SPECIALIZAREA : INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIAL Ă [622037]

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUCȚII DE MAȘINI
SPECIALIZAREA : INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIAL Ă

Propunerea și realizarea unei campanii
promoționale, în mediul online, pentru
programul Inginerie Economică Industrială

Eficientizarea sistemelor de climatizare
aferente unei ciupercării

Absolvent: [anonimizat] 2020

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

CUPRINS
REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 4
SUMARRY ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 7

INTRODUCERE PARTE ECONOMICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 12
1. CAP.1. – Noțiuni generale introductive ………………………….. ………………………….. ……………………….. 15
1.1. Evoluția conceptului de marketing ………………………….. ………………………….. ………………………… 15
1.2. Aspecte conceptuale asupra marketingului educațional ………………………….. ………………………… 17
2. CAP. 2 – Specificul marketingului educațional online în România ………………………….. ………………… 20
2.1. Învățământul superior în România ………………………….. ………………………….. …………………………. 20
2.2. Comportamentul consumatorului de servicii universitare ………………………….. ………………………. 20
2.3. Marketingul educațional online ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 22
3. CAP. 3 – Promovarea secției de Inginerie Economică Industrială, CM – UTCN ………………………….. … 24
3.1. Oferta educațională a facultății Construcții de Mașini, UTCN ………………………….. ………………….. 24
3.1.1. Descrierea specializării IEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 24
3.2. Stadiul actual al promovării specializării IEI ………………………….. ………………………….. ……………… 25
3.3. Metode propuse pentru îmbunătățirea situației actuale ………………………….. ………………………… 31
4. CAP. 4 – Descrierea soluției alese ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 33
4.1. Structura mesajului promoțional ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 33
4.2. Principii folosite pentru redactarea mesajului ………………………….. ………………………….. ………….. 33
4.2.1. Titlul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 35
4.2.2. Direcția textului de promovare ………………………….. ………………………….. ……………………….. 36
4.2.3. Conexiunea cu potențialul client ………………………….. ………………………….. ……………………… 36
4.2.4. Prezentarea beneficiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 37
4.2.5. Chemarea la acțiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 38
4.2.6. Chestionarul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 39
4.3. Instrumente folosite în conceperea și distribuirea mesajului ………………………….. ………………….. 39
5. CAP. 5 – Studiul comparativ al datelor raportat la două repere temporale (înainte/după) …………… 40
5.1. Prezentarea datelor înainte și după distribuirea mesajului ………………………….. …………………….. 40
5.2. Impactul mesajului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 45
6. CAP.6 – Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 46

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

3
ANEXA 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 47

INTRODUCERE PARTE TEHNICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 51
1. CAP. 1 – Procesul de fabricație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 52
1.1. Etapele procesului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 53
1.1.1. Obținerea și pregătirea miceliului; ………………………….. ………………………….. …………………… 53
1.1.2. Pregătirea compostului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 54
1.1.3. Inocularea și incubarea compostului ………………………….. ………………………….. ………………… 54
1.1.4. Managementul produsului finit ………………………….. ………………………….. ………………………. 56
1.2. Variante constructive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 59
2. CAP. 2 – Construcția în stadiul actual ………………………….. ………………………….. ………………………….. 62
2.1. Date tehnice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 62
2.2. Sisteme de climatizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 64
2.3. Dezavantaje ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 66
3. CAP. 3 – Prop uneri pentru îmbunătățirea construcției actuale ………………………….. ……………………. 67
3.1. Pompa de căldură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 67
3.1.1. Calculul termic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 69
3.2. Siste m de ventilație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 74
3.3. Instalația de umidificare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 77
4. CAP. 4 – Evaluare finală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 80
4.1. Instalația termică – pompa de căldură ………………………….. ………………………….. ……………………. 80
4.2. Instalația pentru ventilație și sistemul de control a umidității ………………………….. …………………. 83
4.3. Ansamblu clădire – instalații de climatizare ………………………….. ………………………….. …………….. 84
4.4. Analiza investiției ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 85
5. CAP. 5 – Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 87
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 88
OPIS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 93

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

4
REZUMAT
În prima parte a lucrării, atenția a fost concentrată pe întocmi rea unui mesaj de promovare
menit să informeze publicul țintă asupra ofertei educaționale pe care o prezintă specializarea
Inginerie Economică Industrială. Instrumentele utilizate în vederea monitorizării impactului pe
care mesajul l -a avut asupra tinerilor cu vâr ste cuprinse între 19-21 ani, elevi de liceu clasa a 12a
sau proaspăt absolvenți – reprezentând publicul țintă – au fost datele statistice furnizate de către
administratorul paginilor de social -media ale specializării. S -au urmărit informații cu privire la
traficul pe site -ul dedicat special IEI, numărul de vizualizări, urmăritori și like -uri pe rețelele de
socializare precum Facebook și Instagram, au fost interpretate rezultatele și comparate în prisma
a două repere temporale: înainte și după distribuirea mesajului.
Pentru a crea o imagine cât mai completă asupra temei, lucrarea este structurată în 6
capitole. În primul capitol este prezentat conceptul de marketing și generalități referitoare la
marketingul educațional, cu referințe din literatura de speci alitate.
Capitolul doi vorbește despre particularitățile marketingului educațional în România. Sunt
prezentate date statistice preluate din diverse studii care evidențiază nivelul de promovare al
universităților din țară. Rezultate exprimate în procente n e ajută la formarea unei idei despre
poziția pe care România o ocupă în ceea ce privește marketingul educațional, în comparație cu
situația din universităților din Europa. De asemenea, se discută despre consumatorii serviciilor
universitare, este descris m ixul de marketing în acest context și este introdus și analizat conceptul
de marketing educațional online.
În capitolul trei se realizează o examinare a promovării secției de Inginerie Economică
Industrială, din cadrul facultății Construcții de Mașini a Universității Tehnice din Cluj -Napoca.
Departamentul de Inginerie și Management a fost descris și a fost supu s unei investigații
privitoare la nivelul de promovare și capitalul de imagine, precum și prezența pe platformele
social media. În urma studiului situației actuale, a fost propusă metoda pentru îmbunătățirea
stadiului prezent vis -a-vis de promovarea online . Metoda sugerată constă în realizarea unui mesaj
de promovare, dar și a unui scurt chestionar care să întărească impactul mesajului. S -a ales una
dintre variantele concepute pentru designul și conținutul mesajului.
Capitolul patru s -a axat pe descrierea soluției alese. În primă fază, au fost amintite
principii teoretice folosite în redactarea unui mesaj promoțional. Pe rând, au fost descrise toate
elementele componente ale mesajului realizat: titlu, direcția textului de promovare, conexiunea cu

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

5
potențialu l client, prezentarea beneficiilor și chemarea la acțiune. Pentru a veni în ajutorul
mesajului, a fost întocmit un chestionar online, care se poate vizualiza, sub formă de captură
ecran, în Anexa 1 a proiectului de diplomă, însă rezultatele au fost prezent ate în subcapitolul
4.2.6.
A fost elaborat un studiu comparativ pentru datele colectate înainte și după distribuirea
mesajului alături de chestionar, acest lucru făcând obiectul capitolului 5. Aici au fost analizate
datele rezultate și s -a prezentat situa ția de după aplicarea strategiei de marketing viral.
În încheiere a primei părți se vor găsi concluziile generale reieșite în urma studiului
efectuat , dar și câteva sugestii pentru corijarea studiului.

A doua parte a proiectului a urmărit randamentul ofe rit de sistemele de climatizare în uz
dintr -o ciupercărie , care se caracterizează prin ineficiență și pierderi de căldură din mediu de
dezvoltare al fungilor. Pentru a evalua necesarul de echipamente, a fost nevoie de o descriere a
procesului de fabricație , prezentare care a fost realizată în capitolul 1. În acest capitol sunt
descrise etapele procesului de producție a ciupercilor pleurotus, precum și câteva variante
constructive ale spațiului de cultivare, care a u ajutat la formarea unei idei despre mediul propice
de dezvoltare a ciupercilor. Totodată, informațiile din capitolul 1 scot în evidență importanța pe
care o au sistemele de climatizare în raport cu randamentul producției.
Construcția actuală este prezentată în capitolul 2, împreună cu descrierea sistemelor de
climatizare și stadiul lor actual. De asemenea, întâlnim informații referitoare la datele tehnice
care însușesc construcția, dar și cu privire la amplasarea geografică a ciupercăriei . Însumând
informațiile furnizate în primul capitol și ținând cont de starea prezentă a echipamentelor care
asigură mediul ambiant pentru creșterea culturii, în subcapitolul 2.3 au fost amintite principalele
dezavantaje care au reieșit din studiul efectuat asupra ciupercăriei.
În capitolul cu numărul 3 au fost propuse variante pentru îmbunătățirea situației prezente,
adică eficientizarea instalațiilor curente în vederea creșterii productivității și, implicit, a
profitului. Subcapitolele descriu, pe rând, fiecare sistem de climatizare cu echipamentele aferente.
Subcapitolul 3.1. se axează pe indicarea necesarului termic și pe baza unor calcule matematice au
fost determinate caracteristicile tehnice de funcționalitate a pompei de căldură și, ulterior, a fost
ales echipamentul. Următorul subcapitol studiază volumul de aer care trebuie să fie recirculat și
în urma calculului debitului volumic au fost alese instalațiile necesare. În subcapitolul 3.3 este

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

6
descris modul de funcționare al sistemului de umidificare și sunt aleși senzori pentru
monitorizarea și acționarea automată a tuturor sistemelor de climatizare.
Capitolul cu numărul 4 este cel în care se prezintă pe rând propunerile finale de
îmbunătățire pentru fiecare sistem, cât și construcția în ansamblu cu echipamentele instalate . S-au
atașat modele 3D, prelucrat e în softul SolidWorks , care afișează poziționarea fiecărui element din
sistemele de climatizare nou implementate. Despre investiția financiară pe care o presupune
instalarea noilor sisteme se vorbește în subcapitolul 4.4 , unde se găsește și un calcul pent ru
amortizare liniară.
În încheierea proiectului se vor găsi concluziile finale împreună cu evidențierea
avantajelor, cât și a dezavantajelor pe care le prezintă investiția în echipamente de climatizare
noi, reieșite în urma studiului .

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

7
SUMARRY
In the fir st part of the work, the focus was on producing a promotion message aimed to
inform the target audience about the educational offer of industrial economic engineering
specialization . The tools used to monitor the impact of the message on 19-21-year-old, final year
in high school or recent graduates – representing the target audience – were the statistical data
provided by the manager of the social media pages related to IEI specialization . Traffic
information was followed on the website dedicated to IEI, the number of views was monitorized ,
and also the followers and likes on social media such as Facebook and Instagram, and in the end
the results were interpreted and compared against two timeframes: before and after the message
was distributed.
To create a complete picture of the subject, the work is structured in 6 chapters. In the
first chapter, the concept of marketing and general information on educational marketing is
presented, with literature references.
Chapter two talks about the particularitie s of educational marketing in Romania. Statistics
from various studies are presented highlighting the level of university promotion in the country.
Results expressed in percentage help us to form an idea about Romania's position in educational
marketing, a s compared to the situation in universities in Europe. It also discusses about the
consumers of university services, describes the marketing mix in this context and introduces and
analyzes the concept of online educational marketing.
In chapter three, an examination of the promotion of the Industrial Economic Engineering
department, Machinery Building faculty of the Technical University of Cluj -Napoca is carried
out. The Engineering and Management department was described and took part to an
investigation into the level of promotion and image capital, as well as its presence on social
media platforms. Following the current situation study, the method for improving the current
status vis -à-vis online promotion has been proposed. The suggested method is to produce a
promotion message, but also a short qu iz to strengthen the impact of the message. One of the
options designed for the design and content of the message has been chosen.
Chapter four is focused on the description of the chosen solution. In the fir st phase,
theoretical principles used in the drafting of a promotional message were mentioned. One by one,
all the components of the message produced were described: title, direction of the promotion text,
connection with the potential customer, presentati on of the benefits and calling for action. To

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

8
help the message, an online qu iz was prepared, which can be seen in Annex 1 of the project as a
screen capture, but the results were presented in sub -chapter 4.2.6.
A comparative study has been elaborated from the data collected before and after the
distribution of the message and the qu iz, and this is covered by Chapter 5. The results were
analyzed here and the situation after the implementation of the viral marketing strategy was
presented.
The first part w ill conclude with the general conclusions of the study carried out, as well
as some suggestions for the correction of the study.

The second part of the project followed the efficiency provided by the air conditioning
systems in use from a mushroom facto ry, characterized by inefficien cy and heat loss from the
fungal development environment. To assess the equipment needs, a description of the
manufacturing process was required, which was provided in Chapter 1. This chapter describes the
stages of the produ ction process of the pleurotus mushrooms as well as some constructive
variations of the growing area which helped to form an idea of the ideal growing environment for
mushrooms. The information in Chapter 1 also highlights the importance of air conditionin g
systems in relation to production efficiency.
The current construction is presented in chapter 2, together with the description of the air
conditioning systems and their current state. Information on the technical data that instill the
construction can be also find in this chapter , and the geographical location of the mushroom
factory as well . Summing up the information provided in the first chapter and considering the
present state of the equipment responsible for ensuring the best environment for the mu shrooms ,
sub-chapter 2.3 recalled the main disadvantages which emerged from the study on the mushroom
factory .
In the chapter number 3, there have been proposed options for improv ing the current
situation, i n other words to make current installations more efficient to increase productivity and
thus to increase profit. The subsections describe each air conditioning system with the equipment
concerned. Sub -chapter 3.1 focuses on the indication of the thermal requirement and based on
mathematical calculations the technical characteristics of the functionality of the heat pump have
been determined and the equipment has been chosen. The following sub -section examines the
volume of air to be recirculated and the required install ations have been chosen after the

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

9
calculation of the volume flow rate. In subsection 3.3 the operation of the humidification system
is described, and sensors are chosen for the automatic monitoring and operation of all air
conditioning systems.
The number 4 chapter is the one showing the final proposals for improvement for each
system, as well as the whole construction with the installed equipment. Design ed in SolidWorks
software, 3D models have been attached, which show the positioning of each element in n ewly
implemented air conditioning systems. The financial investment involved in the installation of
new systems is mentioned in sub -chapter 4.4, where a calculation for linear depreciation is also
found.
The final conclusions will be reached in the project completion together with the
assessment of the advantages and disadvantages of the investment in new air conditioning
equipment , as a result of the study.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUCȚII DE MAȘINI
SPECIALIZAREA : INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIAL Ă

Propunerea și realizarea unei campanii
promoționale, în mediul online, pentru
programul Inginerie Economică Industrială

Coordonator științific Absolvent,
Prof. dr. ing. ec., LAURA BACALI CRISTEA MELANIA – DENISA

Promoția 2020

Anexa 3
UNIVERSITATEA TEHNIC Ă DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUC ȚII DE MA ȘINI
Departamentul: Management și Inginerie Economică

Aprobat,
ȘEF DEPARTAMENT

LUCRARE DE DIPLOM Ă

Absolvent : Cristea Melania – Denisa
Specializarea: Inginerie Economică Industrială
Promoția: 2020
Tema propus ă: Propunerea și realizarea unei campanii promoționale, în mediul online, pentru
programul Inginerie Economică Industrială, gestionat de către Departamentul Management și
Inginerie Economică
Tema a fost propus ă de: a) facultate;
b) societate comercial ă;
c) institut de cercetare -proiectare.
d) alte situații
Scurt ă descriere a stadiului actual al temei (cca 50…60 cuvinte)
Proiectul de față a vizat studiul politicilor de marketing din domeniul educațional și
adaptarea lor pentru promovarea specializării I nginerie Economică Industrială. A fost elaborat un
mesaj promoțional, care a fost distribuit unui număr de subiecți în vederea creșterii capitalului de
imagine, creștere urmărită pe canalele de social media.
Originalitatea temei: a) la prima abordare;
b) îmbunătățirea soluției existente;
c) a mai fost dat ă la examenul de diplom ă;
d) brevet de invenție;
e) alte situații, care ?____________________________________________
Oportunitatea rezolvării temei (cca 20…30 cuvinte)
În ultimii ani s -a observat o cr eștere a interesului față de calitatea învățământului superior,
cu toate aceste, procentul universităților din România care își fac simțită prezența în mediul online
este mic. Ofertele educaționale rămân puțin cunoscute în fața tinerilor absolvenți de lice u, motiv
pentru care de foarte multe ori alegerea specializării se dovedește a nu fi in conformitate cu
pasiunile și competențele candidaților, rezultând în abandonul școlar.
Data primirii temei: 06.10.2019
Locul de documentare: Facultate
Conducător științific : Prof. dr. ing. ec., Laura Bacali
Consultanți:
Data susținerii lucrării: 09.09.2020
Nota: Absolventul trebuie s ă justifice ponderea contribuției proprii în lucrare.

