbrăcămintei .
Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încă lțăminte, industria
metalurgică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a
materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță
mai scăzută reprezintă industriile farmaceutică , a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice.
În prezent, industria constructoare de mașini este foarte largă și este orientată înspre piață.
Industria ro mânească de IT cunoaște o creștere anuală constantă .
CAPITOLUL V. METODEL E DE CERCETARE UTILI ZATE

In vederea realizarii acestei lucrari si pentru obtinerea rezulta telor, s-au utilizat mai
multe metode de cercetare:
 Studiul bibliografic
 Analiza documentelor
 Comparatia
Studiul bibliograf ic reprezinta activitatea de selectare a surselor de informare, utilizând
instrumente bibliografice: cataloage electronice și tradiți onale, bibliografii, baze de date,
siteuri etc. dintr -un anumit domeniu.
Documentarea bibliografica este o componenta mai larga a procesului cuprinzator de
documentare stiintifica. Ea are o mare importanta in cercetarea stiintifica, deoarece ne da

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

posibil itatea ca, prin intermediul literaturii de specialitate, tiparite si netiparite, sa cunoastem
ipotezele altor persoane care au studiat acelasi fenomen sau obiect de studio, folosite pentru
explicarea fenomenelor economice, metodele de analiza si calcul, co ncluziile si teoriile lor
stiintifice etc.
Scopul documentarii este de a crea imaginea cat mai veridica a realitatii, starii sau
nivelului unui proces, unui fenomen sau unui domeniu la un moment dat, considerand o
anumita perioada de timp.
Analiza reprezi nta o metodă generală de cercetare a realității, bazată pe descompunerea
unui întreg (obiect sau proces) în elementele lui componente și studierea fiecăruia în parte.
(Balinschi, 2015).
Analiza documentelor este o metoda ce se refera la analiza cantitati va a documentelor
ori a datelor colectate de alte persoane. Analiza de continut este proprie documentelor ce
contin informatie complexa : mass -media, literatura, statistici oficiale, rapoarte, legi si decrete
etc. In analiza documentelor intra trei etape:
 Gasirea documentelor , prin identificarea surselor ori locatiilor in care acestea se
afla;
 Evaluarea documentelor, in care se evalueaza masura in care documentele gasite
sunt utile cercetarii si ofera informatii necesare realizarii analizei;
 Verificarea docum entelor, care presupune o evaluare a modului in care au fost
produse acele documente, pentru a fi sigur ca documentele respective reflecta
realitatea;
 Selectarea documentelor, in cazul (fericit) in care exista prea multe documente
si se face o selectie a a cestora;
Comparația este una dintre cele mai vechi si frecvente metode de cercetare științifică.
Comparația ne permite să stabilim asemănările și deosebirile dintre obiectele și fenomenele din
realitate, să identificam părțile lor comune și distinctive.
Pentru ca c omparația să fie eficientă, trebuie să se țină cont de următoarele două cerințe
de bază:
1. se compară numai fenomene le ,care, în mod obiectiv , au particularități comune;
2. se compară numai indicii cei mai importanți și mai esențiali ai obiectelor sau
fenomene lor.

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

Principalele scopuri ale comparatiei sunt:
 Furnizarea unui context mai larg – o informatie este mai relevanta in momentul
incadrarii unui context mai larg
 Identificarea unor modele (patternuri) generale – se incearca identificarea unor
elemente comune in cazuril e studiate , in cazul in care aceste elemente variaza in
mod similar;
 Testarea teoriei – in momentul avansarii unei teorii, se poate verifica sau deduce
daca ea se aplica tuturor cazurilor urmand a fi studiate;. in cazul in care se
gaseste un caz in care teoria nu se aplica, s -a realizat „falsificarea” teoriei;
 Realizarea de predictii – pe baza cunostintelor adunate in diferite cazuri se pot
face predictii cu privire la alte cazuri asemanatoare;
In cazul cercetarilor comparative, se pot utiliza tr ei strategii:
1. Cercetari calitative , pentru studierea asemanarilor, in care se studiaza un numar mic
de cazuri, in profunzime si pe un numar mare de dimensiuni, pentru a putea intocmi
un profil al acestora;
2. Cercetari comparative propriu -zise, in care se studiaza un numar moderat de cazuri,
studiind patternurile de asemanari si diferente pentru a intelege mecanismele care
opereaza;
3. Cercetari cantitative, in care se studiaza multe cazuri, pentru a incerca gasirea de
asemanari intre un numar mic de varia bile ;

