SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC [309767]
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC
PROIECT DE DIPLOMĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof. univ. dr. ing. CIOCA LUCIAN
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020
FOAIA DE LA SECRETARIAT
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC
PROIECTAREA TEHNOLOGIEI ȘI A S.D.V.-URILOR NECESARE EXECUȚIEI REPERULUI „PLACĂ SUPORT”.
CERCETARE PRIVIND IMPACTUL UNUI MEDIU SUSTENABIL DE LUCRU ASUPRA ACTIVITĂȚII RESURSELOR UMANE
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof. univ. dr. ing. CIOCA LUCIAN
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020
[anonimizat] A S.D.V.-URILOR NECESARE EXECUȚIEI REPERULUI „PLACĂ SUPORT”
Capitolul 1. Studiul tehnic
Studiul piesei pe baza desenului de execuție al reperului „Placă Suport”
Analiza posibilităților de realizare a [anonimizat] (dimensionale, [anonimizat] a suprafețelor și a rugozității) prescrise în desenul de reper.
Date privind tehnologia semifrabricatului
Date asupra materialului semifabricatului ([anonimizat]-mecanice, etc.)
Stabilirea metodei și a procedeului economic de realizare a semifabricatului.
.Tehnologia de obținere a semifabricatului. Tratamente termice primare necesare semifabricatului.
Adaosurile totale de prelucrare conform STAS. Stabilirea dimensiunilor semifabricatului.
Schița semifabricatului.
Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanică.
Procesul tehnologic tip pentru acest fel de reper.
Proiectarea structurii și a succesiunii operațiilor procesului tehnologic.
Proiectarea conținutului a 6 [anonimizat] 2 operații în minim 2 variante.
Operația 1 – Frezare frontală de degroșare
Schița operației
Elementele sistemului tehnologic
Fazele operației
Adaosul de prelucrare intermediar
Regimul de așchiere
Reglarea la cotă
Norma tehnică de timp
Operația 3 – Frezare frontală de degroșare
Schița operației
Elementele sistemului tehnologic
Fazele operației
Adaosul de prelucrare intermediar
Regimul de așchiere
Reglarea la cotă
Norma tehnică de timp
Operația 4 – Varianta 1: Operația 4 (Burghiere) și operația 4ʹ Adâncire
Schița operației
Elementele sistemului tehnologic
Fazele operației
Adaosul de prelucrare intermediar
Regimul de așchiere
Reglarea la cotă
Norma tehnică de timp
Operația 4 – Varianta 2: Burghiere și adâncire simultan cu cap multiax
Schița operației
Elementele sistemului tehnologic
Fazele operației
Adaosul de prelucrare intermediar
Regimul de așchiere
Reglarea la cotă
Norma tehnică de timp
Operația 8 – Varianta 1: Burghiere
Schița operației
Elementele sistemului tehnologic
Fazele operației
Adaosul de prelucrare intermediar
Regimul de așchiere
Reglarea la cotă
Norma tehnică de timp
Operația 8 – Varianta 1: Burghiere
Schița operației
Elementele sistemului tehnologic
Fazele operației
Adaosul de prelucrare intermediar
Regimul de așchiere
Reglarea la cotă
Norma tehnică de timp
Operația 8 – Varianta 2: Burghiere cu cap multiax
Schița operației
Elementele sistemului tehnologic
Fazele operației
Adaosul de prelucrare intermediar
Regimul de așchiere
Reglarea la cotă
Norma tehnică de timp
Operația 9 – Filetare interioară cu tarod
Schița operației
Elementele sistemului tehnologic
Fazele operației
Adaosul de prelucrare intermediar
Regimul de așchiere
Reglarea la cotă
Norma tehnică de timp
Operația 11 – Rectificare plană
Schița operației
Elementele sistemului tehnologic
Fazele operației
Adaosul de prelucrare intermediar
Regimul de așchiere
Reglarea la cotă
Norma tehnică de timp
Capitolul 2. Studiul economic
2.1.Calculul lotului optim de fabricație
2.2.Calcului economic justificativ pentru adoptarea variantei optime
2.3.Probleme de organizare a procesului tehnologic
2.3.1.Calculul numărului de Mașini-unelte necesare și a gradului de încărcare pentru cele 6 operații.
2.3.2.Amplasarea mașinilor-unelte în flux tehnologic pentru aceleași operații
2.3.4.Măsuri de tehnica securității muncii pentru cele 2 operații, în variantă economică
Capitolul 3. Proiectarea S.D.V.-urilor
Proiectarea dispozitivului de găurit
Stabilirea datelor inițiale
Proiectarea schemei de orientare
Proiectarea schemei de fixare
Proiectarea ansamblului dispozitivului
Proiectare verificator
Bibliografie
PARTEA A DOUA – CERCETARE PRIVIND IMPACTUL UNUI MEDIU SUSTENABIL DE LUCRU ASUPRA ACTIVITĂȚII RESURSELOR UMANE.
Capitolul 1. Aspecte generale privind importanța sustenabilității, managamentului vizual și alte concepte.
Prezentarea temei.Concepte cheie. Metode folosite. Scop. Ipoteze.
Fundament teoretic
Capitolul 2. Aspecte privind desfășurărea sarcinilor de facultate și serviciu de acasă
2.1.Prezentarea conceptului de telemuncă
2.2.Avantaje, dezavantaje posibile ale regimului homeoffice
Capitolul 3. Chestionarea studenților
3.1.Prezentarea chestionarului
3.2.Interpretarea răspunsurilor primite
3.3.Concluzii chestionar
Capitolul 4. Propuneri pentru amenajarea spațiului dedicat îndeplinirii sarcinilor de acasă
4.1.Elementele integrate în acest spațiu
4.2. Propuneri pentru amenajarea spațiului dedicat îndeplinirii sarcinilor de acasă
Capitolul 5. Concluzii finale
Bibliografie
Partea tehnică
Partea economică
OPIS
Rezumat
În vederea susținerii licenței am elaborat o lucrare cu titlul “Impactul organizării unui mediu sustenabil de lucru asupra calității activității resurselor umane”
Am ales să abordez această temă deoarece consider că activitatea umană este direct influențată de mediul în care acesta este desfășurată.
Un mediu sănătos este indispensabil pentru a crește calitatea, productivitatea și eficiența resurselor umane.
Resursele umane vizate pentru acest studiu sunt reprezentate de studenții Facultății de Inginerie, mai exact specializarea IEDM anul IV.
Prin activitățile desfășurate pentru întocmirea acestei lucrări, îmi doresc să reușesc să transmit importanța cunoașterii unor concepte precum sustenabilitatea, inovarea, metoda 5 S, dar, și importanța stimularii creativității.
Rezumat (engleză)
PARTEA ÎNTÂI – PROIECTAREA TEHNOLOGIEI ȘI A S.D.V.-URILOR NECESARE EXECUȚIEI REPERULUI „PLACĂ SUPORT”
Tema proiectului
Proiectarea procesului tehnologic de fabricație a reperului Placă suport, desen nr. PS-5012-26 pentru o producție anuală de 5000 buc./an, într-un regim de lucru de 2 schimburi pe zi.
Capitolul 1. Studiul tehnic
Studiul piesei pe baza desenului de execuție al reperului „Placă Suport”
Analiza posibilităților de realizare a preciziei macro și micro-geometrice (dimensionale, de formă, de poziția reciprocă a suprafețelor și a rugozității) prescrise în desenul de reper.
Tab. 1 – Studiul tehnic. Suprafețe.
Fig. 1 – Suprafețele piesei
2.Date privind tehnologia semifabricatului
2.1. Date asupra materialului semifabricatului (compoziție chimică, proprietăți fizico mecanice, etc.)
Materialul semifabricatului este oțel carbon-de calitate, pentru îmbunătățire OLC 45 STAS 880-88
Astfel conform standardului STAS 880-80 sunt evidentiate in tabelele de mai jos. principalele caracteristici ale materialului.
Tab. 2 – Compoziția chimică
Tab. 3 – Caracteristicile mecanice
Tab. 4 – Tratamente termice și termochimice
Otelurile carbon de calitate pot fi nu numai îmbunătățite (călire si revenire la temperatura de îmbunatățire), dar si tratate special, prin încălzirea rapidă a zonei superficiale a oțelurilor de apa sau ulei. De aceea, aceste oțeluri se folosesc adesea pentru roți dintațe, suprafețe de alunecare, bolturi etc.
Din caracteristicile tehnologice ale materialului principalele sunt forjabilitatea, așchiabilitatea si calibillitatea.
2.2. Stabilirea metodei și a procedeului economic de realizare a semifabricatului
Se alege o foaie de oțel lat laminat cu următoarele dimensiuni:
H=16 mm.
L=45 mm.
G= 5.610 kg./ml.
Semifabricatul se obține prin debitare la 107mm.
Semifabricatul se obține prin DEBITARE OȚEL LAT LAMINAT LA CALD.
Debitarea este operațiunea tehnologică care se caracterizează prin desprinderea totală sau parțială a unei părți dintr-un material, în scopul prelucrării acestuia.
Debitarea pe ferestrău reprezintă un procedeu de prelucrare prin așchiere. În toate cazurile mișcarea principală de așchiere este a sculei ca și mișcarea de avans, semifabricatul fiind întotdeauna fix.
Sculele utilizate sunt: lame, discuri sau benzi prevăzute cu o dantură așchietoare. Ele se confecționează din oțeluri de scule înalt aliate, calite și sunt răcite în timpul așchierii.
În ambele cazuri semifabricatul se fixează în menghina cu fălci, iar scula execută atât mișcarea principală cât și cea de avans.
Semifabricatele destinate debitării pot fi și piese forjate sau turnate. Ele se pot reteza individual sau prin strângererea lor în pachet , daca au grosime mică. Prin aceste procedee se pot debita orice semifabricat în afara tablelor.
Semifabricatele de dimensiuni mici se debitează pe ferestrău alternativ.
Tratamente termice primare necesare SF:
Debitat la ferestrău alternativ
Polizare bavuri
Îndreptat SF pe o piesă
Receptie SF (CTC)
Tratament termic (TT) primar va fi recoacere de detensionare. (Scopul recoacerii de detensionare este de a reduce tensiunile remanente din produs, fără a modifica sensibil proprietățile acestora.) Temperatura de încălzire este de 400…6500 C, Durata de menținere este de 1…3 ore. Vitezele reduse de încălzire sunt necesare, în special, până la 200 – 250 C, când produsele sunt fragile. Se recomandă regimul de încălzire odată cu cuptorul în special la piese cu sensibilitate mare la fisurare. Răcirea, de asemenea, trebuie realizată cu viteză redusă. Pentru țevi, table și piese cu secțiunea transversal uniformă, răcirea se poate face în aer.
Fig. 2 – Desen tratament termic: Recoacere de detensionare
[https://issuu.com/horatiuvermesan/docs/curs-tt-2014-2015 ]
2.3. Tehnologia de obținere a semifabricatului. Tratamente termice primare necesare semifabricatului.
Laminarea la cald se efectuează peste temperatura de recristalizare a oțelului. Temperatura la care este prelucrat oțelul afectează diferit structura moleculară a materialului. Oțelul laminat la cald își pierde duritatea odată ce a fost încălzit la o temperatură înaltă
Ductilitatea este masurată prin testarea de alungire.
În cazul oțelului laminat la cald procentajul este între 30% și 36%.
Există o diferență și în ceea ce privește suprafața oțelului rezultat. În cazul laminării la cald rezultă un material cu suprafața aspră și colțurile rotunjite.
Laminarea la cald este mai potrivită pentru procesele în care avem nevoie mai mult capacitatea de a forma otelul, cum ar fi utilizări auto, conducte, încălzitoare de apă, echipamente agricole grele, construcții metalice și vagoane.
Tratamente termice
-Călire + Revenire 32-36 HRC
Călirea are ca scop obținerea unei structure martensitice. Martensita obținută la călire reprezintă o structură neechilibrată, dar este foarte stabilă chiar și la temperatura ambiantă. De aceea, pentru a se obține o structură mai apropiată de starea de echilibru este necesar un tratament termic de revenire.
2.4. Adaosurile totale de prelucrare conform STAS. Stabilirea dimensiunilor semifabricatelor
Din tabelul 8.1 din “Regimuri de așchiere. Adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp.” A. Vlase vol.2 se alege adaosul de prelucrare:
14 – Frezare frontală 2Ac = 2*1 = 2
40 – Frezare frontală 2Ac = 2*1 = 2
– Rectificare plană 2Ac = 0,35
103 – Frezare frontală Ac = 2
103 + 2 + 2 = 107
14 + 2 = 16 => STAS 395 =>
40 + 2 + 0,35 = 42,35 =>
2.5. Schița semifabricatului:
Fig. 3 – Schița Semifabricatului
3. Proiectarea structurii și a succesiunii operațiilor procesului tehnologic.
Operația 1: Frezare frontală de degroșare (S11+S12)
Fazele operației:
Prins semifabricat
Frezare frontală de degroșare pe suprafață plană l=14mm.
Repoziționare semifabricat o dată
Desprindere semifabricat
Autocontrol
Fig. 4 – Operația 1
Operația 2: Frezare frontală de finisare (S3+S7)
Fazele operației:
Prins semifabricat
Frezare frontală de degroșare
Frezare frontală de finisare pe suprafață plană de l=40mm.
Repoziționare semifabricat o dată
Desprindere semifabricat
Autocontrol
Operația 3: Frezare frontală de degroșare (S1+S6)
Fazele operației:
Prins semifabricat
Frezare frontală de degroșare pe suprafață plană l=103mm.
Repoziționare semifabricat o dată
Desprindere semifabricat
Autocontrol
Fig. 5 – Operația 3
Operația 4: Burghiere (S10)
Fazele operației:
Prins semifabricat
Burghiere 2 găuri x ø7mm.
Desprindere semifabricat
Autocontrol
Fig. 6 – Operația 4
Operația 4’: Adâncire (S4)
Fazele operației:
Prins semifabricat
Adâncire 2 găuri x ø12mm
Desprindere semifabricat
Autocontrol
Fig. 7 – Operația 4ʹ
Operația 5: Burghiere (S2)
Fazele operației:
Prins semifabricat
Burghiere 2 găuri x ø3mm. pe adâncime de 5mm.
Repoziționare semifabricat o dată
Desprindere semifabricat
Autocontrol
Operația 6: Burghiere (S9)
Fazele operației:
Prins semifabricat
Burghiere 2 găuri x ø5mm. pe adâncime de 25mm.
Repoziționare semifabricat o dată
Desprindere semifabricat
Autocontrol
Operația 7: Filetare interioară cu tarod (S5)
Fazele operației:
Prins semifabricat
Filetare pe 2 găuri x M6 pe adâncime de 20mm.
Repoziționare semifabricat o dată
Desprindere semifabricat
Autocontrol
Operația 8: Burghiere (S8)
Fig. 8 – Operația 8
Fazele operației:
Prins semifabricat
Burghiere 2 găuri x ø5mm. pe adâncime de 14mm.
Repoziționare semifabricat o dată
Desprindere semifabricat
Autocontrol
Operația 9: Filetare interioară cu tarod (S13)
Schita operatiei
Fig. 9 – Operația 9
Fazele operației:
Prins semifabricat
Filetare pe 2 găuri x M6 pe adâncime de 14mm.
Repoziționare semifabricat o dată
Desprindere semifabricat
Autocontrol
Operația 10: Rectificare plană (S3 + S7)
Schita operatiei
Fig. 10 – Operația 10
Fazele operației:
Prins semifabricat
Rectificare plană pe suprafață de l=40mm.
Repoziționare semifabricat o dată
Desprindere semifabricat
Autocontrol
5.Proiectarea conținutului a 6 operații de prelucrare mecanică din procesul tehnologic, din care minim 2 operații în minim 2 variante tehnologice.
Operația 1: Frezare frontală de degroșare (S11+S12)
4.1.1.Schița operației:
Fig.11 – Operația 1
4.1.2. Elementele sistemului tehnologic
a)Mașina unealtă folosită: Mașina de frezat universală pentru sculărie FUS-22
Caracteristici tehnice:
Arborele principal orizontal:
Conul arborelui principal: ISO-40
Diametrul dornurilor portfreză: ø16..ø22 mm./ ø27..ø32 mm.