Conducător științific, Absolvent,

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

13

Anexa 4
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUCȚII DE MAȘINI
Departamentul: Management și Inginerie Economică

FIȘĂ DE APRECIERE
a lucrării de diplomă

Absolvent: Cristea Melania – Denisa
Specializarea: Inginerie Economică Industrială
Promotia: 2020
Tema abordata: Propunerea și realizarea unei campanii promoționale, în mediul online, pentru programul Inginerie
Economică Industrială, gestionat de către Departamentul Management și Inginerie Economică

Concordanta între continutul lucrarii si titlu: a) Foarte Buna ; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba;

Corectitudinea solutiilor: a) Foarte Buna ; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba;

Corectitudinea utilizarii bibliografiei: a) Foarte Bun a; b) Buna ; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba;

Ritmicitatea în elaborarea lucrarii: a) Foarte Buna ; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba;

Nivelul stiintific al lucrarii : a) Înalt; b) Mediu; c) Slab;

Calitatea documentatiei întocmite: a) Foarte Buna ; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba;

Executie practica/sau dezvoltare software: a) Da ; b) Nu.
Originalitatea solutiilor propuse (scurta descriere) A propus si gestionat o campanie inedita pentru programul de IEI,
in mediul online, cu rezultate probabile, imediate, asupra ocuparii locurilor la admitere

Utilizarea tehnicii de calcul, la : a) re dactare; b) proiectare; c) alte situatii_____________________
Aplicabilitatea lucrarii în: a) societati comerciale; b) universitati/institute de cercetare; c) nu are
aplicabilitate imediata; d )alte situatii_________________ ____________________________________

Contributia absolventului în ansamblul lucrarii este de: a) 0 – 25 %; b) 25 – 50%; c) 50 – 75%; d) 75 -100%.

Decizia conducatorului stiintific care a analizat lucrarea, este de : a) Acceptare; b) Refacere; c) Respingere.

Conducator stiintific: Absolvent:

Data: 04.09.2020 Data: 04.09.2020

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

14
INTRODUCERE PARTE ECONOMICĂ
În ultimul timp, în România s -a dezvoltat o preocupare tot mai mare față de calitatea
învățământului superior și a competențelor celor care reușesc să absolve o universitate. Educația
prezintă o importanță vitală pentru societate, fiind fundația pe care se clădește orice sistem,
aceasta idee stând la baza prezentei lucrări.
Învățământul universitar reprezintă o formă de educație facultativă, așadar generează
costuri suplimentare pe care studentul trebuie să le suporte. Cu toate acestea, instituțiile de
învățământ de stat din România oferă posibilitatea accesării locurilor bugetate, cu un număr
maxim de 6 ani de studiu decontați de către stat. Locurile subvenționate sunt limitate, inteligibile
pentru candidații care prezintă o notă de absolvire a ciclului de învățământ liceal superior ce se
încadrează în baremul stabilit de fiecare facultate în parte. Pentru a atrage studenți, universitățile
trebuie să își facă programele de studiu cunoscute, dar și parteneriatele cu mediul privat,
posibilitățile de schimb de experiență în străinătate sau orice alt beneficiu menit să stârnească
interesul și să convingă publicul că respectiva facultate reprezintă o investiție de timp și bani care
merită efortul.
Lucrarea de față își propune studiul politicilor și al strategiilo r de marketing folosite în
domeniul educațional, în România dar și în străinătate, cât și tehnici de promovare a specializării
Inginerie Economică Industrială, prezentă în cadrul Facultății de Construcții de Mașini a
Universității Tehnice din Cluj -Napoca. Lucrarea de diplomă are la bază concepte întâlnite în
marketingul educațional, ansamblul comportamental al consumatorului produselor sau serviciilor
educaționale și nu în ultimul rând, elementele mixului de marketing folosit pentru sistemul de
învățământ u niversitar superior. Pentru realizarea lucrării și în vederea atingerii scopului de a
promova pachetul educațional oferit și în vederea creșterii capitalului de imagine al specializării
Inginerie Economică Industrială, s e va folosi o strategie de marketing de tip marketing viral.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

15
1. CAP.1. – Noțiuni generale introductive
1.1. Evoluția conceptului de marketing
Este bine cunoscut faptul că, de -a lungul timpului, definiția conceptului de marketing a
suferit numeroase modificări sub aspectul noilor tendințe în economie și în condițiile sociale. În
accepțiunea mea, acest concept este unul complex, o știință interdisciplinară care utilizează
instrumente menite să atragă atenția consumatorului asupra produsului sau serviciului vizat și să
sensibilizeze consumat orul în vederea achiziționării acestuia. În explicațiile oferite de Asociația
Americană de Marketing, factorul managerial este esențial în textul de definiție, motiv pentru
care AAM descrie marketingul ca o activitate administrativă mai degrabă decât o ști ință socială
sau statistică și aprobă în 2017 următoarea definiție: „Marketingul este activitatea, setul de
considerente și procesele de creare, comunicare, livrare și schimb de oferte care au valoare pentru
consumatori, clienți, parteneri de afaceri și so cietate în general”[1]
Exprimarea de marketing este folosită atunci când se doresc a fi evidențiate activitățile
care au loc în momentul interacțiunii organizației cu clienții. Scopul acestor activități vizează
educarea consumatorilor cu privire la produsele sau serviciile oferite și de a -i determina pe
aceștia să opteze pentru achiziții de la firma în cauză și nu de la alți comercianți de pe piață
(concurența). Pentru ca acest lucru să se desfășoare eficient, departamentul de marketing al
organizați ei trebuie să ofere consumatorilor ceea ce vor să cumpere pentru satisfacerea nevoilor,
la un preț care să reflecte întocmai valoarea banilor cheltuiți.[2] O privire de ansamblu asupra
succesului oricărui fel de organizație, fie că este vorba despre ofertă de produse sau prestare de
servicii, o putem viziona în figura de mai jos. Scopul acesteia este de a evidenția cei 6 piloni care
se clădesc pe o bază formată dintr -o mentalitate sănătoasă, orientată spre reușită, iar cu ajutorul
celor 6 elemente, atitudin ea și ideile să se transforme în rezultate palpabile. O bună funcționare a
acestui sistem este condiționată de calitatea fiecărei componente, toate fiind la același nivel pe
scara importanței, sunt interconectate și interdependente, având un efect de domin o, așadar nu se
poate asigura un demers propice al unui element, fără ca altul să fie la fel de bine pregătit. În
continuare se va studia pilonul marketing, cu activitățile specifice acestuia fundamentate pe

1 Disponibil la https://www.ama.org/the -definition -of-marketing -what -is-marketing/ accesat la 27.05.2020
2 Grigoruț, C., Ploae, V., Zăgan, R., Zaharia, R., Micu, A.: Marketing Universitar, Ediție online 2011

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

16
principiile marketingului, strategii și tehnici de implementare, în special pentru ramura de
marketing social care vizează marketingul educațional în învățământul superior.

Fig.1.1. Ansamblul celor 6 piloni

Indiferent de tipul organizației, există câțiva pași care trebuie urmați în vederea atingerii
rezultatelor scontate. Realizarea activităților de marketing în cadrul companiilor, organizațiilor și
instituțiilor pleacă de la identificarea răspunsurilor la ce l puțin 5 întrebări, în ordinea care
urmează, cu ajutorul cărora se stabilesc tehnicile și strategiile orientate către consumator care
trebuie folosite:
1. Cine?
2. Unde?
3. Care?
4. De ce?
5. Cum?
Cine? – este întrebarea care duce la identificarea cât mai specifică a a vatarului (profilul
consumatorul ideal), spre exemplu: gen feminin, vârsta de 20 ani, necăsătorită, cu studii liceale
finalizate, mediu urban etc. Prin prisma acestui portret al consumatorului, se stabilește nișa căreia

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

17
ii se va adresa, în special, produsu l sau serviciul oferit de întreprindere. Se vor ține cont de
aspectele demografice, sociografice și psihografice.
Unde? – după ce am stabilit profilul clientului, trebuie să ne întrebăm prin ce mijloace și
canale va ajunge mesajul către consumator, mai ex act, unde se va face promovarea? În funcție de
tipul de activitate ce se dorește a fi promovat, dar mai ales ținând cont de tendințele
consumatorului, aceste canale pot fi:
 Offline: fluturași, reviste, ziare, cărți de vizită, vitrine, stații de autobus, TV etc.
 Online: site, blog, mail, Youtube, social media precum Facebook, Instagram,
Twitter, Snapchat etc.
Care? – În această etapă se stabilește care este poziția produsului față de piață și, în
special în cazul serviciilor, se determină exact ceea vinde compania și ceea ce cumpără
consumatorul.
De ce? – Aceasta este întrebarea care evidențiază caracteristica produsului sau serviciului
care îl face să fie diferit de ceea ce există deja pe piață. Ce îl va determina pe consumator să
aleagă produsul sau serviciul meu, în detrimentul altuia? Principala particularitate care poate face
un produs sau serviciu să iasă din tipare este unicitatea. Acest obiectiv este greu de atins în
contextul actual, în care piața este relativ saturată vis -a-vis de orice domeniu, fapt ce determină
apelarea la alte mijloace și anume: produsul sau serviciul trebuie să aibă o ofertă unică de valoare
și să ofere garanția că posedă capacitatea de a împlini rolul pentru care a fost achiziționat.
Cum? – Majoritatea celor care își doresc să înceapă o afacere și implicit au în vedere
dezvoltarea unui departament de marketing, au tendința să înce apă cu această întrebare: „cum să
îmi promovez produsul X?”. Răspunsul la această întrebare nu poate veni însă înainte de a
rezolva toate celelalte 4 probleme ridicate mai sus. De îndată ce se cunoaște avatarul
consumatorului, după ce s -a stabilit care est e cel mai potrivit canal de promovare, care este
poziția produsului sau serviciului în raport cu piața, doar atunci se poate identifica modul în care
se va face promovarea și vor avea loc demersurile potrivite.
1.2. Aspecte conceptuale asupra marketingulu i educațional
Se poate afirma că marketingul social se particularizează comparativ cu alte ramuri ale
marketingului prin câteva aspecte și anume că are în vizor soluționarea problemelor sociale, iar
cei care contribuie la rezolvarea acestora sunt, de re gulă, organizații nelucrative. După cum se

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

18
poate observa în figura 1.2., marketingul social este destinat folosirii de către instituțiile de
învățământ, organizațiilor culturale sau religioase, cluburilor sportive ș.a.m.d.

Fig. 1.2. Specializările marke tingului în funcție de domeniul de activitate

Marketingul se utilizează în spațiul serviciului educativ și este cunoscut sub numele de
marketing educațional, care este o ramură a marketingului social și care în opinia lui Kotler poate
fi definit a fi un proces „de analiză, planificare, implementare și control al programelor
proiectate, capabil să aducă schimbări voluntare ale valorilor, în conformitate cu țintele de piață,

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

19
în așa fel încât să conducă la atingerea obiectivelor ins tituționale”[3]. La fel ca oricare altă formă
de organizație care oferă produse sau servicii către un public țintă, și instituțiile de învățământ
superior trebuie să aibă o permanentă orientare spre piață în vederea satisfacerii clientului.
Sarcina sistemu lui de învățământ superior este aceea de a crea specialiști competenți, care să fie
pregătiți să activeze pe piața muncii, la cerințele în vigoare, într -un mediu ale cărui caracteristici
primare sunt dinamismul și competiția, ceea ce impune universităților să adopte un standard
ridicat de calitate al serviciilor oferite.

Fig. 1.3. Interacțiunea elementelor din sfera marketingului educațional cu cele din sfera
managementului calității

3 Kotler, Ph., Armstrong, G. – Principiile marketingului, Ed. Teora, Ediția a IV -a, București, 2004

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

20
2. CAP. 2 – Specificul marketingului educațional online în România
2.1. Învățământul superior în România
Un studiu recent, efectuat în 2017 -2018, arată că în România sistemul de învățământ
superior este alcătuit din 93 de instituții de învățare, care încadrează 508 facultăți. Repartiția pe
forme de proprietate a instituț iilor relevă următoarea situație: în anul universitar 2017 -2018
figurează un număr de 55[4] instituții pentru învățământul superior de stat, însumând 372 facultăți,
și 38 instituții particulare acreditate, cu un total de 136 facultăți[5]. În perioada anali zată a fost
înregistrat un trend descendent referitor la numărul universităților în corelație cu numărul
studenților care a avut o tendință drastică descrescătoare în perioada 2011 -2016, dar care a
înregistrat o creștere ușoară în 2017.

Tabel 1 . Numărul studenților înscriși la forma de licență a învățământului superior (mii)
2011/
2012 2012/
2013 2013/
2014 2014/
2015 2015/
2016 2016/
2017 2017/
2018
Nr. studenților, din care 539,9 464,6 433,2 411,2 410,7 405,6 408,2
– La stat 399,5 364,9 354,0 345,3 351,5 350,1 352,3
– La particular 140,4 99,7 79,2 65,9 59,2 55,5 55,9
Sursa: Date preluate din Caiete statistice pentru învățământul superior, INS, 2012 -2018[6]

2.2. Comportamentul consumatorului de servicii universitare
Ca și în alte domenii, ansamblul mixului de marketing numără următoarele instrumente
(cei 4 „P”), adaptate învățământului universitar:
1. Produsul: portofoliul serviciilor universitare include programele și oferta
educațională;
2. Prețul: calitatea serviciilor o ferite, domeniul de pregătire cât și amplasamentul
instituției influențează prețul.
3. Promovarea: activitatea de marketing educațional este caracteristică sistemului de
învățământ superior; acesta fiind facultativ, universitățile sunt nevoite să facă
efortur i suplimentare pentru a atrage studenți;

4 HG 140/2017, cu modificările și completările ulterioare
5 Învățământ superior. Raport UEFISCDI 2017 -2018
6 Raport privind starea învățământului superior d in România 2017 -2018, Ministerul Educației Naționale

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

21
4. Plasamentul: deoarece se oferă servicii, în general canalul de distribuție este unul
scurt, direct în contact cu piața[7].
În ciuda similitudinii, p articularitatea activității de învățământ condiționează un caracter
distinctiv al aplicării marketingului . Specificul debutează de la ideea că o instituție de învățământ
se situează în mediu și indică relațiile pe care le susține cu piața. Așadar, în marketingul
educațional, instituția de învățământ superior are 3 roluri:
– de a atrage potențiali clienți (elevi în ani terminali la ciclul liceal),
– de a susține și de a pregăti studenții (clienții efectivi),
– de a furniza forța de muncă.
Există anumiți factori care influențează deciziile pe care consumatorul le ia atunci când
trebuie să aleagă produsul sau serviciul care să îi satisfacă nevoile, iar urmărirea
comportamentului analizează modul prin care se iau aceste decizii. Când vine vorba de procesul
educației, acest lucru este cu atât mai dificil, deoarece este vorba despr e un segment vulnerabil de
piață, și anume tinerii, care nu au încă încetățenită ideea de viitor și drept urmare prezintă un
comportament dinamic, supus schimbărilor bruște. O serie de argumente menite să susțină acest
fapt sunt:
 este o alegere care prezi ntă consecințe pe termen lung, deoarece are efect asupra
viitorului clientului;
 riscurile (pe plan profesional și personal) cu care vine o decizie luată greșit sunt mari;
 reprezintă o investiție financiară considerabilă și un consum mare de timp (3 -4 ani).
Raportul Ministerului Educației arată că marea majoritate a celor care beneficiază de un
program de studii universitare de licență fac parte din categoria de vârstă 19 -21 ani (Fig. 2.1.).
Acest lucru indică, pe de -o parte, că la nivel general există o pondere ridicată a elevilor claselor a
12a care decid să amâne cu un an înscrierea la facultate, din varii motive, principalul fiind
nepromovarea examenului de Bacalaureat. Pe de altă parte, acest lucru ne semnalează canalele de
promovare care ar trebui să fie folosite de către unitățile de învățământ universitar.