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

PARTEA A II I-A. REZULTATE SI DISCUTI I
CAPITOLUL VI. ANALIZA SITUATIEI ECONOMICE A ROMANIEI IN
PERIOADA 2007 -2016

6.1 EVOLUTIA PRODUSUL UI INTERN BRUT
România a beneficiat de o creștere economică semnificativă pri n aderarea la UE în anul
2007. A ceasta a promovat comerțul inte rnațional cu ceilalți membri ai U niunii , fiind de numita
“tigrul economic al Europei” datorita cresterilor vertiginoase ale economie i.
Imediat dupa aderare, P IB-ul a inregistrat o crestere majora , mai mult decat dubla fata
de media UE 28, pe fondul sporirii comertului exterior, urmand ca in anul 2008 Romania sa
inreg istrez e cea mai mare crestere economica de la revolutie incoace, in t imp ce Uniunea isi
incepea regresul economic, odata cu inceperea crizei financiare, acest lucru observandu -se prin
incetinirea ratei de crestere a PIB .

Figura 6.1 Evolutia PIB in perioada 2007 -2016 (modificari fata de anul precedent -%)
Sursa: pelucrare dupa date Eurostat
Din cauza ca progresul economic al Romaniei era bazat in principal pe consumul
populatiei ( ca urmare a cresteri lor de salarii, reduceri lor de taxe) si a investitiilor private in
-6-4-20246810
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2014 2015 20166.9 8.3
-5.9 -2.8 2
1.2 3.5 3.1 4 4.8
3.1
0.5
-4.5 2.1 1.7
-0.4 0.3 1.8 2.3 2
Romania
UE 28

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

domeniul imobiliar (2008 fiind anul boom -ului imobiliar, in care preturile au explodat),
economia si-a revenit mai greu din recesiune, neavand la dispozitie resursele financiare
necesare.
In 2009, Romania a fost nevoita semneze un accord de imprumut cu Fondul Monetar
International, Banca Mondiala , UE si BERD (Ba nca Europeana pentru Reconstructie si
Dezvoltare), in suma de 20 de miliarde euro. Acest imprumut era conditionat de indeplinirea
unor serii de obiective economice, in special reducerea deficitului bugetar. urmate de reforme
si restructurari in sectorul public, precum disponibilizari, reducerea salariilor bugetarilor cu
25%, reducerea pensi ilor, cresterea TVA, etc.
Economia Romaniei a revenit pe crestere in anul 2010, crestere care s -a accentuat in
ultimii ani si care ii confera din nou titulatura de “tigru l economic al Europei”.
Unul dintre principalele motive, respectiv motoare, ale cresterii economiei, o reprezinta
fondurile provenite de la UE. In perioada 2007 -2016, Romania a virat la bugetul Uniunii
Europene, sub forma de contributii pentru sustinerea p oliticilor europene, 14 miliarde de euro.
In schimb, in Romania au intrat 41 de miliarde de euro ,fiind beneficiar net ale acestor fonduri.
Efectul net al implementării fondurilor europene, în decursul perioadei 2008 – 2016 este
pozitiv, astfel că PIB -ul real (prețuri constante 2010) este cu 13,6% mai mare decât ar fi fost în
absența acestor fonduri. (sursa: Institutul European din Romania, Rom ania – 10 ani in Uniunea
Europeana).