Domeniul de prindere al bucșei elastice: ø3..ø17 mm.
Cursa transversală a saniei portax: 170mm.
Valoarea unei diviziuni de pe discul gradat: 0.02mm.
Nr. Treptelor de turații: 12
Turațiile: 63-100-160-250-400-630 / 125-200-315-500-800-1250 rot./min.
Masa de bază:
Cursa longitudinală a mesei: 300 mm.
Valoarea unei diviziuni de pe discul gradat: 0.02 mm.
Număr de trepte de avansuri: 12
Intervalul avansurilor: 12.5…250 mm./min.
Avansurile: 12.5-20-31.5-50-80-125 / 25-40-63-100-160-250 mm./min.
Suprafața mesei de bază: 220×630 mm.
Număr de canale T: 2
Profilul canalului STAS 1358-70: 12 mm.
Distanța dintre canale: 90 mm.
Distanța de la suprafața mesei la corpul mașinii: 142 mm.
Acționare:
Puterea motorului principal:1.1/1.9 kW
Turația motorului principal: 750/1500 rot./min.
Puterea electropompei: 0.15 kW
Turația electropompei: 3000 rot./min.
Mașina se racordează la rețeaua electrică de 380 V, 50 Hz
Dimensiuni de gabarit:
Lungimea: 1160 mm.
Lățimea: 1080 mm.
Înălțimea: 1535 mm.
Înălțimea maximă: 1670 mm.
Masa: 800 kg.
b)Sculele așchietoare:
Freză frontală cu alezaj F90SP D 50-22-FP10
Dimensiuni:
D = 50 mm.
H = 40 mm.
Z = 6 nr. Dinți
Coadă tip A
c)Dispozitivul de prindere al semifabricatului: Menghină [STAS 8237-80 ] .
d)Dispozitivul de prindere pentru sculele așchietoare: Dorn port freză 50 x 40 STAS 8708
e)Mijloace de control: șubler 150 x 0.1 STAS 1373, micrometru
4.1.3.Fazele operației:
Prins semifabricat
Frezare frontală de degroșare pe suprafață plană l=14mm.
Repoziționare semifabricat o dată
Desprindere semifabricat
Autocontrol
4.1.4.Adaosurile de prelucrare intermediare și totale, dimensiunile intermediare:
Cota = 14 mm.
Etape:
1.Semifabricat 16 mm.
2.Frezare frontală de degroșare: 2Ac = 2*1 = 2
4.1.5.Regimurile de așchiere:
Utilizăm bibliografia 19, volumul 1:
1.Adâncimea de așchiere:
t = Ac = 2 mm
t1= 50 mm – lungimea de frezare (tab. 14.2.)
2.Avansul pe dinte:
Sd = 0.12 [mm/dinte] (tab. 14.4.)
3.Avansul pe rotație:
Sr = Sd * z = 0.12 x 6 = 0,72 [mm/rot] (rel. 14.1.)
4.Viteza de așchiere:
T = 120 [min] (tab. 14.13.)
Kv= Kmv*Ks1*Ksc*Kꭕ = 1 * 0.9 * 0.68 * 1.05 = 0.64
Kmv= Cm(750/Rm)nv=1(750/750)0,9= 1 (rel.14.20. si tab. 14.9.)
Cm = 1.0 nv = 0,9 (tab. 14.10.)
Ks1= 0.9
Ksc = 0.68
Kꭕ = 1.05
5.Turația (rel. 14.3.):
Se alege din gama de turații ale mașinii unelte: nr=200 rot/min.
Vf = Sr * n = 0.72 * 200 = 144 mm/min (rel. 14.1.) Viteza de avans
6.Forța de așchiere:
CF = 825; xF = 1.1; yF = 0.8; uF = 0.95; qF = 1.1; wF = 0 (rel. 14.7., tab.14.7.)
KmF =(Rm/750)n= (750/750)0,3= 1 (rel. 14.8.)
7.Puterea efectivă necesară la frezare:
Verificarea regimului de așchiere stability implică satisfacerea condiției:
Ne < η*NMU
kw < (0,8 * 1.9) kw
kw < 1.52 kw
– η (randamentul frezei) => MU = 0.8
Condiția nu este îndeplinită, deci:
VMU = = = 5.2 m/min
1.51 < 1.52 Se verifică condiția
4.1.6.Metoda de reglare a sculei la cotă: 1÷2 așchii de probă
4.1.7.Norma tehnică de timp:
Timpul de pregătire încheiere
Tpî= 16.5 min.
Timpul de bază
l= 103 mm.
l1= 1.2 mm.
l2= 2 mm.
i= 6
Timpul ajutător
(tab. 8.34., 8.43., 8.48., 8.49.):
Ta=ta1+ta2+ta3+ta4=0.7+0.35+0.06+0.1 =1.21 min
Timpul de deservire tehnică
Tdt=Tb*2.6%=4.42*2.6%=0.11 min
Timpul de deservire organizatorică
Tdo=1.2%*Tb=1.2%*4.42=0.005 min
Timpul de odihnă și necesități firești
Ton=3.5%* (Tb+Ta)=3.5%*5.63=0.19 min
Timpul operativ
Top=Tb+Ta=4.42+1.21= 5.63 min
Timpul unitar
Tu= Tdt+Top+Ton=0.11+5.63+0.19=5.93 min
Timpul normat pe operație
Tn = Tu+Tpi/100=5.93+(16.5/100)= 6.095 min
Operația 3: Frezare frontală de degroșare (S1+S6)
4.2.1.Schița operației:
Fig.12 – Operația 3
4.2.2.Elementele sistemului tehnologic
a)Mașina unealtă folosită: Mașina de frezat universală pentru sculărie FUS-22
Caracteristici tehnice:
Arborele principal orizontal:
Conul arborelui principal: ISO-40
Diametrul dornurilor portfreză: ø16..ø22 mm./ ø27..ø32 mm.
Domeniul de prindere al bucșei elastice: ø3..ø17 mm.
Cursa transversală a saniei portax: 170mm.
Valoarea unei diviziuni de pe discul gradat: 0.02mm.
Nr. Treptelor de turații: 12
Turațiile: 63-100-160-250-400-630 / 125-200-315-500-800-1250 rot./min.
Masa de bază:
Cursa longitudinală a mesei: 300 mm.
Valoarea unei diviziuni de pe discul gradat: 0.02 mm.
Număr de trepte de avansuri: 12
Intervalul avansurilor: 12.5…250 mm./min.
Avansurile: 12.5-20-31.5-50-80-125 / 25-40-63-100-160-250 mm./min.
Suprafața mesei de bază: 220×630 mm.
Număr de canale T: 2
Profilul canalului STAS 1358-70: 12 mm.
Distanța dintre canale: 90 mm.
Distanța de la suprafața mesei la corpul mașinii: 142 mm.
Acționare:
Puterea motorului principal:1.1/1.9 kW
Turația motorului principal: 750/1500 rot./min.
Puterea electropompei: 0.15 kW
Turația electropompei: 3000 rot./min.
Mașina se racordează la rețeaua electrică de 380 V, 50 Hz
Dimensiuni de gabarit:
Lungimea: 1160 mm.
Lățimea: 1080 mm.
Înălțimea: 1535 mm.
Înălțimea maximă: 1670 mm.
Masa: 800 kg.
b)Sculele așchietoare:
Freză frontală cu alezaj F90SP D 50-22-FP10
Dimensiuni:
D = 50 mm.
H = 40 mm.
Z = 6 nr. Dinți
Coadă tip A
c)Dispozitivul de prindere al semifabricatului: Menghină [STAS 8237-80 ].
d)Dispozitivul de prindere pentru sculele așchietoare: dorn port freză 50×40 STAS 8708
e)Mijloace de control: Șubler 150×0.1 STAS 1373
4.2.3.Fazele operației:
Prins semifabricat
Frezare frontală de degroșare pe suprafață plană l=105mm.
Repoziționare semifabricat o dată
Frezare frontală de degroșare pe suprafață plană l=103mm.
Desprindere semifabricat
Autocontrol
4.2.4.Adaosurile de prelucrare intermediare și totale, dimensiunile intermediare:
Cota = 40 mm.
Etape:
1.Semifabricat 107 mm.
2.Frezare frontală de degroșare: 2Ac = 2 * 2 = 4
4.2.5.Regimurile de așchiere
Utilizăm bibliografia 19, volumul 1:
Adâncimea de așchiere:
t = Ac = 4 mm
t1= 50 mm – lungimea de frezare (tab. 14.2.)
Avansul pe dinte:
Sd = 0.12 [mm/dinte] (tab. 14.4.)
Avansul pe rotație:
Sr = Sd * z = 0.12 x 6 = 0,72 [mm/rot] (rel. 14.1.)
Viteza de așchiere:
(tab.14.19)
T = 120 [min] (tab. 14.13.)
Kv= Kmv*Ks1*Ksc*Kꭕ = 1 * 0.9 * 0.68 * 1.05 = 0.64 (rel.14.26)
Kmv= Cm(750/Rm)nv=1(750/750)0,9= 1 (rel.14.20. si tab. 14.9.)
Cm = 1.0 nv = 0,9 (tab. 14.10.)
Ks1= 0.9
Ksc = 0.68
Kꭕ = 1.05
Turația (rel. 14.3.):
Se alege din gama de turații ale mașinii unelte: nr=200 rot/min.
Vf = Sr * n = 0.72 * 200 = 144 mm/min (rel. 14.1.) Viteza de avans
Forța de așchiere:
CF = 825; xF = 1.1; yF = 0.8; uF = 0.95; qF = 1.1; wF = 0 (rel. 14.7., tab.14.7.)
KmF =(Rm/750)n= (750/750)0,3= 1 (rel. 14.8.)
Puterea efectivă necesară la frezare:
Verificarea regimului de așchiere stability implică satisfacerea condiției:
Ne < η*NMU
19.25 kw < (0,8 * 1.9) kw
19.25 kw < 1.52 kw
– η (randamentul frezei) => MU = 0.8
Condiția nu este îndeplinită, deci:
VMU = = = 2.69 m/min
1.51 < 1.52 Se verifică condiția
4.2.6 Metoda de reglare a sculei la cotă: 1÷2 așchii de probă
4.2.7.Norma tehnică de timp:
Timpul de pregătire încheiere
Tpî= 16.5 min.
Timpul de bază
l= 103 mm.
l1= 10 mm.
l2= 2 mm.
i= 6
Timpul ajutător
(tab. 8.34., 8.43., 8.48., 8.49.):
Ta=ta1+ta2+ta3+ta4=0.25+0.35+0.06+0.1 =0.76 min
Timpul de deservire tehnică
Tdt=Tb*2.6%=4.79*2.6%=0.12 min
Timpul de deservire organizatorică
Tdo=1.2%*Tb=1.2%*4.79=0.05 min
Timpul de odihnă și necesități firești
Ton=3.5%* (Tb+Ta)=3.5%*5.55=0.19 min
Timpul operativ
Top=Tb+Ta=4.79+0.76= 5.55 min
Timpul unitar
Tu= Tdt+Top+Ton=0.12+5.55+0.19=5.86 min
Timpul normat pe operație
Tn = Tu+Tpi/100=5.86+(16.5/100)= 6.025 min
Varianta 1 – Operația 4: Burghiere (S10)
4.3.1.Schița operației:
Fig.13 – Operația 4
4.3.2.Elementele sistemului tehnologic:
a)Mașina unealtă folosită: Mașina de găurit vertical GV4
Caracteristici tehnice:
Diametrul maxim de găurire în oțel ø 35 mm.
Cursa maximă a pinolei: 180 mm.
Distanța minimă și maximă între pinolă și masă 80-658 mm.
Distanța minimă și maximă între pinolă și placa de bază 920-1100 mm.
Distanța între axa arborelui principal și coloana: 363 mm.
Nr. treptelor de turații: continuu
Domeniul de turații: 86-2080 rot./min.
Nr. Treptelor de avans: 5
Domeniul avansurilor: 0.08-0.5 mm./rot.
Conul arborelui principal: Morse 4
Suprafața mesei de lucru la GV 4 RB ø 450 mm.
Puterea motorului electric de acționare principală: 2.2kw
Lungimea: 1100 mm.
Lățimea: 550mm.
Înalțimea: 2000 mm.
Greutatea: 710 kg.
b)Sculele așchietoare:
Burghiu elicoidal cu coadă conică STAS 575-80
Dimensiuni:
d=7 mm.
L=150 mm.
l= 69 mm.
Con Morse 1.
c)Dispozitivul de prindere al semifabricatului: Menghină [STAS 8237-80 ].
d)Dispozitivul de prindere pentru sculele așchietoare: Reducție Morse 1.
e)Mijloace de control: Șubler 150×0.1 STAS 1373
4.3.3Fazele operației:
Prins semifabricat
Burghiere 2 găuri x ø7mm.
Repoziționare semifabricat o dată
Desprindere semifabricat
Autocontrol
4.3.4.Adaosurile de prelucrare intermediare și totale, dimensiunile intermediare:
Cota = ø7 mm.
Etape:
1.Burghiere: 2Ac = 7 mm. găurire în plin
4.3.5.Regimurile de așchiere
Utilizăm bibliografia 19, volumul 2:
1. Adâncimea de așchiere:
t=D/2 = 7/2 = 3.5 mm. (rel. 16.1, pag. 10)
2. Avansul:
s=Ks*Cs*D0.6= 0.85*0.028*70.6= 0.076 mm/rot (rel.16.3, pag.11)
Ks – coeficient de corecție
Ks=0.85 (tab. 16.8, pag. 12)
Cs – coeficientul de avans
Cs=0.028 (tab. 16.9, pag. 12)
3. Viteza de așchiere:
Cv-coeficient pentru burghie din oțel rapid
Cv=5 (tab. 16.22, pag. 19)
, m, – exponenți pentru burghie din oțel rapid
=0.4
m=0.2 (tab. 16.22, pag. 19)
=0.7
T- durabilitatea
T=25 mm. (tab. 16.7, pag. 11)
Kvp- coeficient de corecție
Kvp=KMv*KTv*Ksv = 1 * 1.14 * 1= 1.14 (rel.16.9, pag. 20)
KMv,KTv,KLv – coeficienți (tab.16.23, pag. 20)
KMv = (750/Rm)-0.9 = 1
Ktv = 1.14
Ksv = 1
4. Turația
Se alege din gama de turații ale mașinii unelte: nr = 1700 rot/min
5. Forța
F = CF*DXF*SYF*Kf = 630*71.07*0.0760.72*0.076= 60.06 N (rel. 16.14, tab. 16.39, tab. 16.40)
Xf=1.07
Yf=0.72
Cf=630
Kf=KaF * KSaF * KꭕF * KꞃF = 0.75 * 0.95 * 0.85 * 0.125 = 0.076
𝑀𝑡 = CM * DxM * SyM * KM =6.7 * 71.71 * 0.0760.84 * 1.15= 24.64 [N *m] (relatia 16.13)
xM=1.71
yM=0.84
CM=6.7
KM=KꞃM=1.15
6. Puterea
𝑁𝑒= = = 2.1 KW Relatia [16.20]
𝑁𝑒 = 2.1 KW < 𝑁GV4 = 2.8 KW
4.3.6.Metoda de reglare a sculei la cotă: Prin bucșile de găurire ale dispozitivului de găurit
4.3.7.Norma tehnică de timp:
Se utilizează bibliografia 18, volumul 2:
Timpul de pregătire-încheiere (tab. 9.1., pag. 8):
Tpî = 3 min
Timpul de bază (tab. 9.3.):
l= 40 mm
l1= 1,74 mm
l2= 1 mm
i=2
Timpul ajutător (tab. 9.50., 9.51., 9.52., 9.53.):
Ta=ta1+ta2+ta3+ta4=0,24+0,2+0,06+0,08=0,58 min
Timpul de deservire tehnică (tab. 9.54.):
Tdt=Tb*2%=0,66*2%=0,001 min
Timpul de deservire organizatoricǎ (tab. 9.54.):
Tdo=1%*Tb=1%*0,66=0,0066 min
Timpul de odihnă și necesități firești (tab. 9.55.):
Ton=3%* (Tb+Ta)=3%* 1.24=0,03 min
Timpul operativ:
Top=Tb+Ta=0,66+0,58= 1.24 min
Timpul unitar:
Tu= Tdt+Top+Ton=0,001+1.24+0,03=1.27 min
Timpul normat pe operație:
Tn = Tu+Tpi/100=1,27+(3/100)=1.3 min
Operația 4’: Adâncire (S4)
4.4.1.Schița operației:
Fig.14 – Operația 4’
4.4.2.Elementele sistemului tehnologic:
a) Mașina unealtă folosită: Mașina de găurit vertical GV4
Caracteristici tehnice:
Diametrul maxim de găurire în oțel ø 35 mm.
