SPECIALIZAREA : INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIAL Ă [608865]

1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUCȚII DE MAȘINI
SPECIALIZAREA : INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIAL Ă

ELEVATOR MOBIL

Coordonator științific
Dr. Ing. Crăciun Ștefan Ionuț
Absolvent,
PÁLHEGYI BOTOND

Promoția 2020

2
CUPRINS

REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 6
SUMMARY ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 7
Obiectivele lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 8
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 9
1. Considerații teoretice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 10
2. Clasificarea mecanismelor de ridicat ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 19
2.1 Mecanismele simple de ridicare: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 19
2.2. Platforme de ridicare: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 23
2.3 Macarale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 26
3. Sisteme actuale de ridicat/transportant unei sarcini ………………………….. ………………………….. …….. 28
3.1 Instala ții sta ționare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 29
3.2 M acara de atelier 2T: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 30
3.3 Platformă mobilă 0.5T: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 30
4. Calcule organice și de rezistență ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 32
4.1 Dimensionarea șurubului: Filet Trapezoidal ………………………….. ………………………….. ……………….. 32
4.2 Determinarea forțelor de acționare: ………………………….. ………………………….. …………………………. 36
5. Itinerarul tehnologic de prelucrare a șurubului ………………………….. ………………………….. …………….. 38
6. Concept dispozitiv ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 40
6.1 Analiza constructivă a dispozitivului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 40
6.2 Proiectarea dispozitivului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 49
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 50
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 51
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 52
Opis ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 53

3
Anexa 3
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUCTII DE MASINI
Departamentul: MANAGEMENT ȘI INGINERIE ECONOMICĂ

Aprobat,
SEF DEPARTAMENT

LUCRARE DE DIPLOM Ă

Absolvent: PÁLHEGYI BOTOND
Specializarea: INGINERIE ECONOMICĂ INDUSTRIALĂ
Promotia: 2020
Tema propusa: ELEVATOR MOBIL
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Tema a fost propusa de: a) facultate;
b) societate comerciala;
c) institut de cercetare -proiectare.
d) alte situatii
Scurta descriere a stadiului actual al temei (cca 50…60 cuvinte)
______________________________________________________________________________
________________________________________ ______________________________________
______________________________________________________________________________
Originalitatea temei: a) la prima abordare;
b) îmbunatatirea solutiei existente;
c) a mai fost data la examenul de dip loma;
d) brevet de inventie;
e) alte situatii, care ?____________________________________________
Oportunitatea rezolvarii temei (cca 20…30 cuvinte)
______________________________________________________________________________
_________ _____________________________________________________________________
Data primirii temei:
Locul de documentare:

Conducator stiintific: (___________________________________________________________
sau Dr. (Numele si prenumele, locul de munca)
______________________________________________________________________________
Consultanti:
Data sustinerii lucrarii:

Nota: Absolventul trebuie sa justifice ponderea contributiei proprii in lucrare.

Conducator stiintific, Absolvent,

4
Anexa 4
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUCȚII DE MAȘ INI
Departamentul: MANAGEMENT ȘI INGINERIE ECONOMICĂ

FISA DE APRECIERE
a lucră rii de diplom ă

Absolvent: PÁLHEGYI BOTOND
Specializarea: INGINERIE ECONOMICĂ INDUSTRIALĂ
Promotia: 2020
Tema abordata: ELEVATOR MOBIL
______________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
Concordanta între continutul lucrarii si ti tlu: a) Foarte Buna; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba;

Corectitudinea solutiilor: a) Foarte Buna; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foart e Slaba;

Corectitudinea utilizarii bibliografiei: a) Foarte Buna; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba;

Ritmicitatea în elaborarea lucrarii: a) Foarte Buna; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba ;

Nivelul stiintific al lucrarii: a) Înalt; b) Mediu; c) Slab;

Calitatea documentatiei întocmite: a) Foarte Buna; b) Buna; c) Medie; d) Slaba e) Foarte Slaba;

Executie practica/sau dezvoltare software: a) Da; b ) Nu.
Originalitatea solutiilor propuse (scurta descriere)
______________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________

Utilizarea tehnicii de calcul, la: a) redactare; b) proiectare; c) alte situatii_____________________
Aplicabilitatea lucrarii în: a) societati comerciale; b) universitati/institute de cercetare; c) nu are aplicabilitate
imediata; d )alte situatii _____________________________________________________

Contributia absolventului în ansamblul lucrarii este de: a) 0 – 25 %; b) 25 – 50%; c) 50 – 75%; d) 75 -100%.

Decizia conducatorului stiintific care a analizat lucrarea, este de: a) Acceptare; b) Refacere; c) Respingere.

Conducator stiintific: Absolvent:

Data: Data:

5

6
REZUMAT

Lucrarea cuprinde în structura ei trei capitole distincte:

Lucrare de față își propune să prezinte un elevator mobil pentru manipularea sculelor,
dispozitivelor verificatoare G=1000[kg]; S=2.4 [m2] .
În capitolul al doilea al lucrării regăsim considerații teoretice referitoare la tipurile
mecanismelor de ridicat și caracteristicile lor.
În al treilea capitol sunt prezentate tipurile de elevatoare și domeniul utilizării.
Capitolul al patrulea cuprinde dispozitivul proiectat, descrierea dispozitivului și principul
de funcționare, În acest capitol se va regăsi și descr ierea detaliată a componentelor .
Lucrarea se încheie cu un capitol de concluzii și observații .

7
SUMMARY

This work aims to present a mobile elevator for handling tools, verification devices .
G = 1000 [kg]; S = 2.4 [m2].
In the second chapter of the work we can find theoretical considerations regarding the types
of lifting mechanisms and their characteristics.
The third chapter presents the types of elevators.
The fourth chapter includes the designed device, the description of the device and the
principle of operation. In this chapter you will also find the detailed description of the components.
The paper ends with a chapter of conclusions and observations .