Figura 6.2 Evolutia PIB si PIB per capita in perioada 2007 -2016
Sursa: prelucrare dupa date Eurostat
0100020003000400050006000700080009000
020406080100120140160180
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
PIB ( mld euro) PIB per capita (mii euro)

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

In perioada analizata, Produsul Intern Brut a crescut cu 32%, de la 128,6 mld. euro in
2006 la 170 mld. euro in 20 17.
In acelasi timp, Produsul Intern Burt per locuitor s -a majorat si el, de la 6100 euro/loc
la 7700 euro/ loc. La nivel European, Romania continua sa recupereze decalajele inregistrate in
raport cu celelalte state europene, PIB -ul pe locuitor, exprimat ca pondere in media zonei euro ,
apropiindu -se de valoriile medii din UE, pornind de la 40% in momentul aderarii la
aproximativ 60% in anul 2017. Cu toate acestea, România rămâne una dintre țările UE cu cel
mai scăzut PIB pe cap de locuitor.

Figura 6.3. Produsul Intern Brut / locuitor in Europa in anul 2017 (in euro)
Sursa: https://ccir.ro/2018/03/13/analiza -privind -evolutia -economiei -ro-2017/

Deși toate regiunile au înregistrat progrese privind convergența PIB -ului, regiunea
capitalei a avansat într -un ritm semnificativ mai rapid, PIB -ul pe cap de locuitor atingând aici
aproape 140 % din media UE în 2017 și adâncind și mai mult decalajul deja semnificativ față
de restul țării (sursa: Comisia europeana, raport de tara pe 2018)

Figura 6.4. PIB / locuitor in regiunile Romaniei, raportat la media UE
Sursa: https://ccir.ro/2018/03/13/analiza -privind -evolutia -economiei -ro-2017/

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

6.2 EVOLUTIA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR . DEFICITUL BUGETAR
In intervalul analizat, ponderea veniturilor bugetare (fiscale si nefiscale) s-a mentinut in
intervalul 30 -35% din PIB, scazand insa de la 34,5% in anul 2006 la 31,6% in 2016, Romania
fiind penultima din Uniunea Europeana, dupa Irlanda, cu 13,1 puncte procentuale sub media
Uniunii (in anul 2016).
Acest indice reflecta eficienta sla ba in colectarea taxelor si impozitelor de catre stat si
nivelul ridicat al evaziunii fiscale, estimat la 16% din PIB (in 2014).

Figura 6.5. Ponderea veniturilor bugetare in PIB, in Uniunea Europeana (anul 2016)
Sursa: Eurostat, calcule proprii

In ceea ce priveste ponderea cheltuielilor bugetare, aceastea au fost de 37,2% in 2007 si
au scazut la 34,6 in 2016, mentinandu -se in acest interval intre anii analizati. In sectoarele
considerate cheie, respective Educatia si Sanatatea, considerate esentiale pentru o dezvoltare
durabila, cheltuielile au fost si sunt in continuare sub media europeana.
Cheltuielile publice pentru Sanatate realizate de Romania (priv ite ca procent din PIB si
ca medie a perioadei 2006 -2014) se situeaza sub pragul de 4%, mult sub media eur opeana de
7% (sursa: Consiliul Fiscal, analiza 2015 privind eficienta cheltuirii fondurilor publice) .

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

Figura 6.6. Ponderea cheltuielilor publice pentru Sanatate in Europa (2006 -2014)
Sursa: Consiliul Fiscal, analiza 2015 privind eficienta cheltuirii fonduri lor publice

Situatia este chiar mai grava in cazul alocarii resurselor pentru Educatie, Romania
situandu -se pe ultima pozitie in clasamentul European, cu 3,6% din PIB, comparativ cu media
europeana de 5,1% si departe de state precum Portugalia sau Danemar ca, care aloca 6,7% din
PIB educatiei.
Aceasta in conditile in care, in Legea Educatiei din 2011 este stipulat faptul că 6% din
PIB este orientat către Educație, iar partidele politice și -au asumat în ca din anul 2008 că vor
investi în Educației și că aceasta va fi prioritate națională.

Figura 6.7. Ponderea cheltuielilor publice pentru Educatie in Europa (2006 -2014)
Sursa: Consiliul Fiscal, analiza 2015 privind eficienta cheltuirii fondurilor publice

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

Potrivit Eurostat, principalele sectoare de interes ale Romaniei, conform structurii
cheltuielilor pe anul 2016, sunt:
 Cheltuielile cu protectia sociala (pensii, indemnizatii, ajutoare) – 11.6% din PIB
 Cheltuielile pentru actiuni economice (ajutoare financiare, subventii) – 4,5%
 Cheltuielile cu serviciile publice generale – 4,4%
In ceea ce priveste investitiile publice realizate in perioada 2006 -2015, ca me die a
procentului din PIB, Romania se afla pe locul 2, dupa Estonia, cu aproape 5,5%.