7 Palade, A., Politici și strategii de marketing utilizate în marketingul educațional. Studiu de caz: învățământul
universitar din România, UNITBV, 2016

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

22

Fig. 2.1. Distribuția numărului de studenți pe vârste în învățământul superior – licență

2.3. Marketingul e ducațional online
Am identificat, cu ajutorul raportului menționat anterior, care este vârsta consumatorului
ideal al serviciilor sistemului de învățământ universitar din România. Segmentul de vârstă este
cuprins între 19 -21 ani, ceea ce înseamnă că o mod alitate foarte rapidă și eficientă de diseminare
a unui mesaj în cadrul grupului țintă va fi reprezentată de publicitate în mediul online, cu accent
pus pe platformele social media. Un studiu care a vizat 148 de universități din întreaga lume,
atestă că un procent de 53,79% dintre unitățile de învățământ participante dețin o pagină de
Facebook, încă din 2008. În ceea ce privește situația universităților din România, procentele arată
mult mai diferit. Folosirea rețelelor de socializare este mai populară în p erioada de recrutare, însă
este neglijată pe parcursul anului universitar. Doar un procent de 18% din universitățile de stat au
un cont de Facebook și un canal de Youtube, în timp ce numai 16% utilizează platforma Twitter
și un procent de 11% cu profil Lin kedIn[8].
Aceste procente nu sunt satisfăcătoare ținând seama de faptul că majoritatea tinerilor sunt
prezenți în mediul online și își procură informațiile referitoare la orice de pe internet. În acest
context, în opinia mea este imperios necesar ca fiecare universi tate să investească, atât resurse
financiare cât și resurse umane, în vederea întocmirii unui site dedicat și a unui profil/ unei pagini

8 Palade, A., Politici și strategii de marketing utilizate în marketingul educațional. Studiu de caz: învățământul
universitar din România, UNITBV, 2016

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

23
de Facebook, cel puțin. Mai mult, la nivel de facultate, toate specializările trebuie să aibă o
pagină structurată, în mediul online, unde să prezinte oferta educațională cu programele de
studiu, eventualele parteneriate cu firmele de pe piață, o perspectivă a locurilor de muncă
accesibile după absolvirea programului educațional și, în principiu, orice informație relevantă
pentru potențialul sau actualul student.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

24
3. CAP. 3 – Promovarea secției de Inginerie Economică Industrială,
CM – UTCN
3.1. Oferta educațională a facultății Construcții de Mașini, UTCN
În prezent, planurile de învățământ pentru ciclul I – licență în ca drul facultății Construcții
de Mașini sunt împărțite în 3 domenii, fiecare cu specializările aferente:
 Inginerie Industrială:
– Tehnologia Construcțiilor de Mașini;
– Mașini Unelte și Sisteme de Producție (exclusiv la extensia BN);
– Design industrial.
 Ingineri e și Management:
– Inginerie Economică Industrială.
 Mecatronică și robotică:
– Robotică.
Majoritatea programelor de studiu ale acestor specializări sunt disponibile pentru predare
în limba engleză și multe dintre ele sunt prezente în extensiile UTCN din Bistr ița, Alba -Iulia,
Zalău sau Satu Mare. În cadrul acestei lucrări, o atenție sporită se va îndrepta către departamentul
de Management și Inginerie Economică și specializarea anexă, referitor la activitatea de
promovare a acestora.
3.1.1. Descrierea specializării IEI
Acest departament a luat naștere în cadrul facultății de Construcții de Mașini în anul 1990,
iar fundamentul acestuia l -a reprezentat dorința de a pregăti specialiști competenți să examineze
și să controleze un sistem de producție, în an samblul lui, atât din punct de vedere tehnic, dar și
economic – financiar. Caracterul de dublă specializare al acestui profil oferă absolventului un
spectru mult mai larg de domenii și locuri de muncă pe care le poate accesa ulterior.
Distribuția materii lor este împărțită de -a lungul a 4 ani de studiu, programa fiind una
pluridisciplinară unde se urmărește însușirea treptată a noțiunilor tehnice îmbinate cu abilitățile
de analiză financiară. Această abordare în trepte a disciplinelor oferă posibilitatea s tudentului să
interacționeze în același timp cu ambele obiecte de studiu și să decidă, până la finalizarea
cursurilor, care este sfera lui de interes, ce îl pasionează în principal.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

25
De asemenea, parteneriatele pe care UTCN le are cu domeniul privat vin în definitivarea
pregătirii teoretice, punând la dispoziție programe de practică de vară, chiar internship plătit,
unde studentul are contact direct cu mediul industrial, respectiv econ omic. Aceste planuri de
activitate sunt menite să dezvolte abilități de lucru pentru viitorii ingineri și să experimenteze
aplicabilitatea teoriei însușite. În definitiv, specializarea Inginerie Economică Industrială
servește, încă de la început, spre o or ientare cât mai corectă către procesele care au loc într -o
firmă, indiferent de domeniul de activitate și se pretează în special celor care își doresc o carieră
în ingineria proceselor, în management și, nu în ultimul rând, în sfera antreprenoriatului.

Fig. 3.1. – Colaboratori din mediul privat

3.2. Stadiul actual al promovării specializării IEI
În marketingul educațional, unul dintre scopuri este și acela de a educa publicul despre
produsul sau serviciul pe care îl oferim. Pentru a atinge acest obiec tiv, trebuie să știm că există 5
categorii de public și ele sunt împărțite în:

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

26
– Clienți care o să cumpere acum produsul sau serviciul;
– Clienți care sunt dispuși să cumpere produsul sau serviciul;
– Clienți care nu au în plan să cumpere produsul sau serviciul;
– Clienți care nu cred că au nevoie de respectivul produs sau serviciu;
– Clienți care știu sigur că nu o să cumpere produsul sau serviciul.

Fig. 3. 2. – Piramida marketingului educațional

Din figura 3. 2. se pot observa cu ușurință procentajele pentru fiecare categorie în parte.
Activitatea de promovare nu trebuie să fie concentrată doar în jurul primelor categorii. Procentul
de 3% reprezentat de clienții care sigur vor achiziționa produsul sau serviciul trebuie fidelizat,
astfel încât să nu reg reseze de pe poziția fruntașă din piramidă. Mai apoi, partea de 7% dintre
consumatori care sunt dispuși să cumpere produsele sau serviciile oferite poate fi atrasă prin
diferite oferte promoționale, care să îi determine să facă achiziția. Un procent de 30% îl constituie
categoria de consumatori care nu au luat în considerare achiziționarea acestor bunuri sau servicii,
caz în care este important ca atenția lor să fie atrasă către beneficiul pe care îl aduce cumpărarea
produsului. În ceea ce îi privește pe ce i 30% care nu cred că au nevoie de produsele sau serviciile
în cauză, ei trebuie informați în așa fel încât să se convingă că aceste bunuri/ servicii le pot
satisface o nevoie. Ultimelor două categorii menționate trebuie să le acordăm o atenție specială,
este necesar să se facă eforturi ca ei să ajungă pe nivelurile superioare, deoarece reprezintă un

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

27
potențial foarte mare de clienți. Cu toate aceste, nici ultima categorie nu trebuie complet ignorată,
motivul fiind următorul: un procent dintre cei care sigur nu vor apela la serviciile oferite sau nu
vor cumpăra produsele își poate schimba opinia și poate deveni parte a categoriei de „nu cred că
au nevoie să cumpere”. Mai mult, aceștia, la rândul lor, pot să transmită informația către un
cunoscut care are nevo ie de oferta noastră.
În continuare se va prezenta modul în care departamentul de Inginerie și Management a
dezvoltat promovarea secției Inginerie Economică Industrială și tocmai din considerentele
amintite mai sus, s -a decis ca prezența în online să fie atât pe partea de web, cât și pe social
media. Chiar dacă publicul nostru țintă se încadrează în segmentul de vârstă 19 -21 ani (care este
preponderent utilizator al platformei Instagram), nu e indicat să se neglijeze nici categoria de
persoane care iau în considerare urmarea unor studii universitare la o vârstă ușor mai înaintată.
Universitatea Tehnică din Cluj – Napoca este parte a procentului universităților din
România care posedă un site dedicat. Implicit, departamentul de Inginerie și Management se
bucură de o prezență în mediul online nu doar prin intermediul site -ului, ci mai mult, deține un
profil și o pagină de Facebook, cât și una de Instagram, toate aceste cu scopul promovării
pachetului educațional.

 Despre site: https://ingineriesimanagement.ro/
Pagina web a departamentului este structurată în 5 subdiviziuni, fapt ce permite o
navigare ușoară și găsirea rapidă a informațiilor căutate, cu o interfața user -friendly, intuitivă,
unde fiecare categorie de interes este prezentată separat, cu o secțiune special dedicată.
Se poate realiza o comparație între platforma web a departamentului și alte site -uri ale
universităților de prestigiu din întreaga lume, precum Massachusett s sau California Institute of
Technology. În urma relației de paralelism, putem constata că tiparul utilizat pentru interfața site –
ului Inginerie Economică Industrială urmărește aceleași principii ca și în cazul universităților cu
renume, fapt care reprezi ntă un plus pentru procesul de promovare a pachetelor educaționale. În
toate cele trei cazuri amintite anterior, principalele secțiuni oferă informații generale despre
facultate, și direcționări rapide către viața în campus, oferta de studiu, carieră și al umni, dar și un
buton de căutare, pentru obținea de informații mai specifice, într -un mod și mai rapid. Toate
aceste căi de acces se pot observa în figurile 3.3, 3.4 și 3.5.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

28

Fig. 3.3. – Bară de căutare, MIT

Fig. 3.4. – Bară de căutare, Caltech

Fig. 3. 5. Interfața site -ului web al I.E.I.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

29
 Profil de Facebook: https://www.facebook.com/inginerie.economica
Contul de Facebook aferent prezintă informații despre locație, se găsește atașat și un link
ce trimite către site -ul web. Postările se concentrează mai mult pentru a stârni interesul publicului
tânăr, informațiile sunt servite împreună cu imagini sugestive și viu colorate, astfel încât profilul
să își mențină un design plăcut. La momentul accesării, contul număra 1596 de prieteni.

Fig. 3. 6. Profilul de Facebook – Inginerie Economică Industrială

 Pagina de Facebook: https://www.facebook.com/inginerie.economica.industriala
Această pagină de Facebook se bazează pe același tip de conținut ca și în cazul profilului,
diferența o face faptul că pagina di spune de anumite unelte care o fac mai vizibilă comparativ cu
profilul, acesta fiind conceput pentru distribuirea de informații între prieteni sau familie, mai
puțin destinate către un segment larg. În general, o pagină de Facebook se adresează persoanelor
publice, instituțiilor, organizațiilor și întreprinderilor. Putem spune că o pagină de Facebook este
„vitrina digitală” a unei afaceri, permite o legătură între afacere și clienții interesați de activitatea
ei și pune la dispoziție instrumente pentru publ icitate, oportunități de a crește capitalul de
imagine.
Pe lângă totalitatea materialului de conținut, pagina oferă detalii despre locație, site,
număr de contact și adresă de mail, cât și tipul de instituție (universitate). La momentul accesării,
pagina dispunea de un număr de 31 de urmăritori și 29 de aprecieri.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

30

Fig. 3. 7. – Pagina de Facebook – Inginerie Economică Industrială (înainte)

 Pagină de Instagram:
https://www.instagram.com/inginerie.economica/?igshid=mdml99sx7y5j&fbclid=IwAR1gFbwjeL
S9wcIFHxZ8P4x5Mdkj_ -P3Z9x56et3hKpU9tjfVAvPyyF -IX4
Putem spune că se promovează același conținut, însă deosebirea este reliefată în
momentul în care vine vorba de tipul de platformă. Conform unui studiu realizat de
PewResearch, vârsta medie a internauților care folosesc platfo rma de Instagram este cuprinsă
între 18 -29 ani, așadar este platforma ideală pentru a ajunge la o audiență tânără. Pe de altă parte,
fără îndoială platforma Facebook se bucură de o popularitate mai ridicată (un total de utilizatori
activi de 2,2 miliarde l unar, în timp ce Instagram are un trafic de 800 milioane pentru același
interval de timp) și, de asemenea, este platforma de social media cea mai folosită de către toate
categoriile de vârstă[9].

9 Disponibil la https://socialnation.ro/instagram -vs-facebook -care-este-mai-bun-pentru -business/ , accesat la
24.06.2020

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

31
În acest context, ne întrebăm de ce să nu utilizăm doar una dintre aceste platforme?
Vizibilitatea și popularitatea crește odată cu prezența pe cât mai multe platforme online (ex.:
Twitter, LinkedIn, Youtube etc) a afacerii sau a oricărei alte unități ce dorește a se promova. Din
acest considerent, specializarea I nginerie Economică Industrială deține și o pagină de Instagram,
care la momentul accesării număra 78 de urmăritori și 183 de urmăriți.

Fig. 3. 8. – Pagina de Instagram – Inginerie Economică Industrială (înainte)

3.3. Metode propuse pentru îmbunătățirea situației actuale
În ciuda prezenței foarte bune pe care secția Inginerie Economică Industrială o are în
social media, aceasta nu se bucură de o popularitate foarte mare. Drept dovadă stau numărul mic
de urmăritori pe Instagram și puținele a precieri pe pagina de Facebook.
În opinia mea, acest lucru se datorează mediatizării insuficiente și ineficiente a paginilor
care, de altfel, sunt bine structurate și au un conținut relevant. Pentru a îmbunătății situația
actuală, propun aplicarea unei s trategii de marketing de tip viral pentru o mai bună vizibilitate în
mediul online, în rândul celor tineri. Marketingul viral este un fenomen care încurajează subiecții
să disemineze mesajul mai departe, în rândul prietenilor, cunoscuților și a urmăritoril or pe care ei
îi au pe rețelele de socializare. Este supranumit viral deoarece modul în care se împrăștie este

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

32
asemănător cu cel al unei viroze și anume, spre exemplu, se contactează un număr de 10 subiecți,
fiecare este rugat să distribuie mesajul în rând ul a altor 10 persoane, însumând deja un număr de
110 participanți, iar tiparul poate fi continuat.
Pentru a soluționa problema popularității în rândul publicului țintă, consider că este
necesară întocmirea unui mesaj publicitar atractiv, interactiv, meni t să sensibilizeze participanții
și să îi determine pe aceștia să acceseze link -urile pentru direcționarea către platformele online
puse la dispoziție de facultate. Mesajul va fi compus din:
– Titlu sugestiv;
– O scurtă descriere a subiectului care se abordea ză (pregătirea și oportunitățile pe
care le oferă absolvirea I.E.I.);
– Un chestionar interactiv, care va avea ca scop direcționarea participantului către
linkul de acces al site -ului web dedicat departamentului Inginerie și Management.
Am propus un număr de două versiuni referitoare la structura și designul mesajului.
Principalele diferențe între cele două variante sugerate se referă la titlul mesajului și cromatica
utilizată în corpul mesajului. Am optat să aleg prima variantă propusă deoarece consider că
primul titlu întrunește și respectă mai îndeaproape toate cerințele teoretice și totodată, în prima
variantă, culorile utilizate în mesaj sunt cele care predomină și în afișul principal, regăsit chiar pe
site-ul departamentului, imagine pe care am preluat -o și am utilizat -o în cadrul mesajului.

Fig. 3.9. – Variante propuse

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

33
4. CAP. 4 – Descrierea soluției alese
4.1. Structura mesajului promoțional
În vederea redactării mesajului, am utilizat un șablon de text folosit în general pentru
reclame de Facebook. Modelul a fost propus de către trainer -ul în copywriting Iosif Vidoni și a
fost furnizat în cadrul unei serii de 7 lecții online, intitulată „Start în copywriting: Scrie primele
tale texte care fac vânzări”. Stereotipul mesajului de publicitate p entru reclame în cadrul
platformei Facebook se compune din 5 unități și anume:
1. Titlul – supranumit și cârligul mesajului, reprezintă partea cea mai importantă, deoarece
este menit să „agațe” și să atragă clientul, să îl determine să acceseze mesajul propus.
2. Direcția textului de promovare – parte a mesajului în care cititorul se regăsește și
rezonează cu tematica discutată. Are ca scop conștientizarea problemei așa încât cititorul
să înțeleagă faptul că soluția care va fi propusă va satisface respectiv ul neajuns.
3. Conexiunea cu potențialul client – o scurtă narațiune particulară și individualizată în care
ne apropiem de cititorul mesajului. Este important ca între vânzător și cumpărător să
existe un grad de încredere, iar conectarea prin povestea persona lă este cea mai ușoară
metodă de a obține nivelul de încredere scontat. Clientul va simți empatia din partea
vânzătorului și va avea încredere că produsul sau serviciul acestuia îi va rezolva
problema.
4. Prezentarea beneficiilor – instrumentul cel mai putern ic de sensibilizare a clientului este
propriul său interes. Avantajele care pot fi aduse prin produsul sau serviciul oferit trebuie
menționate.
5. Chemare la acțiune – scopul mesajului publicitar este de a încuraja cititorul să apeleze la
produsele sau servic iile prezentate. Ultima parte a textului este cea unde se găsește
îndemnul de a achiziționa ceea ce se promovează.
4.2. Principii folosite pentru redactarea mesajului
În procesul redactării mesajului, am studiat numeroase texte de vânzare, de actualitate sau
scrise cu ani în urmă, atât pentru produse cât și pentru servicii. Am ales dintre acestea și am decis
ca principalul exemplu în ghidare să fie textul de vânzare scris de către David Ogilvy în anul
1957, promovând modelul specific al unui automobil marc a Rolls -Royce.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

34

Fig. 4.1. – Reclamă Rolls -Royce, 1957

Am analizat textul reclamei, iar pe baza acestuia, cât și fondat pe competențele mele
teoretice dobândite în cadrul studiilor universitare, am concretizat și am putut să identific
următoarele principii folosite:
 O deosebită importanță trebuie să fie acord ată redactării titlului. Convingerea este întărită
de însuși David Ogilvy care afirmă „În medie, de 5 ori mai multe persoane citesc titlul
decât conținutul. Când ai scris titlul mesajului, deja ai cheltuit 80 cenți din dolarul
alocat”[10].
 Este imperios nec esar să cunoști în detaliu produsul sau serviciul pe care îl promovezi,
deoarece detaliile mărunte sunt cele care fascinează cititorul.