8
Obiectivele lucrării

În această lucrare am urmă rit realizarea următoa relor obiective :
Principalul obiectiv a fost alegerea temei și stabilirea titlului în funcție de tema lucrării.
Cele mai importante obiective ale lucrării au avut referire la proiectarea și dimensionarea
unui elevator mobil care să ridice o matrițe, a căror greutatea maxim ă să nu depășească de 1000
[kg] mm și suprafață de 2,4 [m2]. Obiectivele urmărite sunt:
 Acumularea de informații privind transmisiile ;
 Obținerea informatii cu privire la t ipuri le de macanisme de ridicat
 Obținerea informații privind s isteme le actuale de ridicat/transportant
 Calculule organice și de rezistență a șurubului
 Realizarea unui itinerar tehnologic
 Proiectarea ș i dimensionarea unui elevator mobil

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

9
INTRODUCERE

Revoluția industrială de la sfârșitul secolul XVIII și începutul secolului XIX a avut efect
semnificativ asupra fabrirării otelului. Toate construcțiile mari și cele actuale nu s -au putut
realiza fără folosirea u tilajelor de ridicat în construcții. Elevatoarele mobile fac parte din
categoria mare a instalațiilor de ridicat și transportat și cuprind totalitatea mecanismelor,
mașinilor și instalațiilor care servesc la deplasarea sarcinilor pe direcție verticală și
transportarea lor pe orizontală, prin rotație sau translație, pe un spațiu restrins .

Mecanizarea operațiilor de transport și ridicare ,respective descărcare, depozitare propriu
zisă au un rol important în produsele fabricate, deoarece contribuie în cel m ai înalt grad la
mărirea productivității muncii , micșorarea consumului și pierderilor de materiale auxiliare
,securității muncii și subansamblurilor , precum și la scurtarea termenelor de dare în exploatare
a lucrărilor respective la depozitarea , manevra rea și montarea subansamblurilor care alcătuiesc
produsul fabricat.

Se folosesc utilaje numeroase și variate de la cele mai simple dispozitive pentru prindere
și suspendare pănă la macaralele cele mai puternice. Mașinile de ridicat și transportat sunt
utilizate pentru manipularea sarcinilor între limitele unei încaperi sau ale unui teren liber. Spre
deosebire de transportul îndepărtat (feroviar, rutier,aerian) care transportă sarcini la distanțe
mari, dispozitivele de ridicat și transportat, deplasează sa rcinile pe distanțe relativ scurte și
numai în anumite cazuri ele pot atinge distanțe mari (asigurarea unei comunicății permanente
între două sau mai multe puncte legate prin procesul de producție).

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

10
1. Considerații teoretice

Alegerea mașinilor și a dispozitivelor de ridicat și transportat depinde de felul și
dimensiunile produselor asamblate, de caracterul productiei și de gradul de mecanizare a
procesului de asamblare1.Transportul operațional în oricare domeniu este o activitate deosebit
de importan tă,fiind determinantă uneori în stabilirea vitezei unui proces tehnologic. Prin
aceasta se asigură mecanizarea operațiilor de ridicare și transport în producția individuală, de
serie mică pană la producția de masă, intre diferitele mașini, utilaje și insta lații ce intră in
componența liniilor tehnologice, linii automatizate sau sisteme flexibile de prelucrare. În
procesele de asamblare, montare, întreținere și exploatare a diferitelor ma șini ș i utilaje
tehnologice este necesar ă deplasarea unor obiecte si ma teriale. In mod obisnuit,obiectele și
materialele supuse deplas ării poart ă denumirea de sarcini. Dac ă deplasarea sarcinii se face între
două puncte în spaț iu, pe vertical ă sau combinat pe orizontal ă și pe vertical ă,cu ajutorul unei
instalaț ii prev ăzute cu un mechanism special de ridicare,atunci instala ția folosit ă în acest scop
se numeș te instala ție de ridicat. În cazul î n care sarcina se deplaseaz ă pe orizontal ă, pe vertical ă
sau combinat, cu ajutorul unei instala ții ce nu a fost prevă zute cu un mecanism s pecial de
ridicare,atunci instala ția respectivă se numeș te instala ție de transportat.

În mod obiș nuit, funcț ionarea unei instala ții de ridicat are caracter intermitent, în timp ce
funcț ionarea unei instala ții de transportat are caracter continuu. Sarcinile deplasate d e către
instalaț iile de ridicat și de cele de trans portat pot fi, diferite obiecte , ca de exemplu: mașini,
utilaje, subansambluri, piese componente, colete de aparatura etc. sau diferite materiale v ărsate
ca: nisip, amestec de formare, cărbune etc.

În general, instala țiile de ridicat și cele de transportat pot fi instala ții staționare sau
instalaț ii deplasabile, existâ nd posibilitatea deplas ării instalaț iei pe o cale de rulare sau prin
montarea ei pe un vehicul oarecare.

1 Mircea Romani ță, Ștefan Dogarescu, Mihai St ănescu; Maș ini și utilaje industriale, Editura Didactic ă
și Pedagogică , Bucure ști, 1975.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

11
Transportul operațional tratează ansamblul tuturor mecanismelor și mașinilor de ridicat
și de transportat materiale, folosite atat in cadrul f luxului tehnologic principal, câ t și in celelalte
activ ități auxiliare sau adiacente. Î n funcție de specificul procesului de l ucru pe care -l
realizează, acestea se pot grupa î n două categorii distincte:
●Mecanisme și mașini de ridicat .
● Tipuri de transmisii.

