Specializarea Inginerie Geologică Geologia anticlinalului Doamna -Horaița, sectorul nordic între pâraiele Almășel și Silvestru, semifereastra… [630685]

Iași 2020
Universitatea “Al. I. Cuza” Ia și
Facultatea de Geografie și Geologie
Departamentul Geologie
Specializarea Inginerie Geologică

Geologia anticlinalului Doamna -Horaița, sectorul nordic
între pâraiele Almășel și Silvestru, semifereastra tectonică
Bistrița, pânza Cutelor Marginale (Vrancei).

Coordonator, Absolvent: [anonimizat]. lucr. Dumitriu Tony -Cristian Vouciuc Constantin

CUPRINS
Introducere
1 Pânza Cutelor Marginale (pânza Vrancei). Litostratigrafie și cronostratigrafie ……
1.1 Formațiuni cretacice……………………………………………………. …………………………………………
Formațiunea de Sărata…………………………………………………………………………………………
Formațiunea de Lepșa……………………………………………………. ……………………………………
1.2 Formațiuni paleocen -eocene……………………………………………………………………………………
Formațiunea de Izvor……………………………………………………… …………………………………..
Forma țiunea de Piatra Uscată…………………………………………………………………………….
Formațiunea de Jgheabu Mare……………………………………………………………………………
Formațiunea Calcarelor de Doamna……………………………………………………………………
Formațiunea de Bisericani. ………………………………………………………………………………..
Formațiunea gresiei de Lucăcești……………………………………………………………………….
1.3 Formațiuni oligocene………………… ………………………………………………………………………….
Formațiunea menilitelor inferioare…………………………………………………………………….
Formațiunea marnelor brune bituminoase…………………………………………………………
Formațiunea disodilelor inferioar e și gresiei de Kliwa………………………………………..
Formațiunea menilitelor și disodilelor superioare………………………………………………
2. Considerații structural -tectonice

3. Concluzii

4. Bibliografie

5. Anexe gra fice

(nu e cel automat , e doar copy -paste pentru a ma orienta mai usor)

Introducere

Zona de studiu reprezint ă sectorul nordic între pâraiele Almășel și Silvestru, care se află la
Vest de satul Poiana Crăcăoani și la Sud de satul Cracăul Negru, mai precis Anticlinalul
Doamna -Horaiț a, semifereastra tectonică Bistrița, pânza Cutelor Marginale(Vrancei).

1. Pânza cutelor marginale (pânza Vrancei) . Litostratigrafie și
cronostratigrafie

Pânza Vrancei afloreaza rareori, doar intr -o serie de ferestre sau semiferestre tectonice,
aceasta fiind depășită , uneori in totalitate, de Pânza de Tarcău. Aceasta a mai aparut și cu alte
denumiri: „unitate marginală”, „unitate externă” sau „unitate submarginală” (Dumitrescu et. al.
1952).
Aceasta este delimitată, în partea internă a unității în afloriment, de linia de eroziune a
pânzei de Tarcău , dar a fost identificată prin mai multe foraje mai la vest, sub pânza de Tarcău.
Din mai multe date, s -a dovedit că pânza Vrancea, nu reprezint ă un întreg, ea fiind fragmentată
de presiunea șariajului pânzei de Tarcău.
Limita externă a pânzei cutelor marginale a fost pentru mult timp contestată, depozitele
miocene ce participă la partea sa frontală fiind o piedică în separarea acesteia de pânza
subcarpatică. După corelarea datelor de foraj împreună cu cele de suprafață ( Mirăuță 1962; Micu
1976 ), aceștia au trasat limita externă în semifereastra Bistriței.
Pânza Vrancei este alc ătuită din depozite cretacice, paleocen -eocene și oligocene . O dată
cu avansarea șariajului spre est, structura formată este cea de cute anticlinale și sinclinale
deversate acestea fiind afectate de accidente tectonice direcționate.

1.1 Formațiuni cretacice

Cretacicul aflore ază la zi numai în semiferestrele Bistrița și Vrancea. Acesta aflorează
prin Formațiunea de Sărata sau „Strate de Să rata” (Bǎncіlǎ,1955) și Formațiunea de Lepșa care
mai poart ă numele și de „Strate de Hangu” (Bǎncilǎ, Hristescu 1963) .

Formațiunea de Sărata