Cursa maximă a pinolei: 180 mm.
Distanța minimă și maximă între pinolă și masă 80-658 mm.
Distanța minimă și maximă între pinolă și placa de bază 920-1100 mm.
Distanța între axa arborelui principal și coloana: 363 mm.
Nr. treptelor de turații: continuu
Domeniul de turații: 86-2080 rot./min.
Nr. Treptelor de avans: 5
Domeniul avansurilor: 0.08-0.5 mm./rot.
Conul arborelui principal: Morse 4
Suprafața mesei de lucru la GV 4 RB ø 450 mm.
Puterea motorului electric de acționare principală: 2.2kw
Lungimea: 1100 mm.
Lățimea: 550mm.
Înalțimea: 2000 mm.
Greutatea: 710 kg.
b)Sculele așchietoare:
Adâncitor cu cep și coadă conică ø12 STAS 8155/1-78
Dimensiuni:
D = 12 mm.
d = 7 mm.
L = 132 mm.
l = 22 mm.
Con Morse 2
c)Dispozitivul de prindere al semifabricatului: Menghină [STAS 8237-80 ].
d)Dispozitivul de prindere pentru sculele așchietoare: reducție Morse3/ Morse 2
e)Mijloace de control: șubler 150 x 0,1 STAS 1373
4.4.3.Fazele operației:
Prins semifabricat
Adâncire 2 găuri x ø12mm. pe adâncime de 10mm.
Repoziționare semifabricat o dată
Desprindere semifabricat
Autocontrol
4.4.4.Adaosurile de prelucrare intermediare și totale, dimensiunile intermediare:
Cota = ø12 mm.
Etape:
1.Adâncire: AC= D-d =12-7 = 5 mm.
4.4.5.Regimurile de așchiere:
Utilizăm bibliografia 19:
1.Adâncirea de așchiere
t = Ap=(D-d)/2 = (12-7)/2 = 2.5 mm (rel. 16.22, pag. 30)
2.Avansul
s= Cs*D0,6 = 0.085*120,6 = 0,37 mm/ rot (rel.16.23, pag.30)
Cs = 0.085 (tab. 16.48, pag. 31)
3.Viteza
24.76 m/min (rel. 16.24, tab. 16.49,tab. 16.6.)
Kvp*KMv*KTv *KSv = (750/ 750)-0,9 * 1.14 *1 = 1.14 (rel.16.9, tab.16.23.)
KTv = 1.14
KSv= 1.0
Cv = 11.6
zV=0.4
m=0.2
xV=0.2
yv=0.5
T=30
4.Turația
Se alege din gama de turații ale mașinii unelte: nr = 600 rot/min
= 22.61 m/min (rel. 2.54, pag 134, bibliografia 38)
5.Forța
F = CF*DXF*SYF*KF = 650*121,07*0,370,72*0.076= 334.18 N (rel. 16.12, tab. 16.38)
Kf=KaF * KSaF * KꭕF * KꞃF = 0.75 * 0.95 * 0.85 * 0.125 = 0.076
Xf=1.07
Yf=0.72
Cf=630
Mt= CM*DXM*SYM*KM = 6.7*121.71*0.370.84*1 = 203.59 Nxm (rel. 16.13, tab. 16.38.)
KM = KηM = 1 (rel. 16.18, 16.19)
xM=1.71
yM=0.84
CM=6.7
KM=KꞃM=1.15
6.Puterea
kW < NGV4 = 2.2 kW (rel. 16.20)
4.4.6.Metoda de reglare a sculei la cotă: Prin cepul de ghidare al adancitorului
4.4.7.Norma tehnică de timp:
Se utilizează bibliografia 18, volumul 2:
Timpul de pregătire-încheiere (tab. 9.1., pag. 8):
Tpî = 3 min
Timpul de bază (tab. 9.34.):
l= 9 mm.
L1= 4.62 mm
l2= 2 mm
i=4
Timpul ajutător (tab. 9.50., 9.51., 9.52., 9.53.):
Ta=ta1+ta2+ta3+ta4=0,33+0,02+0,08+0.04=0,47 min
Timpul de deservire tehnică (tab. 9.54.):
Tdt=Tb*2%=0.07*2%=0,0014 min
Timpul de deservire organizatoricǎ (tab. 9.54.):
Tdo=1%*Tb=1%*0,07=0,0007 min
Timpul de odihnă și necesități firești (tab. 9.55.):
Ton=3%* (Tb+Ta)=3%*0.54=0,0162 min
Timpul operativ:
Top=Tb+Ta=0.54 min
Timpul unitar:
Tu= Tdt+Top+Ton=0.0014+0.54+0.0162=0.5576
Timpul normat pe operație:
Tn = Tu+Tpi/100=0.5576+(3/100)=0.5876 min
Varianta 2 – Operația 4 + Operația 4’:
4.5.1.Schita operatiei:
Fig.15 – Operația 4 + operația 4ʹ
Burghiere (S10) + Adâncire (S4) simultan cu sculă combinată (burghiu cu adâncitor)
4.5.2.Elementele sistemului tehnologic
a) Mașina unealtă folosită: Mașina de găurit vertical GV4
Caracteristici tehnice:
Diametrul maxim de găurire în oțel ø 35 mm.
Cursa maximă a pinolei: 180 mm.
Distanța minimă și maximă între pinolă și masă 80-658 mm.
Distanța minimă și maximă între pinolă și placa de bază 920-1100 mm.
Distanța între axa arborelui principal și coloana: 363 mm.
Nr. treptelor de turații: continuu
Domeniul de turații: 86-2080 rot./min.
Nr. Treptelor de avans: 5
Domeniul avansurilor: 0.08-0.5 mm./rot.
Conul arborelui principal: Morse 4
Suprafața mesei de lucru la GV 4 RB ø 450 mm.
Puterea motorului electric de acționare principală: 2.2kw
Lungimea: 1100 mm.
Lățimea: 550mm.
Înalțimea: 2000 mm.
Greutatea: 710 kg.
b)Sculele așchietoare:
Sculă combinată (burghiu + adâncitor) – S.C 234 – 0.1/Rp5
Coadă Morse 2
c)Dispozitivul de prindere al semifabricatului: Menghină [STAS 8237-80 ].
d)Dispozitivul de prindere pentru sculele așchietoare: reducție Morse3/ Morse 2
e)Mijloace de control: șubler 150 x 0,1 STAS 1373
4.5.3.Fazele operației:
Prins semifabricat
Burghiere pe S10 la cota ø7 + Adâncire pe S4 la cota ø12mm. simultan
Repoziționare semifabricat o dată
Desprindere semifabricat
Autocontrol
4.5.4.Adaosurile de prelucrare intermediare și totale, dimensiunile intermediare:
Burghiere:
2Ac = 7 mm.
Adâncire:
AC= D-d =12-7 = 5 mm.
4.5.5.Regimurile de așchiere:
Vom alege regimul de așchiere cel mai convenabil de la varianta 1 și vom efectua verificările necesare.
1. Adâncimea de așchiere:
t = D/2 = 7/2 = 3.5 mm. (rel. 16.1, pag. 10)
t = Ap=(D-d)/2 = (12-7)/2 = 2.5 mm (rel. 16.22, pag. 30)
2.Avansul
s= 0,37 mm/ rot
3.Viteza
24.76 m/min
4.Turația:
nr = 600 rot/min
= 22.61 m/min
5. Forța
F = CF*DXF*SYF*Kf = 630*71.07*0.0760.72*0.076= 60.06 N
F = CF*DXF*SYF*KF = 650*121,07*0,370,72*0.076= 334.18 N
Ftotal = 60.06 + 334.18 = 394.24 N
𝑀𝑡 = CM * DxM * SyM * KM =6.7 * 71.71 * 0.0760.84 * 1.15= 24.64 N*m
Mt= CM*DXM*SYM*KM = 6.7*121.71*0.370.84*1 = 203.59 N*m
Mttotal = 26.64 + 203.59 = 230.23 N*m
6. Puterea
𝑁𝑒= = = 0.21 KW
kW
𝑁𝑒total =0.21+ 1.37 = 1.58 KW < 𝑁GV4 = 2.8 KW
4.5.6.Metoda de reglare a sculei la cotă: Prin bucșile de găurire ale dispozitivului de găurit
4.5.7.Norma tehnică de timp:
Se utilizează bibliografia 18, volumul 2:
Timpul de pregătire-încheiere (tab. 9.1., pag. 8):
Tpî = 4 min
Timpul de bază (tab. 9.3.):
l= 40 mm
l1= 6.94 mm
l2= 2 mm
i=4
.
Timpul ajutător (tab. 9.50., 9.51., 9.52., 9.53.):
Ta=ta1+ta2+ta3+ta4=0,24+0,2+0,06+0,08=0,58 min
Timpul de deservire tehnică (tab. 9.54.):
Tdt=Tb*2%=0.88*2%=0.0176 min
Timpul de deservire organizatoricǎ (tab. 9.54.):
Tdo=1%*Tb=1%*0.88=0.0088 min
Timpul de odihnă și necesități firești (tab. 9.55.):
Ton=3%* (Tb+Ta)=3%* 1.46 =0.044min
Timpul operativ:
Top=Tb+Ta=0.88+0.58= 1.46 min
Timpul unitar:
Tu= Tdt+Top+Ton=0.0176+1.46+0.044 = 1.52 min
Timpul normat pe operație:
Tn = Tu+Tpi/100=1.52+(4/100)=1.56 min
VARIANTA 1 – Operația 8: Burghiere (S8)
4.6.1.Schița operației:
Fig.16 – Operația 8
4.6.2.Elementele sistemului tehnologic:
a) Mașina unealtă folosită: Mașina de găurit vertical GV4
Caracteristici tehnice:
Diametrul maxim de găurire în oțel ø 35 mm.
Cursa maximă a pinolei: 180 mm.
Distanța minimă și maximă între pinolă și masă 80-658 mm.
Distanța minimă și maximă între pinolă și placa de bază 920-1100 mm.
Distanța între axa arborelui principal și coloana: 363 mm.
Nr. treptelor de turații: continuu
Domeniul de turații: 86-2080 rot./min.
Nr. Treptelor de avans: 5
Domeniul avansurilor: 0.08-0.5 mm./rot.
Conul arborelui principal: Morse 4
Suprafața mesei de lucru la GV 4 RB ø 450 mm.
Puterea motorului electric de acționare principală: 2.2kw
Lungimea: 1100 mm.
Lățimea: 550mm.
Înalțimea: 2000 mm.
Greutatea: 710 kg.
b. Sculele așchietoare
Burghiu elicoidal cu coadă conică STAS 575-80:
Dimensiuni:
D = 3 [mm];
L = 133 [mm];
l = 52 [mm];
Coadă – con Morse 1
c. Dispozitivul de prindere al semifabricatului: menghină STAS 8237 -80
d. Dispozitivul de prindere pentru sculele așchietoare: reducție Morse 1
e. Mijloace de control: : șubler 150 x 0,1 STAS 1373, micrometru
4.6.3. Fazele operației:
Prins semifabricat
Burghiere 2 găuri x ø5mm. pe adâncime de 25mm.
Repoziționare semifabricat o dată
Desprindere semifabricat
Autocontrol
4.6.4. Adaosurile de prelucrare intermediare și totale, dimensiunile intermediare:
Cota = ø5 mm.
Etape:
1. Burghiere: 2Ac = 5 mm găurire în plin
4.6.5. Regimurile de așchiere
Utilizăm bibliografia 19, volumul 2:
1. Adâncimea de așchiere:
t=D/2 = 5/2 = 2.5 mm. (rel. 16.1, pag. 10)
2. Avansul:
s=Ks*Cs*D0.6= 0.85*0.028*50.6= 0.063 mm/rot (rel.16.3, pag.11)
Ks – coeficient de corecție
Ks=0.85 (tab. 16.8, pag. 12)
Cs – coeficientul de avans
Cs=0.028 (tab. 16.9, pag. 12)
3. Viteza de așchiere:
Cv-coeficient pentru burghie din oțel rapid
Cv=5 (tab. 16.22, pag. 19)
, m, – exponenți pentru burghie din oțel rapid
=0.4
m=0.2 (tab. 16.22, pag. 19)
=0.7
T- durabilitatea
T=15 mm. (tab. 16.6, pag. 11)
Kvp- coeficient de corecție
Kvp=KMv*KTv*Ksv = 1 * 1.14 * 0.9 = 1.026 (rel.16.9, pag. 20)
KMv,KTv,KLv – coeficienți (tab.16.23, pag. 20)
KMv = (750/Rm)-0.9 = 1
Ktv = 1.14
Ksv = 0.9
4. Turația
Se alege din gama de turații ale mașinii unelte: nr = 2080 rot/min
5. Forța
F = CF*DXF*SYF*Kf = 630*51.07*0.0630.72*0.076= 36.60 N (rel. 16.14, tab. 16.38, tab. 16.40)
Xf=1.07
Yf=0.72
Cf=630
Kf=KaF * KSaF * KꭕF * KꞃF = 0.75 * 0.95 * 0.85 * 0.125 = 0.076
𝑀𝑡 = CM * DxM * SyM * KM =6.7 * 51.71 * 0.0630.84 * 1.15= 11.84 [N *m] (relatia 16.13)
xM=1.71
yM=0.84
CM=6.7
KM=KꞃM=1.15
6. Puterea
𝑁𝑒= = = 2.52 KW Relatia [16.20]
𝑁𝑒 = 2.52 KW < 𝑁GV4 = 2.8 KW
4.6.6. Indicarea metodei de reglementare a sculei la cotă: Prin bucșile de găurire ale dispozitivului de găurit
4.6.7.Norma tehnică de timp
Se utilizează bibliografia 18, volumul 2:
Timpul de pregătire-încheiere (tab. 9.1., pag. 8):
Tpî = 3 min
Timpul de bază (tab. 9.3.):
l= 25 mm
l1= 1.45 mm
l2= 1 mm
i= 2
Timpul ajutător (tab. 9.50., 9.51., 9.52., 9.53.):
Ta=ta1+ta2+ta3+ta4=0.28+0.02+0.08+0.08= 0.46 min
Timpul de deservire tehnică (tab. 9.54.):
Tdt=Tb*2%=0.42*2%= 0.0084 min
Timpul de deservire organizatoricǎ (tab. 9.54.):
Tdo=1%*Tb=1%*0.42= 0.0042 min
Timpul de odihnă și necesități firești (tab. 9.55.):
Ton=3.5%* (Tb+Ta)=3.5%* 0.6 = 0.021 min
Timpul operativ:
Top=Tb+Ta=0.42 + 0.46= 0.88 min
Timpul unitar:
Tu= Tdt+Top+Ton=0.0084+0.88+0.021 = 1.1 min
Timpul normat pe operație:
Tn = Tu+Tpi/100=1.1 + (3/100) = 1.13 min
VARIANTA 2 – Operația 8: Burghiere (S8)
(Aceasta se va realiza cu cap multiax de găurit – 4 axe)
4.7.1.Schita operatiei
Fig.17 – Operația 8 (varianta 2)
4.7.2.Elementele sistemului tehnologic:
a) Mașina unealtă folosită: Mașina de găurit vertical GV4
Caracteristici tehnice:
Diametrul maxim de găurire în oțel ø 35 mm.
Cursa maximă a pinolei: 180 mm.