10 Disponibil la http://blog.bradleygauthier.com/david -ogilvy -headline -copywriting/ , accesat la 18.07.2020

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

35
 Informația trebuie structurată scurt, concis și precis.
 Exprimarea să fie simplă și neconvențională, dar armonizată în f uncție de publicul țintă.
Concluziile ce pot fi reliefate pe urma acestui text sunt ample. Am optat să punctez, în
special, atributele pe care le -am considerat esențiale în realizarea mesajului și în vederea
respectării principiilor utilizate, am adaptat c onținutul teoretic la situația pe care o soluționez.
4.2.1. Titlul
Mesajul pe care l -am compus a fost distribuit sub formă de e -mail, motiv pentru care a
trebuit să concep două forme de titlu: una pentru secțiunea „Subject” a e-mail-ului și cea de a
doua pentru titlul propriu zis al mesajului din interiorul e -mail-ului. Datorită segmentului de
public căruia mă adresez, am preferat să folosesc pentru secțiunea „Subject” o sintagmă în limba
engleză. Lucrul care m -a determinat să utilizez limba engleză încă d e la începutul mesajului este
faptul că, în opinia mea, ace asta conferă autenticitate și mă plasează mult mai aproape de publicul
țintă (19 – 21 ani), în rândul căruia folosirea expresiilor în limba engleză este frecventă în
limbajul colocvial. Formularea pe care am folosit -o a fost „Shape your future” (Modelează -ți
viitorul) întrucât am considerat că desemnează o arie de interes pentru proaspeții absolvenți de
liceu.
Titlul propriu zis al mesajului a fost conceput pe fundamentul următoarelor considerente,
în ordinea lor succesivă:
– La o primă vedere, titlul trebuie să satisfacă interesul propriu al cititorului.
– În al doilea rând, este foarte important ca titlul să aducă un element de noutate în
viața cititorului.
– Al treilea lucru de care este nevoie să se ț ină seama este stârnirea curiozității.
Însumând toate cele amintite mai sus, mesajul compus se intitulează: „Să fii un om de
succes = misiune posibilă” . Apreciez că o preocupare primordială a unui tânăr absolvent de liceu
o constituie incertitudinea viitorului profesional. Așadar, titlul este menit să atingă subiectul
succesului pe plan profesional, dar și personal. Totodată, am inserat și logoul specializării în
deschidere, pentru a crea o primă imagine asupra celor ce urmează în dezbatere.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

36

Fig. 4.2. Titlul mesajului

4.2.2. Direcția textului de promovare
Pentru a oferi o credibilitate suplimentară și a crea un cadru apropiat, prietenos, mesajul a
fost redactat la persoana I -a și exprimarea a fost folosită unu la unu, individual pentru fiecare
cititor. Am accentuat și mai mult problema stresului generat de nesiguranța viitorului pentru a
determina cititorul să reacționeze și să rămână interesat.

Fig. 4.3. Text Lead

4.2.3. Conexiunea cu potențialul client
Prima parte din conținutul mesajului s-a concentrat în jurul propriei povești, prin care am
transmis empatia față de situația tânărului aflat la început de formare profesională. Pe tot
parcursul redactării am utilizat un limbaj simplu și în ciuda faptului că am relatat o poveste

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

37
personală, a m ținut textul la un nivel de prezentare și nu de narațiune, prin informații precise,
clare. A fost potențată acțiunea de soluționare a problemei, și anume alegerea unei specializări
care m -a ajutat în formarea profesională și personală.

Fig. 4.4. Conținutul mesajului – secțiunea 1

4.2.4. Prezentarea beneficiilor
Următoarea secțiune a mesajului este constituită din prezentarea avantajelor rezultate
după finalizarea studiilor în cadrul specializării promovate. Apreciez că beneficiul fundamental
este caracterul de dualitate al departamentului, care, mai apoi, oferă posibilitatea studentului să
aleagă dintr -un spectru larg de profesii, atât în domeniul ingineriei, cât și în industria financiară.
Este o caracteristică importantă care face specializare a să se preteze pentru o categorie mare de
persoane.

Fig. 4.5. Conținutul mesajului – secțiunea 2

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

38
4.2.5. Chemarea la acțiune
Ultima parte a mesajului debutează cu o informație referitoare la nivelul de educație
financiară din România. Prin expunerea a cestui fapt consacrat am dorit impulsionarea cititorului
de a lua atitudine în direcția opusă majorității și de a investi în viitor. Pentru a direcționa cititorul
către site -ul și platformele de social media, în vederea furnizării de informații suplimentar e
referitoare la oferta educațională, am inserat o serie de butoane:
 Link către pagina de Instagram;
 Link către pagina de Facebook;
 Link către site -ul oficial al departamentului Inginerie și Management;
 Mini -chestionar, care a avut ca obiectiv să facă mai interactivă experiența de vizualizare a
platformei online.

Fig. 4.6. Încheiere mesaj

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

39
4.2.6. Chestionarul
În încercarea de a facilita accesul pe site -ul departamentului, am dispus întocmirea unui
scurt chestionar simplu și intuitiv, menit să stârnească interesul subiecților către rezultatul
acestuia. Variantele de răspuns au fost structurate astfel încât fiecare răspuns să se potrivească
avatarului și să fie în concordanță cu cerințele profilului. În consecință, mesajul afișat după
completarea chestionarului este același, indiferent de candidat, cu trimitere la link -ul site -ului.
Chestionarul se regăsește în Anexa 1, sub formă de captură ecran, întrucât a fost realizat
pe o platformă online și nu într -un document scris. C uprinde 5 întrebări, cu variante de răspuns
multiple, da/nu, imagini, scală și răspuns deschis doar atunci când se solicită adresa de e -mail
(opțional). Nu există răspunsuri greșite sau corecte, părerile fiind individualizat e pentru fiecare
subiect în parte.
4.3. Instrumente folosite în conceperea și distribuirea mesajului
Pentru redactarea și diseminarea mesajului, s -au folosit exclusiv platforme online, special
dedicate e -marketing -ului. În scopul realizării e -mail-ului de promovare, a fost utilizată platforma
MailChimp. Aici am putut beneficia de instrumente predefinite d e design pentru pagina de
promovare, dar am avut posibilitatea și de a concepe un design propriu. Am optat pentru
inserarea logoului specializării Inginerie Economică Industrială ca punct inițial al mesajului. Am
respectat succesiunea structurii anterior m enționată (titlu, direcția textului de promovare,
conexiunea cu potențialul client, prezentarea beneficiilor, chemarea la acțiune) și am folosit
opțiunea – pusă la dispoziție de către platformă – de inserare a 3 butoane ce fac trimitere directă
către link -urile de social media, dar și un buton pentru chestionar. De asemenea, MailChimp
oferă rapoarte despre frecvența accesării mail -ului, în timp real.
Chestionarul a fost întocmit cu ajutorul platformei online Free Online Surveys care, de
asemenea, furnizea ză instrumente referitoare la tipul de chestionar dorit, designul acestuia, oferă
o paletă largă de tipuri de întrebări și răspunsuri care pot fi utilizate și transmite rapoarte cu
valorile procentuale ale răspunsurilor chestionaților.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

40
5. CAP. 5 – Studi ul comparativ al datelor raportat la două repere
temporale (înainte/după)
5.1. Prezentarea datelor înainte și după distribuirea mesajului
Situația actuală a paginilor de social media a fost descrisă în capitolul 3. Promovarea
secției de Inginerie Economi că Industrială, CM – UTCN, subcapitolul 3.2. Stadiul actual al
promovării specializării IEI. La data distribuirii mesajului (06.07.2020), poziția paginilor era
următoarea:
– Instagram: 78 urmăritori;
– Facebook: 29 de aprecieri, 31 de urmăritori.
În ceea ce p rivește datele personale, normele legislative sunt foarte stricte. Autoritatea
Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal reglementează, prin legea
numărul 363 din 28 decembrie 2018 privind protecția datelor cu caracter personal a le persoanelor
fizice[11], obținerea și folosirea datelor personale, categorie în care se regăsește si e -mail-ul
personal. Din pricina acestui considerent, baza de date cu care am lucrat a fost formată din 9
persoane. Prin urmare, fiecare dintre aceste pers oane a transmis mai departe mesajul promoțional
în rândul a aproximativ 25 -27 indivizi , deci estimez un total de 250 de oameni la care a ajuns
mesajul de promovare. O secțiune facultativă a chestionarului a fost special dedicată colectării e –
mail-urilor su biecților, cu consimțământul lor. Cu toate acestea, numărul celor care au furnizat
adresa de e -mail a fost mic.
Mesajul a fost în circulație timp de 14 zile, iar la finele perioadei, adică în data de
20.07.2020, paginile de social media numărau:
– Instagra m: 88 urmăritori;
– Facebook: 46 de aprecieri, 47 de urmăritori.

11 Disponibil la https://www.dataprotection.ro/?page=noua%20_pagina_regulamentul_GDPR , accesat la
18.07.2020

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

41

Fig. 5.1. – Pagina de Facebook – Inginerie Economică Industrială (după)

Fig. 5.2. – Pagina de Instagram – Inginerie Economică Industrială (după)

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

42
Raportul generat de platforma Free Online Surveys ne arată că un număr de 38 răspunsuri
a fost cumulat în cadrul chestionarului. Chestionarul nu a fost pre -testat și nici nu a fost construit
pe baza ipotezelor preliminare, întrucât obiectivul acestuia a fost în principal de a ghida subiecț ii
către pagina care s -a dorit a fi accesată. Întrebările au fost formulate pe baza unor modele de
chestionare pentru orientare în carieră. Cu toate acestea, raportul a furnizat informații despre
preferințele respondenților, motiv pentru care am să le menț ionez în cele ce urmează.
Se poate observa în figura 5.3 că fiecare dintre caracteristici au o corespondență atât
pentru o carieră în domeniul tehnic, ingineresc, cât și pentru domeniul afacerilor. 32% dintre
chestionați consideră că principala caracteris tică a lor o constituie sociabilitatea, în timp ce 29%
se declară îndemânatici, un procent de 24% afirmă că sunt creativi și restul de 16% apreciază
inteligența a fi punctul lor forte.

Fig. 5.3. – Caracteristica dominantă

Cea de a doua întrebare, potențată în figura 5.4, scoate în evidență gândirea analitică în
raport cu formularea ideilor și capacitatea de a le reproduce în cuvinte. Există o multitudine de
persoane (81% dintre chestionați) care, deși au o gândire logică și bine structurată pe argu mente ,
au tendința de a se afla în imposibilitatea comunicării opiniilor pe care și le formează în minte. În
altă ordine de idei, deseori se întâlnesc și oameni (19% dintre subiecți) care au deprinderi
excelente de comunicare și se fac bine înțeleși. Ambe le însușiri au predispoziția să apară în
rândul candidaților pentru cele două domenii despre care discutăm, deoarece gândirea analitică
este necesară și în partea tehnică, dar în egală măsură pentru domeniul economic, în timp ce
abilitatea de comunicare es te o însușire care poate fi dobândită și exersată în timp.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

43

Fig. 5.4. – Formularea conceptelor

Figura 5.5 oferă o informație limitată despre personalitatea subiecților, dar nu una
irelevantă. Există studii care confirmă faptul că oamenii cu un scris dezordonat și cei care își
păstrează biroul sau camera dezordonată, sunt, de fapt, persoane cu un coeficient de inteligență
ridicat, iar dintre respondenți, 39% reprezintă această categorie. Pe de altă parte, cei 61% sunt
persoane organizate și atente la d etalii. Și în acest caz, însușirile se pretează meseriei de inginer,
dar și de analist economic sau antreprenor.

Fig. 5.5. – Organizarea spațiului de muncă

Următoarea întrebare servește ca o pregătire pentru întrebarea din finalul chestionarului,
făcând referire la tipul de job și programul de muncă pe care tinerii și -l doresc. Cei care își doresc
un job nine -to-five în cadrul unei firme reprezintă 69% dintre subiecți, în timp ce 31% țintesc
spre un program mai flexibil.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

44

Fig. 5.6. – Programul de muncă dorit

Întrebarea cu numărul 5, expusă în figura 5.7, ne arată cu exactitate numărul de subiecți
care doresc o carieră în domeniul antreprenoriatului. Un pr ocent de 47%, reprezentat de 17
respondenți declară că își doresc foarte mult o afacere. Remarcăm totuși o neconcordanță între
întrebarea precedentă și numărul celor care și -au expus dorința de a deține propria afacere; acest
lucru se poate datora noțiunil or interpretate greșit.

Fig. 5.7. – Oportunitatea deschiderii unei afaceri

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

45
5.2. Impactul mesajului
Din dorința de a avea rezultate concludente în urma studiului, am abordat doar absolvenți
de liceu. Numărul subiecților cu care am ținut legătura s -a ridicat la 9. Aceștia și -au exprimat
acordul cu privire la furnizarea adreselor de e -mail personale, astfel că am avut posibilitatea să le
trimit mes ajul sub această formă. Am venit către ei cu rugămintea de a transmite mai departe
colegilor lor, tot prin intermediul aceleiași platforme, și de a menționa adresa mea de e -mail în
secțiunea CC, pentru a avea control asupra numărului de persoane care au pr imit mesajul. Din
păcate, acest lucru nu s -a întâmplat, așadar nu pot decât să presupun, prin prisma discuțiilor
ulterioare, faptul că mesajul meu a ajuns la un număr de aproximativ 250 subiecți.
În prima săptămână de circulație a mesajului, nu s -au cons tatat schimbări majore în ceea
ce privește statusul paginilor de social media ale departamentului promovat. Pentru a facilita
răspândirea mesajului, am venit în ajutorul elevilor cu o variantă a mesajului sub formă de link,
care putea fi distribuită și viz ualizată direct pe grupurile de Facebook, fără a fi necesar să se
verifice secțiunea Inbox sau Spam a căsuței poștale. După încă o săptămână de expunere a
mesajului, nu s -au înregistrat alte schimbări majore.
Activitatea pe care am desfășurat -o în vedere a promovării departamentului Inginerie și
Management nu a avut un impact considerabil, din anumite considerente pe care am să le explic
mai detaliat în capitolul următor, împreună cu unele sugestii pentru îmbunătățirea viitoarelor
campanii.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