Mecanismele de ridicat su nt utilaje simple care servesc la ridicarea și uneori la
transportarea sarcinilor.Ele pot fi fol osite ca utilaje indepedente sau pot fii parte component ă a
unei instalaț ii de ri dicat. Mecanismele de ridicat sunt caracterizate prin faptul că au dimensioni
reduse fapt pentru care sunt u șor deplasabile. Acț ionarea mecanismelor de ridicat poate fi
manual ă sau mecanizat ă.
Cele mai răspă ndite mecanisme de ridicat au actionare manual ă. În aceast ă categorie intră
:vinciurile, scripe ți, palanele ș i troliile manual e. Mecanismele de ridicat cu acț ionare
mecanizat ă sunt: electropalanele, troliile mecanice etc. De-a lungul timpului aceste mecanisme
au avansat ajug ând a fi utilizate pe o scar ă tot mai larg ă, de la mecanismele simple până la cele
acționate electric sau hidraulic. Explozia industrial ă a făcut că aceste sisteme s ă se transf orme
dintr -un lux î ntr-o necesitate zilnică. Aș a se explic ă fireș te num ărul tot mai mare al celor
interesaț i să cunoasc ă aceste mecanisme și felul în care acestea funcț ioneaz ă.

1.1 Transmisiile :
Transmisiile mecanice sunt părți componente ale sistemelor mecanice mobile, dispuse
între sursa de putere și mașina de lucru transferând energia în spațiu și transformând -o în mod
convenabil în timp cu pierderi minime de energie2.

2 https://www.scribd.com/document/445031550/Transmisii -mecanice -pdf

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

12

Fig.[1.1] Schema transmiterii miscării .
Sursă: https://www.scribd.com/document/445031550/Transmisii -mecanice -pdf

Tipul de suport material al transferului energetic în spațiu și al transformării în timp poate
fi de diferite feluri determinând tipul transmisiei.

Transmisiile pot fi de următoarele tipuri:
1.2.1 Mecanice : Transmisiile mecanice folosite la transmiterea miscarii, a
momentului de torsiune – deci a puterii – de la arborele motor la cel condus, ele pot fi:

Fig.[1.2] Tipuri de transmisii mecanice .
Sursă: https://dokumen.tips/documents/transmisii -prin-cabluri -si-lanturi -atestat.html

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

13
Directe :
Roți de fricțiune : Transmisiile prin roți de fricțiune sunt mecanismele prin intermediul
cărora mișcarea se transmite de la roata conducătoare la cea condusă prin contact direct datorită
forțelor de frecare.

Fig.[1.3] Roți de fricțiune cu axe parele .
Sursă:https://sites.google.com/site/cursdemecanica/miscelanea/6 –
2?tmpl=%2Fsystem%2Fapp%2Ftemplates%2Fprint%2F&showPrintDialog=1

Prin roți dințate : Transmisiile cu roți dințate sunt angrenaje pentru transmiterea
mișcării de rotație, fo rmate dintr -o roată conducătoare și una condusă, prevăzute cu dantura
periferică. Dinții roții conducătoare pătrund între cei ai roții conduse și îi apasă succesiv,
realizând o presiune de contact prin care se realizează agrenarea.

Fig. [1.4] Transmisii mecanice prin roți dințate în serie
Sursă:https://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica -mecanica/SCURT -ISTORIC -AL-
EVOLUTIEI -ANG679. php

Came : Transmisiile cu came sunt mecanismele prin intermediul cărora mișcarea se
transmite de la Cama la tachetul prin contact direct datorită rolei, care transformă frecarea de
alunecare în frecare de rostogolire.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

14

Fig.[1.5] Mecanisme cu came .
Sursă :https://www.slideserve.com/aradia/1 -mecanismul -biela -manivela -2-mecanisme –
cu-came

Șurub -Piuliță :
Transmisiile cu surub -piulita , alcatuita dintr -un surub si o piulita aflate in miscare
relativa intimpul functionarii,realizeaza transmiterea si transformarea miscarii si a fortei.Cu
acestefunctii ,transmiterea surub -piulita se intalneste frecvent in c onstructia unor masini simple
cumsunt cricurile si presele manuale, in constructia masinilor unelte , a unor dispozitive de
lucru ,a unor aparate de masura etc.

Fig.[1.6] Transmisie mecanică cu șurub p iuliță
Sursă: Ioan I. Ștefănescu – TRANSMISII ȘI ASAMBLĂRI CU ȘURUBURI , EDITURA
FUNDAȚIEI UNIVERSITARE ”Dunărea de Jos” – GALAȚI , 2004 , ISBN 973-627-188-9

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

15

Indirecte :
Prin curele : Transmisiile prin curele sunt cele care transmit mișcarea de rotație de la o
roată conducătoare la una condusă prin intermediul elemntului flexibil tensionat numit curea.

Fig.[1.7] Transmisie mecanică prin curele
Sursă: https://sites.google.com/site/cursdemecanica/miscelanea/6 -1

Prin lanțuri :Tramsmisiile prin lanț sunt cele care transmit mișcarea de rotație de la o
roată conducătoare la una cond usă prin angrenarea acestora cu zalele din care este constituit
lanțul.

Fig.[1.8] Transmisie mecanică prin lanț
Sursă:https://www.scribd.com/document/26484058/2 –
Transmisii -Prin-Lan%C5%A2 -4-6-7

Cu pârghii : Transmisiile cu pârghii sunt cele care transmit mișcarea de rotație de la o
roată conducătoare la una condusă prin agrenarea acestora cu o țeavă filetată cu ajutorul unor
mecanisme de tip pârghie.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

16

Fig.[1.9] Transmisie mecanică cu pârghii
Sursă: https://www.scribd.com/document/439618860/TRANSMISII -SI-ASAMBLARI –
CU-SURUBURI -pdf

1.2.2 Hidraulice : Transmisiile hidraulice si cele pneumatice utilizează lich ide,
respective gaze, pentru transferul de energie intre intrare si iesire, care sunt supuse unei duble
transformari energetice3. In prima faza, fluidul primeste energie mecanica, marindu -si energia
specifica intr -o masina hidraulica sau pneumatica de lucru (pompas au compresor); ulterior,
fluidul cedeaza energia dobandita unui motor hidraulic sau pneumatic.