Distanța minimă și maximă între pinolă și masă 80-658 mm.
Distanța minimă și maximă între pinolă și placa de bază 920-1100 mm.
Distanța între axa arborelui principal și coloana: 363 mm.
Nr. treptelor de turații: continuu
Domeniul de turații: 86-2080 rot./min.
Nr. Treptelor de avans: 5
Domeniul avansurilor: 0.08-0.5 mm./rot.
Conul arborelui principal: Morse 4
Suprafața mesei de lucru la GV 4 RB ø 450 mm.
Puterea motorului electric de acționare principală: 2.2kw
Lungimea: 1100 mm.
Lățimea: 550mm.
Înalțimea: 2000 mm.
Greutatea: 710 kg.
b. Sculele așchietoare
Burghiu elicoidal cu coadă conică STAS 575-80:
Dimensiuni:
D = 3 [mm];
L = 133 [mm];
l = 52 [mm];
Coadă – con Morse 1
c. Dispozitivul de prindere al semifabricatului: menghină STAS 8237 -80
d. Dispozitivul de prindere pentru sculele așchietoare: reducție Morse 1
e. Mijloace de control: șubler 150 x 0,1 STAS 1373, micrometru
4.7.3. Fazele operației:
Prins semifabricat
Burghiere 2 găuri x ø5mm. pe adâncime de 25mm.
Repoziționare semifabricat o dată
Desprindere semifabricat
Autocontrol
4.7.4. Adaosurile de prelucrare intermediare și totale, dimensiunile intermediare:
Cota = ø5 mm.
Etape:
1. Burghiere: 2Ac = 5 mm găurire în plin
4.7.5. Regimurile de așchiere
Utilizăm bibliografia 19, volumul 2:
1. Adâncimea de așchiere:
t=D/2 = 5/2 = 2.5 mm. (rel. 16.1, pag. 10)
2. Avansul:
s=Ks*Cs*D0.6= 0.85*0.028*50.6= 0.063 mm/rot (rel.16.3, pag.11)
Ks – coeficient de corecție
Ks=0.85 (tab. 16.8, pag. 12)
Cs – coeficientul de avans
Cs=0.028 (tab. 16.9, pag. 12)
3. Viteza de așchiere:
Cv-coeficient pentru burghie din oțel rapid
Cv=5 (tab. 16.22, pag. 19)
, m, – exponenți pentru burghie din oțel rapid
=0.4
m=0.2 (tab. 16.22, pag. 19)
=0.7
T- durabilitatea
T=15 mm. (tab. 16.6, pag. 11)
Kvp- coeficient de corecție
Kvp=KMv*KTv*Ksv = 1 * 1.14 * 0.9 = 1.026 (rel.16.9, pag. 20)
KMv,KTv,KLv – coeficienți (tab.16.23, pag. 20)
KMv = (750/Rm)-0.9 = 1
Ktv = 1.14
Ksv = 0.9
4. Turația
Se alege din gama de turații ale mașinii unelte: nr = 2080 rot/min
5. Forța
F = CF*DXF*SYF*Kf = 630*51.07*0.0630.72*0.076= 36.60 N (rel. 16.14, tab. 16.38, tab. 16.40)
Xf=1.07
Yf=0.72
Cf=630
Kf=KaF * KSaF * KꭕF * KꞃF = 0.75 * 0.95 * 0.85 * 0.125 = 0.076
𝑀𝑡 = CM * DxM * SyM * KM =6.7 * 51.71 * 0.0630.84 * 1.15= 11.84 [N *m] (relatia 16.13)
xM=1.71
yM=0.84
CM=6.7
KM=KꞃM=1.15
6. Puterea
𝑁𝑒= = = 2.52 KW Relatia [16.20]
𝑁𝑒 = 2.52 KW < 𝑁GV4 = 2.8 KW
4.7.6. Indicarea metodei de reglementare a sculei la cotă: Prin bucșile de găurire ale dispozitivului de găurit
4.7.7. Norma tehnică de timp
Se utilizează bibliografia 18, volumul 2:
Timpul de pregătire-încheiere (tab. 9.1., pag. 8):
Tpî = 3 min
Timpul de bază (tab. 9.3.):
l= 25 mm
l1= 1.45 mm
l2= 1 mm
i= 4
Timpul ajutător (tab. 9.50., 9.51., 9.52., 9.53.):
Ta=ta1+ta2+ta3+ta4=0.28+0.02+0.08+0.08= 0.46 min
Timpul de deservire tehnică (tab. 9.54.):
Tdt=Tb*2%=0.84*2%= 0.017 min
Timpul de deservire organizatoricǎ (tab. 9.54.):
Tdo=1%*Tb=1%*0.84= 0.0084 min
Timpul de odihnă și necesități firești (tab. 9.55.):
Ton=3.5%* (Tb+Ta)=3.5%* 1.3 = 0.046 min
Timpul operativ:
Top=Tb+Ta=0.84 + 0.46= 1.3 min
Timpul unitar:
Tu= Tdt+Top+Ton=0.017+1.3+0.046 = 1.36 min
Timpul normat pe operație:
Tn = Tu+Tpi/100=1.36 + (3/100) = 1.39 min
Operația 9: Filetare interioară cu tarod (S5)
4.8.1.Schița operației
Fig.18 – Operația 9
4.8.2.Elementele sistemului tehnologic:
a) Mașina unealtă folosită: Mașină de filetat interior vertical MFIV-8
Caracteristici tehnice:
Diametrul maxim pentru filetare interioară în oțel cu =60 kgf/: M8
Diametrul maxim pentru filetare exterioară în oțel cu =60 kgf/: M8
Lungimea maximă de filetare:
Filetare interioară:
Găuri de trecere: 30mm.
Găuri înfundate: 40mm.
Filetare exterioară: 42 mm.
Cursa arborelui principal:
Minimă: 12 mm.
Maximă: 50 mm.
Distanța dintre axul principal și ghidajul montantului: 200 mm.
Distanța maximă dintre axul principal și masa: 355 mm.
Deplasarea maximă a carcasei pe montant: 280 mm.
Suprafața de prindere a mesei: 355×450 mm.
Numărul de canale T în masa: 3
Lățimea canalului T: 12 mm. STAS 1385-70
Distanța dintre canalele T: 112 mm.
Conul axului principal: B 16 STAS 6569-77
Domeniul de turație a axului principal: 180-1400 rot./min.
Numărul treptelor de turație al axului principal: 7
Turațiile axului principal: 180; 250; 355; 500; 710; 1000; 1400 rot/min.
Avansurile arborelui principal (numai mecanic):
Pentru filete metrice: 0.35-0.5-0.6-0.7-0.75-0.8-1,00-1.25-1.5-1.75 mm/rot
Pentru filete în țoli: 20-19-1816-14 p/țoli
b)Sculele așchietoare:
Tarod lung de mașină M6 STAS1112/8-75
Dimensiuni:
d=6 mm.
p=0.5 mm
L=89 mm.
l=19 mm.
c)Dispozitivul de prindere al semifabricatului: Menghină [STAS 8237-80 ].
d)Dispozitivul de prindere pentru sculele așchietoare: Mandrină
e)Mijloace de control: Calibru tampon “T-NT “ pt M6 STAS1112/8-75/Rp5.
4.8.3.Fazele operației:
Prins semifabricat
Filetare pe 2 găuri x M6 pe adâncime de 20mm.
Repoziționare semifabricat o dată
Desprindere semifabricat
Autocontrol
4.8.4.Adaosurile de prelucrare intermediare și totale, dimensiunile intermediare:
Cota M6
2AC= D-𝐷1 =6 – 5 = 1 mm.
4.8.5.Regimurile de așchiere:
Utilizăm bibliografia 30, volumul 1:
1.Adâncimea de așchiere:
t = Ap = (D-d)/2= (6-5)/2= 0,5 mm ( rel. 4.19., pag. 64)
2.Avansul pe rotație:
S=p=1 mm/rot (tab. 11.74., pag. 333)
3.Turația (tab. 11.74., pag. 333):
n= 220 rot/min
Se alege din gama de turații ale mașinii unelte: nr = 250 rot/min. (tab. 10.4., pag 275)
4.Viteza de așchiere (rel. 4.20., pag.64, tab. 11.74., pag. 333):
T = 30 min (tab. 9.10., pag. 161)
5.Forța:
Mt= 2.7 * D1.4 * p1.5 = 2.7 * 61.4 * 11.5 = 33.17 DaN * cm. (tab.16.83)
6.Puterea:
Ne = = = 0.64
0.64 < NGV4 = 1.15 kW (rel. 16.20)
4.8.6.Metoda de reglare a sculei la cotă: Prin conul de atac al tarodului
4.8.7.Norma tehnică de timp:
Se utilizează bibliografia 17, volumul 1:
Timpul de pregătire-încheiere (tab. 9.1., pag. 8):
Tpî = 2 min.
Timpul de bază (rel. 7.9., pag. 259):
n1=p*nr=1*250=250 rot/min
tb = * (+) = 0.000368
l=20
l1= 3 * p = 3 * 1 = 3
Timpul ajutător (tab. 7.22., pag. 261,262):
Ta=0.68 min
Timpul de deservire tehnică (tab. 8.51., pag. 334):
Tdt=Tb*2.6%=0.000368*2.6%=0,0000095 min
Timpul de deservire organizatoricǎ:
Tdo=1.2%*Tb=1.2%*0,000368=0,0000044 min
Timpul de odihnă și necesități firești:
Ton=4.5%* (Tb+Ta)=4.5%*0.680=0,0306 min
Timpul operativ:
Top=Tb+Ta=0,000368+0,68= 0.680 min
Timpul unitar:
Tu= Tdt+Top+Ton=0,0000095+0.680+0,0306=0.710min
Timpul normat pe operație:
Tn = Tu+Tpi/100=0.710+(2/100)=0.0142 min
Operația 11: Rectificare plană (S3 + S7)
4.9.1.Schița operației:
Fig. 19 – Operația 11
4.9.2.Elementele sistemului tehnologic:
a) Mașina unealtă folosită: Mașina de rectificat cu ax orizontal RPO-125
Caracteristici tehnice:
Suprafața de lucru a mesei: 125×300 mm.
Cursa maximă a mesei:
Longitudinal: 330 mm.
Transversal: 140 mm.
Distanța maximă între axa pietrei și suprafața mesei: 270 mm.
Turațiile pietrei de rectificat: 3500/ 4600 rot./min.
Viteza de deplasare a mesei: 2….16 mm./min.
Domeniul de avans transversal automat: 0.2…4 mm./cursă
Puterea motorului principal: 0.55 kW
Masa mașinii: 800 kg.
Dimensiuni de gabarit:
Lungimea: 1600 mm.
Lățimea: 1100 mm.
Înălțimea: 1885 mm.
b)Sculele așchietoare:
Corp abraziv cilindric plan STAS 601/1-84
Dimensiuni:
D= 16 mm.
d= 6 mm.
H= 10 mm.
c)Dispozitivul de prindere al semifabricatului: Menghină [STAS 8237-80 ].
d)Dispozitivul de prindere pentru sculele așchietoare: Ax port sculă
e)Mijloace de control: Micrometru STAS 1374-88
4.9.3.Fazele operației:
Prins semifabricat
Rectificare plană pe suprafață de l=40mm.
Repoziționare semifabricat o dată
Desprindere semifabricat
Autocontrol
4.9.4.Adaosurile de prelucrare intermediare și totale, dimensiunile intermediare:
Cota = 40 mm.
Etape:
1.Rectificare: AC = 0.25 mm. (tab. 8.11 – bibl.30)
4.9.5.Regimurile de așchiere:
Utilizăm bibliografia 19, volumul 2:
1. Avansul longitudinal ( de trecere):
= 0.7 x 10 = 7 mm/rot (rel. 22.24.)
= 0.7
2. Avansul de pătrundere:
= 0.050 mm/cursa (tab. 22.33, 22.34.)
T = 15 min.
3. Indicele de acoperire al mesei (rel. 22.25., pag.332)
4. Viteza de așchiere (disc):
Vd = 23 m/s = 1380 m/min (tab. 22.37., pag. 333)
5. Viteza avansului principal (piesa = masa MU – rel. 22.30., pag.334, tab. 22.38., 22.12.)
VMU = 6 m/min
6. Turația:
Se alege din gama de turații ale mașinii unelte: nr = 3500 rot/min
7. Puterea (rel. 22.31, tab. 22.39 și 22.40):
N = 0.26 kW
N < NMU
< 0.55 kW
4.9.6.Indicarea metodei de reglementare a sculei la cotă: 1-2 așchii de probă
4.9.7.Norma tehnică de timp
Se utilizează bibliografia 18, volumul 2:
Timpul de pregătire-încheiere (tab. 12.25):
Tpî = 4.5 min
Timpul de bază (tab. 12.27., pag. 110.):
l= 103 mm
l1= 4.5 mm
l2= 5 mm
k=1.25 pentru 𝑅𝑎= 0.8 𝜇𝑚
i = 2
Timpul ajutător (tab.12.36., 12.37.):
Ta=ta1+ta2+ta3+ta4=0.68+0.29+0.12+0.1=1.19 min.
Timpul de îndepărtare al discului abraziv (tab. 12.38):
tî = 1.6 min.
Timpul de deservire tehnică:
Tdt=(1.3*ti*tb)/ T= (1.1*1.6*0.25)/15= 0.03 min.
Timpul de deservire organizatoricǎ (tab. 12.39.):
Tdo=1.5%*Ta= 1.5%*1.19= 0.018 min.
Timpul de odihnă și necesități firești(tab. 12.49.):
Ton=3%* (Tb+Ta)= 3%*1.43= 0.043 min.
Timpul operativ:
Top=Tb+Ta= 0.24+1.19= 1.43 min.
Timpul unitar:
Tu= Tdt+Top+Ton= 0.03+1.43+0.043= 1.47 min.
Timpul normat pe operație:
Tn = Tu+Tpi/100= 1.47+(4.5/100)= 1.52 min.
Capitolul 2. Studiul economic
Calculul lotului optim de fabricație
Mărimea lotului optim de fabricație:
Nƛ = programa anuală totală de fabricație, inclusiv piesele de schimb, piesele de siguranță, rebuturile;
D = cheltuieli dependente de lotul de fabricație (pregătire – încheiere, întreținerea utilajului, etc);
Cm=costul semifabricatului până la începerea prelucrărilor mecanice;
A` = valoarea aproximativă a cheltuielilor independente de mărimea lotului de fabricație;
= numărul de loturi aflate simultan în prelucrare (=1);
= 0,2 – 0,25 [lei/1 leu investit] – pierderea cu mijloace circulante imobilizate la un leu investit;
Programa anuală totală de fabricație:
Programa anuală:
N = 5000 buc/an
Suma pieselor de schimb și de siguranță:
Ns+Nsg=10%N=10%5000 = 500 buc
Procentul de rebuturi:
β = 2
Cheltuieli dependente de lotul de fabricație:
Cheltuieli cu pregătirea – încheierea fabricației și cu pregătirea administrativă a fabricației:
p=200
= 49 ore
rmi= 8 lei/ orî
mi= 6
Cheltuieli cu întreținerea și funcționarea utilajului:
Costul semifabricatului:
Cm = Gsf pc = 0.5*10= 5 lei
Cheltuieli independente de mărimea lotului de fabricație:
= 16.93 ore
Calculul timpilor pe bucată:
Pentru o producție anuală de 5000 de bucăți și pentru un lot optim de fabricație de 1047 bucăți, timpii pe bucată se calculează:
tbuc=timpul pe bucată, pentru operația i min/buc;
tui=timpul unitar, pentru operația i min/buc;
tpîi=timpul de pregătire-încheiere, pentru operația i min/lot;
nopt=mărimea lotului optim de fabricație buc;
Calcului economic justificativ pentru adoptarea variantei optime.
