SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC [311107]
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC
PROIECT DE DIPLOMĂ
COORDONATORI ȘTIINȚIFICI
Prof. univ. dr. ing. Valentin OLEKSIK
Șef. lucrări dr. ing. Valentin GRECU
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC
Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare prin presare la rece a unei ștante successive pentru realizarea reperului “CIUPERCĂ”. Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare prin așchiere pentru reperul placă de tăiere din construcția ștanței proiectate.
Îmbunătățirea procesului tehnologic la SC Marquardt Schaltsysteme SRL prin aplicarea algoritmilor de programare liniară .
COORDONATORI ȘTIINȚIFICI
Prof. univ. dr. Valentin OLEKSIK
Șef lucrări dr. ing. Valentin GRECU
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018
Cuprins:
7. Bibliografie: 148
Declarație de originalitate
OPIS
REZUMAT:
Scopul al acestei lucrări constă în proiectarea procesului tehnologic de presare la rece pentr-u reperul tip „Ciupercă”, proiectarea procesului tehnologic de prelucrare prin așchiere pentru componenta din ștanță „Placă de tăiere” și deasemnea punerea în evidență a modalități de îmbunătățire a procesului tehnologic de injecție mase plastice din cadrul companiei Marquardt Schaltsystems S.RL. Sibiu, prin utilizarea metodei alogoritmilor de modelare liniară. În acest scop am parcurs etapele necesare proiectării procesului tehnologic de presare la rece a SDV-ului ștanță și apoi am urmat etapele procesului tehnologic de prelucrare prin așchiere a unei componente din ștanță. În vederea îmbunătățirii procesului thenologic de imjecție mase plastice s-s efectuat o analiză atât a mediului extern cât și intern a [anonimizat] a procesului tehnologic utilizând metoda simplex.
SUMMARY:
The purpose of this paper is to design the cold pressing technology for the "Mushroom" [anonimizat] "cutting board" and to highlight ways to improve the technological process injection molding company at Marquardt Schaltsystems S.RL. Sibiu, using the method of linear modeling alogorithms. [anonimizat] a component from the stance. [anonimizat], continuing with the presentation of the importance of a production strategy and ending with the presentation of a way to improve the technological process using the simplex method.
PARTEA A
Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare prin presare la rece și a unei ștante successive pentru realizarea reperului “CIUPERCĂ”. Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare prin așchiere pentru reperul placă de tăiere din construcția ștanței proiectate
1. Introducere:
1.1. Motivatia alegerii temei:
În această primă parte a [anonimizat]crare prin așchiere pentru reper din componența ștanței. În acest scop s-a urmat principalele etape de proeiectare a ștanței în vederea realizării reperului tip „Ciupercă “ iar mai apoi s-a realizat procesul tehnologic de prelucare prin așchiere a reperului „Placă de tăiere” reprezentând deasemenea o componentă din ștanță. Principalele motive care m-au determinat în alegerea aceastei teme sunt faptul că, prin această temă am avut posibilitatea de a-mi pune în aplicare cunoștințele teoretice și practice dobândite de-a lungul anilor .
Deasemenea, această lucrare reprezintă o recapitulare a cunoștiințelor acumulate în domeniul ales, în mai multe ramuri ale ingineriei, pornind proiectarea procesului tehnologic prin presare la rece și proiectarea procesului tehnologic prin așchiere, continuând cu prezentarea importanței unei strategi de producțe și terminând cu prezentarea unei modalități de îmbunătățire a procesului tehnologic utilizând metoda simplex.
2. Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare prin presare la rece și a ștanței aferente realizării reperului "Ciupercă":
2.1. Analiza tehnologitotăți reperului ( piesei ):
Figure 1. Reper
Grosimea g = 0,8 » distanța minimă a = 2,3 mm
Distanța a = 10 mm > 2,3 mm
Forma orificiului:
Ciurculară – Diametrul d = 0,8 x g = 0,8 x 0,8 = 0,64 » 6 mm > 2,3 mm
Materialul piesei: alamă ( CuZn) STAS 95-80 cu un conținut < 39 % Zn
2.2. Determinarea planului de croi și stabilirea variantei optime:
2.2.1. Calculul coeficentului de uitilizare al materialului:
Figure 2. Croire pe un rând
Pentru g = 0,8
Grosimea materialului între ( 0,5 – 1,0 )
Până la 50 mm » b = 1,0
a = 1,6
ʌl = 0,6
p = D + b
B = D + 2a + ʌl
D = 2R = 2 x 15 = 30 mm
p = 30 + 1,0 = 31 mm
B = 30 + 2 x 1,6 + 0,6 = 30 + 3,2 + 0,6 = 43,8
= x 100 = x x 100
= + 10 x 25 = + 250 = 353,4 + 250 = 603,4
= x 100= x 100 = 57,58 %
Figure 3. Croire intercalată
= x 100 = x x 100
p = 2 x b x 30 = 2 + 30 = 32 mm
B = 43,8 mm
= 2 x 449,47 = 898,94
= x 100= x 100 = 83,11 %
Adopt B = 44 mm
Aleg varianta tranversală
Figure 4. Croire tranversală
=
Aleg STAS 9624
l = 800; 1000; !025; 1500
L = 1500; 1600; 2000; 2500; 3000; 4000
B = 44 mm
p = 32 mm
= 898,94
L T
= = 46,8 = = 44,1
= = 50,0 = = 47,5
= = 62,5 = = 58,8
= = 78,1 = = 73,5
= = 93,7 = = 88,2
= = 125,1 = = 117,6
L T
= = 23,5 = = 25,0
= = 25,4 = = 31,2
= = 30,1 = = 32,03
= = 42,8 = = 48,3
= = = 82,22 %
= = = 82,40 %
2.3. Stabilirea schemei de principiu a ștanței ( nr. de posturi, realizarea pasului…etc):
Cu apăsare laterală:
B = D + 2a +
= B + j
= 1 ÷ 2
B = 30 + 2 x 1,6 + 2 = 35,2
= 35,2 + 5 = 40,2
2.3.1.Calculul forței, lucrului mecanic și a puterii (alegerea presei):
F = L x g x σ
Forța de tăiere la decupare:
σ – rezistența la forfercare – oțel – ( 0,75 -0,90 )
= 28 – 43 daN / mm2
L = + 25 + 10 + 25 = 107,12 mm
F = 107,12 x 0,8 x 225 = 19 281,6 N / mm2
Forța de tăiere la perforare:
L = 2πR = 43,98
F = 43,98 x 0,8 x 225 = 7 916,4 N/mm2
= x F , unde = 0,05
= x F x r, unde = 0,03…0,07
r = , unde h = 6…8 mm
= 1,3 ( + + ) + Σ + Σ
Pentru decupare:
Adopt = 0,05
= 0,05 x 19 281,6 = 964, 08 N/mm2
Adopt = 0,05 și h = 7 mm
r = = 8,75
= 0,05 x 19 281,6 x 8,75 = 8 435,7 N/mm2
Pentru perforare:
= 0,05 x 7 916,4 = 395,82 N/mm2
= 0,05 x 7 916,4 x 8,75 = 3 463,425 N/mm2
Forța pentru cuțitul de pas:
F= 0,5 x 0,8 x 225 = 90 N/mm2
= 0,05 x 90 = 4,5 N/mm2
= 0,05 x 90 x 8,75 = 39, 375 N/mm2
Forța totală:
= 1,3 ( 19 281,6 + 7 916,4 + 90 ) + 11 938,5 + 1364,4 = 1,3 x 27 288 + 13 302,9 = 48 777,3 N/mm2 = 4,877 ( Tj)
= 6,97
Lucrul mechanic:
L = = = = 29,26 J
λ = 0,75….0,55
Puterea:
Adopt presa PAI 16
n = 150
P = ,unde ŋ = 0,6…0,8
= 1,1…1,4
P= = = 135,85 W
2.4. Alegere ( stabilirea ) valorii jocului dintre elementele active și determinarea acestora:
Jocul dintre elementele active:
Perforare:
= ( – 0,2T ) +Tp
= D + T
= ( D + T – 0,2T ) +Tp
= ( + j ) –Tpl
= = 0,25T
T= –
j = 0,01
Decupare:
= ( – 0,2T ) = ( D – F + 0,2T) +Tpl
= ( – j ) –Tpl
= = 0,25T
Înălțime max : As = 0,15
Ai = 0,04
Lățime max: As = 0,15
Ai = 0,04
T= –
j = 0,01
Calculul la perforare:
d = 7H11 = 70 +90
T = 7,90 – 7 = 0,90 x 103 = 0,090
Tp = Tpl = 0,25 x 0,090 = 0,0225
Dp = ( 7,09 – 0,2 x 0,0225 ) 0 +0,0225 = ( 7,09 – 0,0045 ) 0 +0,0225 = 7,0855 0 +0,0225
Dp = ( 7 + 0,090 – 0,2 x 0,0225 ) 0 +0,0225 = ( 7,09 – 0,0045 ) 0 +0,0225 = 7,0855 0 +0,0225
Dpl = ( 7,0855 + 0,01 )-0,0225 0 = ( 7,0955 ) -0,0225 0
Calculul la decupare:
Înălțime maximă:
Dpl = 39,96 + 0,2 x 0,11 = 39,96 + 0,022 = 39, 982
T = 0,15 – 0,04 = 0,11
Tpl = Tp = 0,25 x 0,11 = 0,0275
Dp = 39,982 – 0,01 = ( 39, 972 ) -0,0275 0
Lățime maximă:
Dpl = 29,96 + 0,2 x 0,11 = 29,96 + 0,022 = 29, 982
Tpl = Tp = 0,25 x 0,11 = 0,0275
Dp = 29,982 – 0,01 = ( 29,972 ) -0,0275 0
3. Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare prin așchire pentru reperului "Placă de tăiere" din componența ștanței:
3.1. Studiul piesei pe baza desenului de execuție al piesei
3.1.1. Analiza posibilităților de realizare a preciziei macro si micro-geometrice (dimensionale, de formă, de poziție reciprocă a suprafețelor și a rugozității) prescrise în desenul de reper; se va face pe baza notațiilor din figurile de mai jos:
A-A
Figure 5. Placă de tăiere
Figure 6. Placă de tăiere vedere 3D
Figure 7. Placă de tăiere vedere 3D
Figure 8. Suprafețe
Table 1- Analiza suprafețelor
3.2. Date privind tehnologia semifabricatului:
3.2.1 Date asupra materialului semifabricatului (compoziție chimică, caracteristici fizico-mecanice, tretamente termice permise de semifabricat etc);
Materialul din care se va realiza piesa este : OSC 10 STAS – 395-.
Compoziția chimică
Conform STAS 395, compoziția chimică a materialului OSC 10 este indicată în tabelul urmator:
Table 2- Compoziția chimică
Caracteristici fizico-mecanice ale OSC 10 sunt:
Table 3 – Caracteristici fizico-mecanice
3.2.2. Sabilirea metodei și a procedeului economic de realizare a semifabricatului:
Având în vedere: dimensiunile semifabricatului, forma constructivă a semifabricatului, materialul impus piesei, aleg ca procedeu de elaborare : SEMIFABRICAT DEBITAT din oțel lat laminat la cald STAS – 395 -.
3.2.3. Tehnologia de obținere a semifabricatului:
Debitarea este operatiunea tehnologica care se caracterizeaza prin desprinderea totala sau partiala a unei parti dintr-un material, in scopul prelucrarii acestuia.
Sunt trei procedee de debitare:
– debitare mecanica
– debitare termica
– debitare prin electroerodare
Debitarea mecanica – este procedeul care se realizeaza prin mijloace mecanice: fie prin forfecare, prin aschiere sau daltuire. Debitarea prin forfecare – se realizeaza cu ajutorul foarfecelor, clestilor si stantelor. Debitarea prin aschiere – este facuta cu ajutorul ferastraielor, echipamentelor si cu piese abrazive. Daltuirea se realizeaza cu ajutorul unei dalti.
Debitarea termica – este utilizata in prelucrarea pieselor metalice de mari dimensiuni.
Se realizeaza cu:
– flacara cu gaz in curent de oxigen
– cu arc electric si jet de oxigen
– cu jet de plasma
– cu laser
Debitare prin electroerodare – se utilizeaza in cazul metalelor greu de debitat prin alte metale si se bazeaza pe efectul combinat termic si electrochimic.
Scule si echipamente utilizate la debitarea metalelor:
La debitarea metalelor se utilizeaza urmatoarele echipamente:
– ghilotinele(foarfecele)
– clestii
– ferastraiele
– masini de debitat cu discuri abrazive
– daltile
a)Ghilotinele dupa modeul de actionare pot fi:
– manuale;
– mecanice
b) Clestii sunt utilizati la debitarea manuala a sarmelor si a benzilor metalice subtiri.
c) Ferastraiele pot fi manuale sau mecanice, iar unealta taietoare este prevazuta cu dinti care constituie taisuri ordonate.
d) Masinile de debitat cu discuri abrazive – au o constructie asemanatoare cu ferastraiele circulare, unealta taietoare este un disc abraziv cu grosimea de 1-3 mm si diametrul pana la 400 mm. Sunt utilizate la debitarea pieselor cu duritate mare.
e) Daltile sunt unelte care au taisul in forma de pana. Sunt doua tipuri de dalti: dalti late – folosite la retezare; dalti in cruce – folosite la debitarea canalelor.
Debitare tabla cu oxigaz:
Avantaje:
cea mai folosita tehnologie pentru taierea tablelor groase din otel (peste 15 mm)
proces simplu, fiabil si flexibil: cu oxigaz pot fi debitate table intre 3 mm si 300 mm
marginile taiate au o perpendicularitate buna ( diferenta dintre diametrul de intrare si cel de iesire in cazul unei gauri taiate cu oxigaz este scazut)
este o tehnologie relativ ieftina de debitare
Dezavantaje:
viteza de debitare mai redusa, fata de plasma si laser, mai ales la table subtiri
nu se pot debita materiale neferoase cu oxigaz (inox, aluminiu, fonta, cupru )
marginile taiate sunt amplu afectate termic
imprecizii datorate deformarilor termice (poate fi redusa prin experienta operatorului)
Debitare tabla cu plasma:
Avantaje:
productivitate mult marita fata de oxigaz la table subtiri (1mm-15mm)
calitate si precizie marita datorita zonelor substantial mai mici afectate de caldura fata de oxigaz
bavura rezultata se elimina mai usor decat in cazul pieselor debitate cu oxigaz
se pot taia atat metale feroase cat si neferoase (se pot debita toate metalele conducatoare de electricitate)
Dezavantaje:
marginile taiate au o anumita inclinatie (relevant mai ales in cazul grosimilor mai mari)
debitarea cu plasma genereaza foarte mult fum, necesitant aspiratie sau alte metode de eliminare a fumului
datorita vitezelor de taiere mai mari, necesita o masina CNC cu o dinamica bună.
3.2.4. Adaosurile totale de prelucrare conform STAS. Stabilirea dimensiunilor semifabricatului:
Adaosurile de prelucrare pentru piese turnate din oțel cuprinse în clasa a III-a de precizie:
Pentru cota 30: 2Ac = 2 x 2 = 4 mm Tabel 8.1
frezare frontală: 2Ac = 2 x 1,5
rectificare: 2Ac = 0,40
Stabilirea dimensiunii semifabricatului:
Grosime:
Lățime: 2Ac = 2 x 1,5 = 3; 121 + 3 = 124 conform STAS 395 »
Lungime: 247 2Ac = 2 x 2 = 4
Pentru cota Ø7: Ac =5,8 mm=> 7 + 5,8 = Ø12,8 +/-0,6 [mm];
Pentru cota Ø8: Ac=7,96 mm=>8 + 7,96 = Ø15,96 +/-0,6 [mm];
Pentru cota Ø10: Ac=9,96 mm=>10 + 9,96 = Ø 19,96+/-0,6 [mm];
Pentru cota Ø8: Ac=7,8 mm => 8 + 7,8 = Ø 15,8+/-0,7 [mm]
3.2.5. Schița semifabricatului:
Figure 9. Schița semifabricat
3.3. Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanică
3.3.1. Proiectarea structurii și a succesiunii operațiilor procesului tehnologic. Pentru fiecare operație se va prezenta: numărul și denumirea operației, schița operației, fazele operației, mașina unealtă utilizată:
Succesiunea operațiilor:
Operația 1: Recepție Semifabricat debitat;
Operația 2 : Frezare degroșare frontală S1, S2;
Operația 3: Frezare degroșare frontală S3, S4;
Operația 4 : Frezare degroșare frontală S5, S6;;
Operația 5: Ajustarea muchiilor;
Operația 6 : C.T.C intermediat;
Operația 7 : Burghiere pentru obținerea 4 găuri Ø7,8 S10;
Opreratie 8: Alezare patru găuri Ø8 H7, S10;
Operația 9: Burghiere pentru obținerea 2 găuri Ø20 S8;
Operația 10: Mortezare de degroșare S9;
Operația 11: Mortezare de degroșare S8;
Operația 12: Burghiere degroșare pentru obținerea S7;
Operația 13: Burghiere Ø8 + Adancire Ø10 pentru S11, S12;
VARIANTA 1: Operația de burghiera și apoi operația de adancire – Succesiv;
VARIANTA 2: Burghiere și adâncire pentru obținerea suprafețelor S11, S12 cu sculă combinată (burghiu cu adâncitor) – Simultan;
Operația 14: Mortezare de finisare S9;
Operația 15: Mortezare de finisare S8;
Operația 16: C.T.C. intermediar;
Operația 17: Tratament termic;
Operația 18: Rectificare de finisare plană S1, S2;
VARIANTA 1 : Rectificare cu avans vertical;
VARIANTA 2 : Rectificare cu avans orizontal;
Operația 19: Ajustare S8;
Operația 20: C.T.C final.
Operația 1:
Denumirea operației: Recepție semifabricat;
Figure 10. Recepție semifabricat
Operația 2:
Denumirea operației: Frezare degroșare frontală S1,S2:
Schița operației:
Figure 11. Frezare degrașare frontală
Fazele operației: 1. Prinderea semifabricatului;
2. Frezat plan S1;
3. Intors semifabricat;
4. Frezat plan S2;
5. Desprins semifabricat
6. Control.
Mașina unealtă: Mașină de frezat universală FU 320.
Operația 4:
Denumirea operației: Frezare degroșare frontală S6,S7:
Schița operației:
Figure 12. Frezare degroșare frontală
Fazele operației: 1. Prindere semifabricat;
2.Frezat plan simultan S5,S6;
4. Desprindere semifabricat;
5. Control.
Mașina unealtă: Mașina unealtă: Mașină de frezat universală FU 320.
Operația 5:
Denumirea operației: Ajustarea muchiilor
Operația 6:
Denumirea operației: C.T.C intermediat
Operația 7:
Denumirea operației: Burghiere 4 găuri Ø 7,8 S10
Schița operației:
Figure 13. Burghiere
Fazele operației:1. Prindere semifabricat;
2.Burghiat 4 gauiri Ø7,8 ;
3.Succesiv;
4. Repoziționare semifabricat;
5. Desprins semifabricat.
6. Control
Mașina unealtă: Mașina de găurit vertical G16;
Operația 8:
Denumirea operației: Ajustare patru găuri Ø8 H7, S10;
Schița operației:
Figure 14. Ajustare
Fazele operației: 1. Prindere semifabricat;
2. Alezat 4 gauiri Ø8 ;
3. Succesiv;
4. Repoziționare semifabricat;
5. Desprins semifabricat.
6. Control
Mașina unealtă: Mașină orizontală de alezat și frezat AF 85 A . AFD 85;
Operația 9:
Denumirea operației: Burghiere 2 găuri Ø20 S8;
Schița operației:
Figure 15. Burghiere
Fazele operației: 1. Prindere semifabricat;
2.Burghiat 2 găuri Ø 20 succesiv;
3.Repoziționare semifabricat;
4. Desprindere semifabricat;
5. Control.
Mașina unealtă: Mașina de găurit vertical G16;
Operația 10 :
Denumirea operației: Mortezare de degroșare S9;
Schița operației:
Figure 16. Mortezare de degroșare
Fazele operației: 1. Prindere semifabricat;
2. Mortezat S9;
3. Desprindere semifabricat;
4. Control;
Mașina unealtă: Mașină de mortezat LBM 220-230.