Figura 6.8. Ponderea cheltuielilor publice pentru Investitii in Europa (2006 -2014)
Sursa: Consiliul Fiscal, analiza 2015 privind eficienta cheltuirii fondurilor publice

In ceea ce priveste valoarea absoluta a veniturilor si cheltuielilor, aceasta a crescut
aproape de la an la an in perioada 2007 -2016, mentinandu -se insa decalajul intre venituri si
cheltuieli, respective, a deficitului bugetar.

Anii 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Venituri 48985 61151 56435 66547 79688 86019 90945 94514 103768 101757
Cheltuieli 64374 80886 89852 102628 106089 104570 110128 115616 125216 130083
Deficit -15389 -19735 -33417 -36081 -26401 -18551 -19183 -21102 -21448 -28326
Tabel 6.1. Evolutia veniturilor, cheltuielilor si a deficitului in Romania
Sursa: prelucrare date de pe Institutul National de Statistica

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

Deficitul fi scal (bugetar) apare ca un element de corecție dacă este controlat și poate fi
rectificat. În țara noastră este specific deficitul bugetar întrucât rentabilitatea economică,
nivelul redus al salariilor, nevoia de investiții, de subvenții în anumite domenii devin
importante. (C. Anghelache, 2017)
Directiva Uniunii Europene prevede ca aceste datorii să nu depășea scă 3% din produsul
intern brut, iar Romania s -a angajat ca pana in anul 2020 sa reduca deficitul bugetar la 1,5%.
Deficitul trebui acoperit rapid și aceasta se face prin împrumuturi, emiterea de titluri de stat
interne și internaționale, care asigură echilibrarea execuției bugetare. În același timp, aceasta
contribuie la creșterea datoriei publice pe termen mai lung sau mai scurt.

Figura 6.9. Evolutia datoriei publice exprimata in mld euro si in raport cu PIB
Sursa: prelucrare dupa date Eurostat

Dupa cum se poate observa in graficul de mai sus, pe parcursul celor 10 ani analizati,
datoria publica a Romaniei a inregistrat o crestere an de an, in special in primi i ani de dupa
criza. Astfel, in valoare absoluta, datoria publica a crescut de peste 4 ori, de la 14.1 mld lei in
2007 la 62.8 mld lei in 2016. Raportat a la PIB, datoria a crescut de la 11.9% in 2007 la 39.1%
in 2014 (trecand de pragul de 40% in trimestrul 2) urmand sa scada usor pana la pragul de
37.4% in 2016, pe fondul cresterii mai accelerate a PIB -ului.
Cu toate acestea, Romania are printre cele mai mici datorii publice din Uniunea
Europeana, dupa Estonia, Luxemburg, Bulgaria si Cehia.
14.1 16.6 27.4 36.9 44.2 49.4 53.4 58.3 59.4 62.8
051015202530354045
0.010.020.030.040.050.060.070.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Datoria publica in mld euro Datoria publica raportata la PIBMld euro Procente

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

Figura 6.10. Dat oria publica raportata la PIB in Uniunea Europeana (2016)
Sursa: Eurostat, calcule proprii

EVOLUTIA SCHIMBURILO R COMERCIALE INTRACO MUNITARE
Un beneficiu major prin aderarea la Uniunea Europeana a f ost libera circulatie a
marfurilor, ceea ce a permis Romaniei sa isi intensifice schim burile comerciale , in special prin
cresterea exporturilor, care aproape s -au dublat, de la 29,5 mld euro in 2007 la 57,4 mld euro
in 2016.
Anii 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Exporturi 29549 33725 29084 37360 45292 45069 49562 52466 54610 57392
Importuri 51322 57240 38953 46869 54952 54703 55317 58522 62971 67364
Balanta comericala -21773 -23515 -9869 -9509 -9660 -9634 -5755 -6056 -8361 -9972
Tabel 6.2. Evolutia schimburilor comerciale ( mil. euro)
Sursa: prelucrare date de pe Insititul National de Statistica

Desi Romani a continua sa isi mentina situatia de importator net, balanta comerciala
(diferenta dintre exporturi si importuri) s -a diminuat semnificativ, cel mai mic nivel fiind atins
in anul 20 14, respectiv de 5,75 mld euro.