Operația 4 – Varianta 1: Burghiere S10 ᴓ 7 + adâncire S4 ᴓ 12
Costul unei operații “i” a unui produs tehnologic pentru x piese:
Cx1=Aix+Bi=51,96+1400=1451,96 lei
Cx1 = costul prelucrării operației “1” a x piese lei
Ai = cheltuielile independente de mărimea lotului de fabricație (cheltuieli curente pentru o piesă pentru operația “i”) lei/buc
x = numărul de piese lei
Bi = cheltuieli speciale pentru operația “i”
Cheltuielile independente de mărimea lotului de fabricație:
= 5 +0.8+3.2+1.8+0.02= 7.65 lei/buc
în care:
Ai,1 =5 lei – costul semifabricatului (Ai,1 = Cm);
Ai,2 = costul manoperei pentru o piesă la operația “i”;
Ai,3 = cheltuieli indirecte de sector (regie);
Ai,4 = cheltuieli indirecte generale pentru servicii tehnico-administrative ;
Ai,5 = costul exploatării mașinii unelte pe timpul executării operației “i”considerate, pentru o piesă.
= 0.8 lei/buc
= 4·0.8 =3.2 lei/buc
= 1.8 lei/buc
= 2,3 · 10-7 ·1,4 · 10000· 6.01= 0.02 lei/buc
2,3 10-7 = este un coeficient funcție de cota de amortizare a M.U. pe o perioadă de amortizare de 12 ani.
1,4 = coeficient funcție de cheltuielile de întreținere și reparație
CMU = costul inițial al mașinii unelte lei
tbuc,i = timpul pe bucată pentru operația “i”
Cheltuieli speciale:
C1 = 100% dacă amortizarea se face într-un an sau 50% dacă amortizarea se face în 2 an
C2 = 20-30%
Costul dispozitivului de prindere al semifabricatului:
CDPSF = Knp = (40*103)*5=200000
np=numarul total de piese componente ale dispozitivului.
K=un coeficient echivalent costului mediu pe piesă componentă a dispozitivului;
K=20-55 * 103
K = 20*103 lei/buc pentru dispozitive simple;
K = 40*103lei/buc pentru dispozitive de complexitate medie;
K = 55*103 lei/buc pentru dispozitive de complexitate ridicată;
Operația 4 – Varianta 2: Burghiere S10 ᴓ 7 + adâncire S4 ᴓ 12 simultan cu sculă combinată (burghiu+adâncitor)
Costul unei operații “i” a unui produs tehnologic pentru x piese:
Cx2=Aix+Bi= 6.13+700=706.13 lei
Cx2 = costul prelucrării operației “2” a x piese lei
Ai = cheltuielile independente de mărimea lotului de fabricație (cheltuieli curente pentru o piesă pentru operația “i”) lei/buc
x = numărul de piese lei
Bi = cheltuieli speciale pentru operația “i”
Cheltuielile independente de mărimea lotului de fabricație:
= 5+0.02+0.08+1.02+0.005= 6.13 lei/buc
în care:
Ai,1 =5 lei – costul semifabricatului (Ai,1 = Cm);
Ai,2 = costul manoperei pentru o piesă la operația “i”;
Ai,3 = cheltuieli indirecte de sector (regie);
Ai,4 = cheltuieli indirecte generale pentru servicii tehnico-administrative ;
Ai,5 = costul exploatării mașinii unelte pe timpul executării operației “i”considerate, pentru o piesă.
= 0.02 lei/buc
= 4·0.02 =0,08 lei/buc
= 1.02 lei/buc
= 2,3 · 10-7 ·1,4 · 10000· 1.53= 0.005 lei/buc
2,3 10-7 = este un coeficient funcție de cota de amortizare a M.U. pe o perioadă de amortizare de 12 ani.
1,4 = coeficient funcție de cheltuielile de întreținere și reparație
CMU = costul inițial al mașinii unelte lei
tbuc,i = timpul pe bucată pentru operația “i”
Cheltuieli speciale:
C1 = 100% dacă amortizarea se face într-un an sau 50% dacă amortizarea se face în 2 an
C2 = 20-30%
Costul dispozitivului de prindere al semifabricatului:
CDPSF = Knp = (20*103)*5=100000
np=numarul total de piese componente ale dispozitivului.
K=un coeficient echivalent costului mediu pe piesă componentă a dispozitivului;
K=20-55 * 103
K = 20*103 lei/buc pentru dispozitive simple;
K = 40*103lei/buc pentru dispozitive de complexitate medie;
K = 55*103 lei/buc pentru dispozitive de complexitate ridicată;
Operația 8 – VARIANTA 1: Burghiere S8 ᴓ 5 succesiv
Costul unei operații “i” a unui produs tehnologic pentru x piese:
Cx1=Aix+Bi= 8.4 + 1400=1408.4 lei
Cx1 = costul prelucrării operației “1” a x piese lei
Ai = cheltuielile independente de mărimea lotului de fabricație (cheltuieli curente pentru o piesă pentru operația “i”) lei/buc
x = numărul de piese lei
Bi = cheltuieli speciale pentru operația “i”
Cheltuielile independente de mărimea lotului de fabricație:
= 5+0.4+1.6+1.4+0.009 = 8.4 lei/buc
în care:
Ai,1 =5 lei – costul semifabricatului (Ai,1 = Cm);
Ai,2 = costul manoperei pentru o piesă la operația “i”;
Ai,3 = cheltuieli indirecte de sector (regie);
Ai,4 = cheltuieli indirecte generale pentru servicii tehnico-administrative ;
Ai,5 = costul exploatării mașinii unelte pe timpul executării operației “i”considerate, pentru o piesă.
= 0.40lei/buc
= 4·0.40 =1.6 lei/buc
= 1.4 lei/buc
= 2.3 · 10-7 ·1.4 · 10000· 3.01= 0.009 lei/buc
2,3 10-7 = este un coeficient funcție de cota de amortizare a M.U. pe o perioadă de amortizare de 12 ani.
1,4 = coeficient funcție de cheltuielile de întreținere și reparație
CMU = costul inițial al mașinii unelte lei
tbuc,i = timpul pe bucată pentru operația “i”
Cheltuieli speciale:
C1 = 100% dacă amortizarea se face într-un an sau 50% dacă amortizarea se face în 2 an
C2 = 20-30%
Costul dispozitivului de prindere al semifabricatului:
CDPSF = Knp = (40*103)*5=200000
np=numarul total de piese componente ale dispozitivului.
K=un coeficient echivalent costului mediu pe piesă componentă a dispozitivului;
K=20-55 * 103
K = 20*103 lei/buc pentru dispozitive simple;
K = 40*103lei/buc pentru dispozitive de complexitate medie;
K = 55*103 lei/buc pentru dispozitive de complexitate ridicată;
Operația 8 – VARIANTA 2: Burghiere S8 ᴓ 8 simultan cu mașină de găurit cu cap multiax
Costul unei operații “i” a unui produs tehnologic pentru x piese:
Cx1=Aix+Bi= 7.08+700=707.08 lei
Cx1 = costul prelucrării operației “1” a x piese lei
Ai = cheltuielile independente de mărimea lotului de fabricație (cheltuieli curente pentru o piesă pentru operația “i”) lei/buc
x = numărul de piese lei
Bi = cheltuieli speciale pentru operația “i”
Cheltuielile independente de mărimea lotului de fabricație:
= 5+0.18+0.72+1.18+0.004= 7.08 lei/buc
în care:
Ai,1 =5 lei – costul semifabricatului (Ai,1 = Cm);
Ai,2 = costul manoperei pentru o piesă la operația “i”;
Ai,3 = cheltuieli indirecte de sector (regie);
Ai,4 = cheltuieli indirecte generale pentru servicii tehnico-administrative ;
Ai,5 = costul exploatării mașinii unelte pe timpul executării operației “i”considerate, pentru o piesă.
= 0.18 lei/buc
= 4·0.18 =0.72 lei/buc
= 1.18 lei/buc
= 2,3 · 10-7 ·1,4 · 10000· 1.37= 0.004 lei/buc
2,3 10-7 = este un coeficient funcție de cota de amortizare a M.U. pe o perioadă de amortizare de 12 ani.
1,4 = coeficient funcție de cheltuielile de întreținere și reparație
CMU = costul inițial al mașinii unelte lei
tbuc,i = timpul pe bucată pentru operația “i”
Cheltuieli speciale:
C1 = 100% dacă amortizarea se face într-un an sau 50% dacă amortizarea se face în 2 an
C2 = 20-30%
Costul dispozitivului de prindere al semifabricatului:
CDPSF = Knp = (20*103)*5=100000
np=numarul total de piese componente ale dispozitivului.
K=un coeficient echivalent costului mediu pe piesă componentă a dispozitivului;
K=20-55 * 103
K = 20*103 lei/buc pentru dispozitive simple;
K = 40*103lei/buc pentru dispozitive de complexitate medie;
K = 55*103 lei/buc pentru dispozitive de complexitate ridicată;
2.3.Probleme de organizare a procesului tehnologic
2.3.1. Calcului numărului de Mașini-unelte necesare și a gradului de încărcare pentru cele 6 operații.
n= număr mașini
Ft= timpul de lucru disponibil într-un an de zile ore/an
T= timpul pe bucată min/buc
N=programa anuală de fabricație buc/an
Ft=i*h*z ore/an=2*8*252=4032
i=numărul de schimburi pe zi; i = 2 schimburi/zi;
h=numărul de ore/schimb; h = 8 ore/schimb;
z=numărul zilelor lucrătoare/an; z = 252 zile/an.
Operația 1
Operația 3
Operația 4
Operația 8
Operația 9
Operația 11
2.3.2.Amplasarea mașinilor-unelte în flux tehnologic pentru aceleași operații
Fig. 20 – Amplasarea mașinilor-unelte în flux tehnologic pentru aceleași operații
2.3.3.Măsuri de tehnica securității muncii pentru cele două operații, în variantă economică.
Mașini de găurit:
înainte de fixarea piesei pe masa mașinii se va curăța masa și canalele de așchii;
curățirea mesei de așchii se va face numai după oprirea mașinii, cu ajutorul unui cârlig pentru așchii, perie și măturică. Se interzice suflarea așchiilor cu jet de aer;
prinderea piesei pe masa mașinii și deprinderea ei se vor face numai după ce axul principal s-a oprit complet;
fixarea piesei pe masa mașinii se va face în cel puțin 2 puncte, iar șuruburile de fixare vor fi cât mai apropiate de piesă;
piesa de găurit sau alezat trebuie să fie fixată rigid de masa mașinii, fie cu ajutorul unor dispozitive de fixare, fie cu ajutorul menghinei. Se interzice fixarea și ținerea pisei cu mâna;
înainte de pornirea mașinii se va alege regimul de lucru coprespunător operației care se va executa, sculei utilizate și a materialului piesei de prelucrat;
mandrinele de lucru se vor strânge și desface numai cu chei adecvate, care se vor scoate înainte de pornirea mașinii;
se va interzice frânarea cu mâna a mandrinei în timpul funcționării mașinii pentru stângerea sculei;
burghiul sau alezorul introdus în axul principal sau în mandrina de prindere trebuie să fie centrat și fixat;
scoaterea burghiului sau alezorului din axul principal se va face numai cu ajutorul unei scule speciale;
se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau conurilor cu cozi uzate sau care prezintă crestături, urme de ciocan, etc;
se interzice folosirea burghielor cu coadă conică în bucșe cilindrice sau invers;
se interzice frânarea burghiului cu mâna
Capitolul 3. Proiectarea S.D.V.-urilor
1.Proiectarea dispozitivului de găurit
1.1. Stabilirea datelor inițiale necesare proiectării
Analiza critică a desenului produsului finit, corespunzător reperului pentru care se proiectează dispozitivul
Fig. 21– Desen produs finit
Stabilirea datelor cu privire la semifabricatul utilizat la prelucrare
Materialul semifabricatului: OLC 45, STAS 880-80
Tab. 5 – OLC 45
1.2. Proiectarea schemei de orientare
Fig. 22 – Schema de orientare
Identificarea condițiilor tehnice impuse prelucrării
Tab. 6 – Condiții impuse prelucrării
Evidențierea gradelor de libertate care trebuie anulate semifabricatului
Tab. 7 – Grade de libertate
Propunerea schemei de orientare
Pornind de la ideea că utilizarea numai a bazelor de orientare principale nu este însoțită de erori de orientare și ținând cont de valorile erorilor de orientare admisibile anterior calculate, se propune schema de orientare notată mai jos.
-corp de sprijin (placa de bază)
-2 bolturi de orientare
-1 bolt de orientare
Fig. 23 – Propunerea schemei de orientare
Determinarea erorilor de orientare reale
Tab. 8 – Erori
Verificarea schemei de orientare
Pentru schema de orientare propusă se verifică dacă:
or(Ci) = oa(Ci) , pentru i .
Poate interveni una din situațiile:
inegalitatea de mai sus este valabilă schema propusă se poate utiliza în practică;
inegalitatea de mai sus NU este valabilă schema propusă NU se poate utiliza în practică.
În cazul (1) se trece direct la proiectarea schemei de fixare (cap.3).
În cazul (2) se parcurge algoritmul următor:
se analizează cauzele problemelor care apar;
se propun măsuri de reducere sau de eliminare a erorilor de orientarea reale;
se propune o nouă schemă de orientare (vezi 2.5.3);
se calculează erorile de orientare caracteristice noii scheme de orientare (vezi 2.5.4);
se verifică schema de orientare (vezi 2.5.5).
Dacă nu se ajunge la situația (1) se reia algoritmul anterior prezentat până când schema de orientare propusă este caracterizată de erori de orientare reale mai mici sau egale cu cele admisibile.
Schema de orientare adoptată, în final, este evidențiată mai jos.
Fig.24 – Schema de orientare adoptată
1.3.Proiectarea schemei de fixare
Întocmirea schiei semifabricatului, necesar proiectării schemei de fixare (realizat corespunzător schemei de orientare adoptate)
Fig. 25 – Schema de fixare
Stabilirea forțelor și momentelor care acționează asupra semifabricatului (n regim tranzitoriu i n regim stabil de lucru)
Forțele și momentele care acționează asupra semifabricatului sunt prezentate în schița de lucru de la 3.1 și în tabelul următor.
Tab. 9 – Forțe și momente
Determinarea forțelor de prefixare (prestrângere, reglare), ca mărimi vectoriale
Forțele de prefixare sunt prezentate în schița de lucru și în tabelul următor.
Tab. 10 – Forțele de prefixare
Determinarea forțelor de fixare (ca mărimi vectoriale) necesare conservării schemei de orientare, atât n regim tranzitoriu ct i n regim stabil de lucru
Fig. 26 – Forțele de fixare
Stabilirea mecanismului de fixare capabil să dezvolte forța (forțele) de fixare calculată
(calculate) și determinarea forței (forțelor) reale de fixare
Tab. 11 – Stabilirea mecanismului de fixare
1.4. Proiectarea ansamblului dispozitivului
Stabilirea elementelor de legtur a dispozitivului cu maina-unealt
Fig. 32 – Stabilirea elementelor de legătură a dispozitivului cu mașina unealtă
1-Piesa
2-Piulita de strangere
3- Prezon pentru reglarea inaltimii
4 – Brida glisanta
5- Piulita de fixare
6- Masa Masinii-unelte
7- Surub T
Stabilirea condițiilor de exploatare a dispozitivului proiectat
Înainte de a trece la exploatarea dispozitivului are loc omologarea acestuia
Principalele operații privind exploatarea dispozitivului de găurit constau în următoarele:
– se aplasează SF pe placa de bază a dispozitivului – poz. 1 – și se urmărește centrarea pe cepurile existente -poz.2
– după poziționarea corectă se acționează mecanismul de fixare – butonul – poz. 6 – până când piesa nu se mai poate deplasa în locașul dispozitivului
– se acționează mecanismul MU și se realizează prelucrarea propriu-zisă de găurire
Operațiile de desprindere a SF vor decurge în sens invers fixării piesei
În timpul exploatării dispozitivului se vor respecta cu strictețe normele tehnice de securitate a muncii de la prelucrările pe mașinile de găurit verticale.
3.Proiectare verificator!!!!!!!!!!!!!!!!!!
În vederea proiectării se vor determina mai întâi dimensiunile limită ale alezajului de controlat.