Operația 11:
Denumirea operației: Mortezare de degroșare S8 ;
Schița operației:
Figure 17. Mortezare de finisare
Fazele operației: 1. Prindere semifabricat;
2. Mortezat S8;
3. Desprindere semifabricat;
4. Control;
Mașina unealtă: Mașină de mortezat LBM 220-230.
Operația 12:
Denumirea operației: Burghiere degroșare S7;
Schița operației:
Figure 18. Burghiere
Fazele operației: 1. Prindere semifabricat;
2. Burghire gaura Ø7 H11 la cota de 71 si 70 ;
3. Desprindere semifabricat;
4. Control.
Mașina unealtă: Mașina de găurit verticală G16.
Operația 13:
Denumirea operației: Burghire Ø8 + adâncire Ø10 pentru S11, S12;
Figure 19. Burghiere +Adâncire
Fazele operației: 1. Prindere semifabricat;
2.Burghiere Ø8 la cotă de 30 mm și 75 ± 0,0100 – 4 gauri
+ Adâncire Ø 10 x 5 mm – 4 găuri;
4. Desprindere semifabricat;
5. Control.
Mașina unealtă: Mașina de găurit verticală G16.
Operația 14:
Denumirea operației: Mortezare de finisare S9;
Schița operației:
Figure 20. Mortezare finisare
Fazele operației: 1. Prindere semifabricat;
2. Mortezare finisare S9;
3. Desprindere semifabricat;
4. Control.
Mașina unealtă: Mașină de mortezat LBM 220-230.
Operația 15:
Denumirea operației: Mortezare de finisare S8;
Schița operației:
Figure 21. Mortezare finisare
Fazele operației: 1. Prindere semifabricat;
2.Mortezat finisare S8;
3.Desprindere semifabricat;
4. Control.
Mașina unealtă: Mașină de mortezat LBM 220-230.
Operația 16:
Denumirea operației: C.T.C intermediat
Operația 17:
Denumirea operației: Tratament temic înbunătățire ( 50…62) HRC
Operația 18:
Denumirea operației: Rectificare plană de finisare S1, S2;
Schița operației:
Figure 22. Rectificare
Fazele operației: 1. Prindere semifabricat;
2. Rectificare S2;
3. Intors semifabricat;
4. Rectificare S1;
5. Desprindere semifabricat;
6. Control;
Mașina unealtă: Mașina de rectificat RU100.
Operația 19:
Denumirea Operației: Ajustare S8.
Operația 20:
Denumirea Operației: Control final.
3.4. Proiectarea conținutului a 6 operații de prelucrare mecanică din procesul tehnologic:
Cele 6 operații alese sunt: 2, 4, 7, 9, 13, 18.
Operația 2: Frezare de degroșare S1,S2:
a. Schița operației:
Figure 23. Frezare de degroșare
b. Mașina unealtă și principalele caracteristici:
Mașină de frezat verticală FV 32:
– suprafața mesei: 320×1400 mm
– cursa mesei: – longitudinal: 1000 mm
– ranversal: 320 mm
– vertical: 450 mm
-cursa maximă a pinolei arborelui principal 1005 mm
-gama turațiilor ( 18 trepte ): 32 ÷ 1600 ro/min
– puterea electrică instalată 10,45 kw
c. Sculele așchietoare:
– freză frontală cu plăcuțe din carburi metalice schimbabile
B 125 x 45 ᵒ STAS 9211 12 – 86 / P20
D= 125 ± 1,250 mm
d= 40 H7 mm
H= 63 ± 0,15 mm
– plăcuță TPUN 16.03.08 STAS 9130 / 1- 80
l= 16,5 mm
S= 3,18 ± 0,13 mm
r= 0,8 ± 0,10 mm
d. Dispozitivul de prindere al semifabricatului
– menghină STAS 8237- 77
e. Dispozitivul de prindere al sculei:
-dorn port freză 50×40 STAS 8708-79
f. Mijloace de control:
– șubler 150×0,1 STAS 1373 / 2-73
g. Fazele operației : 1. Prins SF.
2. Frezat plan S1 ( Ac= 3 la cota 30,4)
3. Întors SF.
4. Frezat plan S2 ( Ac=3 la cota 30,4)
5. Desprindere SF.
6. Autocontrol
h. Regimul de așchiere:
Acmin = Raz +Sp +ρp +ξc B5 vol I, tab 1.1
Raz = 150 μm
Sp = 243 μm
ρ= ρdef = Dc x L = 0,7 x 85 = 59,5 μm
L= 85 mm
Dc = 0,7 mm – curba specifică B5 vol I, tab 1.4/3
ξ= ξb + ξf = 150 + 70 = 220 – eroare de așezare B5 vol I, tab 1.11
ξb=150 μm – eroare de bazare
ξf= 70 μm – eroare de fixare menghină B5 vol I, tab 1.12
Acmin = 150+243+59,5+220 = 672,5 μm
Adăncimea de așchiere:
t= Ac = 2,25 mm
t1= 120,5 mm
Sd= 0,09 mm/dinte B5 vol I, tab 14.4
Sr = Sd x Z = 0.09 x 6 = 0,54 mm/ rot
Viteza:
V = m/min
V= m / min B5 vol I, tab 14.21
T= 180 min B5 vol I, tab 14.13
Kv= Kmv x K s1 x Ksc x Kx
Kv= 1 x 2,027 x 0,8 x 1,10 = 1,516
Turația:
n = = = 922, 9 rot /min
=500 rot/min
Forța totală de așchiere:
= = 694,3 N B5 vol I, tab 14.7
= 8250
= 1,1
= 0,75
= 1,0
= 1,3
= 0,2
kmf = 0,809
Puterea efectivă:
= = = 2,835 kw < = 10,45 kwî
= 0,8 randamentul M.U.
Prelucrarea se execută cu parametrii reali ai regimului de așchiere:
i. Metoda de reglare a sculei la cotă:
Pentru frezare frontală 1÷ 2 așchii de probă
j. Normarea tehnică de timp: B5 vol I, tab 8.1
Tb – timpul de bază
= = 1,07 min
l = 243 – lungime de prelucrat
= 45 – lungime de intrare sculă
= 3 – lungime de ieșire sculă
i = 1 – număr de treceri
Timp ajutător:
= = 4,14 min B5 vol I, tab 8.34 ÷8.39
= 0,36
=3,39
=0,15
= 0,08
=0,16
= = 1,07 + 4,14 = 5,84 min
Timp de deservire tehnică
= 4,9 % x = 4,9 x 1,07 = 0,05243 min
Timp de deservire organizatorică
= 2,4 % x = 2,4 % x 5,84 = 0,140 min
Timp de odihnă și necesități fiziologice
= 3,5 % x = 3,5 % x 5,84 = 0,204 min
Timp de deservire al locului de muncă
= + = 0,05243 + 0,140 = 0,19243 min
Timp unitar
= + + = 5,84 + 0,05243 + 0,204 = 6,096 min
Operația 4: Frezare de degroșare S5,S6:
a. Schița operației:
Figure 24.Frezare de degrașare
b. Mașina unealtă și principalele caracteristici:
Mașină de frezat verticală FV 32:
– suprafața mesei: 320×1400 mm
– cursa mesei: – longitudinal: 1000 mm
– ranversal: 320 mm
– vertical: 450 mm
-cursa maximă a pinolei arborelui principal 1005 mm
-gama turațiilor ( 18 trepte ): 32 ÷ 1600 ro/min
– puterea electrică instalată 10,45 kw
c. Sculele așchietoare:
– freză frontală cu plăcuțe din carburi metalice schimbabile
B 45 x 45 ᵒ STAS 9211 13
D= 45 ± 1,250 mm
d= 10 H7 mm
H= 63 ± 0,15 mm
– plăcuță TPUN 16.03.08 STAS 9130 / 1- 80
l= 16,5 mm
S= 3,18 ± 0,13 mm
r= 0,8 ± 0,10 mm
d. Dispozitivul de prindere al semifabricatului
– menghină STAS 8237- 77
e. Dispozitivul de prindere al sculei:
-dorn port freză 50×40 STAS 8708-79
f. Mijloace de control:
– șubler 150×0,1 STAS 1373 / 2-73
g. Fazele operației : 1. Prins SF.
2. Frezat plan S5 ( Ac= 3 la cota 247 )
3. Întors SF.
4. Frezat plan S6 ( Ac=3 la cota 247)
5. Desprindere SF.
6. Autocontrol
h. Regimul de așchiere:
Acmin = Raz +Sp +ρp +ξc B5 vol I, tab 1.1
Raz = 150 μm
Sp = 30 μm
ρ= ρdef = Dc x L = 0,7 x 85 = 59,5 μm
L= 85 mm
Dc = 0,7 mm – curba specifică
ξ= ξb + ξf = 150 + 70 = 220 – eroare de așezare
ξb=150 μm – eroare de bazare
ξf= 70 μm – eroare de fixare menghină
Acmin = 150+30+59,5+220 = 459,5 μm
Adăncimea de așchiere:
t= Ac = 2,25 mm
t1= 120,5 mm
Sd= 0,09 mm/dinte B5 vol I, tab 14.4
Sr = Sd x Z = 0.09 x 6 = 0,54 mm/ rot
Viteza:
V = m/min
V= m / min B5 vol I, tab 14.21
T= 150 min B5 vol I, tab 14.13
Kv= Kmv x K s1 x Ksc x Kx
Kv= 1 x 2,027 x 0,8 x 1,10 = 1,516
Turația:
n = = = 922, 9 rot /min
=500 rot/min
Forța totală de așchiere:
= = 690 N B5 vol I, tab 14.7
= 8250
= 1,1
= 0,75
= 1,0
= 1,3
= 0,2
kmf = 0,809
Puterea efectivă:
= = = 2,835 kw < = 10,45 kwî
= 0,8 randamentul M.U.
Prelucrarea se execută cu parametrii reali ai regimului de așchiere:
i. Metoda de reglare a sculei la cotă:
Pentru frezare frontală 1÷ 2 așchii de probă
j. Normarea tehnică de timp: B5 vol I, tab 8.1
Tb – timpul de bază
= = 0,27 min
l = 60 – lungime de prelucrat
= 10 – lungime de intrare sculă
= 3 – lungime de ieșire sculă
i = 1 – număr de treceri
Timp ajutător:
= = 4,14 min B5 vol I, tab 8.34 ÷8.39
= 0,36
=3,39
=0,15
= 0,08
=0,16
= = 0,27 + 4,14 = 4,41 min
Timp de deservire tehnică
= 4,9 % x = 4,9 x 0,27 = 0,01323
Timp de deservire organizatorică
= 2,4 % x = 2,4 % x 4,41 = 0,106 min
Timp de odihnă și necesități fiziologice
= 3,5 % x = 3,5 % x 4,41 = 0,154 min
Timp de deservire al locului de muncă
= + = 0,01323 + 0,106 = 0,11923 min
Timp unitar
= + + = 4,41 + 0,01323 + 0,154 = 4,577 min
OPERAȚIA 7: Burghiere 4 găuri Ø 7,8 S10
a. Schița operației
Figure 25.Burghiere
b. Mașina unealtă și principalele caracteristici
Mașina de găurit G16:
Diametrul de găurit convențional: Φ16mm ;
Diametrul de găurit în oțel : Φ16mm ;
Diametrul de găurit în fontă : Φ25mm ;
Cursa arborelui principal : 160mm ;
Cursa maximă a capului de găurit : 225mm ;
Conul axului principal : Morse3 ;
Distanța între centrul axului principal și coloană : 280mm ;
Distanța maximă între capătul axului principal și masă : 630mm ;
Distanța maximă între capătul axului principal- placa de bază : 1060mm ;
Suprafața de prindere a masei : 300x400mm
Numărul canalelor T în masă : 3 buc ;
Suprafața de prindere a plăcii de bază : 400×500 ;
Profilul canalelor T : 18STAS1386- 65 ;
Caracteristici cinematice :
Numărul de trepte de turații : 9 ;
Turația axului principal : 150,212,300.425, 600 ;1180,1700,2360
Numărul de trepte de avansuri 4 ;
Avansurile mașinii 0,10 ;0,16 ;0,25 ; 0,40
Acționarea mașinii :
Electromotor principal : ASI-24-F- 165-l-4;
Puterea: 1,5Kw ;
Rot/min 1500 ;
Dimensiuni de gabarit:
Lungime x Lățime x Înălțime: 1252x500x2300;
Greutatea 700Kg.
c. Sculele așchietoare
-Burghiu elicoidal cu coadă conică( STAS 575-80);
Dimensiuni:
+
d = 7,8 mm;
L = 133 mm;
l = 62 mm;
Con Morse1.
Burghiu 7,8 – 1x STAS 575-80.
χ = 60ș
2χ = 120ș.
d. Dispozitivul de prindere al semifabricatului
Piesa va fi așezată și prinsă pe masa mașini – dispozitiv de găurit.
e. Dispozitivul de prindere al sculei
– Bucșe de reducție con Morse3/con Morse 1 STAS 252-80 – cap multiax
f. Mijloace de control
– șubler de interior și exterior STAS 1373 ;
– precizia de măsurare: 0,05 mm.
g. Fazele operației : 1. Prindere semifabricat;
2. Burghiere Ø7,8 x 30 mm i= 4 gauri;
3. Repoziționare semifabricat (de 3 ori);
4. Desprindere semifabricat;
5. Control.
h. Regimul de așchiere
Burghire Ø7,8 x 30 mm – 4 gauri;
Adâncimea de așchiere:
t = Ap=D/2 = 4 mm.
Stabilirea avansului de așchiere: Se alege în funcție de diametrul burghiului, de valoarea rezistenței la rupere() a materialului din care este alcătuită piesa :
– se recomandă s = 0,13÷0,17 mm/rot ; B1, vol. 1, tab. 9.98
– din caracteristicile mașinii unelte se alege: s= 0,16 mm/rot; B1, vol. 1, tab. 10.3
Durabilitatea economică:
Pentru burghiul elicoidal cu diametrul D=7,8 mm, se recomandă T= 12 min;
B1, vol. 1, tab. 9.113
Stabilirea vitezei de așchiere:
Pentru diametrul burghiului D = 7,8 mm și sr = 0,16 mm/rot se recomandă:
vtabel = 21,6 m/min B1 vol. I tab. 9.121
Viteza se va corecta cu ajutorul următorilor coeficienți de corecție:
K1 = 1,0 funcție de starea materialului B1 vol. I .tab. 9.121
K2 =1,0 funcție de adâncimea găurii B1 vol. I ,tab. 9.121
K3 = 1,82 funcție de rezistența materialului B1 vol. I , tab. 9.121
Viteza corectată va avea valoarea:
Determinarea numărului de rotații:
n = 1000*Vcor/π*d rot/min
n = 1000*39,31/π*10
n = 1251,27 rot/min
se alege din gama de turații ale mașinii unelte:
n= 1700 rot/min B1, vol. 1, tab. 10.3
Determinarea vitezei de așchiere reală:
Vr = π*d*n/1000 m/min
Vr = π*7.8*1700/1000
Vr = 53,38 m/min
Verificarea puterii necesare așchierii:
Momentul de torsiune Mt = 605 daNmm
Puterea reală va fi:
Din caracteristicile mașinii unelte se cunoaște puterea motorului electric : NMU = 1,5 kW
Deci:
Prelucrarea se execută cu parametrii reali ai regimului de așchiere:
i. Metoda de reglare a sculei la cotă:
Reglarea sculei se va face prin bucșa de găurire a dispozitivului.
j. Normarea tehnică de timp: B2 vol.1, pag. 118
Tb – timpul de bază
[mm]
l=20 [mm]
l2=2 [mm]
i=4;
Tb=*4=0,41[min].
Ta-Timp ajutător;
Ta=ta1+ta2+ta3=1.3+0.09+0.07=1.46 min
Tdt – timp de deservire tehnică
Tdt=Tb*2%=0,41*0.02=0.0065min
Tdo = timpul de deservire organizatoricǎ
Tdo=1%*Tb=0.01*0,32=0,0082 min
Ton – timp de odihnă și necesități firești
Ton=4%* (Tb+Ta)=4%*(0,41+1,46)=0,0748 min
Top – timpul operativ
Top=Tb+Ta=0,41+1,46=1,87 min
Tu – timp unitar
Tu= Tdt+Top+Ton=0,0065+1,87+0,0748=1,951min
Timpul de pregătire încheiere
Tpi=10 min
Tn -timpul normat pe operație
Tn = Tu+Tpi/100=1,951+(10/100)=2,141 min
OPERAȚIA 9: Burghiere 2 găuri Ø20 S8;
a. Schița operației
Figure 26. Burghiere
b. Mașina unealtă și principalele caracteristici
Mașina de găurit G16:
Diametrul de găurit convențional: Φ16mm ;
Diametrul de găurit în oțel : Φ16mm ;
Diametrul de găurit în fontă : Φ25mm ;
Cursa arborelui principal : 160mm ;
Cursa maximă a capului de găurit : 225mm ;
Conul axului principal : Morse3 ;
Distanța între centrul axului principal și coloană : 280mm ;
Distanța maximă între capătul axului principal și masă : 630mm ;
Distanța maximă între capătul axului principal- placa de bază : 1060mm ;
Suprafața de prindere a masei : 300x400mm
Numărul canalelor T în masă : 3 buc ;
Suprafața de prindere a plăcii de bază : 400×500 ;
Profilul canalelor T : 18STAS1386- 65 ;
Caracteristici cinematice :
Numărul de trepte de turații : 9 ;
Turația axului principal : 150,212,300.425, 600 ;1180,1700,2360
Numărul de trepte de avansuri 4 ;
Avansurile mașinii 0,10 ;0,16 ;0,25 ; 0,40
Acționarea mașinii :
Electromotor principal : ASI-24-F- 165-l-4;
Puterea: 1,5Kw ;
Rot/min 1500 ;
Dimensiuni de gabarit:
Lungime x Lățime x Înălțime: 1252x500x2300;
Greutatea 700Kg.
c. Sculele așchietoare
-Burghiu elicoidal cu coadă conică( STAS 575-80);
Dimensiuni:
d = 20 mm;
L = 150 mm;
l = 62 mm;
Con Morse1.
Burghiu 20,0 – 1x STAS 575.
χ = 60ș
2χ = 120ș.
d. Dispozitivul de prindere al semifabricatului
Piesa va fi așezată și prinsă pe masa mașini – dispozitiv de găurit.
e. Dispozitivul de prindere al sculei
– Bucșe de reducție con Morse3/con Morse 1 STAS 252-80 – cap multiax
f. Mijloace de control
– șubler de interior și exterior STAS 1373/2-73 ;
– precizia de măsurare: 0,05 mm.
g. Fazele operației : 1. Prindere semifabricat;
2. Burghiere Ø20 x 30 mm i= 2 gauri;
3. Repoziționare semifabricat;
4. Desprindere semifabricat;
5. Control.
h. Regimul de așchiere
Burghire Ø20 x 30 mm – 2 gauri;
Adâncimea de așchiere:
t = Ap=D/2 = 10 mm.