Fig.[1.10] Schema de funcționare a pompei hidraulice.
Sursă:https://www.scribd.com/presentation/348045640/Suport -Curs -Mijloace -de-
Transport -2

3 Nicolae Vasiliu, Daniela Vasiliu „Acționări Hidraulice și pneumatice Vol. 1” București 2004

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

17

1.2.3 Pneumatice : Destinatia, constructia generala , principiul de functionare si
utilizarea lor.Transmisiile pneumatice utilizează gaze, pent ru transferul de energie intre intrare
si iesire, care sunt supuse unei duble transformari energetice. In prima faza, gazul primeste
energie mecanica, marindu -si energia specifica intr -o masina pneumatica de lucru (compresor);
ulterior, gazul cedeaza energ ia dobandita unui motor pneumatic.

Fig.[1.11] Schema de func ționare a pompei pneumatic.
Sursă: https://mec.tuiasi.ro/diverse/Curs_AEPP.pdf

Transmisiile pot fi tratate ca sisteme, întrucât întrunesc toate proprietățile acestora după
cum urmează:
– netrivialitatea, întrucât toate au cel o intrare și o ieșire, între ele existând identitate
– observabilitatea, întrucât se poate duce cel puțin u n set de m ặrimi de stare, când se
cunosc parametrii de intrare și iesire
– controlabilitatea, întrucât pot fi aduse în timp finit dintr -o stare, la oricare alta, printr -o
comandă convenabil aleasă;
– sensibilitatea, întrucât unei variații infinitezimale a intrării îi corespunde o variație
interfinitezimală a ieșirii;
– accesibilitatea, întrucât admitem un număr finit de intrări și ieșiri;
– stabilitatea, întrucât au capacitatea de a veni la o stare de echilibru într -un timp nefinit;
– adaptabilitatea,î ntrucât pot satisface condiții suplimentare impuse variațiilor mărimilor
de intrare și ieșire;
– adiționalitatea și finalitatea, întrucât comportă cel puțin două puncte extreme (intrare și
ieșire) și un număr de stări z(t), numărul componentelor de ieșire și intrara fiind oricât de mare
dar finit;

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

18
– structurabilitate și funcționabilitate, întrucăt poate avea structuri invariante sau
variabile în timp și asigură corelarea parametrilor de intrare și ieșire la diferite valori ale
timpului;
Utilizarea unui a numit tip de transmisie este condiționată de următorii parametrii:
– gama parametrilor cinematici și dinamici;
– constanța parametrilor cinematici și dinamici;
– valoarea torsorului τ(F M, ) ;
– condiții de exploatare;
– fiabilitate; – costuri, produc tivitate.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

19
2. Clasificarea mecanismelor de ridicat

La clasificarea mecanismelor de ridicat, in vederea unificării denumirilor, sistematizării
și codificării lor, acestea sunt cuprinse in grupele principale de produse 381 și 382.Astfel, grupa
381 se referă la poduri rulante și macarale, iar grupa 382 se referă la utilajele de ridicat,
transportat și manipulat, altele decat podurile rulante și macaralele . Există o multitudine de
criterii după care se pot clasifica mașinile de ridicat, dar din punct de vedere tehnic poate fi
considerată satisfăcătoare clasificarea după criteriul complexității și al numărului mișcărilor de
lucru, in raport cu care avem trei grupe:
– mecanisme simple de ridicare;
– ascensoare și platforme ridicătoare de lucru;
– macarale
2.1 Mecanismele simple de ridicare :
Asigură efectuarea unei singure mișcări de deplasare a sarcinii, de regulă pe verticală
(ridicare -coborare), uneori pe o traiectorie inclinată sau orizontală (la tractarea sarcinilor) 4.
Acționarea acestor meca nisme se realizează fie manual, fie cu ajutorul unor motoare termice
sau electrice, iar detalierea clasificării lor este următoarea:
Mecanisme simple de ridicat:
2.1.1. Vinciuri:
Vinciurile sunt mecanisme de ridicat ce realizeaza o înaltime mica de ridicare a sarcinilor,
fiind situate fie dedesubtul acestora, fie lateral. Dupa modul de constructie, se deosebesc :
2.1.2 Cu șurub:
Servesc pentru ridicarea mașinilor, a utilajelor și a altor sarcini în vederea operațiilor de
montaj sau reparații. Sarcin ile nominale sunt de 500 – 40 000 daN, însă viteza deridicare cît și
randamentul sunt mai mici decât la cricurile cu cremaliera. Datorită simplitățiilor constructive
sînt însă mai ieftine decat acestea.

4 Alămoreanu, Mircea; Tisea, Traian – Mașini de ridicat. Vol 1. Organele specifice,
mecanismele și acționarea mașinilor de ridicat. Editura Tehnica , Bucuresti 1996

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

20

Fig.[2.1] Vinci cu surub
Sursă : https://www.scribd.com/doc/275160954/Cricuri -Si-Vinciuri

2.1.3 Cu cremalieră:
Se pretează la ridicări de sarcini de 5 pînă la 200 kN, avînd înălțimi de ridicare de circa
300-400 mm.

Fig.[2.2] Vinci cu cremaliera
Sursă: https://www.scribd.com/doc/275160954/Cricuri -Si-Vinciuri

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

21
2.1.4 Hidraulice:
Se întrebuințează la lucrări de montaj pentru ridicarea sarcinilor foarte mari (cu masa
până la 5 000 kN), precum și ca utilaj tehnologic la operațiile care necesită forte foarte mari
(îndreptarea construcțiilor metalice, presarea roților etc).