D max = ND + ES = 25 + 0,021 = 25,021
D min = ND + EI = 25 + 0,000 = 25,000
Dimensiunile caracteristice ale părților active ale calibrului se calculează cu relațiile (STAS 8221-68):
– partea „trece” nouă (T):
dT nou = (D min + z) ± H / 2 = (25,000 + 0,0025) ± 0,005 / 2 =
= 25,0025 ± 0,0025 = 25,005 0-0,005
– partea „trece” uzată:
dT uzat = D min + y = 25,000 + 0,002 = 25,002
– partea „nu trece” (NT):
dNT nou = D max ± H / 2 = 25,021 ± 0,005/2 = 25,021 ± 0,0025 = 25,0235 0-0,005
Părțile active ale calibrului se realizează sub formă cilindrică și vor fi prevăzute cu coadă conică de prindere într-un mâner tubular cu alezaje centrale conice la capete.
Dimensiunile părților active prezentate pe desene prin cote libere se vor executa conform claselor de toleranță fH din ISO 2768.
Materialul de construcție a părților active va fi de tip OSC 10 STAS 1700-86, călit-revenit la duritate de 60-62 HRC.
Mânerul se va executa din oțel laminat de construcție de tipul OL 37.1 STAS 500-86, care se va bruna după prelucrare.
În vederea efectuării controlului dimensiunii analizate, se va considera că o piesă este corespunzătoare dacă partea "trece" intră în alezajul de controlat, iar partea "nu trece" nu intră în alezaj, sub acțiunea masei calibrului sau fără aplicarea unei forțe axiale prea mari.
În caz contrar, piesa controlată se consideră rebut.
Calibrul nou se va da muncitorului care execută operația de prelucrare a suprafeței controlate iar calibrul uzat se va da controlorului.
Partea a doua.
Impactul organizării unui mediu sustenabil de lucru asupra calității activității resurselor umane
Capitolul 1. Aspecte generale privind importanța sustenabilității, managamentului vizual și alte concepte.
Prezentarea temei. Concepte cheie. Metoda folosită.
Ipoteza pe care se bazează această lucrare este proiecția unui mediu sustenabil de lucru acasă și chestionarea studenților pentru a afla perspectiva acestora privind eficiența și starea de bine în contextul limitării deplasărilor și distanțării sociale cauzată de epidemia de SARS-CoV-2 (severe acute respiratory syndrome coronavirus 2 – sindrom sever respirator acut coronavirus 2)
Scopul cercetării este amenajarea spațiului de lucru în contextul muncii la domiciuliu.
Obiectivele urmărite sunt:
Amenajarea unui spațiu acasă pentru desfășurarea activitățiilor;
Organizarea programului de studiu/muncă;
Activitățile desfășurate – studiu, facultate, serviciu;
Aflarea nivelului de importanță acordat mediului de lucru;
Chestionarea studenților;
Rezultate, concluzii.
Metoda folosită este experimentul.
Conceptele cheie care ajută la identificarea conținutului lucrării sunt: sustenabilitatea, management, managementul educațional, inovația, metoda 5S, principiul “Wabi-Sabi”.
Sustenabilitatea este capacitatea de a dura. Ca definiție, în Dicționarul explicativ al limbii române, sustenabilitatea este calitatea unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare.
Managementul reprezintă un proces conștient de conducere și coordonare a acțiunilor și activităților individuale și de grup, precum și de mobilizare și alocare a resurselor unei organizații (umane, materiale, de spațiu și de timp) în vederea îndeplinirii obiectivelor acesteia în concordanță cu misiunea, finalitățile și responsabilitățile sale economice și sociale.
Mult timp restrâns doar la zona economică, termenul și-a extins în ultimele decenii aplicabilitatea și în alte domenii, printre care și cel al educației și învățământului în care se regăsește cu toate elementele, dimensiunile și funcțiile pe care le îndeplinește în oricare altă sferă sau domeniu, având însă particularitățile sale, determinate de specificul activității didactice.
Managementul educațional se referă la teoria și practica managementului general, aplicate sistemului și procesului de învățământ, organizațiilor școlare și claselor de elevi.
Inovația este considerată, în general, ca motorul principal al creșterii economice în economia globală de astăzi.
Inovația a fost definită în multe moduri diferite de către diferiți specialiști, fără să existe o definiție general acceptată. În Dicționarul explicative al limbii române, se menționează că inovația este: "1) o noutate, schimbare, prefacere, sau 2) rezolvarea unei probleme de tehnică sau de organizare a muncii cu scopul îmbunătățirii (productivității) muncii, perfecționării tehnice sau raționalizării soluțiilor aplicate".
Metoda 5 S este o metodă originară din Japonia pentru organizarea, curățarea, dezvoltarea și susținerea unui loc de muncă productiv. 5S stă la baza oricărui proces de îmbunătățire și are ca obiective:
Seiri– Sort – Sortare
Seiton – Set in Order – Aranjare
Seiso – Shine – Curățare
Seiketsu – Standardizing – Standardizare
Shitsuke–Sustain–Susținere
Wabi-sabi este o expresie japoneză care numește un concept de estetică sau o dispoziție spirituală, derivată din conceptul budist de "zen".
Termenul de "Wabi-sabi" are la bază două principii: wabi (solitudine, simplitate, melancolie, natură, tristețe, simetrie) și sabi (alternarea timpului, decrepitudinea celor care îmbătrânesc, gustul lucrurilor ce îmbătrânesc,)."
Fundament teoretic
Fig. 33 – Competențele secolului XXI
„Dezvoltarea sustenabilă este dezvoltarea care răspunde nevoilor prezentului, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi.
Cuprinde în cadrul său două concepte cheie:
-conceptul de nevoie
-ideea limitării impusă de starea tehnologiei și a organizațiilor sociale, capacității mediului de a satisface nevoile prezente și viitoare.
În esență, dezvoltarea durabilă este un proces” – “Managing human resources for environmental sustainability” – Susan E. Jackson; Deniz S. Ones; Stephan Dilchert.
[https://books.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=oPtRSNFQpHkC&oi=fnd&pg=PT21&dq=The+impact+of+sustainable+organization+regarding+the+human+resources&ots=TcFQIsXfK5&sig=VkanH7YRCrsx1Y_cs4BqlAW6qzw&redir_esc=y#v=onepage&q=The%20impact%20of%20sustainable%20organization%20regarding%20the%20human%20resources&f=true ]
Dezvoltarea durabilă este una dintre preocupările noastre actuale, deoarece, până de curând, nici organizațiile și nici persoanele nu acordau importanța cuvenită reciclării, refolosirii și a colectării selective. Din acest motiv, am creat o pagină web, folosind platforma WordPress, menită să facă mai cunoscute, pe plan local, centrele de colectare pentru diferitele deșeuri casnice, dar care să conțină și informații de bază pentru aceste teme.
Fig. 33 – Categoria ”Ce și cum” via colectareselectivainsibiu.cloudaccess.host/
Fig. 33 – Puncte de colectare via colectareselectivainsibiu.cloudaccess.host/
Fig. 34 – Categoria ”De reținut” via colectareselectivainsibiu.cloudaccess.host/
“Importanța sustenabilității pentru resursele umane
În timp ce multe companii se focusează pe potențialul sustenabilității să reducă impactul ecologic al organizației sau să reducă consumul de resurse și energie, nu foarte multe se gândesc la ce înseamnă sustenabilitatea pentru oameni în afara organizației. În timp ce acestea nu se gândesc la impactul pe care strategiile de sustenabilitate și ecologie îl au asupra modului în care persoanele se ocupă de aspecte umane și sociale ale vieții de afaceri. Nu există nici o îndoială asupra faptului că, în special companiile de tip multinațional, dar și întreprinderile mici și mijlocii (IMM) trebuie să țină cont de provocările ecologice globale atunci când își stabilesc activitățile de afaceri, sau pentru faptul că preocuparea ecologică este așteptată de la aceștia de către părțile interesate. (…) În orice caz, luând sustenabilitatea și dezvoltarea sustenabilă în serios ca o strategie a companiei va avea relevanță mai repede sau mai târziu pentru strategia de management a resurselor umane. După ce a fost dezvăluită analiza conținutului unui site web, foarte multe întreprinderi au comunicat importanța sustenabilității pentru managementul resurselor umane ca mod de a îndeplini unul sau mai multe din următoarele obiective:
Atragerea și reținerea talentului
Menținerea sănătății și siguranței angajaților
Susținerea angajaților în echilibru privind munca și familia
Gestionarea forțelor de muncă îmbătrânite
Menținerea unei calități ridicate a vieții angajaților și comunității.” – “Sustainability and human resources management” – Ina Ehnert; Wes Harry.
“Gestionarea durabilă a resurselor umane este vazută ca o extensie a managementului strategic al resurselor umane care prezintă o nouă abordare a managementului persoanelor cu accent asupra dezvoltării pe termen lung, a regenerării și a reînoirii resurselor umane. (…) Relația dintre resursele umane și sustenabilitate invocă câteva dintre cele mai importante aspecte cu privire la management precum inovații, diversitate culturală și mediul înconjurător.” – “Sustainable human resources management” – Tamas Banyai
“Profesorii au fost identificați de mult timp ca un public țintă major pentru educația de mediu. Carta de la Belgrad (1975) și recomandările 17 și 18 din Conferința Interguvernamentală de la Tbilisi (1977) despre educația mediului înconjurător (UNESCO 1978) se referă în mod special la educația profesorilor și fac apel pentru includerea educației mediului înconjurător. Aceste recomandări timpurii au fost încadrate în jurul credinței cum că profesorii trebuie să înțeleagă importanța accentului asupra mediului în învățătura lor, așa că științele mediului și educația mediului trebuie să fie incluse în curricula pentru educația profesorilor” – “Teaching Education for Sustainable Development at University Level”
“Proiectarea durabilă a școlilor poate avea un efect semnificativ în reducerea impactului pe termen lung asupra mediului înconjurător al clădirilor spațiilor de învățământ și de asemenea la îmbunătățirea confortului psihic și a performanțelor de învățare ale studenților, precum și economisirea energiei. Pentru a crea un mediu educațional interior sănătos și confortabil pentru studenți, trebuie luate în seamă în timpul proiectării iluminarea, ventilația, acustica și confortul termic. Condițiile termice în spațiile de învățare nu influențează doar sănătatea și confortul, dar și eficiența învățării studenților” – “Architecture & sustainable development” (V 1) – Magali Bodart; Arnaud Evrard.
Numeroase studii au confirmat faptul că un spațiu bine organizat are efecte vizibile asupra productivității noastre, dar și asupra stării de bine. Unul dintre cele mai importante aspecte este lumina naturală. Aceasta poate oferi mai mult decât bună dispoziție, conform unui studiu efectuat în anul 2012, în Franța. Peste 2000 de elevi care își desfășurau orele în săli cu ferestre îndreptate spre sud au obținut rezultate cu 15% mai bune. O combinație de lumină naturală și umbră eficientă a condus la o stare de bună dispoziție și rezultate mari în rândul elevilor.
Plantele de interior sunt de asemenea recunoscute pentru proprietățile acestora de curățare a aerului. Cercetătorii Nasa au descoperit faptul că numeroase tipuri de plante pot purifica aerul de benzen și alte substanțe poluante din încăperi. Pe lângă acest beneficiu, așezarea ghivecelor cu plante în spațiul destinat sarcinilor de lucru și învățării crește capacitatea de concentrare și îmbunătățește dispoziția, simțindu-ne astfel, mai aproape de natură.
“Activitate fizică, sport și realizare academică. Există o ipoteză largă care confirmă faptul că participarea la sport și alte activități fizice au ca rezultat reușita academică. Mecanismele presupuse, deși neprobate, care stau la baza acestei ipoteze sunt variate și includ:
Energie crescută
Disciplinarea și reducerea comportamentului perturbator
îmbunătățirea funcționării cognitive ca urmare a creșterii fluxului sanguin cerebral sau îmbunătățirea neurotransmițătorilor creierului
o relație între abilitățile motorii și mentale și creșterea stimei de sine”
„The Social Benefits of Sport” -Professor Fred Coalter Institute for Sports Research University of Stirling
Fig. 35 – Învățarea în viitor
Future Classroom Lab – Acest proiect urmărește o abordare complet nouă a procesului educational, și anume abordarea de tip STEAM. Aceasta promovează moduri de instruire multidisciplinare, creative, folosind tehnologia. Ele sunt bazate pe proiecte care integrează cunoștințele și abilitățile din diferite domenii precum științe, tehnologie, inginerie, arte și matematică.
MegaFactory Sibiu – este un proiect implementat de grupul Güntner și reprezintă o extindere a capacității de producție care a lăsat în urmă numeroase bariere: un timp de construire record (opt luni) bifat cu ajutorul constructorilor sibieni, metode de producție inovative prin flexibilitate, dar – mai ales – o fabrică ce își propune din prima zi să ofere ”o stare de bine angajaților”. Prin aranjarea imensei hale de producție sub forma unei adevărate grădini botanice, cu mii de plante și iluminat natural. Este o premieră la nivel internațional, arată reprezentanții companiei germane, lider mondial în domeniul tehnicii frigorifice și a instalațiilor de climatizare.
Fig. 36 – MegaFactory Sibiu
În acest nou spațiu de producție, grădina botanică amenajată acoperă nu mai puțin 13.000 de mp, sub conceptul ”Planted-Plant” (plante naturale integrate în construcția clădirii). ”Lumina naturală, vegetația pe spații întinse, de la pilonii de susținere din hală până la zonele separate tip insulă, creează un climat unic pentru angajați, evidențiind importanța acordată produselor care vor fi concepute pe viitor”, descriu cei de la grupul Güntner, care spun că modelul implementat la Sibiu va fi preluat și pentru celelalte facilități de producție pe care le deține în toată lumea.
Fig. 37 – MegaFactory Sibiu
Conceptul wabi-sabi are la bază elemente simple, din natură. Acest cult a apărut în secolul al XII-lea și promovează simplitatea, eleganța imperfecțiunii, modestie, asimetrie și sobrietatea pașnică care pot influența într-un mod pozitiv viețile noastre. De exemplu, adepții acestui concept, se bucură atunci când un vas se sparge, deoarece acesta devine unic.
Fig. 38 – Vas în stilul Wabi-Sabi
Aceste asocieri sunt menite să combată conceptul perfecțiunii imposibil de atins și ne învață să ne acceptăm și să apreciem toate imperfecțiunile.
Primul maestru de ceai Wabi-sabi, Murata Shuko (1423-1502), era călugăr zen. Pe vremea când ceremonia ceaiului era fastuoasă, el servea ceaiul în ustensile artizanale grosolane. Shuko vedea frumusețea lor conform principiilor zen, unde contează minimalismul și simplitatea.
Principiile acestui concept au fost integrate în diferite domenii, cum ar fi hygge în Danemarca sau slow food în Italia sau Franța.
Capitolul 2. Aspecte privind desfășurărea sarcinilor de facultate și serviciu de acasă
2.1.Prezentarea conceptului de telemuncă
În situația dificilă cu care ne confruntăm datorată epidemiei globale de SARS-CoV-2, Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) transmite o serie de recomandări menite să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor, respectiv pentru a sprijini angajatorii în gestionarea acestei crize.
Munca la domiciliu sau Telemunca este una dintre măsurile pe care au abordat-o angajatorii în contextul riscului îmbolnăvirii cu Covid-19, în domeniile compatibile cu acest tip de desfășurare al activităților.
Telelucrul (tele-munca, telemunca, sau telework) este activitatea prin care se utilizează Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru realizarea unei activități lucrative la distanță de locul unde este nevoie de rezultatul muncii sau de locul unde s-ar fi desfășurat munca în mod normal.
Munca la domiciliu presupune desfășurarea activităților din cadrul serviciului, de acasă. Acest concept oferă, în special, flexibilitatea programului și alte avantaje, dar și o serie de dezavantaje. Compania eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România, a derulat un studiu în anul 2018 potrivit căruia 8 din 10 români ar vrea să lucreze remote, măcar o zi pe săptămână, acest aspect fiind important și în decizia de a accepta un job.
Pe lângă activitățile pe care le desfășoară studenții angajați și orele, fie că este vorba de cursuri, proiecte sau laboratoare, au fost transferate în mediul online, cu ajutorul platformelor specializate, de exemplu Google Classroom.