Stabilirea avansului de așchiere: Se alege în funcție de diametrul burghiului, de valoarea rezistenței la rupere() a materialului din care este alcătuită piesa :
– se recomandă s = 0,13÷0,17 mm/rot ; B1, vol. 1, tab. 9.98
– din caracteristicile mașinii unelte se alege: s= 0,16 mm/rot; B1, vol. 1, tab. 10.3
Durabilitatea economică:
Pentru burghiul elicoidal cu diametrul D=20 mm, se recomandă T= 12 min;
B1, vol. 1, tab. 9.113
Stabilirea vitezei de așchiere:
Pentru diametrul burghiului D = 20 mm și sr = 0,16 mm/rot se recomandă:
vtabel = 21,6 m/min
Viteza se va corecta cu ajutorul următorilor coeficienți de corecție:
K1 = 1,0 funcție de starea materialului B1 vol. I .tab. 9.121
K2 =1,0 funcție de adâncimea găurii B1 vol. I ,tab. 9.121
K3 = 1,82 funcție de rezistența materialului B1 vol. I , tab. 9.121
Viteza corectată va avea valoarea:
Determinarea numărului de rotații:
n = 1000*Vcor/π*d rot/min
n = 1000*39,31/π*10
n = 1251,27 rot/min
se alege din gama de turații ale mașinii unelte:
n= 1700 rot/min
Determinarea vitezei de așchiere reală:
Vr = π*d*n/1000 m/min
Vr = π*20*1700/1000
Vr = 106,81 m/min
Verificarea puterii necesare așchierii:
Momentul de torsiune Mt = 605 daNmm
Puterea reală va fi:
Din caracteristicile mașinii unelte se cunoaște puterea motorului electric : NMU = 1,5 kW
Deci:
Prelucrarea se execută cu parametrii reali ai regimului de așchiere:
i. Metoda de reglare a sculei la cotă:
Reglarea sculei se va face prin bucșa de găurire a dispozitivului.
j. Normarea tehnică de timp: B2 vol.1, pag. 118
Tb – timpul de bază
[mm]
l=20 [mm]
l2=2 [mm]
i=4;
Tb=*4=0,41[min].
Ta-Timp ajutător;
Ta=ta1+ta2+ta3=1.3+0.09+0.07=1.46 min
Tdt – timp de deservire tehnică
Tdt=Tb*2%=0,41*0.02=0.0065min
Tdo = timpul de deservire organizatoricǎ
Tdo=1%*Tb=0.01*0,32=0,0082 min
Ton – timp de odihnă și necesități firești
Ton=4%* (Tb+Ta)=4%*(0,41+1,46)=0,0748 min
Top – timpul operativ
Top=Tb+Ta=0,41+1,46=1,87 min
Tu – timp unitar
Tu= Tdt+Top+Ton=0,0065+1,87+0,0748=1,951min
Timpul de pregătire încheiere
Tpi=10 min
Tn -timpul normat pe operație
Tn = Tu+Tpi/100=1,951+(10/100)=2,052 min
OPERAȚIA 13 : Burghiere apoi adâncire;
VARIANTA 1 – Succesiv;
-Burghiere pentru obținerea suprafeței S12;
a. Schița operației:
Figure 27.Burghiere
b. Mașina unealtă și principalele caracteristici
Mașina de găurit G16:
Diametrul de găurit convențional: Φ16mm ;
Diametrul de găurit în oțel : Φ16mm ;
Diametrul de găurit în fontă : Φ25mm ;
Cursa arborelui principal : 160mm ;
Cursa maximă a capului de găurit : 225mm ;
Conul axului principal : Morse3 ;
Distanța între centrul axului principal și coloană : 280mm ;
Distanța maximă între capătul axului principal și masă : 630mm ;
Distanța maximă între capătul axului principal- placa de bază : 1060mm ;
Suprafața de prindere a masei : 300x400mm
Numărul canalelor T în masă : 3 buc ;
Suprafața de prindere a plăcii de bază : 400×500 ;
Profilul canalelor T : 18STAS1386- 65 ;
Caracteristici cinematice :
Numărul de trepte de turații : 9 ;
Turația axului principal : 150,212,300.425, 600 ;1180,1700,2360
Numărul de trepte de avansuri 4 ;
Avansurile mașinii 0,10 ;0,16 ;0,25 ; 0,40
Acționarea mașinii :
Electromotor principal : ASI-24-F- 165-l-4;
Puterea: 1,5Kw ;
Rot/min 1500 ;
Dimensiuni de gabarit:
Lungime x Lățime x Înălțime: 1252x500x2300;
Greutatea 700Kg.
c. Sculele așchietoare
-Burghiu elicoidal cu coadă conică( STAS 575-80);
Dimensiuni:
d = 8 mm;
L = 133 mm;
l = 62 mm;
Con Morse1.
Burghiu 8 – 1x STAS 575
χ = 60ș
2χ = 120ș.
d. Dispozitivul de prindere al semifabricatului
Piesa va fi așezată și prinsă pe masa mașini – dispozitiv de găurit.
e. Dispozitivul de prindere al sculei
– Bucșe de reducție con Morse3/con Morse 1 STAS 252
f. Mijloace de control
– șubler de interior și exterior STAS 1373/2-73 ;
– precizia de măsurare: 0,05 mm.
g. Fazele operației : 1. Prindere semifabricat;
2. Burghiere Ø8 x 30 mm i= 4 gauri;
3. Repoziționare semifabricat (de 3 ori);
4. Desprindere semifabricat;
5. Control.
h. Regimul de așchiere
Burghire Ø8 x 30 mm – 4 gauri;
Adâncimea de așchiere:
t = Ap=D/2 = 4 mm.
Stabilirea avansului de așchiere: Se alege în funcție de diametrul burghiului, de valoarea rezistenței la rupere() a materialului din care este alcătuită piesa :
– se recomandă s = 0,13÷0,17 mm/rot ; B1, vol. 1, tab. 9.98
– din caracteristicile mașinii unelte se alege: s= 0,16 mm/rot; B1, vol. 1, tab. 10.3
Durabilitatea economică:
Pentru burghiul elicoidal cu diametrul D=8 mm, se recomandă T= 12 min;
B1, vol. 1, tab. 9.113
Stabilirea vitezei de așchiere:
Pentru diametrul burghiului D = 8 mm și sr = 0,16 mm/rot se recomandă:
vtabel = 21,6 m/min
Viteza se va corecta cu ajutorul următorilor coeficienți de corecție:
K1 = 1,0 funcție de starea materialului B1 vol. I , tab. 9.121
K2 =1,0 funcție de adâncimea găurii B1 vol. I , tab. 9.121
K3 = 1,82 funcție de rezistența materialului B1 vol. I , tab. 9.121
Viteza corectată va avea valoarea:
Determinarea numărului de rotații:
n = 1000*Vcor/π*d rot/min
n = 1000*39,31/π*10
n = 1251,27 rot/min
se alege din gama de turații ale mașinii unelte:
n= 1700 rot/min
Determinarea vitezei de așchiere reală:
Vr = π*d*n/1000 m/min
Vr = π*10*1700/1000
Vr = 53,38 m/min
Verificarea puterii necesare așchierii:
Momentul de torsiune Mt = 605 daNmm
Puterea reală va fi:
Din caracteristicile mașinii unelte se cunoaște puterea motorului electric : NMU = 1,5 kW
Deci:
Prelucrarea se execută cu parametrii reali ai regimului de așchiere:
i. Metoda de reglare a sculei la cotă:
Reglarea sculei se va face prin bucșa de găurire a dispozitivului.
j. Normarea tehnică de timp: B2 vol.1, pag. 118
Tb – timpul de bază
[mm]
l=20 [mm]
l2=2 [mm]
i=4;
Tb=*4=0,41[min].
Ta-Timp ajutător;
Ta=ta1+ta2+ta3=1.3+0.09+0.07=1.46 min
Tdt – timp de deservire tehnică
Tdt=Tb*2%=0,41*0.02=0.0065min
Tdo = timpul de deservire organizatoricǎ
Tdo=1%*Tb=0.01*0,32=0,0082 min
Ton – timp de odihnă și necesități firești
Ton=4%* (Tb+Ta)=4%*(0,41+1,46)=0,0748 min
Top – timpul operativ
Top=Tb+Ta=0,41+1,46=1,87 min
Tu – timp unitar
Tu= Tdt+Top+Ton=0,0065+1,87+0,0748=1,951min
Timpul de pregătire încheiere
Tpi=10 min
Tn -timpul normat pe operație
Tn = Tu+Tpi/100=1,951+(10/100)=2,141 min
– Adâncire pentru obținerea suprafeței S11 ;
a. Schița operației:
Figure 28.Adâncire
b. Mașina unealtă și principalele caracteristici
Mașina de găurit G16:
Diametrul de găurit convențional: Φ16mm ;
Diametrul de găurit în oțel : Φ16mm ;
Diametrul de găurit în fontă : Φ25mm ;
Cursa arborelui principal : 160mm ;
Cursa maximă a capului de găurit : 225mm ;
Conul axului principal : Morse3 ;
Distanța între centrul axului principal și coloană : 280mm ;
Distanța maximă între capătul axului principal și masă : 630mm ;
Distanța maximă între capătul axului principal- placa de bază : 1060mm ;
Suprafața de prindere a masei : 300x400mm
Numărul canalelor T în masă : 3 buc ;
Suprafața de prindere a plăcii de bază : 400×500 ;
Profilul canalelor T : 18STAS1386- 65 ;
Caracteristici cinematice :
Numărul de trepte de turații : 9 ;
Turația axului principal : 150,212,300.425, 600 ;1180,1700,2360
Numărul de trepte de avansuri 4 ;
Avansurile mașinii 0,10 ;0,16 ;0,25 ; 0,40
Acționarea mașinii :
Electromotor principal : ASI-24-F- 165-l-4;
Puterea: 1,5Kw ;
Rot/min 1500 ;
Dimensiuni de gabarit:
Lungime x Lățime x Înălțime: 1252x500x2300;
Greutatea 700Kg.
c. Sculele așchietoare
Adâncitor cu cep de ghidare demontabil și coadă conică (STAS 8155/1-78):
D= 10 mm
L=132 mm
l=22 mm
l=16
l=30
Con Morse 1
d. Dispozitivul de prindere al semifabricatului
Semifabricatul se va prinde pe menghină, aceasta fiind un accesoriu al mașinii-unelte.
e. Dispozitivul de prindere al sculei
– Bucșe de reducție con Morse3/con Morse1 STAS 252-80 – cap multiax
f. Mijloace de control
– șubler de interior și exterior STAS 1373/2-73 ;
– precizia de măsurare: 0,05 mm.
g. Fazele operației : 1. Prindere semifabricat;
2. Adâncire Ø10x 5 mm , i= 4 gauri;
3. Repoziționare semifabricat (de 3 ori);
4. Desprindere semifabricat;
5. Control.
h. Regimul de așchiere
Adâncire Ø10x 5 mm , i= 4 gauri;
Adâncimea de așchiere:
d=14 mm;
t = Ap=10/2 = 5 mm.
Durabilitatea economică:
Pentru adâncitorul cu diametrul D=10 mm, se recomandă T= 20 min;
B1, vol. 1, tab. 9.44
Stabilirea avansului de așchiere: Se alege în funcție de diametrul adâncitorului, de și de tipul materialului din care este alcătuită piesa :
– se recomandă s = 0,40÷0,45 mm/rot ; B1, vol. 1, tab. 9.103
– din caracteristicile mașinii unelte se alege: s= 0,40 mm/rot; B1, vol. 1, tab. 10.3
Stabilirea vitezei de așchiere:
Pentru diametrul adâncitorului D = 10 mm și sr = 0,40 mm/rot se recomandă:
vtabel = 16 m/min B1 vol. I , tab. 9.141
Viteza se va corecta cu ajutorul următorilor coeficienți de corecție:
K1 = 1,0 funcție de starea materialului B1 vol. I , tab. 9.124
K2 =0,6 funcție de starea suprafeței B1 vol. I , tab. 9.124
K3 = 0,9 funcție de rezistența materialului B1 vol. I , tab. 9.124
Viteza corectată va avea valoarea:
Determinarea numărului de rotații:
n = 1000*Vcor/π*d rot/min
n = 1000*8,64/π*14
n = 196,44 rot/min
se alege din gama de turații ale mașinii unelte:
n= 150 rot/min B1, vol. 1, tab. 10.3
Determinarea vitezei de așchiere reală:
Vr = π*d*n/1000 m/min
Vr = π*14*150/1000
Vr = 6,59 m/min
Verificarea puterii necesare așchierii:
Momentul de torsiune Mt = 605 daNmm B1 vol. I, tab. 9.121
Puterea reală va fi:
Din caracteristicile mașinii unelte se cunoaște puterea motorului electric : NMU = 1,5 kW
Deci:
Prelucrarea se execută cu parametrii reali ai regimului de așchiere:
i. Metoda de reglare a sculei la cotă:
Se lucrează cu masină unealtă reglată dupa piesa etalon.
j. Normarea tehnică de timp: B2 vol.1, pag. 118
Tb – timpul de bază
[mm]
l=6 [mm]
l2=0 [mm]
i=4;
Tb=*4=0,98[min].
Ta-Timp ajutător;
Ta=ta1+ta2+ta3=1.3+0.09+0.07=1.46 min
Tdt – timp de deservire tehnică
Tdt=Tb*2%=0,98*0.02=0.019min
Tdo = timpul de deservire organizatoricǎ
Tdo=1%*Tb=0.01*0,98=0,0098 min
Ton – timp de odihnă și necesități firești
Ton=4%* (Tb+Ta)=4%*(0,98+1,46)=0,0976 min
Top – timpul operativ
Top=Tb+Ta=0,98+1,46=2,44 min
Tu – timp unitar
Tu= Tdt+Top+Ton=0,019+2,44+0,0976=2,55min
Timpul de pregătire încheiere
Tpi=10 min
Tn -timpul normat pe operație
Tn = Tu+Tpi/100=2,55+(10/100)=2,65 min
N= ∑T+ ∑T ∑+T+ ∑T+ ∑T+T/n= (0,41+0,98)+(1,46+1,46)+( 0,0065+0,019)+( 0,082 +0,0098) + (0.0748+0.0976)+0,10= 4,69[ min].
VARIANTA 2: Burghiere și adâncire pentru obținerea suprafețelor S11, S12 cu sculă combinată (burghiu cu adâncitor);
a. Schița operație:
Figure 29.Burghiere+Adâncire
b. Mașina unealtă și principalele caracteristici
Mașina de găurit G16:
Diametrul de găurit convențional: Φ16mm ;
Diametrul de găurit în oțel : Φ16mm ;
Diametrul de găurit în fontă : Φ25mm ;
Cursa arborelui principal : 160mm ;
Cursa maximă a capului de găurit : 225mm ;
Conul axului principal : Morse3 ;
Distanța între centrul axului principal și coloană : 280mm ;
Distanța maximă între capătul axului principal și masă : 630mm ;
Distanța maximă între capătul axului principal- placa de bază : 1060mm ;
Suprafața de prindere a masei : 300x400mm
Numărul canalelor T în masă : 3 buc ;
Suprafața de prindere a plăcii de bază : 400×500 ;
Profilul canalelor T : 18STAS1386- 65 ;
Caracteristici cinematice :
Numărul de trepte de turații : 9 ;
Turația axului principal : 150,212,300.425, 600 ;1180,1700,2360
Numărul de trepte de avansuri 4 ;
Avansurile mașinii 0,10 ;0,16 ;0,25 ; 0,40
Acționarea mașinii :
Electromotor principal : ASI-24-F- 165-l-4;
Puterea: 1,5Kw ;
Rot/min 1500 ;
Dimensiuni de gabarit:
Lungime x Lățime x Înălțime: 1252x500x2300;
Greutatea 700Kg.
c. Sculele așchietoare
-Burghiu elicoidal cu coadă conică( STAS 575-80);
Dimensiuni:
d = 8 mm;
L = 133 mm;
l = 62 mm;
Burghiu 10,0 – 1x STAS 575-80.
χ = 60ș
2χ = 120ș.
-Adâncitor cu cep de ghidare demontabil și coadă conică :
D= 10 mm
L=132 mm
l=22 mm
l=16
l=30
d. Dispozitivul de prindere al semifabricatului
Semifabricatul se va prinde pe menghină, aceasta fiind un accesoriu al mașinii-unelte.
e. Dispozitivul de prindere al sculei
– Bucșe de reducție con Morse3/con Morse1 STAS 252-80 – cap multiax
f. Mijloace de control
– șubler de interior și exterior STAS 1373/2-73 ;
– precizia de măsurare: 0,05 mm.
g. Fazele operației : 1. Prindere semifabricat;
2. Burghiere Ø8 x 30 mm + Adâncire Ø10x 5 mm , i= 1;
3. Desprindere semifabricat;
4. Control.
h. Regimul de așchiere
Burghiere Ø8x 30 mm + Adâncire Ø10x 5 mm , i= 4 gauri;
Adâncimea de așchiere:
tburghiere=Ap_burghiere= =4 mm
t adâncire =Ap_adâncire = =1 mm
Durabilitatea economică:
Se alege durabilitatea econimică în funcție de diametrul adâncitorului D=10 mm;
Se recomandă T= 24 min; B1, vol. 1, tab. 9.44
Stabilirea avansului de așchiere:
Se alege din tabel avansul recomandat:
Pentru burghiere: sr=0,16 mm/rot
n=1700 rot/min
Pentru adâncire: sr=0,40 mm/rot
n=150 rot/min
Se alege regimul cel mai ușor, adică:
sr= 0,16 mm/rot
n= 150 rot/min
Stabilirea vitezei de așchiere:
vtabel = 22 m/min B1 vol. I tab. 9.141
Viteza se va corecta cu ajutorul următorilor coeficienți de corecție:
K1 = 1,0 funcție de starea materialului B1 vol. I ,tab. 9.124
K2 =0,6 funcție de starea suprafeței B1 vol. I ,tab. 9.124
K3 = 0,9 funcție de rezistența materialului B1 vol. I ,tab. 9.124
Viteza corectată va avea valoarea:
Determinarea numărului de rotații:
n = 1000*Vcor/π*d rot/min
n = 1000*11,88/π*14
n = 270 rot/min
se alege din gama de turații ale mașinii unelte:
n= 212 rot/min B1, vol. 1, tab. 10.3
Determinarea vitezei de așchiere reală:
Vr = π*d*n/1000 m/min
Vr = π*14*212/1000
Vr = 9,32 m/min
Verificarea puterii necesare așchierii:
Pburghiere=1,34 KW;
Padâncire=0,11 KW;
Ptotal= Pburghiere+ Padâncire=1,34+0,11=1,45;
Din caracteristicile mașinii unelte se cunoaște puterea motorului electric : NMU = 1,5 Kw;
Deci:.
Prelucrarea se execută cu parametrii reali ai regimului de așchiere:
i. Metoda de reglare a sculei la cotă:
Se lucrează cu masină unealtă reglată dupa piesa etalon.
j. Normarea tehnică de timp: B2 vol.1, pag. 118
Tb – timpul de bază
l=lungimea de burghiere
l=20 mm
l1=lungimea de angajare a sculei
l2=lungimea de ieșire a sculei
l2=0 mm
[mm]
i=1;
Tb=*1=1,17[min].