Fig.[2.3] Vinci hidraulic
Sursă:http://www.gemaninvest.ro/produse/sisteme -de-ridicare/winchuri/vinci -de-
recuperare -hidraulic -tip-pro-hv-8000 -i-pro-hv-10000 -detail

Fig.[2.4] Vinci hidraulic cu dublă acțiune
Sursă: https://www.scribd.com/doc/275160954/Cricuri -Si-Vinciuri

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

22
2.1.5 Palane:
Sunt dispozitive cu cablu si role de cablu utilizate pentru amplificarea efortului depus la
ramura sau ramurileactionate.Sunt utilizate ca dispozitive pentru suspendarea sarcinilor, pentru
blocarea bratelor, etc.In functie de numarul de ramuri actionate, pot fi:
– Palane simp le: cand o ramura este actionata si se utilizează la macarele cu braț.
– Palane duble: cand ambele capete (ramuri) ale cablului sunt actionate și este indentic
cu două palane simple ce lucrează în paralel.

Fig.[2.5] Palane simple cu lanț
Sursă:https://docs.google.com/document/d/1XyelnO1pv_H9JjdAUhIvCB0dDRfaoV2khZHb
_SugXWM/edit
2.1.6 Trolii:
Sunt mecanism e prevazute cu tambur si organ flexibil, utilizate pentru ridicarea sau
tractarea sarcinilor. Ele suntconcepute atat ca mecanisme independente cat si ca trolii ce intra
in alcatuirea masinilor de ridicat si a altor masini de constructii.
Clasificarea acest ora se poate realiza după posibilitatea de inversare a sursei de rotație:
– reversibile (cu cuplaj permanent): ambele sensuri de miscare sunt date de motorul de
actionare
– ireversibile (cu ambreiaj): la care miscarea de ridicare se face datorita actionar ii de
catre motor, iar cea de coborare, sub actiunea greutatii proprii a sarcinii si sub controlul franei
de coborare. In lantul cinematic de la motor la tambur trebuie plasat neaparat un ambreiaj.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

23

Fig.[2.6] Troliu electric Fig.[2.7] Troliu manual
Sursă:[2.6] https://www.cel.ro/echipamente -transport -si-ridicat/troliu -electric -12v-
2260kg -5000lbs -cu-telecomanda -kp23 -pMyQzPTImNQ -l/
[2.7] https://ww w.emag.ro/troliu -manual -vidaxl -argintiu -363-kg-
141628/pd/DVJ3W8BBM/?cmpid=87034&gclid=Cj0KCQjw0YD4BRD2ARIsAHwmKVm
mCqY1knK17bC68n2SnnEmFNe2WzcjY1b8Il5stTuw7lblwtBduWAaAj -LEALw_wcB
2.2. Platforme de ridicare:
Modularizarea subsistemelor hidraulice de gene rare a energiei de presiune, a
subsistemelor detransfer energetic si de actionare, conduce la implementarea in diverse
sectoare economice asistemelor flexibile, printre acestea regasindu -se si masinile hidraulice
dinamometrice. Firme din tari puternic indu strializate au realizat si dezvoltat astfel de produse,
de inalt nivel tehnologic,fiind intr -o competitie continua.
Mesele de ridicare, platformele hidraulice, platforme ridicatoare, platformele
egalizatoaresau mesele inclinate sunt adaptate si folosite in aproape toate industriile, de la
spitale pana la fabrici, scoli sau depozite. Mesele de ridicare si platformele hidraulice
eficientizeaza procesul de lucru scazand timpul necesar efecutarii operatiilor de manipulare a
marfurilor si scutind muncitorii de a ccidente de munca frecvente. Masa de ridicare cu o singura
foarfeca e cel mai desfolosita si ofera cele mai multe modele, este stabila, ergonomica si usor
adaptabila. Este foarte des folosita la manipularea marfii la o inaltime adecvata pentru
muncitor, da r si ca rampa pentru incarcare. Functionalitatea ei poate fi mult extinsa cu ajutorul
unor accesorii, cum ar fi: bazemobile, lame de incarcare, balustrade, sisteme transportoare cu
role si mese rotative.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

24
Se clasifică după modul de funcționare :
2.2.1 Mecanice

Fig.[2.8] Platformă de ridicare pentru moticicletă
Sursă : https://geb otools.ro/elevatoare -auto-moto/elevatoare -si-cricuri –
moto/elevator -cric-mecanic -pentru –
motocicleta.html?source=googleads&gclid=Cj0KCQjw9IX4BRCcARIsAOD2OB3Is
GNCXuMVVSqfMUiYcasyxCJ_THp0aULS9olvgvAhbFAIwSdqezkaAlLREALw_w
cB

Fig.[2.9] Platformă de rid icare mobilă pentru manipularea unei sarcini
Sursă : https://www.intacteco.ro/carucior -platforma -ridicare -300-kg-manual

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

25
2.2.2 Hidraulice

Fig.[2.10 .1] Platformă de ridicare Fig.[2.10.2] Platformă de ridicare staționară
hidraulică mobilă
Sursă: https://www.emag.ro/platforma -ridicare -1t-tip-carucior -f214/pd/DQSC24BBM/
https://www.selftrust.ro/consumabile -industriale/parteneri/platformeridicare/index –
ro.html

De menționat este faptul că aceste mecanisme sunt utilizate fie ca mecanisme
independente (din ce in ce mai rar), fie intră in componența macaralelor sau a mașinilor de
ridicat complexe.
2.2.3 Ascensoare
Un ascensor (sau lift) este un mecanism ce se mișcă pe direcție verticală și poate
transporta persoane (și/sau materiale) între etaje (niveluri sau punți, la vapoare) într -o clădire
sau în alte structuri, scutind persoanele respective de depunerea unui efort fizic ridicat pentru
a urca sau coborî. Ascensoarele folosesc, în general, energia electri că pentru a se putea deplasa,
sau o pompă hidraulică cu fluid pentru a ridica un piston cilindric

Fig.[2.11] Ascensor(lift)
Sursă: https://ro.pinterest.com/pin/483644447468304346/