Fig. 39 – Studiu eJobs
2.2.Avantaje, dezavantaje posibile ale regimului homeoffice
Avantaje
Beneficiile lucrului de acasa pot fi numeroase. „Pe de o parte ai mai multă liniște, îți poți face propriul program, după cum consideri. Lucrezi în ritmul propriu, economisești timpul pe care îl pierzi în trafic și câștigi, implicit, mai mult timp pentru tine”, declară Cristina Săvuică, representant la compania de recrutare Lugera.
Practica arată că rezultatele sunt în cele mai multe cazuri, mai bune decât cele de la birou. Oana Calcan, recruitment specialist, spune că angajații se pot concentra mai bine de acasă, nu sunt întrerupți de ceilalți colegi, cei care aleg să îi abordeze o fac pentru situații realmente importante și, astfel, le crește productivitatea.
Fig. 40 – Avantaje telemuncă via eJobs
Dezavantaje
Pe lângă numeroasele avantaje ale telemuncii, câteva dintre dezavantajele care pot apărea sunt lipsa interacțiunii cu colegii, comunicarea îngreunată, sentimentul de singurătate, dar și productivitatea scăzută sau lipsa motivației.
„Din discuțiile pe care le avem cu angajații noștri, acasă de multe ori le este greu să se concentreze din cauza micilor distrageri, familia, copiii. Noi venim în sprijinul angajaților cu un nou sediu care îi oferă angajatului toate zonele de care are nevoie: birou, zona de co-working, zone de concentrare și zone de relaxare. Îi punem la dispoziție cea mai bună variantă pentru a se putea concentra”, spune Silvia Jalea, Head of Corporate Communication la ING.
Preferința pentru o anumită locație de lucru și eficiența, depinde, însă, și de vârsta ta: „Generația X (născută în perioada 1965 – 1982) funcționează cu siguranță mai bine în birou, generația millenials, obișnuită cu socializarea digitală, obține rezultate mai bune prin lucrul la distanță. Generația Z care vine din urmă, născută după anul 2000, și crescută în era digitală, va lucra cu siguranță mult mai bine independent, de acasă”, precizează Cristina Săvuică de la compania Lugera.
Fig. 41 – Dezavantaje muncă de la distanță eJobs
În această perioadă tot mai mulți angajatori își adaptează metodele de verificare a lucrătorilor, alocând astfel mai multă importanță rezultatelor angajaților.
Oriunde ar lucra, angajatul are sarcini alocate. Important este să le rezolve în timp util, conform procedurilor și proceselor companiei”, declară Oana Calcan, specialist resurse umane.
Sunt frecvent utilizate programele care înregistrează activitatea de acasă, pentru a fi posibilă pontarea și monotorizarea orelor de muncă.
De regulă, în munca remote se merge pe responsabilitate și pe maturitate profesională, mai puțin pe sisteme de monitorizare strictă a muncii de acasă: „Oamenii care își iau remote știu exact ce urmează să facă, vor să se concentreze pe un anumit task. Reușesc să facă lucrul acesta mai bine decât l-ar face la birou, unde pot fi întrerupți de o întâlnire, de un coleg sau de zgomotul de fond. Eficiența în lucrul remote vine dintr-o maturitate profesională”, spune Silvia Jalea de la ING.
În plus, seriozitatea și responsabilitatea de care dai dovadă în ziua în care lucrezi remote contribuie la construirea și consolidarea relației cu managerul tău.
Fig. 42 – Preferințele telelucrătorilor
Cum să ne organizăm mai bine atunci când ne desfășurăm activitățile de acasă?
Ora potrivită pentru începerea activităților diferă de la o persoană la alta, dar tinând cont de scutirea timpului petrecut în trafic, avem posibilitatea începerii programului mai devreme. Cu o bună organizarea a activităților, putem ajunge să fim mai productivi și motivați.
Planificarea zilei, asemenea unei zile petrecute la biroul din companie, este foarte importantă atunci când lucrăm de acasă. Pentru acest lucru, putem apela la diferite instrumente moderne, cum ar fi Google Calendar, care permite setarea ședințelor și a sarcinilor în diferite calendare și agende, personalizabile.
Lucrează când ești cel mai productiv. Sigur îți știi momentele când dai poate 110%. Ar fi bine să faci sarcinile cele mai dificile în acele intervale orare și să păstrezi task-urile mai ușoare pentru momentele când nu ești așa productiv.
Pauzele sunt o parte importantă din programul tău, acestea vor ajuta la concentrare mai mare și extra motivație.
Capitolul 3. Chestionarea studenților
3.1.Prezentarea chestionarului
Chestionar
Salut! Vă rog să răspundeți la întrebările de mai jos, cu privire la impactul pe care îl are un spațiu sustenabil asupra calității mediului de lucru. În contextul epidemiei cu care ne confruntăm, suntem nevoiți să ne desfășurăm toate activitățile de acasă. Cum putem să ne eficientizăm munca și în același timp să fie cât mai plăcut acest timp? Datele vor fi folosite pentru elaborarea lucrării mele de licență. Vă mulțumesc.
Unde locuiți?
În chirie
Acasă
La cămin
Care este tipul locuinței tale?
Apartament
Casă (curte/grădină)
De câte camere dispune locuința ta?
1 cameră
2 camere
3 sau mai multe camere
Există o cameră dedicată studiului / activităților pentru serviciu?
Da
Nu
Programul de lucru de acasă este stabilit de tine?
Da
Nu
În ce parte a zilei consideri că eficiența ta este maximă?
9:00 – 12:00
13:00 – 17:00
18:00 – 20:00
Ce avantaje consideri că ai atunci cand îți desfășori activitățile remote?
Scutirea timpului petrecut în traffic
Evitarea conflictelor cu colegii
Cheltuieli mai mici ( transport, masa de prânz )
Productivitate crescută
Altele ……………………..
Care sunt dezavantajele acestei situații?
Productivitate scăzută
Comunicare îngreunată cu colegii
Sentimentul de singurătate / excludere
Altele ……………………..
Cât de important consideri că este aranjarea spațiului în care îțî desfășori activitatea?
Foarte important
Important
Nu consider că îmi influențează activitatea
Deloc important
Dacă aranjarea spațiului de lucru are o inluență asupra ta și a muncii tale, te rog exemplifică ce faci tu pentru a avea un randament mai mare și o stare de bine.
……………………………………………………………………………..
Care sunt cei mai întâlniți factori perturbatori pentru tine?
Social media / TV
Ceilalți membri ai familiei
Organizarea precară a activităților
Altele …………………..
Atunci când îți desfășori activitățile, prefer
Lumina natural
Lumina artificială
Pentru momentele în care iei câte o pauză de la activități, laptop-ul sau calculatorul tău este
Pornit
Oprit
Obișnuiești să ai plante / flori în camera în care deșfășori activitățile?
Da
Nu
În contextul activităților remote folosești
Doar formatul electronic
Doar formatul fizic(foi, caiete)
Alternez ăntre cele 2
Dacă utilizezi și formatul fizic, ce se întamplă cu acesta după terminarea activităților?
Le depozitez în birou
Le refolosesc
Le colectez separat pentru a putea fi reciclate
Altele …………….
În această perioadă, alternezi activitățile de birou cu cele fizice / sportive?
Da
Nu
Ce fel de activități fizice / sportive desfășori?
Exerciții fizice
Activități agricole
Plimbări în proximitatea locuinței
Altele …………….
Vârsta ta este cuprinsă în intervalul
20 – 25 de ani
26 – 30 de ani
31 – 40 de ani
40+ de ani
Gen
Feminin
Masculin
Acesta este chestionarul distribuit colegilor mei, anul 4, specializarea Inginerie Economica in domeniul mecanic. Chestionarul a fost creat folosind Google docs, iar grupul țintă este reprezentant de 50 de studenți ai anului 4, IEDM.
3.2.Interpretarea răspunsurilor primite
Prima parte a chestionarului cuprinde întrebări despre locuințele studenților și tipul acestora.
La prima întrebare, 35 au răspuns acasă, dintre care 28 studente, iar pentru varianta de răspuns în chirie au fost înregistrate 15 răspunsuri, dintre care doar 3 de genul masculin.
Fig. 43 – Grafic întrebarea 1
Pentru cea de-a doua întrebare, referitoare la tipul locuinței, 40% dintre studenți au ales răspunsul casă, dintre care 18 de genul feminine si 2 de genul masculine. În timp ce 60% dintre studenți, adică 30 de persoane, 8 studenți și 22 fete, au răspuns că locuiesc în apartament.
Fig. 44 – Grafic întrebarea 2
La a treia întrebare, doar 4 studenți dispun de o singură cameră, pentru 2 camere un număr de 13 persoane, iar majoritatea, 66% dețin trei sau mai multe camere.
Fig. 45 – Grafic întrebarea 3
Pentru întrebarea, “Există o cameră dedicată studiului / activităților pentru serviciu?” din 15 răspunsuri afirmative, unul singur este de genul masculine, iar pentru cei 35 de studenți care nu dispun de o cameră de birou, 27 dintre aceștia sunt de genul feminin.
Fig. 46 – Grafic întrebarea 4
La întrebarea “Programul de lucru de acasă este stabilit de tine?”, dintre cele 32 de răspunsuri afirmative, 27 au fost răspunsuri date de persoane de genul feminin. Dintre cele 18 răspunsuri negative, 5 au fost ale persoanelor de gen masculin.
Fig. 47 – Grafic întrebarea 5
Legat de eficiența pe care studenții o au in contextul desfășurării tuturor activităților de acasă, majoritatea celor chestionați au ales intervalul orar 9:00 – 12:00, dintre care 26 de genul feminin.
Fig. 48 – Grafic întrebarea 6
La întrebarea “Ce avantaje consideri că ai atunci cand îți desfășori activitățile remote?”, cele mai multe răspunsuri au fost pentru varianta “Cheltuieli mai mici(transport, masa de prânz)”. La această întrebare, studenții au avut posibilitatea adăugării de noi variante, potrivite pentru aceștia, iar răspunsurile au fost: “pot sa imi fac propriul program” și “Este mult mai usor sa accesez informațiile.”
Fig. 49 – Grafic întrebarea 7
Legat de dezavantajele acestei perioade de telemuncă, se observă o tendință a studenților care se confruntă cu diferite probleme, cum ar fi comunicarea îngreunată cu colegii, cu o majoritate de 28 de răspunsuri, dar și o productivitate scăzută.
Fig. 50 – Grafic întrebarea 8
La întrebarea “Cât de important consideri că este aranjarea spațiului în care îțî desfășori activitatea?”, 31 de studenți au răspuns “foarte important”, dintre aceștia 26 persoane de genul feminin și 5 de genul masculin.
Fig. 51 – Grafic întrebarea 9
Următorul punct al chestionaului “Dacă aranjarea spațiului de lucru are o influență asupra ta și a muncii tale, te rog exemplifică ce faci tu pentru a avea un randament mai mare și o stare de bine.” nu a dispus de variante, ci a necesitat un răspuns personal. Cele mai multe răspunsuri evidențiau faptul ca ordinea și aranjarea spațiului de lucru este strâns legată de productivitate și starea de bine.
La următoarea întrebare, și anume “Care sunt cei mai întâlniți factori perturbatori pentru tine?”, 80% dintre studenții chestionați au ales prima variantă “Social media/TV”, 33 de persoane de genul feminin și 7 persoane de gen masculin. Și la această întrebare, studenții au avut posibilitatea adaugării unei variante de răspuns potrivită lor.
Fig. 52 – Grafic întrebarea 10
Pentru a înțelege mai bine preferințele colegilor mei legate de amenajarea spațiului în care își desfășoară activitățile, la întrebarea “Atunci când îți desfășori activitățile, preferi” doar 7 studenți au ales lumina artificială, iar dintre aceștia 5 de gen feminin și 2 de genul masculin.
Fig. 53 – Grafic întrebarea 11
Următoarea întrebare vizează consumul de energie, și anume modul, pornit/oprit, în care se află suportul electronic(laptop, computer) în pauzele dintre activități. Din graficul de mai jos, observăm faptul ca doar 22% dintre studenți opresc aceste dispozitive.
Fig. 54 – Grafic întrebarea 12
La întrebarea “Obișnuiești să ai plante / flori în camera în care deșfășori activitățile?”, dintre studenții care au răspuns da, 19 sunt de genul feminin și 2 de genul masculin.
Fig. 55 – Grafic întrebarea 13
Legat de formatul utilizat de studenți, o majoritate de 82% alternează suportul electronic cu formatul fizic, în timp ce doar 9 studenți declară că folosesc doar suportul electronic. Dintre aceștia 5 persoane de genul feminin și 4 de genul masculin.
Fig. 56 – Grafic întrebarea 14
Pentru cei 41 de studenți care folosesc și formatul fizic (foi, caiete), această întrebare urmărește parcursul acestora. Din graficul de mai jos, se observă ca doar 10 studenți sortează hârtiile pentru a putea fi reciclate, în timp ce 9 studenți au ales varianta reutilizării acesteia. De asemenea, și la această întrebare a existat posibilitatea adăugării de noi variante de răspuns. Răspunsurile adăugate de studenți au fost: “păstrez ce consider că îmi va fi de folos”, “le arunc”, “dacă sunt importante, le păstrez pentru o perioadă de timp”.
Fig. 57 – Grafic întrebarea 15
Știm că pentru un stil de viață cât mai echilibrat, activitățile fizice sunt foarte importante, în special într-o perioadă în care petrecem cel mai mult timp în confortul propriei locuințe. Doar 22% dintre studenți nu alternează mișcarea și activitățile fizice cu celelalte activități pe care le desfășoară. Dintre aceștia, 3 de genul masculin și 8 de genul feminin.
Fig. 58 – Grafic întrebarea 16
Legat de tipul de activități fizice desfășurate, cei mai mulți studenți aleg exercițiile fizice, 24 dintre ei sunt adepții plimbărilor, iar doar 5 persoane depun efort fizic în activități agricole.
Fig. 59 – Grafic întrebarea 17
Ultima parte a chestionarului cuprinde întrebări generale, cum ar fi vârsta și genul studenților. 96%, adică 48 de studenți au vârste cuprinse între 20 și 25 de ani, un student între 26 și 30 de ani și unul cu vârsta cuprinsă între 31 și 40 de ani. În legătură cu genul, s-au înregistrat 40 de răspunsuri din partea genului feminin și doar 10 răspunsuri ale genului masculin.
3.3.Concluzii chestionar
Conform răspunsurilor din chestionare, cei mai mulți dintre studenți au acordat o mare importanță organizării sarcinilor pe care aceștia le au de îndeplinit, încercând astfel să compenseze lipsurile acestei perioade de izolare socială. Majoritatea celor chestionați au avut beneficiul organizării programului după bunul plac, iar dintre cele mai apreciate aspecte pozitive ale telemuncii, menționez economisirea unor sume dedicate transportului și al mesei de prânz, dar și scutirea timpului petrecut în trafic.
Cele mai comune dezavantaje sunt reprezentate de productivitatea redusă, lipsa socializării și sentimentul de singurătate și excluderea socială.
Legat de importanța acordată amenajării spațiului în care aceștia își desfășoară activitățile, cei mai mulți studenți au în vedere acest lucru, încercând astfel să combine concepte de curățenie, 5 S, prezența elementelor din natură, precum plantele și lumina natural.
Social media și televiziunea au fost alese cele mai mari distrageri întâlnite în perioada de izolare socială.
Cu toate inovările din tehnologie de care beneficiem, 82% dintre studenți au răspuns că utilizează alternativ suportul electronic cu cel pe hârtie, iar doar 10 persoane aleg să colecteze separate hârtia pentru a fi reciclată. Din acest motiv, am creat o pagină web folosind WordPress dedicată cunoașterii importanței colectării selective și reciclării, dar și puncte de colectare în orașul Sibiu.
colectareinsibiu.cloudaccess.host
Datorită faptului că starea noastră de bine este crescută atunci când facem mișcare, exercițiile fizice și plimbările în proximitatea locuinței s-au regăsit în programul studenților în această perioadă.