Ta-Timp ajutător;
Ta=ta1+ta2+ta3=1.3+0.09+0.07=1.46 min
Tdt – timp de deservire tehnică
Tdt=Tb*2%=1,17*0.02=0,023min
Tdo = timpul de deservire organizatoricǎ
Tdo=1%*Tb=1,17*0,01=0,0117 min
Ton – timp de odihnă și necesități firești
Ton=4%* (Tb+Ta)=4%*(1,17+1,46)=0,10 min
Top – timpul operativ
Top=Tb+Ta=1,17+1,46=2,63 min
Tu – timp unitar
Tu= Tdt+Top+Ton=0,023+2,63+0,10=2,75 min
Timpul de pregătire încheiere
Tpi=7 min
Tn -timpul normat pe operație
Tn = Tu+Tpi/100=2,75+(7/100)=2,82 min
N= T+T +T+T+ T+T/n=1,17+1,46+0,023+0,0117+0,10+0,07=2,83 min
OPERAȚIA 19: Rectificare de finisare S1, S2;
VARIANTA 1: Rectificare cu avans vertical;
a.Schița operației:
Figure 30.Rectificare cu avans vertical
b. Mașina unealtă și principalele caracteristici:
Mașină de rectificat universală RU 100 :
Caracteristici tehnice:
Piatra de rectificat:
– diametrul exterior: 240-400 mm
– diametrul alezajului: 127 mm
– lățimea normală a pietrei simple: 40 mm
– lățimea maximă a pietrei simple: 60 mm
– lățimea maximă a pietrei compuse: 100 mm
– turația pietrei de rectificare: 1840 rot/min
Piesa de rectificat:
– diametrul maxim: 100 mm
– lungimea maximă: 500 mm
– greutatea maximă: 10 kg
– turațiile: 63-800 rot/min (reglare continuă)
Masa mașinii:
– unghiul de rotire: ±12°
– viteza de avans: 0.05 – 8 m/min (reglare continuă)
– cursa minimă la mișcarea hidraulică a mesei: 2 mm
Sania pietrei de rectificat:
– cursa rapidă: 40 mm
– cursa maximă a avansului transversal: 2 mm
Rectificare interioară:
– lungimea maximă de rectificat: 150 mm
– dimensiunile locașului port-broșe din brațul de rectificare interioară: 60 x 120 mm
Motoare de antrenare:
– discului de rectificat: 3 kW
– piesei: 0.6 kW
– broșei de rectificat interior: 0.5 kW
Dimensiuni de gabarit:
– lungimea: 2390 mm
– lățimea: 1835 mm
– înălțimea: 2040 mm
– înălțimea vârfurilor: 1080 mm
– masa mașinii: 2700 kg
c. Sculele așchietoare
Segment abraziv drept –STAS 3639 -96; B=30, L=36, H=15.
d. Dispozitivul de prindere al semifabricatului
Semifabricatul va fi prins în mandrină, aceasta fiind accesoriu al mașinii unealte.
e. Dispozitivul de prindere al sculei
Se va folosi ca dispozitiv de prindere al sculei : Dorn port-disc.
f. Mijloace de control
Micrometru, STAS 1374 – 88.
g. Fazele operației: 1. Prindere semifabricat;
2. Pătrundere cu avans vertical;
3. Intors semifabricat
4. Pătrundere cu avans vertical;
5. Desprindere semifabricat;
6. Control;
h. Regimul de așchiere
Pătrundere cu avans vertical;
Adaosul de prelucrare:
Ap=0,10 mm;
Adâncimea de așchiere:
t=0,005; B2, vol. 2, tab. 9.149
i=Ap/t=0,10/0,005=20 treceri;
Durabilitatea economică:
T= 15 min; B2, vol. 2, tab. 9.145
Stabilirea avansului de așchiere:
s=0,25*B =0,25*30=7,5 mm/cd B2, vol. 2, tab. 9.145
Diametrul de rectificat fiind D=30 mm, adopt s=0,015 mm/cd.
Stabilirea vitezei de rotație:
vtabel = 31,5…40 m/min
Adopt V=35 m/min;
Determinarea numărului de rotații:
n = 1000*Vtab/π*d rot/min
n = 1000*35/π*30
n = 371,36 rot/min
se alege din gama de turații ale mașinii unelte:
n= 400 rot/min B2, vol. 2, tab. 10.10
Determinarea vitezei de rotație reală:
Vr = π*d*n/1000 m/min
Vr = π*30*400/1000
Vr = 37,69 m/min.
Determinarea puterii:
Ne= 2 kW
Coeficienți de corecție:
K1=în funcție de duritatea pietrei; K1=1,16;
K2 =în funcție de materialul de prelucrat; K2=1,00.
Se calculează puterea reală: Ne=2*K1*K2=2*1,16*1,00=2,32;
; NMU=3 kW.
Prelucrarea se execută cu parametrii reali ai regimului de așchiere:
i. Metoda de reglare a sculei la cotă:
Reglarea sculei se relizează prin metoda așchiilor de probă.
j. Normarea tehnică de timp:
Tb – timpul de bază
0,068 min. B2, vol. 2, tab. 12.76
s = β * B = 0,63 *30 = 18,9 mm/rot
Pentru avansul în fracțiuni din lățimea discului abraziv, se recomandă următoarele valori ale unghiului β :
d > 20 mm, β = 0,63 … 0,80 ;
Adopt β = 0,63.
st=0.015 mm
n=400 rot/min
K = 1,3
Ap = 0,20 mm
L = 30 mm.
Ta-Timp ajutător;
T= 0,75 min
T= 0,10 min
T= 0,03 min
T= 0,03 min
T= 0,04 min
T= 0,37 min
T= T+ T + T + T + T + T=1,32 min
Tdt – timp de deservire tehnică
Tdt=Tb*2%=0,068*0.02=0,0013 min
Tdo = timpul de deservire organizatoricǎ
Tdo=1%*Tb=0,068*0,01=0,00068 min
Ton – timp de odihnă și necesități firești
Ton=4%* (Tb+Ta)=4%*(0,068+1,32)=0,055 min
Top – timpul operativ
Top=Tb+Ta=0,068+1,32=1,388 min
Tu – timp unitar
Tu= Tdt+Top+Ton=0,068+1,388+0,055=1,511 min
Timpul de pregătire încheiere
= 3 min – pentru prinderea între vârfuri
= 4 min – pentru primirea și predarea documentației
= 1min – pentru rotirea mesei mașinii
= + + = 3 + 4 + 1 =8 min
Tn -timpul normat pe operație
Tn= Tu+Tpi/n= 1,511 + 8/100= 1,591 min
VARIANTA 2: Rectificare cu avans orizontal S1,S2;
a. Schița operației:
Figure 31.Rectificare cu avans orizontal
b. Mașina unealtă și principalele caracteristici:
Mașină de rectificat universală RU 100 :
Caracteristici tehnice:
Piatra de rectificat:
– diametrul exterior: 240-400 mm
– diametrul alezajului: 127 mm
– lățimea normală a pietrei simple: 40 mm
– lățimea maximă a pietrei simple: 60 mm
– lățimea maximă a pietrei compuse: 100 mm
– turația pietrei de rectificare: 1840 rot/min
Piesa de rectificat:
– diametrul maxim: 100 mm
– lungimea maximă: 500 mm
– greutatea maximă: 10 kg
– turațiile: 63-800 rot/min (reglare continuă)
Masa mașinii:
– unghiul de rotire: ±12°
– viteza de avans: 0.05 – 8 m/min (reglare continuă)
– cursa minimă la mișcarea hidraulică a mesei: 2 mm
Sania pietrei de rectificat:
– cursa rapidă: 40 mm
– cursa maximă a avansului transversal: 2 mm
Rectificare interioară:
– lungimea maximă de rectificat: 150 mm
– dimensiunile locașului port-broșe din brațul de rectificare interioară: 60 x 120 mm
Motoare de antrenare:
– discului de rectificat: 3 kW
– piesei: 0.6 kW
– broșei de rectificat interior: 0.5 kW
Dimensiuni de gabarit:
– lungimea: 2390 mm
– lățimea: 1835 mm
– înălțimea: 2040 mm
– înălțimea vârfurilor: 1080 mm
– masa mașinii: 2700 kg
c. Sculele așchietoare
Corp abraziv cilindric cu degajare – STAS 601-3-94, H=32, D=36, d=8,d1=16.
d. Dispozitivul de prindere al semifabricatului
Semifabricatul va fi prins în mandrină, aceasta fiind accesoriu al mașinii unealte.
e. Dispozitivul de prindere al sculei
Se va folosi ca dispozitiv de prindere al sculei : Dorn port-disc.
f. Mijloace de control
Micrometru, STAS 1374 – 88.
g. Fazele operației: 1. Prindere semifabricat;
2. Pătrundere cu avans orizontal;
3. Întors semifabricat;
4. Pătrundere cu avans orizontal;
5. Desprindere semifabricat;
6. Control;
h. Regimul de așchiere
Pătrundere cu avans orizontal;
Adaosul de prelucrare:
Ap=0,10 mm;
Adâncimea de așchiere:
t=0,01; B2, vol. 2, tab. 9.148
i=Ap/t=0,10/0,01=10 treceri;
Durabilitatea economică:
T= 14 min; B2, vol. 2, tab. 9.145
Stabilirea avansului de așchiere:
s=(0,2..0,4)*B; s=0,2*32=6,4mm/cd
s=(0,001…0,005), B2, vol. 2, tab. 9.153
Adop s=0,048 mm/cd
Stabilirea vitezei de așchiere:
vtabel = 31,5…40 m/min B2 vol. 2 , tab. 9.156
Adopt V=33 m/min;
Determinarea numărului de rotații:
n = 1000*Vtab/π*d rot/min
n = 1000*33/π*30
n = 350,140 rot/min
se alege din gama de turații ale mașinii unelte:
n= 300 rot/min B2, vol. 2, tab. 10.10
Determinarea vitezei de avans reală:
Vr = π*d*n/1000 m/min
Vr = π*30*300/1000
Vr = 28,27 m/min.
Determinarea puterii:
Ne= 2 kW
Coeficienți de corecție:
K1=în funcție de duritatea pietrei; K1=1,2;
K2 =în funcție de materialul de prelucra; K2=1,00.
Se calculează puterea reală: Ne=2*K1*K2=2*1,2*1,00=2,4
; NMU=3 kW.
Prelucrarea se execută cu parametrii reali ai regimului de așchiere:
i. Metoda de reglare a sculei la cotă:
Reglarea sculei se relizează prin metoda așchiilor de probă.
j. Normarea tehnică de timp:
Tb – timpul de bază
B2, vol. 2, tab. 12.76
sl=0.048mm
s=6,4mm
300 rot/min
K = 1,3
Ap = 0,10 mm
L=243 mm
Ta-Timp ajutător;
T= 0,75 min
T= 0,10 min
T= 0,03 min
T= 0,03 min
T= 0,04 min
T= 0,37 min
T= T+ T + T + T + T + T=1,32 min
Tdt – timp de deservire tehnică
Tdt=Tb*2%=0,035*0.02=0,0007 min
Tdo = timpul de deservire organizatoricǎ
Tdo=1%*Tb=0,01*0,035=0,00035 min
Ton – timp de odihnă și necesități firești
Ton=4%* (Tb+Ta)=4%*(0,035+1,32)=0,0542min
Top – timpul operativ
Top=Tb+Ta=0,035+1,32=1,355min
Tu – timp unitar
Tu= Tdt+Top+Ton=0,007+1,355+0,0542=1,416 min
Timpul de pregătire încheiere
= 3 min – pentru prinderea între vârfuri
= 5 min – pentru primirea și predarea documentației
= 2 min – pentru rotirea mesei mașinii
= + + = 3 + 5 + 2 = 10 min
Tn -timpul normat pe operație
Tn= Tu+Tpi/n= 1,416 + 10/100= 1,426 m
4. Studiul economic asupra procesului tehnologic de prelucrareprin așchire pentru reperului "Placă de tăiere" din componența ștanței:
4.1. Calculul lotului optim de fabricație:
Numărul de repere corespunzătoare lotului optim se calculează cu relația:
unde:
N – programa anuală totală de fabricație, inclusiv piesele de schimb, stocul de fabricație, rebuturile.
unde: – procentul de rebuturi (2%);
N – programă anuală planificată;
Ns – numărul pieselor de schimb;
Nsg – numărul pieselor de siguranță;
Cheltuieli dependente de lotul de fabricație:
D = D1 + D2 [lei/lot], unde:
D1 – cheltuieli cu pregătirea-încheierea fabricației și cu pregătirea administrării și lansării lotului;
[lei/lot]
-rmi- retribuția orară de încadrare a lucrării la operația i [lei/oră]
p = 150…450, p=200%; p-regia generală a întreprinderii în procente:
mi = 1; mi numărul de mașini necesare executării operației i;
i=1..k-nr. operațiilor active ale procesului tehnologic;
tpî= timpul de pregătire-încheiere pentru fiecare operație activă (min);
-rm,i=retribuția orară de încadrare a lucrării la operația i [lei/oră].
a) Frezare : 11 lei/oră;
b) Mortezare: 20 lei/oră;
c) Burghiere: 10 lei/oră ;
d) Burghiere și adâncire 20 lei/oră;
e) Alezare 15 lei/oră;
f) Rectificare 18 lei/oră;
– tpi-timpul de pregătire încheiere [min/lot]
pentru operația 2 : tpi =18 min/lot
pentru operația 4 tpi = 16 min/lot
pentru operația 7 tpi = 24 min/lot
pentru operația 13: Varianta 1:tpi = 10 min/lot
Varianta 2: tpi = 7min/lot
pentru operația 9 : tpi =11 min/lot
pentru operația 18 :Varianta 1:tpi = 8 min/lot
Varianta 2: tpi = 10 min/lot
=29,45 lei/lot
D1 = 29,45 lei/lot
D2 – cheltuieli cu întreținerea utilajului;
[lei/lot]
-mi=1; mi numărul de mașini necesare executării operației i
-ai=4 lei/oră; ai -costul unei ore de întreținere a utilajului
+++=6,933 lei/lot
D2 = 6,93, lei /lot
D=D1+D2=29,45+6,93=36,38 lei/lot
Costul semifabricatului se poate determina cu relația:
Cm = MSF *pc [lei], unde:
MSF – masa semifabricatului [kg];
pc – costul unui kilogram de material [lei];
MSF=2 kg
pc=2,1 lei
Cm=2*2,1=4,2 lei
A’ – cheltuieli independente de mărimea lotului de fabricație;
-tui-timpul unitar pentru operația i [min]
-rmi-retribuția orară de încadrare a lucrării la operația i [lei/oră]
Frezare : 11 lei/oră;
Mortezare: 20 lei/oră;
Burghiere: 10 lei/oră ;
Burghiere și adâncire 20 lei/oră;
Alezare 15 lei/oră;
Rectificare 18 lei/oră;
operația 2 :tu2=2,855+1,669=4,524 min/buc;
operația 4 :tu3= 1,662+1,869=3,531 min/buc;
operația 7: – tu6=1,649+1,534=3,183 min/buc;
operația 13: – varianta I: tu7+8=4,501 min/buc
– varianta II: tu7+8= 2,75 min/buc
operația 9 : tu13= 1,83 min/buc
operația 18: – varianta I: tu12= 1,511 min/buc
– varianta II: tu12= 1,416 min/buc
=22,95 lei
Lotul optim se determină cu relația de ma jos:
=1 – numărul de loturi aflate simultan în prelucrare
=0,2 – pierderea suportată de economia națională
=670.99 piese
Lotul de fabricație va fi n = 671 piese
4.2. Calculul timpilor pe bucată:
Pentru o producție anuală de 33600 de bucăți și pentru un lot optim de fabricație de 671 bucăți, timpii pe bucată se calculează cu relația de mai jos.
tbuc,i = tu,i+tp,i/n [min]
unde:
tbuc,i – timpul pe bucată, pentru operația i [min/buc];
tu,i – timpul unitar, pentru operația i [min/buc];
tpî,i – timpul de pregătire – încheiere, pentru operația i [min/lot];
n – mărimea lotului optim de fabricație [buc];:
op.2 =4,524+18/671=4,550 min
op.4 = 3,531+16/671=3,554min
op.7 =3,183 +24/671=3,218 min
op.13- var I =4,501+10/671=4,515 min
op.13 – var II = 2,75+7/671=2,83 min
op.9=1,83+11/671=1,846 min
op.18 – var I=1,511+8/671=1,522min
op.18 – var II=1,416+10/671=1,430 min
4.3. Calculele economice justificative pentru stabilirea variantei economice pentru cele 2 operații tratate în doua variante.:
Studiul variantei economice pentru operația 13
VARIANTA I – Succesiv;
Operația Burghiere pentru obținerea suprafeței S11;
Operația: Adâncire pentru obținerea suprafeței S12;
Costul unei operații “i” a unui produs tehnologic pentru x piese, se poate determina cu relația:
[RON]
Cxi = costul prelucrării operației “i” a x piese [RON]
Ai = cheltuielile independente de mărimea lotului de fabricație (cheltuieli curente pentru o piesă pentru operația “i”) [RON/buc]
x = numărul de piese [RON]
Bi = cheltuieli speciale pentru operația “i” , Ai se calculează cu relația:
[lei/buc] în care:
Ai,1 = 4,2 lei – costul semifabricatului (Ai,1 = Cm);
Ai,2 = costul manoperei pentru o piesă la operația “i”;
Ai,3 = cheltuieli indirecte de sector (regie);
Ai,4 = cheltuieli indirecte generale pentru servicii tehnico-administrative ;
Ai,5 = costul exploatării mașinii unelte pe timpul executării operației “i”considerate, pt.1 piesă.
= 1,505 RON/bucată
= 4·1,505 =6,022 RON/bucată
= 2,345 RON/bucată
= 2,3 · 10-7 ·1,4 · 15000· 4,515 = 0,021 RON/bucată
2,3 10-7 = este un coeficient funcție de cota de amortizare a M.U. pe o perioadă de amortizare de 12 ani.
1,4 = coeficient funcție de cheltuielile de întreținere și reparație
CMU = costul inițial al mașinii unelte [lei]
tbuc,i = timpul pe bucată pentru operația “i”
Ai = 4,2+1,505+6,022+2,345+0,021=14,093 RON/bucată
Pentru varianta I de realizare a operației 7+8 va exista expresia costului prelucrării:
C =14,09 x =14,09*3000=42.270 RON
VARIANTA II –Burghiere și adâncire –Simultan cu sculă combinată;
Costul unei operații “i” a unui produs tehnologic pentru x piese, se poate determina cu relația:
[RON]
Cxi = costul prelucrării operației “i” a x piese [RON]
Ai = cheltuielile independente de mărimea lotului de fabricație (cheltuieli curente pentru o piesă pentru operația “i”) [RON/buc]
x = numărul de piese [RON]
Bi = cheltuieli speciale pentru operația “i” , Ai se calculează cu relația:
[lei/buc] în care:
Ai,1 = 4,2 lei – costul semifabricatului (Ai,1 = Cm);
Ai,2 = costul manoperei pentru o piesă la operația “i”;
Ai,3 = cheltuieli indirecte de sector (regie);
Ai,4 = cheltuieli indirecte generale pentru servicii tehnico-administrative ;
Ai,5 = costul exploatării mașinii unelte pe timpul executării operației “i”considerate, pt.1 piesă.
= 0,94 RON/bucată
= 4·0,94 =3,76 RON/bucată
= 2,136 RON/bucată
= 2,3 · 10-7 ·1,4 · 15000· 2,83= 0,013 RON/bucată
2,3 10-7 = este un coeficient funcție de cota de amortizare a M.U. pe o perioadă de amortizare de 12 ani.
1,4 = coeficient funcție de cheltuielile de întreținere și reparație
CMU = costul inițial al mașinii unelte [lei]
tbuc,i = timpul pe bucată pentru operația “i”
Ai = 4,2+0,94+3,76+2,136+0,013=10,92 RON/bucată
Pentru varianta I de realizare a operației 7+8 va exista expresia costului prelucrării:
C =11,04 x =11,04*3000=33147 RON
Reprezentarea grafică a celor 2 expresii ale costului prelucrării:
Ci (lei)
42270
33147
Varianta I (Succesiv)
Varianta II
(Simultan- cu sculă
combinată)
3000 X (buc)
Conform costurilor rezultate, varianta optimă este VARIANTA 2: Simultan, adică burghiere +adăncire cu scula combinată.