46
6. CAP.6 – Concluzii
Metoda pe care am ales să o utilizez în vederea promovării secției Inginerie Economică
Industrială nu a dus la rezultate semnificative, prin urmare, am concluzionat că nu a fost
eficientă. În ciuda faptului că au fost respectate toate aspectele t eoretice menționate pentru
identificarea avatarului clientului, alegerea canalelor de promovare, cât și pentru redactarea și
întocmirea mesajului, am putut identifica două bariere majore, una legislativă și alta din punct de
vedere al neîndeplinirii instru cțiunilor pe care le -am transmis tinerilor absolvenți, privitoare la
livrarea mesajului. De asemenea, am întâlnit un grad scăzut de interes și receptivitate din partea
subiecților.
Am folosit un sistem de marketing viral, sistem care are o activitate în l anț. Nu am putut
să mă adresez direct fiecărei persoane și să mă asigur că mesajul ajunge la destinatarii finali. O
primă barieră care a împiedicat obținerea rezultatelor scontate a fost imposibilitatea verificării
numărului participanților, nu am putut urmări felul în care mesajul ajunge mai departe. Cei 250
de subiecți menționați au făcut parte din grupul țintă, la care a trebuit să ajung prin intermediari,
deoarece cadrul legislativ nu permite folosirea datelor cu caracter personal, fără acordul
persoanelor. Am utilizat b aza mea de date, formată din 9 contacte care și -au exprimat acordul de
a participa la studiu și am apelat la ei pentru a folosi, la rândul lor, baza de date de care ei dispun.
De asemenea, un alt impediment în verificarea numărului de participanți a fost
nerespectarea instrucțiunilor pe care le -am furnizat intermediarilor, reprezentați de subiecții din
baza mea de date. În momentul în care i -am abordat, am subliniat importanța transmiterii mail –
ului cu adresa mea alături de cea a destinatarilor, pentru a p utea confirma numărul de persoane la
care a ajuns mesajul.
În ceea ce privește managementul paginilor de social media, conținutul este relevant și
foarte bine întocmit, deci marketing -ul trebuie plasat cel puțin la același nivel. Consider că
activitatea d e promovare ar avea un impact major dacă s -ar putea folosi o bază de date mai
consistentă, cu respectarea reglementărilor legislative. Mai mult, cred că o mai mare atenție
trebuie concentrată pe publicitatea în online pe social media și anume: u n buget alo cat pentru
reclame pe platforma Facebook, cu un public țintă bine determinat și colaborarea cu un influencer
care are urmăritori ce se regăsesc în profilul avatarului nostru.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

47
ANEXA 1
Chestionarul

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUCȚII DE MAȘINI
SPECIALIZAREA : INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIAL Ă

Eficientizarea sistemelor de climatizare
aferente unei ciupercării

Coordonator științific Absolvent,
Șef l. dr. ing., EMILIA CÂMPEAN CRISTEA MELANIA – DENISA

Promoția 2020

Anexa 3
UNIVERSITATEA TEHNIC Ă DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUC ȚII DE MA ȘINI
Departamentul: Management și Inginerie Economică

Aprobat,
ȘEF DEPARTAMENT

LUCRARE DE DIPLOM Ă

Absolvent : Cristea Melania – Denisa
Specializarea: Inginerie Economică Industrială
Promoția: 2020
Tema propus ă: Eficientizarea sistemelor de climatizare aferente unei ci upercării
Tema a fost propus ă de: a) facultate;
b) societate comercial ă;
c) institut de cercetare -proiectare.
d) alte situații
Scurt ă descriere a stadiului actual al temei (cca 50…60 cuvinte)
Proiectul de față a vizat studiul randamentului sistemelor de climatizare dintr -o
ciupercărie. S -au evaluat pierderile produse de sistemele vechi și au fost propuse, pe baza
calculelor matematice, variante pentru îmbunătățirea sistemelor și scăderea costurilor de
producție. Echipamentele n oi au ca scop diminuarea pierderilor și creșterea productivității.
Originalitatea temei: a) la prima abordare;
b) îmbunătățirea soluției existente;
c) a mai fost dat ă la examenul de diplom ă;
d) brevet de invenție;
e) alte situații, care ?_______________ _____________________________
Oportunitatea rezolvării temei (cca 20…30 cuvinte)
Potențialul pentru agricultură tinde să crească, iar în ultimii ani cultivarea ciupercilor
pleurotus a reprezentat o afacere prosperă. Calitatea și cantitatea producției depinde în întregime
de mediul climateric în care sunt cultivate ciupercile, motiv pen tru care se impune instalarea de
echipamente eficiente.
Data primirii temei: 25.03.2020
Locul de documentare: S. C. ANTIB S. R. L.
Conducător științific : Șef l. dr. ing., Emilia Câmpean
Consultanți: ing. Horobeț Tiberiu – S. C. ANTIB S. R. L.
Data susținerii lucrării: 09.09.2020
Nota: Absolventul trebuie s ă justifice ponderea contribuției proprii în lucrare.

Conducător științific, Absolvent,

Anexa 4
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUCȚII DE MAȘINI
Departamentul: Management și Inginerie Economică

FIȘĂ DE APRECIERE
a lucrării de diplomă

Absolvent: Cristea Melania – Denisa
Specializarea: Inginerie Economică Industrială
Promotia: 2020
Tema abordata: Eficientizarea sistemelor de climatizare aferente unei ciupercării

Concordanta între continutul lucrarii si titlu: a) Foarte Buna; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba;

Corectitudinea solutiilor: a) Foarte Buna; b) Buna; c) Medie; d) Sl aba e) Foarte Slaba;

Corectitudinea utilizarii bibliografiei: a) Foarte Buna; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba;

Ritmicitatea în elaborarea lucrarii: a) Foarte Buna; b) Buna; c) Medie; d) S laba e) Foarte Slaba;

Nivelul stiintific al lucrarii: a) Înalt; b) Mediu; c) Slab;

Calitatea documentatiei întocmite: a) Foarte Buna; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba;

Executie practica/sau dezvoltare software: a) Da; b) Nu.
Originalitatea solutiilor propuse (scurta descriere)
Studiul necesității eficientizării sistemelor în vederea obținerii unei producții mai bune din punct de vedere
cantitativ și calitativ.
Utilizarea tehnicii de calcul, la: a) redactare; b) proiectare; c) alte situatii_____________________
Aplicabilitatea lucrarii în: a) societati comerciale; b) universitati/institute de cercetare; c) nu are
aplicabilitate imediata; d )alte situatii____________________________________________________ _

Contributia absolventului în ansamblul lucrarii este de: a) 0 – 25 %; b) 25 – 50%; c) 50 – 75%; d) 75 -100%.

Decizia conducatorului stiintific care a analizat lucrarea, este de: a) Acceptare; b) Refacere; c) Respingere.

Conducator stiintific: Absolvent:

Data: 04.09.2020 Data: 04.09.2020

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

51
INTRODUCERE PARTE TEHNICĂ
O creștere importantă se înregistrează în ceea ce privește achiziționarea și consumul de
alimente bio produse în România. Țara noastră prezintă un foarte mare potențial pentru
agricultură, domeniu care se bucură de un interes crescut, în special în rândul tinerilor . Există
programe care încurajează antreprenorii să folosească noi tehnologii pentru a aduce schimbări
inovatoare în industria agrară și alimentară , pentru a asigura accesul consumatorilor la alimente
de calitate și sănătoase.
Cultivarea ciupercilor este un domeniu care oferă multe oportunități , iar î n ultimii ani, o
cerere tot mai mare a avut loc în rândul consumului ciupercilor din genul pleurotus. Dezvoltarea
industriei cultivatoare de ciuperci are loc lent, dar constant, iar pentru asigurarea calității
producției este nevoie de o îmbunătățire continua și raportată la tehnologiile de actuali tate.
Creșterea cererii pentru acest tip de ciupercă se datorează atât proprietăților nutritive superioare
de care dispune , cât și ingenuității caracteristice procesului de producție , care, în sine, este unul
simplu, însă trebuie să respecte reguli stricte de climatizare și condiții tehnologice. Pentru o
dezvoltare optimă a ciupercilor, este necesară o gestionare corectă a temperaturii și umidității în
perioada de creștere, irigarea regulată cu apă clorurată și aplicarea tratamentelor cu oxitetraciclină
și streptociclină.
Proiectul de față își propune studiul unei hale de producție, o ciupercărie, care în prezent
se caracterizează printr -o productivitate scăzut ă, și urmărește îmbunătățirea sistemelor pentru a
facilita pro cesul tehnologic . Pentru a asigura u n bun decurs al producției, se va studia
randamentul sistemelor de climatizare în stadiu actual și se vor aduce propuneri pentru
remedierea procesului de fabricație al ciupercilor. Sistemele care influențează în mod direct
capacitatea de producție a ciuper căriei sunt instalațiile termice, instrumentele pentru irigare și
asigurarea umidității și structurile de ventilare , acestea reprezentând totalitatea sistemelor de
climatizare. Obiectivul lucrării este de a automatiza sistemele implicate în procesul de fabricație a
ciupercilor astfel încât să scadă costurile de producție, de a minimiz a pierderile de căldură, de a
obține o productivitate ridicată și, implicit, o creștere a profitului .

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

52
1. CAP. 1 – Procesul de fabricație
Cultura ciupercilor pleurotu s prezintă numeroase avantaje economice. Producția acestui
tip de ciuperci nu necesită teren agricol, fiind ușor de cultivat în spații umbrite precum pivnițe,
hale, șoproane etc și se pot cultiva pe deșeuri provenite din agricultură sau silvicultură. Produ sul
obținut este unul bogat în substanțe proteice și poate fi consumat în stare proaspătă, dar și
conservată.

DIAGRAMA FLUX A PROCESULUI DE FABRICAȚIE AL CIUPERCILOR

Legendă:
A – Activitate DA
BD – Bloc decizional NU
PIERDERI

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

53
1.1. Etapele procesului
Fluxul tehnologic nu este unul complex. Materia primă, reprezentată de reminiscențele
provenite din agricultură (paie de grâu), intră în procesul de producție după ce trece de etapa de
sterilizare. Procesul de fabricare al ciupercilor din genul pleurotus numără patru stadii de
producție:
1. Obținerea și pregătirea miceliului;
2. Pregătirea compostului;
3. Incubarea compostului;
4. Managementul produsului finit.
Pentru a asigura o recoltă calitativă este necesar ă inocularea miceliului într -un compost
sterilizat. Este nevoie de 10 -15 zile, în condiții optime, pentru ca miceliul să incubeze pe grăunțe
de cereale. Ciupercile pleurotus pot fi cultivate pe o gama largă de resturi agricole, bogate în
celuloză și lignin ă, care ajută la creșterea sănătoasă a fungilor.
1.1.1. Obținerea și pregătirea miceliului;
Miceliul de ciuperci poate fi obținut pe diferite tipuri de straturi nutritive de cultură.
Acea stă informație face posibilă clasificarea miceliului pe două mari categorii:
1. Miceliul clasic;
2. Miceliul granulat.
Miceliul clasic este cel care se prepară pe un substrat format din gunoi compostat (gunoi
de cal). Acest tip de miceliu este foarte puțin folos it în prezent, deoarece oferă o cantitate mică de
miceliu activ , dar și datorită imposibilității de omogenizare cu stratul de cultura.
Miceliul granulat are ca substrat nutritiv boabele de cereale, precum grâu, secară, orz etc.
Acest tip de miceliu prezint ă numeroase avantaje față de cel clasic:
– vegetația are loc mai repede, din pricina miceliului activ de pe suprafața boabelor, care
este prezent într -o cantitate mai mare;
– este mai ușor incorporabil în masa substratului, datorită numărului ridicat de puncte de
inoculare iar precocitatea recoltei este mai avansată.
– permite automatizarea procesului de însămânțare, cu ajutorul unei mașini de incorporat
miceliu, dacă este necesar în cazul culturilor industriale;
– împânzirea substratului în etapa de incubare are loc mai repede;

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

54
1.1.2. Pregătirea compostului
Etapa de pregătire a substratului reprezintă cel mai important stadiu al producției. În
general, pentru cultivarea ciupercilor pleurotus se utilizează compost format din paie de grâu ,
coceni de po rumb, rumeguș, dar există și situații în care se folosește hârtia reciclată sau produse
secundare din cafea. Pregătirea acestora are loc, în primă fază, cu ajutorul unei mori menite să
reducă dimensiunile materialului folosit. După această etapă, se trece la amestecarea și
omogenizarea componentelor care formează substratul împreună cu apa și se supun imediat
sterilizării . Dintre metodele folosite pentru sterilizarea compostului, putem aminti următoarele:
 Pasteurizare cu aburi;
 Tratament cu apă fierbinte;
 Fermentați e a compostului
 Sterilizare chimică.
Deoarece metodele de sterilizare presupun operații de supraîncălzire a compostului, în
continuare se efectuează răcirea rapidă a acestuia. Ca și operație suplimentară antiseptică se poate
opta pentru amestecarea compostului răcit cu var stins .
Tabel 1. Caracteristici ale compostului înainte și după pasteurizare
Caracteristic ă Înaintea pasteurizării După pasteurizare
Culoare Gălbuie – brună Brună, ușor neagră cu pete
albe
Textură Elastic, paiele nu se rup Moale, paiele sunt fragile
Dăunători Prezenți Absenți
Extract substrat – analiză
microbiologică – Aproape incolor, fără bacterii
mobile
Miros Ușor de amoniac Plăcut
1.1.3. Inocularea și incubarea compostului
După ce materialul substratului s -a răcit, urmează etapa de inoculare. Aceasta trebuie să
se desfășoare într-un loc acoperit, închis, spălat și dezinfectant cu clor sau virocid. Aici,
compostul este întins pe o suprafața plană pentru a forma un strat de aproximativ 10 -15 cm,
urmând a se veri fica umiditatea, care trebuie să se încadreze în limitele 68% -72%, și valoarea pH,
între 5 -7[12]. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, se trece la distribuirea uniformă a grăunțel or cu

12 Disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=unfwEZc0smc , accesat la 04.08.2020

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

55
miceliu, pe toată suprafața substratului pregătit și ulterior se aranjează în saci , care se găuresc
ulterior pentru a facilita creșterea ci upercilor.
Incubarea reprezintă creșterea și dezvoltarea miceliului , care are loc în incubator , un
spațiu separat de camera de fructificare, adică locul propriu -zis unde vor crește ciupercile.

Fig. 1.1. – Prima fază a dezvoltării miceliului

Incubatorul trebuie să fie bine izolat (atât pereții, cât și acoperișul), deoarece temperatura
și umiditatea trebuie păstrate la valori constante, dar izolarea va ajuta și la reducerea costurilor
pentru întreținere. Umiditatea în aer trebuie să fie de 70% și pentru a o menține constantă, se
poate instala la nivelul podelei un sistem de picurare a apei , sau pur și simplu, stropirea podelei la
un anumit interval de timp . De asemenea, încălzirea spațiului este necesară în faza de incubare,
deci este indispensa bilă folosirea unui termostat și a unui termometru pentru păstrarea unei
temperaturi constante zi -noapte de 22° -26°C[13].
Timpul de incubare este de aproximativ 15 -21 zile, acest lucru depinzând de tipul de
hibrizi folosiți și condițiile de climatizare . Elementul care indică finalizarea fazei de incubare este
împânzirea completă a sacilor cu miceliu, sub formă de materie albă, asemănătoare cu pânza de
păianjen.

13 Disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=unfwEZc0smc , accesat l a 04.08.2020

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

56

Fig. 1.2. – Finalul etapei de incubare
1.1.4. Managementul produsului finit
Odată concretizată faza de incubare, sacii se mută în camera de fructificare , curățată și
dezinfectată în prealabil. Fructificarea debutează în momentul în care primele ciuperci încep să
își facă apariția prin găurile preexistente în saci și se dezvoltă până la faza de recoltare. Butonii
de fructificare reprezintă ciuperci cu diametrul de sub 10mm, care vor forma basidiofructe
mature, uniform repartizate, care ulterior vor fi culese. Ciupercile mature pot să crească în 6 -7
valuri de recolt are, însă calitatea și cantitatea producției scade direct proporțional cu creșterea
numărului de valuri. Primul val de recoltă este cel mai productiv, consistent, oferind o recoltă de
ciuperci de calitate, iar apariția acestuia are loc la circa 10 -15 zile de la ieșirea primordiilor,
urmat de valul doi, la o distanță de 15 -20 zile. În general, valul cu numărul trei este cel mai puțin
productiv, motiv pentru care acesta va reprezenta finalul recoltei pentru sacul respectiv.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

57

Fig. 1.3. – Primul val al recoltei

Amenajarea spațiului se efectuează , în funcție de dimensiunea spațiului, cu rafturi pe două
sau trei etaje și benzi de circulație între standuri . Camera de fructificare este, de asemenea, un
mediu în care temperatura și umiditatea trebuie controlate și menținute constante. Parametrii care
trebuie respectați în etapa de creștere pot varia de la o specie la alta, dar în general valorile se
încadrează între următoarele limite:
 Umiditatea între 80% -90%;
 Temperatura constantă între 15° -20°C;
 Schimb de aer de până la 8 -12 ori/ oră , cu un debit de 2m3/ oră/ m2 de cameră;
 Lumină minim 8 ore/ zi14.
O modalitate des utilizată pentru a menține umiditatea este folosirea unei instalații de
picurare a apei, la nivelul podelei, aceasta fiind o metodă simplă și economică. Mult mai eficient ă
însă este folosirea unui sistem de pulverizare a unei perdele de apă , la joasă presiune, poziționată
în partea de sus a culoare lor de acces.