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

26
2.3 Macarale
Macaralele sunt instalații de ridicat utilizate la manipularea sarcinilor prin
ridicareaneghidată pe verticală și deplasarea pe orizontală a acestora. Gradul de complexitate
al uneimacarale depinde de numărul mișcărilor și de mijloacele cu care se realizează aceste
mișcări,adaptate în general la necesitățile tehnologice ale fluxului de lucru în care este integrată
macaraua.Dintre acestea putem aminti:
a) Macarale rotitoare staționare (cu contrafixă; de perete cu tirant; cu coloană
rotitoare; cu coloană fixă; cu placă turnată)

Fig.[2.12] Macara staționară
Sursă: https://cranemarket.com/saez -slh-110-6-ton-hydraulic -luffing -jib-tower -crane –
for-sale-or-rent-id13990
b) Macarale cu deplasare pe șină de ghidare (macarale consolă; macarale de tavan;
macaralevelociped; macarale turn; macarale portal)

Fig.[2.13] Mac ara de tavan
Sursă: https://ro.pinterest.com/pin/655977501950864621/

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

27

c) Macarale cu deplasare pe căi fără șină (macarale montate pe cărucioare manuale
saumecanice; macarale montate pe autocamioane; macarale montate pe tr actoare;
macaraleautopropulsate)

Fig.[2.14] Macara pe autocamion
Sursă: http://constructionequipment4sale.com/tadano -atf-130-g-5-mobil -crane

d) Macarale cu platforme rulante (cu grindă suspendată; poduri rulante cu o singură
grindă principală; poduri rulante cu două grinzi principale; macarale capră și
semicapră)

Fig.[2.15] Macara pe platformă rulantă
Sursă : http://www.prompt -sa.ro/ro/wp -content/uploads/2012/05/G4.jpg

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

28
3. Sisteme actuale de ridicat/transportant unei sarcini

Un sistem de ridicat deplasează sarcini între doua puncte in spatiu, pe verticala sau
combinat pe orizontala si pe verticala, cu ajutorul unei instalatii prevazuta cu un mecanism
special de ridicare.
Principala caracteristica a instalatiei o constituie capacitatea de r idicare. Instalatii de
transportat deplaseaza sarcina pe orizontala, pe verticala sau combinat cu ajutorul unei instalatii
ce nu a fost prevazuta cu un mecanism special de ridicare. Functionarea instalatiei are caracter
continuu.
Pe baza principiului lui P ascal sunt constituie sisteme de acionare hidrostatica cu ajutorul
cărorra se obin forte sau momente mari la dimensiuni de gabarit rezonabile. În aceasta categorie
se incadrează echipamentele și utilajele utilizate pentru deplasarea pe verticală a unor sar cini
mari și foarte mari5.

Fig.[3.1] Amplificatorul de forță
Sursă : https://www.scribd.com/doc/301238185/Sisteme -de-Ridicare -a-Sarcinilor

5 https://www.scribd.com/doc/301238185/Sisteme -de-Ridicare -a-Sarcinilor

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

29
Instalatiile de ridicat si transportat pot fi :
3.1 instalatii stationare

Fig.[3.2] Platformă de ridicare mecanic ă Fig.[3.3] Platformă de ridicare hidraulică

Sursă: [3.2] https://www.joom.com/ro/products/5c74fabd8b2c37010106c4f5
[3.3] https://translyft.com/ro/produse/

Fig.[3.4] Elevator auto cu 2 coloane Fig.[3.5] Elevator auto cu 4 coloane
Sursă: [3.4] https://linc os.ro/6085 -elevator -cu-doua -coloane -de-4t.html#/33 -ursa_curent –
monofazic
[3.5] https://www.intersofex.ro/product/sq502e -elevator -electro -hidraulic -4-
oloane -5t/
Aceste instalții permite utilizatorului ridicarea unei sarcini la o anumită înălțime într -un
punct fix pe plan orizontal.

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

30
Instala ții deplasabile/mobile .
3.2 Macara de atelier 2T:
Incarcare maxima: 2000 kg
Lungimea bratului reglabil: de la 950mm la 1500mm
Cota maxima a umarului: 2600 mm
Dimensiunile bazei (dl x latime): 1760x850mm
Dimensiuni pliate dupa pliere: 620x850x1590mm
Are 6 roti care permit o miscare usoara
Greutate: 80 kg

Fig.[3.6] Macara de atelier 2T
Sursă:https://www.emag.ro/macara -de-atelier -2t-carlig -pentru -macara -kd321 –
kd320/pd/DPR4BQBBM/
3.3 Platformă mobilă 0.5T:
Acest tip de platformă de ridicare se folosește la repararea motocicletelor sau vehiculelor
mai mici cu o greuteta sub 500 kg și poate să ridice la o înălțime de 1070 mm. Fiind mobil,
elevatorul poate fi manevrat cu efort minim
Caracteristici:
Înălțimea de ridicare: până la 1070mm.
Inălțime d upă pliere: 125mm.
Lățime: 1065mm.
Lungime: 2580mm.
Greutate: aprox. 300 kg cu pompă
Conexiune: pompă pneumatică 6 -7 Bar

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

31

Fig.[3.7] Platformă mobilă
Sursă: https://gebotools.ro//elevator -mobil -tip-foarfeca.html

Transpaletă :
Cel mai prezent și mai utilizat utilaj din cadrul logisticii. Transpaleta este ideală pentru
manevrarea paleților în interiorul și exteriorul depozitelor6. Transpaleta este stabilă, fiabilă,
ușor de manevrat și ușor de utilizat. În funcție de aplicație, puteți alege între diferite
variante.Sistemul de ridicare hidraulic este fără întreținere. Manevrabilitatea este ridicată si
datorită unghiului de direcție de 210° al timonei.Rolele de intrare și de ieșire sunt proiectate
pentru o ridicare ușoară a paletilor.Transpaleta este disponibilă pentru o capacitate de încărcare
de 2.000, 2.500 sau 3000kg. Datorită unghiului de direcție de 210°, transpaleta poate fi uș or de
rotit și manevrat. Puteți ridica și muta manual paleții cu ajutorul mânerului aflat în cadrul
timonei.