Studiul variantei economice pentru operația 18:
VARIANTA I –Rectificare de finisare cu avans vertical
Costul unei operații “i” a unui produs tehnologic pentru x piese, se poate determina cu relația:
[RON]
Cxi = costul prelucrării operației “i” a x piese [RON]
Ai = cheltuielile independente de mărimea lotului de fabricație (cheltuieli curente pentru o piesă pentru operația “i”) [RON/buc]
x = numărul de piese [RON]
Bi = cheltuieli speciale pentru operația “i” , Ai se calculează cu relația:
[lei/buc] în care:
Ai,1 = 4,2 lei – costul semifabricatului (Ai,1 = Cm);
Ai,2 = costul manoperei pentru o piesă la operația “i”;
Ai,3 = cheltuieli indirecte de sector (regie);
Ai,4 = cheltuieli indirecte generale pentru servicii tehnico-administrative ;
Ai,5 = costul exploatării mașinii unelte pe timpul executării operației “i”considerate, pt.1 piesă.
= 0,4572 RON/bucată
= 4,5·0,4572 =2,0574 RON/bucată
= 1,678 RON/bucată
= 2,3 · 10-7 ·1,4 · 40000· 1,522 = 0,019 RON/bucată
2,3 10-7 = este un coeficient funcție de cota de amortizare a M.U. pe o perioadă de amortizare de 12 ani.
1,4 = coeficient funcție de cheltuielile de întreținere și reparație
CMU = costul inițial al mașinii unelte [lei]
tbuc,i = timpul pe bucată pentru operația “i”
Ai = 4,2+0,4572+2,0574+1,678+0,019=8,42 RON/bucată
Pentru varianta I de realizare a operației 18 va exista expresia costului prelucrării:
C =8,42 x =8,42*3000=25260RON
VARIANTA II –Rectificare de finisare cu avans orizontal:
Costul unei operații “i” a unui produs tehnologic pentru x piese, se poate determina cu relația:
[RON]
Cxi = costul prelucrării operației “i” a x piese [RON]
Ai = cheltuielile independente de mărimea lotului de fabricație (cheltuieli curente pentru o piesă pentru operația “i”) [RON/buc]
x = numărul de piese [RON]
Bi = cheltuieli speciale pentru operația “i” , Ai se calculează cu relația:
[lei/buc] în care:
Ai,1 = 4,2 lei – costul semifabricatului (Ai,1 = Cm);
Ai,2 = costul manoperei pentru o piesă la operația “i”;
Ai,3 = cheltuieli indirecte de sector (regie);
Ai,4 = cheltuieli indirecte generale pentru servicii tehnico-administrative ;
Ai,5 = costul exploatării mașinii unelte pe timpul executării operației “i”considerate, pt.1 piesă.
= 0,4299 RON/bucată
= 4,5·0,4299 =1,934 RON/bucată
= 1,639 RON/bucată
= 2,3 · 10-7 ·1,4 ·40000· 1,430= 0,018 RON/bucată
2,3 10-7 = este un coeficient funcție de cota de amortizare a M.U. pe o perioadă de amortizare de 12 ani.
1,4 = coeficient funcție de cheltuielile de întreținere și reparație
CMU = costul inițial al mașinii unelte [lei]
tbuc,i = timpul pe bucată pentru operația “i”
Ai = 4,2+0,4299+1,934+1,639+0,018=8,22 RON/bucată
Pentru varianta I de realizare a operației 9 va exista expresia costului prelucrării:
C =8,22 x =8,22*3000=24660 RON
Reprezentarea grafică a celor 2 expresii ale costului prelucrării:
Ci (lei)
25260
24660
Varianta I
(rectificare cu avans
vertical)
Varianta II
(rectificare cu avans orizantal)
3000 X (buc)
Varianta optimă este VARIANTA II: Rectificare de finisare cu avans orizontal.
4.4 Probleme de organizare a procesului tehnologic
Calculul numărului de mașini unelte și a gradului de încărcare pentru cele 6 operații în varianta economică:
n= [nr.mașini]
Ft- timpul de lucru disponibil într-un an de zile [ore/an];
T- timpul pe bucată [min/buc]:
N – programa anuală de fabricație [buc/an].
Ft = i*h*z [ore/an];
i – numărul de schimburi pe zi; i = 2 schimburi/zi;
h – numărul de ore/schimb; h = 8 ore/schimb;
z = numărul zilelor lucrătoare/an; z = 252 zile/an.
Operația 2:
n=
n = ( 2*8*252*0,8)/(4,554*3.000)
n = 0,02 mașini => 1 mașină FU 320 ;
Operația 4:
n=
n = ( 2*8*252*0,8)/(3,554*3.000)
n = 0,03 mașini => 1 mașină FU 320 ;
Operația 7:
n=
n = ( 2*8*252*0,8)/(3,223*3.000)
n = 0,03 mașini => 1 mașină de găurit G16 ;
Operația 13(Varianta I):
n=
n = ( 2*8*252*0,8)/(4,515*3.000)
n = 0,02 mașini => 1 mașină de găurit G16;
Operația 13(Varianta II ):
n=
n = ( 2*8*252*0,8)/(2,76*3.000)
n = 0,01 mașini => 1 mașină de găurit G16;
Operația 9:
n=
n = ( 2*8*252*0,8)/(1,848*3.000)
n = 0,05mașini => 1 mașină de găurit G16;
Operația 18 (Varianta I):
n=
n = ( 2*8*252*0,8)/(1,524*3.000)
n = 0,07 mașini => 1 mașină RU100;
Operația 18 (Varianta II):
n=
n = ( 2*8*252*0,8)/(1,433*3.000)
n = 0,06 mașini => 1 mașină RU100.
Măsuri de tehnica securității muncii pentru cele 2 operații, în varianta economică.
Mașini de găurit :
înainte de fixarea piesei pe masa mașinii se va curăța masa și canalele de așchii;
curățirea mesei de așchii se va face numai după oprirea mașinii, cu ajutorul unui cârlig pentru așchii, perie și măturică. Se interzice suflarea așchiilor cu jet de aer;
prinderea piesei pe masa mașinii și deprinderea ei se vor face numai după ce axul principal s-a oprit complet;
fixarea piesei pe masa mașinii se va face în cel puțin 2 puncte, iar șuruburile de fixare vor fi cât mai apropiate de piesă;
piesa de găurit sau alezat trebuie să fie fixată rigid de masa mașinii, fie cu ajutorul unor dispozitive de fixare, fie cu ajutorul menghinei. Se interzice fixarea și ținerea pisei cu mâna;
înainte de pornirea mașinii se va alege regimul de lucru coprespunător operației care se va executa, sculei utilizate și a materialului piesei de prelucrat;
mandrinele de lucru se vor strânge și desface numai cu chei adecvate, care se vor scoate înainte de pornirea mașinii;
se va interzice frânarea cu mâna a mandrinei în timpul funcționării mașinii pentru stângerea sculei;
burghiul sau alezorul introdus în axul principal sau în mandrina de prindere trebuie să fie centrat și fixat;
scoaterea burghiului sau alezorului din axul principal se va face numai cu ajutorul unei scule speciale;
se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau conurilor cu cozi uzate sau care prezintă crestături, urme de ciocan, etc;
se interzice folosirea burghielor cu coadă conică în bucșe cilindrice sau invers;
se interzice frânarea burghiului cu mâna
Mașini de rectificat:
Preluarea metalelor prin rectificare si polizare. Fixarea sculelor.
– Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de prelucrat, de forma si dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta, de tipul si starea, masinii de felul operatiei de prelucrare.
– Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane bine instruite si autorizate de conducerea unitatii sa execute astfel de operatii.
– La montarea corpului abraziv pe masina, se va verifica marcajul si aspectul suprafetei corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet, conform standardelor in vigoare sau conform documentatiei tehnice de produs.
– Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfecta a acestuia in raport cu axa de rotatie.
– Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este permisa numai pentru masini dotate cu acasta posibilitate.
– Atat persoana instruita sa monteze corpul abraziv cat si utilizatorul vor verifica, respectiv vor folosi corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) inscrisa pe acesta sau pe eticheta de fabricatie.
– Nu este permisa utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale caror tutatii sau viteze periferice nu sunt inscriptionate.
Pornirea si exploatarea masinilor de rectificat și polizat:
– Masinile care utilizeaza corpuri abrazive nu se vor porni daca corpul abraziv este in contact cu piesa de prelucrat.
– La prelucrarile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu piesa sau solicitarile prin soc. Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv.
– In timpul lucrului va fi evitata uzura neuniforma a corpului abraziv, procedandu-se imediat la corectarea (diamantarea) sau inlocuirea celui uzat neuniform.
– Nu este permisa prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazive atunci cand masina nu a fost construita pentru astfel de prelucrari sau cand corpul abraziv nu este conceput pentru astfel de prelucrari.
– Este interzisa utilizarea lichidelor de racire puternic bazice la racirea corpurilor abrazive cu liant organic.
– Turatia arborelui pe care se monteaza corpul abraziv va fi controlata periodic si in mod obligatoriu, dupa fiecare reparatie sau revizie, iar pentru polizoarele portative va fi verificat si regulatorul, tinindu-se evidenta acestor controale.
– Arborii, flansele si celelalte parti ale masinii pe care se monteaza corpurile abrazive vor fi controlate periodic si mentinute la cotele prescrise.
– Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri si trepidatii.
– Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.
– Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucare mecanica vor fi incercate inainte de a fi reutilizate conform prevederilor din STAS 6177/1-87.
PARTEA B
Îmbunătățirea procesului tehnologic la SC Marquardt Schaltsysteme SRL prin aplicarea algoritmilor de programare liniară
1. Introducere:
1.1 Motivatia alegerii temei:
Scopul principal al acestei lucrări constă în punerea în evidență a modalități de îmbunătățire al procesului tehnologic de injecție mase plastice din cadrul companiei Marquardt Schaltsystems S.RL. Sibiu, prin utilizarea metodei alogoritmilor de modelare liniară. În acest scop am efectuat o analiză atât a mediului extern cât și intern a firmei studiate pentru a putea realiza o analiză SWOT astfel determinând necesitatea implementării unei strategi de îmbunătățire a procesul tehnologic de injecție mase plastice. Principalele motive care m-au determinat în alegerea aceastei teme sunt faptul că, prin această temă am avut posibilitatea de a-mi aplica cunoștințele teoretice și practice dobândite de-a lungul anilor în cadrul practici desfășurate în cadrul companiei dar și cunoștințele de studiu cumulate în facultate.
Deasemenea, această lucrare reprezintă o recapitulare a cunoștiințelor acumulate în domeniul studiat, în mai multe ramuri ale ingineriei, pornind proiectarea procesului tehnologic prin presare la rece sau proiectarea procesului tehnologic prin așchiere, continuând cu prezentarea importanței unei strategi de producțe și terminând cu prezentarea unei modalități de îmbunătățire a procesului tehnologic utilizând metoda simplex.
2. Studiu de caz: analiza diagnostic a firmei SC Marquardt Schaltsysteme SRL:
2.1 Istoricul firmei:
Istoria grupului Marquardt:
1925 Doi prieteni intreprinzatori, Johannes Marquardt și Johannes Marquardt, au fondat o fabrică specializată pentru producerea de componente electrice și de mecanică fină.
1926 Se dezvoltă și se produc comutatoare pentru industria electrică, în special pentru aparatura electrocasnică.
1964 Se produc primele module cu aplicație în domeniul aparaturii electrocasnice.
1968 A început dezvoltarea primelor sisteme electronice pentru echipamente de putere.
1980 Primele comutatoare în domeniul automotive.
1981-1996 Filiale în USA, Franta, Tunisia, China, India.
1997 Pornirea producției în serie a sistemelor de conducere a autovehiculelor.
2002 S-a dat startul unei noi sectii de producție în Rietheim pentru domeniul automotive.
2002 S-a implementat Procesul de Îmbunătățire Continuă în Marquardt.
2003 Implementarea cu succes pe piața a sistemelor „Keyless Go“ pentru automobile.
2004 Startul producției de serie pentru senzori în domeniul aparaturii electrocasnice.
2005 Apariția panourilor de comanda pentru tehnologia de suprafață.
2006 Începerea producției în cadrul companiei Marquardt Schaltsysteme S.C.S. din Sibiu.
2008 Înființarea Centrului de Cercetare – Dezvoltare Software în cadrul companiei Marquardt din Sibiu.
2010 Extinderea companiei Marquardt Sibiu cu o nouă secție de producție.
Figure 32. Locații în lume
Marquardt în Romania:
Din dorința de a fi prezenți și pe piața Europei de Est, grupul Marquardt a luat decizia deschiderii unei noi unități de producție al cărei amplasament să fie în România.
Astfel, dupa evaluarea și calculul tuturor factorilor favorabili: zona geografică, nivelul economic în dezvoltare, forța de muncă calificată, s-a hotarât ca noua societate de producție să fie amplasată la Sibiu.
Aceasta decizie a fost luată în luna aprilie a anului 2004.
În mai 2005 a fost obținută aprobarea pentru începerea construcției, iar un an mai târziu, pe data de 11 Mai 2006, s-a dat startul producției.
Prin dotarea cu tehnologii industriale performante, firma Marquardt Schaltsysteme asigura condiții optime angajaților și un nivel calitativ ridicat al producției care se desfasoară în cadrul a 4 mari secții: electronică, injecție mase plastice, montaj și microcomutatoare.
Industria din care face parte compania:
Industria de automotive implică numeroase companii de pe întreg mapamondul implicate în proiectarea, dezvoltarea, fabricarea, comercializarea și vânzarea de autovehicule, însa obișnuiți să privim această industrie prin prisma câtorva producători de automobile, omitem să observăm ce se află în substrat, sub capotele produselor finale. În timp ce cunoscutele mărci General Motor și Toyota concurează în lupta pentru supremație la nivel mondial, Volkswagen își menține titlul de cel mai mare producător din Europa iar Renault, Fiat, PSA Peugeot-Citroen luptă pentru supraviețuire, companiile producătoare de componente vor fi mereu câștigătoare.
Industria producătoare de componente auto din lume se luptă cu aceeași problemă ca și constructorii de mașini: criza vânzărilor. Cu toate acestea, multe dintre marile companii furnizoare au găsit soluții, nu doar pentru a supraviețui, ci chiar pentru a își crește veniturile.
Cu toate acestea la nivelul țării România compania Marquardt este un lider în furnizarea de: sisteme de autorizare a pornirii, componente de comandă, comutatoare și aplicații, sodaj realizat prin calcul cifrei de afacere.
Figure 33.Top firme în țară
Domeniul de activitate:
În Sibiu, Marquardt și-a început activitatea în anul 2006, avand în prezent cinci segmente de producție: Injecție mase plastice, Electronică, Asamblare, Vopsire industrială și Microcomutatoare.
În anul 2008 s-au pus bazele Centrului de Cercetare-Dezvoltare, care are în prezent următoarele domenii de activitate: Dezvoltare software, Testare functională și validare software, Proiectare mecanică, Dezvoltare hardware, Testare prototipuri.
Produsele companiei se adreseaza în special industriei automotive, portofoliul încluzând clienți ca Mercedes-Benz, Chrysler, Porsche, Jaguar, Maserati, Volkswagen, Audi, BMW, Peugeot, Citroen, Renault, dar au aplicabilitate și în alte domenii: electrocasnice, sisteme audio, echipamente industriale.
Produsele companiei:
Principalele produse realizate de către companie sunt:
Sisteme de autorizare a pornirii autovehicul
Componente de comandă
Comutatoare și aplicații
Sisteme de autorizare a pornirii:
Sisteme de autorizare a pornirii realizate de către Marquardt: o realizare imensă în ceea ce privește siguranța și confortul. În acest domeniu, datorită investițiilor de top pe care le-au adus în dezvoltare în ultimii ani, au devenit un furnizor de sisteme pentru toate aceste componente. Cu Marquardt obtineți soluția completă de la o singură sursă: de la autorizarea de acces la autovehicul până la autorizarea de pornire a acestuia.
Prezentare produse:
Întrerupător cu cheie și întrerupător aprindere-pornire
Sistem electronic pentru blocarea volanului
Sisteme Start-Stop
Dispozitive de control, antene, senzori mâner ușă
BlueID Drive
Componente de comandă:
Aspect și caracteristici de operare: simțul tactil și aspectul panourilor și interfețelor de comandă sunt astăzi mai importante ca niciodată. De aceea la Marquardt, se îmbină armonios faza de design cu dezvoltarea soluțiilor optimale.
Componentele companiei de comandă pot fi adaptate la cele mai variate cerințe ale clienților:
Valoarea și tactilitatea care se potrivesc cu automobilul
De la un simplu comutator până la un panou de comandă
Concepte de comandă: basculant, rotativ, prin apăsare, Touch, gestică
Interfețe electronice: LIN, CAN, cu unde de înaltă frecvență, discret
Este posibilă realizarea celor mai variate suprafețe: materiale plastice, metal, suprafețe galvanizate, lemn, piele, folie, lac, suprafețe integrate închise, etc.
Diverse iluminări, de exemplu cu efect de fading, iluminare de contur, iluminare multicoloră, etc.
Prezentare produse:
Comutator pentru reglarea scaunelor, comutator rotativ pentru lumină, panou de comandă pentru ușă și acoperiș
Unități de comandă pentru volane
Comutatoare multifuncționale
Comutatoare pentru selectarea treptei de viteză
Comutatoare și aplicații:
Nu doar comutatoarele vizibile din habitaclu sunt cele care definesc confortul și valoarea unui automobil. Chiar și acele resurse auxiliare invizibile, care sunt ascunse într-un automobil modern, contribuie la un condus confortabil și în condiții de siguranță. Nu puține dintre acestea provin de la Marquardt – de exemplu module pentru diferite aplicații cum ar fi: poziția de detectare din localizarea în acoperișuri electrice, sisteme de închidere și încuietori pentru capotă.
Prezentare produse:
Întrerupător de control
Butoane cu cursă scurtă
Comutatoare basculante
Comutatoare cu microsemnal
Situatia actuală:
Performante obținute:
“În Shanghai și Sibiu sunt fabricile cu cea mai rapidă creștere din cadrul furnizorului german de automobile Marquardt. Filiala Sibiu este și cea mai mare fabrică pentru sectorul automobilelor din întreaga lume”, a informat Jürgen Schmidt, CEO al Marquardt Schaltsysteme SCS, la deschiderea Zilelor de Calitate din Sibiu pe 8 noiembrie 2013.
Timp de două decenii, compania de familie a înregistrat o creștere organică de peste 10% anual. "Cea mai mare parte a creșterii provine de la industria automobilelor, în prezent reprezintă aproximativ 80% din creștere", a spus Schmidt. Tendința pozitivă de vânzări este reflectată și de creșterea numărului de angajați. În prezent, compania are peste 1.400 de angajați în producție, dezvoltare și administrare. Acești oameni produc, în departamentul de electronică, mai mult de 65 de milioane de părți pe lună, ceea ce duce în cele din urmă la aproximativ 2 milioane de produse finale.
Starea actuala (din punct de vedere strategic):
Misiunea companiei:
Marquardt înseamnă …
… calitate constantă și înaltă a produselor, angajaților și a serviciilor.
… o abordare orientată spre client și spre găsirea soluțiilor.
… competența de fabricație.
… specialist în domeniul mecatronică.
… un furnizor al industriei automobilelor orientat spre viitor.
… un furnizor inovativ pentru Home, Industry și Power Tools.
Pentru că tehnologia de vârf se obține prin știință și ingeniozitate:
“Gândim și acționăm împreună”. Misiunea companiei include comportamentul în fața clienților, angajaților și furnizorilor noștri, mediului înconjurător și social, precum și față de firmă.
Clienții companiei ocupă pentru primul loc: se dorește ca mâine să li-se ofere o valoare mai mare.