14 Disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=DIUxPLLeolg , accesat la 05.08.2020

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

58
Sistemul de ventilație trebuie să fie compus dintr -un ventilator, amplasat în partea de jos a
serei, cu rolul de a evacua bioxidul de carbon, iar în partea superioară este necesară instalarea
unui alt ventilator care să asigure un flux de aer curat în încăpere. Debitul ventilatoarelor se va
alege în funcție de mărimea spațiului în care se vor monta. Este de preferat ca aerul introdus în
încăpere să fie distribuit uniform, lucru care poate fi realizat cu ajutorul unei tubulaturi de
ventilare .
În această etapă, lumina este necesară pentru buna dezvoltare a ciupercilor. Dacă lumina
naturală nu are posibilitatea de a pătrunde în spațiu, se poate opta pentru utilizarea luminii
artificiale. Spre exemplu, se poate monta un neon de 30W la fiecare 1 0mp.
Determinarea momentului de recoltare a ciupercilor coincide cu apariția velumului.
Pentru a putea valorifica producția la cel mai înalt potențial, se recomandă culegerea fungilor în
această fază.

Fig. 1.4. – Ciuperci în stadiu de recoltare

Tehnica recoltării este, de asemenea, importantă, pentru a evita eventualele pierderi și
deteriorări ale materialului compostului. Înainte de culegerea recoltei, stratul de cultură nu se va
uda, deoarece există posibilitatea de a se desprinde în porțiuni a tașate la stratul fructifer, ducând
velum

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

59
la compromiterea calității acestuia. Ciuperca se apucă cu mâna, se răsucește ușor și se apasă în
jos. În cazul ciupercilor crescute în buchet, recolta se va face eșalonat, pentru a nu dezintegra
buchetul.
1.2. Variante constructive
Spațiul de cultură pentru ciupercile ple urotus este repreze ntat prin magazii, hale, solarii
sau subsoluri , atâta timp când condițiile de incubare și fructificare sunt îndeplinite. Majoritatea
spațiilor de cultură din România se află în apropie rea cantoanelor silvice datorită mediului umed
de care au nevoie ciupercile pentru creștere și care este asigurat de climatul pădurii. În acest caz,
este nevoie, suplimentar, de o sursă pentru irigare , o sursă de lumină și asig urarea unei ventilații
dirija te. În cazul cantoanelor silvice perioada de cultură a ciupercilor este de șase luni, de regulă,
între aprilie și octombrie. Un dezavantaj major pe care îl prezintă construcțiile de tip cantoane
este pierderea continuă a căldurii, rezultată din pricina izo lării precare a pereților care, de cele
mai multe ori, sunt construiți din material lemnos.
În continuare se vor prezenta un total de două schițe care întruchipează spații propice
pentru cultura ciupercilor pleurotus. Prima variantă , figura 1.5, este reprezentată de un subsol ,
care asigură o ventilație liberă prin două guri de aerisire, poziționate în partea superioară. Sacii de
compost sunt așezați pe podeaua încăperii, fapt ce asigură o umiditate ridicată și temperatura
menținută de sursa de că ldură amplasată în mijlocul spațiului. Principalul dezavantaj îl constituie
ventilarea insuficientă, care nu are capacitatea de a evacua dioxidul de carbon din camera de
fructificare.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

60

Fig. 1.5. – Spațiu de cultură în subsol

Un alt loc unde producția c iupercilor ple urotus poate fi efectuată cu investiții minime
reprezintă grajdurile dezafectate. Printre avantajele acestei variante constructive se n umără:
 ventilația naturală, executată prin deschiderea re partizată a geamurilor laterale ;
 înălțimea construcției depășește deseori 3 metri, ceea ce asigură desfășurar ea
culturii pe mai multe nivele, facilitând o recoltă mai bogată;
 podeaua și pereții clădirii sunt construite, de regulă , din beton s au cărămidă, ceea
ce oferă posibilitatea unei dezinfectă ri mai ușoar e a spațiului de cultură și permit
asigurarea unei producții pe tot parcursul anului.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

61

Fig. 1.6. – Spațiu de cultură în hală

Pentru cultura ciupercilor în solarii este necesară poziționarea lor în zone umbrite și să fie
acoperite cu folie de culoare închisă, dar producția va fi influențată puternic de condițiile de
mediu și de anotimp. Însămânțarea se face de regulă în luna martie și septembrie. Ciupercile
pleurotus au o rezistență ridicată la îngheț dar își vor opri creșterea până la apari ția unor condiții
prielnice .

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

62
2. CAP. 2 – Construcția în stadiul actual
2.1. Date tehnice
Proiectul după care a fost construit spațiului de producție s -a bazat pe un concept
asemănător variantei constructive cu spațiul de cultură în hală , prezentate în figura 1.6., regăsită
în capitolul anterior. În cazul acestui studiu s-a considerat drept suprafață pentru cultivare a
ciupercilor o construcție nouă , cu încăperi separate pentru fiecare etapă tehnologică. Clădirea este
poziționată pe direcția NV -SE la 450m altitudine și este alcătuită dintr -o zonă de preparare, o
cameră de incubare și trei camere de fructificare .

Fig. 2.1. – Amplasarea geografică a clădirii

Dimensiunile camerei de incubare permit așezarea a 4 rafturi cu 6 nivele, pe care se pot
așeza câte 13 saci (320 fiind capacitatea totală a camerei) . Într -o cameră de fructificare se află 5
rânduri de rafturi a câte 6 nivele, dar datorită proce sului tehnologic , care impune o distanță
minimă între doi saci alăturați, se pot așeza doar 12 saci de compost , pe fiecare nivel.
Clădirea este construită din bolțari de zidărie, evidențiați în figura 2.2.1. și este izolată cu
polistiren de 10cm , pe o pardoseală betonată. Acoperișul este alcătuit din panouri sandwich
termoizolante, compuse din spumă poliuretanică incorporată între două foi de tablă.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

63

Fig. 2.2.1. – Bolțar de zidărie Fig. 2.2.2 . – Panouri sandwich pentru
acoperiș

Acoperișul este dotat și cu două zone de înveliș transparent, amplasate deasupra
camerelor de fructificare, pentru a asigura lumina naturală necesară dezvoltării ciupercilor. Pentru
a suplimenta aportul de lumină, în special în anotimpul rece în care lumina naturală nu poate fi
asigurată 8 ore/ zi, au fost montate, pe plafon, în interiorul fiecărei camere de fructificare câte
două neoane de 40W.

Fig. 2.3. – Vedere de sus a clădirii

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

64
2.2. Sisteme de climatizare
Încălzirea spațiilor de incubare și fructificare se efectuează cu ajutorul unor calorifere de
fontă cu termo convecție forțată. Convecți a forțată este realizat ă prin intermediul unui ventilator
centrifugal, poziționat în partea frontal ă a radiatorului de fontă. Pentru generarea agentului termic
folosit la în călzirea calo riferelor se utilizează un cazan termic pe lemn. Caloriferele sunt
amplasa te în partea nordică a clădirii, pe per etele opus accesului în cameră.

Fig. 2.4. – Radiator de fontă cu ventilator centrifugal

Ventilarea încăperilor de producție se îndeplinește cu ajutorul unor guri de aerisire,
regăsite deasupra caloriferelor și ușilor de acces. Orificiile pentru aerisire au fost efectuate prin
distanțarea deliberată a b olțarilor în mome ntul construirii, întruc ât s-a dorit utilizarea unui sistem
de circulație a aerului pe cale naturală. Acționarea ventilării se face manual, prin descoperirea
orificiilor pentru ventilare, prezentate în figura 2.5.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

65

Fig. 2.5. – Guri pentru ventilare naturală

Asigurarea umidității ridicate necesară pentru camera de incubare se realizează prin
umectarea podelei și pereților în funcție de indicația higrometrului montat în mijlocul încăperii.
Atât irigarea cât și asigurarea umidității în camerele de fructificare se execută printr -un sistem de
aspersoare , poziționate în partea superioară a camerelor . Pentru a obține o distribuție uniformă a
apei pe toți sacii de compost, dispersia apei se face sub formă de pătură de apă .

Fig. 2.6. – Aspersor

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

66
2.3. Dezavantaje
Din pricina sistemului de încălzire, bazat pe radiatoare de fontă, temperatura nu se
menține constantă pentru toată suprafața spațiului. Căldura este distribuită neuniform și
insuficient, motiv pentru care apar variații între stadiile de creștere ale ciupe rcilor. Un alt
dezavantaj al instalației de încălzire este reprezentat de caracteristica radiativă a caloriferelor,
care duce la deshidratarea sacilor de compost situați în imediata apropiere a lor. Pe baza acestui
considerent, nu se pot amplasa sacii incu bați în zona de temperatură ridicată, ceea ce duce la
scăderea productivității. De asemenea, t emperatura aerului din camerele de fructificare variază și
datorită faptului că ușa de acces este amplasată cu ieșire direct în mediul ambiant exterior, fără a
exista o zona de tranziție.
Principalul dezavantaj al sistemului de ventilare pe cale naturală este reprezentat de
incapacitatea schimbului de aer la nivel optim. Folosirea unui sistem de ventilare naturală,
acționată manual, nu permite controlul debitulu i de aer care pătrunde în interiorul spațiului. Aerul
curat este introdus în spațiul tehnologic fără a fi filtrat, prin urmare facilitează inserția de
impurități, care pot duce la o susceptibilitate ridicată a ciupercilor pentru boli. Aerul proaspăt
influe nțează atât temperatura, cât și umiditatea din încăpere, așadar se impune prelucrarea aerului
în vederea încălzirii sau răcirii lui. Totodată, bioxidul de carbon nu poate fi eliminat în întregime
doar prin intermediul aerisirii naturale.
În condițiile men ționate, controlul umidității este foarte dificil de executat. În camerele de
fructificare, umiditatea fluctuează rapid datorită gurilor de ventilare care introduc o anumită
cantitate de vapori de apă, împreună cu aerul din mediul exterior. De asemenea, în camera de
incubare umiditatea se reglează manual, în consecință, nu poate fi păstrată la un nivel invariabil.
Dezavantajele menționate indică un mediu nefavorabil producției de masă, care generează
costuri suplimentare ce ar putea fi eliminate prin autom atizare. Mai mult, controlul manual al
sistemelor de climatizare presupune verificarea în permanență a aparatelor de măsură a
temperaturii, umidității și a nivelului de CO 2 din aer, drept pentru care apare constrângerea unui
program de lucru în trei schimb uri. Implementare a unui sistem automatizat de sup raveghere a
condițiilor de mediu va înlocui necesitatea factorului uman, așadar vor scădea costurile directe.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

67
3. CAP. 3 – Propuneri pentru îmbunătățirea construcției actuale
În prezent, sistemele de climatizare folosite pentru întreținerea ciupercăriei nu favorizează
producția la maximul potențial, prin u rmare nici profitul adus nu este cel scontat. Stadiul actual în
care s e regăsesc echipamentele de monitorizare a circumstanțelor climaterice este unu l care nu
furnizează cu exactitate datele referitoare la condițiile propice pentru creșterea ciupercilor.
Sistemele de climatizare sunt acționate manual, trebuie verificate în permanență, ceea ce
presupune un efort financiar sporit, dar și o investiție de timp suplimentară.
În ved erea îmbunătățirii instalației termice, a sistemului de ventilare și pentru a asigura un
control mai riguros al umidității, am propus implementarea de sisteme automatizate pentru toate
cele trei categorii. Aceste instalații vor f i dotate cu senzori care cuplează/ decuplează automat
aparatura în momentul în care condițiile climatice optime sunt atinse, așadar se poate elimina
nevoia factorului uman pentru supravegherea permanentă. De asemenea, se va opta pentru
construirea unei zon e de tranziție în perimetrul ușilor acces ale spațiilor de incubare și
fructificare, cu rol în termoizolare și pentru a minimiza pierderile de căldură din i nterior, în
momentul accesului.
3.1. Pompa de căldură
Pompele de căldură sunt instalații termice care funcționează prin preluarea de căldură
dintr -un mediu cu temperatură mai scăzută și cedarea către un mediu cu o temperatură mai
ridicată[15]. Principiul de funcționare al mașinilor termice sub forma pompelor de căldură este
invers modului de activitate al instalațiilor frigorifice. Căldura este captată din sursa rece și este
adusă la temperatura dorită prin ridicarea presiunii agentului termi c din instalație. După modul în
care se realizează transferul termic, pompele de căldură pot fi clasificate astfe l:
 aer – aer: sursa rece este reprezentată de aer ul din mediul exterior , iar sursa caldă
este aerul din încăpere ;
 aer – apă: agentul transportator de căldură este apa, iar aerul constituie sursa de
căldură;
 apă – apă: sursa de căldură este apa din pânza f reatică , lacuri, râuri și ca agent
purtător al căldurii este utilizată, de asemenea , apa;

15 M. Bălan – Instalații frigorifice și pompe de căldură. Aplicații termice ale energiri geotermale. Sisteme
geotermale, UT PRESS

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

68
 sol – apă: căldura este transportată de apă și este preluată din sol.

Fig. 3.1.1. – Pompă aer – apă Fig. 3.1.2. – Pompă apă (pânză
freatică) – apă Fig. 3.1.3. – Pompă apă (lac)
– apă

În cadrul proiectului s -a optat pentru implementarea unui sistem termic alcătuit dintr -o
pompă de căldură de tip sol – apă. Alegerea acestui tip de instalație este susținută prin
următoarele argumente:
 în apropierea spațiului, n u există surse de apă precum lacuri, râuri, iar pânza
freatică se găsește la o adâncime considerabilă;
 temperatura solului este constantă, indiferent de anotimp, ceea ce presupune o
eficiență ridicată comparativ cu pompele aer – aer;
 chiar și în sezonul re ce, temperatura solului este destul de ridicată ;
 agentul termic folosit în instalație prezintă un punct de fierbere la temperatură
negativă.
În manualele de specialitate regăsim două tipuri de pompe de căldură sol – apă, care pot fi
orizontale sau vertical e.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

69
Fig. 3.2.1. – Pompă sol – apă (verticală) Fig. 3.2.2. – Pompă sol – apă (orizontală)
Pompele de căldură verticale presupun forarea unor orificii, cu adâncimi de până la 100m ,
până în stratul de rocă, în care sunt introduse serpentinele schimbătorului de căldură . Costurile
pentru realizarea lucrărilor sunt foarte ridicate.
Varianta cea mai avantajoasă în cadrul proiectului de implementare a noului sistem de
încălzire este reprezentată de versiunea oriz ontală a pompei de căldură. Lucrările de instalare a
tubulaturii în sol se pot corela cu lucrările preconizate pentru asfaltarea drumului de acces către
ciupercărie, dar și executarea unei parcări asfaltate, în curtea aferentă clădirii. Pentru montarea
pompelor de căldură sol – apă orizontale este necesară excavarea unei suprafețe întinse, la o
adâncime de 1,5m , suprafață care va coincide cu fundația pentru macadam, ceea ce face posibilă
investiția în montarea sistemului de încălzire, cu un cost redus.
3.1.1. Calculul termic
În vederea dimension ării pompei de căldură, este nevoie să se cunoască necesarul termic
pentru încălzirea spațiului de producție a ciupercilor. Necesarul de căldură pentru fiecare cameră
se cunoaște din proiectarea clădirii și are valoarea de 9kW/ cameră de fructificare și 5kW pentru
camera de incubare. Așadar, totalul necesarului termic pentru întreg spațiul tehnic, format din 3
camere de fructificare și o cameră de incubare, este de 32kW .

Fig. 3.3. – Dimensiunea camerelor de incubare și fructificare

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

70
Pentru a determina caracteristicile tehnologice ale echipamentului de încălzire, avem
nevoie de calculul temperaturii de condensare și vaporizare ale agentului termic. Fluidul utilizat
în instalație sub forma agentului termic este reprezentat de propan R290, care încălzește apa într –
un boiler (condensator). Apa încălzită este pompată în serpentinele din pereți, pe 8 circuite
diferite , câte două pentru fiecare cameră.
Se cunosc temperaturile optime pentru faza de incubare, cât și pentru fructificare, 22° –
26°C, respectiv 15° – 20°C. Pentru formulele de calcul, se va opta în utilizarea valorilor medii ale
temperaturilor menționate anterior.
Diferența de temperatură dintre aerul din camerele de producție și apa din instalație la
intrarea în serpentinele de pe pereți poate să ia valori între 5° – 9°C.

𝑡𝑡𝑢𝑟=𝑡𝑚+(5…9) °𝐶 (1)

unde,
ttur – temperatura agentului termic pe tur;
tm – temperatura aerului din încăpere.