Fig.[3.8] Transpaletă
Sursă: https://www.st ivuitoare.com/transpaleta -manuala -cu-catarg -totallifter -1

6 https://www.util123.ro/transpalete -manuale/Transpaleta -manuala -HPT-A25-540×1150 -Noblelift -2-5-t-
75.html

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

32
4. Calcule organice și de rezistență
4.1 Dimensionarea șurubului: Filet Trapezoidal

Fig.[4.1] Profilul nominal pentru filetul trapezodial ISO (SR ISO 2901:1996)

Fig.[4.2]
Oțeluri de construcții, oțeluri carbon de calitate și oțeluri aliate – rezistente admisibile

Fig.[4.3] Fonte cenu șii și cu grafit nodular – rezistente admisibile

Se alege materialul pentru:
Șurub : Oțel S355
Piuliță : Fontă EN -GJL-250

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

33

Diametrul mediu:
Denumirea filetului: Tr65x10

Calculul numărului de spire ale piuliței și a l lungimii ei:
=> alegem
Calculul lungimii filetului piuliței:
Fig.[4.4]
Filet Trapezoidal. Dimensiuni STAS

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

34
Determinarea momentului de înșurubare:

=2.73
=7.06
Verificarea la autofrânare:

=0.1725

Lungimea filetului șurubului:
Verificarea tija șurubului la flambaj:

Verificare la flambaj:

Fig.[4.5] Tensiuni admisibile și coeficienți de
frecare

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

35

Coeficientul de siguranță:
5.578≤3..5
Verificarea spirelor șurubului:

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

36

Fig.[4.7] Calculul for ței de încărcare
Sursă: https://www.engineersedge.com/calculators/scissor -lift-bottom -loaded.htm 4.2 Determinarea forțelor de acționare:

Fig[4.6] Schema cinematic ă a dispozitivului
Sursă proprie

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

37

Pedala trebuie ap ăsată cu o forță de 7.256 [N] pentru a ridica o sarcin ă de
1000 [kg].

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

38
5. Itinerarul tehnologic de prelucrare a șurubului

NR.
OP.DENUMIREA OPERAȚIE SCHIȚA OPERAȚIEMAȘINA
UNEALTĂS.D.V. OBS.
1 DEBITARE Fierestrău
circular
F.C 200Pânză de fierestrău
Menghină
Ruletă 3m
2 FREZARE FRONTALĂ ȘI CENTRUIRE Mașina de
frezat și
centruit
bilateralăBurghiu de centruire
Freză cilindro-frontală
Prismă
Bride
Șubler găură de
centrare
A1,6
STAS
1361-83
3 STRUNJIRE DE DEGROȘARE ȘI
FINISARE (CAPĂT 1)STRUNG
SNA 500Cuțite cu plăcuțe din
carburi metalice pentru
degroșare și finisare
universal ,
Vârful păpușii mobile
Șubler cuțit
pentru
filetare
M65

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

39

8 RECTIFICARE DE DEGROȘARE
ROTUNDĂ (IT6)Mașina de
rectificat
rotund
C.E.Z 312 MPrindere între vârfuri
Disc abraziv
Micrometru
9 SPĂLARE ȘI DEGRESARE
10 CONTROL FINAL Masa de control
Prismă de control
Șubler
Ruletă
Micrometru
Rugozimetru
11 CONSERVARE, AMBALARE
4 STRUNJIRE DE DEGROȘARE ȘI
FINISARE (CAPĂT 2)STRUNG
CNCCuțite cu plăcuțe din
carburi metalice pentru
degroșare și finisare
universal ,
Vârful păpușii mobile
Șubler
5 Găurirea capului șurubului Mașina de
găuritBurghiu M40 pentru oțel
Menghină
Șubler
6 CTC intermediar
7 TRATAMENT TERMIC
SCAR Ă1:0.1

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

40
6. Concept dispozitiv
(toate figurile următoare sunt din sursă proprie)
6.1 Analiza constructivă a dispozitivului
Pentru început avem nevoie de o bază mobilă (pe roți) pe care am proiectat -o din profiluri și
o tablă. Pentru proiectarea dispozitivului am folosit urma toarele subansamble care la rândul
lor sunt compuse din mai multe piese.
 Subansamblu 1 este alcătuit din:
a) 2 profiluri lungi de 1733,50 mm, 2 profiluri lungi de 1160 și o tablă de oțel.
Grosimea profilurilor este 20 mm, iar tablei 50.

Fig.[6.1] Baza dispozitivului Fig.[6.2] Baza dispozitivului

b) 4 roți cu frână mecanică prinse cu 4 șuruburi M10 (4×4) pe baza
dispozitivului.

Fig.[6.3] Roata cu frână Fig.[6.4] Roata Fig.[6.5] Roata înșurubată pe bază

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

41
c) O maner alcătuit din țevi și profiluri pentru manipulare a dispozitivului,
însurubat pe peretele bazei cu M16.

Fig.[6.5] Maner Fig.[6.6] Maner Fig.[6.7] Maner montat pe bază

 Subansamblul 2 este primul mecanism liniar si este alcătuit din:
a) O bază sudată pe baza dispozitivului

Fig.[6.8] Baza mecanismului Fig.[6.9] Baza sudată a mecanismului

b) Un profil din oțel cu 2 găuri , prins cu un bolț (Ø10) și cu un i nel de siguranță
(B27.8M – 3DM1 -10) fixat pe primul stâlp

Fig.[6.10] Profil oțel Fig.[6.11] Bolț cu inel de siguranță

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

42

c) Un subansamblu alcatuit dintr -o pedală ș i 3 profiluri din oțel fixat pe al doilea
stâlp cu un bolț(Ø10) și un inel de siguranță(B27.8M – 3DM1 -10).