Împreună cu angajații companiei se crează viitorul: se dorește menținere și sporirea performanțele în întreaga activitate.
Împreună cu furnizorii companiei se adoptă soluții ambițioase: dezvoltănd idei și procese inovative.
Societatea și mediul înconjurător sunt componente importante în gândirea și modul companiei.
Marquardt este o afacere de familie independentă: și intenționează să se menține astfel.
“Pentru provocarea globală nu există decât un singur răspuns: performanță globală.”unul dintre moto-urile după care funcționează compania SC Marquardt Schaltsysteme SRL.
2.2 Analiza Mediului Extern General (PESTI) :
Prin cunoașterea mediului extern, firma identifică ceea ce ar putea face, în contextul competițional dat și al unui mediu extern general favorabil sau advers.
Din punct de vedere geografic, firma SC Marquardt Schaltsysteme SRL activează în Germania, având un sediu și la Sibiu, în zona industrială a orașului.
2.2.1 Factorii politico-legali:
În esență acesti factori se refera la influența statului asupra organizației. Acest segment reprezină acea zonă în care organizațiile și grupurile de interese interacționează, în vederea obținerii de influențe și resurse, in conformitate cu legislația și reglementările în vigoare.
Acești factori fac referire la reglementările legale privind concurența, impozitele, taxele vamale, educația formarea forței de muncă, protecția socială, politica generală a guvernului etc. Ca urmare, componenta politico-legală va influența constant natura competiției.
Legislația UE impune standarde minime aplicabile societăților din întreaga Uniune Europeană. Statele membre pun în aplicare acte legislative distincte în materie de societăți comerciale, care sunt modificate din când în când pentru a fi în conformitate cu directivele și regulamentele UE. Un drept al societăților comerciale și un cadru de guvernanță corporativă, moderne și eficiente, pentru întreprinderile, investitorii și angajații europeni îmbunătățesc mediul de afaceri din UE.
Legislația care protejează sau încurajează afacerile este un rezultat al interacțiunii factorilor politici și a celor legislativi în intenția lor de a reglementa piețe și activități specifice acestora.
Reglementările legale au impact deosebit pentru că impun constrângeri legale pentru o firmă, care pot fi pro sau contra afacerilor, ca urmare pot influența deciziile de management și deasemenea stabilitatea politică este element important cu o influență pe termen lung.
În ceea ce privește compania SC Marquardt Schaltsysteme SRL factorii politico-legali, fac referire la reglementările legale privind concurența, impozitele, taxele vamale, educația formarea forței de muncă, protecția socială, politica generală a guvernului etc.
Începând cu 2018 legislația muncii a suferit modificări profunde, cu un impact major asupra activității companiilor și mai ales a departamentelor juridic și de resurse umane.
Trecerea contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului în sarcina salariatului a avut un impact important asupra veniturilor tuturor salariaților. Ca o compensare a acestei diminuari salariale salariul minim a fost majorat la 1.900 lei, iar salariile în sectorul bugetar au fost majorate cu 25%. Dar pentru salariații din sectorul privat, care au un salariu mai mare decat cel minim, nu există obligația majorării salariale, angajatorii acționând de la caz la caz.
Pornind de la specificul activității și de la situația în care se află compania SC Marquardt Schaltsysteme SRL care își desfășoară activitatea pe piața automotive, o importanță deosebită au factorii politici și legislativi. Această importanță se manifestă prin următoarele riscuri:
Nivelul reglementărilor de către stat (taxele vamale, educația formarea forței de muncă, norme și standarde în domeniul automotive, salarizare, codul muncii, etc.);
Restrangerea importurilor,
Limitarea transferului valutar,
Sechestrarea sau rechizitionarea unor bunuri apartinand agentului economic asigurat.
2.2.2 Factorii economici:
Mediul economic este alcătuit din componentele care influențează structura consumului și puterea de cumpărare a purtătorilor cererii. Printre elementele de conjunctură economică ce necesită a fi analizate de întreprindere se numără nivelul veniturilor, nivelul prețurilor,repartiția veniturilor și modificarea puterii de cumpărare, structura consumului, evoluția structurii cheltuielilor consumatorilor, sistemul de impozitare, costurile materiilor prime și ale energiei, structura pe ramuri a activității economice, nivelul de dezvoltare pe ansamblu și pe fiecare ramură, gradul de ocupare a forței de muncă, evoluția ratelor dobânzilor și a inflației, situația financiar-valutară etc. Factorii de mediu se oglindesc, direct sau indirect, în situația pieței: ei determină volumul și structura ofertei de mărfuri, nivelul veniturilor și mărimea cererii de mărfuri, mișcarea prețurilor, nivelul concurenței etc.
Astfel, pentru întreprinderile din sfera construcțiilor automotive factorul economic reprezintă un factor de importanță primordială, deoarece el este acel care redă situația generală a companiei, precum și a economiei în sectorul dat. În rândul acestora se includ caracteristici speciale ca: profitabilitatea, lichiditatea, utilitatea etc., dar și caracteristici economice generale, ca: tendințele dezvoltării ramurii, nivelul salariilor, veniturile populației, ratele de schimb valutar, rata dobânzii etc. Tot aici sunt prevăzuți factorii care influențează cererea și ofertă, capacitatea de cumpărare a populației, ca purtători ai cererii etc.
Riscurile economice sunt si cele care privesc indicatorii macroeconomici cum ar fi:
Cresterea preturilor la utilitati, energie, inflația în creștere, modificări dese în nivelul dobanzilor,
Incertitudinea evolutiei pietei
Modificarea rapida a volumului si structurii cererii=>nerecuperarea cheltuielilor.
Corelația costurilor de construcție și a prețurilor de vânzare ale bunurilor;
Noile tehnici și tehnologii la etapa de proiectare și construcții;
Volumul și costul de construcție a obiectelor noi și cheltuielile aferente.
Figure 34.Cota de piață Marquardt în Sibiu și țară
Figure 35. Top firme Sibiu
2.2.3 Factorii socio-culturali:
Mediul sociocultural este alcătuit din ansamblul elementelor care influențează sistemul de valori, obiceiurile, tradițiile, modul de percepere, credințele, normele, preferințele și comportamentul oamenilor în societate, clasa socială, statutul social, grupul de referință din care face parte, familia etc. Cunoașterea mediului sociocultural este importantă, deoarece pe baza componentelor menționate se formează, printre altele, comportamentul de cumpărare și de consum de care va trebui să țină seama firma. Principalele caracteristici ale mediului sociocultural care au impact asupra strategiilor de marketing sunt: stabilitatea valorilor culturale fundamentale în timp, coexistența microculturilor, apartenența la o anumită cultură, etica, relațiile oamenilor între ei înșiși, cu ceilalți oameni sau cu instituțiile economiei de piață, relațiile cu societatea și natura etc.
În cazul firmelor în care ponderea mai mare este deținută de populația rurală, cu un nivel de calificare redus, activitatea întreprinderii este puternic influențată negativ din punct de vedere al calității producției, nivelul productivității muncii, în general prin prisma eficienței economice și invers. În cazul companiei SC Marquardt , ponderea cea mai mare este deținută de populația urbană, cu un nivel de calificare ridicat, astfel din acest motiv este influențată pozitiv din punct de vedere al calității .
Un rol important îl joacă învățământul, care contribuie atât la îmbunătățirea structurii socio-profesionale a populației, cât și la creșterea nivelului cultural al acesteia, la formarea unei mentalități specifice economiei, unui stil de viață diferit cu un nivel de acceptare a diversității. Acest lucru formează o mentalitate a populație deschise spre idei noi, creativitate și inovare în domenii diferite ale vieții în general. În cadrul firmei Marquardt trebuie se acționează gradual, în sensul că, se realizează pregătirea de specialiști în cadrul firmei prin traininguri interne, schimburi de experiență, etc.
Îmbunătățirea continuuă a capacității forței de muncă prin acțiuni de protecție a forței de muncă printr-un sistem sanitar bine dotat și deasemenea prin construirea unei grădinițe pentru copii angajaților care va facilita programul anagajatului, acestea conduc la buna desfășurare a activității în cadrul firmei și invers.
Insă există deasemena căteva riscuri care pot influența activitatea comapaniei Marquardt:
puternică influență a societății exercitată de numărul mare de divorțuri și familii monoparentale cât și de schimbare a rolului femeii în familie și societate cu influențe directe asupra educației și comportamentului copiilor;
nivelul de industrializare a produs modificări în structura profesiilor și preocupărilor oamenilor, în relația acestora cu natura;
apariția unor probleme ca adâncirea diferențelor între săraci și bogați, criminalitatea, drogurile, alienarea, nasc tensiuni între oameni chiar dacă în general calitatea vieții este în creștere;
emigrarea și imigrarea sunt fenomene care determină modificarea structurii pe naționalități a populației și creează tensiuni politice și sociale mai ales în țările în care există mulți emigranți.
2.2.4 Factorii tehnologici:
Analizând importanța studierii mediului tehnologic de către companii, putem afirma că aceasta este una majoră, deoarece anume în acest domeniu apare necesitatea utilizării utilajului performant (mașini, matrițe, autospeciale etc.), a materiilor prime de calitate înaltă, a produsele noi apărute care facilitează activitatea în domeniul respectiv. Noile tehnologii apărute pe piață creează noi modalități de a satisface clienții; acestea pot identifica și satisface nevoi latente, modifică modelele cererii, de asemenea pot modifica natura concurenței, pot ajuta la descoperirea noilor consumatori etc.
Tehnologia de vârf este diversificată
Avansul tehnologic datorat progresului constant, dorinței de cercetare și a conștientizării calității. Inovatorii Marquardt nu se opresc niciodată. Forța companiei constă în activitati de dezvoltăre creative și funcționale, care corespund cerințelor clienților noștri.
Competențe de bază diversificate – precum mecatronică, tehnică de înaltă frecvență, tehnică cu infraroșu, tehnica microprocesoarelor și a senzorilor, precum și un management riguros de proiect și de procese, constituie bazele dezvoltării cu succes a produselor firmei. Utilizarea unui managemet orientat în permanență către clienți și găsirea de soluții – de la componenta individuală și până la subansamblul complet.
Introducerii unei tehnologii noi presupune, de regulă, creșterea calității muncii și a rezultatelor muncii. Firmele se confruntă des, astfel, cu problema lipsei de forță de muncă calificată în condițiile existenței pe piața muncii de posturi libere și șomeri.
Datorită concurenței acerbe de pe piața bunurilor economice și a serviciilor, firmele trebuie să-și adapteze rapid tehnologia la noile cerințe deoarece altfel vor obține produse necompetitive și vor fi eliminate de pe piață.
Pentru a menține avansul tehnologiei, introducerea roboțiilor în cadrul companiilor de produție și reducerea la minim a resursei umane (chiar și un singur angajat pe o întreagă linie de producție care are rolul de a supraveghea procesul). Astfel, se pot observa următoarele pericole cu care se confruntă firma Marquardt:
faptul că în interiorul firmei este un număr redus de roboți acest lucru va duce la investiții într-o tehnologie modern, odată ce și concurenții din Romînia vor adera la această idee. Această măsură se impune pentru a rămâne competitori pe piață și a produce la viteza, calitatea și costurilor concurenței;
interzicerea utilizării unor subtanțe care intră în compoziția materiei prime ( granulatului ) folosit în sistemul MOTAN ar duce la deasemenea la investiții de noi tehnologii
2.2.5 Factorii internationali:
Globalizarea este un fenomen al economiei contemporane. Ea nu cuprinde întreaga economiei ci numai anumite domenii și zone geografice, eventual majoritatea teritoriului Terei. Ea se manifestă prin diverse forme pe care le vom numi acum, pentru ușurință “capitaluri globale”. Capitalul global este o stare de fapt, o formă de existență, de manifestare a unui fenomen economic. El nu are principii. Are numai condiții de existență: profitul maxim cu orice preț, oriunde, tot timpul.
În fenomenele globale avem două elemente: subiectul (capitalul global) și obiectul (populația), fie din zone de origine a capitalului global, fie din zona de valorificare a lui.
O tendință actuală a firmelor din Uniunea Europeană și din America de Nord din domeniul construcției de automobile este de a externaliza diversele activități, atât de producție cât și de proiectare sau execuție a S.D.V-urilor. Odată cu externalizarea diverselor activități apar și o serie de pericole precum: restricțiile pe anumite piețe, modul de apărare al produsului, fraudele electronice etc.
Prin globalizare, toti factorii mentionati inainte și legătura acestora cu compania Marquardt Schaltsysteme SCS sunt influentati, mai mult sau mai putin, negativ sau pozitiv.
Aspecte pozitive:
internaționalizarea producției datorită firmelor cu activitate globală;
asimilarea rapidă a noilor tehnologii;
stimularea integrării;
reducerea probabilității războiului și a recurgerii la utilizarea forței militare;
îmbogățirea culturală prin simbioză și convergență etc.
Aspecte negative:
fragmentarea și slăbirea coeziunii sociale;
creșterea inegalităților pe plan intern și extern;
proliferarea armamentului și a crimei transnaționale;
sărăcirea valorilor culturale și naționale sub presiunea globalizării și extinderii tehnicilor de informare și comunicare;
răspândirea capitalismului din țările dezvoltate către țările în curs de dezvoltare etc.
Pentru a face față procesului de globalizare prezent pe piața mondială, grupul Marquardt continuă procesul de expansiune a activității în cadrul filialelor existente. Astfel filiala de la Sibiu s-a extins anul acesta cu o nouă secție de producție, dotată cu un sistem complet automatizat. În cadrul acestei secții se produc microcontactori folosiți ca parte componentă a produsului finit sau ca produs finit pentru clienții noștri. Realizarea unui microcontactor constă într-un proces complex de producție inițiat prin injecția de mase plastice, proces clasic, urmând procesul de premontaj și montaj final printr-un flux tehnologic automat și semiautomat. *
2.3 Analiza mediulu extern specific:
2.3.1 Gradul de rivalitate intre concurentii existenti:
O data cu dezvoltarea orasului, investitorii nu au ezitat sa apară. În paralel au fost atrase în Zona Industriala Vest firmele Continetal Automotive Systems firmă producătoare de echipamente electrice și electronice pentru automobile, Brandl cu o fabrica de piese auto, TAS – producatoare de roboti industriali de asamblare, MEWA – producatoare de panouri prefabricate pentru constructii si Phoenix Mecano Plastic, producatoare de matrite si mase plastic, Compa SA fabric de componete și accesori pentru autovehicule. Astfel o parte din firmele menționate msi sus au devenit concurenți indirecști pentru compania Marquardt.
Din prisma angajatorilor, rivalitatea este inevitabila intr-un oras dezvoltat in industrie, precum Sibiul, insa se mentine un echilibru între companii.
2.3.2 Amenintarea noilor intrări:
Investițiile străine din ultimii ani, au facut Sibiul unul din cele mai prospere orașe din Romania, din punct de vedere economic. Industriile clasice ale orașului sunt industria constructoare de mașini (Bilstein Compa), industria confecțiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) și industria de rechizite școlare (Flaro) iar fabricile de componente electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenți (SNR Rulmenți), de air bag-uri (Takata ) și de curele de transmisie ( Siemens) aduc un aer moder și nou zonei industriale sibiene.
Piata industriei din Sibiu, dar și din orașele invecinate este una bine structurata, iar pericolul de noi intrari este destul de scăzut. Daca e sa vorbim de un pericol in ceea ce priveste recrutarea fortei de munca din Sibiu, piata țintă a marilor companii este formata din studentii Universitatii „ Lucian Blaga”, iar companiile din zonele industriale au intrat într-o lupta acerba în ceea ce presupene acapararea celor mai buni studenti de pe piata. Totodată, companiile se orientează si înspre unversitățiile învecinate Sibiului, și deasemene înspre zonele rulare din împrejurimile orașul Sibiu pentru a se sigura forța de muncă pentru o producție în continuuă dezvoltare.
Cu toate aceste dintre cele mai importante bariere la intrarea pe piață putem menționa:
a. Volumul producției:
Datorită vechimii pe piața producătorilor de componente în industria automotive și nu numai,. Marquardt Schaltsysteme SCS este un producător stabil pe acest domeniu. Datorită faptului că majoritatea producției este exportată că principali clienți ai companiei: BMW, Daimler, Audi, Volkswagen, PSA, Maserati, Bentley., firma se confruntă cu un nivel al concurenței scăzut la nivel national.
b. Accesul la canalele de distribuție
Accesul la canalele de distribuție reprezintă un aspect important în industria automotive, deoarece majoritatea firmelor nu mai lucrează cu producție pe stoc. Se folosesc foarte mult sistemele flexibile de fabricație, sistemul Kanban (producția de tip push) și conceptul JIT (Just in Time) care au rolul de a reduce costurile de transport și logistice. Astfel, Marquardt Schaltsysteme SCS beneficiază de o pozitionare centrală în teritoriul României, ceea ce constituie un avantaj din punct de vedere al logisticii. Apropierea de pricipalele căi de transport rutiere (austrada Sibiu-Deva, E68 și E81) și existența Aeroportului Sibiu constituie un avantaj pentru Marquardt și o barieră importantă pentru firmele nou-intrate pe piață care nu au o rețea de distribuție și de aprovizionare stabilă.
c. Costurile de substituție
SC Marquardt Schaltsysteme SCS conștentizează pericolele pe care le reprezintă costurile de substituție pentru activitatea sa. Se poate observa din rapoartele companiei că există relații solide și de lungă durată între compania analizată, furnizorii și clienții săi. Menținând aceste legături, companiile implicate se protejează de pericolul noilor intrări pe piață, limitând accesul noilor competitori.
2.3.3 Presiunea exercitată de produsele de substituție:
Produselor de substituție reprezintă o amenințare permanent pentru activitatea economică a firmelor. Pentru a învinge acest pericol, firma amenințată trebuie să își diversifice gama de
produse, să îmbunătățească raportul preț-calitate și serviciile post-vânzare.
Cea mai mare companie producătoare de componente auto din România, în funcție de cifra de afaceri obținută, este Continental Automotive Systems, potrivit unei analize realizate de portalul RisCo.ro, astfel devenind unul dintre priciplali competitor pe segmentul industrie automotive al componetelor eltrectice si electronice pentru automobile pentru firma analizată.
Din motivul prezentat mai sus SC Marquardt Schaltsysteme SCS trebuie să abordeze o strategie de diversificare a produselor și a serviciilor post-vânzare pentru a diminua pericolul produselor de substituție.
2.3.4 Puterea de negociere a clientilor:
Produsele realiazate de campania Marquardt Sibiu sunt asamblate pe mașinile principalilor clienții ai firmei și anume: Bmw, Daimler, Audi, Volkswagen, PSA, Maserati, Bentley.
Puterea de negociere a clientilor poate reprezenta o presiune mare asupra companiei Marquardt. Deoarece, clientii vor dori să negocieze contracte cât mai favorabile pentru ei, fortând prețurile in jos, ceea ce va duce la o concurență tot mai mare în cadrul industriei.
Puterea clienților este mult mai impotantă atunci cand numarul lor este redus, iar dimensiunea lor este mare și în caz clienții pot înlocui un furnizor cu altul fără a se interveni cu cheltuieli mari.
Compania Marquardt este interesată de acea categorie de clienți cu o imaginea stabilă, cu o reputație a firmei, dar și cei mai putini sensibili la pretul de achizitie, urmărindu-se fidelizarea acestora. Însă datorită numărului mare de clienți și totodată un top de clienți importanți în domeniul automativ puterea de negociere a clientilor nu reprezintă un pericol major pentru companie.
2.3.5 Puterea de negociere a furnizorilor:
Furnizorii care prezintă putere de negociere mare vor obține prețuri mai bune pentru serviciile și produsele sale și vor reduce din profitabilitatea industriei din care fac parte.