Temperatura de condensare se calculează cu valoarea temperaturii apei pe turul instalației,
folosind formula:

𝑡𝑘=𝑡𝑡𝑢𝑟+(3…6) °𝐶 (2)

unde,
tk – temperatura de condensare.

Tabel 2: Temperaturi de lucru
Notații [°C] Incubare Fructificare
tm 23 17
ttur 30 24
tk 33 33

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

71
Notă: temperaturile t tur pot avea valori diferite, deoarece reglajul acestora se face printr –
un distribuitor, amplasat la ieșirea din boiler; în schimb, temperatura de condensare t k are o
singură valoare în tot circuitul , dată de unicul agent termic utilizat.
Pentru pompa de căldură sol – apă care va fi folosită în prezentul proiect, vaporizatorul se
construiește din țevi de cupru cauciucate, care au forma unor serpentine, amplasate direct în sol.
Adâncimea de montare a vaporizatorului este de 1,5m. Temperatura solului la această adâncime
poate fi între 5° – 7°C. Temperatura de vaporizare a agentului termic se calculează cu relația:

𝑡0=𝑡𝑠𝑜𝑙−(8…12) °𝐶 (3)
𝑡0=6−10 [°𝐶]
𝑡0=−4 [°𝐶]

unde,
t0 – temperatura de vaporizare a agentului termic.
S-a optat pentru utilizarea acestui tip de vaporizator, datorită eficienței sporite a pompei
de căldură . Eficienț a este dovedită prin diferența dintre temperatura de condensare și vaporizare,
care este relativ mică, în comparație cu alte tipuri de instalații cu schimbătoare de căldură
intermediare.
Puterea pompei și cantitatea de căldură extrasă din sol au fost calculate cu ajutorul
softului CoolPack, care a generat ciclul pompei de căldură pe o diagramă termodinamică, din
care au fost extrase valori le energi ilor aferente ciclului.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

72

Fig. 3.4. – Diagramă logaritm presiune – entalpie

Tabel 3: Energii termice ale pompei de căldură
Energiile aferente ciclului Valori numerice[kW]
Qk 32
Q0 27,4
P 4,6

unde,
Qk – necesar termic pentru încălzire;
Q0 – căldura extrasă din sol;
P – puterea pompei de recirculare.

Pentru determinarea suprafeței pe care se vor instala colectorii orizontali , se va utiliza
raportul dintre căldura extrasă din sol Q 0 și sarcina termică specifică pentru tipul solului q 0.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

73
Tabel 4: Tipuri de sol
Tipul solului Sarcina termică specifică [W/ m2]
Sol nisipos – uscat 10 … 15
Sol nisipos – umed 15 … 20
Sol argilos – uscat 20 … 25
Sol argilos – umed 25 … 30
Sol cu apă freatică 30 … 35

Notă: valorile prezentate în tabelul 4 sunt valabile pentru amplasamentul colectorilor la distanțe
de 0,5 … 0,7 m.
Clădirea este construită pe un sol argilos – umed, prin urmare suprafața necesară pentru
extragerea căldurii din sol se calculează cu relația:

𝑆=𝑄0
𝑞0 [𝑚2] (4)
𝑆=27400
25 [𝑚2]
𝑆=1096 𝑚2

Terenul aferent ciupercăriei dispune de suprafața necesară, așadar montarea serpentinelor
este posibilă. Pompa de căldură a fost aleasă din catalogul de produse de pe pagina ROMSTAL:

Fig. 3.5. – Pompa de căldură

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

74
Tabel 5: Specificații tehnice ale pompei de căldură
BRAND STIEBEL ELTRON
TIP SOL – APĂ
PUTEREA (kW) 4,77
CLASĂ EFICIENȚĂ ENERGETICĂ A+
AGENT FRIGORIFIC R290
PREȚ (RON) 33800

3.2. Sistem de ventilație
Este de preferat ca instalația de ventilație să asigure recuperarea căldurii din aerul viciat.
Pentru ca acest criteriu să fie realizabil, se impune dotarea cu un sistem eficient pentru
împrospătarea aerului și menținerea acestuia în parametrii necesari dezvoltării echilibrat e a
ciupercilor. Pentru a reduce necesarul de căldură și în vederea acoperirii pierderilor rezultate prin
ventilație , sistemul trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de recuperare a căldurii, prezentat în
figura 3.6.

Fig. 3.6. – Schimbător de căldură – recuperator

Acest tip de echipamente permit recuperarea între 75% – 98% din căldura evacuată
simultan cu aerul prin instalația de ventilare[16]. Datorită concentrației mari de bioxid de carbon
și, deci, a densității ridicate, a erul viciat este evacuat din încăperi prin intermediul unor
ventilatoare amplasate în partea inferioară a fiecărei camere. Odată extras din camerele de
incubare și fructificare, aerul bogat în CO 2 este transportat în recuperatorul de căldură, montat în
partea superioară a camerei de pregătire și este apoi eliminat în mediul ambiant exterior.

16 M. Bălan – Energii regenerabile, UT PRESS, 2007, ISBN: 978 -973-662-350-9

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

75
Aerul proaspăt introdus în încăpere va trece printr -un filtru de particule, amplasat pe
conducta pri ncipală , de admisie . După această etapă, aerul proaspăt este încălzit cu ajutorul
recuperatorului de căldură, care îi crește temperatura la o valoare apropiată de cea a aerului viciat.
În acest fel, se evită introducerea aerului rece în încăperi și, implicit, la uscarea aerulu i din mediul
de producție, deoarece aerul rece introdus într -un spațiu cu aer cald duce la reducerea umidității
din respectiva încăpere. Pentru a asigura o eficiență sporită, după recuperatorul de căldură se va
instala un filtru umidificator.
Pentru alegerea unui recuperator de căldură potrivit volumului de aer evacuat , trebuie să
se cunoască debitul de aer extras din fiecare încăpere:
 70m3/ oră pentru camerele de fructificare;
 40m3/ oră pentru camera de incubare.
Însumând cele 3 camere de fructifica re și cea de incubare, rezultă un debit volumic total
de 250m3/ oră. Echipamentul pentru extragere a aerului din încăperile de producție a fost ales din
catalogul de produse DEDEMAN, conform particularităților impuse. Se vor folosi aceleași tipuri
de venti latoare atât pentru extragerea aerului viciat, cât și pentru introducerea aerului proaspăt
pentru toate cele 4 camere de producție. Prin urmare, se vor achiziționa un total de 8 ventilatoare.

Fig. 3.7. – Ventilator pentru extragere / introducere aer

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

76
Tabel 6: Specificații tehnice ale ventilatorului
BRAND Vents
DEBIT AER [m3/h] 292
PUTERE ELECTRICĂ [W] 24
DIAMETRU EVACUARE RACORD [mm] 150
PREȚ [RON] 100

Cunoscând debitul necesar, sarcina termică a recuperatorului de căldură se calculează cu
următoarea relație:
𝑄̇=𝑚̇×𝑐𝑝×Δ𝑡 [𝑘𝑊] (5)

unde,
Δ𝑡 – variația temperaturii în recuperatorul de căldură , cu valoarea de 25°C;
cp – căldura specifică a aerului , cu valoarea de 1,024 kJ/ kgK la temperatura și umiditatea
necesară;
𝑚̇ – debitul masic de aer.
𝑚̇=𝜌×𝑉̇
𝑚̇=1,18×0,08194 [𝑘𝑔
𝑠]
𝑚̇=0,09668 [𝑘𝑔
𝑠] (6)

unde,
𝜌 – densitatea aerului , cu valoarea de 1,18 kg*m3 la temperatura și umiditatea necesară;
𝑉̇ – debit volumic.
𝑄̇=0,09668 ×1,024 ×25 𝑘𝑊
𝑄̇=2,475 𝑘𝑊 (7)
Recuperatorul de căldură a fost ales din catalogul de produse ROMSTAL, potrivit
cerințelor tehnologice prezente pentru ciupercărie.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

77

Fig. 3.8. – Recuperator de căldură

Tabel 7: Specificații tehnice ale recuperatorului de căldură
PRODUCĂTOR JULIEN STILE S.R.L.
MODEL VUT 300H MINI
DEBIT DE AER [m3/h] 300
EFICIENȚĂ [%] 85
TURAȚIE [rpm] 3570
PREȚ [RON] 4900

3.3. Instalația de umidificare
În prezent, sistemul de umidificare al aerului din camerele de producție oferă un
randament potrivit pentru a asigura dezvoltarea ciupercilor. Singura îmbunătățire care trebuie
adusă acestei instalații este montarea unui dispozitiv de control automat, care să nu necesite
asistență din partea unui operator.
Se optează pentru un regulator de umiditate cu funcți i adițional e și pentru controlul
temperaturii , dar și pentru măsurarea nivelului de bioxid de carbon , care operează identic cu
modul de acționare al dispozitivului descris mai sus . Prin urmare, regulatorul de umiditate ,

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

78
căldură și CO 2 va monitoriza simultan cele trei valori și va cupla/ decupla instalațiile de
umidificare , încălzire și ventilație astfel:
1. senzor ul de umiditate va acționa automat aspersoarele în momentul în care nivelul
umidității atinge limita inferioară impusă; apoi, pătura de apă va umidifica
încăperile și senzorul va decupla aspersoarele în punctul în care limita maxima de
umiditate este atinsă.
2. starea termică va fi monitorizată de către senzorul de temperatură care cuplează
automat pompa de căldură imediat ce temperatura scade sub valoarea minimă
impusă și decuplează instalația de încălzire odată ce s -a atins temperatura optimă;
3. dispozitivul cu senzor incorporat de CO 2 are ca scop cuplarea ventilatoarelor
pentru evacuarea aerului viciat, în momentul în care nivelul de bioxid de carbon
atinge limita maximă admisă, și introducerea aerului proaspăt în spațiile de
cultivare a ciupercilor.
Indicatorul de calitate a aerului pe care l -am ales a fost preluat din catalogul de produse
ALECOAIR și este dotat cu senzori pentru fiecare mărime de măsurat. Așadar, pentru cele 4
camere de producție vor fi necesare un total de 4 dispozitive regulatoare .

Fig. 3.9. – Indicator de calitate a aerului

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

79
Tabel 8: Specificații tehnice ale regulatorului
FRECVENȚĂ MĂSURĂTORI [sec] 2
INTERVAL MĂSURĂ UMIDITATE [RH %] 0 – 100
INTERVAL MĂSURĂ TEMPERATURĂ
[°C] -5 – 50
INTERVAL MĂSURĂ CO 2 [ppm] 0 – 9,999
PREȚ [RON] 760

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

80
TUR
RETUR 4. CAP. 4 – Evaluare finală
Implementarea soluțiilor propuse a avut loc sub formă digitală, cu ajutorul unui soft
pentru proiectare tridimensională, anume SolidWorks. Metoda aleasă oferă o perspectivă ușor de
vizualizat asupra echipamentelor montate în vederea eficientizării procesului de fabricație a
ciupercilor pleurotus , așadar în următoarele imagini sunt evidențiate, pe rând și mai apoi în
ansamblu, toate cele trei sisteme descrise în capitolele anterioare.
4.1. Instalația termică – pompa de căldură
Montarea echipamentelor pentru sistemul care asigură căldura în spațiul de producție a
debutat prin instalarea pompei de căldură în camera de pregătire. Pompa a fost amplasată pe
peretele comun cu camera de incubare, iar în partea superioară a carcasei a fost instalat un
distribuitor cu 16 ieșiri, care asigură turul (două conducte) și returul (două conducte) pentru
fiecare cameră de producție.

Fig. 4.1. – Pompă de căldură cu distribuitor

La ieșire, respectiv intrare în distribuitor, conductele se găsesc amplasate sub podea, în
camera de incubare, de unde se răsfiră mai departe până la ultima cameră de fructificare.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

81

Fig. 4.2. – Distribuția conductelor în camerele de producție

Pentru a încălzi camerele de producție, au fost montate serpentine pentru cedare de
căldură pe doi dintre pereții exteriori, mai exact pe peretele unde se găsește ușa de acces și pe
peretele opus acestuia.

Fig. 4.3. – Serpentine montate pe peretele opus accesului în camere

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

82

Fig. 4.4. – Serpentine montate pe peretele cu ușă de acces în camere

Montarea serpentinelor s -a făcut pe verticală pentru peretele care prezintă ușile de acces
în camerele de producție, iar pe peretele opus accesului, serpen tinele au fost amplasate orizontal,
decizia fiind luată în urma constrângerilor impuse de spațiu.
Instalația de preluare a căldurii din pământ a fost introdusă sub nivelul pământului, cu o
diferență de 1,5m. Două treimi din suprafața pe care se întinde ec hipamentul coincide cu
drumului de acces către ciupercărie, iar restul de o treime din serpentine se află sub o parte a
terenului aferent clădirii, care este utilizată în scop de parcare și permite accesul mașinilor pentru
aprovizionare cu materie primă, dar și pentru mașina care asigură transportul produsului finit.

Fig. 4.5. – Serpentinele exterioare

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

83
4.2. Instalația pentru ventilație și sistemul de control a umidității
Pentru sistemul de ventilație au fost montate, pe lângă ventilatoarele amintite în capitolul
3, subcapitolul 3.2., două conducte care să asigure traficul aerului în încăperile de producție. În
figura 4.6. se pot observa tuburile de ventilare cu orificiile pentru extragerea sau introducerea
aerului, după caz. Conducta pentru evacuarea aerului viciat a fost montată în partea de jos a
camerelor, și este reprezentată cu culoarea galbenă. În camera de pregătire este montat
recuperatorul de căldură prin care trece condu cta pentru evacuare și după ce căldura este preluată,
aerul iese în mediul exterior. Cu culoarea verde este reprezentată tubulatura prin care aerul
proaspăt este introdus în camere, dar nu înainte de a trece prin tr-un filtru de aer și mai apoi prin
recuper atorul de căldură pentru a fi încălzit .

Fig. 4.6. – Instalația de ventilație și umiditate

Tot în figura 4.6. se pot distinge conductele cu aspersoare pentru asigurarea umidității ,
care sunt reprezentate cu culoarea albastră. Instalația pentru umidificare nu a suferit modificări;
se regăsește in partea superioară a fiecărei camere de fructificare.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

84
4.3. Ansamblu clădire – instalații de climatizare
În urma implementării sugestiilor pentru îmbunătățirea procesului de fabricație,
ciupercăria a fost dotată cu:
 pompă de căldură, cu serpentine interioare montate pe pereți și exterioare amplasate sub
drumul de acces;
 sistem de ventilație pentru evacuarea/ introducerea aerului, care incorporează și un
recuperator de căldură;
 senzori pentru detectarea valorilor temperaturii, umidității și nivelului de CO 2, împreună
cu ecrane display pentru monitorizarea valorilor, poziționate pe holul de acces, în dreptul
fiecărei uși;
 panouri de sticlă pentru a închide holul, în vederea minimizării pierderilor de căld ură în
momentul accesului în camere.

Fig. 4.7. – Instalațiile de climatizare montate

Suprafața camerelor de producție nu s -a modificat, motiv pentru care numărul de standuri
din camere a rămas neschimbat, la fel și în cazul numărului de rafturi per stand, lucru evidențiat

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

85
în tabelul 9. Majorarea numărului de saci poziționați pe un raft se datorează îmbunătățirii
sistemului de distribuire a căldurii în camere. În cazul încălzirii cu radiatoarele de fontă, o mare
cantitate de căldură era concentrată în zona din imediata vecinătate, ducând la uscarea și
deteriorarea sacilor cu compost. Datorită noului sistem de încălzire prin serpentinele montate pe
pereți, căldura este dispersată uniform în încăperi, prevenind uscarea sacilor cu compost aflați în
apropierea sursei termice .
De asemenea, o creștere a productivității per sac se poate înre gistra grație condițiilor
climaterice optime, care se pot monitoriza și controla riguros cu ajutorul noilor sisteme
implementate.

Tabel 9: Situația producției înainte și după îmbunătățiri
Înainte După
Saci/ raft / cameră de incubare 13 15
Saci/ raft / cameră de fructificare 12 14
Raft/ stand 5 5
Stand/ cameră incubare 4 4
Stand/ cameră fructificare 6 6
Kg ciuperci/ sac 11 12

4.4. Analiza investiției
Pentru a analiza investiția financiară, se va realiza un calcul estimativ al costurilor totale
de producție al unui ciclu de fabricație, înainte și după implementarea noilor soluții de
climatizare.