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

6.3 EVOLUTIA PIETEI MUNC II SI A SALARIILOR
Evolutia pietei muncii nu a suferit mari modificari pe parcursul perioadei analizate, cu
exceptia perioadei de criza economica, in care cei trei indicatori analizati au suferit modificari
negative (a scazut numarul de salariati , a crescut rata somajului si a scazut rata de ocupare a
fortei de munca) urmand ca in anii urmatori sa isi revina la valorile dinainte de criza.
Anii 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Salariati 5.16 5.23 4.88 4.58 4.66 4.78 4.80 4.90 5.04 5.22
Rata somajului 4 4.4 7.8 7 5.2 5.4 5.7 5.4 5 4.8
Rata de ocupare 63.4 63.6 60.6 59.6 59.6 61.1 60.9 66.9 66.8 66.2

Tabel 6.3. Evolutia numarului de salariati (mil), a ratei somajului si a ratei de ocupare
(%)
Sursa: prelucrare date de pe Insititul National de Statistica

In ceea ce priveste veniturile salariale, atat salariul minim pe economie cat si cel mediu
aproape ca s -au dub lat, avand o tendinta de aliniere cu salariile europene.
Anii 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Salariul minim (euro) 115.27 138.59 149.16 141.63 157.2 161.91 157.5 190.11 217.5
Salariul mediu (lei) 1042 1309 1361 1391 1444 1507 1579 1697 1859

Tabel 6.4. Evolutia veniturilor salariale
Sursa: prelucrare date de pe Insititul National de Statistica si Eurostat

Cu toate acestea , Romania ramane la mare distanta de celelalte state membre . Datele
prezentate de Eurostat arată că raportul dintre salariul minim din România și cel din
principalele țări dezvoltate ale Uniunii rămâne în apropierea cotei de 1 la 6.
In anul 2015 salariul minim pe economie in Romania era de 217,5 eu ro, in timp ce, in
tarile vestice, acesta depasea 1300 euro (Ger mania, Franta, Irlanda, Anglia, Belgia etc)

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

Figura 6.11. Comparatie privind salariul minim pe economie in Europa
Sursa: prelucrare date de pe Insititul National de Statistica si Eurostat

6.4 EVOLUTIA ANTREPR ENORIATULUI

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

CONCLUZII

Mircea -Marian Goron – Evidentierea legaturii dintre mediul economic si financiar fiscal din Romania in perioada
2007 -2016 si dezvoltarea antreprenoriatului

BIBLIOGRAFIE

Pro.dr.Radu STROE; Lect.univ.drd.Dan ARMEANU (2004), Finan te. Editia a II -a
Prof dr. Georgeta Dragomir (2005), Finante publice, Galati
Razvan Mihail Papuc (2006), Finante publice, Bucuresti
Felicia C. Macarie, Finante si bugete publice, Cluj -Napoca
Vacarel I. et al., (2000), Finante publice, Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti
Andrei BALINSCHI (2015), Metodologia cercetarilor stiintifice in economie, Editura
Marketing plus, Balti
Sorin D. SANDOR (2013), Metode si tehnici de cercetare in stiintele sociale, Editura
Tritonic, Cluj -Napoca
Prof. univ. dr. Consta ntin ANGHELACHE (2017), Analiza evoluției fi nanțelor publice
în România, ASE, Bucuresti
Legea prind finantele publice, Nr 500/11 iulie 2002
Comisia Europeană, Raportul de țară din 2018 privind România {COM (2018)
120 final}
http://www.ase.ro/upcpr/profesori/758/CURS%209.pdf
http://www.economica.net/bugetul -pe-2018 -va-fi-construit -pe-un-pib-de-907-9-
milioane -de-lei-cu-o-crestere -economica -de-5-5prc_145746.html#ixzz5IVcIJVC8