Presiunea furnizorilor este mai scazută în momentul în care concurența este mare și costurile de a schimbare a unui furnizor nu presupun costuri mari.
Furnizorii, modificând pretul, reducând calitatea au posibilitatea de a reduce rentabilitatea domeniului în care activează.
Compania Marquardt urmărește stabilirea unor contracte cu furnizori de materii prime, care vor practica și respecta standardele internationale privind calitatea.
Întârzierile, amânarile, scăderea nivelului de calitate a unor furnizori actuali pot avea efecte negative asupra activități firmei Marquardt.
Principali furnizori ai firmei Marquardt sunt: MONTELLO SPA, LITCHEMA, UAB INNOPLASTICS AG, GRANPOL SP. Z O.O., AL.PLASTIK DI ALDOVINI GIOVANNA..etc
La fel ca în cazul puteri de negociere a clienților datorită numărului mare de furnizori și totoadată un top al furnizorilor importanți în domeniul automativ puterea de negociere a furnizorilor nu reprezintă un pericol major pentru compania analizată.
2.4 Analiza mediului intern:
2.4.1 Resurse umane:
Orice afacere are nevoie de angajați pentru a funcționa, fapt pentru care putem afirma că omul este “ cel mai de preț bun” al organizației. Fiind cea mai importantă resursă pentru orice manager sau conducător, este nevoie ca angajații să fie gestionați în mod corespunzător , acest lucru implicând existența unui management eficient în ceea ce privește resursele umane.
În cadrul unei firme puse pot fi evidențiate următoarele categorii de personale:
1. Muncitori :,
direct producători;
indirect producători.
2. Personal operativ (transporturi, telecomunicații și comerț):
3.Personal cu funcții de execuție :
personal cu pregătire liceală sau postliceală pentru:
-activități administrative ( secretare, funcționari etc.);
activități de specialitate (tehnicieni, contabili etc.);
personal cu studii superioare (ingineri, economiști, chimiști);
personal cu funcții de întreținere, pază și asigurare.
4.Personal cu funcții de conducere:
personal cu funcții de conducere a compartimentelor funcționale ( de producție , cercetare, proiectare etc. : șefi de birouri sau servicii, șefi de secții, șefi de laborator etc.;
personal cu funcții de conducere a firmei : director general, director adjunct, director economic, inginer-șef etc.
Cum se poate recunoaște în ziua de azi un angajator atractiv? Firma consideră acest lucruru se recunoaște după șansele și posibilitătile pe care le poate oferi. Fie că este vorba de perspective pentru dezvoltarea profesională sau personală sau îmbinarea abilităților fiecăruia cu cerințele personale. Toate acestea compania le poate oferi și le poate pune în practică – în perfectă concordanță cu ideea unei companii de familie fondată în 1925.
Bine ancorată pe plan local și dezvoltată la nivel internațional, aceasta este firma Marquardt. Și chiar mai mult decât atât: domeniile diversificate, precum cel automotive, de echipamente, comutatoare standard sau senzori, arată că abilitatea firmei de inovație este la fel de variată și complexă, precum piețele pe care le produc. Cu ajutorul produselor high-tech am reușit, decenii la rând, să ofere astăzi clienților din industria automotive, de componente electronice sau din industria aparatelor casnice, beneficii tot mai mari. Acest lucru este posibil pentru că firma consideră că este important să avem omul potrivit la locul potrivit.
Cum garantează firma acest lucru? Aceasta se bazează pe principiile care fac ca Marquardt să fie inconfundabil unic în lume, principii pe care le urmărește cu perseverență la toate nivelele sunt:
Activități competitive
Provocare și promovare a comunității
Succesul ne face fericiți
Progres dynamic
Marquardt Schaltsysteme S.C.S., Sibiu
CONDUCERE:
Mourad Halilou
Dr. Harald Marquardt ( CEO )
Ludger Schönecker
PERSONALUL:
Firma Marquardt are aproximativ 2700 de angajați compus din : conducere, TESA (direct implicat în producție, economic, calitate, marketing- vânzări, logistică), muncitori (direct productivi, indirect productivi).
Deși compania Marquardt este una dintre cele mai mari companii din județul Sibiu, aceasta întampină probleme în ceea ce privește personalul datorită următorilor factori :
– Politica de recrutare nu este una stimulativă.
– Dificultatea de recrutare a personalului calificat și necesitatea formării la locul de muncă;
– Personalul întâmpină dificultăți n ceea ce privește adaptarea la o tehnologie nouă
Puncte forte:
– echipă managerială calificată;
– condiți de muncă la nivel internețional;
– protecția muncii corespunzătoare, marcată prin numărul redus de accidente de muncă;
– colaborarea bună cu sindicatele, fapt marcat prin reducerea zilelor de grevă;
– perspective pentru dezvoltarea profesională sau personal.
Puncte slabe
– personalul întâmpină greutăți la adaptarea la tehnică nouă;
– stabilirea angajaților se realizează dificil, datorită competivități dintre firmele din domeniul autimitive
Figure 36. Evoluția numărului de personal
Concluzii:
Din punct de vedere al resurselor umane, compania trebuie să găsească soluții pentru a asigura stabilitatea personalului și adaptarea la tehnică nouă.
Cultura organizațională din cadrul Marquardt oferă angajaților șansa de a se dezvolta și perfecționa continuu, prin recalificări la locul de muncă. Sunt dezvoltate programe interne și externe de training, se asigură accesul la un mediu de lucru internațional, acestea fiind condiții esențiale și preocupări permanente.
Compania investește permanent în dezvoltarea și pregătirea studenților ca viitori profesioniști, iar prin numeroasele proiecte susținute, se asigură o bază solidă pentru o carieră de succes. Programele de practică și internship le dau tinerilor ocazia de a cunoaște compania ca pe un potențial angajator.
Marquardt este un partener important al Facultății de Inginerie „Hermann Oberth”, și a făcut investiții importante, dotând cu mobilier și echipamente tehnice de ultimă generație două laboratoare. Pe viitor, astfel de acțiuni vor continua cu siguranță.
Angajații Marquardt sunt de asemenea încurajați să contribuie cu idei pentru optimizarea tuturor proceselor din cadrul companiei. Sistemul MIP (Marquardt Ideen Prozesse) are ca scop promovarea și implementarea ideilor de valoare, care sunt recompensate.
2.41.2 Resurse financiare:
S-a efectuat o analiză asupra situației patrimoniului societății și o analiză a ratelor de structură ale activului, ale capitalurilor proprii și ale datoriilor pentru a reflecta o imagine cât mai clară asupra activității acesteia în ultimii patru ani.
Situația indicilor din bilanț:
Figure 37.Date din bilanțul contabil
Conform bilanțului contabil, compania dispunea la data 31.12.2016 de un activ total de 636 905 479 lei compus din totalul activelor imobilizate în sumă de 412 157 678 lei și totalul activelor circulante în sumă de 224 747 801 lei.
În ceea ce privește suma activelor circulante, cei 412 157 678 lei reprezentau creanțele neîncasate în valoare de 63 564 850 lei, stocurile însumând 118 266 558 lei, iar disponibilitățile bănești 42 916 393 lei.
Figure 38.Date din bilanț contabil
Indicatori de activități de gestionare a resurselor
Indicatorii de activitate măsoară eficiența unei companii în efectuarea sarcinilor zilnice precum colectarea creanțelor și managementul inventarului. Mai mult, acești indicatori reflectă cât de eficientă este gestionarea capitalului și a activelor pe termen lung.
Dintre cei mai uzuali indicatori de activitate, îi definim pe următorii:
Viteza de rotație a stocurilor =
Viteza de rotație a activelor fixe =
Viteza de rotație a activelor totale =
Perioada medie de încasare =
Vânzări medii zilnice =
Table 4-Situația activelor
Figure 39.Situația activelor
În privința vitezei de rotație a stocurilor activelor imobilizate si a activelor totale se remarcă faptul că se află la niveluri normale.
Indicatori de profitabilitate
Indicatorii de profitabilitate oferă o imagine legată de capacitatea unei companii de a genera profituri din capitalul investit și a valorii titlurilor pe care le emite. De asemenea, reflectă cât de competitivă este o companie pe piață și calitatea managementului său.
Indicatorii de profitabilitate sunt:
Rata rentabilității activelor totale=
Rata capitalului propriu =
Marja profitului net =
Table 5-Indicatori de lichiditate
Figure 40-Evoluția indicatorilor de lichiditate
Din graficele de mai sus se poate evidenția că profitabilitatea firmei este normală, rezultând o capacitate ridicată atât a activelor, cât și a capitalurilor proprii și a cifrei de afaceri de a genera profit.
Indici de gestionare a datoriilor și a pasivului
Rata stabilității financiare =
Rata îndatorare globală =
Table 6-Indicatori gestionare a datoriilor
Figure 41.Evoluția datoriilor
În ceea ce privește rata datoriilor totale, începând cu anul 2016 se înregistreaza o scădere considerabilă a datoriilor față de ani anteriori.
Potrivit rezultatului, compania își acoperă datoriile totale pe seama activelor totale, ceea ce prezintă o situație bună a firmei.
2.4.3 Resurse material:
Resursele materiale ale unei întreprinderi reprezintă componentele fizice ale capitalului unei întreprinderi, care cuprind la rândul lor clădirile, utilajele, și echipamentele de producție, materiile prime și materialele și reducerile energetice.
În cadrul companiei Marquardt se regăsesc următoarele:
Firma deține mai multe clădiri de producție și birouri, acestea fiind împărțite pe ateliere, fiecare atelier deservind un anumit tip de activitate. În cadrul companiei în zona de producție sunt construite și birourile, excepție făcând birourile managementului de vârf și al resurselor umane ce sunt construite în afara halelor de produție.
Compania Marquardt Schaltsysteme SCS, membră a Grupului Marquardt, aniversează anul acesta 10 ani de la începerea producției în Sibiu.
Cu investiții de 160 milioane euro, cu 2700 de angajați, compania are 80 de lini de montaj, pe care sunt asamblate chei, sisteme de blocare a volanului, module de comanda pentru volan, console centrale și multe alte produse pentru mai mult de 20 de clienți din industria automotive.
Putem spune că firma Marquardt deține un mare potențial de dezvoltare în privința terenului, iar în privința utilajelor la ora actuală ompania stă bine, astfel în 2010 s-a realizat extinderea companiei Marquardt Sibiu cu o nouă secție de producție într-o nouă clădire.
2.4.4 Resurse informationale:
Sistemul informațional permite cunoașterea situației existente într -o întreprindere, a situației trecute și anticiparea evoluției viitoare a acesteia, contribuind astfel la elaborarea și îndeplinirea obiectivelor stabilite. Prin intermediul său se obțin informațiile necesare fundamentării deciziilor, implementării acestora precum și cele necesare adaptării continue a întreprinderii comerciale la schimbările interne și externe.
Sistemul informațional cuprinde totalitatea elementelor (date, informații, circuite și fluxuri informționale, proceduri și mijloace de tratare a informațiilor) din cadrul firmei, având drept scop să asigure suportul informaționl necesar îndeplinirii obiectivelor stabilite.
Sistemul informațional afectează major atât funcțiile întreprinderii, cât și proiectarea structurilor pe care aceste funcții se bazează, prin urmare organizația în ansamblul ei.
Supraviețuirea firmei, adaptarea ei la un mediu tot mai dinamic și complex sunt condiționate de resursele informaționale de care dispune, de capacitatea de a le îmbogăți continuu. În consecință, societatea trebuie sa-si organizeze un sistem eficient de captare, prelucrare, stocare si transmitere a informatiilor, transformandu-le in resurse disponibile si refolosibile, in vederea unei fundamentari corespunzatoare deciziilor privind activitatea curentă și de perspectivă
SC Marquardt Schaltsysteme SRL Sibiu are implementat un Sistem de Îmbunătățire Continuă conform standardului ISO 22000. Acest sistem a fost certificat pentru prima data în 2002 de către companie. Activitătile reglementate prin acest proces sunt menținute și îmbunătățite în mod continuu fiind supravegheate prin audit intern dar și extern.
Compania Marquardt urmărește să iși indeplinească obiectivele prin utilizarea unui program de tip SAP, care este folosit pentru planificarea tuturor resurselor întreprinderii.
Soft, in aceasta categorie putem incadra toate programele cu care Marquardt lucreaza, indiferent ca este vorba de programe folosite in etapa de calcul, in lucrul cu roboti sau cu oameni, sau in domeniul administrativ. Softurile cele mai utilizate la Marquardt sunt:Autocad, Catia, Proengeneer…etc.
2.5 Analiza SWOT:
Analizând situația firmei cu ajutorul analizei SWOT, am constatat următoarele:
Punctele tari ale afacerii:
– echipă managerială calificată;
– condiți de muncă la nivel internețional;
– protecția muncii corespunzătoare, marcată prin numărul redus de accidente de muncă;
– colaborarea bună cu sindicatele, fapt marcat prin reducerea zilelor de grevă;
– perspective pentru dezvoltarea profesională sau personal.
– experiență vastă în dezvoltarea și producția sistemelor de autorizare a pornirii
– gamă largă de produse din domeniul autorizare de acces
– tehnologie înaltă frecvență de ultimă generație
– sistem inovativ Keyless
– experiență îndelungată în dezvoltare și producție
-procese de producție conform principiului „Just in Time“ și o logistică performantă, asigură ca modulele și componentele din compania noastră să ajungă gata de montaj pe benzile clienților noștri.
– cresterea producției munci ca urma a automotizări linilor de producției
Punctele slabe ale afacerii:
– personalul întâmpină greutăți la adaptarea la tehnică nouă;
– stabilirea angajaților se realizează dificil, datorită competivități dintre firmele din domeniul autimitive;
– rotirea anagajaților pe diferite posturi realizată cu dificultate;
– număr redus de roboți acest lucru va duce la investiții într-o tehnologie modern,
– defecte apărute în urma procesului de producție care duc la întarziera comenzilor.
Oportunități:
creșterea numărul cerințelor de servicii asigurate de societate.
extinderea activității spre alte servicii anexe.
dezvoltarea de proiecte cu obiectiv comun cu alte firme din domeniul automotiv diminuând astfel rivalitatea dintre firme
relizarea de cercuri ștințifice în care să pot paticipa și angajații cu idei inovative
Amenințări:
– interzicerea utilizării unor subtanțe care intră în compoziția materiei prime
– schimbări ale nevoilor sau preferințelor clienților
– puternică influență a societății exercitată de numărul mare de divorțuri și familii monoparentale cât și de schimbare a rolului femeii în familie și societate cu influențe directe asupra educației și comportamentului copiilor;
– nivelul de industrializare a produs modificări în structura profesiilor și preocupărilor oamenilor, în relația acestora cu natura;
– apariția unor probleme ca adâncirea diferențelor între săraci și bogați, criminalitatea, drogurile, alienarea, nasc tensiuni între oameni chiar dacă în general calitatea vieții este în creștere;
– emigrarea și imigrarea sunt fenomene care determină modificarea structurii pe naționalități a populației și creează tensiuni politice și sociale mai ales în țările în care există mulți emigranți
– cresterea preturilor la utilitati, energie, inflația în creștere, modificări dese în nivelul dobanzilor,
– incertitudinea evolutiei pietei
– modificarea rapida a volumului si structurii cererii=>nerecuperarea cheltuielilor.
– nivelul reglementărilor de către stat (taxele vamale, educația formarea forței de muncă, norme și standarde în domeniul automotive, salarizare, codul muncii, etc.);
– restrangerea importurilor,
– limitarea transferului valutar,
3. Alternative strategice și strategii utilizate:
3.1.Prezentare alternative:
Avănd în vedere analiza activității firmei Marquardt Schaltsysteme S.R.L rezultă faptul că aceasta are implementat o stategie bazată pe punctele tari pentru a putea dezvolta oportunutățile existente.
Scopul acestei strategi bzate pe puntele tari evidențiate în analiza SWOT prezentată anterior este de a reduce amenințărilor și deasemenea a puntelor slabe iar pentru acestea managerii firmei este necesar să se orienteze câtre implementarea unor strategii innovative, competitive.
Se pot lua în vedere următoarele strategii propuse în vederea diminuări punctelor slabe din analiza SWOT:
1. Îmbunătățirea sistemului de producție cu matrițe noi, performante care să nu permită apariția defectului și reorganizarea linilor de producție în urma rezultatelor obținute prin modelare liniară;
2. Aplicarea unei strategii de optimizare a producției prin modelare liniară;
3 Realizarea unui sistem VR care utilizează mediul egocentric pentru a putea specializa reglori pe mai multe tipuri de mașini de injecții existente în firmă fără a se întrerupe producția sau introducerea eventualelor greșeli pe mașinile existente deja în producție și realizarea de piese care să prezinte defecte de injecție.
3.2. Analiza criterială asupra variantelor propuse:
Criteriul de luare a deciziilor cu mai multe criterii (MCDM) sau analiza deciziei cu mai multe criterii (MCDA) este o sub-disciplină a cercetării operaționale care evaluează în mod explicit multiple criterii contradictorii în luarea deciziilor (atât în viața de zi cu zi, cât și în mediul de afaceri, guvern și medicină ). Criteriile conflictuale sunt tipice în evaluarea opțiunilor: costul sau prețul este, de obicei, unul dintre criteriile principale, iar o anumită măsură a calității este, de obicei, un alt criteriu, cu ușurință în conflict cu costul. La cumpărarea unei mașini, costul, confortul, siguranța și economia de combustibil pot fi unele dintre principalele criterii pe care le considerăm – este neobișnuit ca cea mai ieftină mașină să fie cea mai confortabilă și cea mai sigură. În managementul portofoliului, suntem interesați să obținem profituri mari, dar, în același timp, să reducem riscurile, dar stocurile care au potențialul de a aduce beneficii ridicate, de asemenea, prezintă riscuri mari de a pierde bani. Într-o industrie a serviciilor, satisfacția clienților și costul furnizării serviciilor sunt criterii fundamentale conflictuale.
Pentru a se determina care este strategia ce va fi implementată se va utiliza metoda analizei criteriale. Astfel criterile utilizate în analiză vor fi următoarele: costul proiectului, impactul asupra producției, adaptarea angajaților dupa finilizarea proiectului, spațiul pentru desfășurarea proiectului, necesar furnuzori, necesar documentație și deasemenea fiecărui criteriu i se va atribui o pondere.
Table 7-Analiză criterială
Legendă:
1….cel mai puțin important
5…..cel mai important
După cum se poate observa și în figura …… rezultatul analizei criteriale prezintă faptul că strategia 2 propusă are cel mai mare punctaj și astfel aceasta reprezintă soluția ceea mai favorabilă de implementat.
În urma analizai criteriale prezentate mai sus, propunem spre adoptare strategia de producție.
Strategia de producție pune accentul pe probleme de calitate, productivitate și tehnologie, aceasta reprezintă o derivată din strategia de marketing. Dacă strategia de marketing presupune produse de înaltă calitate la prețuri ridicate, atunci este normal ca producția să se concentreze în principal pe calitate și în reducerea de costuri. În fabricație planificarea și programarea producției (când, cât, ce și cum să produci) sunt foarte importante. De asemenea, în strategia de producție trebuie avute în vedere legislația și reglementările în vigoare (protecția mediului, condițiile de securitate a muncii, asigurarea sănătății etc.).
Foate important pentru strategiile de producție, pentru multe firme, sunt automatizarea, robotizarea și sistemele flexibile de fabricație.
Strategia de îmbunătățire a procesul tehnologic va fi determinată folosind un instrument
specific managementului operațional și anume programarea liniară prin utilizarea
algoritmului matematic simplex.
4. Implementarea strategiei alese:
Strategia de producție pune accentul pe probleme de calitate, productivitate și tehnologie, aceasta reprezintă o derivată din strategia de marketing. Dacă strategia de marketing presupune produse de înaltă calitate la prețuri ridicate, atunci este normal ca producția să se concentreze în principal pe calitate și în reducerea de costuri.