Fig.[6.12] Pedală cu sistemul deprindere Fig.[6.13] Prindere pedală

Fig.[6.14] Pedală

d) Un subansamblu alcătuit din 3 profiluri fixat din oțel cu 2 bolțuri (Ø10) și 2 inele
de siguranță (B27.8M – 3DM1 -10).

Fig.[6.16] Bolț cu inel de siguranță
Fig.[ 6.15] Subansamblu pentru prindere

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

43

e) O țeavă prins cu un bolț (Ø10) și cun inel de siguranță (B27.8M – 3DM1 -10) pe
subansamblul mai sus .

Fig.[6.17] Țeavă pentru prindere Fig.[6.18] Bolț cu inel de siguranță

Fig.[6.15] Dispozitivul cu primul mecanism

 Subansamblul 3 este al doilea mecanism liniar și este alcătuit din:
a) Un subansamblu sudat pe baza primului mecanism, care transmite mișcare liniară
și este alcătuit dintr -o bază cu 2 țevi și un c ursor prins cu un bolț (Ø3) pe primul
mecanism prin țeava de la punctul e).

Fig.[6.16] Pistă Fig[6.17] Avion

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

44

Fig.[6.18]
b) O țeavă prinsă cu un bolț (Ø15, 48 mm) la subansamblul mai sus.

Fig.[6.19] Țeavă pentru prindere

Fig.[6.20] Țeavă pentru prindere
c) Un pivot realizat dintr -o țeavă filetată (M40), asamblat cu țeava de la punctul b)

Fig.[6.21] Pivot
d) O bielă din oțel prinsă cu gaura de 60 mm la pivot.

Fig.[6.22] Bielă

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

45

e) O manivelă din oțel prinsă cu gaura de 35 mm la biela cu ajutorul unui bolț cu
cap.

Fig.[6.23] Manivelă Fig.[6.24] Bolț cu 2 capuri

f) Un șurub care face legătura între pivot și capul șurubului.

Fig.[6.25] Șurub Ø40

Fig.[6.26] Dispozitivul cu cele 2 mecanisme

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

46

 Subansamblul 4 este alcătuit din șurub și piuliță.
a) Șurub

Fig.[6.27] Șurub de acționare

b) Piuliță cu 2 brațe

Fig.[6.28] Piuliță cu 2 brațe

 2 suporturi din tablă de oțel sudate pe baza dispozitivului

Fig.[6.29] Suport șurub Fig.[6.30] Suport șurub

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

47

Fig.[6.31] Dispozitivul cu 2 suporturi sudate

 Subansamblul 5 este un mecanism de tip foarfecă, care este fixat pe baza
dispozitivului(cu șurub ISO 4014 M48 x 180 x 108) și pe piuliță(cu inel de siguranță
B27.8M – 3DM1 – 50).
4 profiluri rotunjite la capete prinse câte două împreună cu un bolț(Ø50) și cu un inel de
siguranță(B27.8M – 3DM1 – 40) rezultă foarfeca.

Fig.[6.32] Profil Fig.[6.33] 2 profile asamblate

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

48

 Subansamblul 6 este alcătuit dintr -o platformă și un strat de material cauciucat. Acest
subansamblu este prins pe capetele superioare ale mecanismul de foarfecă.

Fig.[6.3 4] Platformă

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

49
6.2 Proiectarea dispozitivului
După dimensionarea și priectarea fiecărei piesă a urmat asamblarea lor. Prima dată s –
au asamblat subansamblele după care tot dispozitivul.

Fig.[6.34] Dispozitiv în stare de repaus

Fig.[6.35] Dispozitiv în stare de acționare

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

50
CONCLUZII

În acestă lucrare am realizat următoarele obiective:
 Tema și titlul lucrării
 Am acumulat informații privind transmisiilor
 Am obținut informații cu privire la tipurile de macanisme de ridicat
 Am o bținut informații privind sistemele actuale de ridicat/transportant
 Am realizat c alculule organice și de rezistență a șurubului
 Am obținut un itinerar tehnologic al șurubului
 Am proiectat și am dimensionat un elevator mobil

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

51
BIBLIOGRAFIE

[1] Mircea Romaniță, Ș tefan Dogarescu, Mihai Stănescu – „Mașini și utilaje
industriale ”, EDITURA DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ, BUCUREȘTI, 1975.
[2] https://www.scribd.com/document/445031550/Transmisii -mecanice -pdf
[3] Nicolae Vasiliu, Daniela Vasiliu – „Acționări Hidraulice și pneumatice Vol. 1”
București 2004
[4] Alămoreanu, Mircea; Tisea, Traian – „Mașini de ridicat.. Organele specifice,
mecanismele și acționarea mașinilor de ridicat Vol 1”, EDITURA TEHNICĂ,
BUCUREȘTI 1996
[5] https://www.scribd.com/doc/301238185/Sisteme -de-Ridicare -a-Sarcinilor
[6]https://www.util123.ro/transpalete -manuale/Transpaleta -manuala -HPT -A25-
540×1150 -Noblelift -2-5-t-75.html
[7] Ioan I. Ștefănescu – „TRANSMISII ȘI ASAMBLĂRI CU ȘURUBURI ”, EDITURA
FUNDAȚIEI UNIVERSITARE ”Dunărea de Jos” – GALAȚI , 2004 , ISBN 973-627-188-9
[8] Simion Harag âș, Dumitru Pop, Ovidiu Buiga – „Transmisii cu șuruburi calculul
și proiectare ” – TODESCO 2003

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

52
ANEXE

Cluj Napoca 2020 Lucrare de diplom ă

53
Opis

I. ENUNȚUL TEMEI:
Elevator mobil

II. CONȚINUTUL proiectului de diplomă:
a) Piese scrise: 9 capitole
b) Piese desenate: 76 de figure, 3 tabele

III. CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Ș.l. dr.ing. Crăciun Ștefan Ionuț

IV. Termen de predare: 12 iulie 2020