Înainte de investiție:
S-a întocmit o medie a producției de 320 saci/ ciclu, cu o capacitate de recoltă de 11kg de
ciuperci/ sac, iar ținând cont de o pier dere de aproximativ 10%, se obțin 3200 kg ciuperci/ ciclu.
Calculul s -a efectuat cu un preț de vânzare de 10 lei/ kg și un randament (profit) de 15% pe ciclu
de producție. Din evidențele contabile s -au preluat valorile procentuale aferente cheltuielilor
totale de producție/ ciclu, dintre care:
– cheltuieli cu personalul: 53% (5 angajați, la un salar mediu de 2250 lei/ pers);
– cheltuieli directe: 24%;

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

86
– cheltuieli indirecte: 8%;
– profit obținut: 15%.
Presupunând că se valorifică întreaga cantitate de ciuperci obținută într -un ciclu de
fabricație, respectiv 3200 kg ciuperci, la un preț de 10 lei/ kg, se obțin 32000 lei. Prin urmare,
cheltuielile totale vor avea următoarele valori:
– cheltuieli cu persona lul: 16875 lei (la un ciclu de fabricație = 1,5 luni);
– cheltuieli directe: 7745 lei;
– cheltuieli indirecte: 2580 lei;
– profit obținut: 4800 lei.

Investiția în sistemele de climatizare presupune un aport de 10000 euro, la un curs valutar
mediu de 4,8 lei/ eu ro, așadar suma totală ajunge la 48000 lei.

După investiție
În urma implementării noilor echipamente, s -au produs modificări, atât în structura
personalului cât și în distribuția costurilor de producție. Numărul operatorilor a fost redus, prin
prisma automatizării, de la 5 la 3 persoane. Cheltuielile directe s -au reechilibrat datorită scăderii
cheltuielilor cu agentul termic și a creșterii costurilor cu materie primă.
Calculul estimativ arată că la o producție de 360 saci/ ciclu de fabricație, cu un ra ndament
de 12 kg/ sac, și o pierdere de 10%, se obțin 3960 kg ciuperci într -un ciclu de fabricație.
Presupunând că prețul de vânzare al ciupercilor rămâne constant, anume 10 lei/ kg, se realizează
încasări de 39600 lei/ ciclu de fabricație. Așadar, costuri le producției se pot aprecia astfel:
– cheltuieli cu personalul: 10125 lei (la un ciclu de fabricație = 1,5 luni);
– cheltuieli directe: 7745 lei;
– cheltuieli indirecte: 2580 lei;
– profit obținut: 19150 lei.
Raportat la situația actuală, se poate înregistra o cr eștere a profitului cu 14350 lei/ ciclu,
rezultând o recuperare a investiției în 3,3 cicluri de fabricație , aproximativ 6 luni.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

87
5. CAP. 5 – Concluzii
În condiții atmosferice bine reglementate și controlate, ciupercile au o creștere accelerată
și constantă, iar produsul finit va fi mai înalt calitativ în comparație cu cel crescut în condiții de
climatizare necontrolată.
Automatizarea sistemelor de clim atizare permite supravegherea și verificarea
circumstanțelor de dezvoltare a ciupercilor și menținerea valorilor la limitele optime pentru a
maximiza producția. Spre exemplu, se poate realiza o paralelă între sistemul de încălzire manual
și cel automatizat . În ceea ce privește centrala pe lemn, s -a constatat că impune costuri de
întreținere ridicate, deoarece funcționează cu temperaturi mari și acest lucru duce constant la
deteriorarea unor componente vitale pentru utilizare (pompa de recirculare, garnituri etc), iar
variațiile de temperatură duc la degradarea în timp a îmbinărilor . Mai mult, centrala pe lemne nu
poate funcționa autonom, fiind nevoie în permanență de un operator care să o încarce cu lemne și
să urmărească arderea , fapt ce generează alte cost uri suplimentare .
Despre instalația cu pompa de căldură, se poate afirma că presupune costuri foarte ridicate
de achiziționare și instalare a echipamentelor . Cu toate acestea, costurile pentru mentenanță sunt
mult mai scăzute față de centrala pe lemne, întrucât variațiile de temperatură ale agentului termic
nu sunt atât de mari, prin urmare instalația nu este supusă unor șocuri termice puternice, oferind o
rezistență mai bună în timp. Pompa de căldură fun cționează la temperaturi mai mici, constante, și
oferă posibilitatea de automatizare. Luând în considerare că pompa de căldură este acționată de
curent, se poate estima un cost de funcționare mai scăzut comparativ cu cel al centralei pe lemn.
De asemenea, în vederea minimizării pierderilor de căldură, a fost montat și r ecuperatorul
de căldură, care este un dispozitiv din ce în ce mai folosit în zilele noastre, atât în hale de
producție, cât și în instituții, birouri și chiar în locuințe.
Concluzionând, inv estiția în sisteme noi care să asigure automatizarea producției
presupune un efort financiar considerabil, însă rezultatele pe termen lung vor arăta că dotările
inovative duc la creșteri ale profitului. Chiar dacă au fost eliminate unele cheltuieli în ceea ce
privește personalul, după părerea mea, niciun sistem nu va putea fi total automatizat și autonom,
fiind nevoie chiar și periodic de o revizie, inspecție etc, motiv pentru care nu se va putea elimina
în întregime necesitatea factorului uman.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

88
BIBLIOGR AFIE
PARTE ECONOMICĂ
1. Anastasiu, A., Marketing educațional. Cercetări teoretice și aplicative privind percepția
produsului educațional în rândul stakeholderilor sistemelor universitare. UTCN, 2013
2. Grigoruț, C., Ploae, V., Zăgan, R., Zaharia, R., Micu, A.: Marketing Universitar, Ediție
online 2011
3. Cheng Y.C., Quality assurance in educations: internal, interface and future. 2003
4. J. Gajic, Importance of Marketing Mix in Higher Education Institutions, Singidunum
Jourmal of Applied Science, ISSN 2217 -8090, 2012
5. Kotler, Ph., Armstrong, G. – Principiile marketingului, Ed. Teora, Ediția a IV -a,
București, 2004
6. Kotler P, Strategic Marketing for Educational Institutions. NJ: prentice hall, Englewood
Cliffs, Karen F.A. Fox, 1985
7. Palade, A., Politici și strategii de ma rketing utilizate în marketingul educațional. Studiu de
caz: învățământul universitar din România, UNITBV, 2016
8. A. J. Raja, The study of e -commerce service systems in global viral marketing strategy,
IAEME Publications, Volum 3, decembrie 2012
9. HG 140/2017, cu modificările și completările ulterioare
10. Învățământ superior. Raport UEFISCDI 2017 -2018
11. Raport privind starea învățământului superior din România 2017 -2018, Ministerul
Educației Naționale
12. Disponibil la https://www.ama.org/the -definition -of-marketing -what -is-marketing/
accesat la 27.05.2020
13. Disponibil la https://socialnation.ro/ instagram -vs-facebook -care-este-mai-bun-pentru –
business/ , accesat la 24.06.2020
14. Disponibil la http://blog.bradleygauthier.com/david -ogilvy -headline -copywriting/ , accesat
la 18.07.2020
15. Disponibil la
https://www.dataprotection.ro/?page=noua%20_pagina_regulamentul_GDPR , accesat la
18.07.2020

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

89
Lista figurilor
Fig. 1.2. – Anastasiu, A., Marketing educațional. Cercetări teoretice și aplicative privind
percepția produsului educațional în rândul stakeholderilor sistemelor universitare. UTCN, 2013
Fig. 1.3. – dr. conf. Univ., lector superior, Volvoi, G., UCCM, Oport unitatea abordării de
marketing strategic a calității procesului didactic universitar
Fig. 2.1. – Raport privind starea învățământului superior din România 2017 -2018, Ministerul
Educației Naționale
Fig. 3.1. – Disponibil la https://ingineriesimanagement.ro/mediul -privat/ , preluat la 21.07.2020
Fig. 3.3. – Disponibil la https://www.mit.edu/ , preluat la 21.07.2020
Fig. 3.4. – Disponibil la https://www.caltech.edu/ , preluat la 21.07.2020
Fig. 3.5. – Disponibil la https://ingineriesimanagement.ro/ , preluat la 24.06.2020
Fig. 3.6. – Disponibil la https://www.facebook.com/inginerie.economica , preluat la 24.06.2020
Fig. 3.7. – Disponibil la https://www.facebook.com/inginerie.economica.industriala , preluat la
24.06.2020
Fig. 3.8. – Disponibil la
https://www.instagram.com/inginerie.economica/?igshid=mdml99sx7y5j&fbclid=IwAR1gFbwje
LS9wcIFHxZ8P4x5Mdkj_ -P3Z9x56et3hKpU9tjfVAvPyyF -IX4, preluat la 24.06.2020
Fig. 4.1. – Disponibil la
https://www.google.com/search?q=+rolls+royce+david+ogilvy&tbm=isch&ved=2ahUKEwjMkd
fC8NbqAhUPP -wKHeXiDlUQ2 –
cCegQIABAA&oq=+rolls+royce+david+ogilvy&gs_lcp=CgNpbWcQAzIGCAAQCBAeMgYIA
BAIEB5Q78QyWO_EMmCqyDJoAHAAeACAAY8BiAGPAZIBAzAuMZgBAKABAaoBC2d
3cy13aX otaW1nwAEB&sclient=img&ei=W_USX4z4B4_ –
sAflxbuoBQ&bih=576&biw=1366&hl=en , preluat la 18.07.2020

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

90
PARTE TEHNICĂ
1. G. Alefeld, Efficiency of compressor heat pumps and refrigerators derived from the
second law of thermodynamics, International Journal of Refrigeration, Volum 10,
noiembrie 1987
2. M. Ashraf, M. Ishtiaq, K. Azad, Comparative Study on Cultivation and Yield
Performance of Oyster Mushroom ( Pleurotus ostreatus ) on Different Substrates (Wheat
Straw, Leaves, Saw Dust),martie 2004
3. M. Bălan – Energii regenerabile, UT PRESS, 2007, ISBN: 978 -973-662-350-9
4. M. Bălan – Instalații frigorifice și pompe de căldură. Aplicații termice ale energiri
geotermale. Sisteme geotermale, UT PRESS
5. M. Bălan, M. Damian, I. Ion, Considerations about the potential use of the geothermal
energy for domestic heating in Romania, International Congress Automotive,
Environment and Farm Machinery, oct 2007, Cluj – Napoca
6. A. Burlacu, M. Bălan, V. Ciocan, M. Verdeș, Heat Pipe Heat Exchanger for waste heat
recovery in buildings, Revist a Română de Inginerie Civilă, Volum 4, Numărul 3, 2013
7. N. Mateescu, Cultura ciupercilor agaricus și pleurotus, Editura M.A.S.T., 1996, ISBN
973-8011 -07-08
8. Abdeen Mustafa, Renewable and Sustainable Energy Reviews, Volum 12, februarie 2008
9. M. Nemzer, D. Page , A. Carter, Energy for Keeps: Creating Clean Energy from
Renewable Resources, Editura Friesens Corporation, 2010, ISBN 978 -0974 -476-551
10. Ruihong Zhang, Xiujin Li, J. G. Fadel, Oyster mushroom cultivation with rice and wheat
straw, mai 2002
11. Jefferson Tester, The future of Geothermal Energy, Massachusetts Institute of
Technology, Cambridge, MA, aprilie 2007
12. I. Tudor, Ciuperci și miceliu, Editura LUCMAN, 2004
13. G. Wegler, Heating and Ventilation system for a building, 1999
14. Zöllner Jörg – The Hea t Pump: A Heating System for sustained Energy Savings, 12th May
2004, Dublin
15. Disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=unfwEZc0smc , accesat la 04.08.2020
16. Disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=unfwEZc0smc , accesat la 04.08.2020
17. Disponibil la https://www.youtube.com/watch?v=DIUxPLLeolg , accesat la 05.08.2020

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

91
LISTA FIGURILOR
Fig. 2.2.1. – Bolțar de zidărie: Disponibil la
https://www.google.com/search?q=boltar+de+zidarie&hl=en&sxsrf=ALeKk00VN56lsB4Y9gf95NJLq1Lt9iA
9YA:1598707938705&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjaz6SWw8DrAhUJfMAKHQZoAkwQ_
AUoAXoECAwQAw&biw=1366&bih=576#i mgrc=NyBwSXN8o6qWvM , preluat la 06.07.2020
Fig. 2.2.2. – Panouri sandwich pentru acoperiș: Disponibil la
https://www.google.com/search?q=panouri+sandwich+acoperis&tbm=isch&ved=2ahUKEwiBpfiXw8DrA
hVGwOAKHeszA9MQ2 –
cCegQIABAA&oq=panouri+sand&gs_lcp=CgNpbWcQARgBMgIIADICCAAyAggAMgIIADICCAAyAggAMgIIAD
ICCAAyAggAMgIIADoECCMQJzoFCAAQsQNQ8tYEWLLjBGD47wRoAHAAeACAAf8BiAHpD5I BBjAuMTEuMZ
gBAKABAaoBC2d3cy13aXotaW1nwAEB&sclient=img&ei=5lhKX4GaCsaAgwfr54yYDQ&bih=576&biw=136
6&hl=en#imgrc=B4Nqd9QVhBw8_M , preluat la 06.07.2020
Fig. 2.6. – Aspersor: Disponibil la https://www.tooled -up.com/gardena -micro -drip-micro -mist –
nozzle/prod/307555/ , preluat la 06.07.2020
Fig.3.1.1. – Pompă aer – apă: Disponibil la
http://panoultau.ro/itechsol/diferite_tipuri_de_surse_de_caldura/92.html?fbclid=IwAR3JrP_HMpsJ5Gqy
ZEXyNjf4SbDWlJavEYt9aXCvZCgUYj1e6ynwHwd -T0E, preluat la 15.08.2020
Fig. 3.1.2. – Pompă apă (pâ nză freatică) – apă: Disponibil la
http://panoultau.ro/itechsol/diferite_tipuri_de_surse_de_caldur a/92.html?fbclid=IwAR3JrP_HMpsJ5Gqy
ZEXyNjf4SbDWlJavEYt9aXCvZCgUYj1e6ynwHwd -T0E, preluat la 15.08.2020
Fig. 3.1.3. – Pompă apă (lac) – apă: Disponibil la
http://panoultau.ro/itechsol/diferite_tipuri_de_surse_de_caldura/92.html?fbclid=IwAR3JrP_HMpsJ5Gqy
ZEXyNjf4SbDWlJavEYt9aXCvZCgUYj1e6ynwHwd -T0E, preluat la 15.08.2020
Fig. 3.2.1. – Pompă sol – apă (verticală): Disponibil la
http://panoultau.ro/itechsol/diferite_tipuri_de_surse_de_caldura/92.html?fbclid=IwAR3JrP_HMpsJ5Gqy
ZEXyNjf4SbDWlJavEYt9aXCvZCgUYj1e6ynwHwd -T0E, preluat la 15.08.2020
Fig. 3.2.2. – Pompă sol – apă (orizontală): Disponibil la
http://panoultau.ro/itechsol/diferite_tipuri_de_surse_de_caldura/92.html?fbclid=IwAR3JrP_HMpsJ5Gqy
ZEXyNjf4SbDWlJavEYt9aXCvZCgUYj1e6 ynwHwd -T0E, preluat la 15.08.2020
Fig. Dispozitiv încălzire : Disponibil la https://passivhaustagung.de/en/ , preluat la 25.08.2020
Fig.3.5. – Pompă de căldură: Disponibil la https://www.romstal.ro/pompa -caldura -sol-apa-incalzire –
racire -wpf-5-s-basic -5-8-kw-p14741529.html#specs , preluat la 28.08.2020
Fig. 3.6. – Schimbător de căldură: M. Bălan – Energii regenerabile, UT PRESS, 2007, ISBN: 978 -973-662-
350-9, pagina 17, figura 1.26.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

92
Fig. 3.7. – Ventilator pentru extragere/ introducere aer: Disponibil la
https://www.dedeman.ro/ro/ventilator -axial -tavan -vents -150-pf-d-150-mm-24-w-2400 -rpm-292-
mc/h/p/2005402 , preluat la 28.08.2020
Fig. 3.8. – Recuperator de căldură: Disponibil la https://www.romstal.ro/recuperator -caldura -orizontal –
vut-300h -mini -300-mc-h-p23830.html , preluat la 28.08.2020
Fig. 3.9. – Indicator de calitate a aerului : Disponibil https://alecoair.ro/aparate -de-masura -si-
control/senzor -monitor -calitate -aer/indicator -de-calitate -a-aerului -monitor -co2-bz30 , preluat la
28.08.202 0

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

93
OPIS
Nr. Crt. Detaliu Num ăr
1. Pagini 92
2. Figuri 58
3. Tabele 10

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

94

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplomă

95

Similar Posts