4.1. Algoritmul Simplex:
În teoria de optimizare matematică, algoritmul simplex, creat de matematicianul american George Dantzig în 1947, este un algoritm numeric popular pentru rezolvarea problemelor de programare liniară. De la dezvoltarea algoritmului simplex, programarea liniara este utilizată în toate domeniile de la industrie la bancar, educație, forestier, petrolier, imobiliar și conducând la rezolvarea unei mari varietăți de probleme: stabilirea resurselor umane, operațiile sistemelor hidroenergetice, traseele de aprovizionare, etc.
Utilizarea algoritmului simplex presupune parcurgerea următoarelor etape:
1. transformarea problemei la forma standard;
2. aducerea formei standard în forma tabelară;
3. rezolvarea problemei cu ajutorul metodei simplex.
4.2 Formularea matematică a problemei:
Pentru aplicarea acestei metode de programare liniară s-au ales următoarele piese:
Ramă blocare
Carcasă superioră
Carcasă inferioară
Figura a- Rama blocare Figura b- Carcasă superioară
Figura c- Carcasă inferioară
Pentru piesele menționate mai sus există un proces de injecție mase plastice binestabilit care se desfășoară în departamentul de producție de injecție mase plastice. La final aceste pise vor fi componente în realizarea anasamblelor de: comutator pentru reglarea scaunelor, comutator rotativ pentru lumină, comuntator pentru selectarea treptei de viteză, întrerupător de control, butoane cu cursă scurtă, etc.
Figure 42.Etapele procesului de producție
Etaple principale pentru procesul de producție sunt:
– comanda de execuție
– echiparea mașini
– controlul mostrei inițiale la începerea producției
– aprobarea pornirii producței
– control pe flux
– asamblare în cutii
– etichetare + livrare
Pentru ficarea etapă avem nevoie de un anumit tip de personal:
– comanda de execuție – șef de echipă
– echiparea mașini – reglor
– controlul mostrei inițiale la începerea producției – tehnician calitate
– aprobarea pornirii producței – tehnician calitate
– control pe flux – operator
– asamblare în cutii – oprerator
– etichetare + împachetare – operator
Astfel pentru fiecare tip de proces se vor determina constrângerile:
pentru realizarea piesei ramă blocare este nevoie de : 1 șef de echipă, 2 reglori, 2 tehnicieni calitate, 4 operatori;
pentru realizarea piesei carcasă superioară este nevoie de : 1 șef de echipă, 1 reglor, 3 tehnicieni calitate, 3 operatori;
pentru realizarea piesie carcasă inferioară este nevoie de: 1 șef de echipă, 2 reglori, 1 tehnician calitate , 4 operatori.
Table 8-Personal necesar
Pentru determinarea costului cu fiecare personal direct productiv necear în procesul de producție am stabilit o unitate de măsură standar și anume salariul minim econimic u.s = 1.550 lei astfel formula de calcul este următoarea:
Șef de echipă: 1,5 x u.s = 2 325 lei
Reglor: 1,8 x u.s. = 2 790 lei
Tehnician calitate: 1.4 x u.s. = 2 170 lei
Operator: 1 x u.s. = 1 550 lei
pentru realizarea piesei ramă blocare este nevoie de : 2 min comanda de execuție, 5 min echiparea mașini, 2,5 min controlul mostrei inițiale la începerea producției, 1,5 min aprobarea pornirii producței, 1 min control pe flux , 3,6 min asamblare în cutii, 0,8 min etichetare + împachetare.
pentru realizarea piesei carcasă superioară este nevoie de : 1,7 min comanda de execuție, 4,5 min echiparea mașini, 2 min controlul mostrei inițiale la începerea producției, 1,8 min aprobarea pornirii producței, 1,3 min control pe flux , 4 min asamblare în cutii, 1 min etichetare + împachetare.
pentru realizarea piesei carcasă inferioară este nevoie de : 2,2 min comanda de execuție, 4,2 min echiparea mașini, 1,8 min controlul mostrei inițiale la începerea producției, 2,1 min aprobarea pornirii producței, 1,5 min control pe flux , 4,1 min asamblare în cutii, 1, 3 min etichetare + împachetare
Table 9-Etapele procesului
Se cunoaște faptul că în fiecare săptămână avem la dispoziție: 200 ore comanda de execuție, 520 ore echiparea mașini, 250 ore controlul mostrei inițiale, 130 ore aprobarea pornirii producței, 100 ore control pe flux, 350 ore asamblare în cutii, 100 ore etichetare + împachetare. În secția de injecție mase plastice există : 20 șefi de echipă, 35 reglori, 20 tehnicieni calitate și 100 operatori.
Se realizează săptămânal comenzi de 300 bucăți de piese ramă blocare , 240 bucăți de piese carcasă superioară și deasemenea 460 bucăți de piese carcasă inferioră.
4.3 Aplicarea algoritmului de programare liniară:
Pentru simplificare calculelor se vor folosi următoarele notații:
Piesele se vor nota cu X1, X2, X3
Constrângerile se vor nota cu C1, C2, C3, C4, C5, C6, C7, C8, C9, C10, C11
Obiectivul procesului de optimizare este minizarea numărului de personal direct productic și deasemenea costurilor aferente astfel funcția obiectv devine:
18 445 x X1 + 16 725 x X2 + 16 275 x X3 » MIN
Table 10-Forma tabelară a problemei
Table 11-Forma matematică a constrângerilor
C1) 2X1 + 1.7X2 + 2.2X3 ≤ 12 000
C2) 5X1 + 4.5X2 + 4.2X3 ≤ 31 200
C3) 2.5X1 + 2X2 + 1.8X3 ≤ 15 000
C4) 1.5X1 + 1.8X2 + 2.1X3 ≤ 7 800
C5) 1X1 + 1.3X2 + 1.5X3 ≤ 6 000
C6) 3.6X1 + 4X2 + 4.1X3 ≤ 21 000
C7) 0.8X1 + 1X2 + 1.3X3 ≤ 6 000
C8) X1 ≥ 300
C9) X2 ≥ 240
C10) X3 ≥ 460
X1, X2, X3 N
Pentru modelarea matematica am folosit algoritmul simplex, iar apoi am rezolvat problema cu ajutorul programului WinQSB 2.0. Am introdus datele probleme în program, asa cum se observa în figura de mai jos.
Etape de rezolvare:
1. Am ales modelul de programare liniara (linear integer programming) conform figurii 43.
Figure 43.Linear and Integer Programming
2. Am introdus datele inițiale conform figurii 44.
Figure 44.Problem Specification
3.S-au introdus contrângerile sub formă tabelară:
Figure 45. Forma tabelară a constrângerilor
Datorită faptului că problema a fost fezabile, a apărut mesajul care indică faptul că problema a fost rezolvată.
Figure 46.Analiza de sensivitate
Conform rezolvării din figura 46 de mai sus, în urma modelării matematice a procesului de producție și rezovlării problemei de programare liniară pentru optimizarea producției saptamanale în secția de injecție mase plastice se pot observa următoarele:
• Că se vor produce 300 rame blocare, 240 carcase superioare și 460 carcase inferioare;
• Costul estimat pentru producția saptamânală este de 17 034 000 lei (valoarea funcției obiectiv a problemei de programare liniara);
• Din analiza de senzitivitate se observa că valorile din coloana „Left hand side”, reprezentând cantitățiile de resurse consumate sunt mai mici decat valorile din coloana „Right hand side”, care reprezintă cantitătile disponibile din fiecare resursa. În coloana slack/surplus se observă că se poate modifica alocarea de resurse pentru procesul de productie actual și se pot micsora timpii de producție, se pot renegocia mărimea comenzilor sau se pot realiza modificări de reoganizare a resursei umane necasără în procesul de producție;
• Se observă că pentru constrângerele date de cantitatea, în prezent, pretul din umbra este 0. Asta înseamna că pentru fiecare modificare a cantităților disponibile acestea vor determina modificarea costurilor.
5. Proiectul de implementare a strategie propuse:
În urma rezultatelor obținute cu ajutorul modelării informațiilor se va planifica implementarea noii strategii de producție.
Conform noii strategii de producție propuse, compania Marquardt Schaltsys S.R.L. v-a produce doar unitățile eficiente cu un cost redus.
5.1. Etapele de implementare a proiectului:
Proiecul de imlementare a noi strategii de producție va avea următoarele etape:
1. Realizarea echipei de proiect;
2. Comunicarea rezultatelor obținute echipei de proiect;
3. Reorganizarea resursei umane;
4. Executarea planului aproximatic de producție pentru anul următor;
5. Planificarea producției conform noii strategii;
6. Asigurarea de materii prime și personal necesare producției;
7. Producția propriu-zisă organizată în noua formulă;
8. Evaluarea rezultatelor periodic ( după o lună de producție)
5.2. Graficul GANTT:
Table 12-Succesiunea activităților
Figure 47. Problem Specification PERT_CPM
Figure 48.Succesiunea activităților
Figure 49. Rezultatul problemei
Figure 50. Grafic GANTT
5.3. Echipa de proiect:
Table 13-Echipa de proiect
5.4. Factorii de interes:
La finalizarea proiectului s-a constatat că primii beneficiari sunt managerii din conducerea firmei și angajații acesteia. Clienții vor fi următorii beneficiari direcți ai acestui proiect deoarece aceștia vor fi mai multumiți în ceea ce privește calitatea produselor oferite și la timpul prestabilit în momentul efectuării comenzii.
5.5. Managementul riscului:
Gradul de incertitudine există în orice proces, indiferent de profesionalismul echipei de proiect.
Există definite riscuri care pot să intervină în desfășurare cu succes a unui proiect pot avea efect dăunător , păguboas și sunt cu caracter ireversibil.
În tabelul următor sunt prezentați factorii de risc ai proiectului. Impactul și probabilitatea de apariție a riscurilor sunt notate de la 1 la 5 (1-cel mai scazut; 5-cel mai ridicat).
Table 14-Ricurile probabile
Table 15-Combaterea riscurilor
6. Concluzi:
Prin intermediul realizării acestei lucrări am avut ocazia să realizez o recapitulare a cunoștiințelor acumulate în domeniul ales, în mai multe ramuri ale ingineriei, pornind proiectarea procesului tehnologic prin presare la rece și proiectarea procesului tehnologic prin așchiere, continuând cu prezentarea importanței unei strategi de producțe și terminând cu prezentarea unei modalități de îmbunătățire a procesului tehnologic utilizând metoda simplex.
În prima parte a lucrării s-au urmat etapele procesului de proiectare a unui SDV ce realizează prelucreare prin presare la rece și anume proiectarea unei ștanțe succesive pentru reperul „Ciupercă”.
După realizarea ștanței s-a relizat proiectarea procesului tehnologic de prelucrare prin așchiere pentru reperul placă de tăiere din construcția ștanței astfel pânându-se în evidență cele 20 operații necesare pentru realizarea reperului. Dintre aceste 20 de oprersții s-au ales 6 oprerații pentru care s-a calculat regimul de așchiere și pentru 2 dintre acestea s-a propus câte doua variante de realizare iar mai apoi prin realizarea unor calculeeconomice s-a evidențiat care variantă este mai eficentă pentru a fi utilizată în proces pentru o producție de 3000 de repere.
În partea a doua a lucrării s-a afles ca subiect de cercetare firma Marquardt Schaltsysteme. Din dorința de a fi prezenți și pe piața Europei de Est, grupul Marquardt a luat decizia deschiderii unei noi unități de producție al cărei amplasament să fie în România. Astfel, dupa evaluarea și calculul tuturor factorilor favorabili: zona geografică, nivelul economic în dezvoltare, forța de muncă calificată, s-a hotarât ca noua societate de producție să fie amplasată la Sibiu.
Datorită practici efectuate în cadrul acestei companii am putut utiliza infirmațile și cunostințele dobândite în vederea propunerii unei soluți de îmbunătățire a procesului tehnologic la SC Marquardt Schaltsysteme SRL prin aplicarea algoritmilor de programare liniară.
În vederea realizării acestui scop la început am realizat o analiză a mediul extern, a mediului extern specific și a mediul intern cu informațile obiținute în urma analizei s-a realizat o analiză SOWT.
Cu ajutorul analizei SOWT s-au propus trei valiante de soluții de îmbunătățire a procesului tehnologic iar vatianta ceea mai fezabilă s-a ales cu ajutorul analizei criteriale.
În vederea realizări soluții alese si anume o nouă strategie de producție s-a utilizat aplicarea algoritmului de programre liniară și anume metode simplex.
Formula matematică a problemei a fost introduce în soft-ul WinQSB în vedrea soluționări. În urma vizualizării rezultatelor obținute s-a obesrvat că este posibilă realizarea unor modificări cum ar fi regestionarea mărimi comenzilor, reorganizarea resulselor umane în vedere modificări disponiblităților utilizate în procesul de producție.
Pentru soluțile găsite din analiza de sensivitate realizată cu soft-ul WinQSB s-a propus realizarea unui proiect de implimentare a noii strategii de îmbunătățire a procesului de producție.
Lista cu figurile ce se regăsesc în lucrare:
Figure 1. Reper 9
Figure 2. Croire pe un rând 10
Figure 3. Croire intercalată 4
Figure 4. Croire tranversală 5
Figure 5. Placă de tăiere 13
Figure 6. Placă de tăiere vedere 3D 14
Figure 7. Placă de tăiere vedere 3D 14
Figure 8. Suprafețe 15
Figure 9. Schița semifabricat 21
Figure 10. Recepție semifabricat 23
Figure 11. Frezare degrașare frontală 23
Figure 12. Frezare degroșare frontală 24
Figure 13. Burghiere 25
Figure 14. Ajustare 26
Figure 15. Burghiere 27
Figure 16. Mortezare de degroșare 28
Figure 17. Mortezare de finisare 29
Figure 18. Burghiere 30
Figure 19. Burghiere +Adâncire 31
Figure 20. Mortezare finisare 32
Figure 21. Mortezare finisare 33
Figure 22. Rectificare 34
Figure 23. Frezare de degroșare 35
Figure 24. Frezare de degrașare 41
Figure 25. Burghiere 47
Figure 26. Burghiere 52
Figure 27. Burghiere 57
Figure 28. Adâncire 62
Figure 29. Burghiere+Adâncire 67
Figure 30. Rectificare cu avans vertical 73
Figure 31. Rectificare cu avans orizontal 79
Figure 32. Locații în lume 102
Figure 33. Top firme în țară 103
Figure 34. Cota de piață Marquardt în Sibiu și țară 109
Figure 35. Top firme Sibiu 109
Figure 36. Evoluția numărului de personal 118
Figure 37. Date din bilanțul contabil 119
Figure 38. Date din bilanț contabil 120
Figure 39. Situația activelor 121
Figure 40- Evoluția indicatorilor de lichiditate 122
Figure 41.Evoluția datoriilor 123
Figure 42.Etapele procesului de producție 130
Figure 43.Linear and Integer Programming 134
Figure 44. Problem Specification 135
Figure 45. Forma tabelară a constrângerilor 135
Figure 46. Rezolvarea problemei 136
Figure 47. Problem Specification PERT_CPM 138
Figure 48. Succesiunea activităților 139
Figure 49. Rezultatul problemei 139
Figure 50. Grafic GANTT 140
Lista tabelelor ce se regăsesc în lucrare:
Table 1- Analiza suprafețelor 15
Table 2- Compoziția chimică 17
Table 3- Caracteristici fizico-mecanice 17
Table 4- Situația activelor 121
Table 5- Indicatori de lichiditate 122
Table 6- Indicatori gestionare a datoriilor 122
Table 7- Analiză criterială 127
Table 8- Personal necesar 131
Table 9- Etapele procesului 132
Table 10- Forma tabelară a problemei 133
Table 11- Forma matematică a constrângerilor 133
Table 12- Succesiunea activitățiloe 137
Table 13- Echipa de proiect 141
Table 14- Ricurile probabile 142
Table 15- Combaterea riscurilor 142
BIBLIOGRAFIE:
A. Partea tehnologică:
1. Vlase, A., ș.a., Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare si norme tehnice de timp, Vol. I, ED. Tehnica, București, 1984;
2. Vlase, A., ș.a., Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp, Vol. II, ED. Tehnica, Bucuresti, 1985;
3. Popescu, I., Fetche, V. – Regimuri de așchiere pentru prelucrări pe mașini unelte vol. I, I.I.S. Sibiu, 1980.
4. Popescu, I., Dîrzu, V. – Regimuri de așchiere pentru prelucrări pe mașini unelte vol. II, I.I.S. Sibiu, 1980.
5. Picoș, C. ș.a. – Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere vol. I. Ed. Tehnică, București, 1979;
6. Picoș, C. ș.a. – Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere vol. II. Ed Tehnică, București, 1982;
7. Picoș, C. ș.a. – Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin așchiere vol. I. + vol. II. Ed. Universitas, Chișinău 1992;
8. Popescu, I., Minciu, C., Tanase, I., Brandasu, D., s.a. Scule aschietoare. Dispozitive de prindere a sculelor aschietoare. Dispozitive de prindere a semifabricatelor. Mijloace de masurare. Elemente pentru proiectarea tehnologiilor. Vol. I, Ed. Matri, București, 2005
9. Beju, L., Brândașu, P.D., Muntean, A.,Bădescu, M., Proiectarea cuțitelor de strung, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu,2001.
10. Oprean, C., ș.a. Teoria și practica sculelor așchietoare, Vol. II. Proiectarea sculelor așchietoare I. Editura Universității din Sibiu, 1994.
11. Teodorescu, Mihai, Zgura Gheorghe, Dragabescu, Elemente de proiectare a ștanțelor și matrițelor, 1983.
B. Partea economică:
1. Management strategic- Moise Țuțurea, Editura universitatii “Lucian Blaga” din Sibiu 2002
2. Managementul resurselor umane – Lucian-Ionel Cioca, Editura universitatii “Lucian Blaga” din Sibiu 2011
3. MQR_Imagebroschure_RO
4.Marquardt_QUA_Policy_12_2015_RO_screen
5. Marquardt_Imaginea_Firmei_Noastre_2013_ro
6. Madurika, HKGM, & Hemakumara, GPTS. (2015). Gis Based Analysis For Suitability Location Finding In The Residential Development Areas Of Greater Matara Region. International Journal of Scientific & Technology Research, 4(8), 96-105
7.adevarul.ro/economie/afaceri/top-mers-anul-trecut-afacerile-producatorilor-componente-auto-romania-1_53a2f2ef0d133766a8b8afe1/index.html
8. adevarul.ro/news/politica/pro-globalizare 1_583a7f115ab6550cb8e3bc23/index.html
9. https://termene.ro/firma/17000722-MARQUARDT-SCHALTSYSTEME-SCS
10. marquardt.com/ro/cariera/marquardt-ca-si-angajator.html
11. marquardt.com/ro/despre-noi/filozofia-companiei.html
12. marquardt.com/ro/despre-noi/marquardt-inseamna.html,
13. marquardt.com/ro/produse.html
14. masiniunelte.store.ro/blog/debitarea-procedee-si-utilaje-utilizate/
15. qualitydays.ro/en/arhiva/2013-2/
16. studiamsu.eu/wp-content/uploads/25.-p.152-158.pdf
17.www.avocatnet.ro/articol_47083/Salarizare-2018-Tot-ce-trebuie-s%C4%83-%C8%99tii-ca-angajat.html
18. www.esab.ro/ro/ro/education/blog/what-is-the-best-way-to-cut-steel-plate.cfm
19. www.listafirme.ro/marquardt-schaltsysteme-scs-17000722/
20. www.marquardt-schaltsysteme.ro/files/marquardt_sibiu.htm
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC [311107] (ID: 311107)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.