Având în vedere faptul că am traversat această situație neprevăzută, capacitatea de a ne adapta la schimbările din jurul nostru are un rol esențial în inovare și dezvoltarea soluțiilor menite să ne faciliteze desfășurarea sarcinilor obișnuite. Inovarea stă la baza dezvoltării durabile, sustenabile.
Capitolul 4. Propuneri pentru amenajarea spațiului dedicat îndeplinirii sarcinilor de acasă
4.1.Elementele integrate în acest spațiu
Pentru a avea o stare de bine și productivitate crescută atunci când ne îndeplinim sarcinile, fie că este vorba de facultate sau de serviciu, de acasă, spațiul în care desfășurăm aceste activități trebuie să conțină diferite elemente alese după personalitatea și preferințele proprii.
În urma interpretării răspunsurilor primite, cei mai mulți studenți acordă o mare importanță amenajării spațiului, optează pentru lumina naturală și aleg să își creeze un mediu cât mai plăcut.
Propunerile mele pentru amenajarea biroului conțin cateva elemente comune, cum ar fi plantele verzi, care curăță aerul și înfrumusețează decorul.
Un alt aspect important pentru un spațiu în care învățăm și lucrăm, este lumina naturală, existentă și în propunerile de mai jos. Metoda de sortare și curățare, 5 S, este de asemenea folosită pentru a reuși să ne îndeplinim sarcinile în cele mai bune condiții. De asemenea, afișele cu citate motivaționale adaugă un plus de bună dispoziție în rândul studenților.
Fig. 60 – Citate motivaționale
4.2. Propuneri pentru amenajarea spațiului dedicat îndeplinirii sarcinilor de acasă
Pentru a avea o stare de bine și productivitate crescută atunci când ne îndeplinim sarcinile, fie că este vorba de facultate sau de serviciu, de acasă, spațiul în care desfășurăm aceste activități trebuie să conțină diferite elemente alese după personalitatea și preferințele proprii.
În urma interpretării răspunsurilor primite, cei mai mulți studenți acordă o mare importanță amenajării spațiului, optează pentru lumina naturală și aleg să își creeze un mediu cât mai plăcut.
Propunerile mele pentru amenajarea biroului conțin cateva elemente comune, cum ar fi plantele verzi, care curăță aerul și înfrumusețează decorul.
Un alt aspect important pentru un spațiu în care învățăm și lucrăm, este lumina naturală, existentă și în propunerile de mai jos. Metoda de sortare și curățare, 5 S, este de asemenea folosită pentru a reuși să ne îndeplinim sarcinile în cele mai bune condiții. De asemenea, afișele cu citate motivaționale adaugă un plus de bună dispoziție în rândul studenților.
Fig. 61 – Propunere amenajare spațiu activități acasă
Fig. 62 – Sugestie amenajare spațiu de lucru
Fig. 63 – Amenajare birou în stilul Wabi-Sabi
Fig. 64 – Exemplu spațiu desfășurare activități de acasă
Fig. 65 – Aranjarea lucrurilor pentru activități sportive
Fig. 66 – Decor pentru birou
Fig. 67 – Organizarea instrumentelor de lucru
Fig. 68 – Aranjarea lucrurilor
Capitolul 5. Concluzii finale
Tema aleasă are un spectru larg de aplicare, iar această lucrare dorește să evidențieze cum lucrurile mărunte pot influența într-o mare măsură starea de spirit, concentrarea și productivitatea.
Intențiile mele, prin această lucrare sunt aflarea importanței acordate, de către studenții Facultății de Inginerie, impactului unui mediu organizat și aranjat, dar care totodată să respecte și să prețuiască natura. Prin întrebările chestionarului, doresc să evidențiez lucruri comune, dar care pot avea un impact semnificativ pentru societate, dar și pentru propria persoană, de exemplu, colectarea selectivă a deșeurilor casnice, echilibrul ca rezultat al activităților sportive.
Conceptele învățate în facultate, se pot aplica în viața de zi cu zi, pentru o mai bună organizare a timpului, a spațiului dedicat activităților desfășurate de acasă, și gestionării tuturor sarcinilor pe care le avem de îndeplinit.
Perioada de izolare socială traversată a evidențiat faptul că una dintre capacitățile valoroase pentru viitor este adaptarea la orice situație, prin concentrarea pe găsirea de soluții, nu pe probleme.
Dezvoltarea durabilă, inovativă și conștientă este cheia pentru un viitor sigur. Thomas A. Edison a spus ”There is a way to do it better – find it”. Acest citat reprezintă un imbold, pentru fiecare problemă există soluții, iar rezolvările se pot îmbunătății continuu.
Fig. 69 – Thomas A. Edison – ”There`s a way to do it better… find it.”
Bibliografie
Partea tehnică
1.Albu, I, ș.a. – Proiectarea asistată de calculator a mașiniilor-unelte, Ed. Tehnică, București, 1984.
2.Beju, L., Brandasu, P.D., Muntean, A., Badescu, M., Proiectarea cutitelor de strung, Ed. Universitatii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2001.
3.Brăgaru, A. Proiectarea dispozitivelor, vol. I, Teoria și practica proiectării schemelor de orientare și fixare. București, Editura tehnică, 1998.
4.Brăgaru, A. ș. a. SEFA-DISROM, sistem și metodă. Teoria și practica proiectării dispozitivelor pentru prelucrări pe mașini-unelte, vol. I și II. București, Editura tehnică, 1982,1987
5.Ciocîrdia, C. – Tehnologia prelucrării carcaselor. Ed. Tehnică, București, 1982.
6.Ciocîrdia, C. – Tehnologia construcției utilajului agricol. Ed. Tehnică, București, 1982.
7.Drăghici, Gh. – Bazele teoretice ale proiectării proceselor tehnologice în construcția de mașini. Ed. Tehnică, București, 1971.
8.Dârzu, V., Calitatea si fiabilitatea procesului tehnologic. Ed. Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, 2001.
9.Dragu, D. – Toleranțe și măsurători tehnice. Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1980.
10.Domșa, A. ș.a. – Materiale metalice în costrucția de mașini. Ed. Tehnică, București, 1981.
11.Dușe, D., Bologa, O. – Tehnologii de prelucrare tipizate. Ed. Universității, Sibiu, 1995.
12.Duse, D., Dirzu, V., Tehnologii de prelucrare, Vol. I, Ed. Universitatoo din Sibiu, 2001.
13.Epureanu, A. I. – Tehnologia construcțiilor de mașini. Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1987.
14.Gavrilaș, I., Voicu, T. – Tehnologia pieselor tip arbore, bucsă și disc pe mașini unelte clasice și cu comandă program. Ed. Tehnică, București, 1975.
15.Georgescu, G. S. – Îndrumator pentru atelierele mecanice. Ed. Tehnică, București, 1978.
16.Lăzărescu, I., Ștețiu Gr. – Cotarea tehnologică și cotarea funcțioanală. Ed. Tehnică, București,1973.
17.M.I.E.M. – Normative unificate de timpi auxiliari la mșinile unelte.
18.M.I.E.M. – Norme de tehnica securității muncii în inteprinderile construnctoare de mașini.
19.Oprean, C. ș.a. – Teoria și practica sculelor așchietoare vol. II. Proiectarea sculelor așchietoare I. Ed. Universității din Sibiu, 1994.
20.Olteanu, R., Valasa, I. Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire, găurire, frezare. București, Editura Tehnică, 1992.
21.Oprean, C., Deneș, C. Logistică tehnologică. Suport de curs. Universitatea „L. Blaga” din Sibiu. Facultatea de Inginerie „H. Oberth”, 2005.
22.Oprean, C., Nanu, D., Dușe, D. Proiectarea dispozitivelor. Elemente standardizate și normalizate. Exemplu de proiectare. Sibiu, Litografia I.I.S., 1983, 1987.
23.Oprean, C., Nanu, D., Dușe, D. Îndrumar de proiectare a dispozitivelor. Sibiu, Litografia I.I.S., 1983, 1987.
24.Petriceanu, Gh. – Proiectarea proceselor tehnologice și reglarea strungurilor automate. Ed. Tehnică, București, 1979.
25.Picoș, C. ș.a. – Calculul adaosurilor de prelucrare și a regimurilor de așchiere. Ed. Tehnică, București, 1974.
26.Picoș, C. ș.a. – Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere vol. I. Ed. Tehnică, București, 1979.
27.Picoș, C. ș.a. – Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere vol. II. Ed Tehnică, București, 1982.
28.Picoș, C. ș.a. – Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin așchiere vol. I. + vol. II. Ed. Universitas, Chișinău 1992.
29.Popescu, I., Fetche, V. – Regimuri de așchiere pentru prelucrări pe mașini unelte vol. I, I.I.S. Sibiu, 1980.
30.Popescu, I., Dîrzu, V. – Regimuri de așchiere pentru prelucrări pe mașini unelte vol. II, I.I.S. Sibiu, 1980.
31.Popescu, I. – Tehnologia construcției de mașini. Bazele teoretice vol. I. + vol. II. I.I.S. Sibiu 1985.
32.Popescu, I., Dîrzu, V., Radu, V. – Regimuri de așchiere pentru prelucrări pe mașini unelte vol. III. I.I.S. Sibiu, 1982.
33.Popescu, I. Tehnologia fabricări mașinilor, I.I.S. Sibiu, 1982.
34.Popescu, I., Duse, D.M., Tehnologii moderne de fabricare a produselor, Vol. I, Ed. Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, 2003.
35.Popescu, I., Minciu, C., Tanase, I., Brandasu, D., s.a. Scule aschietoare. Dispozitive de prindere a sculelor aschietoare. Dispozitive de prindere a semifabricatelor. Mijloace de masurare. Elemente pentru proiectarea tehnologiilor. Vol. I, Ed. Matri, București, 2005.
36.Pruteanu, O. ș.a. – Tehnologia fabricării mașinilor. Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1981.
37.Stănescu, I., Tache, V. Dispozitive pentru mașini-unelte. Proiectare, construcție, ediția a doua. București, Editura Tehnică, 1979
38.Sturzu, A. Bazele proiectării dispozitivelor de control al formei și poziției relative a suprafețelor în construcția de mașini. București, Editura Tehnică, 1977.
39.Simion, C., Tolerante dimensionale si geometrice, Ed. Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, 2001.
40.Ștețiu, C., Oprean, C. – Măsurări geometrice în industria construntoare de mașini. Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1988.
41.Ștețiu, G. ș.a. – Teoria și practica sculelor așchietoare. Elemente de teoria așchierii metalelor vol. I. Ed. Universității din Sibiu, 1994.
42.Ștețiu, M. ș.a. – Teoria si practica sculelor așchietoare vol. III. Proiectarea sculelor aschietoare II. Ed. Universității din Sibiu, 1994.
43.Ștețiu, M. Dispozitive de prelucrare și control. Construcție și exploatare. București, Editura didactică și pedagogică R.A., 1998
44.Urdaș, V. – Tratamente termice. I.I.S. Sibiu, 1978.
45.Urdas, V., Tratamente termice. Indrumar Ed. Universității din Sibiu, 2001.
46.Ștețiu, G. – Control tehnic. Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1989.
47.Vlase, A. ș.a. – Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp vol. I. Ed. Tehnică, București, 1984; vol. II. Ed. Tehnică, București, 1985.
48.Vlase, A. ș.a. – Tehnologii de prelucrare pe strunguri. Îndrumar de proiectare. Ed. Tehnică, București, 1989.
49.Vlase, A. ș.a. – Tehnologii de prelucrare pe mașini de găurit. Îndrumar de proiectare. Ed. Tehnică, București, 1994.
50.Vlase, A. ș.a. – Tehnologia construcțiilor de mașini. Ed. Tehnică, București, 1996.
51.XXX – Fonte și oțeluri. Standarde și comentarii. Ed. Tehnică, București, 1980.
52.XXX – Metale și aliaje neferoase. Standarde și comentarii. Ed. Tehnică, București, 1980.
53.XXX – Scule așchietoare și port scule. Colecția STAS vol. I. + vol. II. Ed. Tehnică, București, 1987.
54.12. Tache, V., ș.a. Proiectarea dispozitivelor pentru mașini-unelte. București, Editura tehnică, 1995.
55.Tache, V., ș.a. Construcția și exploatarea dispozitivelor. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1982.
55.Tache, V., Brăgaru, A. Dispozitive pentru mașini-unelte. Proiectarea schemelor de orientare și fixare a semifabricatelor. București, Editura Tehnică, 1976.
56.Tache, V., ș.a. Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru mașini-unelte. București, Editura Tehnică, 1985.
57.* * * Colecții de standarde (din domeniu)
Partea economică
“Managing human resources for environmental sustainability” – Susan E. Jackson; Deniz S. Ones; Stephan Dilchert.
[https://books.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=oPtRSNFQpHkC&oi=fnd&pg=PT21&dq=The+impact+of+sustainable+organization+regarding+the+human+resources&ots=TcFQIsXfK5&sig=VkanH7YRCrsx1Y_cs4BqlAW6qzw&redir_esc=y#v=onepage&q=The%20impact%20of%20sustainable%20organization%20regarding%20the%20human%20resources&f=true ] – Accesat la data de 04.04.2020
„Sustainability and human resources management” – Ina Ehnert; Wes Harry.
(https://books.google.ro/books?id=ZVxEAAAAQBAJ&printsec=frontcover&dq=The+impact+of+sustainable+organization+regarding+the+human+resources&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwj49KvT3prpAhXfaRUIHXPRCT4Q6AEINTAB#v=onepage&q=The%20impact%20of%20sustainable%20organization%20regarding%20the%20human%20resources&f=false ) Accesat la data de 04.04.2020
„Sustainable human resources management” – Tamas Banyai
(https://books.google.ro/books?id=OCm6DwAAQBAJ&pg=PA62&dq=The+impact+of+sustainable+organization+regarding+the+human+resources&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwj49KvT3prpAhXfaRUIHXPRCT4Q6AEIVDAE#v=onepage&q=The%20impact%20of%20sustainable%20organization%20regarding%20the%20human%20resources&f=false ) Accesat la data de 04.04.2020
„Teaching education for sustainable development at university level” – Walter Leal Filho
(https://books.google.ro/books?id=rHdFDAAAQBAJ&pg=PA104&dq=The+impact+of+sustainable+classroom+regarding+students&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwiWnJ3X-5rpAhWOrIsKHYLeBxAQ6AEIRzAD#v=onepage&q=The%20impact%20of%20sustainable%20classroom%20regarding%20students&f=false ) Accesat la data de 04.04.2020
(http://mentoraturban.pmu.ro/sites/default/files/ResurseEducationale/Modul%207%20Management%20educational.pdf ) Accesat la data de 04.04.2020
( https://administrare.info/economie/870-definitia-inovatiei%2C-clasificarea-si-masurararea-inova%C5%A3iilor?cookie_3566ee18e9ca09ef93e16fc8e617bb04=accepted ) Accesat la data de 04.04.2020
( https://ro.wikipedia.org/wiki/Wabi ) Accesat la data de 04.04.2020
http://www.turnulsfatului.ro/2019/12/08/sibiul-o-megafactory-prima-din-lume-cu-7-000-de-plante-din-100-de-specii-de-pe-trei-continente-foto-si-video/
(https://ro.pinterest.com/pin/140456082117033911/?nic_v1=1aWluOdXsOnZ63ah%2BfJaD48ER4SNKyelnYGAvlUWJR4FOiNnDoTk4Xr1dcL9K5gPD9 ) –
(https://ro.pinterest.com/pin/520588038173825400/?nic_v1=1a47ERGnQcYseqd03r36eUrB0CivUDLepXKHXmLfAz12e1kQGfXaf3NBSfBJg5dL27 )
( http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/5827-recomand%C4%83rile-ministerului-muncii-%C8%99i-protec%C8%9Biei-sociale-%C3%AEn-scopul-prevenirii-r%C4%83sp%C3%A2ndirii-infect%C4%83rii-cu-coronavirus )
( https://cariera.ejobs.ro/ce-e-important-sa-stii-despre-munca-la-domiciliu/ )
( https://ro.wikipedia.org/wiki/Telemunca )
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC [309767] (ID: 309767)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.